PLANUL COMPUNERII COMPUNEREA I.

INTRODUCERE Definiia operei epice Genul epic cuprinde opere literare n care autorul i exprim n mod indirect gndurile, ideile i sentimentele, prin intermediul aciunii, al personajelor i al naratorului. II. CUPRINS Argumentarea faptului c"Vizit", de I.L. Caragiale este o oper epic: a) are aciune rezumat, eventual momentele subiectului;

b) are personaje prezentare scurt; c) are narator felul naratorului, la ce persoan povestete; d) se folosete naraiunea, ca mod de expunere principal, dar, n funcie de text, ea se mpletete cu dialogul i descrierea. Vizit , de I.L. Caragiale, este un text epic, deoarece are trsturile acestui tip de text. n primul rnd, are aciune. De Sf. Ion, un musafir sosete n vizit la dna Maria Popescu, cu ocazia onomasticii fiului acesteia. Pe parcursul vizitei, micuul srbtorit se dovedete neastmprat i lipsit de educaie, fcnd numai pozne. Este gata s rstoarne maina de fcut cafea, face trboi cu trmbia i toba, o lovete pe mama sa cu sabia n apropierea ochiului, toarn pe ascuns dulcea n oonii musafirului, fumeaz o igaret ntreag, vars cu mingea cafeaua pa pantalonii musafirului, n sfrit, lein, din cauza tutunului. n al doilea rnd, textul este epic, deoarece are personaje: musafirul, dna Popescu, Ionel, jupneasa. Personajul principal este Ionel, un copila ru crescut, cruia mama i tolereaz orice. n al treilea rnd, caracterul epic al textului este dovedit de prezena naratorului, care povestete la persoana I, adoptnd perspectiva unuia dintre personaje. n sfrit, ca n orice text epic, sunt folosite toate modurile de expunere. Naraiunea este folosit pentru a prezenta aciunea. Dialogul d via personajelor. Descrierea apare foarte puin, din loc n loc, pentru a crea cadrul aciunii i a prezenta sumar personajele. III. NCHEIERE Concluzii - scurt rezumat al cuprinsului; - mesajul artistic (ce vrea s transmit INDIRECT autorul); n concluzie, textul Vizit... este un text epic, n care autorul comunic indirect, prin intermediul unei poveti, un mesaj ironic-dezaprobator la adresa educaiei fcute copiilor n anumite familii.
PLANUL COMPUNERII COMPUNEREA

I.INTRODUCERE - definiia textului liric II. CUPRINS Argumentarea apartenenei textului " Mezul iernei", la categoria textelor lirice a) exprim gnduri, idei, sentimente ale autorului n MOD DIRECT (iei poezia strof cu strof i ari ce spune autorul, ce gnduri, idei i sentimente comunic) b) exist eu liric ( caui mrcile prezenei eului liric n text ) c) limbajul este artistic, ncrcat de subiectivitate: imagini artistice i figuri de stil (prezentarea celor mai importante imagini i figuri de stil, cu semnificaia lor) muzicalitate ( ritm, rim, msur)

Textul liric este un text literar n care autorul exprim gnduri, idei, sentimente n mod direct, prin intermediul unei voci numite eu liric, folosind un limbaj artistic, ncrcat de subiectivitate. Mezul iernei este un text liric pentru c are toate caracteristicile acestui tip de text. n primul rnd, este un text liric pentru c exprim tririle proprii ale autorului n mod direct. Contemplnd un peisaj de iarn, acesta este mai nti ngrozit de virulena gerului. E att de frig, nct se aud trosnind stejarii n pdure, nct i stele par ncremenite pe bolta cereasc. Peisajul este totui ncnttor i eul liric este fermecat de strlucirea zpezii. Mreia naturii l copleete i are sentimentul c trebuie s existe un creator care a zmislit-o. i nchipuie natura ca pe un templu, ale crui coloane sunt fumurile ce ies pe hornurile caselor. Acoperiul templului este bolta cereasc, luna este farul principal, iar stelele sunt fcliile. Munii sunt altarele i vntul scoate sunete ngrozitoare la orga reprezentat de codri. Omul se simte mrunt n faa grandorii naturii. n al doilea rnd, textul este liric, deoarece exist un eu liric. Acesta i face simit prezena n ultima strof prin verbul la persoana I vd. De asemenea, se simte prezena eului liric i n exclamaii: E un ger amar, cumplit O! Tablou mre, fantastic! n al treilea rnd, caracterul liric al textului este dat de limbajul folosit. Este un limbaj artistic, care creeaz imagini, prin intermediul crora poetul i exprim emoiile. Astfel, prima strof ncepe cu imaginea vizual-auditiv a naturii copleite de ger. Epitetele amar, cumplit, ngheate i oelit transmit un sentiment de nelinite i chiar team n faa grozviei frigului. Strofa continu cu imaginea (tot vizual-auditiv) a cmpiilor acoperite de zpad. Comparaia zpada... pare-un lan de diamanturi i epitetele cristalin i strlucitoare sugereaz frumuseea i strlucirea zpezii, care l ncnt pe eul liric. n urmtoarele strofe, autorul creeaz imaginea naturii ca un templu. El folosete comparaia fumuri...se ridic ca naltele coloane, metaforele altare, organe sonoare i epitetele albe, scnteios, maiestuos, tainic, mre, fantastic, argintii, nemrginitul, ngrozitoare pentru a sugerea mreia i misterul naturii i pentru a transmite un sentiment de admiraie amestecat cu team. Eul liric presimte existena unui creator divin ndrtul acestei grandori cosmice. Limbajul artistic se arat i prin forma muzical a textului, care este organizat n versuri cu msur egal (de 15 16 silabe), are rim mperecheat i ritm trohaic.

III. NCHEIERE Concluzii - rezumatul cuprinsului

n concluzie, textul Mezul iernei este liric, deoarece, prin vocea unui eu liric, autorul comunic n mod direct emoii i gnduri legate de iarn, folosind un limbaj expresiv prin care reuete s ne impresioneze puternic.

Plan argumentare ca apartine genului liric

1. Poezia ..... apartine genului liric. 2. Definitia genului liric (Genul liric cuprinde toate operele literare prin intermediul carora poetul transmite in mod direct si subiectiv propriile ganduri, sentimente, trairi, idei cu ajutorul eului liric.) 3. Tema este inspirata din ...... 4. Al doilea argument il constituie prezenta eului liric. Eul liric il regasim in pronumele de persoana I si a II- a .......... si in verbe de persoana I si a II-a ........ . 5. Al treilea argument reprezinta sentimentele poetului ....... . 6. Alt argument sunt imaginile vizuale, auditive, miscare (dati exemple) 7. Concluzia : Toate aceste argumente demonstreaza ca opera .... apartine genului liric.

O scrisoare pierduta - demonstratie ca e comedie

O scrisoare pierduta
de I.L. Caragiale (demonstratie) I.L. Caragiale este unul dintre marii clasici ai literaturii romane care a scris nemuritoarele si arhicunoscutele Momente si schite, prin care a realizat o adevarata comedie umana a timpului sau, a creat numeroase nuvele fantastice sau psihologice si a dus literatura dramatica romaneasca pe culmi neintalnite pana la el prin capodopere ale genului ca O noapte furtunoasa, O scrisoare pierduta etc. Comedia O scrisoare pierduta a fost citita mai intai intr-o sedinta a societatii literare iesene ,,Junimea, iar premiera a avut loc la 13noiembrie 1881 pe scena TNB.

Tema comediei o constituie prezentarea vietii social-politice dintr-un oras de provincie in preajma alegerilor pentru Camera, in lupta electorala antrenandu-se atat fortele proprii, cat si ale opozitiei. Comedia este o specie a genului dramatic al carui sfarsit este fericit si in care personajele si actorii provoaca rasul. Titlul ei are in vedere pretextul in jurul caruia se dezvolta intamplarile pierderea de catre Zoe Trahanache a unei scrisorii de amor care ii era adresata de Stefan Tipatescu, prefectul judetului. Comedia are patru acte, cuprinzand fiecare cate noua, paisprezece, sapte si paisprezece scene, iar actiunea, in totalitatea ei, cuprinde o serie de intamplari ale farsei electorale din anul 1883, in care sunt angajate toate personajele. Actul intai cuprinde doua scene expozitiunea, in care Pristanda discuta cu Tipatescu. Intriga comediei o constituie pierderea scrisorii, care se consuma insa inainte de inceperea actiunii, In actul al doilea desfasurare actiunii continua, tensionandu-se treptat. Actul al treilea este actul discursurilor candidatilor si al punctului culminant al actiunii. In actul al patrulea, dupa punctul culminant (incaierarea violenta dintre cele doua tabere) care se petrece in actul al treilea, actiunea evolueaza catre deznodamant. Modalitatea principala de comunicare din textul piesei, deci principalul mod de exprimare, este dialogul, caruia i se alatura monologul dramatic. Descrierea si naratiunea nu apar decat in replicile personajelor sau in indicatiile de regie scrise intre paranteze.

Caracteristic structurii piesei O scrisoare pierduta este insa prezenta unor scene alcatuite numai din monolog, datorita prezentei unui singur personaj, prin care se face legatura dintre diferite scene si actiuni ale piesei. De asemenea, in cadrul dialogului se remarca diversitatea replicilor, care constituie si o modalitate de realizare a comicului. Aceeasi maiestrie deosebita dovedeste I.L. Caragiale si in dezvoltarea conflictului de baza al piesei caruia ii subordoneaza o serie de conflicte secundare. Conflictul principal se declanseaza o data cu amenintarea lui Catavencu de a publica scrisoarea si evolueaza treptat, pe masura ce ii santajeaza, pe rand, pe Zaharia si pe sotia acestuia Zoe Trahanache. Conflictul principal antreneaza cu sine si alte conflicte secundare. Astfel, Farfuridi si Branzovenescu, temandu-se ca vor fi tradati, intra in disputa cu Tipatescu, cu Zoe si cu Trahanache. Derularea faptelor, evolutia conflictelor si comportarea personajelor pun in evidenta trasatura esentiala a oricarei comedii: starnirea rasului si finalul comic. Exista mai intai un comic de situatie obtinut prin pierderea si gasirea scrisorii de amor, prin postura ridicola a lui Catavencu, de a ajunge, din stapan pe situatie, victima unei escrocherii asemanatoare celei la care apelase. In al doilea rand exista un comic de moravuri, realizat prin infatisarea relatiei dintre Tipatescu si Zoe, ori a felului in care se pregatesc si se desfasoara alegerile sau se obtine victoria. In al treilea rand, este prezent comicul de caracter care izvoraste din comportarea personajelor, din atitudinea lor si din ipostazele in care acestea sunt prezente. Tuturor acestor forme de comic, li se alatura comicul de limbaj si de nume. Comicul de limbaj se realizeaza prin ticurile verbale ale personajelor (Curat),

prin pronuntarea gresita a unor neologisme si a unor cuvinte normale (remuneratie, bampir). In cadrul categoriilor de comic se observa un comic al intentiilor prin care este pusa in evidenta atitudinea scriitorului fata de evenimente si personaje: umor, ironie, sarcasm etc. acestea fiind categorii ale comicului. De pilda, autorul priveste cu ingaduinta ticul verbal al lui Pristanda, desi acesta ajunsese la expuneri ilogice si creeaza astfel umorul. P: Dumneata sugi sangele poporului! Aoleu! T: Misel! P: Curat misel! T: Murdar! P: Curat murdar!'