Cele 45 de LEGI BELAGINE

1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este ocul cel !iu si !esnic, din care "in
toate si prin care #iinteaza toate cele ce sunt. $otul si nimicul sunt su#larea %a, golul si plinul sunt
mainile %ale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele %ale, nicaieri si peste tot este mi&locul %au,
iar c'ipul %au este lumina. Nimic nu este #aptuit #ara de lumina si tot ce "ine din lumina prinde
"iata si ia #aptura.
(. )recum #ulgerul aduce lumina si din lumina tunetul si #ocul ce se re"arsa, asa este si gandul
omului, el trece in "or*a omului si apoi in #apta sa. Deci, ia aminte la asta, caci pana la #ocul ce
arde tre*uie sa #ie o lumina si un tunet. Lumina omului este gandul sau si aceasta este a"erea sa
cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cu"ant, iar "ointa omului aprinde #ocul prin care se
#aptuiesc toate cele ce sunt in &urul sau.
+. ii ca muntele cel semet si ridica a ta lumina mai presus de cele ce te incon&oara. Nu uita ca
aceiasi pasi ii #aci in "ar#ul muntelui ca si in &osul sau, acelasi aer este sus ca si &os, la #el creste
copacul in "ar# de munte ca si in &osul sau, la #el lumineaza soarele piscul cel semet ca si
pamantul cel neted.
4. ii cumpatat ca pamantul si nu "ei duce lipsa de nimic. Creanga prea plina de rod este mai
repede #ranta de "ant, samanta prea adanca nu raz*ate si prea multa apa ii stinge su#larea.
5. Ia aminte la copacul cel #alnic, cu cat este mai inalt, cu atat radacinile sale sunt mai adanci in
pamant, caci din pamant isi trage taria, nu uita asta. Cu cat te ridici mai mult, cu atat tre*uie sa
co*ori mai mult, caci masura ridicarii este aceeasi cu masura co*orarii.
,. )uterea omului incepe cu "or*a nerostita, ea este asemeni semintei care incolteste, nici nu se
"ede cand prinde su#lare de "iata. Lumina semintei este cea care o ridica, pamantul este cel ce-i
da 'rana, apa ii da "igoarea, iar ra*darea o im*raca cu tarie.
.. )ri"este raul si ia aminte la in"atatura sa. La inceput este doar un #iricel de apa, dar creste tot
mai mare, caci "ine de la ce este mai mare, si lucrurile asa tre*uiesc implinite, prin #irea lor.
Asemenea este si gandul cel *un si drept randuit, el isi #ace loc printre pietre si stanci, nu tine
seama de nimic, isi urmeaza drumul si nimic nu-i sta in cale. Apa cu apa se aduna, iar impreuna
puterea este si mai mare.
/. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel #iricel de apa stie unde "a a&unge, caci una este
cupamantul si toate cele ce-i "in in cale nu il pot opri pana la s#arsit. Ast#el sa iei seama la gandul
tau unde tre*uie sa a&unga si "ei "edea ca nimic nu sta in calea sa. %a-ti #ie gandul limpede pana
la s#arsit0 multe se "or i"i in calea sa, caci #irea lucrurilor din &ur este miscatoare asemeni apelor.
Apa cu apa se intalnesc, pamant cu pamant si munte cu munte.
1. Ia seama la gandul cel rau, #ereste-te de el ca de #ulger, lasa-l sa se duca precum a "enit, caci
te-ndeamna la lucruri ne#iresti. ereste-te de "or*ele desarte si de neade"ar0 sunt ca pul*erea
campului ce-ti acopera oc'ii, ca plasa paian&enului pentru mintea si su#letul tau. Ele te
indeamnala tru#ie, inselaciune, 'otie si "arsare de sange, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta,
saracia,*oala, amaraciunea si moartea.
12. Nu &udeca oamenii dupa greutatea lor, dupa puterea lor, dupa a"erea lor, dupa #rumusetea lor
sau dupa ra"na lor, caci si unul si altul a lasat din ce"a pentru a creste in altce"a. Cel *ogat este
sarac in liniste, cel tare este sla* pentru altul si cel sla* are taria lui ascunsa. Cum #irea lucrurilor
este miscatoare, asemeni este si omul. Ce da "aloare unei unelte, tre*uinta sau #rumusetea 3 Duce
un om mai mult decat *oul3 E mai *ogat "reunul ca pamantul 3 Doar cunoasterea si intelepciunea
il ridica pe om peste do*itoace. %i degea*a ai cunoastere daca ea nu este lamurita de "reme.
11. ierul inrosit a #ost rece si se "a raci iarasi0 !asul a #ost pamant si "a #i iarasi pamant0
)amantul ce-a #ost sterp acum este pamant roditor si se "a starpi iarasi peste "remi. 4a"na omului
#ace sc'im*atoare toate acestea. Dar ra"na ii intoarce *ucuria in tristete si linistea in neliniste.
ierul si #ocul a&uta omul, dar il si "atama. %i aceeasi ra"na il indeamna a merge pecarari nestiute
si ne*atute de ceilalti dinaintea lui. $ot ra"na il indeamna la strangere de a"eri, lamarirea puterii
si a se masura cu altii. ereste-te de a te masura cu altul, caci tru#ia de aici se naste0 ea te "a
co*ori mai &os de do*itoace si te "a desparti de #ratele si de "lastarul tau.
1(. Neinteleptul este manat de ra"na, dar inteleptul incaleca ra"na. Neinteleptul su#era cand ra"na
il duce la pierdere si la cadere, dar inteleptul intotdeauna gaseste castigul in pierdere si inaltarea
in cadere.
1+. $ru#ia raceste iu*irea inimii si o #ace in dusmanie si nu e5ista do*itoc mai &osnic decat omul
care nu mai are iu*ire in inima sa. Caci iu*irea este cea dintai putere si c'ipul ei este lumina. Ia
seama ca nu cum"a gandul tau sa se impresoare cu tru#ia, caci mai &os de do*itoace "ei a&unge.
14. Gandul *un si "or*a in inteleapta iti pot potoli necazul, iti pot racori inima, dar nu te "indeca,
pentru ca omul su#era dupa cum tru#ia a crescut in el, caci su#erinta este um*ra tru#iei.
15. Nu iti lega su#letul de nimic lumesc, de lucruri, de do*itoace, de argint sau aur, caci ele asa
cum "in, asa pleaca. Dupa orice zi "ine si noaptea, si dupa iarna "ine prima"ara, caci asa este
randuit si asa este #irea lucrurilor. $oate cele ce se "ad, se nasc, cresc si apoi se intorc de unde au
plecat. Doar #irea lucrurilor ramane pururi, iar aceasta are nenumarate si nes#arsite ramuri,
siasemenea iz"oarelor mintii si su#letului tau, ele nu se arata la "edere. Caci o su#lare si un #oc
#ac sa creasca toate cele ce cresc ier*uri, copaci, do*itoace si oameni6 si din aceeasi "atra "in si
catre aceeasi "atra se intorc, si "atra aceasta este pururea.
1,. )recum copacul cel #alnic creste langa cel mic #ara a-i #ace rau, asa sa #iti intre "oi, cel mare
sa nu lo"easca pe cel mic si nici sa-i amarasca su#letul, caci "a a"ea datorie mare de dat, la #el ca
si 'otul. Arunca un lemn pe rau si mai multe "or "eni din susul sau catre tine. Adu-i multumire
semenului tau, adu-i lumina pe c'ip si in su#let, iar toate acestea le "ei gasi mai tarziu in#lorite in
inima ta.
1.. Nu lua cu siluire si nici cu "or*e amagitoare ceea ce nu este al tau, caci cel ce pri"este prin
oc'ii tai este acelasi cu cel ce pri"este prin oc'ii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.
1/. Nu gra*i nici o lucrare caci trasul de ramuri lo"este inapoi. ructul copt este usor de luat, cel
necopt este greu de luat si gustul e neplacut. Nu te gra*i deci sa aduni ce este inainte de
"reme,caci iti "a amari su#letul. Cum creste cadrul, asa creste si sting'ia si cum creste roata asa
creste si ispita.
11. 4amai mereu in racoarea su#letului tau, dar daca mania se aprinde in tine, ia seama ca nu
cum"a sa treaca de "or*a ta. 7ania "ine din teama si nu a locuit dintru inceput in inima ta0 Daca
nu creste prin tru#ie, ea se intoarce de unde a plecat. $ru#ia inc'ide poarta intelepciunii, iar cel
tru#as se pune singur langa do*itoace. intelepciunea este mai pretuita decat toate cele ce se "ad cu
oc'ii, ea este aurul mintii si su#letului tau si este rodul cunoasterii udata de "reme.
(2. Nu-ti amari su#letul cand simti durerea si neputinta, ci mai degra*a cauta sa te #olosesti de ele
pentru indreptare , caci in rod ai si samanta. Nu se poate ca o samanta *una sa dea rod
rau.Lacomia intotdeauna duce la pierdere, #urtul intotdeauna duce la *oala, gandurile sterpe
intotdeauna duc spre ratacire, mania intotdeauna lo"este inapoi, rautatea si neade"arul
intotdeauna aduc neputinta , tru#ia intotdeauna aduce su#erinta.
(1. 7ergi la iz"or cand su#letul ti-e aprins, scormoneste in apa limpede si asteapta pana ce de"ine
iarasi curata. Asa se "a duce si aprinderea su#letului tau, precum tul*urarea aceea.
((. Ia *ine seama la taina semintei. Asemeni ei este gandul tau, si cum samanta nu se poate #ara
coa&a, asa este si gandul cel rodnic al omului. Coa&a gandului rodnic este "ointa, iar #ara
"ointa,gandul se usuca si nu #oloseste la nimic. Dar puterea este in ra*darea semintei, iar "ointa si
ra*darea #ac mladita #ira"a sa raz*ata pamantul tare.
(+. In "remea lucrului tau, in"eseleste-ti inima la "ederea lucrarii tale inainte de terminarea ei,
caci precum #ructul isi anunta "enirea cu o #loare, tot asa #apta omului este "azuta de cel
cumintea si simtirea limpede, inainte de a #i terminata.
(4. Ia *ine seama la cauza omului sarac, dar si la cauza omului gra*nic a"ut, caci nici una nici
alta nu sunt #iresti. 8mul sarac are multe ganduri desarte si le sc'im*a de la o zi la alta, "or*este
mult si lenea i-a in"elit *ratele si picioarele. Cel gra*nic a"ut ori e 'ot si inselator, ori "ede mai
*ine necazul altuia si cauta a-l amagi, de acolo isi trage gra*nica a"utie.
(5. ii *land si ra*dator cu cei de langa tine, caci asa cum te porti tu cu ei, asa se poarta si altii cu
tine, caci simtirea lui este la #el cu simtirea ta, din aceeasi su#lare este si simtirea lui, iar lumina
ce se "ede prin oc'ii lui este din aceeasi lumina cu cea care se "ede prin oc'ii tai.
(,. 9nde este taria omului acolo ii este si sla*iciunea , ceea ce-l ridica il si co*oara0 ramai in
limpezimea mintii si simtirii tale si "ei "edea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel
usor este deasupra celui greu, cel sla* este deasupra celui tare, cel *land este deasupra celui aprig.
Limpede sa-ti #ie mintea si simtirea, si ia seama de toate acestea.
(.. $aria muntelui "ine din ra*darea sa, din linistea sa, stanca ii este numai in"elitoare. Dar taria
lui este incercata de "ant, de apa cea lina. Ia-ti puterea din ra*dare si din liniste si #oloseste-te de
ea prin limpezimea gandului tau, caci nu tul*urarea iz"orului roade stanca, ci limpezimea sa.
(/. Lucrarea #acuta din teama nu are "iata lunga si taria ei este asemeni unei re"arsari de ape care
tine putin. Asa este si cu tul*urarea oamenilor, ea "ine de a#ara, dar este c'emata de teamalor,
insa teama "ine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neade"ar, lene si tru#ie.
(1. %oar*e cunoasterea de la cei cu *ar*a al*a si nerosita de "in si lasa "remea sa o im*race cu
intelepciune. Nu pri"i la trupul lor sla*it si gar*o"it, caci toate acestea sunt plata lor pentru
cunoasterea lucrurilor si cresterea intelepciunii.
+2. 7ultumeste pamantului pentru toate cele ce-ti o#era, multumeste cerului pentru ploaia care iti
'raneste pamantul, multumeste soarelui pentru caldura si lumina casei tale si a pamantului tau,
multumeste lunii pentru linistea somnului tau, multumeste stelelor ca "eg'eaza asupra somnului
tau, multumeste muntelui pentru po"etele si #ierul ce-l iei din el, multumeste padurii pentru tot ce
iei de acolo, multumeste iz"orului pentru apa ce-o *ei, multumeste copacului pentru lucrarile ce-
ti arata, multumeste omului *un ce-ti aduce *ucurie si zam*et pe c'ip.
+1. )recum iar*a *una creste cu iar*a rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama ca purtarea lor cea
rea este semanata si crescuta din teama si neputinte, iar tru#ia este in"elitoarea lor. Nu certa
purtarea lor si nu cauta a-i indrepta din "or*e si mustrare, caci apasarea pe rana nu o
"indeca.8are iar*a aceea este rea doar pentru ca este amara pantecului tau 3 Asa este si cu omul,
de "ei "rea sa-l indrepti, adu-i pentru inceput gandul si simtirea la ce este placut atat omului *un,
cat si omului rau. 9nul "ede roata plecand, iar altul "ede aceeasi roata "enind. Cine "ede mai
*ine 3
+(. Doar cel inteleptit poate "edea limpezimea si linistea din mintea si su#letul celui tul*urat, caci
cel inteleptit a #ost odata si el la #el ca si cel tul*urat si roadele amare l-au #acut sa tina seama de
alcatuirea #iintei sale. A #ugit de roadele sale amare in "ar#ul muntelui si acolo nu a scapat de ele,
a #ugit in mi&locul padurii si iata ca roadele erau cu el, apoi a pri"it in launtrul sausi iata ca
roadele sale amare a"eau radacini in mintea si simtirea po#telor sale.
++. Este o #loare mai #rumoasa ca cealalta 3 Este un iz"or mai limpede decat altul 3 Este un #ir de
iar*a mai presus de un altul 3 iecare are taria, #rumusetea si priceperea lui. Este in #irea
lucrurilor ca padurea sa ai*a #elurite soiuri de copaci, de iar*a, de #lori si do*itoace. Nu seamana
un deget cu altul de la aceeasi mana, dar este ne"oie de toate pentru a *ate #ierul. Este marul mai
intelept decat prunul sau parul 3 Este mana stanga mai *una ca dreapta 3 Alt#el "ede oc'iul stang
de cel drept 3 Cele de sus isi au rostul lor si cele de &os isi au rostul lor, cele mari isi au rostul
lorsi cele mici isi au rostul lor, cele repezi isi au rostul lor si cele incete isi au rostul lor, cele ce au
#ost si-au a"ut rostul lor si cele ce "in isi "or a"ea rostul lor.
+4. Neputinta "ine dupa rautate si neade"ar, caci ceea ce dai aceea primesti, ceea
ce semeni aceea culegi, dar ia seama ca lumina su#letului tau si al celui de langa tine are aceeasi
"atra si ramane #ara um*ra. !ezi ce tul*ura necontenit iz"oarele mintii si su#letului aproapelui
tau. Adu-i linistea in su#let si limpezimea in minte si *atranetile tale "or #i ca pomul copt, oasele
si taria ta nu "or sla*i si te "ei intoarce de unde ai "enit, satul de caldura urmasilor tai.
+5. Intotdeauna "a #i cine"a dedesu*tul tau si intotdeauna "a #i cine"a deasupra ta. La cele ce sunt
dedesu*tul tau sa te uiti cu iu*ire si nu cu tru#ie caci acolo iti sunt radacinile, iar la cele ce sunt
deasupra ta sa te uiti cu pri"irea de prunc si #ara teama.
+,. Cele tari, cele sla*e si cele ne"azute sunt cele ce alcatuiesc lumea si toate acestea legasesti in
om si toate alcatuiesc un intreg. Nu este nimic care sa #ie a#ara si sa nu #ie si inauntru. Ia seama la
toate acestea cand iti apleci pri"irea inauntrul tau si "ei gasi toataintelepciunea zeilor ascunsa in
ne"azutul #iintei tale. :eii au luat seama inaintea omului de aceasta intelepciune si asta i-a adus
mai aproape de ocul cel !iu si !esnic.
+.. Ia aminte ca *ataia inimii, curgerea sangelui prin "ine, "indecarea ranilor, #rumusetea oc'ilor
si minunatia alcatuirii trupului sunt #acute prin puterea si su#larea ocului cel !iu si !esnic care
este in #iecare si al carui c'ip se arata in lumina. Dar nu uita ca trupul este doar o #arama din
putinul care se "ede;
+/. Curatenia trupului si des#atarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de do*itoace, caci
nu un sunet placut te ridica, nici o duioasa atingere, nici un gust placut, nici o mireasma
im*atatoare si nici o *ucurie a oc'ilor. Caci unde este caldura, apare si #rigul, unde este dulcele
apare si amarul, unde este placutul apare si neplacutul, unde este mireasma apare si du'oarea, iar
unde este ras, si plansul pandeste.
+1. Iata dar calea de inceput < cumpatarea in toate cele ce #aci, ascultarea de *atrani si de cei
intelepti, 'arnicia, multumirea cu ceea ce ai, #erirea de neade"ar si de "or*ele desarte, #erirea de
cearta si de manie, *una purtare intre semeni. Dimineata sa te trezesti cu ele, ziua sa le porti
mereu in minte, seara sa le ai cu tine in somn si ast#el supararea, lipsa, amaraciunea,
neputinta,*oala si rautatea altora nu se "or atinge de tine.
42. Dincolo de acestea se a#la iu*irea, "ointa, cura&ul, ra*darea, modestia si ele ridica omul cu
ade"arat. Acestea sunt cele ce te apropie de ocul cel !esnic si, prin ele, calea ta urmeaza calea
zeilor, dar ingroparea lor te arunca mai &os de do*itoace. Doar prin ele primesti ade"arata
cunoastere si intelepciune, ade"arata putere, ade"arata *ucurie, ade"arata *ogatie, rodnica si
trainica lucrare.
41. Dar iata ca unde este iu*irea poate aparea si ura, unde este "ointa poate aparea si
delasarea,unde este cura&ul poate aparea si #rica, unde este ra*darea, poate aparea si gra*a si unde
este modestia poate aparea si tru#ia. Caci miscatoare sunt si cele ce se "ad si cele ce nu se "ad din
#iinta omului.
Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se a#la cel ce gandeste si acesta este cel ce
"ede miscarea in nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste "irtuti se des#ata in cunoasterea
si linistea ce intrece orice *ucurie, iar atentia, ec'ili*rul si limpezimea sunt uneltele sale.
4(. Cel tul*urat "ede *inele ca *ine si raul ca rau, este atras de una si #uge de cealalta, dar
inteleptul "ede si #rumosul si uratul, simte si #rigul si caldura, si #inetea si asprimea, aude si
placutul si neplacutul, gusta si dulcele si amarul, simte si mireasma si du'oare a si nu #ace
&udecata intre ele. El "ede deslusit ca #irea lucrurilor este in toate, caci #rumosul din urat se trage
si uratul din #rumos, dulcele a #ost amar la inceput si se "a #ace iarasi amar, placutul se naste din
neplacut si neplacutul din placut. %i toate acestea lumineaza su#letul inteleptului pentru ca cele
*une si placute 'ranesc si *ucura trupul si simturile sale, iar cele neplacute neinteleptului'ranesc
mintea si inielepciunea sa, caci "ede innoirea lucrurilor si semintele "iitoarelor *ucurii.
4+. Nu este usoara cararea zeilor, dar nu uita nici o clipa ca omul poate cuprinde in iu*irea sa mai
mult decat poate cuprinde in ura sa, caldura se ridica mai mult decat poate co*ori #rigul, cel ce
este deasupra "ede mai multe decat cel ce este dedesupt, usorul se intinde mai mult decat se
intinde greul, lumina raz*ate mai mult decat poate raz*ate intunericul, puterea care uneste este
mai mare decat puterea care desparte.
44. Lungul si scurtul au acelasi mi&loc0 cercul mic si cercul mare, glo*ul mic si glo*ul mare pe
acelasi punct se spri&ina0 ne"azutul si "azutul acelasi loc ocupa0 toate cele mari stau ascunse in
cele mici, iar aici este o mare taina a #irii0 mare printre intelepti este cel ce o pricepe.
45. Inteleptul uneste pe cel ce "ede cu cel ce gandeste, cel ce simte cu cel ce #ace, dar neinteleptul
ii desparte. Desc'ide-ti *ine oc'ii, caci cel ce #ace, cel ce simte si cel ce gandeste sunt asemeni
norilor care "in si pleaca, dar cel ce "ede prin oc'ii tai este "esnic si lumina sa este #ara um*ra.
El este dincolo de "iata si moarte, dincolo de *ine si rau, dincolo de #rumos si urat, dincolo de
curgerea timpului.=