•

__SERIE
[................................................. -- _
NOUA ........................................

Revista de cultura istorica - anul XXIV nr. 9 (282) septembrie 1990

'
•
•
l
• •

• Nosce te lpsum {II): Anton Dumitriu ...2 • 21-22 decembrle 1989 - secvente bra~o­
vene...3 • Monumente victime ale dictaturii ceau~iste - ministlrea Cotrocenl:
Gheorghe David ••. 6 • Blblla la romani: Bartolomeu Valeriu Anania... 8 • .,Un dar ro-
manesc" culturll europene - Petru Movili: $tefan S. Gorovei... 11 • Treptata {re)des-
coperlre a Tomisului: Adrian Rad•ilescu... 15 • Dionysios al Siracuzei ~I Jason din Fe-
res: Gheorghe Vlad Nistor ...18 • 27 aprllle 1919. Adunarea natlonali a tiganilor din
Transllvanla - ,,Dragostea noastra fati de neamul romanesc": M. $tefan ... 19 • 6
septembrle 1940. Carol II: ,,lati-mi din nou pus pe drumurl"...20 • Traian Bratu - ·
,,Credlnta profundii pentru tara aceasta ,1 vlltorul el": D. lvanescu .••33 • 1941-1944.
Mlnlstrul Elvetlei la Bucure,ti transmite ... {VI): Andrei $iperco•.•36 • 'Heralzli: Emma-
nuel Bourassin••.40 • Vintul Kamikaze scufunda flota lui Kubllay Han: Nicotae Kos-
linski...43 • Cine era sau cine nu era Shakespeare: J .D. Reed •..45 • in Bucure~tl,
acum 50 anl ... 50 • ,,Avetl un ·potential minunat": Vivian T. Aobott, Will iam S. Moody... 54
• 1944-1945. Baloanele, ultima armi secretii a Japoniel: W.H. Wilbur... 55 • $tefari
Bal,: 'tllnti ,1 pasiune..• 58 • Linllle strateglce Maginot ,1 Siegfried - diagnostic
istorlc: Charles Whiting..•59 • Ciif11 sosite la redactie ...32 • Rebus istorlc...62 •
Dialog cu cltltorll...63

•
...

• •

G)S1ralucita realizare arhitectonica a Evulu1 Med1u romanesc. milnastirea Co·

uoccno a avut. in patri mo.niul ei. numeroase p1ese de cult si podoabe de excep-
\ionalil valoare artistica. In imagin1 pastrate i n fototeca lnstitululul de arte plas·
1ice ..N1colae Grigorescu" din Capitala. citeva dintre aceste opere de arta. sca-
pate ca prln minune de furia distructiva a dlctaturii ceausiste 1n urma cAreia b•·
senca milnastiri1 a lost demolatA: macheta miniaturala a bosericii (chivotul don
argint aurit). asa cum arAta ea in forma init ialil: detaliu din catapeteasma bisero-
cil. cu o t>Ogata ornament atie sculptata in lemn, in interiorul care1a se afla p1c-
1aie ocoane. Ambele piese se afla in patrimoniul Muzeului de Arta al Roman1eo.
macneta artlsticA de arhitect Martha Nicolescu (MinAstlrea Cotrocenl, p. 6)
@.Fresca din celebra ..salil goticA" de la biserlca TFei lerarhi din lasi. inf4t•·
~in<I pe sotia lui Vasile Lupu. Ecaterina Ceroheza. si pe fiica voievodului, dom·
- nita Mana. Cununia acesteia din urma cu principele lituanian lanusz Radziwill a
lost of1c1ata de mitropolitul Petru Movila. stralucit reprezentant al culturii roma· '
n~tf la jumatatea veacului XVII (,.Un dar rominescM culturll europene: Petru
Molfli. p . 11)
GI Monoatura din manuscrisul .ontitulat
Oblcelurlle lfl ceremonllle turnlrurllor, in
care tieralzii ii prezlnta lui Ren6 I eel Bun (1 409-1 480). duce de Bar. Lorena so
Anjou, conte de Provence si rege cu numele al Neapolelui, armele - insemnele
noblliare (Heralzll, p.' 40)
.
@A onceput a <loua onvazie a Japoniei (1281) de cAtre fo(\ele lui Kubolay
Han. Val dupA val, r<\zboinicii mongoli debarca pe malul golfului Hakata. d on
lnsula Kyushu, dar rezistenta opusa de japonezi i·a impins inapoi in apa mar11
(Vlntul Kamikaze acufundi flota lul Kubilay Han. 43)o:
•

•
 •

Lii 12 martle 1633, VladlslaY IV Vasa, regele Polonlel,

conflrma calltatea de arhleplscop mltropollt al Klevulul,
Galltlef
de ortglne romini
,1 ,1
al tntregll Ausll (Autenla) unul fost camarad de arme,
de noblefe poloni: Petru Movlli, plni atuncl •hlmandrtt
.

al Lavrel Pecerska (,.ministlrea dn ~teri"), tot din Kiev.

Pentru. a doua oari, cronlca neamulul domnesc al Movn-.tllor
(Magazin istoric, nr. 6/ 1973) consemna Jncoronarea unula din membrll el
cu mltra arhlere•ci fn locul coroanel prtnclare 1•

"Un tiniir " totdeauna cu nostalgie de ea, (1606-1607) $i dupa aceea, $i

u suflet ales"
Petru Movila - ..una din fi-
gurile cele mai reprezentative
ale culturii din tarile Europei
rasaritene in prima jumatate
a secolului al XVI I-lea", cum
I-a definit, mai de mult, pro-
fesorul G. Mihaila - a fost
eel de-al treilea fiu al lui Si-
mion Movila, domn al Tarii
Romane$ti $i al Moldovei: S-a
de$i fusese plina de zbucium.
dupa cum a fost $i viata Mo-
vile$tilor i n acei ani de la ras-
crucea veacurilor XVI-XVII. ln
1600, in primavara, cind Mi-
hai Viteazul a adaugat Mol-
dova stapinirilor . sale, Petru
$i-a urmat parintii $i rudele in
cetatea Camenitei, din Podo-
lia, unde a ramas vreme de
un an, in grija mamei sale
Marghita, din nean:!ul bqieri-
lor moldoveni Hara. lntre
mai scurta. a fiului sau Mihai-
la$, infrint de varul Constan-
tin (fiul lui leremia) in lupta
de la ~tefane$ti (16-19 de-
cembrie 1607), doamna Mar-
ghita s-a refugiat, cu fiii ei, in
Tara Romaneasca. la cu'rtea
lui Aadu voda $erban, cu a
carui fiica. Ancuta. fusese lo-
godit Mihaila$ voda; peste ci-
teva zile insa acesta a murlt
$i a tost ingropat la manasti-
rea Dealul (mai tirziu, Ancuta

,,u DA RO NESC''
• •

•
CULTURll EUROPENE: •

ETRU ·MOVILA

nascut la Suceava, la 21 de- timp, in octombrie 1600, Si-

cembrie 1596; chiar. in acel
an, tatal sau - pe atunci, nu-
mai hatman $i portar de Su-
ceava in domnia fratelul sau
leremia voda - fusese pri-
mit, la recomandarea aces-
tu ia, in rindurile nobilimii po-
lone. Astfel, viitorul prelat
carturar s-a nascut cu calita-
tea de nobil polon, amanunt
care nu a putut ramine fara
urmari asupra personalitatii
sale. Copilaria petrecuta in
Moldova, la Curtea dom-
neasca $i pe mo$iile familiei,
i-a ramas in suflet $i in minte
ca vremea cea mai luminoasa
a vietii sale, amintindu-$i in-
• ' Acest articol incredin\at publica-
l iel noastre In 1976 ~ reluat in 1981 a
lost amTnat sine die din dispozltfa fo-
rurllor care cenzurau con\inutul poli-
tic al revlstei: publicarea lul caplltll
a$8d&r vatoarea unel dubte .restituiri.
mion Movila devenise domn
al Tarii Aomane$ti, dar fami -
lia sa a ramas sechestrata in
Camenita . impreuna cu
doamna Ellsabeta a lui lere-
mia voda. Au fost necesare
insistente rugaminti din par-
tea celor doi frati voievozi
pentru ca familiile sa le fie
eliperate din Camenita.
In anii care au urmat aces-
-tei furtuni, in partea a doua a
domniei lui leremia Movila,
micul Petru $i-a ihceput stu-
diile cu profesori trimi$i de
Frafia din Liov (a$0zamint
cult u ral - reli gios ortodox) .
Dupa scurta domnie moldo-
veneasca a lui Simion Movlla
C¥tura1 $1 proteguitor a l invi (iimTn-
tulul $1 tiparulul romanesc: mltropofl·
tu/ Petru Movil•
 a devenit solia lui Nico-
lae-Patra~cu , fiul lui Mihai Vi- cipele Gabriel Bethlen ,,nµ i-a
teazul). In primavara anului
urmator, Marghita $i fiii ei au
trecut, din Tara Romaneasca,
in Transilvania $i apoi in Po-
·lonia, unde au gasit. adapo~t
la Zolkwa. mo$ia marelui hat-
man Stanislav Zolkiewski, pe
care unele izv,oare ii indica
drept unchi al fiilor. lui Si-
mion Movila.' Cu mama $i fra-
tii sai. Petru a ramas acolo
nu mai putin de 11 ani, conti-
nvindu-$i invatatura tot cu
profesori ai Fratiei liovene.
dar poate $i in Academia. Za-
molska, un colegiu umanist
avind latina ca limba de pre-
dare. intemeiat pe o mo$ie a
familiei Zamoiski. Astfel, Pe-
tru Movil a apare ca un pro-
dus al aceleia$i spiritualitati
umaniste sub a c arei influ-
enta s-au format $i alti doi
c arturari rom ani , Grigore
Ureche $i Miron Costin.
in mai 1618, al doilea fiu al
lui Simion , Gavril Movil a, a
fost numit domn al Tarii Ro-
. mane$ti, unde insa a plecat
singur; abia peste un an , in
aprilie 1619, I-a urmat
doam na Marghita cu fratii
Moise $i loan ; Petru a fost re-
tinut de poloni. La 23 ianua-
r ie 1620 (cu citeva lun i
inainte de incheierea dom-
niei), Gavril voda scria din
nrgoVi$te contelui Balthasar
Kemeny ca aducatoru l acelei
scrisori avea $i misiunea de a
ajunge ,.la fratele nostru mai
mic. Patra$CU voda, pe care
le$ii I-au oprit acolo in vre-
mea venirii noastre aici". Tur-
cii se pregateau sa atace Po-
lonia - sintem in preajma
razboiului turco-polon din
1620-1621 , purtat pe .pamin-
tul Moldovei $i incheiat cu
armistitiul de la Hotin, la 9
octombrie 1621 - $i Gavril
voda ar ti vrut sa-$i scoata
fratele dintre poloni, pentru
..ca in vremea mergerii [turci- . ma·ndat marelui vizir pentru a
lor) asupra lor sa nu se ga-
seasca printre ei" $i-i cerea
contelui Kemeny sa-i acorde
· permisiunea de a trece prin
Transilvania.
Dar Petru Movil a n-a mai
avut timp sa ajunga in Tara
Romaneasca: in luna mai,
Gavril vdda a fost mazilit $i,
..impreuna cu maica lui $i doi
frati" , a t~ec u t muntii in Tran- blica incoronata - n.n.), in • tionata $i in notele sale me-
i 12 .
l
silvania, de unde, insa, prin-
ingaduit sa-$i wrmeze drumul
[mai departe). caci.el voia sa
mearga in tara le$easca, ci
I-a pus sub paza, intr-o ce-
tate", probabil la Satu Mare,
de unde , in mai 1621 .
doamna Marghita solicita o
mo$ie pentru fiii . ei Gavril,
M<:>ise $i loan; pe celalalt, Pe- pina' la sfir$itul vietii sale, cu
tru, nu-I va mai revedea ni-
ciodata: in 1622, ea a murit in
pritiegia din · Tr~silvania.
Ramas. in Polonia, Petru
Movila a avut ca P.roteGtor,
•
intii, pe insu$i hatmanul Sta-
nislav Zolkiewski iar dupa
moartea acestuia (la 9 ·sep-
tembrie 1620, in lupta tur-
co-polona de la Tutora. linga
la$i) - pe hatmanul Jan-Ka-
rol Chodkiewicz .. Su b co-
manda celui din urma, a par-
tiGipat, in 1621 , in expeditia
de la Hotin, alaturi de i:>rintul Movila a statornicit relatii de
Vladislav, fiul regelui Polo-
niei, Sigismund Ill Vasa. Jur-
nalul expeditiei ne-a pastrat
o marturie emotionant a a ati-
tudinii sale in timpul luptelor:
,,Patra$CU , fiul lui Simion ,
tostu l domn al Tarii Rom a-
ne$ti , care pastra nadejdea
nestramutata .(... ) ca tara nu
va, fi pustiita" , a intervenit pe chiul patern, Gheorghe Mo-
linga marele hatmar} pentru a
se interzice pradaciunile in
satele moldovene. La mijlocul
anului urmator (1622), tinarul
..voievodici " (fiu de voievod)
moldovean - cum i$i va
spune, cu mindrie, intotdea-
una - a plecat la Kiev, cum-
parind mo$ia Rubejowka, din
preajma ~cestui ora$.
Dupa retragerea fratilor sai
in Transilvani~. Petru Movila
ramasese singurul din nea- · apoi , imbracind rasa oaluga-
mul sau ale carui pretentii
domne$ti ar fi putut fi luate
in consideratie de Sublima
Poarta. De aceea, la 15 oc-
tombrie 1622, regele Sigis-
mund 111 al Poloniei I-a reco- ·nahul Varlaam (viitoru l mitro-
i se acorda domnia Moldo'lei,
fiind ,,un tinar cu suflet ale!>
$i demn de virtutile stramo$i-
lor sai". Meritele lui Petru
Movila au fost elogiate $i in
adunarile nobiliare din 1624
$i 1625, subliniindu-se ca. in
lupta de la Hotin, din 1621 ,
..nu putin a slujit Republicii
[Polonia se considera repu-
paguba sanatatii lui" - cu
alte cuvinte, fusese ranit. Cu-
rind, insa. cariera sa de pre-
tendent s-a incheiat, prin ur-
carea (1626) pe tronul Mol-
dovei a Fudei sale, Miron
voda Barnovschi (Magazin ·is-
toric, nr. 5/ 1976). impotriva
caruia, fire$te, nu putea fi
contracandidat. A pu ritat,
aceea$i mindrie, titlul voievo-
dal $i frumoasa stema, cu-
prinzind capul de bour al
Moldovei $i acvila Tarii Ro-
mane$ti, alaturi de. stemele
cuvenite calitatii sale de nobil
polpn .
,,Pentru
llbertatea patrlei"
· A$ezat la Rubejowka, Petru
strinsa prietenie cu staretul
Lavrei Pecerska, Zaharia Ko-
pistenski $i cu insu$i mitro-
politul Kievului, lov Boretki.
Aceste prietenii i-au accen-
tuat inclinarea spre viata mo-
nahala - pentru care mai
avusese exemple in fam ilie:
bunicul calugarit. ca $i un-
vila, ajuns mitropolit al Mol-
dovei - indrep.tindu-1 spre
studiile teologice; in scu rt
timp, omu l de vasta cultura a
devenit $i un erudit cunosca-
tor al dogmelor $i un priceput
interpret al lor. Datorit a
acestor calitati - dar nu mai
putin $i insu$i rilor sale mo·
rale - la moartea lui Kopis-
tenski, Petru Movila a fost
ales (6 septem brie 1627) - $i
reasca, a fost hirotonisit, in
decembrie - arhimandrit-e-
gumen al Lavrei Pecerska. ln
aceasta calitate I-a primit, in
decem brie 1628, pe ieromo-
polit al Moldovei), sol al lui
Miron voda Barnovschi la ta-
rul Moscovei, diridu-i $i o
scrisoare semnata .. Petru Mo-
ghila, domn ereditar al tarilor
Moldovlahiei $i Ungrovlahiei,
din mila lui Dumnezeu mare
arhimandrit al Sfintei Mari
Lavre facatoare de minuni
din pe$tera Kievului ". C u
aceasta intrevedere - men-
 morialistice incep legatu- unei mari opere de aparare $i apararea Bisericii rasaritului.
rile intelectuale ale lui Petru intarire a Ortodoxiei prin armele Bisericii catolice, sau.
Movila cu tara sa de ba'$tina. -
$tiinta $i culturii. Inca din mai lamurit, in reforma tui
1n 1631, cind a avut bu cu- nolembrie 1631, ca executor culturala, el s-a inspirat din
ria sii-$i vada unul din fratii testamentar al mitropolitului Biserica latina" (P. P. Panai-
mai mici, Moise, urcind in Boretki, el intemeiase la Kiev, tescu).
scaunul domnesc al Moldo- · dupa modetul universitatilor fn conceptia sa, Academia
vei, P~tru Movila i-a adresat occidentale, un colegiu uma- kieveana trebuia sa fie - a $i
frumoase sfaturi, cuprinse in nist, devenit, apoi, academia fost, de altminteri, vreme de
prefata unei carti pe care a care i-a purtat numele: Aca- peste doua secole - un fo-
tiparit-o in acel an la Kiev. demia kievo-movileanii. Aici car de cultura, cu tipografii $i
Unul din aceste sfaturi - pe se studiau diferite obiecte de $COii raspindite in toate tarile
care speciall$tii le socotesc profit umanist, numai dupa tocuite de ortodOC$i. Profe-
demne de a fi puse ataturi de carti in limba latina (uneori, sori ai Academiei movilene
celebrele inva(iituri ale lui $i in polona), intrucit Petru au ~juns pina la Moscova.
Neagoe Basarab - este un Movila considera ca celelalte unde activitatea lor a pre-
indemn care rezuma gindirea doua limbi ,.sacra" de cultura mers epoca de reforme a lui
politics $i sentimentele nu- - greaca $i slavona - nu Petru eel Mare.
trite de autorul tor pentru pa- mai puteau constitui vehicule Nobil $i prelat polon, con-
mintul unde vazuse lumina adecvate pentru civilizatia ducator al unei eparhii ru-
zilei: ,.Pentru libertatea pa- vremii sale. • tene, Petru Movila a ramas,
triei $i a supu$ilo'r t iii sa te Opera inceputa de Petru insa, un fiu el poporului ro-
lupfi barbiite$te ". Movi la tindea. astfel, atit spre m an, deplin $i permanent
Ca arhimandrit $i egumen o reforma culturata, cit $i con$tient de acest lucru. Nu
al Lavrei, Petru Movila a par- spre ameliorarea raporturilor e, de aceea, intimplator fap-
ticipat, in calitate de repre- dintre locuitorii Ucrainei $i tul ca opera sa a avut cele
zentant $i loctiitor al mitropo- statu l polon , raporturi dete- mai largi ecouri $i cele mai
litutui de Kiev, la lucrarile riorate din motive religioase frumoase roade tocmai pe
Dietei care au dus la alege- $i sociale. Movila milita. in fe- pamintul romanesc.
rea. ca rege al Polonie; (13 lul acesta, pentru libertatea
noiembrie 1632), a lui Vladis- credintei, dar $i pentru inte-
lav IV, eel alaturi de care lup- gritatea statului polon. Modul Tipografll !ii ~colt
tase la Hotin. Regele, ta rin- · in care el a inteles sa lupte,
dul sau. a sprijinit alegerea' prin cultura, pentru apararea
lui Movila in scaunul mitro- Ortodoxiei, a provocat, insa, Oesigur, primul gind al car-
politan al Kievului , confirmin- deruta $i confuzie, chiar prin- turarului reformator s-a in-
du-i apoi alegerea. Tnsu$i pa- tre contemporani. unii soco- dreptat spre Mol'dova; inca
triarhut ecumenic din Con- tindu-1 U$Or de atras spre de pe cind era doar staret al
stantinopol, Chiril Lucaris, i-a unirea cu Biserica Romei, at- Lavrei, el inlesnise aparitia
trimis binecuvintarea $i con- tii declarind, chiar, ca numai unor carti. tiparite la Liov cu
firmarea, odata cu prestigio- .,in public e ortodox, dar in ajutorul material al lui Miron
sul titlu de exarh (loctiitor) ascuns e unit", in timp ce voda Barnovschi, care dorea
patriarhal. inscaunarea lui papa inSU$i ii indemna Sa mult intemeierea unei tipo-
Petru Movita a prilejuit oficie- treaca la catolicism ! Confuzia grafii la la$i. Tragicul sfir$it
rea unei somptuoase slujbe pornea, mai ales, din raspin- al acestui domn zadarnicise
de catre un sobor de ierarhi direa culturii in haina limbii planul , ta a carui indeptinire
in frunte cu mitropolitul Var- latine, socotita :- gre$it, de- Movila era gata sa-$i dea tot
laam al Moldovei; prezenta $i sigur - a ti un mijloc de ex- concursul. Apoi, Vasile voda
pozitia lui ta aceasta ceremo- presie exctusiv al Bisericii ca- Lupu $i-a 1nceput domnia
nie se datorau faptului ca pe tolice, ca $i d in atitudinea lui (1634- 1653) ca adversar al
tronut Moldovei se afla inca Petru Movila fata de raportu- Movile$tilor $i al polonilor
Moise voda. rile dintre biserica, stat $i ce- (pe Miron Cost in i1 va primi
Alegerea lui Petru Movila tateni. Aceasta atitudine, de in tara doar spre sfir$itu l
ca mitropolit al Kievului s-a larga toleranta. a caracteri- domniei) $i atunci nu s-a mai
facut intr-un moment de zat, de altfel, lntreaga familie putut pune. o vreme, pro-
mare incordare $i de cum- a Movile$tilor, care se min- blema colaborarii culturale
pan a pel'}.tru ortodOC$ii oin dreau cu descendenta ro- intre Moldova $i $COala de la
Ucraina. In 1595, o parte a mana a poporului din care Kiev. De aceea, influenta
populatiei rutene acceptase proveneau, cu tatinitatea lim- operei lui Petru Movila s-a fa-
unirea cu Biserica Romei bii romane, dar nu ~intelegeau cut simtita mai intii in Tara
(Uniatia de la Brest); acum, sa renunte la traditiile $i cre- Romaneasca.
propaganda catolica ame- dintele mo$tenite din stra- Prin 1634, Matei voda Ba-
ninta cu deznationalizarea $i buni. Originatitatea operei lui sarab (1632-1654) a trimis la
diferendele religioase se Petru Movila consta in moda- Kiev o solie pentru a cere lui
adaugau celor, mai acute, so- litatea infaptuirii ei: ..De$i a Petru Movila sa-i faciliteze
ciale $i politice. Petru Movila fost un luptator pentru Orto- cumpararea unei tipografii .
a luat asupra sa infaptuirea doxie, totu$i a ' luat, pentru Solii s-au intors cu o tipar-

13
•
 •
nita .,intreagci, -desavir$ita, cumitropolitul arata originea ti-
litere de cinci feluri, de ase-
meni $i cu tipograf iscusit",
in persoana fostului $ef al ti-
pografiei de la Lavra Pecer-
ska, Timotei Verbitki. Atelie-
rul a fost a$ezat la manasti-
rea Sf. Nicolae Domnesc din
Cimpulung, domnitorul asi-
gurind me$terilor toate cele
necesare traiului $1 muncii
lor. Prima carte - un Molit-
velnic slavon - care a vizut
lumina tiparului acolo are o
.,predoslovie"•ca din partea
lui Matei Basarab, datata 30
iulie 1635. Dupa mai bine de
un veac. arta tipografica rein-
via, astfel, in spatiul roma-
nesc extracarpatic datorita
lui Petru Movila, pentru a nu
se mai stinge niciodata; in
citeva decenii, pins la sfir$itul rect, prin Colegiul infiintat la
aceluia$1 veac, ea va atinge
- sub $erban voda Cantacu-
zino $i Constantin voda Brin-
coveanu - o inflorire extra-
ordinara, luminind pina de-
parte, pe tarimuri caucaziene.
~oala de la Kiev a avut in
Tara Romaneasca un stralu-
cit exponent in persoana lui
Udri$te Nasturel , cumnatul
lui Matei Basarab, mare boier
$1 carturar al vremii sale, bun
cunoscator al limbii latine, in
care scria cu U$Urinta. sem-
nind Oreste. A ingrijit edita-
rea unor ca'1i $i a facut tra-
duceri, atit din slavone$te, cit Poceatki, numit $i staret al
$i din .1atine$te. intr-una din
aceste traduceri, dedicata mi-
tropolitului Varlaam , Nasturel
a adaugat o prefata. in care
arata ca latina ..este o limba
evident inrudita cu a noas-
tra", afirmatie care ramine -
du pa cum a precizat P. P. Pa-
naitescu - ..una dintre cele
dintii pe care le-a facut un
invatat roman asupra originii
latine
. a limbii sale". . ..... cind un nou pojar\ mai puter-
In Moldova, cea d1nt11 carte
in limba romana ie$ita din ti-
parnita adusa de la Kiev a
fost celebra Cazanie (predici
asupra Evangneliei) sau
Carte romaneascii de inviita-
tura, alcatuita de mitropolitul . lui de la la$i, convocat in
Varlaam $i aparuta in 1643.
in prima prefata. semnificativ
intitulata Cuvlnt lmpreunii
ciitre toatii semenfia roma-
neasc8, Varlaam prezinta lu-
crarea sa. prin gura domnito-
rului, ca pe un .,dar limbii ro- memoriei fostului patriarh
mane$ti"; in a doua prefata.
14
'
pografiei ie$ene - ..Petru
Moghila (... ] pre pofta Mariei
Sale [ = Vasile voda] au trimis
tipari~I cu toate m8$t8$ugu-
rile cite trebuiesc" - $i justi-
fica lucrarea pe care a 1ntre-
prins-o, aratind ca· ..limba
noastra romaneasca ( ... ]
n-are carte pre limba sa". Cu
aceasta carte - in care uni-
tatea de neam a romanilor
din cele trei tari era atit de
pregnant (am zice, chiar,
programatic) afirmata - se
incepe $i in Moldova o pe-
rioada de inflorire a artei ti-
pografice, cu roade la tel de
bogate ca in Tara Roma-
neasca. Tn plus, insa, aici in-
fluenta operei lui Petru Mo-
vila s-a exercitat mult mai di-
la$i. ln 1639, Vasile Lupu ter- .
minase constructia splendi-
dei sale ctitorii de la Trei le-
rarhi; pentru a-i spori stralu-
cirea $i faima, el a cerut lui
Petru Movila sa-i trimita nu
numai tipografia cu me$terii
respectivi, ci $i un numar de
profesori cu care sa deschida
cursurile unui colegiu dupa
modelul Academiei movilene.
in aprilie 1640, $COala de la
la$i era deja intemeiata,
avind in frunte pe fostul rec-
tor al Academiei din Kiev,
carturarul cal ugar Sofronie
manastirii Trei lerarhi ; in
grija sa revenea $i conduce-
rea tipografiei. Colegiul de la
la$i a avut, din pacate, o
viata scurta: un incendiu I-a
mistuit, la 25 ianuarie 1646,
dupa care profesorii kieveni
au fost alungati de calugari
greci; o alta $COala a conti-
nuat sa functioneze in cladi-
rea restaurata, pina in 1724.
nic, a ars totul, raminind
.)ocul slobod $i pustiu".
Prestigiul $i influenta do-
bindlte de Petru Movila in lu-
mea ortodoxa s-au vadit, cu
deosebire, cu prilejul Sinodu-
1642, in legatura cu intensifi-
carea propagandei calvine;
era necesara o consfatuire a
frunta$ilor Ortodoxiei pentru
stabilirea unei unice ..martu-
risiri de credinta" $i apararea
ecumenic Chiril Lucaris (asa-
sinat de turci in · 1638), sub
numele caruia calvinii din
Geneva publicasera o ..mar-
turisire de credinta" cu inter-
pretari potrivlte vederilor lor.
Aceasta manifestare de soli-
daritate ortodoxa a avut loc
la la$i, intre 6 septembrie $i
27 octombrie 1642, fiind or-
ganizata pe cheltuiala lui Va-
sile Lupu. Petru Movila nu a
participat la Sinod, dar a tri-
mis o ..marturisire de cre-
dinta" pe baza careia s-au
purtat discutiile $i care a fost,
apoi, acceptata de frunta$ii
Ortodoxiei.
Abia in 1645, dupa o ab-
sents de 38 de ani. Petru Mo-
vila a revazut tar a de u nde
plecase. cu mama $i fratii sai,
la virsta de 11 ani. A fost pof-
tit, atunci, la nunta domnitei
Maria (fiica lui Vasile voda)
cu cnezul lituan Janusz Aad-
ziwill (inrudit cu Movila prin
prima sa sotie, o nepoata a
lui leremia voda). Casatoria
dintre domnita ortodoxa $i
cneazul protestant s-a facut
prin mijlocirea mitropolitului,
dornic sa apropie pe Vasile
Lupu de Polonia in vederea
aderarii Motdovei ta Liga
antiotomana patronata de re-
gele Vladislav IV. Se pare, de
altfel, ca $i impacarea lui Va-
sile Lupu cu Matei Basarab,
in anul precedent, a fost tot
opera lui Movita, infaptuita
prin intermediul lui Varlaam
$i vizind acee8$i perspectiva ,
a inchegarii coalitiei cr8$tine.
Casatoria s-a facut ta la$i,
in biserica Trei lerarh ilor,
slujba fiind savir$ita de Petru
Movita, ..eel mai de seams
dintre toti oamenii Bisericii
din intreaga Rusie" (cum va
scrie, mai tirziu, germanut
Happel, dupa datele unui
martor ocular) . loan Kemeny,
care reprezenta pe Gheorghe
Rak6czy, principele Transit-
vaniei, $i el insu$i viitor prin-
cipe, a scris $i el cuvinte fru-
moase despre Petru Movila,
..bun carturar [... ) $i foarte
cinstit $i blind". Dupa stujba,
mitropolitul Kievului a rostit
(Continuare in p. 42)
Ultimii supravletuitori
0 singura data, in 1564.
1 marete $ambelan a fost acela
Carol I X a trimis pe unul din-
tre heralzii sai sa ceara con-
ducatorilor protestan ti sa
predea armele. A urmat o
lunga pauza. Din nou in
1628, Ludovic XIII a somat
.,prin voce de herald" ora$ul
rebel La Rochelle, cerindu-i
sa se supuna. $i pentru ca
regele nu suporta sa-i fie
ofensati trimi$ii, hugl'lenotii
din ora$ul Privas, care trase-
sera intr-un herald, au fost
exterminati ·dupa ce au fost
infr'i~ti. Ultima misiune diplo-
matics dateaza din timpul
.,Frondei"1, cind in 1649 re-
genta Anna de Austria $i-a
trimis heraldul la poarta
Saint-Antoine. El a ordonat
parizienilor din ,,Fronda" $i
printului Conti sa inceteze
aceasta revolta dezastruoasa
pentru regat.
Corporatia heralzilor a su-
ferit un afront prin crearea
dregatoriilor de ,,mare maes-
tru de . ceremonii" $i de ,,in-
troducator al ambasadorilor".
Au primit o lovitura $i mai
cruda cind, in 1615, Ludovic
XIII a creat primul ,judecator
de arme" al Frantei. Regale
retragea astfel heralzilor sai
privilegiul de a verifica arme-
riile ,$i p~obele de noblete ale
gent1lom1lor. Verificarile gra-
dului de noblete au fost
foarte ' severe sub Ludovic
XIV $i Ludovic XV, amenzile
$i confiscarile au plouat asu-
pra cont ravenienti lor, lucru
foarte profitabil pentru tezau-
rul regal, deseori saracit. Doi
dl~tre contrayenientii cele-
br11, La Fonta1ne2 $i La Bru-
yere3, au fost sanctionati $i
considerati oameni de rind
Heralzii vegheau regele pe
patul de moarte, a$ezati pe
' Nume dat razbo.iului civi l din
Franta (1648-1653). din timpul mino-
ratulul lui Ludovic XIV. izbucnit ca ur-
mare a polilicii de intArire a absolutis-
mulul $1 a fiscalitcltii excesive practl-
cate de cardinalul Mazarin. A avut
doucl faze: fronda parlamentarA sl cea
a printilor.
2 Jean de La Fontaine (1621-1695)
scrlitor francez. unul din eel mai mari
labuli$1i ai literaturii universale. A sa-
tir.izat moravurile socletcltii franceze
din epoca sa $i defectele general-
umane.
3 ..Jean . de La .Bruyere (1645-1696).
scrutor 51 !"!>rahst fra.ncez. reprezen-
tantul clas1c1smului.
42
taburetele lor acoperite cu ,,UN DAR
catifea violeta. Dar in 1715,
ROMANE SC"
care a anuntat decesul lui
Ludovic XIV, de la balconul
CULTURll
camerei regale, la Versailles.
~1 pu_!'t!!. la palarie o pana
EUROPENE:
neagra. In fata asistentei care
umpluse curtea de marmura •
• PETRU MOVILA
a stngat celebra formula ..Re-
gele a murit". A revenit dupa
citeva minute cu o pan a alba
-
la palarie $i a s.trigat
,,Traiasca regele!"
Heralzii , trecuti sub ordi- (Urmare din p. 14)
f!ele marelui scutier. au con-
t1nuat sa apara la ceremoniile
dina~tice : incoronari. judecati o interesanta cuvintare, in ro-
prezrdate de rege, cteschide- mans $i polona. Tetu! urmarit
re~ parl_amentu I u i . prive- de el parea atins: in toamna,
gh1un. S1nt vazuti precedin- un raport venetian din Istan-
du-1 pe starostele negustori- bul arata ca domnul Moldo-
lor, care era un fel de primar vei $i mitropolitul Movil a in:
al P~ri~u lui , pe cind anunta tretineau legaturi tai nice,
locu1tonlor prevederile trata- .uneltind impotriva imparatiei
tului de la Versailles ce con- otomane. Nu a mai apucat sa
firma independenta Statelor va?a, insa, destramarea Ligii,
lfnite (1783). Apar pentru lll- pnn moartea regelui Poloniei
trma _oar~ in p_ublic .in timpul
$i a printului Rakoczy, in
vech1ulu1 re91m cu ocazia 1648, caci · la 22 . decem brie
procesiunil de desch1dere a
1646 Petru Movila a trecut la
,,Starilor Generate" din 1789. cele ve$nice, fiind ingropat ·in
Tnlaturati in 1792 ei au fost
readu$i de Napoieon, care manastirea pe care o condu-
le-a dat o uniforms bizara. sese aproape doua decenii.
Pot fi vazuti in tabloul lui Lasa in urma o opera cultu-
Etier:ine E!arthelemy, care re- rala de cea mai mare insem-
prez1nta 1ntrarea imparatului natate pentru popoarele Eu-
$i a imparatesei Marie-Louise ropei rasaritene.
la Tuileries; in 1810. Restau- Floare romaneasca, cres-
ratia a redat heralzilor o anu- cuta in ogor strain, dar ale
mita splendoare, fiind pre- carei seminte s-au intors ca
zenti atit la incoronarea lui sa rodeasca $i in pamintul
Carol X in 1825, cit $i in iulie
strabun, m.ai deplin ca aiurea,
1830. Petru Mov1la este - cum I-a
_Doua ~urti _suverane $i-au
definit, atit de plastic, P. P.
pastrat p1na 1n zilele noastre Panaitescu 1 - ,,un dar roma-
heralzii. Tn Spania, ei poarta
nesc facut ortodoxiei'', cultu-
taba! cu patru chenare repre- rii universale, de unde, apol,
zent1nd. st~mele regatului; dar ' a revenit celei nationale
nu ma1 s1nt decit un fel de
. . supenon
,,u$1en . .''. ...In conser- intr-o forma pe care el insu$i
a sintetizat-o admirabil in
vatoarea Mare Britanie in
schimb, .,Corporatia her~lzi­ prefata unei carti tiparite in
lor" $i-a mentinut un mare 1636: ..v-am procurat $i nu
voi inceta sa VB procur, p ina
prestigiu. Ea i$i are sediul
intr-un palat din Londra. la moarte, carti $i profesori". •
Membrii ei au proclamat in
pietele publice, inscaunarea
reginei Elisabeta II. De ase- ~tefan S. GOROVEI
menea, se infati$eaza in mod
solemn la deschiderea Parla-
' St~di~I acestui i~toric, lnfluenta
m~nt':'lu_i, ca ultimii supravie- Of:!6re1 ~u1 _Petru Movtli, mitropolit 11/
tu1ton a1 heralzilor de alta da- K1evulu1, lfl Prlnclpatele Romane tl-
ta. • pcl!it I~ P.a ris In 1926, a ramas pina
• az1 pnnc1pala lucrare de referinlA
asupr~ marelui prelat-c~rturar $i a ra-
Emmanuel BOURASSIN portunlor sale cu romanii.
•