Pastele

Cuvântul Paști provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântului de

origine ebraică Pasah („a trecut”), poate moștenit de evrei de la egipteni. Evreii numesc Paștele (Pesah)
— sărbătoarea libertății sau a azimilor, — sărbătoarea lor anuală în amintirea evenimentelor relatate
în Biblie ale trecerii prin Marea Roșie și a eliberării lor din robia Egiptului (Ieșirea XII, 27), care se
prăznuiește la 14 Nisan și coincide cu prima lună plină de după echinocțiul de primăvară.

Termenul ebraic de Paști a trecut prin forma lui aramaică - Paskha ‫( פסחא‬folosită până azi în ebraică
pentru a denumi Paștile creștine) în vocabularul creștin pentru că evenimentele istorice care sunt
comemorate în sărbătoarea creștină, adică patimile, moartea și Învierea Domnului au coincis cu Paștele
evreilor din anul 33. Obiectul sau motivul Paștilor creștine a devenit cu totul altul decât al Paștilor
evreilor, care fusese la vremea respectivă celebrat de Isus și apostoli, între vechea sărbătoare iudaică și
cea creștină nefiind ulterior, după o parte din teologii creștini, altă legătură decât una de nume și de
coincidență cronologică.[1]

O altă interpretare, speculativă, bazată pe limbile greacă și latină, și răspândită în secolele trecute

la Catolici, a fost aceea de pascha – passione, de la passione – suferință (în greacă πάσχω (páscho –
sufăr), πάσχει (páschei – suferă).

Unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeița Eostre:

 germană Ostern (das), germana superioară medievală: ōsteren din vechea germană

superioară: ōstarun, ōstarūn (formă la plural)

 engleză Easter, dialect northumbrian: Eostre (În engleza medievală: ester, estre din engleza

veche: ēaster, ēastre. Alte denumiri ale Zeiței Mame a fertilității, reînvierii și zorilor:
Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeița
era numită Eos iar la romani Aurora.

Ambele denumiri, germană și engleză, provin din rădăcina indo-europeană aus — a străluci

Paștele evreiesc[modificare | modificare sursă]

Articol principal:  Pesah.

Comparație între calendarul lunar ebraic

și calendarul solar gregorian

 Durata  Perioada din

Luna ebraică
(în zile) calendarul gregorian  

Nisan  30 martie-aprilie

Iyar  29 aprilie-mai

Sivan  30 mai-iunie

Tammuz  29 iunie-iulie
 Av  30 iulie-august

Elul  29 august-septembrie

Tișri  30 septembrie-octombrie

Heșvan  29 sau 30 octombrie-noiembrie

Kislev  30 sau 29 noiembrie-decembrie

Tevet  29 decembrie-ianuarie

Șevat  30 ianuarie-februarie

Adar  29 sau 30 februarie-martie

Adar II  29 martie-aprilie

Paștele evreiesc, facsimil al unei miniaturi dintr-o carte de rugăciuni din secolul al XV-lea, ornamentată
cu picturi ale Școlii lui Van Eyck

Semnificație[modificare | modificare sursă]

Pesah (Paștele evreiesc) este o sărbătoare religioasă celebrată de evrei în amintirea eliberării din robia
egipteană și ieșirii lor din Egipt (Exodul), sub conducerea lui Moise.

Vechime istorică[modificare | modificare sursă]

Sărbătoarea Paștelui celebrează evenimentul fondator din relatarea biblică care este eliberarea evreilor
din sclavia egipteană. E legat deci de peripețiile Ieșirii (Exodului) și suferințele îndurate de popor în
deșert (de unde interdicția pâinii dospite în mesele festive), ca și de întâlnirea lui cu Dumnezeu. Istoric
vorbind, sărbătoarea repetă o practică sacrificială uzuală în vechiul Orient, sacrificiu care era modul
comun de adorare al unui zeu pentru religiile tribale pre-mozaice și contemporane lui Moise.[2]
Data de început a Paștelui[modificare | modificare sursă]

Paștele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre
deosebire de Paștile creștine, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paștelui evreiesc
poate cădea în orice zi a săptămânii. Nisan este a șaptea lună a calendarului evreiesc actual. Calendarul
ebraic nu coincide însă cu cel civil universal (care este bazat pe calendarul creștin gregorian). Este de
precizat că în calendarul religios evreiesc din Antichitate, luna Nisan, care durează de la luna nouă
din martie până la luna nouă din aprilie, după calendarul gregorian), era prima lună a anului, conform
poruncii divine:

Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului. (Exodul 12,2).