N-am prea multe de spus despre mine.

Tot ncerc sa-mi pun la punct mai multe strat egii de supravietuire si cteva supape. Ca tot ce e frumos n lume, fotografia ar trebui sa ne nvete smerenia si demnitatea . ntr-o clipa, orice poate deveni mai frumos, deci mai important, dect orice altce va. Sper sa nu uit. Constantin Popescu Munceste ca un sclav, porunceste ca un rege, creaza ca un zeu Constantin Brncusi

n realitate, arta nu provoaca placere, ci o stare de euforie a spiritului, al car ei nume propriu e bucuria. Arta nu ne convinge ca suntem nemuritori, dar ne sugereaza nemurirea; arta nu ne determina sa fim fericiti, dar ne sugereaza fericirea. Ea e o imagine sensibila a posibilitatilor de dincolo de lume. Nechifor Crainic The Presence of the Past Peter Zumthor aims to integrate his buildings so closely with their surroundings that distinctions between past and present, new and old, seem to melt away. Spe nding the first ten years of his career preserving historic buildings helped to form this sensibilit Architecture is something physical and experiential. You have to ask, how does t his feel? How does this look? It s not about being intellectually brilliant, thoug ht it s nice when that happens. The highest incidence of schizophrenia is at the center of cities. "A iubi o fiinta, afirma el, inseamna a-i spune : tu nu vei muri!". Si se explic a : "Aceasta nu inseamna, tu nu vei muri fizic; n-ar avea nici un sens. Aceasta vrea sa spuna ca iubirea inglobeaza afirmatia eternitatii." (Gabriel Marcel, L'h omme et sa mort). "Cel ce vietuieste in dragoste rodeste viata din Dumnezeu si respira in lumea ac easta aerul invierii din cele de aici" (Filocalia, voi. X, p. 363). Never let your memories be greater than your dreams. Doug Ivester Totul depinde de felul in care privim lucrurile, si nu de cum sunt ele insele." - Carl Gustav Jung

Pentru ca un vis frumos sa devina realizabil,prima conditie e sa ai o mare capac itate de a visa;a doua e perseverenta-adica increderea in vis.(Silvia Nica)

Asa a inteles Eminescu jertfa Mantuitorului pe cruce: Astfel, a te jertfi din iu bire pentru altii, nu din dispret, cum o faceau filosofii vechi, stoicii, nu din respectul unei legi, ci in numele lui Dumnezeu si pentru semenul tau, din iubir e pentru lume, e cea mai inalta forma a existentei umane. In ea e acel sambure d e adevar iubirea in stare sa dizolve intreaga dizarmonie dintre oameni si asprim ea luptei pentru existenta, ce bantuie natura intreaga . Avva Galeriu se roaga acum pentru noi. Sa nu ne uitam chemarea, asa cum el nu a uitat-o. Zicea parintele ca fiecare dintre noi are o chemare si un dar. Iar a-ti cunoaste darul inseamna a-ti cunoaste sensul vietii; a sti pentru ce traiesti s i pentru ce te jertfesti. Nu e complicat. Cu dor aprins, cautam Dragostea. Nu suntem robotei, vrem sa nu devenim monstri s i dorim ajutorul ingerilor. Sfintenia nu e ceva abstract, elitist sau indezirabil. Avva Galeriu aduce lumina in aceasta privinta: Sfintenia nu inseamna sa mergi pe ape, nu inseamna sa zbor i prin vazduh, nu inseamna sa inviezi mortii. Cea mai mare virtute a sfinteniei la care poate ajunge un om in zilele noastre este sa se invieze pe sine, din pro priile pacate. Pacatul cel mai mare este pacatul care ne stapaneste. Nu vom pute a opri raul din univers, dar macar putem scuti lumea de raul nostru.

Bunul cel mai de pret al vostru este Hristos. Daca veti si pretui acest Bun, vet i fi cei mai fericiti oameni (Sfantul Ioan de Kronstadt).

Nu semnati liste de adeziuni diavolesti, pierderea va fi infinit mai mare decat aparentul castig. Sunteti nevoiti sa faceti cheltuieli prevazute de Dumnezeu: ma ximizarea profitului ceresc prin donatii saracilor, asa ne-ar sfatui Sfantul Ioa n Gura de Aur. Catisma din Psaltire din zori este telefonul mult asteptat de la Datatorul de liniste. Aprindeti candela faptelor bune, nu o lasati sa se stinga, Mirele Hristos vine pe neasteptate. Vestile despre mostenirile pamantesti nu va mai agita: ca fii adoptivi ai Tatalui, aveti zestre cereasca. Aveti rabdare si nu fortati lucrurile, Dumnezeu lucreaza, conlucrati cu El, chiar de acum.

In fata adevarului vesnic, nu exista negociere sau compromis. Nu uitati ca sluji ti Celui mai bogat Stapan, nu va compromiteti pentru 30 de arginti contrafacuti. Voi nu sunteti din lume, Dumnezeu v-a ales din lume sa vestiti Bucuria. La intrarea in Biserica inimii este pravalita o piatra mare a egoismului, iar vr ajmasii lui Dumnezeu pun straja la mormant (vor sa impiedice propagarea Invierii ). Sfintii Parinti numesc aceasta boala nesimtire (moarte a simturilor duhovnice sti) si arata efectele: imprastiere, superficialitate, instrainare de Dumnezeu. Credinta voastra sa nu fie moarta! Nu va lipiti sufletul de materie! Nu uitati d e vesnicie! Biruitorul iadului ridica piatra de pe mormantul mentalitatii noastr e pamantesti.

E nefolositoare candela voastra, cata vreme este fara untdelemn. Este pagubitoa re lipsa milosteniei. Dati dovada de mult mai multa chibzuinta! Fugiti de neoran duiala launtrica, nu fiti pricini de sminteala si evitati permanent prefacatoria ! Fiecare om este o frumoasa icoana bizantina, nu va aruncati singuri la gunoi! (Cuviosul Paisie Aghioratul).

parintele Mihail Jar spune: "Dumnezeu cand incepe o lucrare, nu se mai termina, pana ajungem in vesnicie. Pana ajungem acolo tot mai avem de facut cate ceva."

Cine urmareste lauda se ndoie?te de propria sa valoare" (Gursave Le Bon)

marile schimbari ale civiliza?iei sunt o consecin?a a schimbarilor care intervin n modul de a gndi al popoarelor [19] Le Bon sus?ine ca evolu?ia istorica nu se datoreaza ra?iunii umane ci unor facto ri psihologici. Sa lasam ra?iunea sa fie obiectul de studiu al filosofilor, dar sa nu-i cere m sa intervina n guvernarea oamenilor. Sentimente cum sunt onoarea, abnega?ia, cr edin?a religioasa, nazuin?a spre glorie, dragostea de patrie care au fost motoru l dezvoltarii marilor civiliza?ii nu se datoreaza ra?iunii, ci foarte adeseori a par mpotriva ra?iunii... Era neverosimil ca un dulgher din Galileea sa devina ?i sa ramna timp de doua mii de ani un Dumnezeu atotputernic, n numele caruia au fost create cele mai importante civiliza?ii. Era neverosimil ca ni?te grupuri de ara bi sa porneasca din de?ert ?i sa cucereasca cea mai mare parte a vechii lumi gre co-romane, nfiin?nd un imperiu mai mare dect cel al lui Alexandru. Era de asemenea neverosimil ca ntr-o Europa foarte batrna ?i foarte ierarhizata, un simplu locoten ent de artilerie, numit Buonaparte, sa reu?easca sa domneasca peste o multitudin e de popoare ?i de regi

Dar dati-mi un raspuns de iubire! Pentru ca aici a fost tragedia ereziilor. Nici unui eretic nu i s-a raspuns cu iubire! Ci cu o ura ndrjita fiecare considera ca e l vorbeste n numele lui Dumnezeu . Dar Dumnezeu n-a vorbit niciodata dect cu iubire! Singurul glas al lui Dumnezeu este iubirea! Hristos nu a avut nicio disputa cu n imeni. S-a suit pe cruce: aceea e disputa lui. Disputa lui cu fariseii a fost suir ea pe cruce. Si nu s-a mai dat jos! Ca fariseii au continuat, chiar pe cruce fii nd, tot l-au atacat! (Valentin Alexandru) The artist exists because the world is not perfect. Art would be useless if the world were perfect, as man wouldn't look for harmony but would simply live in it . Art is born out of an ill-designed world. This is the issue in Andrei Rublev ( 1966).(Tarkovskiy) The only condition of fighting for the right to create is faith in your own voca tion, readiness to serve, and refusal to compromise. idem

I think in fact that unless there is an organic link between the subjective impr essions of the author and his objective representation of reality, he will not a chieve even superficial credibility, let alone authenticity and inner truth. AT

Chiar si n ipostazele ei cele mai realiste, arta este act de re-creaNie si ea contribuie la perceperea si nNelegerea adecvata, adevarata a realitaNii, numai n m asura n care recrend-o dupa legi si criterii proprii, o face sesizabila n esenNa ei definitorie Rudolf A rnheim

n arta asemanarea" cea mai deplina, apreciata ca atare de cel care percepe forma artistica figurativa, se bazeaza n f apt pe ne-asemanarea de fapt, pe deformari si denaturari ale proporNiilor si dimensiunilor de baza ale o biectului. Aceste deformari sint cerute de diferenNa, ignorata de profani, dintre spaNiul fizic real si spaNiul psihologic pe care-l percepem prin intermediul operei. De aceea, imaginea cea mai realista" se bazeaza pe o iluzie optica idem A zis Sorin Dumitrescu intr-o conferinta ca Parintele Galeriu nu a avut auditoriu pe masura si ca a vorbit la pereti. Spuneti-i va rog ca eu sunt unul din pere tii aceia care-L marturisesc pe Hristos din nvatatura Parintelui Galeriu. "O, iubitilor, - n adnc, propriu-zis nu exista moarte, nu exista desfiintare, - existenta omului e un suis continuu" au fost primele cuvinte pe care le-am auz it din gura Parintelui Galeriu, si-atunci am stiut ca nu suntem singuri. [10] "Nimeni si nimic nu poate distruge niciodata chipul lui Dumnezeu din om. Ultimul ratacit, ultimul criminal, nca mai are in el chipul divin intact. Noi nu ne gandim la asta, cand intram n relatie cu alti oameni. Ii judecam dupa epiderm a, nu dupa chipul dumnezeiesc. Pentru ca altfel ne-am purta cu mai mare atentie si delicatete fata de ceilalti, care sunt, si ei, purtatori ai chipului lui Dumn ezeu. Se pierde doar asemanarea cu Dumnezeu, din pricina pacatelor noastre, dar nu si chipul".[11] Problema capitala nu este nici suferin?a, nici chiar moartea ci a nu fi de spar?it de El, Cel care a biruit ?i suferin?a ?i moartea prin cruce ?i nviere; cu Tine, Doamne! [12] nainte de a-ti da crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii Sai cei preafrumosi, a examinat-o cu ratiunea Sa cea dumnezeiasca, a verificat-o cu dreptatea Sa cea neajunsa, a ncalzit-o n inima Sa cea plina de iubire, a cntarit-o n minile Sale pline de afectiune, ca nu cumva sa fie mai grea dect o poti duce. Si, dupa ce a masurat curajul tau, a binecuvntat-o si ti-a pus-o pe umeri. Deci, o p oti duce! Tine-o bine si urca pe Golgota spre nviere! [13] Parintele Constantin G aleriu

Arta bisericeasca este o arta de care te apuci in clipa in care accepti ca cele mai mari bunatati sunt voturile monahale. Saracia: tot ce e lux gol cade, inclu siv originalitatea. Ascultarea: daca ceilalti pictori se tin la curent cu tot ce este nou in pictura, urmaresc toate cataloagele etc., cu acelasi interes enorm, cercetez si eu vechile picturi bizantine, in speranta ca reusesc sa fac icoane macar putin asemanatoare. Si mai e castitatea: nu e deloc o castrare artistica, dar n-are sens sa faci lucrari, si pentru Bienala de la Venetia, si pentru Biser ica; e o optiune libera, dar exhaustiva.

Cugetare n spiritul Cartii lui Iov. De cte ori Dumnezeu ne ia ceva, n realitate ne pr egateste pentru ceva mai nalt. n felul asta, nu stagnam niciodata; nu stam pe loc. Urcam (sau dimpotriva, cadem...) ncontinuu. Mutatis mutandis, Iov urca (prin suf erinta) nca o treapta n cunoasterea lui Dumnezeu. Pna acum [pna la ntlnirea cu suferin a n. m.] auzisem vorbindu-se despre Tine, dar acum ochiul meu Te-a vazut! (Iov 42 ,5) Dumnezeu nu ramne niciodata dator: ia nsutit si da nmiit. Daca am ntelege acest adevar, n-am mai deznadajdui att. Nu ne-am mai pierde. Drama noastra este ca nu s tim sa pierdem. De altfel, nici sa primim... Iov a stiut. De-aceea merita sa scr iu despre el. Poate n felul asta nvat si eu sa renunt... (Smbata 23 august 2003) A lexandru Valentin Craciun Din buze spurcate, din inima pngarita, din limba necurata, din suflet ntinat, prim este-mi rugaciunea, Hristoase al meu... Daca vrei sa nsemni ceva pentru mine, te sfatuiesc sa pastrezi distanta! Alexandr u Valentin Craciun Genial! Satan nu este o fiinta n carne si oase, ci o prezenta spirituala. O stare de sing uratate extraordinara amestecata cu ura, care ma cuprindea si pe mine. Un rau ge neral, care simteam ca ma mpinge catre marginea nebuniei. ncepusem sa am cosmaruri . Nu mai dormeam noaptea de groaza."Pentru rndurile scrise cursiv, as putea sa de pun marturie eu nsumi." Alexandru Valentin

n timp ce ma rugam, simteam nclestarea puterilor ngeresti cu cele demonice, lupta care se duce pentru sufletul nostru. Treaba asta nu m-a speriat, fiindca eram att de coplesit de pace nct n-am dat importanta... Mai bine. Zilele astea am simtit h arul divin la lucru , direct pe pielea mea. Ma rugam cu deznadejde, si dintr-o data ... liniste. Lucru minunat, fiindca la mine, rugaciunea nu are efect imediat. De ci se poate! idem Cnd cineva se cauta [doar] pe sine nsusi n iubire, atunci cade din dragoste Christi, Cartea a III-a, Cap. V, 7) (Imitatio

Sufletul meu e in pictura de icoane. Printre arhitecti m-as timti ca un ratacit ce si-a gresit calea. In pictura cred ca am posibilitatea sa progresez(duhovnice ste si artistic), sa aflu multa bucurie, iar cu partea materiala....Dumnezeu cu mila. Imi las tot viitorul (si prezentul) in mainile Domnului, cred ca stie El m ai bine care e cel mai potrivit loc pentru mine (din toate punctele de vedere). Asadar, voi incerca sa ma dedic mai mult picturii, iar daca voi simti ca primesc sustinere in aceasta directie, cu-atat mai bine! Doamne ajuta(ne)! (Raluca P., 1.03.2013)

"Raul provine din incapacitatea de-a face binele"(monah Savatie B, Sf. Parinti) n traditia iconografica de tip comnen, ngerii au atins cele mai nalte cote de spiritu alitate, prin ntrebuintarea a doua procedee stilistice: dilatarea pupilelor (efec t: transcendenta privirii) si aplatizarea volumelor (efect: lipsa de consistenta m ateriala a formelor)

Asadar, la vremea aceea, va fi pe pamant marea chinuire pentru pacatos. Si pacat osul indura greu pina si suferinta cea mai mica din viata aceasta, fata de omul cel drept, caci numai cel care are viata in sine poate indura chinuirea, poate n esocoti suferinta si poate trece peste tot raul din lume, si se poate bucura. Vi ata si bucuria nu se pot desparti. Chiar Iisus Hristos spune celor drepti, pe ca re lumea ii osandeste, ii prigoneste si le aduce ocari: "Bucurati-va si va vesel iti!" (Matei 5:12). Freschistul trebuie sa lucreze iute si bine. Nu se poate corecta si nu trebuie s a incerce indreptari(...) Lucrul in fresca apare asemenea unei improvizatii. Sin gurele improvizatii reusite sunt insa numai acelea care se reazema pe pregatiri prealabile extrem de studiate si perfect stapanite. in pictura in fresca, ca si in vorbirea oratorilor adevarati. La unii si la altii improvizatia, tradusa prin libertatea si caldura realizarii, are de fapt un singur izvor: tudiul adancit a l temei, cunostinte bogate si limpezi, talent de organizare si usurinta in expre sie. Insusiri intemeiate pe cultura si dezvoltate in cursul unei bogate experien te. In oricare alte conditii, improvizatia nu obtine decat efecte trecatoare, al uneca in banalitate, lipsa de adevar si falsitae.(..) acumuleaza greseli de dese n, absurditati de compozitie, greseli de armonizare, contradictii de umbra si lu mina." "In chip evident, in fresca trebuie sa lucreze numai cine a ajuns stapan pe arta lui."

Dar trebuie sa ntelegem ca gndirea noastra, framntarile noastre sunt doar simptome ca ne aflam pe un drum care trebuie parcurs pna la capat. Iar la capatul de sus al Sc arii lui Iacob sta Iubirea. Lumea, astazi, este n cea mai mare suferinta, pentru ca i lipseste iubirea. E posibil sa suporti o vesnicie suferinta, n loc sa ceri iu birea? n momentul n care vei cere-o cu toata durerea, atunci vine! Plnsul copilului nu poate sa nu obtina raspunsul mamei. Si pna cnd lumea nu va ajunge la acest plns al Mntuitorului n gradina Ghetsimani, nu va primi raspunsul pe masura. Pascal, care spune: Ma nspaimnta tacerea acestui univers!

Parintelui Constantin Srbu spuneti asa: Trecutul se topea n aceasta clipa absoluta, iar viitorul nu mai interesa pe nimeni. Ne aflam n timpul primordial si n inima a ctului originar; categoriile conventionale nu existau n acel topos liturgic, tran sformat n cea mai pura subiectivitate, ntr-o interioritate care mistuia ca un lase r benefic orice durata, cantitate, masa, densitate etc. Valentin A. Dumnezeu nsusi, daca are ceva pe masura Lui, aceea este libertatea! Iubirea este

firea Lui, dar libertatea e

atmosfera Lui!

. Asadar, daca exista asa ceva [solitudinea], e un pacat. E pacatul meu! Si oric ine are asa ceva, sa stie ca acest pacat poate fi una din hulele mpotriva Duhului Sfnt . Pentru ca Duhul, cum spune splendid Marin Sorescu: haladuieste pretutindeni . S i atunci de ce te plngi de singuratate, cnd Duhul Sfnt carele pretutindenea este Cum p oti fi singur, daca Duhul Sfnt este pretutindeni?..

Tuturor copiilor mei le reamintesc ca cea mai mare datorie a fiecaruia dintre noi este aceea de a fi si de a ramne Chipul lui Dumnezeu. Daca si pe mine m-au gasit pe undeva pe la marginile acestui Chip frumos, le multumesc din suflet. pr.Ion BUG A Bunaoara, mi-e foarte, foarte dor de Parintele Galeriu. Pot spune ca omul acesta m-a nascut din nou, dupa Parintele Ioan Boboc. Ei doi stau la temelia acestui avn t al meu usor nebunesc, dar nebunia aceea (intru Domnul) de care e nevoie! idem nvierea este adevarata, pentru ca este imposibila . Ea exista, pentru ca e att de inc redibila nct nu poate sa nu existe! idem

Sigur ca da; si nevinovata Trei: ai facut-o ca performanta si te-ai bucurat cnd ai vazut fumul jertfei fratelui tau ca nu urca att de solemn la cer Pai, nu urca pen tru ca n-avea puterea grasimii, n-avea combustibil! Asta, saracutul [Cain], a ad us din sudoarea lui. Abel a adus din ceea ce-i daduse natura. Ca natura, nu Abel , nascuse mielul. De aceea, faptul ca Abel n-a fost smerit ci a aratat o iubire mndra, n timp ce celalalt a suportat o smerire Iata, prima smerire este a lui Cain! Si Mntuitorul n-a uitat acest lucru, pentru ca, pe sfntul jertfelnic crestin [sfnt a masa], nu se afla mielul lui Abel, ci darurile nesngeroase ale lui Cain: pinea s i vinul. Cta dreptate, cta simetrie este n Biblie! Putini au priceput-o, de aceea a m de gnd sa scriu El pentru asta a venit, sa reabiliteze lumea! Daca sustinem acest lucru [negam a pocatastaza] i negam si Tatalui creatia. Fiul e cu mntuirea. Tatal e cu creatia. D uhul Sfnt este cu desavrsirea. Adica mparatia lui Dumnezeu Deci, nu moartea e o problema, ci pacatul. A muri e o mntuire, a ramne n pacat e ne norocirea! Pr Ion Buga

A spune cuiva: te iubesc, e totuna cu a-i spune: nu vei muri niciodata! , afirma gndito ul francez Gabriel Marcel. Dorul de Vesnicie nu e altceva dect dorul dupa cei car e au plecat deja dincolo, si care, prin amintirea lor luminoasa, ne transmit gus tul pentru viata cea nembatrnitoare . Ce altceva este Raiul, dect bucuria de a fi vesn ic mpreuna?! A.V.

Cea mai mare bucurie a vietii este sa fii convins ca esti iubit." Victor Hugo Riscul Rznd, Risti sa pari nebun.

Plngnd, Risti sa pari sentimental. ntinznd o mna cuiva, Risti sa te implici. Aratndu-ti sentimentele, Risti sa te arati pe tine nsuti. Vorbind n fata multimii despre ideile si visurile tale, Risti sa pierzi. Iubind, Risti sa nu fii iubit la rndul tau. Traind, Risti sa mori. Spernd, Risti sa disperi, ncercnd macar, Risti sa dai gres. Dar daca nu risti nimic, Nu faci nimic, Nu ai nimic, Nu esti nimic. Rudyard Kipling

. Dar ce este credin?a, Doamne, ntreba baiatul, caci eu am trait tot timpul cu se nza?ia ca am credin?a n Tine?! Credinta este ncredintarea celor nadajduite, dovedi rea lucrurilor celor nevazute. Altfel spus este ncrederea sau crezarea n ceva neva zut ca ?i cum ar fi vazut, si dorirea si sperarea celor asteptate ca si cum ar f i de fata, ca ?i cum ar fi primite Ca cine va voi sa-si scape sufletul l va pierde; iar cine si va pierde sufletul pe ntru Mine l va afla. Pentru ca ce-i va folosi omului, daca va cstiga lumea ntreaga, iar sufletul sau l va pierde? Sau ce va da omul n schimb pentru sufletul sau? Cac i Fiul Omului va sa vina ntru slava Tatalui Sau, cu ngerii Sai; si atunci va raspl ati fiecaruia dupa faptele sale (Matei 16:24-27). Se poate folosi prilejul tezei (chiar daca restul perioadei universitare a fost dezolant ori frustrant) pentru a recupera sensul pozitiv si progresiv al studiul ui, nteles nu ca o colectie de notiuni, ci ca o elaborare critica a unei experien te, ca achizitie a unei capacitati (buna pentru viata viitoare) de a identifica problemele, a le aborda cu metoda, a le expune potrivit unor anumite tehnici de comunicare.

Un poet nu poate fi mai bun dect alt poet. Un poet poate fi mai bun dect sine nsusi sau mai slab dect sine nsusi. Nichita Stanescu In lume avem aceste trebuinte ale trupului - de mancare, de bautura, de inmultir e a neamului omenesc, ca si celelalte specii. Dar, deodata, in rugaciune sau in biserica, nu simtim noi ca depasim laturile acestei lumi? Simtim ca trecem dinco lo, pe un alt plan. Ca deodata se deschid aripile noastre, cugetarea noastra, cu vantul rugaciunii noastre. Eu simt atunci ca inaltandu-ma, rostind Tatal nostru,

rostind Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, rostind Imparate Ceresc, Du hul Adevarului, care pretutindenea esti si toate le plinesti, simt ca trec dicol o de lumea celor create, dincolo de lumea mortii, dincolo de lumea marginita a r aului, a ruinii, a slabiciunii, a certurilor, a vrajbelor si trec, prin rugaciun e, in lumea fara de hotar a luminii divine, a iubirii divine, a vietii divine, a nemuririi. Macar pentru o clipa in rugaciune eu simt cu firea mea iluminata de har dupa taina lui Hristos, Dumnezeu si Om, dupa marturia Calcedonului, ca imi d eschid aripile si macar pentru o clipa Cum am trait si astazi Sfanta Liturghie, l a auzirea Evangheliei, la primirea Impartasaniei si a oricarei rugaciuni. Ajutane, Doamne, asa sa ne simtim adevarul nostru, dupa chipul Tau, Dumnezeu adevarat si Om adevarat, cu rugaciunea catre Tine, catre Maica Ta Nascatoare de Dumnezeu si cu toti sfintii. Amin. Amin. Amin (Pr. Constantin Galeriu)

"Locuitorii acestui oras, deasupra proprietatilor individuale, au o proprietate comuna: frumosul". Octav Doicescu "Constructia unei case creeaza atmosfera orasului. Aceasta atmosfera are o rasfrn gere psihologica asupra oamenilor si le determina convietuirea" OCTAV DOICESCU, arhitect ("Catre o arhitectura a Bucurestilor", 1935) Despre morti (sa vorbesti) numai de bine (sau sa taci.). Opre?te, Doamne, clipa cu care masori eternitatea! Blaga