CRESTINII OR

CATRE 7ro6
L\\1 DESPRE oq$,
"rlu IDOLUL NOROG Preot loan
Motto:

efr$ffi@ffi slgffilPxt*tr} {; ffi?5

1*1lD*,&3 rtffi?4
lfiTil-*S{+S}
I rt.

fl.FilAT''TT SSr$4 ffi I+ *A *?

::r:: ixl r.{lS Lt* r;liu xl irJ .f$ i{: }B[ffi -fik-
U{,ilrEdtl rmtEl,itrll 1ffi$19*ffii
$uri jfttqIit]lr.olrl* ::.::.: :*i :x,i
I i;Pi.:s ** id r(

{*{* fxi*tt{H}*bfliingrj
lr!r *ii{:+rR
li,

@ubiti creCinotosi
in viala de zi cu zi, de foarte multe ori auzim in jurul nostru rostindu-se cuvdntul noroc: "Hai
noroc"; "Noroc gi sdnitate"; "Am avut 9i noroc"; "Norocos mai egti"; "Noroc gi bani"; "Fiecare cu
norocul sdu". Ba chiar se spune adesea in popor: "Fi-md mami cu noroc i $i aruncd-mi gi-n foc!"
(Oare aga si fie???). $i tot in popor am auzit spunAndu-se ci daci te casitoresti intr-o zi cu vreme
frumoas6, o si ai noroc in casnicie" (Oare aga sa tie???)'

Ce tnlelegem noi prin cavdntul noroc?

Cuvdntul noroc vine din ilavona (naroku) 9i este o formu16 de salut sau de urare, insi de foarte
multe ori prin cuv6ntul noroc, noroace se inlelege soarta (destinul, ursita) favorabila. Prin definilia din
dic!ionarul enciclopedic romAn prin cuvdntul noroc se inlelege un concurs de imprejurari
irufAUpLATOR FAVORABILE, care asiguri reugita unei acliuni, implinirea unei dorinle. Dar este
ceva intdmplStor in universul ce ne incon loard? Oare din int6mplare p6mdntul se aflS la (149 600 000
km) distanla optimd de Soare? Oare intdmplitor axa in jurul cdreia se rotegte pdm6ntul are 23,5" fala
de Soare? Oare intdmplitoare este viteza (107 000 km/h) de rotalie in jurul Soarelui? Nu, nimic nu
este int6mplitor, totul este cu voia 9i prin purtarea de grijd a lui Dumnezeu.

1
 Este chiur oga de frecvent folosit cuvdntul noroc?
Da, este folosit foarte frecvJnt. Existd chiar Lxpresii in care este inclus acest cuvAnt. Spre
adeverire sd enumerim cdteva dintre ele:
1. "A-l pagte pe cineva norocul" = a fi norocos, a avea succes, a reugi;
2. "A-gi incerca norocul" = a intreprinde acliuni riscante sau primejdioase pentru a-si atinge
scopul ("Ei, Citdlin, acu-i acu ca si-!iincerci norocul" - Nl. Eminescu);
3. "Noroc porcesc" = noroc mare, nemeritat;
4. "Noroc cd..." = bine cd... ("Noroc cd am sirit la timp");
5. "La un noroc" = la intdmplare ("Apuca 9i el la un noroc spre ris6rit' - P. lspirescu),
6. "A se nagte sub stea norocoasS" = a avea noroc;
7. A avea noroc de cineva (sau ceva) = a da peste cineva (sau ceva) folositor; a putea profita;
a sd putea sluji de cineva (sau ceva). ("Pe tot drumul avurd noroc de vreme buni" - N/. Sadoveanu);
B. "Apoi de, tati, cum o da tdrgul gi norocul" (1. Creangi) = cum o fi, oricum, dupi Tmprejurdri;
f . in limba latini gisim expresia "Fortuna caeca est" = norocul este orb;
t O. il gdsim gi la noi in doud versuri: "Norocu-i orb ca sobolul (c6rti!a)/ Cade tot unde-i nomolul"
11. A-i fi scris in noroc s6... = a-i fl sortit s6...

Ce putem spune despre idotul noroc lu popoarele antice?

La poporul roman idolul noroc era prezent prin Fors (Forluna) -zeila roman6 a sorlii din Praneste.
cult dezvoltat din adorarea unei divinitali arhaice locale, care a dus la identificarea ei cu zeita greaca
similara Tyhe. Fortuna era reprezentatd cu ochii legali, spre a simboliza soarta oarbi, gi avea o mdni
pe c6rma destinelor din univers, lindnd Tn cealalta cornul abundenlei. Zeila a ajuns si patroneze in
cultul roman mult mai tdrziu, pe de o parte hazardul (intdmplarea neprevizuta), indiferenla gi
nesiguranla so(ii, iar pe de alti parte patrona norocul gi manifestirile bunivoinlei zeilor. De aici 9i
deduclia ca zei\a Fortuna reprezintd un sincretism (amestec) sivdrgit de-a lungul unei epoci, din
doua divinitali contrare. Fortuna era una dintre cele mai populare zeile la romani gi avea numeroase
nume alegorice: Fortuna Augusta, Fortuna Barbata; Fortuna Brevis; Fortuna Dux; Fortuna Bona. Un
templu din preajma Romei ii era consacrat sub numele de "Fortuna f\4uliebris" (Fericirea Femeilor)
unde serviciul religios la 1 Decembrie era indeplinit 9i asistat numai de femei.

Dar la greci ;i la utte popoare, exista cultul idolului l{oroc?

Da, gi la greci idolul noroc era adorat prin zeila Tyhe, ea era zeila soartei, hazarduluisi norocului
nSscuta din cuplul Okeanos - Tethys. Se pare ca multd vreme zeila Tyhe a fost socotita o simpla
noliune de tip animist. Abia dup6 rizboiul peloponeziac i se consacri un templu in Teba 9i este
semnalati adorarea ei ca zei!6 individualizatS. I se inalla apoi statui in cartierele gi pielele oragelor
Greciei, avAnd credinla cd ea aduce norocul gi deci prosperitatea urbanS. in epoca romana a avut o
statuie gi la Tomis fiind considerata protectoarea acestui orag.
Poporul israelit, cel inclinat continuu spre idolatrie, desigur cd va fi adorat 9i zeul norocului, cdci
Dumnezeu prin proorocul lsaia il mustrd gi-l ameninla: "$i voi, cei ce ali pirdsit pe Domnul, care
intindeli masi pentru dumnezeul Gad (zeul noroc) gi umpleli o cupi pentru Meni; Pe toli va voi da in
asculiqul sabiei 9i injunghierii vd veli pleca" (lsaia 65,11:12).
7
In operele marilor scriitori ai lumii giisim referiri la noroc?
HEINRICH HEINE, marele poet german, intr-o strofa celebri ne indeamna si nu ne incredem
in noroc, fiindcd este nestatornic giingel6tor:
Norocul e o femeiugcd, li-alina parul, fruntea-n pripa,
Ce nu sta locului o clipi Te pupa, zboarl ca din pugci.
FRIEDERICH SCHILLER, un alt mare poet german, ne di un sfat aseminator: "Norocul e
amagitor, succesul nesigur..."
CICERO in "De amicilia" (Despre prietenie), in dialogulsdu cu consulul roman Laelius (XV, 54)
relateaza ci acesta spunea ginerilor sii Scaevola 9i Fanius: "Norocul nu numai cd este orb dar
orbegte adesea pe mulli dintre cei care sunt mAng6iali de e|... Nu este rar si vezi oameni pe care i-ai

2
cunoscut cu moravuri simple 9i u.soare, ci se schimbi indatd ce pun mdna pe onoruri, bogilii gi
putere, dispreluind vechii prieteni gifdcdndu-gi allii noi".
TERENTIU in comedia "Formio" (vers. 32) spune "Fories Fortuna Adiuvat", pe cei puternici
noroculii ajutd.
VERGILIU in "Eneida" (cartea X, versul284) spune "Audaces Fortuna luvat" = pe ceiindrazneli
ii ajuta norocul. Eroii lui Vergiliu socotesc cdzeii ii iubescgi-i ocrotesc pe cei cutezatori. De aceea
fortuna (norocul) ii insolegte pretutindeni.
CREBILLON - un scriitor francez - In piesa "Xerxes" (Act 1 Scenal) parafrazdnd afirmalia
poetului Vergiliu de mai sus, spune: "Norocul a fdcut regi...". Aici cuvAntul noroc are inleles de succes,
izbdndd a celor Tndrdzneli.
LESSING in piesa "Minna von Barnhelm" (Act lV Scena 2) gi PREVOST in romanul "N/anon
Lescault" folosesc expresia "A corecta norocul". Este o aluzie ironici la adresa jucitorilor de c5(i
care, neavAnd noroc, trigeazi pentru a indrepta (spre ei, bineinleles) norocul.

Iutd ce spunea Pdrintele Itie Cleopa despre idotut Noroc:

Am vazut pe unele pomelnice pe care le aduceli, cd pomenili pe dracul Noroc, ziclnd: " pentru
noroculfetei, pentru norocul biiatului, pentru noroculfamiliei ". Ce mi-ai pus pe dracul pe pomelnic ?
Voigtili cine a fost noroc ? Cel mai mare demon, care a secerat milioane de suflete. Voivedelicd p6ni
la venirea lui lisus Hristos, China se inchina la idoli, lndia 9i Japonia gi lnsula Java 9i atdtea state care
se inchinau incd la diavoli, lui Brahma, lui Buda, lui Krishna, lui Zoroastru 9i la toli dracii ? Voi gti!i cd
pAna la venirea Domnului, oamenii silbatici 9i nebuni pentru fiecare pdcat aveau un zeu ?
MARTE, zeul rdzboiului. Cdnd aduceau statuia lui, indata trebuia si facd razboi sa omoare cdt
mai mullioameni, cd aga-i pldcea.
VENERA, zeila discordiei. CAnd ii aduceau statuia, trebuia ca toli si se sfddeasci gi sd se
bata, ca aga-i plicea zeilei discordiei.
NEMFIS, zeila frumuselii. De-acolo ne-au rimas cerceii 9i podoabele femeiegti. CAnd o aduceau,
ii puneau cercei de aur, ii puneau in nas verigi de aur, ii puneau mirgele de aur, gitolitrebuiau sd fie
pudrali, cu zotzoane, cu inele, cu cercei gi sd joace in fala ei. Ca aga-i pldcea zeilei Nemfis.
AFRODITA .zeiladesfr6ului. ii aduceau statuia si o trdgeau intr-o pidure deasi si acolo bdrbalii
cu femeile ficeau cele mai mari orgiiinaintea ei, ci aga-i placea ei, iubea desfrdul gi orgiile.
Era apoi gi NEPTUN, zeul apelor, URANUS, zeul pdmdntului.
MOLOH era zeulfericirii, la romani, la sumerienigila cartaginezi. Cum era acestzeu [\4oloh sau
noroc, cum iizicem astdzi? ii purtau statuia intr-o c6rula cu doua ro!i, ficutd din arama sau din argint.
in spatele zeului Noroc era un cuptor de arami 9i in fala lui o tigaie de aram6; gi-i dddea foc lui Noroc
pe la spate, pdni se inrogea gi tigaia gi el. Popii lui purtau in mAini niste securi mari, asculite.
Ce jertfi primea Noroc ? Numaicopiisugaride la mamele lor. Veneau in satultiu, de unde egtitu"
Trageau cdrula lui Noroc cu tigaia rogie, infierbAntati si strigau, bitdnd din palme : " Cine vrea sa aiba
noroc, sa aducd jertfa lui Noroc ! Cine vrea s6 aibi noroc, sa aducd jertfa lui Noroc !..." Auzi nebunele de
femei, ziceau una alteia : " Cumitrd ili dai copilul ? '" il dau, ca sd am noroc ! " Lua mama copilul de la tatil
lui, il dddea in mAna slujitorului idolesc, il tdia bucali giil punea in tigaia lui Noroc si se friga. P6nd la 40-50
de copii punea odatd in tigaia aceea. [\4irosea in urma lui numai a fripturi de copii proaspeli. A9a a secerat
dracul Noroc milioane de copii. S-au dus mamele lorin fundul iadului ! Acolo stau in vecii vecilor cd au dat
jertfi lui Noroc. Voi nu vedeli ce zice lsaia ? " Vai de cei ce fac masd dracilor si aduc jertfa lui Noroc " (lsaia
65, 1'l:12). $ivoi, cregtinilor, scrieli noroc pe pomelnic. Vaide mine | l\Iare nebunie, mare raticire I N-ai pe
Dumnezeu? Pui pe dracul Noroc ? Numai ce auzi pe belivi la cr69ma zicdnd : ,, Hai noroc, cumetre !"
Uneori vezi cregtini pe drum ci se saluti : " Hai noroc, vecine !". Dacd l-aiintreba cine-i Noroc, nu stie, dar
gtie si-l pomeneasca. tt/aichemi pe dracul Noroc, dupi at6tea miide ani ? Te inchini la satana ? Vi rog
sa nu-l mai puneli pe pomelnicele voastre gi nicisS nu-l mai pomenili pe idolul " Noroc "!

Hqi noroc! - o saluture idolatrd

Aiegii lui Dumnezeu, patriarhii, proorocii, preolii, cdpeteniile triburilor atunci cdnd se intAlneau
nL.r se salutau cu "Hai noroc" ca idolatrii, ci cu felurite formule de binecuvAntare. Sfdntul Arhanghel

a
J
Gavriiifelicit6nd pe Fecioara Nlaria nu i-a zis "Egti norocoasd", ci: "Bucurd-te cea plind de dar, IMarie,
Domnul este cu tine. BinecuvAntati egti tu intre femei, gi binecuv6ntat este rodul pAntecelui tdu"
(Luca 1:28). Dupd invierea Sa din mo(i, ardtdndu-se mironosilelor femei, Hristos le-a zis: "Bucura-
!i-vi!", iar celor unsprezece apostoli: "Pace vouS!".Strimo9ii nogtri romani se salutau cu formula
i'Salve". Bdnilenii cei din Transilvania igispun "Servus". lVilitarii au un salut potrivit cu haina lor, Sa
9i
traili. Nlinerii igi ure-aza "Noroc bun"... Gregtinegti sunt saluturile: 'DOAMNE AJUTA" sau "SLAVIT
SA FIE DOMNUL" - "iN VECI, AMIN". $i iatd in continuare o intdmplare care ne intiregte convingerea
cd salutarea "Hai noroc" este idolatri...

ln anul 1 996 la un momen dat, cu ingdduinla

lui Dumnezeu gi o demonizatd. de strdnutat cineva. Un
coleg i-a urat Noroc. $i atunci demonul din cea voce grohditd a spus
,,4
ne noi
tsun sl si multd b ucune a doi credinciosi SE
intitnesc gl se sa/ufd cregtinegte cu formula: "Doamne aiutd!". $i mult ne .va aiuta Dumnezeu
clacd zicem aqa pentru cd doud nume sunt legate de persoand: Doamne 9i diavolul" Fiindcdt:
"Dumnezeu este duh" (oan 4:24), fiind infinit (deci pretutindeni), cum am zis Doamne a givenit 9i
ne va ajuta'in toatd ziua gi in tot lucrul. Cdnd drdcuim'il invocdm pe Satana care vine gi el la fel de
repede, insd acesta ne va da necazuri gi supardri
'in
primele veacuri cregtinii se salutau zicAnd primul "SLAVIT SA FIE DOMNUL!" (vezi
Psalm 69) iar celdlalt rdspundea cu "lN VECI. AMIN!". Vai, ce frumos! Cdci, in adevdr lui Dumnezeu
i se cuvine sa fie sldvit in veci. Amin.

Existd slinti Mucenici care qu luptat tmpotriva idolului lYoroc?

Da, existi 9i amintim numai unul dintre ei. Sfdntul [Vucenic Evpsihie a fost ndscut gi crescut in
Cezareea Capadochiei, din pdrinlide bun neam gicu dregitorie de patrician;9ia petrecutfira prihana
anii tinerelilor lui, in intreaga inlelepciune cea cregtineascd. El a dus o viali fdri prihani 9i s-a insolit
cu femeie dupa legea nunlii, pe vremea impdriliei potrivnicului lui Dumnezeu, lulian imparatul. inca
pina a nu se sfArgi ospalul nunlii, a ardtat pentru Dumnezeu, Hristosulsiu, mare rdvna gidragoste. $i
era in cetatea aceea o capigte a unui idol necurat, care se numea "Tihis", adica noroc. Capigtea
aceea era vestitS, pentru ci impiratul lulian in toate zilele igi aducea necuratele sale jertfe, cAnd
mergea in Cezareea.
lar cdnd s-a sfdrgit nunta lui Evpsihie, s-a intOmplat atunci de era gi praznicul necuratului idol. $i
vazAnd Sfdntul Evpsihie pe elini, care atunci erau mulliin Cezareea, ci mergeau sd aducd jertfe in capigtea
lor, s-a aprins cu rAvna pentru Domnul. Ludnd cu sine mullime de cregtini, s-au dus giau sfirAmat idoliigi
capigtea idoleascd au dirdmat-o pAna in temelie. $i indati elinii aceia au ingtiinlat pe impiratul lulian. lar
Sf6ntul Evpsihie, gtiind pitimirile cele ce erau sa-i vini lui pentru aceea, a impa(it siracilor averea in
vremea aceea 9i se pregdtea spre muceniceasca nevoin!5, petrecdnd in post giin rugiciuni. larimparatul
lulian, cind a auzit de dirdmarea capigteizeilor sai care se fdcuse in Cezareea Capadochiei, s-a umplut
I
de mare supdrare, mdniindu-se nu numai asupra lui Evpsihie, ci 9i asupra Tntregii cetali. Apoi indata a
poruncit ca pe toli cetalenii cei cinstili s6-i prindi, gi pe unii cu moarte s6-i pedepseascd, iar pe alliiin
surghiun sd-i trimiti gi averile lor sd le jefuiasca; ba inci 9i de la toate bisericile Cezareei sa se ia averile,
iar pe clerici a poruncit sa-i oblige la serviciul militar 9i sa-i duci cu sila in cete. A pus dajdie mare asupra
cnedinciogilor cregtini, a locuitorilor de acolo; iar capigtea cea ddrdmatS, cu multi graba a poruncit cregtinilor
si o zideasca iarigi. Pentru ca se fdgdduia cu juram6nt, cd nu va inceta de a face rau cetalii, nici va lasa
pe Galileeni - cd aga numea el pe cregtini - fari s6 poarte pe grumajii gi pe capetele lor bucSli din capigte,
pAna ce se va ridica iaragi capigtea cea risipiti azeilor elinegti. $i ei s-ar fi incercat si sav6rgeascd acel
lucru, daca nu ar fi ajuns grabnicd pieire pe impdratul cel neplacut lui Dumnezeu. lar pe Sfdntul Evpsihie,
a poruncit si-l chinuiasci 9i sd-l sileasci spre jertfa idoleascd ca pe cel dint6i pricinuitor al risipirii aceleea.
Deci Sfdntul fiind linut in legituri, il scoteau adesea la intrebare gi il chinuiau, apoi il sileau la slujirea
idoleascfi; pentru ia i-ur fi iertat indrizneala, ci risipise capigtea, numai daca s-ar fi inchinat idolilor. insa
ostagul lui Flristos nu s-a supus nicidecum, ci stitea cu birbSlie in marturisirea numelui lui Hristos. Atunci

4
 l-au spAnzurat pe un lemn de muncire 9i l-au strujit cu piepteni de fier, pin6 la cele dinduntru, insa se intdrea
de ingerul ce i se aritase in munci. Apoi, dupi multe 9i grele munci, i-au tiiat capul cu sabia gi s-a vazut o
rninune, ca in loc de s6nge a curs din rini lapte gi api, gi, luAnd credinciogii sfdntul lui trup, t-au ingropat cu
cinste. lar cetatea se chinuia de mAnia tiranului, mai ales c6nd a trecut prin lara Capadochiei asupra
pergilorgi se apropia de Cezareea; apoise liuda c6 va risipicetatea p6ndin sfargit. a iegitin int6mpinarea
$i
lui SfdntulVasile cel lVlare, ddndu-i cinste ca unuiimpdrat si aducdndu-i spre binecuvdntare trei p6ini de
orz, cu care se hrdnea singur. Darimpdratul a poruncit ostagilor sii, sa ia acele p6ini, iar Sf6ntului Vasile
sa-ideaosarcinidefdn,zic6ndu-iinbatjocurS:"Tune-ai daloz,hranddobitoceascS,iartuprimestidela
noifdn". SfAntulVasile a rdspuns: "Noi, o, imp6rate, !i-am adus de acelea cu care ne hrSnim, iartu ne-ai dat
hrana dobitoceasca. Cu adevirat ne batjocoregti, deoarece cu puterea ta nu poli sd prefaci acelfAn in
pAine giin hrana firii omenesti". Atunci, mAniindu-se lulian, a zis citre SfAntul: "Sa gtii cu adevirat, cu acel
f6n te voi hr6ni, cdnd md voiintoarce din Persia pe aici, pentru ca voi rdsturna gi voi risipi aceastd cetate
p;ind la temelie; cu plugul voi ara locul acesta, ca mai bine grAu sd rodeascd decdt oameni. pentru ca
I poporul ascultdnd de sfatul tau, a indraznit a strica chipul gi capigtea Fortunii, adicd a Norocului". imparatul
u zicdnd aceasta cu m6nie, s-a dus in calea sa. Dar a pierit acolo degrabS, fiind ucis de lVarele Sf6nt
lVucenic Nlercurie, precum se scrie de aceasta in viala SfAntului Vasile cel Mare. Apoi, dupa uciderea lui
lulian, poporul din Cezareea a zidit o biserica foarte frumoasd deasupra mormdntului Sfantului l\Iucenic
Evpsihie gi au izvordt izvoare de tamiduiri din sfintele lui moagte, spre slava lui Hristos Dumnezeul nostru,
Cel impreund cu Tatdl 9i cu Sf6ntul Duh sldvit in veci. Amin.

@ubin creolincio-ri
De foarte multe oriin viali am int6lnit sau vom intdlni impatimili de jocurile de noroc (loto, pronosport,
ruletd, bingo, cd(i...) din dorinla de a se imbogali c6t mai mult gi cdt mai rapid. Joc de noroc este un
nume generic dat jocurilor Tn care cAgtigul depinde (aproape exclusiv) de int6mplare. Privitor la jocurile
de noroc, canonul 50 al SinoduluiVl Ecumenic spune: "Nici-un mirean sau cleric si nu joace cu zaruri
sau c5(ide noroc (loto, ruleti, bingo, loz...) ... Oricine va maiface asta de va fi cleric sa se cateriseasca
iar de va fi mirean sd se afuriseasc6". De aceea viala cregtinului orlodox trebuie sa fie o prefala a
nemuririi ceregti 9i nu o alergare dupa bogalii, averi gi noroc (Scrisoare citre Diognet). La intrebarea
"Care om este cel mai bogat?", Epictet a rispuns: "CEL MULTUMIT CUPUTIN!,, latd o istorioara din
Patericul Egiptean care ne ldmuregte mai bine 9i parci ne lumineaza sufleteld citind-o:
Un pustnic nu voia sd aibd altceva Tn viala pamdnteascd dec6t sacul de care se folosea s5-9i
acopere goliciunea. Locuia intr-o cripaturi de stdnca si m6nca numai ierburi 9i ridicini. in grota sa
nu se afla dec6t un ciob de oal6 care-i servea la biutul apei. intr-una din zile, pustnicul acela, cobordnd
la rAu, avAzut un om care lua apd cu m6na gi bea gi a zis: "lati un om mai sdrac decdt mine. El este
mai aproape de impdrilie!". $iindat6 a trdntit de piatra ciobul, transformdndu-lin landiri. Aga spunea
gi dreptul lov: "Gol am iegit din pAntecele mamei mele gi gol mi voi intoarce in pdmdnt" (lov '1 :21).
Asemenea spre lSmurire ne este gi istorioara unui tdndr care era foarte sup6rat cd nu are bani
mulli, gi nu-gi poatecumpiratotcevrea.Ajucatani in girla lozin plic, loto, caritas... Dar, nu avea
noroc. lVereu iegea in pagubd. Se plimba trist pe stradS, tot rugdndu-se la Dumnezeu si aibd 9i el
noroc gi sa cAgtige mdcar cdteva miliarde de lei. Dar, deodatd din neatenlie a dat peste un om sdrman,
flri vedere. incerca bietul om sd se ajute cu un baston 9i sd giseasc-e drumul spre cas5. Tanirul
nostru l-a ajutat, conducAndu-lde bra!. Vdz6nd c6t sunt allii de necijili, tdnarul nu s-a mai g6ndit, de
atunci decdt la un lucru: cAt de bogat este el. Nu avea bani pentru tot ce gi-ar fi dorit, dar avea
comoara cea mai mare din lume pe care banii nu o pot cumpira: sanitatea cu tot ce izvoragte din ea
- putere de munc6, bucurie si voie buna. Acum gi-a dat seama tindrul c6, in timp ce picioarele sale il
puteau duce oriunde, allii au rdmas ologiTn urma unor accidente. El putea sd vadd clipa de clipa toate
frumuselile din jurul sdu in timp ce allii erau orbi trupeste, ba unii chiar 9i sufletegte. De aceea a
renunlat sd-gi mai doreasc6 a avea noroc si a inceput si zica: "Doamne sd-mi dai sinitate
9i m6ntuire!".
Este adevdrat ci viala noastri este o vale a pldngerii, a suferinlei, dar pe aceasti cale a pagit
mai intdi lisus Hristos gi chiar ne-a avertizat: "iN LUME NECAZURI VETI AVEA. DAR
ixlnAzxlTl, EU AM BIRUIT LUMEA" (loan 16:33). $i adevdrat este cruar,t,lt-rri Orrr""=",
fiindca TOATE UNELTELE IES DIN LOVITURI.

5
 Ali observat, desigur, ci orice obiect, orice unealti iese din lovituri, iese dintr-un fel de "suferinti".
Spre exemplu, fierul dupd ce trece printr-un cuptor de foc foarte multe lovituri primegte p6nace
iese din el, o sapd, un fier de plug, un lan! sau o altd unealti folositoare. Chiar gi un cui pentru a fi de
folos c6te lovituri primegte giel. Cu c6t un obiect este mai prelios cu at6t au fost mai multe loviturile din
care a iegit. Pe calea aceasta sunt gi cregtinii cei adevirali. Cregtinii cei vii gi adevarali ies gi ei din
"lovituri", ies din focui gi cuptorul suferinlelor. Toli cregtinii cei adevdralitrec prin "lovituri" si "suferin!e",
ca si devini uneltele Domnului, dupi cum ne spune gi Sfdntul Marcu Ascetul: "in necazuri eite
ascunsd mila lui Dumnezeu"-

Au opd db
Pe duc

Un comerciant Erec a venit in lara noastri gi a deschis o c6rciumd in care vindea vinul indoit cu
ap5. Dupa ce a considerat el cd s-a imbogalit, si-a strdns banii, a vAndut c6rciuma, s-a urcat pe o
corabie si s-a indreptat spre casd. in timp ce corabia plutea pe mare, el stStea pe punte impa4ea
9i
baniiin doud chite, zicdnd: "Pe Sgtia i-am luat pe vin, iar pe dgtia pe api". Cdnd i-a terminat de impa4it
a venit i6ngi el o maimuld care a aruncat banii ce-i cdgtigase pe ap5, peste bord. A aruncatin apd Uanii
pe care-i cdgtigase prin indoirea vinului cu api. Atunci negustorul a zis: "Pe api au venit, pe apd se
duc". LuAnd aminte la aceastA istorioari 9i amintindu-ne zicala popular5: "Banu-i ochiul dracului", si
citim in continuare cdteva povegti triste ale celor care si-au dorit gi-au avut noroc:

1. Gabriel Bobic - miliardarul pugcdriag

in vara lui 1995, un tAnir din satul Ciocdnegti, judelul Arge.s, cdgtiga la Loto aproape 1 ,2 miliarde
de lei, spulberdnd astfel toate recordurile inregistrate pdnd atunci la jocurile organizate de Loteria
Nalional6. Gab^riel Bobic avea pe atunci 24 de ani gi era angajat al uneifirme din Curtea de Argeg, ca
mecanic auto. in dolari, cdgtigul lui Bobic se ridica La 668.000 de dolari, record absolut, cet pulrn fana
atunci. Dintr-un om simplu, Gabriel a devenit peste noapte, cu ajutorul unei investilii de doar i 6.000 de
iei, miliardar. O nenorocire a luatinsa locul noroculuide care avusese parte argegeanul. Patru ani mai
tArziu, Bobic accidenta mortal o femeie, pe Bulevardul Basarabilor, din centrul orasului Curtea de
Argeg. Aflat Ia volanul unui Peugeot ultimultip, miliardarul a apdsat pedala de acceleralie prea mult. El
nu a mai putut sd o evite pe Nicoleta Dascilu, in vdrsti de 28 de ani. Aceasta a traversatin fug5, prin
loc nepermis. Bobic nu a avut suficient timp si puni frdnd. Femeia a fost lovita in plin 9i aruncata
c6teva zeci de metri. A murit pe loc. Ancheta demarati in acest caz a scos la iveald faptul ca goferul
avea o alcoolemie de 1,30 la mie, cu mult peste limita admisi. La recalcularea fdcuta de lnstitutul de
lVedicina LegalS s-a ajuns la 0,70 la mie. Parchetul din Curtea de Argeg a respins recalcularea, iar
familia victimei a cerut 100 de milioane de lei despigubiri. [Viliardarul Bobic a fost condamnat la gase
ani gijumitate de inchisoare, pedeapsi care a fost apoi redusd la cinci ani. Capetele de acuzare au
fost ucidere din culp6, punerea in circulalie a unui autoturism cu numere false gi conducere in stare
de ebrietate. Gabriel Bobic n-a apucat si se bucure prea mult de bani. in prezent este falit. $i-a irosit
baniiin mai multe afacerifird viitor, la barbut gi la chefuri cu prietenii. Solia l-a pdrasit, iarfratele sau
a fost condamnat la 6 ani de detenlie pentru trafic de influen!5. Existi fersoane care l-au auzit pe
tsobic repetAnd obsesiv numerele care la acea vreme l-au fdcut celebru: 4,8,34,43,47,48.

2. Carmen Cacoveanu a rdmas vdduvd

O tAndra din Slatina a cOgtigat in noaptea de Revelion 1998-1999, la un post de teteviziune
un miliard de lei. Carmen Cacoveanu a fost considerata vreme de o luna cea mai fericitd gi cea mai
bogat6 femeie din oras. Norocul gi-a intors insi fala de la ea intr-o zi din februarie 1gg9, cdnd so{ul
miliardarei, Sebastian Cacoveanu, in v6rstd de 25 de ani, a fost gisit mort, in propriul autoturism,
parcat pe malul lacului Strahireli. Din primele cercetiri a reiegit faptul ca tdndrul s-a sinucis. in magina
au fost gisite un flacon gol de Amitriptilina gi o sticla de suc. Primele rezultate ale autopsiei au stibilit
cauza morlii ca fiind intoxicalie cu substanle necunoscute. Vestea morlii lui Sebastian li s-a parut

6
 celor din familia Cacoveanu o glumi proasta. lar dupi ce s-au convins cd tAnarul era intr-adevar
mort, acegtia au refuzat si creadi in varianta sinuciderii. Fratele lui Sebastian, [Vlarcel, a suslinut
multa vreme ci b6rbatul a fost ucis, ci nu avea cum s6-gi fi pus singur capdt zilelor, ca era un om
fericit 9i ca nu avea motive sa facd un asemenea gest.

3. Miliardarut Mdddlin David Mihait,la unpas de pugcdrie

lVadalin David lVihail, din Curtea de Argeg, a avut noroc 9i a ajuns miliardar al Loteriei Romdne.
Din vdnzdtor de pegte, tMadalin David s-a trezit peste noapte pe prima pagini a ziarelor care consemnau
ci "norocul" i-a adus un c69tig fabulos de2,4 miliarde lei. $i-a construit un adevirat palat 9i a achizilionat
o magina modesti, Dacia 1310. intr-o vard, la un chef cu un polilist, agentul Liviu Gulie, cei doi s-au
luat la bataie in casa lui lVladalin, iar miliardarul a fost la un pas sd i se intocmeasca dosar penal.
{
4. Famitia Tonescu a dispirut
Un alt multimiliardar la Loto, de data aceasta din Vedea-Argeg, a dispdrutfard urma la pulin timp
dupa ce a dat norocul peste el (cdgtigase 13 miliarde de lei). Constantin Tonescu, speriat de publicitate
gi de nigte ligani care il somau si le dea bani, si-a luat nevasta 9i copiii 9i dus a fost. lmediat dupi ce
a cagtigat, Tonescu a dat o petrecere la cel mai mare restaurant din Vedea.
S-a l6sat fotografiat de ziarigti 9i a pdrut Tnc6ntat de postura in care il pusese norocul. Despre
Tonescu se gtie doar ca era obsedat de faptul ci il urmareau nigte indivizi dubiogi care voiau sd-i
goleasca buzunarele. Singurii care gtiu unde se ascunde Tonescu sunt socrii acestuia si mama lui,
cirora le-a spus ci pleacd in Germania. Tonescu traiegte retras 9i cu o spaima teribilS de ho!i.

5. Zarzavagiut Stetian Ogicd a rdmas fdrd biletut cilgtigdtor

Stelian Ogici, cdgtigdtorulmareluipremiu alLoteriei Nationale, in valoare de peste 25 de miliarde
de lei 9i un apartament cu trei camere, s-a pldns ci a fost atacat, la intrarea in bloc, de doi necunosculi
care i-au luat mai multe bilete Loto-Prono, printre care 9i "marele premiu". Stelian Ogica a declarat
poliligtilor ci a aflat abia doui zile mai tdziu despre c6gtigarea premiu[ri, dupi care si-a exteriorizat
bucuria in aga fel incAt ,,s-a auzit in tot blocul". in aceeasi zi, in jurul orei 21 .35, a plecat de la domiciliul,
situat pe $oseaua Oltenilei, din sectorul 4, impreuni cu cei doi frali ai sdi, pentru a pune la punct
scoaterea banilor. Potrivit declaraliilor, el gi-a dat la un moment dat seama cd gi-a uitat acasa telefonul
mobil, motiv pentru care s-a intors singur, fralii rim6n6nd sd caute un taxi. in momentulin care a intrat
in scara blocului, Ogica a fost atacat de doi necunosculi, un barbat 9i o femeie, care, dupa ce l-au batut,
i-au luat din buzunarul de la piept 60 de bilete de loterie, printre care, evident, se afla 9i cel cAgtigitor.
Chiar daci la vremea aceea anchetatorii au tins si creada ci, intr-adevar, Ogica a avut biletul
cdgtigdtor, suspiciunile nu au intdrziat sa apara. in mod curios, nimeni nu a auzit gi nu a vdzut nimic
cu privire la bdtaia pe care acesta susline cd ar fi incasat-o. Pe de alta parte tnsd, medicii legigti au
confirmat faptul cd Stelian Ogica a fost bitut, acesta suferind mai multe contuzii si echimoze in urma
unor lovituri, cel mai probabil de pumni 9i picioare. Acesta a fost trimis la INIVL de cdtre poliligti, pentru
a obline documentul medico-legal necesarin ancheti.
Purlitorul de cuv6nt al Loteriei Nalionale, lon Deaconu, a declarat cd premiul in valoare de
peste 25 de miliarde de lei, suma la care se adauga un apartament de trei camere poate fi ridicat de
orice persoani care prezinti biletulcdgtigitor, at6ta timp cdt nu existd o hotdr6re judecdtoreascd sau
o atenlionare prin care si se blocheze, pentru un timp, derularea acesteioperalii. Potrivit lui Deaconu,
Loteria NalionalS a aflat de la ziarigti despre un presupus atentat asupra cdgtigdtorului. Polilia Capitalei
insa a anunlat cd a cerut Loteriei Nalionale sa blocheze plata biletului p6ni la definitivarea cercetirilor.
Pdna la urmi, banii mult r6vnili au luat o cu totul alti destinalie, ei oprindu-se in buzunarul unui ofiler
SPP al cdrui nume nu a fost niciodati dat publicitdlii. Acesta a spus cd a avut intotdeaunalozul
cOgtigator gi ca, de fapt, Ogici nu este decdt un impostor, fapt de altfel dovedit gi de anchetatori.
Falsul ,,cdgtigitor" a ajuns, ?n final, dupd gratii.
Stelian Ogica, miliardar doar pentru doui zile, nu este singurul care a cazut prada unui astfel de
biestem care i-a atins pe aproape toli cei care au cdgtigat sume imense la diverse.jocuri de noroc
care se practici la noi in !ar5. Unii au dispirut, allii au devenit infractori, allii s-au sinucis...

7
 N-a!ivdzut reclama de la televizoti"Ie uiligic6gtigi!" Cine este de fapt celcare cdgtigd: tu sau
ceicare fac emisiunea? Mai simplu arfidacd nu ai pierde timpulin fala ecranuluide televizor ludnd un
bilet (la loto, proqosport, loz ?n plic...) gi deschizdndu-l imediat sa afli daci ai cdgtigat sau nu? Asta ar
fi bine, dar cel mai bine ar fi dacd ne-am gAndi ci acegti bani cdgtigali, fdrd munci, "De hiu vin, de
hau se duc", cum mai spun bdtr6nii nogtri, adici nu vei avea nici-un folos din ei. lata, banii cu care
vom realiza ceva sunt cei cdgtigali conform poruncii lui Dumnezeu: "in sudoarea felei tale ili vei
m6nca pdinea ta, pdnd te veiintoarce in pdmdntul din care egti luat; cdci pdm6nt egti .siin pam6nt te
vei intoarce" (Facerea 3:19).
Cdnd te uili la televizor ca sd afli dacd ai cdgtigat, prin emisiunile prezentate se urmaregte
atragerea c6t mai multor spectatori, ca sd cumpere bilete, $i ce parte din incasdri revine premiilor? O
nimica toata! Cdta galagie pentru acel premiu gice binefacere pentru cdgtigitor!zic prieteniidespre
el: "l-a pus Dumnezeu mAna in cap!". Corect ar fi sa se spuni: "Vd uitali la emisiunea Telenorocul gi
pierdeli banii 9i mai ales timpul mdntuirii !", Spre exemplu din 5 milioane de oameni care au cumpdrat
biiete, cAgtiga 10-15 oameni. Calculali profitul celor care au organizat jocul.
in afard de faptul cd ne pierdem timpul atdt de prelios, aceste emisiuniin care se cautd norocul
contamineazalara cu acest duh aljocurilor de noroc teleeurobingo sau altele de acest fel. Cine mai
vrea sd munceascd cinstit, dacd se pot c6gtiga bani numai uitdndu-se?
La Caritas - un joc de noroc, spuneau organizatorii cd dacd depui 1 milion de lei dupd o lund poli
ridica 8 milioane de lei. Extraordinar, ESTE CA 9l CUM AM PUNE UN SINGUR OU SUB CLOSCA,
ql SA nSA DIN EL OPT PUl. La noi Ia oltenieste o vorbd cd toli care cdgtigd bani mulli dintr-o datd
mor repede. Aga s-a intdmplat cu un t6n6r din Slatina care a cdgtigat un miliard la un concurs de
televiziune.

@ubiti credinctosi
r
Mullioamenipoarta la m6na o metanie
considerind-o "brdlari norocoasd". Al{ii NU Mtfr H.r ilIIR0CoA$t J:sEtrtr#
poarta in buzunarul de la piept sau in porlofele
talismane sau vreo amuletd, acestea fiind A t E S[ Pm mi[tll t : .*"?J: i,'' TI:: -'J,T',li
3
fiecare "" ""',T
siptdmini cele mai noro-
obiecte cdrora oamenii supersti!iogi le I coase 6 numeret alese de cel mai puternic
I computer din lume,
atribuie puterea magicd de a le aduce noroc. De lahricalie etveliani, computerul poate
Auzim cdte-un om spunAnd: "Am avut noroc I calcsla care sint numerele cu cea rnai mare
probabilitate de a fi extrase la loterie, pe
gi mi-am gasit servici"; "Am avut noroc gi I baza statisticilor gi a tendinlelor stabilite.
I Baza statistici folositd pentru a prezice vi-
mi-a reugit copilul la facultate"; "Am avut itoarele posibife rezultate consti din nu-
noroc gi am niscut un copil sdnitos .si
I merele ieqite cigtig6toare la loterie ?n ultimii
10 ani.
frumos"... in fapt "noroc" nu exista fiindcd nici I Numerele sint valabile in sdptimina I
corespunz6toare f ieclrei aparitii a ziarului. t
un bine nu este la intdmplare pe lumea I Jucind aceste numere, $ansele dvs. de a
aceasta, dupa cum spune gi preotul in I
cigtiga sporesc considera'bil,
rugdciunea amvonului de la sf6rgitul Sfintei
l
Liturghii: 'ToATA DAREA CEA BUNA 9l TOT DARUL DESAVAR$TT DE SUS ESTE, POGORAND i
I

DE LA TINE, PARINTELE LUMINILOR" (lacov 1:17). Deci in loc s6 spunem cu pacat "Am avut I
noroc", mult mai bine ar fi dacd am spune cu credinli fierbinte: "[VI|-A AJUTAT DUMNEZEU". Dupd J

cum spun Sfinlii Parinli, numele Domnului este nedespdrlit de insdgi persoana Lui. De aceea c6nd
zicem: "Doamne ajutd" a gi venit sa ne-ajute, iar c6nd dracuim a 9i venit Satana care ne va da necazuri
9i strdmtorari. Noi pe Dumnezeu il numim inceputul gi datatorul tuturor bundtililor ce s-au facut gi se
fac acum gi pururea giin veciivecilor. Amin.

Bibliografie:
www.sfaturiortodoxe.fx.ro; http//news.securityorg.net, Biblia, E.l.B.Arl., Bucuresti, 1994; Jurnalul Nalionat,25.O1 .2001 ,

Ziarul Sdptdmdna, 18-24.11.2002', Ziarul Cotidianul, 24-31.12.2001; Dic[ionar de expresii gi toculiuni romanegti- Editura
$tiin{ifica, Bucuregti, 1969; Diclionar de mitologie generald - Editura Albatros, Bucuregti, 1983; Diclionar de cuvinte gi
expresii, citate celebre - Editura Vestala, Bucuregti, 1995; Cregfrn ul ortodox in lumea televizorului gi a internetulul - Editura
Panaghia; Dracula,34, miercuri, 10 septembrie, pag. 12-13; Ne vorbegte Pdrintele Cleopa - Vol. 7, pag. 68.