„Autoportret” - Lucian Blaga

Sarcini:
1. Propune câte un sinonim contextual pentru cuvintele: patria-țară, făpturii-suflet, mută-veșnică,
căutare-cunoaștere.

2. Plasează, în câte un enunț, 4 expresii/ locuțiuni cu lexemul /loc/

1) Pe loc repaus;
2) Din loc in loc;
3) A nu-și mai găsi locul;
4) O palmă de loc

3. Interpretează sugestia unei figuri de stil (metaforă, comparație, epitet) selectate din

poezie, respectând algoritmul:

 rescrie secvența

 numește figura de stil

 comentează modul de formare, pornind de la definiție

 interpretează sensul figurii de stil în contextul poeziei

 determină rolul/importanța utilizării ei în poezie

Lucian Blaga e mut ca o lebădă

Secvența constituie figura de stil “Lucian Blaga e mut ca o lebădă.” Comparație.Figura de stil este
formata din procedeul de limba compararea, ce o face expresiva.

Lucian Blaga este comparat cu o lebada care reprezinta motivul tacerii.

Imaginea leedei pe apa, apa fiind symbol al vietii, este o exprimare a ideii ca viata toata este, pentru
Blaga, o lunga alunecare spre moarte.
Aceasta comparative are rolul de a spori expresivitatea textului formand o imagine artistica mai
profunda cititorului.
4. Comentează motivul tăcerii, valorificând simbolistica motivului lebedei
Lebăda:
 Pasăre imaculată, care, prin albul, forța și grația sa, constituie o vie manifestare a
luminii;
 Simbolizează puritatea, nevinovăția, singurătatea mândră, curajul, poezia, elevația
spirituală. În unele texte folclorice, ea este simbolul iubitei. E asociată
înțelepciunii, inițierii și evlaviei spirituale, poetului și poeziei.

Tacerea:
Preludiu al deschiderii spre relevatie.Tacerea acopera marile evenimente , confera lucrurilor
maretie si maiestate.
Ca simbol, tacerea presupune o imensa oboseala, resimtirea existentei ca pura suferinta.

5. Explică motivul căutării, utilizat în text (ca reper – căutare de sine, căutare de ideal, căutare de
perfecțiune, căutare de inspirație etc.)

Motivul cautarii utilizat in poezia lui Lucian Blaga reprezinta simbolul perfectiunii si autocunoasterii.

Poetul mergea pe calea de atingere a idealului si realizarea scopurilor sale.

6. Argumentează relația de sens a titlului poeziei și a trei cuvinte-cheie din text

Titlul ,,Autoportret’’ creeaza imagini care ne reda autocunoasterea. Cuvintele – cheie din aceasta
poezie putem spune ca sunt simboluri care defineste interiorul si elemente esentiale ale acestuia..
Poezia este bazata pe cuvintele: cautare, apa si curcubeul. Cautarea fiind un permanent proces care
mereu implica dezvoltarea. Apa fiind un simbol al vietii, semnificand o mereu viata poetului. Iar
curcubeul se asociaza cu partea pozitiva din viata , frumusetea si nefiinta.
 Biografie - Lucian Blaga
Sarcini:
1. Extrage din poezie versurile ce exprimă ideile de bază ale textului

“Unde şi când m-am ivit în lumină nu ştiu,/ din umbră mă ispitesc singur să cred/ că lumea e o
cântare”
“Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind,/ câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund”
“Închis în cercul aceleiaşi vetre/ fac schimb de taine cu strămoşii,/ norodul spălat de ape subt
pietre.”
“Cu cuvinte stinse în gură/ am cântat şi mai cânt marea trecere,/ somnul lumii, îngerii de ceară.”

2. Explică, în 2-3 enunțuri , două din versurile extrase

“Închis în cercul aceleiaşi vetre/ fac schimb de taine cu strămoşii” – Lucian Blaga ne transmite
sensul primordial al initierii in lume care este implinit in gestul magic al rostirii muzicale.

“Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind,/ câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund” –
Poetul adduce cu sine povara destinului omenesc, accesul la taine fiindui deschis.

3. Motivează, în baza poeziei, care este rolul poetului/ misiunea lui pe pământ
Interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice la relatia
poet-lume.Lucian Blaga in aceasta poezie are rolul de a aborda
problematica cunoasterii astfel aceasta poezie poate devein atat pentru cel
care o scrie cat si pentru cel care o citeste, o forma de autocunoastere.
4.Realizează, într-un text coerent de 10-12 enunțuri, portretul literar al lui Lucian
Blaga, ținând cont de mesajul poeziilor „Autoportret” și „Biografie”

Lucian Blaga a fost filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor

universitar şi diplomat român. A scris şi publicat versuri, dramaturgie, filosofie,
eseuri, traduceri, proze, aforisme. S-a născut la 9 mai 1895 la Lancrăm, în judeţul
Sibiu, ca al nouălea copil al unei familii de preoţi, fiul lui Isidor şi al Anei Blaga.
Copilăria i-a stat, după cum mărturiseşte el însuşi, “sub semnul unei fabuloase
absenţe a cuvântului”, viitorul poet neputând să vorbească până la vârsta de
patru ani. Primele clase le-a urmat la Sebeş, la Şcoala Primară Germană, după
care a urmat: Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov.
A urmat cursurile Facultăţii de Teologie şi a studiat filosofia şi biologia la
Universitatea din Viena, obţinând titlul de doctor în filosofie.
A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în Românul, cu
studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia
se mută la Sebeș în 1909. În anul 1911 călătorește în Italia, unde își petrece timpul
în librării, căutând cărți de filosofie, și vizitând vestigiile istorice ale acestei țări..