Aforisme- Lucian Blaga

Adversarul care î i este o obsesie a devenit o parte din tine. Un animal, când se produce o ruptur radical între el i mediul pentru care e f cut, are o ans de salvare: s se transforme în om. Acest basm n-a reu it îns decât o singur dat .

unic

Via a nim nui nu este un roman. Via a noastr , a oricui, este alc tuit din nenum rate tangente la nenum rate romane. O vizit într-o gr din zoologic ne comunic un fel de be ie organic . Nu e de mirare, c ci orice gr din zoologic este o întâlnire a omului cu premisele sale. Nimic nu ne poate compromite mai mult decât felul cum murim. Este aici poate unul din motivele care ne fac atât de rezerva i în opiniile pe care le avem despre oamenii în via . Ex nihilo nihil- era singurul implacabil principiu în fa a c ruia s-a g sit Dumnezeu când sa apucat s creeze lumea. Niciodat nu s-a început vreo lucrare cu mai pu ine anse. Exist dou realit i a c ror imens , zdrobitoare greutate nu o sim im, dar f r de care nu putem tr i: aerul i istoria. Minciuna este vacan a adev rului. S nu aib oare i adev rul nevoie de vacan ? Întreg patrimoniul nostru este alienabil. Chiar i amintirile. Numai viitorul nu. Suntem liberi cu adev rat numai în împrejur ri cu totul irelevante pentru noi. Aceasta constituie, mai mult decât orice, mizeria condi iei umane. Înclinarea noastr de a crede în destin este înt rit de orgoliul de a nu ne crede cu totul ignora i de restul Universului. Cu orice mare iubire se declar în noi un proces de regresiune, prin mii de ani, spre situa ii mitologice primare i sublime, cum este bun oar aceea a fructului oprit sau a glasurilor divine i demonice prin frunzi uri de rai. Via a nu este numai via . Poate c inima zvâcne te, cu fiecare b taie a ei, între dou limite: între via i moarte. Moartea ar fi cu alte cuvinte un punct pe care inima îl atinge ritmic, în fiecare secund o dat .

se schimb fa a lumii. E cert. Natura este st pânit de criteriul delimit rilor. Lucrurile vremelnice sper ca ochiul care le vede s fie o poart prin care ele intr în eternitate. Concep ia nu a suferit prea serioase schimb ri în cursul istoriei. Încruci area a dou priviri. Destinul e. Ca un pahar din care trebuie s bei. despre condi ia uman . C ci rostul iubirii este s restabileasc pentru o clip haosul ini ial.Ceea ce m uime te totdeauna la un r s rit de soare este u urin a magnific cu care se face. Amintirea este o ser a fericirilor trecute. Ar fi nespus de regretabil dac adev rul ar fi întotdeauna Äla mijloc´. Numai în iubire ea caut confuzia. O nicoval dobânde te cu timpul t ria tuturor ciocanelor care au b tut-o. orice am gândi i cu oricât am r ciune despre cer i p mânt. o secret piramid trebuie s vedem în orice Äoper ´. destinul e obrazul desf urat în timp. Pentru vechii faraoni ai Egiptului Äa crea´ însemna Äa. o clip de t cere între doi oameni. .i cl di un mormânt´. totala lips a efortului. un simplu cuvânt care nu ajunge pân la urechile celuilalt. Fericirile pe care le sim im în via sunt întotdeauna numai boboci. Destinul se poate realiza chiar în virtutea demersurilor preventive ce le facem împotriva lui. Boboci care înfloresc total numai în amintire. Oamenii de mare voin nu se pot ap ra de singurul lucru de care oricine se ap r cu u urin : de propria lor voin . cu alte cuvinte. Într-adev r. ca un viciu. A nu tr i în zadar înseamn a ti s dai vie ii p mânte ti aspectul unei captivit i cere ti. Aceasta l-ar preface în apanaj al mediocrit ii.f r s vrei. Obrazul e destinul concentrat în spa iu. singura putere ce ne poate dezarma total. din care s se nasc o lume nou . i totu i. Destinul individului este o m rime de acela i ordin ca i obrazul i are o realitate de aceea i eviden . despre clip i fatum. S-ar spune c o mare voin este ca o sl biciune. prin ceea ce are loc. pot s fie un strop de istorie universal . Î i s ru i destinul. inima cu b t ile ei aplaud existen a.

Dar numai iubirea ne încearc în acest chip. atunci suntem bolnavi. i totu i acest lucru nu te însp imânt . moartea ni s-ar p rea mai pu in exotic în asem nare cu tot ce cunoa tem. Pentru un îndr gostit.i respecta du manul înseamn a pierde o ans de a-l învinge. Crea ia i iubirea sunt pasiuni care se leag i se condi ioneaz reciproc. Grijile ne destram timpul. Intui ia noastr despre . Oamenii trebuiesc înc sistematic educa i s tr iasc în Äproblematic´. A nu. lumea nu este decât o rim a iubitei. Ei tr iesc prea insistent în iluzia Äsolu iilor´. iar despre ceea ce va fi în viitor c Äînc nu este´. De milioane de ani steaua de sus î i caut în Univers o oglind . într-un fel care nu este i al altor pasiuni. Iat acest ochi de ap . S nu te cer i cu oamenii mai mult decât cu tine însu i. E un semn de feminitate s pui acest accent suprem pe iubire. Pe baza intui iei i a concep iei ce o avem despre Timp. spunem despre tot ce a fost în trecut c Änu mai este´. Grijile ne organizeaz timpul. Orice lucru poate dobândi o importan . Întâlnirea ta cu cineva pe strad este o întâlnire cu un spirit. Mai calde decât fiin a noastr sunt întotdeauna r nile. Asceza este o încercare de a rezolva problemele morale prin evitarea vie ii. i în sfâr it a g sit-o. Ce înseamn a avea o religie? A. Realitatea e ruina unui basm. O asemenea amintire ar putea s anuleze teama de moarte. Dar în acela i timp pasiunea crea iei i aceea a iubirii î i disput cu hot râre întâietatea. fiecare c utând s atrag asupra sa accentul suprem întru alc tuirea unui sens de via . dar o dram nu se poate scrie prin evitarea conflictelor.Dac am avea o perfect amintire a începutului i a na terii noastre. Când fiecare celul din noi devine o inim .i pune toat n dejdea într-un semn al întreb rii. i un semn de b rb ie s -l pui pe crea ie.

dar i ap r toarea jarului. Cenu a e moartea jarului. dar s-ar putea s ajungem cândva la o alt concep ie despre aceast form sau structur a existen ei. Cel ce creeaz nu simte nevoia mântuirii. ca un punct pe Äi´. ele au îns un surplus ce dep e te sensibilitatea noastr . trebuie s fiin ele. în râs. ca toate În elepciunea ce o au foarte mul i de a nu pierde nimic în via n-ar trebui s se numeasc în elepciune. Sau poate c totu i întâiul. în somnolen sau într-o foarte viu sim it nep sare. Prezentul tace sau vorbe te. . Numai crea ia r scump r toate suferin ele. Omul. pentru foarte pu ini moartea ine de textul vie ii. Suferin ele acestea se declar în noi a a cum ar trebui s fie. De aici farmecul amintirii. Încerc m câteodat suferin e de natur sufleteasc care nu sunt a a de mari precum ne-am a tepta pentru situa ia dat . Crea ia este singurul surâs al tragediei noastre. numai trecutul cânt . Trupul e marginea sufletului. Pentru cei mai mul i oameni moartea este numai un pretext de dispari ie. iar despre ceea ce va fi în viitor c Äexist de pe acum într-un anume fel´.Timp anevoie se va schimba vreodat . Pe acela nimeni i nimic nu îl poate schimba. Iubirea este al doilea surâs al tragediei noastre. Nimic nu e a a de tare ca trecutul. ca o împlinire a acesteia. dac are un rost pe p mânt. dup ce a pierdut totul. Umbl m pe câmpul disper rii i ne rezem m din când în când de umbra noastr ca de-o column de piatr . Dorul este un organ de cunoa tere a infinitului. Acest surplus se transform în altceva. c ci ea nu seam n deloc cu adev rata în elepciune pe care rar o dobânde te cineva. i-l realizeze prin sine însu i. Atunci s-ar putea s spunem despre tot ce a fost în trecut c Ämai exist într-un anume chip´. Totul este îns o aparen .

De ce se însenineaz cerul atât de frumos dup o grea i fertil ploaie? Ca s se arate c e o mai mare bucurie de a da decât de a primi.Visul este sufletul sufletului. cuvântul Äinim ´ nu. românii. În limba noastr . nu e viu. . Un personaj alc tuit numai din lumini. Via a ne înva s cultiv m uitarea. c ci sporesc infinit t cerea în lume. nu are plasticitate. ca o m sur de consolare a fiin ei. Omul cu adev rat liber nu e bun nici pentru una.i g se te nicio rim . S fie pentru noi. f r umbre. Moartea este procesul de emancipare a materiei de sub st pânirea unor legi str ine. e tie s porunceasc mai ales cel ce-a tiut s se supun . Mormintele sunt un fel de instrumente muzicale. când pentru a te preg ti pentru situa ii care cer Suntem ca râurile i ca fluviile: curgem parc am avea o int . S se ab in de la aprecierea moral a altora aceia care pe ei în i i nu se judec mai sever decât pe al ii. inima o realitate f r seam n? Judecata de azi e prejudecata de mâine. dar nu avem niciuna. În via ca i în desen. Nu este un semn de autentic curaj în via curaj înve i din vreme s duelezi bine. printre cele o sut de mii de cuvinte. nici pentru alta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful