Sunteți pe pagina 1din 2

Bucuraţi

Bucuraţi--vă!
„Bucuraţi-vă în nădejde; în suferinţă fiţi răbdători; la rugăciune stăruiţi.” (Romani 12, 12)
Parohia „Înălţarea Domnului”
Str. Grădiniţei 1, Paşcani, jud. Iaşi
Anul II (2021) ⦁ Nr. 16 (21) ⦁ 2 Mai
inaltareadomnului.pascani@gmail.com
Preot Pavel Postolachi 0745 644 256 Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Înălţarea Domnului” Paşcani, Protopopiatul Paşcani
Preot Marius Tabarcea 0745 776 456

Hristos a înviat!
Foto: „Coborârea lui Hristos în iad”, frescă din Biserica Mănăstirii Chora din Constantinopol (sec. XIV)

Cuvânt la Învierea Domnului bogat; şi cel simplu, şi cel înţelept; şi cel


suferind, şi cel sănătos; toţi să vină să
vadă slava învierii Lui, slavă ca a Unuia

A stăzi a înviat Hristos! Şi această ves-


te de biruinţă, pe care a adus-o în-
tâi îngerul la mormânt, a străbătut ca o
mame care adună în cămara casei sale
tot ce are mai bun pentru copiii ei, la fel
şi Biserica – maica noastră cea de obşte –
născut din Tatăl. Nimeni să nu fie trist,
căci azi e ziua bucuriei. Nimeni să nu fie
tulburat, căci astăzi împăcarea între cer
săgeată străzile Ierusalimului, a cutremu- păstrează în vistieriile sale pentru ziua şi pământ s-a întemeiat. Nimeni să nu
rat pe arhiereii ucigaşi, a înspăimântat aceasta tot ce are ea mai de preţ. Şi pre- plângă, căci astăzi Iisus Hristos a şters
bătrânul templu şi, trecând peste fruntea cum o mamă – când vine o zi de mare toată lacrima de la toată faţa. Nimeni să
tuturor veacurilor, răsună biruitoare pe bucurie – scoate din dulapul casei cele nu mai umble în întuneric, căci astăzi şi
suprafaţa a tot pământul. mai alese bunătăţi şi găteşte masă plină Lumina a biruit întunericul. Nimeni să
Astăzi a înviat Hristos! Si această mare de veselie fiilor ei, asemenea şi Biserica nu mai zacă în pat, nimeni să nu se le-
bucurie care s-a atins întâi de inima Mari- noastră astăzi îşi deschide cămările sale nevească, nimeni să nu se îndoiască,
ei Magdalena a făcut pe îngeri să cânte în duhovniceşti şi, întinzând ospăţ de aleasă nimeni să nu se îngreuneze astăzi de
cer, pe apostoli să se veselească, pe uci- prăznuire tuturor fiilor ei, le pune înainte somn, ci cu toţii – mici şi mari, tineri şi
gaşi să fugă, pe păcătoşi să se întoarcă tot ce are ea mai bun, tot ce are mai de bătrâni – veniţi la ospăţul lui Hristos, să
din nou la pocăinţă. preţ şi mai frumos: cântările cele mai ne veselim, să cântăm, să ne împăcăm.
Astăzi a înviat Hristos din morţi! Şi în- alese, slujbele cele mai strălucite, bucurii- Toţi bucuraţi-vă, toţi veseliţi-vă, toţi
viind El, a vindecat pământul de rănile le cele mai curate, veşmintele cele mai hrăniţi-vă din ospăţul cel mare al învierii
păcatelor, a golit iadul de suflete, a întă- împodobite, pentru ca toţi creştinii să se Domnului nostru Iisus Hristos. Iar dacă
rit credinţa în lume, a sporit nădejdea în desfăteze şi să se îndestuleze cu binecu- cineva dintre noi mai este încă întristat
inimi, a unit suflete, a împăcat conştiinţe- vântările învierii lui Hristos. sau lipsit, bolnav sau cu cineva certat, să
le, a uscat lacrimile şi a înălţat sub cer La acest ospăţ al credinţei suntem mergem în casa lui ca să-l mângâiem, să-
biserica nouă cu lege nouă, pe care cre- chemaţi şi noi astăzi, iubiţi credincioşi, l hrănim, să-l împăcăm şi apoi, bătând la
dincioşii au păstrat-o cu preţul vieţii lor. pentru ca împreună cu îngerii să slăvim uşa inimii lui, cu glas plin de bucurie,
Astăzi a înviat din morţi Mântuitorul Învierea şi să mâncăm Paştile Domnului. aşa să-i cântăm: „Ziua Invierii şi să ne
lumii. Astăzi s-a săvârşit împăcarea desă- După cum ne învaţă şi Sfântul Ioan luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul
vârşită a omului cu Dumnezeu, a pămân- Gură de Aur, nimeni să nu lipsească de la să ne îmbrăţişăm şi să zicem «fraţilor» şi
tului cu cerul, a celor de jos cu cele de acest mare praznic. Nimeni să nu întâr- celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toa-
sus. Astăzi s-a făcut minune mare în Ieru- zie, nimeni să nu zăbovească. Toţi să se te, pentru Înviere, şi aşa să strigăm:
salim. adune azi la Sfânta Biserică, toţi să se «Hristos a înviat din morţi, cu moartea
Astăzi sunt Paştile Domnului cele bucure, toţi să prăznuiască, toţi să cânte pre moarte călcând şi celor din mormin-
mari şi preaslăvite. Şi asemenea unei învierea lui Hristos – şi cel sărac, şi cel te viaţă dăruindu-le»”. (Slujba Învierii)
Bucuraţi-vă!
Viaţa Bisericii
Rânduielile speciale din Săptămâna
Luminată
S ăptămâna care urmează praznicu-
lui Învierii Domnului este numită
Săptămână Luminată, pe de o parte în-
Liturghie se cântă Axionul Paștilor:
„Îngerul a strigat”, iar credincioșii se sa-
lută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și
trucât, în vechime, cei botezați de Paşti răspund: „Adevă-rat a înviat!”
erau numiți „luminați” și purtau haine În Săptămână Luminată nu se citește
albe în toată săptămâna de după Învie- Psaltirea.
re. Pe de altă parte, putem mărturisi că
În această săptămână nu se fac paras-
în această perioadă toate s-au umplut de
tase pentru cei trecuți la cele veșnice.
lumina sfântă a Învierii Domnului: Amintim că începând cu praznicul Intră-
„Acum toate s-au umplut de lumină:
rii Domnului în Ierusalim, Biserica nu
cerul și pământul și cele de sub pă-
mai face slujbe speciale pentru cei ador-
mânt” (Slujba Învierii). Săptămână Lumi-
miți. Aceste slujbe sunt reluate după
nata ne cheamă să purtăm în noi lumina Duminica Tomii. Acest lucru nu înseam-
Învierii lui Hristos și în această lumină să
nă că ei sunt dați uitării. Să nu pierdem
ne îmbrățișăm unul pe altul și să zicem
din vedere că Biserica îi pomenește pe
fraților și celor ce ne urăsc pe noi. este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și
aceștia în cadrul oricărei Sfinte Liturghii.
Rânduieli speciale în Chiar și în Săptămâna Pătimirilor cei cântările acestei slujbe vorbesc de biru-
adormiți sunt pomeniți în cadrul Sfintei ința Vieții asupra morții.
Săptămână Luminată
Liturghii din Joia cea Mare, apoi de praz- Marți, în Săptămână Luminata, au loc
În Săptămână Luminată, zilele de nicul Învierii și la orice Sfântă Liturghie uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț,
miercuri și vineri sunt zile cu „harți”. de după Sfintele Paști. sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasi-
Conform Tipicului Sfântului Sava, mier- După binecuvântarea de început de le din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna
curea și vinerea, în perioada cuprinsă la Vecernie și Utrenie, se cântă troparul Pătimirilor. Acest Agneț este folosit de-a
între Învierea Domnului și Duminica „Hristos a înviat din morți.” (de trei ori) și lungul întregului an pentru împărtășirea
Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), stihurile Paștilor. În vremea rostirii stihu- bolnavilor sau a celor care nu pot merge
avem „dezlegare la peşte”.De la Învierea rilor, preotul cădește cele patru laturi la biserică din motive bine întemeiate.
Domnului și până la Rusalii, nu se fac ale Sfintei Mese și întreg Sfântul Altar. În vinerea din Săptămâna Luminată,
metanii, ci doar închinăciuni. Slujbele de înmormântare din Săptă- de Izvorul Tămăduirii, se obișnuiește ca
Începând din Duminica Sfintelor mâna Luminată sunt oficiate după o rân- după sfârşitul Sfintei Liturghii să se să-
Paști și până la Înălțarea Domnului, la duială specială. Slujba înmormântării vârșească slujba sfințirii apei.

Traditii creştine
R elaţia omului cu oul este una ime-
morială. Astfel, un proverb latin
spunea: Omne vivum ex ovo („Orice
viaţă provine dintr-un ou”). Logodna
Originea şi tradiţiile oului
dintre ou şi religie este prezentă în toată
istoria umanităţii: din India până în Poli-
de Paşti
nezia, din Iran în Grecia, din vechea
Fenicie până în America de Sud, mituri
ale oului primordial vorbesc despre cre- Riturile de primăvară sunt la originea ouălor de Paşti, spun cercetă-
area lumii dintr-un ou. Aşa că în toate torii. Aceste rituri au fost creştinate şi umplute de semnificaţie
culturile oul este simbolul vieţii. De ase- teologică creştină.
menea, conceptul că orice viaţă a luat
fiinţă dintr-un ou este un concept funda- lul vieţii şi existau festivaluri de fertilita- În clipa când a zis aceste cuvinte, oul s-a
mental al biologiei moderne. te în care ouăle erau interzise în timpul înroşit în chip minunat. Roşul simboli-
În ciuda unor opinii cum că ouăle de postului, pentru că viaţa pulsa în ele. zează aşadar Sângele lui Hristos care dă
Paşti au fost simboluri păgâne, nu există Multe sunt tradiţiile din jurul ouălor de viaţă lumii. Oul însuşi este simbolul învi-
nici o evidenţă solidă pentru aceasta. De Paşti. În Europa un ou era agăţat pe po- erii, căci în somnul său se naşte o nouă
fiecarea dată când cercetătorii erau i- mul de Anul Nou. Era vorba de celebra- viaţă.
gnoranţi cu privire la originile unei prac- rea forţei regenerative a naturii. Ouăle Un fel de mâncare, numit hornazo,
tici, ca un numitor comun, spuneau că fierte în Vinerea Mare, se credea în Eu- servit de Paşti consistă din ouă fierte cu
sunt simboluri păgâne. În secolul al XVIII ropa Occidentală că vor naşte diamante, mai multe condimente. În Anglia de
-lea, Jakob Grimm a făcut o conexiune după o sută de ani. Nord, de Paşti, se joacă un joc tradiţio-
între ouăle de Paşti şi o zeiţă numită Tradiţia ortodoxă imemorială vorbeş- nal, participanţii ciocnind ouă fierte.
Ostara, cu o versiune germană numită te de Sfânta Maria Magdalena plângând Acest ritual există şi la români, cu expre-
Eostre. la picioarele Crucii lui Hristos, iar Sânge- sia: Hristos a înviat! Adevărat a înviat! ,
În Seder-ul pascal iudaic, un ou fiert le Lui înroşind ouăle puse sub Cruce. O toate ouăle sparte fiind „predate” pose-
şi sărat simbolizează viaţa nouă şi sacrifi- altă tradiţie prezentă în multiple locuri sorului oului roșu „învingător”. Dacă în
ciul de Paşti oferit la Templul din Ierusa- vorbeşte de faptul că Sfânta Maria a România, câştigătorul ia toate ouăle, în
lim. Vechii perşi pictau ouăle pentru mers la împăratul roman şi l-a salutat cu: Anglia, cel care pierde trebuie să mă-
Nowrooz, celebrarea Noului An care „Hristos a înviat!”. Împăratul a zis, pri- nânce oul. De asemenea, sunt celebre
avea loc la Echinocțiul de Primăvară. vind la un ou de pe masa sa: „Hristos nu ouăle Fabergé de la Curtea Imperială
În vremurile creştine oul este simbo- a înviat aşa cum acest ou nu este roşu”. Rusă, decorate cu pietre preţioase.

Puteţi citi publicaţia şi pe site-ul parohiei http://inaltareadomnuluipascani.mmb.ro sau pe Facebook @InaltareaDomnuluiPascani