Licenta

Notiuni ale depresie

Una dintre cele mai fregvente tulburari psihiatrice este depresia, aceasta este prezenta
intre 5 si 15 la suta la populatia adulta. Un episod depresiv major in timpul vietii este
posibil sa se dezvolte intr-un procent de la 5 la 12 la suta la barbati si la femei de pana
la 10-25 la suta.

Populatia cu o varsta medie si anume intre 25 si 45 ani tinde sa fie cea mai des
afectatata de depresie

dar dupa varsta de 65 de ani depresia are tendinta sa scada. La femei, fragilitatea pe
care o manifesta asupra evenimentelor negative din viata, le fac pe acestea sa fie mai
expuse la depresie fata de barbati. Datele ne confirma ca mai mult de 50% dintre
femeile care prezinta tulburari depresive au reusit sa treaca cu dificultate peste
evenimentele negative din viata. Cele mai active socio cultural sunt grupurile
populationale unde depresia isi face cel mai fregvent aparitia.

Dizaabilitatea sociala va fi reprezentata de catre depresie in urmatorii ani, acestea

fiind o confirmare a datelor care se fac la momentul actual. Procentul inalt de
mortalitate de 15% a pacientilor este asociat cu depresia, acestia murind prin suicid.
Tulburarile depresive se asociaza cu pana la 70% din cazurile de suicid si cam 15%
din decese survenind in urma administrarii unor supradoze de antidepresive.

Complicarea depresie cu suicidul este favorizata de urmatoarele cauze si anume

diagnosticul de depresie este trecut cu vederea sau antidepresivele sunt administrate
intr-o doza incorecta. Elementele care sunt importante pentru a obtine un rezultat
pozitiv sunt reprezentate de experienta pe care o are medicul generalist cat si
informarea pacientului. Un lucru important este reprezentat de recunoasterea
factorilor de risc lale depresiei, acesti factori pot fi si anume:

istoricul familial de tulburare depresiva

istoricul legat de tentativele de suicid

istoricul episoadelor depresive anterioare

evenimentele negative din viata

consumul de alcool sau de alte substante

comorbiditati cu afectiuni somatice

etc
Studiile longitudinale sunt necesare pentru a oferii date foarte apropiate de contextul
cultural lingvistic si respectiv de realitatea clinica

pag 13 depresia mihai dumitru gheorghe farmamedia cota ii 282548

Este foarte important sa se determine tipul de episod depresiv dintr-un punct de

vedere clinic

acesta avand o infatisare cu conotatie practica acesta fiind corelabil cu initierea in

terapia farmacologica

Mentionarea subtipului de episod depresiv poate sa insemne si ca episodul depresiv

are un inteles prog-nostic

intre 20 si 30 la suta dintre cazurile de depresie pot prezenta o rezistenta terapeutica

iar de la 50 pana la 70 la suta depresia poate avea o dezvoltare cronica aceste date
fiind puse in evidenta de studiile epidemiologice .

Persistenta unor simptome reziduale sau evolutia de tip recurential pot fi caracteristici
ale depresiei cronice

Riscul crescut de suicid si recadere poate fi asociata cu persistenta simptomelor

reziduale. Obtinerea remisiei reprezinta unul dintre cele mai importante obiective ale
tratamentului farmacologic Episodul depresiv are o forma de evolutie fazica dintr-un
punct de vedere clinic care se refera la o perioada intensa care poate avea un interval
de timp intre 6-12 saptamani si se poate prelungii pana la 4-6 luni si de intretinere
intre 9-12 luni, obiectivul terapeutic fiind asociat cu fiecare dintre aceste faze.

Atingerea unui nivel optim de remisie clinica reprezinta obiectivul principal pentru
faza acuta

Prin recuperare se poate intelege ca exista un nivel de remisiune care poate avea o
durata de pana la 4 luni cel putin. Medicul in aceasta situatie poate avea doua
alternative si anume fie stopeaza tratamentul i fie va continua tratamentul. Contextul
aparatiei episodului depresiv si numarul de episoade anterioare conditioneaza
obtiunile.

Intelesul recaderii poate sa se refere la impartirea simptomelor depresive care ating

acele criterii de includere intr-un episod de boala

recaderea in depresie poate fi caracterizata de anumiti factori de risc. Acesti factori

pot fi sexul feminin

cu varsta de 30 de ani care are anumite antecedente psihiatrice,antecedente

heredocolaterale de depresie
, antecedente personale sau prezenta unor intamplari negative in viata acesteia.

Ivirea unui nou episod depresiv la un pacient poate sa corespunda cu recurenta

Intelegerea recurentei ca un eveniment psihopatologic nou este importanta.

Este necesar ca durata sa fie mai mare de 15 zile pentru acest nou episod inclusiv o
similaritate cu episodul depresiv major din punct de vedere al severitatii si intensitatii.

Remisiunea partiala se poate definii ca acel interval de timp in care are loc o
ameliorare clinica suficienta, insa pacientul prezinta unele simptome discrete care pot
fi estimate

Depresia atipica

oboseala excesiva, hipersomnie, hiperfagie si sensitivitate interpersonala inalta pot fi

caracteristici ale depresiei atipice. O manifestare caracteristica a acestei forme de
depresie poate fi atractia speciala fata de ciocolata tot asa poate fi prezenta fobia
sociala datorata sensibilitatii inalte a acestora.

Depresia pospartum

Problema cea mai importanta a acestui tip de depresie este recunoasterea, aceasta
poate fi intre 10 si 20 la suta pentru femeile care nasc. acest tip de depresie nu trebuie
ignorat deoarece este pana de 3 ori mai prezena la femei decat la barbati. Debutul
acesei forme de depresie poate fi prezent inca din prima saptamana de la nastere,
aceasta poate atinge si un grad sever dar prima data se manifesta cu o intensitate
usoara

pag 40

Depresia usoara pospartum

Simptomele acestei forme de depresie nu are o durata mai mare de 5-12zile. Noile
mame sunt afectate de aceasta intr-un procent de 50-80%. Aceasta se manifesta prin
anxietate , insomnie, iritabilitate si dificultati in adaptarea la noul statut al femeii

pag 41
Depresia majora postpartum

Factorii fiziologici, psihologici si endocrini sunt implicati in etiologia tulburarilor

depresive pospartum

Substratul biologic este recunoscut in primul rand de depresia pospartum.

Riscul de a prezenta o recurenta depresiva in postpartum a femeilor cu istoric de

episoade depresive este mare. Factorii socioeconomici, instabilitatea ocupationala,
dificultatile in relatile maritale si existenta unor evenimente negative pot fi descrisi ca
alti factori de risc.

Episodul depresiv major poate avea urmatoarele caracteristici clinice si anume:

scaderea interesului si a placerii, agitatie motorie, inhibitie si dispozitie depresiva.
Relatia mama-copil poate avea de suferit datorita simptomatologiei care creaza
probleme Insemnate

Depresia asociata menopauzei

Riscul crescut de depresie este asociat cu menopauza care este o etapa fiziologica din
viata.

Intre 8-15 la suta dintre femei dezvolta o forma de depresie datorata menopauzei.

In perioada perimenopauzei exista probabilitatea ca depresia sa isi faca aparitia.

Modificarile hormonale si stresul determinat de manifestarile menopauzei sunt

principalele cauze ale acestei forme de depresie. La femeile care au un istoric de
tulburare depresiva, probabilitatea ca sa dezvolte un episod depresiv in timpul
menopauzei este mare. Anxietatea si iritabilitatea sunt principalele simptome ale
depresiei la menopauza.

Depresia post-stroke

Complicatiile cele mai fregvente si specifice sunt reprezentate de tulburarile afective

care sunt prezente

atat la persoanele care au avut antecedente afective cat si la cele care nu au trecut prin
asa ceva. Se evalueaza ca un procent de la 11 pana la 75 la suta dintre persoanele care
sufera strocke capata depresie . Depresia post-strocke prezinta niste manifestari
similare cu cele de la depresia majora

Ramanerea cu un grad inalt la acest tip de depresie a fost observat clinic

pag 42

Depresie si suicid Roxana Chirita

Teorii cognitive 23

Teoriile atributiei

Mecanismele cognitive ale persoanei pot fi definite prin aceasta teorie, aceasta teorie
vorbeste despre reactia unei persoane in fata unui esec.

Exista trei dimensiuni atributive definite de catre Seligman si anume

locul de control in care cauzele interne si cauzele externe pot fi pe primul loc unde se
poate atribui esecul.

-stabilitatea si instabilitatea -conditiile invariabile, stabile sau instabile pot fi

principala cauza a esecului

-intentionalitate sau non-intentionalitate- hazardul sau cauzele intentionale pot fi

cauzele esecului un exemplu ar fi severitatea profesorului la un examen

Stilul cognitiv al depresiei a putut fi definit de catre Seligman datorita celor trei
dimensiuni.

Acest stil se caracterizeaza prin stabilitate, non-intentionalitate si internalitate

Caracterul globalitatii ce semnifica ca esecul se rasfrange asupra tuturor, se va adauga

acelor trei dimensiuni

pag 23

Teoria cognitiva a lui Beck

O teorie a depresiei a lui Beck vorbeste ca atunci cand o stare depresiva se instaleaza
la o persoana poate avea legatura cu existenta unor structuri cognitive neflexibile ale
persoanei, acestea putand fii

responsabile de explicarea sistematica negativa a evenimentelor.

Pierderea obiectului dragostei poate sa duca la depresie, aceasta fiind insotita de

orientarea structurilor negative ale pacientului catre o acordare interna a cauzei
pierderii, acest lucru ajuta la construirea sentimentului de culpabilitate. Depresivul
tinde sa acorde o dimensiune exagerata pierderii suferite acest lucru fiind determinate
de tendinta de globalizare. Acesta crede ca nu mai este nimic de facut

pentru imbunatatirea starii lui, acest lucru il va face sa intre in dimensiunea atributiva

Teoria lui Beck vorbeste ca acest sentiment al tristetii poate fii secundar unei lipse de
adaptare a structuriilor cognitive

23-24

Teoriile socio- relationale

Argumentele legate de clasificarea mecanismelor etiopatologice si de evolutie

psihopatologica

pot fi oferite in continuare de analiza circumstantelor declansatoare.

A Conceptul de reactie

Adaptare in unele dintre cazuri se poate face foarte dificil pe cand in alte situatii
adaptarea se poate realiza foarte usor. Evenimentele care au trecut neobservate pot
face parte din schema reactiva

24

B Ipoteze cauzale legate de factorii socio-ambientali

Rolul accidentelor existentiale cu factori precipitanti

O lista de evenimente care se spune ca ar avea o potentionalitate patogena este
propusa pacientului. In aceasta poate fi vorba atat de evinemente pozitive cat si de
evenimente negative. Se utilizeaza trei tipuri de metode in aceasta cercetare tinandu-
se cont de diferentieri de interpretare a rezultatului. Tipul de ancheta anamnestica este
cel mai des folosit aceasta are rolul ca inainte ca depresia sa isi faca aparitia trebuie sa
se investigheze evenimentele. Tipul de ancheta epidemiologica are rolul de a
determina corelatii intre antecedentele psihosociale si aparitia eventuala a unei stari
depresive in urma observarii unor esantioane de populatie cat mai mari. Un alt tip ar fi
metoda proiectiva care este una dintre cele mai stricte, aceasta are ca obligatie sa
observe aparitia unui episod depresiv intr-un loc unde populatia trebuie sa suporte un
anumit factor de risc

Factorii precipitanti pot fi apreciati ca niste evenimente existentiale

25-26

Metodele conceptuale in abordarea psihopatologica a depresilor

pag27-28

Trebuie sa tin cont Rezumatul

se recomanda 500 de c..v care sa cuprinda a.problematica studiului

b. obiectivele sau ipoteza c.metodologia d..rezultatele..e..principalele concluzii ale

studiului

Care este problema studiata

Care sunt ipotezele referitoare la aceasta problema

Ce implicatii teoretice are studiul realizat si cum va influenta el cunoasterea in

domeniu

Care sunt enunturile testate si cum au fost derivate concluziile

Un loc important in literatura psihiatrica este ocupat in perioada ultimilor douazeci de

ani si anume de studiul depresilor. Cu putin inaintea celui de-al doilea razboi mondial,
cele mai eficiente mijloace de interventie erau reprezentate de metodele terapeutice
biologice si electrosoc, apoi dupa un timp s-au descoperit medicamentale
antindepresive. La ora actuala singurul tratament profilactic stiut in psihiatrie este
reprezentat de sarurile de litiu. Conturarea unor argumente ce sustin modul de actiune
al medicamentelor a fost posibila in urma dezvoltarii biologiei moleculare precum si a
unor teorii biochimice cerebrale care ajuta la explicarea sindromurilor legate de
depresie. Abandonarea unei clasificari etiopatogentice reprezinta inclinarea psihiatriei
contemporane in favoarea unei clasificari tipologice care este pur sindromice.
Dezideratul acesta se poate realiza prin anumite instrumente standardizate de
cuantificare.

Psihopatologia cantitativa a starilor depresive pag 35

Modalitatea de cuantificare a simtomatologiei incluzand si analiza datelor obtinute

este necesara pt formularea unui diagnostic descriptiv simptomatic compllet.

Psihopatologia cantitativa prin instrumentele sale sprijina evaluariile intensitatii

globale a sindromolui depresiv. Testele psihologice precum si scalele de apreciere
heteroevaluative sunt instrumentele principale de care dispune psihopatologia
cantitativa. Acestea pot contine una sau mai multe posibiltati de masurare a
dimensiunilor depresive, acestea sunt menite si pentru masurarea unei patologii
psihiatrice generale. Pentru ca intensitatea simptomatologiei sindromului depresiv sa
fie evaluata cuantificativ este necesar sa se mentioneze patru chestionare importante si
anume

-inventarul de depresie Beck(1960 1974) care contine in jur 21 de itemi una franceza
de 23 de itemi precum si una prescurtata de 13 itemi.

-scala de autoapreciere a depresiei lui Zung (1965) aceasta contine in jur de 20 itemi
fiecare dintre aceasta are in jur de 5 variante de raspuns posibile

-scala pentru stari depresive alui von Zerssen (1974) aceasta contine in jur de 28 de
adjective antonime, persona trebuie sa aleaga pe cel corespunzator starii sale prezente.

-Chestionarul QD2 a lui Pichot si colab, acest chestionar cuprinde un total in jur de 52
de itemi, care masoara dispozitia depresiva, anxietatea, sentimentul de pierdere a
fortei pulsionale, anxietate si sentimentul de pierdere a randamentului intelectual.

Eckhard Roediger- depresia editura

Univers Enciclopedic Gold an 2015

Cauzele depresiei pag 26,27

Relatia cu propiu corp cat si relatia cu lumea inconjuratoare poate fi afectata de

depresie.
Este adevarat ca individualitatea noastra este strans legata de corp insa un exemplu
bun ar fi meditatia care reprezinta o stare de constienta care ne poate desprinde usor
de indentificarea cu propiul corp.

Functia spirituala a intelegerii reprezinta o punte a trairii noastre de sine. O afirmatie

formulata de catre Themistios vorbeste de faptul ca eul omului ar reprezenta un spirit
alcatuit din realitate si posibilitate, conform acestei afirmatii noi reusim sa realizam
incetul cu incetul ceva din potentialul nostru spiritual, prin actiunea eului nostru. Insa
in gandurile noastre abstracte impulsurile acestui eu superioar nu se arata, impulsurile
urcand in simtire in gandurile spontane, acestea fiind ganduri avute la trezirea din
somn sau in timpul viselor, inspiratii sau strafulgerari spirituale. Gandurile incep sa isi
piarda din mobilitate in cazul depresiei acestea devenind ancorate in trecut. Datorita
acestei lipse legate de mobilitate, viitorul devine un loc lipsit de speranta. O astfel de
gandire negativ-distrugatoare va duce la distrugerea oricarei initiative.

Diferitele forme de depresie pag 46, 48, 49,51

Depresia somatica - procesele metabolice subtile

Omul incearca de multe ori sa ofere o cauza a unui anumit eveniment. O necesitate
fundamentala a omului este reprezentata de clarificare care ne ofera o certitudine si ne
ajuta sa ne faca lumea inteligibila. Insa de multe ori dorinta de a avea o explicatie
poate sa ne faca sa construim o anume cauza chiar daca aceasta nu exista. Ne este
foarte greu sa renuntam sa mai construim corelatii intre cauza si efect. De multe ori
datorita acestui lucru ajungem la un anumit punct de vedere despre lume si nu mai
luam in considerare alte cauze care pot sa ne ofere o explicatie. Uneori un impuls
critic din afara ne ar putea fi de ajutor. Noi incercam sa gasim cauzele in acelasi punct
unde are loc manifestarea fenomenului. Un discomfort corporal confuz sau o durere
poate reprezenta forma proceselor corporale care pasesc in constienta aici fiind deja
vorba de procesele maladive. Posibilitatea oferita de aceasta perspectiva este
realizarea ca o cantitatate imensa de viata se desfasoara in afara constientei noastre
fara ca noi sa fim constienti de asta. In cazul acestor forme de depresie atentia
indreptata spre partea sufleteasca nu ajuta, terapeutul trebuie sa evalueze partea
corporala si sa ofere un tratament adecvat.

Folosirea unui procedeu al medicinii universitare sau alte moduri terapeutice pot avea
anumite efecte secundare insa rezultatele obtinute prin aceste metode au efecte
aproape sigure. Daca pacientul va apela la un tratament complementar in marea parte
a cauzelor efectul va fi mai putin evident sau intarzaiat.

Exista o preferinta a anumitor persoane in marea parte barbati care doresc mai mult ca
o boala corporala sa fie principala cauza a depresiei, ca sa poata avea mai multe sanse
sa fie tratata, in cealalta parte exista persoane care cred ca destinul este principala
problema a depresiei.

Eckhard Roediger- depresia

Cum sa redactam o lucrare de licenta o teza de doctorat --Chelcea Septimiu

Pastrate

Procesele sufletesti si cele corporale au o legatura foarte complexa intre ele acestea ne
putand fi intelese cu usurinta.

Nu exista o separare intre procesele sufletesti si cele corporale, datorita acestui fapt
simplificarile grosiere nu pot sa ne fie de folos.

Organismul nostru ne ofera o viata stabila vegetala datorita activitatilor pe care le

executa organele noastre facandu-ne independenti de mediul inconjurator.

Inspre interiorul organismului procesle metabolice devin tot mai subtile astfel muschii
sunt pregatiti sa execute procese de miscare care sunt capabili sa transforme
inpulsurile de vointa in actiuni directionate

Noi ne simtim in viata sufleteasca niste finte care sunt separate de lume dar defapt
simturile noastre fac ca lumea exterioara sa actioneze in noi. Un exemplu ar fi
reclamele care ne influenteaza intr-un mod inconstient decizile pe care le luam in
momentul cand facem anumite cumparaturi ca apoi sa credem ca alegerile pe care le
am facut sunt alegerile noastre.

Cand vorbim de depresie sentimentul pe care il avem fata de lumea inconjuratoare

este un sentiment de delimitare deoarece noi ne simtim rupti de acesta lume.

La nivelul emotional noi avem inclinatia sa o reducem la doar o singura parere

crezand ca aceasta este corecta insa la nivelul cognitiv-rational-stiintific exista loc
pentru multe explicatii posibile si ganduri. Datorita acestui lucru este important sa
verificam si prin parerile cerorlalti explicatile pe care le am gasit pentru trairile
noastre personale.

Depresia endogena – sistemul nervos si functia creierului pag 52

Conform teoriei clasice a bolilor psihiatrice, procesele maladive corporale ar fi

principala cauza a depresiei, insa aceasta teorie nu a putut fi demontrata, acesta teorie
s-a luat in considerare deoarece factorii exteriori modifica foarte putin drumul acestui
tip de depresie. Depresia bipolara pare sa faca parte din aceasta grupa de depresii,
acest tip de depresie se mai numeste si sindrom maniaco-depresiv. Fazele depresive in
acest caz alterneaza cu faze mai mult sau mai putin intense, aceste faze se mai numesc
si faze maniacale. In aceasta faza pacientii se afla intr-o stare buna de dispozitie si
prezinta si un impuls sporit de actiune. Imaginea contrara a depresiei este reprezentata
de manie. Fazele acestea pot fi influentate cu greu prin procedee psiho-terapeutice, ele
de regula se trateaza cu medicamente psihiatrice de specealitate. Deregralile
metabolice subtile din creier sunt principalele cauze ale formelor de depresie. Creierul
este alcatuit din 100 de miliarde de celule nervoase acestea reprezentand o retea
complexa.

Depresia de epuizare pag 62 63 64 65 66

,,O depresie poate fi asadar consecinta unei asemenea suprasolicitari, la care, la
nivel corporal, neuro-transmitatorii stimulatori din sistemul nervos sunt
oarecum ,,arsi”, dupa care predomina cei atenuatori, situatie ce determina
pendulul sa faca miscare inapoi .” CITAT

Lucrul acesta face ca persoanele care au consumat cocaina, amfetamina sau ecstasy sa
intre iarasi in depresie.

,,Somnul exista, printre altele, pentru a reface baza meteriala a proceselor trairilor
noastre, consumata in fazele sanatoase de activitate treaza indreptata asupra lumii.”

In somn este foarte util ca constiinta sa fie deconectata, EKG-ul este foarte lent in
acele faze de somn profund, acelasi lucru are loc si la persoanele care sunt pe cale de
a murii. In timpul somnului organismul isi construieste o perna de forte care il fac sa
actioneze impotriva eventualelor spasme si il fac mobil. Atat cat mobilitatea corporala
cat si mobilitatea spirituala se pierde in cazul spasmelor musculare. In cazul depresiei
gandirea incepe sa se separe de activitate, aici are loc decuplarea corespunzatoare
adica corpul incepe sa se simta foarte slabit si paralizat. Multe persoane au fost
hiperactive inainte ca acestea sa ajunga la starile de depresie. Impingerea la extrem
unde aceste persoane au ramas agatate, ne mai putand avea loc fazele de refacere a
organismului, acestea reprezinta principalele forme exterioare. De multe ori prea-
inaltele norme, pe care individul si le a ales reprezinta motivul unei solicitari de
durata. depresia nevrotica fiind principala cauza al acestor lucruri. Este necesar ca
persoanele care au fost afectate fie ca isi doresc fie ca nu sa iasa din acest vartej si sa
incerce sa exerseze un echilibru pendulator sanatos. Aparitia tulburarilor de somn este
datorata amanarii din ce in ce mai fregvente a pauzelor acest lucru ducand la o
renuntare la activitatile din timpul liber iar de multe ori pentru a se imbunatati starea
se apeleaza la medicamente sau alcool. Alti stimuli care ar putea sa ne deconecteze in
timpul liber ar fi reprezentati de jocuri video, filme de actiune, aventuri sexuale
temporale. Convorbirile profunde si prieteniile incep sa devina din ce mai neglijate,
devine din ce in ce mai greu sa ii ascultam pe ceilalti. Persoanele care se afla in
aceasta situatie devin foarte nelinistite in momentul cand acestea realizeaza ca nu fac
nimic, ele obisnuind sa isi ia mereu ceva de lucru pentru a reusi sa foloseasca pauzele.
Persoanele acestea incep sa invete procedee speciale de deconectare rapida, in ceea ce
priveste deconectarea adevarata, ea avand loc spre sfarsitul saptamanii, concediu, zile
de sarbatoare etc. Accidentele, bolile apar in astfel de cazuri ne mai putand fi
vindecate.

Ar fi un lucru bun sa reusim sa actionam inainte ca sa se ajunga in astfel de situatii. O

atitudine consecventa a celor din jur si intelegerea problemei este necesara pentru
rezolvarea problemelor. Persoanele afectate de depresie nu trebuiesc expluatate de
persoanele din jur cum ar fi colegi sau superiori adica de a ii obliga de pilda sa faca
ore suplimentare, ci trebuie impreuna sa caute o alta solutie mai echilibrata. Ce este
mai important este reprezentat de mentinerea unei balante launtrice durabile intr-un
anumit interval de timp. Un exemplu ar fi ca nu este de prea mare ajutor un concediu
in care sa te intorci atunci cand te afli intr-o forma buna, ci este necesar sa se traga
anumite concluzii realiste in urma unei analize oneste a sarcinilor. Acest lucru se
aplica si pentru mamele care sunt suprasolicitate pe o perioada lunga de timp, pe
langa problemele pe care le au mamele legate de familie si serviciu mai trebuie sa o
ingrijeasca si pe soacra bolnava. In acest caz cateva zile de deconectare nu prea
reprezinta o rezolvare, chiar daca la inceput pare sa fie dificil persoanele trebuie sa
renunte la una dintre sarcini.

Depresia reactiva-formarea memoriei si amintirea pag67 68,

71,72,74,75,77,78,79,80,81,82, 83, 84,85

Ne poate misca si la modul corporal orice traire sufleteasca intensa, un exemplu ar fi

ca noi ne miscam cu tact varfurile picioarelor atunci cand ascultam o muzica foarte
antrenanta.

Poate sa se ajunga la o eliminare a hormonului de stres si anume cortizon in cazul

unor trairi intense, In care acesta impreuna cu sistemul nervos simpatic rascolesc
intregul organism acesta facandu-l sa fuga sau sa lupte. ‘’ O perspectiva
antroposofica porneste de la ideea ca prin intermediul sistemului nervos vegetativ
toate organele oscileaza intr-o masura nedetectabila in cazul agitatiei sufletesti,
intiparindu-se urme ale acestora ca baza a amintirilor ulterioare . Aceste imprimari
nu pot fi dovedite la nivel material, ci privesc nivelul proceselor metabolice care
organizeaza viata’’ Citat. In procesul de asimilatie si asigurare a functiilor organelor,
se folosesc mai intai fortele acestui nivel, o parte din aceste forte este ramificata abia
dupa pubertate. Fortele metabolice pot fi folosite de catre noi doar intr-o anumita
directie si anume pentru procesele de constienta sau pentru cladirea si mentinerea
corpului, datorita acestui lucru se poate explica de ce suntem seara epuizati. Aceste
forte sunt recladite in timpul noptii cand metabolismul prezinta o activitate intensa.

In istoria noastra personala exista un corespondent pentru tot ce am trait, prin acest
mod putem sa dobandim o capacitate de control si o privire de ansamblu. Datorita
unor trairi coplesitoare in astfel de situatii centrul vorbirii in imaginile creierului in
actiune este in realitate reprimat adica amutim de spaima. In 1919 Steiner isi exprima
parerea intr-o conferinta ca acele trairi care au un impact traumatizant pot sa actioneze
pana la nivelul organelor si deacolo acestea vin in constienta.

Organele afectate de aceste trairi se pot enumera ca fiind hipocampusul din creier sau
cortexul glandei suprarenale acestea fiind importante pentru formarea memoriei.
Modificari pana in bazele organice pot avea loc in cazul unor greutati sufletesti care
dureaza de mult timp sau sunt foarte dure. Persoanele afectate de situatiile neplacute
din trecut nu mai au dorinta sa traiasca noi experiente iar initiativa si curajul sunt
paralizate, acestia pierzand speranta in viitor favorizand dezvoltarea depresiei. Willigs
Jager ne da un exemplu bun despre situatia asta in cartea sa si anume daca ideile
noastre asupra vietii nu sunt bune inseamna ca nu suntem niste dansatori buni, el
comparand loviturile vietii cu un dans.

Un obstacol care ne opreste sa traim viata ar fi dorinta de a da timpul inapoi ca acele

evenimente negative din viata noastra sa nu se fi intamplat. Dar este imposibil sa dam
timpul inapoi si ca este necesar sa acceptam obstacolele din viata noastra. Loviturile
care ne afecteaza viata fac parte din viata ca intreg si nu vin din afara. Persoanele care
doresc sa duca o viata fara durere incearca sa respinga evolutia, aceste lucruri fiind
necesare in viata noastra pentru a ne dezvolta. Noi reusim sa ne formam o noua
capacitate atunci cand reusim sa invingem un nenoroc, acest lucru ne ajuta sa luptam
impotriva tendintei de delimitare in sine si superficialitate. Prin intermediul acceptarii
nu trebuie sa ne identificam cu resemnarea sau fatalismul, aceasta nu poate sa
contesteze durerea si nici evenimentele negative, simplu trebuie sa accepti ceea ce
exista. Intr-un astfel de mod tensiunea negarii interioare este scazuta de catre
acceptare. Un nou fundament launtric se formeaza in noi atunci cand reusim sa
acceptam durerea si tristetea, astfel reusim sa ne linistim launtric dupa ce ulterior am
avut sentimentul de cadere in gol. In urma unor cercetari asupra fericirii sa constatat
ca persoanele care sunt paralizate datorita unui accident, dupa un an de zile de la
intamplare acestea au inregistrat un nivel de fericire identic cu cel dinaintea
accidentului. Acesta fiind inca o dovada ca omul poate sa se obisnuiasca cu orice.

Depresia ipohondrica sau somatizata – perceptia senzoriala si formare judecatii

Fiind parte din lume, aceasta poate sa isi puna amprenta asupra noastra. Mediul
inconjurator are o influenta asupra nivelului nostru de forta de viata chiar daca noi nu
constientizam prea multe despre acest lucru si chiar daca noi le atribuim fie nivelului
sufletesc fie celui corporal. Noi tindem sa ne simtim paralizati intr-un mediu
inconjurator care este mort. Datorita lipsei de instrumente adecvate in aceasta directie,
aceasta trecere dintre procesele sistemului nostru metabolic si trairile noastre sufletesti
este foarte putin studiata. Uneori intr-un anumit mediu inconjurator prin participarea
lor sufleteasca la anumite tipuri de comportamente, la o observare mai atenta acestia
s-ar distanta. Acest lucru ne spune ca atunci cand reusim sa intelegem ceva, noi
tindem sa ne conectam la o lume de ganduri care nu sa format in capul nostru. Aceste
tipuri de exemple ar trebui sa ne fie suficiente pentru a intelege ca noi suntem lumea
exterioara individualizata, adica putem intelege ca organismul se afla in legatura
stransa cu lumea inconjuratoare. “Separarea vietuita dintre trairea de sine si lume
ia nastere prin aceea ca organele noastre senzoriale ne apropie lumea sub o
forma distantata, si prin aceea ca noi suntem capabili de actiumi care sa ne
delimteze de lume, sau care sa le infaptuim chiar impotriva ei. Insa la urma-
rmei ,separarea este temporara si se desfiinteaza cel tarziu dupa moarte, atunci
cand organismul se descompune.” Citat

Aceasta separare normala intre lume si noi este accentuata fie datorita propilor noastre
procese corporale fie proprilor noastre ganduri sau fie lumii inconjuratoare. Procesele
care au loc in lumea noastra inconjuratoare in cazul ipohondriei sunt considerate
amenintatoare prin ganduri depresive

dar si datorita constrangerilor create de acele stari de teama ca sunt generalizate. Pe

primul loc se situeaza acele ganduri care sunt considerate amenintatoare si anume sunt
acele ganduri inaltate din organismul nostru de gandire. Suma gandurilor pe care ni
le-am format pana acum si au fost uitate sunt reprezentate de organismul de gandire,
acestea putand sa vina iarasi in constinta noastra fara ca acestea sa fie reactivate voit.

Datorita faptului ca noi am reusit sa ne decuplam de procesele naturii in ultimii

30.000 de ani, evolutia dramatica a oamenilor a fost posibila. Concentrandu-ne
constient pe un anumit lucru noi putem sa selectam stimmulii. Persoanele depresive
sunt atrase constant de ganduri care nu au un efect pozitiv asupra lor, acestia ne
putand sa faca nmic desi sunt constienti de aceste lucruri. Ca sa intelegem cat mai
corect polul obisnuintei, putem vorbi de urmatoarele trasaturi fundamentale si anume
modelul de amintire deja existent care reprezinta cunostintele noastre actuale care pot
sa se activeze foarte usor.

“Modelele adanc imprimate in noi constituie un fel de imagine solida despre

lume, care ne ofera un sprijin launtric, asa cum o fac oasele in corp. Acestea
constituie baza corporala a trairilor noastre de sine stabile. Ne percem mereu pe
noi insine, ne rentalnim, ca sa spunem asa, mereu cu noi insine.” Eul poate sa fie
cel care ne ajuta sa ne recunoastem obisnuintele din viata noastra intr-un mod
constient acesta ajutandu- ne sa le tranformam intr-un mod sistematic. Depresia
reprezinta acea deplasare a balantei dintre transformare si sensibilitate in directia
incremeniri. Datorita acestui lucru persoanele afectate de depresie simt ca sunt
neputincioase in privinta schimbarii acestui lucru, acestia simtind o incremenire
launtrica. Dar terapia joaca un rol important in acest sens si anume aceasta ofera
posibilitatea persoanei de a isi intari functia de eu si posibilitatea de a se lupta printr-
un anume exercitiu impotriva inclinatiei de incremenire launtrica facand posibila
iarasi evolutia persoanei. Noi avem tendinta de a ne forma obisnuinte automate de
gandire cum ar fi prejudecatile. De multe ori percepem ceva anume si avem tendinta
sa ii lipim o anumita eticheta crezand ca stim deja despre ce este vorba, in felul acesta
noi devenim neatenti la ce se intampla si un sentiment de multumire launtrica pune
stapanirea pe noi. Asa ca noi nu mai avem ce invata nimic nou si avem inclinatia de a
ramane la vechile noastre judecati. Acest aspect daca incercam sa il privim cu
seriozitate mai poate reprezenta si un fel de moarte spirituala sau sufleteasca. Ca sa
reusim sa evitam aceasta incremenire este necesar sa exersam intr-un mod constient si
anume sa incercam sa incetinim procesul de judecare adica sa privim cu mai multa
atentie ca o incercare de a separa perceptiile de judecati. Pentru noi nici o
transformare nu este usor de realizat iar obisnuintele noastre pot declansa o
agresivitate in noi. De aceea persoanele aflate intr-o astfel de situatie de multe ori zic
ca nu le face placere sa asculte parerile altor persoane sau sa le puna in aplicare pentru
ca aceste lucruri le-ar face pe acestea sa paraseasca perspectiva in care s-au obisnuit.
Noi ca oameni nu suntem interesati de schimbari daca acestea nu reprezinta ceva care
sa se faca simtita imediat dupa ce am pus in practica schimbarea. Asa ca noi pentru a
tine sub control obisnuintele avem nevoie de functia eului. Aici unde sunt descrise si
depresile se mai afla si procesele de judecata. Atunci cand are loc aparitia unei noi
percepti nefamiliare ea este perceputa de noi sub o forma inconstienta ca fiind
amenintatoare, avem tendinta de a proiecta pe aceasta ganduri negative pe care le
consideram adevaruri absolute.

Gandurile aparute intamplator reprezinta miezul comun al dereglarilor, aceste ganduri

sunt luate de noi fara ca noi sa incercam sa le verificam daca sunt reale. Astfel noi
incercam sa eliminnam acele informatii care sunt critice si incercam sa le ridicam la
rangul de realitate. Incercam sa cautam anumite informatii care ne sprijina parerea pe
care o avem, incepem sa ne scufundam in propia imagine si incepem sa vedem
lucrurile din propia noastra perspectiva. Noi reusim sa ne vindecam atunci cand
reusim sa ne distantam prin functia eului nostru sau cu ajutorul functiei critice a eului
semenilor nostri
Depresia nevrotica -necesitati fundamentale si conflicte launtrice

Denumirea de ,,depresie nevrotica” nu se mai foloseste in actualul sistem de

clasificare, pentru ca indica, in acceptia psiho-analitica, drept cauza de aparitie a
acestei forme de depresie niste conflicte inconstiente. ,,Citat”

Acest tip de depresie este mult mai des intalnit la persoanele care au tendinta sa fie
mai atenti la nevoile altora decat la propiile lor nevoi, sub o anumita forma aceste
persoane sunt prea bine crescute si ajung sa fie blocati in propia lor evolutie, acestia
ajungand la o criza emotionala. Omul pentru a avea o evolutie sanatoasa sufleteasca
trebuie sa isi satisfaca anumite nevoi cum ar fi ingrijirea corporala, siguranta si
ingrijira necesitatilor sufletesti fundamentale. Stabilirea conexiunilor cu celelalte
persoane este o necesitate fundamentala de atasament, prin acest lucru intelegem ca
noi suntem orientati ca sa impartasim sentimente de caldura ocrotire si sa fim
impreuna cu ceilalti oameni. Lucrurile acestea sunt deosebit de bine intelese in cazul
copiilor mici, deoarece acestia nu pot sa supravietuiasca prin proprile lor forte. In ceea
ce ii priveste pe nou nascuti acestia au nevoie de un ,,uter-matern” pentru a ii proteja
in jurul a catorva luni. Spre deosebire de animale, in cazul in care au loc anumite
dereglari, copii pot fi foarte vulnerabili. In anul 1948, Rene Spitz ne spune ca
depresile severe pot lua nastere si in cazul sugarilor, acestia ne avand parte de atentie
suficienta, datorita lipsei hranei acestia putand chiar murii.

Conform unei cercetari 90 la suta dintre persoanele care au nevoie de un tratament

psihoterapeutic sufera de o dereglare a necesitatilor conexiunilor interumane, acesta
fiind motivul pentru care persoanele cauta ajutor prin terapie. Pentru noi ca oameni
este foarte important sa intelegem felul cum functioneza viata pentru a reusi sa ne
deplasam si sa ne orientam cu siguranta in viata. Acest lucru ne da sentimentul ca
putem sa influentam viata intr-o forma pozitiva, ferindu-ne de surprizele neplacute ale
ei. Noi dorim sa dam o impresie buna atunci cand avem o nevoie de a ne creste
valaorea propie.

Nevoia fundamentala de placere poate fi explicata foarte usor prin societatea noastra
de distractie .

Atunci cand se doreste sa se refaca o experienta placuta, tendinta aceasta este prezenta
la copii, pe cand atunci cand persoana isi manifesta bucuria prin aplauze la un concert,
acest lucru este specific adultilor.

Exista patru tipuri de necesitati fundamentale si anume Nevoia de a controla,

placera/evitarea neplacerii/necesitatea atasamentului, valoarea propie/ Dezvoltarea
sentimentului valorii propii

In anumite situatii de viata se poate ajunge la anumite contradictii in cazul acestor

patru necesitati fundamentale, Un exemplu ar fi ca eu daca satisfac foarte mult o
necesitate anume, o alta necesitate poate sa fie satisfacuta intr-un mod mult mai redus.
Este necesar ca sa ne adaptam la acesta lume pentru a realiza anumite conexiuni cu
lumea inconjuratoare. Un lucru important este acela ca trebuie sa le acordam atentie
toate celor patru necesitati fundamentale. In cazul in care punem accent pe dorinta
noastra de a controla si pe nevoia de atasament dar in acest caz este foarte probabil sa
ne neglijam prietenii sau propia noastra evolutie . Dar in astfel de cazuri suntem
considerati prea bine crescuti, insa in cazul in care noi nu am fost invatati in copilarie
sa tinem cont de lumea exterioara si noi credem ca aceasta lume exista numai ca noi
sa ne distram inseamna ca suntem niste persoane egocentrice. In cazul in care acest
lucru ramane neschimbat pe termen lung se poate ajunge pana la anumite conflicte cu
lumea inconjuratoare

Depresia noogena- evolutia biografica si sarcina de viata

Viktor E,, Frankl a oferit conceptul de noogen, forma aceasta de depresie dintr-o
perspectiva clinica nu se refera neaparat la o boala ci la o criza de sens care poate
afecta pe orce persoana. Persoanele care obisnuiesc sa isi puna intrebari despre sensul
vietii lor sau in general despre viata, sunt reprezentati in mare parte de persoane
melancolice. Atata timp cat oamenii se lupta pentru supravietuire nu o sa isi puna
astfel de intrebari pentru ca resursele lor interioare cum ar fi fortele launtrice vor fi
consumate pentru existenta. Persoanele care obisnuiesc sa vina la terapie sunt
reprezentate ori de adolescenti ori de persoane in varsta, in ceea ce priveste persoanele
care au o varsta intre 25 si 35, rareori vin la terapie pentru ca de regula acestia sunt
ocupati cu organizarea vietii in familie sau servici

Jung ne spune ca toti pacientii cu varsta de peste 35 de ani pe care ia avut, aveau in
mare parte o problema de natura religioasa
PLANURI DE TRATAMENT SI INTERVENTIE PENTRU DEPTRESIE SI
ANXIETATE ---ROBERT L.LEAHY -STEPHEN J. HOLLAND EDITURA
ASCR

DEPRESIE –DESCRIERE SI DIAGNOSTIC pag13,

Episodul depresiv major este alcatuit dintr-o varietate de simptome. Ca acest simptom
sa fie pus trebuie ca anumite simptome sa se regaseasca la persoana in cauza si sa
persiste timp de cel putin doua saptamani, aceste simptome pot fi: ideatie suicidara,
sentimente de culpa sau inutilitate, pierdera intersului si a placerii, modificari de
greutate, tulburari de somn etc

Un procent intre 5 12 la suta pt barbati si inte 10 25 la suta pt femei poate fi afectat pe

viata de tulburarea depresiva majora. Persoanele care au o varsta cuprinsa inte 18 si
44 de ani au un risc crescut sa sufere de acesta forma de depresie iar persoanele cu o
varsta de peste 65 de ani au un risc mult mai scazut de a dezvolta o astfel de forma.
Un risc mare de a suferi de depresie majora se afla si la persoanele care s-au nascut
dupa cel de al doilea razboi mondial acestia putand sa sufere si de alte tulburari cum
ar fi abuzul de substante. Suicidul are o rata mai crescuta in cazul barbatilor care
folosesc de regula metode letale de suicid, in ceea ce priveste tentativa de suicid este
mai prezenta in cazul femeilor, acestea de regula folosind supramedicatia. Riscul cel
mai scazut de suicid este reprezentat de persoanele care sunt casatorite iar cel mai
crescut este reprezentat de persoanele divortate, separate. Persoanele care in familile
lor nu au avut parte de suport social sunt cel mai mult predispuse la dezvoltarea
acestei tulburari.

Factori genetici /biologici pag14 pag15, pag 17

Tulburarile bipolare au o posibilitate mai mare de a fi mostenite decat tulburarea

depresiva majora unipolara. Anumite studii care au fost facute pe gemeni infiati,
acestia fiind diagnosticati cu depresie ne au aratat ca tulburarea depresiva majora
prezenta la parintii adoptivi sau cei biologici, are o influenta mica asupra gemenilor.

Elemente si tulburari asociate

De multe ori tulburarea depresiva majora poate sa fie confundata cu alte tulburari de
exemplu agrofobia, atacul de panica, anxietatea, fobia sociala etc. Un predictor foarte
bun pentru depresie poate sa fie oferit si de conflictele conjugale. Asa ca terapia de
cuplu este recomandata de terapeuti pentru pacientii care au o depresie asociata cu
problemele conjugale ca o solutie alternativa. In cazul persoanelor care sunt in varsta,
bolile fizice de care sufera acestia sunt asociate cu depresia. Bolile fizice care se
asociaza cu depresia pot fi: endocrine, farmacologice, infectioase sau neorologice.
Tulburarea depresiva majora poate avea legatura si cu anumite tulburari de
personalitate.

Diagnosticul diferential

O forma mai usoara de depresie poate sa fie tulburarea distimica care se manifesta
aproape zilnic in ultimi doi ani. Peste tulburarea distimica se poate suprapune si
tulburarea depresiva majora, in acest caz se poate pune un diagnostic de dubla
depresie adica tulburarea depresiva majora si tulburare distimica. Reactivitatea
afectiva, cresterea in greutate sau cresterea apetitului pot fi semne ale depresiei atipice.
In cazul in care avem prezenta a cel putin un episod maniacal in trecut si a unui
episod depresiv sau mai multe episoade depresive se poate vorbi de tulburarea
bipolara. Pentru tulburarea bipolara 2 care este asemanatoare cu tulburarea bipolara 1
este necesar ca in trecut sau in prezent de un episod hipomaniacal. Anumite simptome
fregvente de depresie si hipomanie pot duce la reprezentarea tulburarilor ciclotimice

DEPRESIA IN TERMENI COGNITIVI -COMPORTAMENTALI

Modelul cognitiv de depresie care a fost elaborat de Beck este modelul pe care vom
pune accent

Factori comportamentali

Depresia este considerata de modelele comportamentale ca fiind reducerea sau

pierderea sau absenta recompenselor si neputinta individului de a obtine recompense.
Anumiti predictori buni al episoadelor depresive pot fi tracasarile cotidiene sau
evenimentele dramatice individuale.Un exemplu ar fi reducerea comportamentului
pozitiv, autocritica, lipsa asertivitatii, privarea de somn etc. acesti factori pot favoriza
aparitia depresiei. De multe ori conform modelului dat de Lewinsohn
comportamentele pasive, repetative care nu ofera recompense pot favoriza aparitia
depresiei. Cresterea fregventei comportamentelor recompensatorii este principalul
scop al terapiei comportamentale. Imbunatatirea comportamentului este mult mai
important decat imbunatirea starii emotionale. Comportamentele care au fost odata
recompensatorii si in prezent acestea si au pierdut aceasta caracteristica poate fi un alt
factor comportamental care poate sa contribuie la depresie.

Comportamentele dezadaptative si interpersonale sunt identificate de catre Lewinsohn

Coyne ca fiind drept cauze ale depresiei. Prin modul in care persoanele depresive
incep sa se planga, de multe ori obtinand atentie, aceste persoane declanseaza spirala
depresiei. Modelul lui Coyne ne spune ca persoanele acestea primesc de regula
incurajari si atentie insa la un moment dat aceste sunt respinse de catre ceilalti datorita
faptului ca se plang prea mult si se preocupa numai de propia persoana. Acest lucru va
avea un impact negativ asupra imanii de sine a persoanei depresive deoarece suportul
si recompensele sociale ale celorlalti vor scadea. Datorita faptului ca individul refuza
ajutorul celorlalti si are inclinatia sa se planga din ce in ce mai mult persoanele din
jurul lui il vor considera o persoana ostila. Reactile negative din partea celorlalte
persoane va duce la accentuarea depresiei persoanei. Alte scopuri utile de abordat in
terapie pot fi abilitatile asertive sau sociale inexistente sau nepotrivite. Este necesar ca
pacientii diagnosticati cu depresie sa invete comportamentele sociale necesare si
anume un exemplu ar fi fundamentele care sunt legate de igiena sau infatisare. Alberti
si Emmons in1974 ne spune ca abilitatile asertive slab dezvoltate ale persoanelor pot
avea ca rezultat imposibilitatea persoanei de a obtine recompense, acestl lucru poate
duce la comportamente agresive si la anumite nivele crescute de neajutorare.
Trainingul de asertivitate poate fi introdus ca parte importanta al tratamentului
depresiei, acest lucru fiind propus de terapeuti. Conform lui D’Zurilla si Colab lipsa
abilitatilor de a rezolva problemele poate duce la depresie, acesta poate sa fie
principalul motiv pentru care problemele persista in cazul acestor oameni, acest lucru
ne poate duce la mentinerea unui sentiment de neajutorare. Pacientul poate sa fie
ajutat de catre terapeut sa isi rezolve problemele prin identificarea unor frustrari si
reformularea lor intr-o expresie care poate sa sune asa, probleme care trebuie sa fie
rezolvate. In 1977, Bandura spunea ca auto-recompensa poate avea un rol de
mentinere a comportamentelui. Acest lucru se datoreaza faptului ca celelalte persoane
nu pot fi mereu langa noi sa ne recompenseze comportamentele pozitive pecand noi
putem sa ne auto-recompensam oricand. Ideea ca depresia este consecinta functionarii
deficitare ale anumitor mecanisme de auto-control este o idee propusa pe modelul
depresiei care are la baza auto-controlul. Modelul depresiei care se bazeaza pe auto-
control (Rehm, 1977) propune ideea potrivit careia depresia este consecinta
functionarii deficitare ale unor mecanisme de auto-control (de exemplu , auto-
directionarea, auto-recompensa). In acest sens, terapeutul il poate ajuta pe pacient
sa identifice elementele necesare auto-recompensei, cu unul dintre scopurile
terapiei, deoarece comportamentele pozitive se sting daca nu sunt mentinute prin
auto-incurajari.CITAT..

Excesele comportamentale si anumite deficite comportamentale sunt specifice

depresiei acest fapt fiind sugerat de abordarea comportamentala.

Factori cognitivi pag 18

Cele trei niveluri ale distorsiunilor cognitive

Modele cognitive cum ar fi ceea a lui Beck precum si alte modele ale depresiei ne
spun ca trei tipuri de de distorsiuni mentin sau cauzeaza simptomele cognitive,
motivationale si vegetatative ale depresiei. Aceste trei distorsiuni sunt caracteristice
unor nivele diferite ale sistemului cognitiv si anume ganduri automate distorsionate,
schemele negative si convingerile dezadaptative.

Gandurile automate distorsionate

Beck ne spune ca o persoana care sufera de depresie are experiente si asteptari de

viitor negative si mai ales o imagine de sine negativa. Persoana in cauza isi spune de
multe ori ca nimic din aceasta experienta nu are o valoare sau sens si isi spune ca este
o persoana ratata. Pacientul este alimentat de ganduri distorsionate, datorita acestui
fapt persoana are o imagine de sine negativa. Personalizarea, prezicerea, stilul de a
gandi, etichetarea etc sunt acele tipuri de ganduri negative. Un exemplu ar fi ca atunci
cand are loc un eveniment negativ la locul de munca, acest eveniment este trecut prin
aceste ganduri automate sub o forma foarte negativa. Persoana devine depresiva in
urma acestor intamplari, aceasta fiind conseciinta acestor prelucrari excesiv de
negative, datorita acestor lucruri are loc si aparitia lipsei de motivatie pentru ca
persoana sa incerce sa caute anumite comportamente care pot fi recompensatorii.

Convingeri dezadaptative pag 19

Convingeriile dezadaptative ale pacientului poate determina o vulnerabilitate la

episoadele depresive viitoare acest lucru a fost demonstrat de Persons si Miranda in
1991 si 1992

Un exemplu de convingere dezadaptativa ar fi ca daca cineva nu ma iubeste acest

lucru inseamna ca nu pot sa fiu iubit, astfel de convingeri sunt dezadaptative datorita
faptului ca sunt punitive si rigide. Un alt exemplu ar fi Bob care stie dinainte sa dea
examenul ca il va pica. Presupunerile acestea pot fi incadrate la acel tip de ganduri
automate care pot sa fie denumite si preziceri. Acest lucru poate insemna si asteptari
negative care sunt legate de viitor. Acest gand poate deveni problematic datorita
asumptiei subiacente, adica ,,Ca sa fiu valoros, trebuie sa imi reuseasca tot ceea ce
intreprind” . Ce va insemna acest lucru daca Bob nu va lua examenul asa cum
doreste? El va crede ca esecul sau la examen demonstreaza faptul ca nu este bun de
nimic. Astfel, Bob devine vulnerabil pentru dezvoltarea depresiei ori de cate ori nu
se va ridica la nivelul asteptarilor sale. CITAT

Riscul crescut spre depresie datorat convingerilor dezadaptative subiacente il obliga

pe terapeut sa modifice vulnerabilitatile cognitive subiacente precum si gandurile
automate distorsionate
Scheme negative.

In anul 1976 Beck ne spune ca conceptele dezadaptative negative timpurii despre sine
si altii se activeaza in acel moment in care persoana se confrunta cu un esec sau o
pierdere. Tipurile acestea de scheme reflecta convingeri bazate despre sine fiiind si
elementele cele mai profunde ale gandirii.

In urma recuperarii in terapia cognitiva pacientul tinde sa se comporte si sa gandeasca

diferit. Acest fapt se datoreaza modificarii schemelor cognitive bazale, ele stau la baza
convingerilor dezadaptative si a gandurilor automate distorsionate.

Alte modele cognitive

Seligman in 1975 propune modelul comportamental al depresiei care scoate in

evidenta importanta non-cotingentei dintre consecinte si comportamente, aceste
lucruri pot sa duca la sentimente de neajutorare. ‘’Mai tarziu, Selgman si
colabiratorii au revizuit modelul non-contingentelor, incluzand componente
cognitive pentru explicarea diferentelor individuale relevante sindromului depresiv,
adica tendinta persoanelor depresive de a-si explica neajutorarea prin existenta
unor cauze interne stabile, care le-ar predispune esecului au propus un model
reformulat al neajutorarii invatate. CITAT

PAG20

Atributile pe care persoana si le exprima pentru a incerca sa isi explice esecul sunt
consecintele depresiei, neajutorarii si auto-criticii. Persoana are tendinta sa atribuie
propiile esecuri unor calitati stabile cum ar fi lipsa unor abilitati decat unora instabile
cum ar fi lipsa efortului, prin acest fapt poate sa rezulte depresia. O persoana care
incearca sa depuna mai mult efort se va simtii mai putin pesimista si neajutorata mai
ales daca aceasta atribuie esecul unor factori externi care sunt legati de dificultatea
sarcinii si nu a unora interni. In programele de interventie cognitiv-comportamentala
poate fi incorporat modelul atributional. Ajutarea pacientilor in evaluare unui scop
mai de graba ca alternativa si nu ca pe o necesitate reprezinta un alt aspect care este
specific trainingului atributional. Depresia m-ai poate fi caracterizata ca fiind o
inabilitate de a utiliza o gandire specifica a dezvoltarii egoiste sau personale acest
lucru fiind caracterizat de alte modele cognitive. Datorita faptului ca persoanele cu
depresie nu se angajeaza in a si intari eul acestea prezinta o diferenta intre persoanele
care nu au depresie.Persoanele care au depresie nu incearca sa isi reduca iluziile
negative sau nu incearca sa ofere anumite explicatii situationale pentru un anumit esec
care nu include si responsabiltati personale.

Pag 21
Depresie este considerata de modelele de focalizare asupra propiei persoane o
preocupare excesiva pentru propia persoana, acesta este un proces generalizat care
intensifica afectivitatea negativa.

Persoanele depresive au tendinta de a medita asupra emotilor lor negative, ele

obisnuiesc sa isi puna anumie intrebari care nu au o abordare instrumentala si nu au
nici raspuns.

Factori si consecinte interpersonale

Teoria interpersonala a depresiei, chiar daca nu este considerata o abordare cognitiv-

comportamentala este bazata pe modelul elaborat de Harry Stach Sullivan in 1953 si
anume modelul socio-psiho-dinamic al psihopatologiei, acest model are o relevanta
deosebita in ceea ce priveste depresia.

In 1984 Klerman, Weissman, Rounsaville si Chevron au sugerat o teorie conform

careia disfunctile interpersonale reprezinta motivul depresiei. Dupa acest model
relatiile care sunt deficitare in copilarie spre exemplu daca este vorba de pierderea
unui anumit parinte sau o lipsa de comunicare cu parintii in afectivitate cat si
dificultati interpersonale curente pot intensifica depresia. Acesta este motivul pentru
care terapeutul va incerca sa stabileasca contextul interpersonal al depresiei, acestea
pot fi conflice interpersonale, probleme de doliu, schimb de roluri si deficite
interpersonale. Pacientul este informat de terapeut cu privire la diagnosticul dat cum
ar fi depresie si este ajutat de terapeut sa adopte o anumita stare de bolnav apoi acestia
stabilesc impreuna o intelegere in care pacientul si terapeutul vor discuta despre
starile emotionale si relatiile interpersonale ale pacientului acestea fiind relationate cu
depresia. Se pune accent mare pe gandirea preconstienta si constienta ca si in modelul
cognitiv-comportamental. Terapia interpersonala este diferita de terapia cognitiv-
comportamentala din mai multe aspecte adica: psihoterapia interpersonala nu
disputa specific cognitiile negative ale pacientului si nu pune accent pe temele de
acasa. Importanta accentuarii contextului interpersonal al depresiei este sustinut de
terapia interpersonala insa problematica abilitatilor sociale este abordata de terapia
cognitiv-comportamentala. In psihoterapia interpersonala explorarea non-directiva ,
incurajarea trairii emotionale, clarificarea, tehnicile de modificare comportamentala,
analiza comunicarii, sunt tehnici specifice utilizate. Cauzele sau consecintele
depresiei pot fi deseori conflictele conjugale. Un procent de 50 la suta din persoanele
care vin la sedintele de terapie pentru depresie se mentioneaza existenta unor astfel de
conflicte iar un alt procent de 50 la suta dintre cuplurile care doresc sa faca terapie de
cuplu, cel putin un membru al cuplului este depresiv

pag22

Sotii/partenerii deprimati se plang mai des, sunt mai putin dispusi sa ofere
recompense atat partenerilor cat si lor insisi, au probleme de comunicare si
rezolvare de probleme si o predispozitie mai mare spre exprimarea emotiilor
negative. CITAT

Datorita faptului ca depresia se asociaza foarte strans cu conflictele conjugale, in

cazul care o persoana se prezinta cu amandoua probleme, atat terapia de cuplu cat si
terapia individuala trebuie luate in calcul de terapeut.

Rzultatele cercetarilor privind eficienta interventiilor cognitiv-comportamentale in

depresie

Atat eficinta terapiei cognitiv-comportamentale in depresie cat si tratamentul

medicamentos triciclic a putut fi dovedit de multe studii. Sa dovedit prin anumite
rezultate ca interventia medicamentoasa poate fi egalata sau chiar depasita de
interventia cognitiv-comportamentala. Aceste studii ne arata ca terapia cognitiv-
comportamentala are o rata de schimbare de 66 la suta. Efectul acesta a putut fi
mentinut de pacienti pe o perioada de 12 luni. Interventia cogitiv- comportamentala
are o eficinta egala cu ceea medicamentoasa in cazul depresiei.