P. 1
Aforisme- Lucian Blaga

Aforisme- Lucian Blaga

|Views: 879|Likes:
Published by sw33t_deea921898

More info:

Published by: sw33t_deea921898 on May 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/08/2013

pdf

text

original

Aforisme- Lucian Blaga

Adversarul care î i este o obsesie a devenit o parte din tine. Un animal, când se produce o ruptur radical între el i mediul pentru care e f cut, are o ans de salvare: s se transforme în om. Acest basm n-a reu it îns decât o singur dat .

unic

Via a nim nui nu este un roman. Via a noastr , a oricui, este alc tuit din nenum rate tangente la nenum rate romane. O vizit într-o gr din zoologic ne comunic un fel de be ie organic . Nu e de mirare, c ci orice gr din zoologic este o întâlnire a omului cu premisele sale. Nimic nu ne poate compromite mai mult decât felul cum murim. Este aici poate unul din motivele care ne fac atât de rezerva i în opiniile pe care le avem despre oamenii în via . Ex nihilo nihil- era singurul implacabil principiu în fa a c ruia s-a g sit Dumnezeu când sa apucat s creeze lumea. Niciodat nu s-a început vreo lucrare cu mai pu ine anse. Exist dou realit i a c ror imens , zdrobitoare greutate nu o sim im, dar f r de care nu putem tr i: aerul i istoria. Minciuna este vacan a adev rului. S nu aib oare i adev rul nevoie de vacan ? Întreg patrimoniul nostru este alienabil. Chiar i amintirile. Numai viitorul nu. Suntem liberi cu adev rat numai în împrejur ri cu totul irelevante pentru noi. Aceasta constituie, mai mult decât orice, mizeria condi iei umane. Înclinarea noastr de a crede în destin este înt rit de orgoliul de a nu ne crede cu totul ignora i de restul Universului. Cu orice mare iubire se declar în noi un proces de regresiune, prin mii de ani, spre situa ii mitologice primare i sublime, cum este bun oar aceea a fructului oprit sau a glasurilor divine i demonice prin frunzi uri de rai. Via a nu este numai via . Poate c inima zvâcne te, cu fiecare b taie a ei, între dou limite: între via i moarte. Moartea ar fi cu alte cuvinte un punct pe care inima îl atinge ritmic, în fiecare secund o dat .

Ar fi nespus de regretabil dac adev rul ar fi întotdeauna Äla mijloc´. despre condi ia uman . ca un viciu. Concep ia nu a suferit prea serioase schimb ri în cursul istoriei. Destinul individului este o m rime de acela i ordin ca i obrazul i are o realitate de aceea i eviden . Natura este st pânit de criteriul delimit rilor.i cl di un mormânt´. singura putere ce ne poate dezarma total. A nu tr i în zadar înseamn a ti s dai vie ii p mânte ti aspectul unei captivit i cere ti. inima cu b t ile ei aplaud existen a. cu alte cuvinte. din care s se nasc o lume nou . Într-adev r. prin ceea ce are loc. O nicoval dobânde te cu timpul t ria tuturor ciocanelor care au b tut-o. Oamenii de mare voin nu se pot ap ra de singurul lucru de care oricine se ap r cu u urin : de propria lor voin . Lucrurile vremelnice sper ca ochiul care le vede s fie o poart prin care ele intr în eternitate. Pentru vechii faraoni ai Egiptului Äa crea´ însemna Äa. Destinul e. Ca un pahar din care trebuie s bei. Fericirile pe care le sim im în via sunt întotdeauna numai boboci. un simplu cuvânt care nu ajunge pân la urechile celuilalt. Numai în iubire ea caut confuzia. destinul e obrazul desf urat în timp.Ceea ce m uime te totdeauna la un r s rit de soare este u urin a magnific cu care se face. despre clip i fatum. E cert. Obrazul e destinul concentrat în spa iu. Î i s ru i destinul.f r s vrei. o clip de t cere între doi oameni. totala lips a efortului. S-ar spune c o mare voin este ca o sl biciune. Destinul se poate realiza chiar în virtutea demersurilor preventive ce le facem împotriva lui. Boboci care înfloresc total numai în amintire. i totu i. C ci rostul iubirii este s restabileasc pentru o clip haosul ini ial. Amintirea este o ser a fericirilor trecute. o secret piramid trebuie s vedem în orice Äoper ´. Aceasta l-ar preface în apanaj al mediocrit ii. se schimb fa a lumii. pot s fie un strop de istorie universal . Încruci area a dou priviri. . orice am gândi i cu oricât am r ciune despre cer i p mânt.

Dac am avea o perfect amintire a începutului i a na terii noastre. E un semn de feminitate s pui acest accent suprem pe iubire. dar o dram nu se poate scrie prin evitarea conflictelor. A nu. Când fiecare celul din noi devine o inim . iar despre ceea ce va fi în viitor c Äînc nu este´. Dar în acela i timp pasiunea crea iei i aceea a iubirii î i disput cu hot râre întâietatea. Grijile ne organizeaz timpul. atunci suntem bolnavi. Orice lucru poate dobândi o importan . Întâlnirea ta cu cineva pe strad este o întâlnire cu un spirit. Ce înseamn a avea o religie? A. Grijile ne destram timpul.i pune toat n dejdea într-un semn al întreb rii. Ei tr iesc prea insistent în iluzia Äsolu iilor´.i respecta du manul înseamn a pierde o ans de a-l învinge. Iat acest ochi de ap . Mai calde decât fiin a noastr sunt întotdeauna r nile. Intui ia noastr despre . Asceza este o încercare de a rezolva problemele morale prin evitarea vie ii. Pentru un îndr gostit. i în sfâr it a g sit-o. Oamenii trebuiesc înc sistematic educa i s tr iasc în Äproblematic´. S nu te cer i cu oamenii mai mult decât cu tine însu i. i totu i acest lucru nu te însp imânt . De milioane de ani steaua de sus î i caut în Univers o oglind . i un semn de b rb ie s -l pui pe crea ie. O asemenea amintire ar putea s anuleze teama de moarte. spunem despre tot ce a fost în trecut c Änu mai este´. Pe baza intui iei i a concep iei ce o avem despre Timp. moartea ni s-ar p rea mai pu in exotic în asem nare cu tot ce cunoa tem. fiecare c utând s atrag asupra sa accentul suprem întru alc tuirea unui sens de via . Realitatea e ruina unui basm. Dar numai iubirea ne încearc în acest chip. Crea ia i iubirea sunt pasiuni care se leag i se condi ioneaz reciproc. într-un fel care nu este i al altor pasiuni. lumea nu este decât o rim a iubitei.

Cel ce creeaz nu simte nevoia mântuirii. Umbl m pe câmpul disper rii i ne rezem m din când în când de umbra noastr ca de-o column de piatr . ca toate În elepciunea ce o au foarte mul i de a nu pierde nimic în via n-ar trebui s se numeasc în elepciune. Acest surplus se transform în altceva. c ci ea nu seam n deloc cu adev rata în elepciune pe care rar o dobânde te cineva. Prezentul tace sau vorbe te. Nimic nu e a a de tare ca trecutul. Crea ia este singurul surâs al tragediei noastre. pentru foarte pu ini moartea ine de textul vie ii. Dorul este un organ de cunoa tere a infinitului. dup ce a pierdut totul. Iubirea este al doilea surâs al tragediei noastre. în somnolen sau într-o foarte viu sim it nep sare. Totul este îns o aparen . Trupul e marginea sufletului.Timp anevoie se va schimba vreodat . în râs. dar i ap r toarea jarului. Omul. Numai crea ia r scump r toate suferin ele. . Încerc m câteodat suferin e de natur sufleteasc care nu sunt a a de mari precum ne-am a tepta pentru situa ia dat . Suferin ele acestea se declar în noi a a cum ar trebui s fie. numai trecutul cânt . dac are un rost pe p mânt. Pe acela nimeni i nimic nu îl poate schimba. trebuie s fiin ele. ele au îns un surplus ce dep e te sensibilitatea noastr . dar s-ar putea s ajungem cândva la o alt concep ie despre aceast form sau structur a existen ei. i-l realizeze prin sine însu i. Atunci s-ar putea s spunem despre tot ce a fost în trecut c Ämai exist într-un anume chip´. Sau poate c totu i întâiul. iar despre ceea ce va fi în viitor c Äexist de pe acum într-un anume fel´. Cenu a e moartea jarului. Pentru cei mai mul i oameni moartea este numai un pretext de dispari ie. ca un punct pe Äi´. ca o împlinire a acesteia. De aici farmecul amintirii.

nu are plasticitate. În limba noastr . . De ce se însenineaz cerul atât de frumos dup o grea i fertil ploaie? Ca s se arate c e o mai mare bucurie de a da decât de a primi. e tie s porunceasc mai ales cel ce-a tiut s se supun . inima o realitate f r seam n? Judecata de azi e prejudecata de mâine. Nu este un semn de autentic curaj în via curaj înve i din vreme s duelezi bine. cuvântul Äinim ´ nu. S fie pentru noi. Moartea este procesul de emancipare a materiei de sub st pânirea unor legi str ine. printre cele o sut de mii de cuvinte. românii.Visul este sufletul sufletului. În via ca i în desen. Omul cu adev rat liber nu e bun nici pentru una. Via a ne înva s cultiv m uitarea. când pentru a te preg ti pentru situa ii care cer Suntem ca râurile i ca fluviile: curgem parc am avea o int . c ci sporesc infinit t cerea în lume. ca o m sur de consolare a fiin ei. nici pentru alta.i g se te nicio rim . f r umbre. Mormintele sunt un fel de instrumente muzicale. nu e viu. Un personaj alc tuit numai din lumini. S se ab in de la aprecierea moral a altora aceia care pe ei în i i nu se judec mai sever decât pe al ii. dar nu avem niciuna.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->