Blaga, efortul pentru promovare

Lucian Blaga s-a bucurat de-a lungul vieii de o critic n general pozitiv, sigur nu au fost puini cei care i-au contestat opera i au vorbit n nenumrate rnduri despre misticismul din opera sa, despre filosofia sa ncrcat de lirism i poeziile ncrcate de filozofie. Aceste opinii l nemulumeau, de multe ori chiar i atunci cnd erau mrturisite cu prietenie ori admiraie. Contient de valoarea i importanta operelor sale pentru cultura romn i dorea ca acestea sa fie bine nelese i admirate de contemporani. Blaga nu fcea parte din categoria scriitorilor care gndesc c opera lor se va impune de la sine i va fi neleas generaiile urmtoare. Edgar Papu1 afirma c omul acesta n-a fost neles la justa lui valoare. Nici chiar de marii si apologei, chiar cum ar fi Bncil () care l-a privit foarte pertinent, foarte adnc ns numai ntr-o ramur a lui, pe o anumit latur. Cred c nimeni nu l-a vzut pe Blaga global n toate dimensiunile. () Era cu mult prea altfel i prea altceva dect tipul universitar din vremea aceea.2. Dar, dup cum am precizat anterior, operele sale au fost receptate pozitiv de o mare parte din contemporani, in special de cei din generaia sa dar mai ales de ctre tineri. Acest lucru s-a petrecut nc de la publicarea primului volum de versuri iar cu timpul a reuit sa i promoveze foarte bine opera, devenit monumental. A realizat acest lucru prin toate mijloacele oneste de care dispunea reuind sa se fac din ce n ce mai preuit. erban Cioculescu mrturisete c Generaia lui Ion Pillat, mergnd pana la generaia lui Comarnescu i la generaia mea (). Cnd zic generaia mea m refer la G. Clinescu, Pompiliu Constantinescu, Streinu, n sfrit la mine l-am preuit la adevrata lui valoare. Niciodat n-a fi putut spune despre Blaga c nu e poet. Sau ca Iorga, care i aprecia primele poezii i nu pe cele mai bune.3 Volumul Poemele Luminii, publicat iniial la Sibiu in 1919 apoi reeditat la Cartea Romneasc n Bucureti, a fost primit cu entuziasm i l-a propulsat rapid n lumea literar. Ovidiu Papadima4 vorbete i despre anumii factori favorabili pentru debutul poetului ntre care atmosfera generala de dup Marea Unire, cnd erau promovai tinerii intelectuali din Transilvania, dar mai ales cuvintele de ntmpinare ale lui Sextil Pucariu care a citit
1

Edgar Papu l-a cunoscut pe Blaga la Viena in 1936, iar prin recenziile i articolele sale dovedete, din acea perioada, o simpatie din ce in ce mai mare fata de scrierile acestuia. 2 I. Oprian, Blaga printre contemporani, editura Minerva, 1987, p.453 3 I. Oprian, Blaga printre contemporani, editura Minerva, 1987, p.229 4 Ovidiu Papadima, eseist, istoric literar, redactor la revista Gndirea unde colaborator la acea perioada era i Blaga

manuscrisul Poemelor luminii in urma struinelor5 Corneliei Brediceanu, (viitoarea soie a lui Blaga) al crei tata era vechi prieten cu marele critic literar. erban Cioculescu gsesc ca entuziasmul pentru Poemele luminii a fost exagerat6. De altfel, poetul nsui i relateaz soiei sale la 13.07.1919 n Bucureti i-am lsat cu discuii interminabile n jurul meu: unii ca e poet; alii c e filosof i iari alii c nu e nici poet, nici filosof, ci un ce sui-generis iar peste o jumtate de an, autorul pare saturat i totodat deconcentrat de succesul care i depise ateptrile A avut un succes aa mare ca nu poate fi o opera de valoare7. Asemeni lui Caragiale, Blaga s-a luptat pentru impunerea operei sale in contemporaneitate cu o voina puternic venit din contientizarea dimensiunii operei sale. Se interesa mult despre tot ce se vorbea sau mai ales se scria despre el n pres. Cnd cineva i fcea o recenzie favorabila Blaga avea obiceiul de a trimite o carte cu dedicaie i o scrisoare de mulumire. Prin acest mic gest reuea s ctige i mai mult simpatia acelor tineri care l vor preui din ce in ce mai mult i se vor lupta la rndul lor pentru impunerea operei marelui filosof. Avea obiceiul sa colecioneze tot ce se scria despre el, chiar cnd era departe, i orice gest nu de neapreciere ci chiar de putina apreciere l afecta profund. Ovidiu Papadima este de prere ca acest lucru se datoreaz i faptului ca in perioada interbelica Blaga petrecea puin timp in tara i nu vroia sa fie uitat. Din dorina de a avea operele netirbite avea oroare fata de greelile de tipar i s-a ntmplat chiar sa amenine cu ncetarea colaborrii in cazul in care gsete o noua greeal,. Considera in acelai timp ca greelile de tipar s-ar datora unei lipse de atenie majora care i sar cuveni raportat la valoarea lui. Pe lng atenia deosebita la evitarea greelilor, autorul solicita intr-o scrisoare ctre O. Papadima ca poeziile sale S apar toate intr-un numr sau in neaprat s apar n numrul de la 1 decembrie. Teroarea aceasta fata de greelile de tipar o resimte nc de la editarea primelor volume, intr-o scrisoare din 20.04.1919 ctre Cornelia Brediceanu, poetul relateaz ca a stat tot timpul in spatele tipografului. Atunci cnd din diverse motive un volum al su ntrzia s apar simea acest lucru ca pe o lips de apreciere i un afront nici astzi n-a sosit volumul de Poezii la Sibiu. mi face impresia ca sunt jertfa unui sabotaj.8 Aceeai impresie o are i cnd in Revista Fundaiilor Regale nu se anunase nimic despre apariia operei sale dramatice la Sibiu.

5 6

Dorli Blaga, Poemele debutului, in Manuscriptum, V, nr 1, 1974, p.24 I. Oprian Lucian Blaga printre contemporani, editura Minerva, 1987, p 228 7 Manuscriptum, X, nr4, 1979, p140 8 I. Oprian Lucian Blaga printre contemporani, editura Minerva, 1987, p 381

Cu toate aceste mici capricii i cerine, deloc strine marilor autori i care sunt de multe ori ndreptite, nu a fost niciodat acuzat ca duce lipsa de farmec ci dimpotriv, a fost totdeauna stimat pentru caracterul su deosebit. Niciodat nu uita s ntoarc un favor ori s se intereseze in vizitele sale in afara tarii, de tinerii bursieri pe care i aprecia. Majoritatea contemporanilor cad de acord c era un om de un farmec i un calm aparte, cu toate c in cteva rnduri are ieiri necaracteristice. Totdeauna a ncercat sa fie cat mai original, iar aceste rbufniri s-au vzut ori de cte ori i-a fost pus la ndoial originalitatea unor idei. Cum a fost cazul cu Dan Botta sau Adrian Maniu, cu primul ajunge la un pas de duel iar cu cel de-al doilea rupe prietenia cnd acesta spune unui prieten comun c o anume idee ar fi fost de fapt a lui. Dei era vzut ca o fire retras i tcuta, din epistolele ctre Basil Munteanu, I. Breazu, I. Chinezu i cele primite de la Gr. Popa, C. Noica, dezvluie intenia de a face din Cluj (si ulterior, date fiind mprejurrile, din Sibiu) o cetate de mare cultura romneasca.9. Intr-o anumit msur reuete, dei nu a creat niciodat o coal in adevratul sens al cuvntului, a strns n jurul su oameni de cultur i a pus bazele revistei Saeculum care nu apare ns dect un an, intre 1942-1943. Impunerea operei lui Blaga este vzut i ca o victorie a celor din generaia lui i a tinerilor venii ulterior, ntre care un merit deosebit l-a avut I Breazu, Gr. Popa, Zevedei Barbu, M. Benciu, critici care i mrturisesc in repetate rnduri adeziunea total sufleteasc i spiritual la creaia i gndirea lui Blaga. Prin opera i eforturile sale a strns un numr mare de tineri entuziasmai care vor lupta cu nverunare pentru aprarea i impunerea operei sale. Teodor Muranu i scria la 20 iunie 1936 E o izbnd i o distincie a domniei tale, precum i a generaiei pe care o reprezini cu atta strlucire10. n acest demers de concentrare a tinerilor in jurul sau nu era singur, dup cum rezult dintr-o scrisoare a lui Nichifor Crainic din 20 iunie 1937 (pe atunci mentorul revistei Gndirea) Am scos Puncte cardinale Absolut nici un prieten n-a scris un singur rnd () au ludat-o copiii venii dup noi i pe cari eu i cresc ca admiratori necondiionai ai tai i ai votri, ai tuturor11 Cu toate c reuise sa ctige admiraia tuturor cu poeziile sale, este mhnit ca opera sa filosofic nu este la fel de apreciata de toata lumea. Dei reprezenta una din gloriile gruprii de la revista Gndirea, ca filosof Blaga nu a reuit sa se bucure de aceeai apreciere
9

I. Oprian Lucian Blaga printre contemporani, editura Minerva, 1987, p.459 Muzeul Literaturii Romne 23.379 11 Muzeul Literaturii Romne 18.649
10

peste tot. La Revista Fundaiilor Regale, unde Camil Petrescu era redactor acesta nu agrea filosofia lui Blaga nici mcar ca subiect de polemic. Filosoful se arat afectat de aceast tcere ruvoitoare i vorbete de un complot al tcerii mpotriva sa Nu e aa ca - daca facem abstracie de cteva cronici ale unor tineri entuziasti, filosofii notri au artat o profund tcere n jurul unor lucrari, care meritau cel putin s fie discutate?12. Nici pentru dramele sale poetul nu se ncumeta s lupte mai puin struind n repetate rnduri ca piesele sale sa fie jucate. Unele piese precum Meterul Manole, Cruciada copiilor, Avram Iancu erau considerate de muli tineri ori critici precum Ion Marin Sadoveanu adevrate capodopere, jucate i in strintate, totui acestea erau destul de rar reprezentate la Teatrul National din Bucureti comparativ cu dorinele poetului. Dramaturgia sa rmne n continuare puin iubit i puin neleas de public iar directorii de teatru invocau faptul c piesele sale pun mari probleme la reprezentare. La 3 dec 1928 i mrturisete lui Liviu Rebreanu prin coresponden am fost inut 10 ani in opoziie () Gsesc ns c Teatrul National ar putea sa-mi dea satisfacia sa-mi reprezinte piesa cat mai curnd i nicidecum in coada de sezon13 i de data aceasta teatrul su a fost mai nti apreciat tineri, care erau mai deschis ctre nou, dramele sale fiind altceva dect cele cu care fusese obinuit publicul romanesc. n 1942 Lucian Blaga se bucura de recunoaterea, aproape unanima, a valorii lui ca poet, dramaturg, filosof, portretizat ca una din personalitile de seama ale secolului XX. Era invitat la Ateneul Roman s in conferine despre Spiritualitatea romneasc, piesele sale erau jucate i apreciate la Teatrul National din Bucureti iar Universul literar i dedica un numr omagial. Din 1948, o dat cu schimbarea circumstanelor politice a fost pus n umbr complet. Filosofia sa nu se plia bine pe doctrina socialista iar el este nlturat de la catedra din Cluj, lucru de care este profund afectat. Pana n 1963, la doi ani dup moartea sa cnd a nceput o politica de deschidere, nu i mai apar dect traducerile din lirica universal i nu este publicat nici un volum de exegez dedicat operei sale.

12 13

Trei scrisori asupra fenomenologiei, in Revista de filosofie, XIII, nr12, dec. 1966, p. 1489 I. Oprian, Coresponden Lucian Blaga (I), n RITL, XVIII, nr1, 1969, p.114