Sunteți pe pagina 1din 6

Literatura religioas n contextul n care ntreag Europa era cuprins de febra reformei religioase , Transilvania a cunoscut i ea propaganda reformailor

prin texte bisericeti precum, Psaltirea Scheian, Psaltirea Voroneean i Psaltirea Hurmuzachi, scrise in limba roman .Acum judele braovului Hanas Beagner l aduce pe diaconul Coresi , care la jumatatea secolului XVI i incepe activitatea de tiparire a carilor religioase. Asa a aparut tiparul in arile Romne , tipar care pn in secolul XIX pe aici nu v-a scoate altceva dect scrieri pe teme religioase. George Clinescu este unul dintre criticii care remarc obiectiv in Istoria literaturii romne importana scrierilor din acea perioad: Aa-zisa literatur religioas de care s-a facut prea mare caz nu e dect o producie de tlmciri de Psaltiri,Tetraevanghele, Praxii, Biblii, Slujebnice,Molitvenice,Minee, Patrice, etc. Cronicile ,pn la publicarea lor in perioada paoptista ,au fost rezervate unui numar restrns de cititori i nu au avut, din punct de vedere cultural prea mare influen asupra romnilor ,spre deosebire de scrierile religioase . Au fost publicate in continuu, in romn , greac sau elin ,o mulime de traduceri si medievalitai cel putin naive care au circulat prin europa cu secole in urma. Din acele scrieri aflm c Adam a murit tanjind dupa maslinul sfant, ca Satana a furat vesmantul Domnului, ca Moise copil a luat jaratec in gura .Pe atunci erau bestsellere vieile sfinilor si apocalipsele pline pana la refuz de stupiditai absurde care ne fac o idee despre starea de indoctrinare la care erau supusi si putinii citiri care existau. Am citit demult ca cel mai periculos animal e omul care a citit o singura carte, ai si am aflat apoi pe pielea mea ca asa e.. In ciuda opiniei majoritatii criticilor care nu contenesc cu laude si cuvinte frumoase la adresa scrierilor religioase pentru meritul de a fi primile in care apar framantari artistice in limba romana ,nu pot avea in totalitate aceleasi pareri. Nu doar in arile Romne literatura religioas deinea monopolul insa aici dominatia religioasa s-a intis pe o perioada mult mai lunga , pana in sec XIX , poate si dupa ... Nu ma mir faptul c starea societaii romaneti din secolul XVIII este comparabila cu cea franceza ... din sec XIV Cei mai importanti autori de literatura religioasa veche sunt : Varlaam , Dosoftei si Antim Ivireanu. Nascut Vasile Motoc in jurul anului 1580 intr-o familie de rasesi din satul Borceti (Neam) , a fost calugarit cu numele de Varlaam. A avut un succes deosebit in randul preotimii si reuseste de-a lungul vietii sa ocupe functii din ce in ce mai importante ajungand mitropolit al Moldovei in 1632 fara sa treaca prin functia de episcop. Sprijinit de domnitorul Vasile Lupu i de Petru Movil mitropolit al Kievului, Varlaam reuete chiar nfiinarea primei tipografii romneti din Moldova, n anul 1640, pe care a instalat-o la Mnstirea "Sfinii Trei Ierarhi" din Iai. Cartea romneasc de nvtur (titlul sub care mai e cunoscut Cazania) din 1643 este in opinia domnului Iorga cea mai populara opera a literaturii romane vechi aceasta apartine lui Varlaam. Nu este o opera originala ci o traducere din mai multe texte slavone in principal dupa cum autorul insusi marturiseste in predoslovie ca e:din multe scripturi talmacita . N Manolescu prin prisma eposoadelor despre Sf Nicolae sau Sf Mucenic Tiron vede in Varlaam primul povestitor roman , precursor al lui Neculce , care este vazut de critica la randul sau precursol al lui Ion Creanga . Exista o atitudine de a gasi in fiecare gen

literar un predecesor al unui autor , dupa cum dosoftei v-a fi numit precursor al lui Eminescu si adusa in fata in toate cartile de critica literara faptul ca a ilustrat pentru prima data metafora luna, stapana marii ... sunt sigur ca au existat si altii mai intainte, daca nu in literatura romana atunci in alta, atunci acela v-a fi precursorul lui Eminescu. O alta atitudine la fel de neinteleasa de mine ,specifica tuturor oamenilor din toate timpurile, de spune ca semenii contemporani nu mai citesc , nu mai invata... In a doua prefata a cazaniei , autorul arata motivele care l-au indemnat sa traduca si sa publice cartea, printre acestea se regaseste si acela ca si invatatura care mai exista acum se pierde pentru ca acuma nice atata nime nu invata. Cazania lui Varlaam a avut un rol foarte important pentru Tarile Romane. Daca la publicarea. n prefaa la Tetraevangheliarul din 1561, Coresi citeaz epistola ctre corinthieni a Sfntului Pavel: n sfnta besearec mai bine e a gri cinci cuvinte cu neles dect zece mie de cuvinte nenelese n limba strin", de la Varlaam si mai departe, trebuie scris nu doar romnete, ci i pentru romnii din toate tinuturile. Popularitatea enorma a acesteia , raspanditrea in toate tinuturile romanesti, intareste asemanarile dintre cele trei principate. Celei mai importante opere a mitropolitui, N.Manolescu ii atribuie ca trasatura principala frumusetea limbii utilizate crutata de folosirea excesiva a slavonismelor , ba chiar aceastea fiind evitate contribuind la fixarea anumitor norme literare , a oferit un model de limba respectat in toate provinciile romanesti. O alta cunoscuta scriere a aceluiasi autor este Rspunsul mpotriva Catehismului calvinesc ,prima lucrare de polemica religioase este un pamflet conceput n incercarea de a-i avertiza pe ardeleni de pericolul calvinismului i de pericolul deznaionalizrii. In data de 12 februarie 2007, Varlaam a fost proclamat sfant ,cu zi de pomenire la 30 august. Dosoftei S-a nascut intr-o familie de origine aromana din Suceava in anul 1624 sub numele de Dimitrie Braila si a fost calugarit ca Dosoftei. A nvat la Iai probabil la Colegiul ntemeiat la mnstirea Sf. Trei lerarhi", apoi la coala Friei ortodoxe din Lvov, unde a fcut studii umaniste.Aici a deprins limba elen, latina, slavona i polona. Datorit relaiilor sale cu patriarhul Moscovei i cu Nicolae Milescu ,carturarul roman care a ajuns in China, a adus din Rusia un teasc de tipografie. Dosoftei a promovat printre altele si introducerea limbii romne n biseric. Cronicarul Neculce ne spune c tia multe limbi: "elinete, latinete, slavonete i alte". i adaug: "Adnc din cri tia; i deplin clugr i cucernic i blnd ca un miel; n ara noastr pe acele vremuri nu se afla om ca acela". Ce-a mai importanta lucrare a s-a este psaltirea in versuri , scriere redactata printr-un efort indelungat . S-a remarcat facptul ca pentru versificarea psalmilor Dosoftei a folosit imagini si din alte parti ale Sfintei Scripturi pe langa Psalmii lui David. Se tie c ideea de a versifica psalmii i de a-i aeza pe melodii, pentru a fi cntai n biserici, n reuniuni, n case, a pornit de la calvinitii francezi. Calvin nsui a versificat civa psalmi, dar cele mai frumoase versuri le-a dat poetul francez Clement Marot (14951544), care a versificat 50 de psalmi. De la acetia s-au inspirat traductori din toate rile pe unde a ptruns reforma, pn la marele poet polon Ioan Kochanowski, a crui oper, publicat n 1577 i retiprit apoi n nenumrate ediii 15 pn n vremea lui Dosoftei a servit de imbold pentru traducere i de model pentru versificaie lui Dosoftei.

Bianu, publicnd n 1887 Psaltirea lui Dosoftei, a artat c structura versurilor mitropolitului moldovean este imitat dup estura versurilor lui Kochanowski. Gsim la Dosoftei ritmica utilizat de poetul polon, lungimile de versuri ale modelului i succesiunea rimelor versuri perechi (1 cu 2, 3 cu 4) alctuite totdeauna din cte dou silabe (rime feminine). Dintre psalmii lui Dosoftei, civa, ca de pild 46 (Limbile s salte"), 48 (Venii cu toi dimpreun s ne facem voie bun"), 94 (Auzii acestea toate, neamuri, noroade i gloate"), 98 (Domnul sttu crai n ar") au fost aa de bine modulai n spiritul poporan, nct, prin mijlocirea, probabil, a dasclilor de biserici, au ptruns n ciclul colindelor populare i se cnt pn n vremurile noastre de copiii care poart cu steaua, pe uliele satelor i oraelor, solia naterii Mntuitorului. Din cntecele de stea, psalmii lui Dosoftei au fost introdui mai departe n estura dramei religioase populare a Vicleimului cu deosebire psalmii 94 i 98. Din ndejdea pus de neobositul mitropolit moldovean de a da aripa versului romnesc poeziei vechi cretine, civa psalmi au cobort astfel n sufletul poporului, amestecndu-se n cntrile i nzuinele lui n 2005 Biserica Ortodox Romn l-a proclamat sfnt. . El, cel dinti dintre vldicii principatelor, a deschis drumul limbii romneti ctre altarul bisericii. Strduinele lui vor fi continuate mai trziu, n ara Romneasc, de mitropolitul Antim Ivireanu. Antim Ivireanul (n.1650, Iviria- d. 1716) - a fost un autor, tipograf, gravor, teolog, episcop i mitropolit romn. Nscut probabil n 1650, n Iviria(Georgia sau Gruzia)este luat de tnr n robie de turci i dus la Constantinopol, este ulterior eliberat, trind n preajma Patriarhiei ecumenice, unde a nvat sculptura n lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum i limbile greac, arab i turc; probabil, tot acum a fost clugrit sub numele Antim i hirotonit ieromonah. In jurul anului 1690 este adus de Constantin Brncoveanu n ara Romneasc. Aici a nvat limbile romn i slavon, precum i meteugul tiparului. n 1691 i s-a ncredinat conducerea tipografiei domneti din Bucureti, n care a imprimat 4 cri. A avut un rol important n introducerea limbii romne n slujb, dei strin la origine a invatat limba romanilor la perfectie . La inceputul activitatii in Tara Romaneasca clugrul Antim,si-a desfasurat activitatea ca egumen al mnstirii din zona lacului Snagov de astazi, a instalat o tipografie i a nceput activitatea de imprimare, tiparind, n momentul n care elenismul ncepuse sa fie din ce in ce mai popular la noi, o sum de cri greceti, unele cu caracter religios, necesare serviciului divin, altele cuprinznd norme de ndreptare n credina ortodox i cteva cu caracter didactic i moral. Alturi de aceste texte greceti, Antim, care n rstimpul ct l petrecuse n ar, nvase limba, pune sub tipar i cteva cri romneti, ntre care i Floarea darurilor Fiore di Virtti. DIDAHIILE. Mitropolitul Antim este din cate se stie singurul care rupnd cu tradiia, se urc n amvonul mitropoliei, n zilele marilor srbtori, sa vorbeasca liber romanilor. Pn la el, n biserica noastr, locul predicii l inea cazania. Aceasta, tradusa cu mult timp in urma explica textele evanghelice n linii general-omeneti, ca pentru toate vremurile i pentru

toate societile, in timp ce societatea romneasc de la nceputul secolului al XVIII-lea era in plina schimbare, avand acum alte moravuri si alte valori . Mitropolitul Antim si-a dat seama de asta si discursul sau a fost creat exdact in jurul a ceea ce romanii simteau ,chiar facand aluzii la lcomia turcilor, care nu mai conteneau cu marirea birurilor. Discursurile lui Antim, ca si multe altele, sunt in linii mari valabile si societatii de astazi , pentru mine a fost prilej de amuzament sa citesc predica facuta in legatura cu obiceiurile noastre de a ne exprima : Ce neam ntreab el njur ca noi de lege, de cruce, de cuminectur, de mori, de pomene, de luminare, de mormnt, de suflet, de coliv, de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie i de toate tainele sfintei biserici? i ne ocrim i ne batjocorim nine legea; cine dintre pgni face aceasta?" Ori in legatura cu faptul ca lumea se ducea mai des pre la circiume, pre la hore i pre la jocuri", dect la biseric, iar cnd venea la sfintele biserici", n loc s asculte slujba i s se mprteasc cu hrana cea duhovniceasc", vorbesc i rd i fac cu ochiul unul altuia, mai ru dect pe la circiume" . Totusi in urmatorul discurs nu mai pot pastra aceeasi atitudine comuna cu cea a criticii :De n-ai tiut pn acum i de n-au fost nimeni s v nvee,c acum vei ti c am treab cu toi oamenii c snt n ara Rumnease, de la mic pn la mare i pn la un copil de din pgni i din cei ce nu snt de o lege cu noi, cci n seama mea v-au dat stpnul Hristos s v pasc sufletete, ca pre nite oi cuvnttoare, i de gtul meu spnzur sufletele voastre..." Nu vad aici un om modest , din contra vad o persoana care se considera trimisul lui Dumnezeu pe pamant , atitudine care ironic,desi vine din partea unui mitropolit nu este nici macar una ortodoxa . In istoria literaturii romane de la origini pana la 1830 Alexandru Piru in legatura cu Antim Ivireanul este de parere ca acesta este primul cleric roman care,fara a iesi din marginile functiei sale , a izbutit totusi , intocmai ca Bossuet , Bourdaloue si Massillon, sa patrunda,prin elocventa sacra mai adanc in sfera literaturii propriu-zise A fost canonizat de Biserica Ortodox Romn n 1992, este prznuit n fiecare an la 27 septembrie. Trecerea de la slavana la romana Prin munca de traduceri, tlmciri limba romana a mers agale spre altar. n a doua jumtate a secolului al XVII-lea, mitropolitul Dosoftei n Moldova, continund munca lui Varlaam i mai trziu mitropolitul Antim Ivireanu n Muntenia , traducnd crile necesare ritualurilor cretine au impins folosirea limbii nationale in biserica.Aceasta nu s-a intamplat insa dintro data ci a trecut prin mai multe etape. De la bolboroseala slavona care din motive politice a fost mentinuta cu atata putere in biserica s-a trecut la greaca si mai apoi la romana O data cu extinderea imperiului Otoman pana la Sud de Dunare ,puteau ei merge si la Nord fara prea mare greutate dar nu aveau interes, oricum , o data ce s-a intamplat asta s-au stins si focarele de cultura care alimentau slavonismul de noi.. Dar in acel moment , nu toate crile de ritual erau traduse in romana suntem ntr-o epoc de tranziie, n care, limba romn nefiind deplin pregtit s ia locul limbii slavone, s-a simtit nevoia sa se treaca la greaca, ceea ce prea cu att mai firesc, cu ct liturghia greac era izvorul liturghiei slavone. Si asta s-a intamplat in timpul domniei lui Brncoveanu care putuse afla, prin stolnicul Constantin Cantacuzino, de ce mare cinste se bucura limba i cultura greac n Italia

catolic. Asta a avut si o alta consecinta fata de cea legata de biserica deoarece acum romanii v-or face cunostiinta cu marii clasici ai antichitatii adusi aici de introducerea limbii elene in biserica si mai apoi de domnii fanarioti. Brncoveanu reorganizeaz coala greceasc din Bucureti, ntemeiat de erban Cantacuzino n mnstirea de la Sf. Sava. Pentru conducere, este adus n Bucureti directorul coliii greceti din Constantinopol, Sevastos Kimenitul, originar din Trapezunt, fost elev al lui Alexandru Mavrocordat n coala patriarhiei din Constantinopol, care i desvrise studiile n universitile din Italia. Brncoveanu l preuia aa de mult pentru cultura lui, nct, ne spune un contemporan, l aeza la mas mai sus de toi boierii", cinste adaog Daponte pe care un alt domn la un alt profesor n-a dat i nici nu d". Sevastos Kimenitul, a condus coala pn la anul 1702, cnd a murit. De acum numrul profesorilor trebuia s fie de trei, reputai prin religiozitate i moravuri bune". Hrisovul ne-a transmis i programul acestei coli, din care se poate vedea caracterul instruciunii pe care o cpta n aceast coal superioar tineretul de acum mai bine de 200 de ani. nvmntul avea mai nti un caracter filozofic. Primul profesor trebuia s predea: logica, retorica, psihologia i metafizica, n al doilea rnd, coala avea un caracter filologic i istoric, cci se cerea s se citeasc i s se interpreteze: tragediile lui Sofocle i Euripide, discursurile lui Demosthenes, Plutarh, Tucidide, Xenofon, fabulele lui Esop. coala avea apoi i un caracter tiinific, fiindc se mai preda: astronomia, acustica fizic, fizica, metafizica: despre naterea lucrurilor i desfacerea lor" i matematica lui Pitagora. Programul coalei vdete, n sfrit, preocuparea de a aeza n acelai timp cultura tineretului pe o serioas baz de educaie religioas, cci impunea: Evanghelia, Faptele Apostolilor, Cuvnlrile Sf. Grigore de Nazians, Apologia religiunii cretine a lui Agapet .a. Daca lasam la o parte literatura religoasa si vorbim despre literatura in general ne dam seaca ca in secolul XVIII este chiar mai saraca decat fusese cu un secol in urma . in sec XVII literatura romana il cunoaste pe Dimitrie Cantemir si altii care incercau sa se apropie de el , in alte cuvinte o perioada de inflorire , numita de umanismul romanesc, aceasta contrar asteptarilor trece fara sa aprinda vro scanteie in generatiile urmatoare . Asa se face ca timp de un secol nu vor mai aparea opere literare insemnate. Dimitrie Cantemir insusi , personalitate remarcabila , cu o vasta cultura apreciat in toata Europa ,pentru a fi recunoscut in Tarile Romane publica scrieri pe teme religioase. Dupa parerea mea in ciuda adevaratelor sale conceptii despre viata si Dumnezeu este nevoit sa publice Divanul doar pentru a-si cosolida statutul de crestin ortodox in fata celor din tara pentru as-i facilita accesul catre scaun. In legatura cu lipsa ecolui la scrierile lui Cantemir , N. Iorga este de parere ca exista doua cauze , prima este o indreptare specifica intregii europe catre stiintele exacte, iar ce-a de a doua este legata de contexut politic in care se aflau Tara Romaneasca si Moldova. Dupa ce Cantemir s-a aliat in secret cu Petru cel Mare al Rusiei si a fost infrant in lupta de la... Turcii s-au simtit tradati deoare pe Cantemir il considerau unul de-al lor fiind educat in spiritul otoman si din acest moment nu vor mai avea incredere in domnii pamanteni si se va instaura regimul fanariot. Pentru Tarile Romane regimul fanariot, desi nu a fost atat de rau cum aflam din manualele de liceu, ba uneori domnii straini au fost chiar mai buni decat cei pamanteni, a insemnat o indreptare mai mare din punct de vedere cultural , catre Constantinopol si o ruptura fata de Occidentul cu care incepusera pana in atunci sa se formeze legaturi din ce in ce mai stranse.

Parerea personala de la final este ca atat critica literara cat si o alta institutie ,biserica, tind sa aiba o hipermetropie avansata , care nu se manifesta insa in spatiu ci in timp . Oamenii mari nu sunt vazuti decat atunci cand se afla foarte departe , cand sunt aproape exista o tendinta de a vedea mai degraba defectele .