Mituri si credinte ce insotesc ritualurile de inmormantare la sumerieni

In toate toate culturile si civilizatiile , moartea a fost si este in continuare un fenomen delicat ce a adunat in jur poate cele mai multe credinte si superstii. In orice cultura si civilizatie studiata vreodata extista trei lucruri comune in ceea ce priveste moartea si ritualurile funerare: aceleasi tipare in legatura cu ritualurile si ceremoniile funerare un loc sacru pentru cei morti comemorarea mortilor Cercetarile au scos la iveala locuri de inmormantare ale oamenilor de Neanderthal datand de prin mileniul VI in e.n unde au fost gasite alaturi de corpurile umane si diferite oase de animale si resturi de flori ce indicau existenta intr-o oarecare masura a unor ritualuri religioase. Aceste descoperiri arata ca inca de la inceputurile umanitatii oameni si-au omagiat mortii prin ritualuri si ceremonii. Am ales sa descriu in continuare miturile si credintele ce inconjoara ritualurile funerare la sumerieni desi acestia poarta in jurul lor poate cele mai multe mistere si enigme dintre toate civilizatiile. Nu se stie exact de unde au venit , neavand trasaturi indo europene si vorbind o limba care nu este semita si nu se lasa explicata prin nici o alta familie lingvistica cunoscuta . S-au stabilit in campia mesopotamiei la inceputul mileniului al IVlea .e.n. Istoricul babilonian Berossus spune c sumerienii erau strini cu faa neagr.Acestia au influentat profund intregul orient mijlociu si intreaga lume prin descoperirile lor ,in urma cu mai mult de 4 milenii cand nu se putea vorbi despre o alta civilizatie , egiptenii chiar nu s-au dezvoltat decat in urma contactului cu sumerienii ce provoaca o adevarata mutatie. In sumerul antic existau deja : scrierea, roata, matematica, astronomia, calendarele, sistemele de irigatii, armura, carul de lupta, sabiile, cuiele, morile, sandalele, roata olarului, harponul, dalta, inelele, seile sau acul. Credintele sumeriene fata de originea si conditia omului in fata zeilor :omul primitiv impartasea intrucatva substanta divina:suflul vital al lui En-ki sau sangele zeilor Lagma ceea ce inseamna ca nu ar exista o distanta de nestrabatut intre modul de a fi al divinitatilor si conditia umana. Este adevarat ca omul a fost creat pentru a servi pe zei , care, inainte de toate aveau nevoie sa fie hraniti si adapostiti . Cultul era conceput ca un serviciu al zeilor.Totusi chiar daca oamenii sunt servitorii zeilor acestia nu sunt sclavii lor. Unii cercetatori interpreteaza chiar ca oamenii nu sunt numai servitorii zeilor ci totodata si imitatorii , colaboratorii lor. Zeii sumerieni erau personificarea soarelui i a lunii, puterea manifestat n vegetaie, ap i furtun. Anu era zeul cerului i era considerat zeul-zeilor. Enlil zeul aerului- el era ajutorul regilor i un mare viteaz. Nanna(Sin) era zeul lunii. Ea zeia apei, Shamash zeul soarelui . Ninhursag zeia-mama, Inanna zeia fertilitii i a dragostei. Rugciunile erau deseori nsoite de sacrificii animale. Oamenii aduceau ca jertf uneori vegetale, legume, parfumuri, mbrcminte Arheologii au descoperit sute de morminte n unele pri ale Mesopotamiei. Aceste morminte scot la lumina multe informaii legate de ritualurile funerare sumeriene. n oraul

Ur, majoritatea oamenilor erau ngropai n morminte familiale sub cas. Copiii erau pui n recipiente mari, i dui la capela familiei. Alii erau pur i simplu ngropai n cimitirele oraului. Unii erau nfurai n covoare i giulgiuri. n majoritatea cazurilor, unele lucruri ale oamenilor ngropai se aflau n morminte. Au fost de asemenea descoperite 17 morminte cu obiecte foarte valoroase, i deci se presupune c aparineau unor persoane de rang nalt, posibil regi. Toate acestea sugereaza credinta puternica a sumerienilor in viata de dupa moarte In timpul sapaturilor din anii 1920- 1930 Sir Leonard Woolley a descoperit cimitirul unor dinastii sumeriene din Ur (cc 2660-2500 in e.n) . Aici conducatorii orasului au fost gasiti ingropati andanc, inconjurati de comori dar nu numai... Alaturi de criptele regilor erau si alte ramasite umane printre care tinere femei, muzicieni si soldati in armuri . Desi la inceput s-a crezut ca acestia au baut otrava din cupele de aur ce au fost gasite langa ei, cercetarile ulterioare au aratat ca au fost omorati la suprafata , supusi unor ingrijiri speciale apoi in urma unor ceremonii fastuase depozitate alaturi de regi. Un alt mormant arata ca acesta nu este un caz izolat la sumerieni .Corpul neinsufletit al unei regine din Sumer de acum 4500 de ani a fost adus la cripta de muzicieni , soldati si servitori .Acestia din urma au baut o bautura ce i-a facut inconstienti dupa care muncitorii au sigilat intrarea cu pietre lasandu-i pe cei vii alaturi de morti pentru totdeauna. In ceaa ce priveste viata de dupa moarte sumerienii credeau ca sufletul este nemuritor, si ca dupa moarte oamenii merg in lumea de jos, stapanita de Enlil zeul ce a daruit oamenilor vrajile si incantatiile pentru a supune spiritele,(sau Zi) despre care se presupunea ca ar exista in tot ce ne inconjoara. Poate ca in nici o alta opera constientizarea mortii nu a fost exprimata mai dramatic decat in Epopeea lui Ghilgames , cea mai celebra si mai populara creatie babiloniana . Atunci cand tovarasul sau Enkidu moare , Ghilgames paraseste cetatea si rataceste in desert , gemand : Nici eu, murind n-am sa mai fiu , precum Enkidu? De acum inainte singurul sau tel va fi sa scape de destinul tragic al oamenilor, sa capete nemurirea. Tot in epopeea lui Ghilgames dar si in alte scrieri sumeriene este exprimata credinta ca un suflet in conditii exceptionale se poate intorce in lumea oamenilor, dar o data cu aceasta intoarcere va aduce si o mare tragedie.