Craciunul - trecerea de la paganism la crestinism

Mic istoric Craciunul se serbeaza de mai bine de 4000 de ani, cu multe secole in inaintea Nasterii Domnului Iisus Hristos. Cele 12 zile ale Craciunului, aprinderea luminarilor, oferirea cadourilor, paradele, colindatorii din casa in casa, mesele de sarbatoare si procesiunile religioase au "radacinile" departe in timp, de la mesopotamieni. ulte din aceste traditii au inceput cu celebrarea mesopotamiana a !nului Nou. esopotamienii credeau in e"istenta mai multor zei si a celui care#i conducea # ardu$. %omanii isi sarbatoreau pe zeul Saturn, sarbatoarea se numea Saturnalia si tinea de la mi&locul lunii Decembrie pina pe 1 Ianuarie. 'arbatoarea includea carnavaluri pe strazi, mese festive, vizite la prieteni si schimburi de cadouri aducatoare de noroc. !!! %omanii isi impodobeau casele cu g(irlande din laur si brad i n care aprindeau lumanari. 'arbatoarea era un prile& pentru scla)i sa manance, sa bea si sa se distreze impreuna cu stapanii. Orice respect fata de lege si moralitate disparea complet. Prin serbarea Craciunului pe 25 decembrie a fost posibila si inlocuirea cultului inchinat lui Mithra zeul soarelui. 'arbatoarea pagana era legata de solstitiul de iarna, 22#2* decembrie, considerata a fi momentul in care se naste 'oarele, numita Dies natalis 'olis In)incti # +iua de nastere a 'oarelui nebiruit. Craciunul a fost sarbatorit pentru prima data separat de ,otez -. ianuarie/, in !urul anului "#5 pe 25 decembrie in $iserica din %ntiohia. Cel care dup& anul "25 d.'r. promoveaz& s&rb&toarea Cr&ciunului a fost %rie cu adep(ii s&i e)ilat la *un&re care sustineau ca *omnul este un om obisnuit creat ca si noi si ca a fost o vreme cand nu a fost. Prin Sfantul Sinod +cumenic de la ,iceea -"25. %rie si adeptii sai au fost condamnati anatemizati erezia lor fiind astfel inlaturata.

%ezistent0 ultima a arianismului, ne spune cercetatorul istoric, preotul Dumitru ,0la1a, a fost l2ng0 ilcof, 3n cetatea Cr0ciuna, a c0rei prima funda4ie se pare a fi anterioar0 anului 500. 6e masura ce crestinismul cistiga teritoriu, biserica era alarmata de faptul ca cei convertiti continuau sa serbeze Saturnalia ca si astazi din pacate de catre chiar ortodo)i. Desi initial a incercat sa interzica aceasta sarbatoare pagana, biserica a decis ca aceasta sa fie sc(imbata si inc(inata Nasterii 6runcului 'fant, 7iul lui Dumnezeu. Pina la urma insa biserica crestina a reusit sa preia entuziasmul luminile si cadourile de la Saturnalia pentru sarbatoarea Craciunului. !!! Insa astazi se vede bine ca si duhul, atentia, fastul si impodobitul si preocuparea pentru felurimea mancarurilor si a celorlalte, si deci, pierderii respectului fata de Dumnezeu, a legilor Sale morale, s-au transmis pana in zilele noastre, din pacate.

%stazi se alearga cu intindere inapoi la originile pagane ale asa zisului craciun cinstit numai pentru ospat cadouri si imoralitate-decenta si celelalte. *in fericire nu este generalizat inca. Slava *omnului ca mai sunt manastiri biserici si comunitati laice care se opun cu vehementa duhului diavolului idolatrizat prin astfel de sarbatori si praznice intru-totul neortodo)e daca privim la praznuirea Sfintilor Parinti.
$iserica soborniceasca si apostoleasca -de pretutindenea deci. nu a aprobat in nici un Sinod sarbatoarea pagana a Craciunului deoarece este eretica cuvantul craciun insemnand creat ori *omnul este deofiinta cu /atal vesnic nascut nu o creatura. 'arbatorind Craciunul, incu)iintam, din lipsa de dragoste pentru Dumnezeul nostru, erezia strecurata si tolerata de 1.*5 de ani. 'i aceasta si tradare se

numeste, de)reme ce ne concentram asupra celor placute demonilor idolatrizati, adica pantecelui, cea mai inrobitoare patima a lumii ortodo"e. ,asterea *omnului nu a inlocuit doar sarbatorea pagana inchinata lui Mithra si Saturnaliile -sarbatoarea lui Saturn. ci si 0uvenaliile -sarbatoarea tinerilor sau a copiilor. care faceau parte din sarbatorile de iarna. 8are noi, crestinii de azi, nu ne asemanam , la freamatul, preocuparea si atentia mai ales, acordata mancarurilor, cadourilor si la tot felul de trucuri dia)olesti, comerciale pe care le consideram demne de a fi folosite in aceasta zi, mai mult cu sarbatorile zeilor mentionati mai sus9 Ce ne impiedica pe noi ortodo"ii sa plangem de bucurie, cu un oc(i, ca Dumnezeu :atal trimite pe 7iul 'au ;nul, cu care este nedespartit si nascut )esnic, pe pamantul durerii, sa ne elibereze din cruzimea dia)olilor, iar cu celalalt sa ne )edem ne)rednicia pentru Darul primit9 ,ucuria ade)aratului 6raznic al Nasterii antuitorului, deci nu al Craciunului -caci craciun inseamna, dupa istorici ling)isti laici si clerici, creatio < creat, ori *omnul nu este o creatura ci Creatorul 1nsusi /, dupa 'fantii 6arinti se petrece cu rugaciuni de multumire, cu psalmi si citirea 'fintei 'cripturi si a in)ataturilor 'fintilor 6arinti, ca sa nu ni se distraga atentia de la simtirea du(o)niceasca a bucuriei interioare, la una lumeasca, pur e"terioara, ce )ine prin glume, cantece si colinde lumesti scrise de oameni pacatosi, neluminati, plini de tot felul de patimi, falsi si inselati si inselatori, intru#totul lumesti . Multi dintre ei nu au nici o legatura cu $iserica nici nu vor sa auda de spovedanie si impartasire si cu toate acestea pe acestia ii celebram mai ales prin televizor cutia cu draci. Si cand consideram ca am ras mancat glumit !ucat etc. pe saturate si peste zicem ca am petrecut bine craciunul cum ar fi ,asterea *omnului. ,u este aceasta o inchinare la idolii mentionati2 Mare este inselarea ortodo)ilor de azi !!! Sa ne lumineze *umnezeu sa vedem pacatul acesta atat de mare !!! Daca inima noastra )rea astfel de praznuire, in colinde si petrecere lumeasca, c(iar si#n biserici, asa cum aproape toata crestinatatea ortodo"a laica si clerica c(iar, petrece astazi, din nefericire, intr#un perpetuum mobile, inseamna ca

ospatul zeilor romani si mesopotamieni si greci, este la acelasi loc de cinste cu Praznicul duhovnicesc al intampinarii si asteptarii Celui Mult %steptat. =ste cazul, ca dupa 2010 de ani sa retinem ca Hristos nu este nici creat, nici luminat, caci =l insusi este Creatorul si >umina. 'f.Ioan Damasc(in, unul din marii 'finti ai ,iserici, in Dogmatica, ne spune? @'e nume1te Prim ,&scut 1i nu prim creat, c0ci crea4ia nu este din fiin4a :at0lui, ci doar a fost adus0 de la nee"isten4a, prin )oin4a luiA. !l. %osetti, !l. Braur, 8)idiu Densusianu, s. a., au a&uns la concluzia ca termenul "creatio" e"plica etimologia cu)antului "craciun". Sa cinstim ,asterea *omnului in bucurie si freamat si atentie interioara, du(o)niceste si nu nebunia craciunului popoarelor idolatre . Inca o data, din punct de )edere teologic, acest termen nu poate fi acceptat, a)and in )edere ca in Simbolul de credinta marturisim ca 'ristos este 3nascut nu facut3 -'f. 'inod =cumenic # Niceea *25/ .8are mai a)em ne)oie de ce)a, ca sa ne departam de CpraznuireaA cu)antului Acraciun4 care inseamna creat2 Domnul sa ne in)redniceasca sa simtim ade)aratul du( al Nasterii antuitoruluiD. arelui 6raznic al