Sărbătorile pascale

Paștele (latină pascha; ebraică ‫פסח‬, pronunțat pessach pentru Paștele

evreiesc,ebraică ‫פסחא‬, în forma aramaică, pronunțată pascha pentru Paștele sau Paștile
creștine; greacă Πάσχα) este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu
semnificații diferite, întâlnită în iudaism și creștinism. Unele obiceiuri de Paști se
regăsesc, cu semnificație diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice, atingând
astăzi o mare diversitate culturală, în funcție de particularitățile religiei adoptate.
Cuvântul Paști provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae a
cuvântului de origine ebraică Pasah („a trecut”), poate moștenit de evrei de la
egipteni. Evreii numesc Pesah (Paște) — sărbătoarea libertății sau a azimilor, —
sărbătoarea lor anuală în amintirea evenimentelor relatate în Biblie ale trecerii
prin Marea Roșie și a eliberării lor din robia Egiptului (Ieșirea XII, 27), care se
prăznuiește la 14 Nisan și coincide cu prima lună plină de după echinocțiul de
primăvară.
Termenul ebraic de Paști a trecut prin forma lui aramaică - Paskha ‫( פסחא‬folosită până
azi în ebraică pentru a denumi Paștile creștine) în vocabularul creștin pentru că
evenimentele istorice care sunt comemorate în sărbătoarea creștină, adică patimile,
moartea și Învierea Domnului au coincis cu Paștele evreilor din anul 33. Obiectul sau
motivul Paștilor creștine a devenit cu totul altul decât al Paștilor evreilor, care fusese
la vremea respectivă celebrat de Isus și apostoli, între vechea sărbătoare iudaică și cea
creștină nefiind ulterior, după o parte din teologii creștini, altă legătură decât una de
nume și de coincidență cronologică.[1]
O altă interpretare, speculativă, bazată pe limbile greacă și latină, și răspândită în
secolele trecute la catolici, a fost aceea de pascha – passione, de la passione –
suferință (în greacă πάσχω (páscho – sufăr), πάσχει (páschei – suferă).
Unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeița Eostre:

 germană Ostern (das), germana superioară medievală: ōsteren din vechea germană
superioară: ōstarun, ōstarūn (formă la plural)
 engleză Easter, dialect northumbrian: Eostre (În engleza
medievală: ester, estre din engleza veche: ēaster, ēastre. Alte denumiri ale Zeiței
Mame a fertilității, reînvierii și zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre,
Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeița era numită Eos iar la
romani Aurora.
Ambele denumiri, germană și engleză, provin din rădăcina indo-europeană aus — a
străluci
Paștile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care
comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos,
considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa
din Vinerea Mare. Data de început a Paștilor marchează începutul anului ecleziastic
creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștile.
Noul Testament leagă Cina cea de taină și răstignirea lui Iisus de Paștele evreiesc și
exodul din Egipt. Iisus s-a pregătit pe el însuși și pe discipolii săi pentru moartea sa în
timpul Cinei, dând mesei de Paștele evreiesc un nou înțeles.[3] El a identificat pâinea
ca simbolizând corpul său care va fi sacrificat curând, iar vinul - sângele său care
urma să fie vărsat.[4] În Întâia epistolă către corinteni a Sfântului Apostol Pavel,
capitolul 5, el spune: “Curățiți aluatul cel vechi, ca să fiți frământătură nouă, precum
și sunteți fără aluat; căci Paștile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi.“, făcând referire
la tradițiile Paștelui evreiesc și identificându-se cu mielul pascal.[5]
O interpretare în Evanghelia după Ioan este că Iisus, ca miel pascal, a fost răstignit
aproape în același timp cu sacrificul ritual al mieilor în templu, în după-amiaza celei
de a 14-a zi de Nisan. Această interpretare este inconsistentă cu cronologia
din Evangheliile sinoptice. Se presupune că “pregătirea Paștelui” din Evanghelia după
Ioan, capitolul 19, se referă literar la cea de a 14-a zi de Nisan, ziua pregătitoare
pentru Paște, și nu în mod necesar la ziua de vineri, ziua pregătitoare pentru sabat[6] și
că “mâncarea de Paște” din Evanghelia după Ioan, capitolul 18, se referă la mâncarea
mielului pascal, și nu la mâncarea niciunuia din sacrificiile făcute pe perioada Zilelor
Pâinii Nedospite.
Modul de calcul a datei sărbătorii Paștelui creștin[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Calculul datei de Paște.
Data celebrării Paștilor are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de
primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștile se
serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de
primăvară.
Durata[modificare | modificare sursă]
Paștile creștine au o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii
Domnului (prima duminică de Paști) și sărbătoarea Înălțării Domnului, care se
celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile
pascale sunt zile de mare sărbătoare.
Cronologia sărbătorilor pascale[modificare | modificare sursă]
Sărbătoarea Paștilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se
comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână
din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se
sărbătorește intrarea în Ierusalim a lui Isus Hristos și se sfârșește în Sâmbăta Mare.
Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Iisus, răstignirea și moartea Sa
din Vinerea Mare.

Paste 2019 - Paste ortodox 2019

Pastele din 2019 este praznuit pe 28 aprilie. Pastele este sarbatoarea Invierii
Domnului. Modul de calculare a datei Sfintelor Pasti s-a stabilit la primul sinod
ecumenic, tinut in anul 325 la Niceea. Sarbatoarea Pastelui este momentul in care
praznuim "omorarea mortii, sfaramarea iadului si incepatura altei vieti vesnice si
saltand il laudam pe Mantuitorul, pe cel unul binecuvantat si preamarit, Dumnezeul
parintilor nostri". Ca acest lucru sa se intample cu adevarat si in noi este nevoie ca sa
zicem "fratilor si celor ce ne urasc pe noi si sa iertam toate pentru Inviere si asa sa
strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte
viata daruindu-le".

Pastele se praznuieste in fiecare duminica

Pastele se praznuieste in fiecare dumineca, cu cateva exceptii : in dumineca
Rusaliilor, pentru ca atunci se sarbatoreste pogorarea Duhului Sfant; in Dumineca
Floriilor, pentru ca atunci se praznuieste intrarea in Ierusalim, deci altceva decat
Invierea; si apoi daca intr-una din dumineci cade o sarbatoare imparateasca, cum este
Schimbarea la fata, Ziua Crucii, Nasterea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Botezul
Domnului Hristos, atunci se anuleaza insemnatatea de praznic al Invierii pe care o are
dumineca si se praznuieste numai praznicul respectiv, sarbatoarea care coincide intr-o
zi de duminica.

Pastele in Sfanta Evanghelie

In fiecare Evanghelie avem istorisiri despre Sfintele Pasti. Sfantul Evanghelist Matei
in capitolul 28 al Evangheliei sale are aprecieri in legatura cu Invierea, respectiv
prezentarea celor ce au fost in legatura cu Invierea. La fel Sfantul Evanghelist Marcu,
avem in capitolul 16 astfel de relatari, in Sfanta Evanghelie de la Luca in capitolul 24,
tot capitolul, si in Sfanta Evanghelie de la Ioan, doua capitole, 20 si 21.