Aforisme- Lucian Blaga

Adversarul care î i este o obsesie a devenit o parte din tine. Un animal, când se produce o ruptur radical între el i mediul pentru care e f cut, are o ans de salvare: s se transforme în om. Acest basm n-a reu it îns decât o singur dat .

unic

Via a nim nui nu este un roman. Via a noastr , a oricui, este alc tuit din nenum rate tangente la nenum rate romane. O vizit într-o gr din zoologic ne comunic un fel de be ie organic . Nu e de mirare, c ci orice gr din zoologic este o întâlnire a omului cu premisele sale. Nimic nu ne poate compromite mai mult decât felul cum murim. Este aici poate unul din motivele care ne fac atât de rezerva i în opiniile pe care le avem despre oamenii în via . Ex nihilo nihil- era singurul implacabil principiu în fa a c ruia s-a g sit Dumnezeu când sa apucat s creeze lumea. Niciodat nu s-a început vreo lucrare cu mai pu ine anse. Exist dou realit i a c ror imens , zdrobitoare greutate nu o sim im, dar f r de care nu putem tr i: aerul i istoria. Minciuna este vacan a adev rului. S nu aib oare i adev rul nevoie de vacan ? Întreg patrimoniul nostru este alienabil. Chiar i amintirile. Numai viitorul nu. Suntem liberi cu adev rat numai în împrejur ri cu totul irelevante pentru noi. Aceasta constituie, mai mult decât orice, mizeria condi iei umane. Înclinarea noastr de a crede în destin este înt rit de orgoliul de a nu ne crede cu totul ignora i de restul Universului. Cu orice mare iubire se declar în noi un proces de regresiune, prin mii de ani, spre situa ii mitologice primare i sublime, cum este bun oar aceea a fructului oprit sau a glasurilor divine i demonice prin frunzi uri de rai. Via a nu este numai via . Poate c inima zvâcne te, cu fiecare b taie a ei, între dou limite: între via i moarte. Moartea ar fi cu alte cuvinte un punct pe care inima îl atinge ritmic, în fiecare secund o dat .

orice am gândi i cu oricât am r ciune despre cer i p mânt. C ci rostul iubirii este s restabileasc pentru o clip haosul ini ial. destinul e obrazul desf urat în timp. Numai în iubire ea caut confuzia. despre clip i fatum. Aceasta l-ar preface în apanaj al mediocrit ii. S-ar spune c o mare voin este ca o sl biciune. . despre condi ia uman . A nu tr i în zadar înseamn a ti s dai vie ii p mânte ti aspectul unei captivit i cere ti. ca un viciu. o secret piramid trebuie s vedem în orice Äoper ´. Obrazul e destinul concentrat în spa iu. Boboci care înfloresc total numai în amintire. cu alte cuvinte. Oamenii de mare voin nu se pot ap ra de singurul lucru de care oricine se ap r cu u urin : de propria lor voin . Natura este st pânit de criteriul delimit rilor. Destinul e. E cert. inima cu b t ile ei aplaud existen a.f r s vrei.i cl di un mormânt´. o clip de t cere între doi oameni. singura putere ce ne poate dezarma total. Ar fi nespus de regretabil dac adev rul ar fi întotdeauna Äla mijloc´.Ceea ce m uime te totdeauna la un r s rit de soare este u urin a magnific cu care se face. Concep ia nu a suferit prea serioase schimb ri în cursul istoriei. Destinul individului este o m rime de acela i ordin ca i obrazul i are o realitate de aceea i eviden . din care s se nasc o lume nou . O nicoval dobânde te cu timpul t ria tuturor ciocanelor care au b tut-o. un simplu cuvânt care nu ajunge pân la urechile celuilalt. pot s fie un strop de istorie universal . Fericirile pe care le sim im în via sunt întotdeauna numai boboci. Destinul se poate realiza chiar în virtutea demersurilor preventive ce le facem împotriva lui. Amintirea este o ser a fericirilor trecute. Lucrurile vremelnice sper ca ochiul care le vede s fie o poart prin care ele intr în eternitate. Pentru vechii faraoni ai Egiptului Äa crea´ însemna Äa. Încruci area a dou priviri. Î i s ru i destinul. i totu i. prin ceea ce are loc. Într-adev r. Ca un pahar din care trebuie s bei. totala lips a efortului. se schimb fa a lumii.

A nu. Pe baza intui iei i a concep iei ce o avem despre Timp. Asceza este o încercare de a rezolva problemele morale prin evitarea vie ii. Grijile ne destram timpul. Dar numai iubirea ne încearc în acest chip. Când fiecare celul din noi devine o inim . Iat acest ochi de ap . Ei tr iesc prea insistent în iluzia Äsolu iilor´. Realitatea e ruina unui basm. i în sfâr it a g sit-o. dar o dram nu se poate scrie prin evitarea conflictelor.Dac am avea o perfect amintire a începutului i a na terii noastre. moartea ni s-ar p rea mai pu in exotic în asem nare cu tot ce cunoa tem. De milioane de ani steaua de sus î i caut în Univers o oglind . Crea ia i iubirea sunt pasiuni care se leag i se condi ioneaz reciproc. Orice lucru poate dobândi o importan . Oamenii trebuiesc înc sistematic educa i s tr iasc în Äproblematic´. Grijile ne organizeaz timpul. i totu i acest lucru nu te însp imânt . Pentru un îndr gostit. într-un fel care nu este i al altor pasiuni. lumea nu este decât o rim a iubitei. atunci suntem bolnavi.i respecta du manul înseamn a pierde o ans de a-l învinge. Întâlnirea ta cu cineva pe strad este o întâlnire cu un spirit. Ce înseamn a avea o religie? A. i un semn de b rb ie s -l pui pe crea ie. spunem despre tot ce a fost în trecut c Änu mai este´. E un semn de feminitate s pui acest accent suprem pe iubire. S nu te cer i cu oamenii mai mult decât cu tine însu i. Intui ia noastr despre . iar despre ceea ce va fi în viitor c Äînc nu este´. Dar în acela i timp pasiunea crea iei i aceea a iubirii î i disput cu hot râre întâietatea. O asemenea amintire ar putea s anuleze teama de moarte. fiecare c utând s atrag asupra sa accentul suprem întru alc tuirea unui sens de via . Mai calde decât fiin a noastr sunt întotdeauna r nile.i pune toat n dejdea într-un semn al întreb rii.

dup ce a pierdut totul. Atunci s-ar putea s spunem despre tot ce a fost în trecut c Ämai exist într-un anume chip´. Sau poate c totu i întâiul. Crea ia este singurul surâs al tragediei noastre. Suferin ele acestea se declar în noi a a cum ar trebui s fie. De aici farmecul amintirii. dac are un rost pe p mânt. trebuie s fiin ele. numai trecutul cânt . c ci ea nu seam n deloc cu adev rata în elepciune pe care rar o dobânde te cineva. Dorul este un organ de cunoa tere a infinitului. Cel ce creeaz nu simte nevoia mântuirii. Omul. Umbl m pe câmpul disper rii i ne rezem m din când în când de umbra noastr ca de-o column de piatr . Totul este îns o aparen . Pe acela nimeni i nimic nu îl poate schimba. în somnolen sau într-o foarte viu sim it nep sare. Trupul e marginea sufletului. ca un punct pe Äi´. Iubirea este al doilea surâs al tragediei noastre. dar s-ar putea s ajungem cândva la o alt concep ie despre aceast form sau structur a existen ei. Numai crea ia r scump r toate suferin ele. Prezentul tace sau vorbe te. în râs. ca o împlinire a acesteia. . dar i ap r toarea jarului. Acest surplus se transform în altceva. Încerc m câteodat suferin e de natur sufleteasc care nu sunt a a de mari precum ne-am a tepta pentru situa ia dat . Pentru cei mai mul i oameni moartea este numai un pretext de dispari ie. iar despre ceea ce va fi în viitor c Äexist de pe acum într-un anume fel´. i-l realizeze prin sine însu i. ca toate În elepciunea ce o au foarte mul i de a nu pierde nimic în via n-ar trebui s se numeasc în elepciune. pentru foarte pu ini moartea ine de textul vie ii. Cenu a e moartea jarului. Nimic nu e a a de tare ca trecutul.Timp anevoie se va schimba vreodat . ele au îns un surplus ce dep e te sensibilitatea noastr .

S se ab in de la aprecierea moral a altora aceia care pe ei în i i nu se judec mai sever decât pe al ii. când pentru a te preg ti pentru situa ii care cer Suntem ca râurile i ca fluviile: curgem parc am avea o int . În via ca i în desen. e tie s porunceasc mai ales cel ce-a tiut s se supun . dar nu avem niciuna. Omul cu adev rat liber nu e bun nici pentru una. . Moartea este procesul de emancipare a materiei de sub st pânirea unor legi str ine. nu are plasticitate. Un personaj alc tuit numai din lumini. inima o realitate f r seam n? Judecata de azi e prejudecata de mâine. Mormintele sunt un fel de instrumente muzicale. În limba noastr . nici pentru alta. nu e viu. cuvântul Äinim ´ nu. f r umbre. printre cele o sut de mii de cuvinte. românii. Nu este un semn de autentic curaj în via curaj înve i din vreme s duelezi bine. ca o m sur de consolare a fiin ei. c ci sporesc infinit t cerea în lume. S fie pentru noi.Visul este sufletul sufletului.i g se te nicio rim . De ce se însenineaz cerul atât de frumos dup o grea i fertil ploaie? Ca s se arate c e o mai mare bucurie de a da decât de a primi. Via a ne înva s cultiv m uitarea.