Edgar Cayce - Despre Originea Si Destinul Omului PDF

Edgar Cayce – Despre Originea şi Destinul Omului
EDGAR CAYCE,
DESPRE ORIGINEA ŞI
DESTINUL OMULUI
1
First published in Great Britain

by Neville Spearman Limited
112 Withfield St., London W 1 P !P
" #he $d%ar &ay'e Foundation 1()2
SBN *+-+ -11 (
Set in Baserville, 11pt and 1pt leaded, and printed by

Western Printin% Servi'es Ltd., Bristol
usin% !almore Semi Smooth supplied by
Fran Grunfeld Ltd., London.
Bound by #he Pitman Press, Bath
2
„În analiza şi înțelegerea de sine însuşi a omului,

este bine ca el să cunoască de unde a venit şi încotro se îndreaptă.”
Edgar Cayce
-
/0#3S3$
4n dorin5a de a6mi e7prima %radul de 8ndatorare '9tre mul5i dintre autorii :i
editorii
din pe ale'u'9ror
a'estea, toatevolume m6am
apar mai ba;at,
t<r;iu pre'um :i pentru
8n biblio%rafie. uti li;area8ndemod
Sunt 8ndatorat s'urte 'itate
spe'ial
Personalului, din tre'ut :i din pre;ent, al Funda5iei $d%ar &ay'e :i al =so'ia5iei pentru
&er'etare :i 3luminare, pentru e7trasele din fi:iere :i pentru manus'risele le'turilor.
!e asemenea, multe mul5umiri mer% '9tre =..$. Press pentru permisiunea de
a folosi forma 'elor trei bro:uri ale mele, denumirea 'apitolelor Creaţia, Înălţarea
şi Decăderea Atlantidei :i Constructorii Piramidei, 'are sunt a'um ie:ite de
sub tipar. $ste ne'esar s9 spun '9 ori'e nea>unsuri ap9rute sunt numai din 'au;a
mea.
Lytle W. obinson

„Caecorum in#esiderius
patria luscus re imperat omnis”
„În !ara orbilor, c"iorul este regele care împără!eşte peste to!i.”
Erasmus, $%&&'$()&
*m tradus această carte pentru a o înțelege eu însumi mai bine. +i dacă

tot am ăcut acest lucru, m'am g-ndit că tot ce este bun trebuie împărțit întotdeauna
rățeşte.
entru toți cei însetați după /ictor

*devăr.0.
12$1
+
CUPRINS
Prefaţă .................................................................................................... )
P=#$= 36a. S#03N3 P$ P0/?N#

1. = fost a'olo o =tlantid9@ ..................................................................... 1A
2. &rea5ia ............................................................................................... 2A
-. 4n9l5area :i !e'9derea =tlantidei .......................................................... 
. &onstru'torii Piramidei ........................................................................ +
P=#$= a 336a. PP=$L$ !3SP0#$ =L$ =/$3&33

+. $ni%ma 3n'a ........................................................................................ (1
. imitoarea 'ivili;a5ie /aya ................................................................. 1A
). Primii nord6ameri'ani ........................................................................ 11)
*.
(. &ine au fost
Norsemen &onstru'torii
1 8n Noua =n%lie/ovilei@ ..................................................... 1-2
................................................................ 12*
P=#$= a 3336a. 1((* C3 !P0 =&$$=

1A. &ri;a 8n =meri'a modern9 ...................................................................
11. Sosirea Noii rdini ..............................................................................
12. e8n'arnareaD &ontinuitatea vie5ii .........................................................
1-. !estinul uman ....................................................................................
Anexă .....................................................................................................
1 Eorbitor de limba norve%ian9, 8n mod spe' ial 8ntr6o form9 str9ve'he sau medieval9. Norseman, plural Norsemen 6
%rup lin%visti' s'andinav.

PREFAȚĂ
La o anumit9 perioad9 de timp, apare un om sup9rat 'omplet pe s'hema de
a''eptare a lu'rurilor. &eea 'e fa'e sau spune el, este o provo'are pentru 8ntre%ul
nostru 'on'ept de natural :i normalH este 'roit astfel un nou drum prin >un%la
ne'unos'utului.
Si%mund Freud a spus odat9 '9 e7ist9 trei etape 8n istoria unei mari
des'operiri. Prima dat9, oponen5ii a'esteia spun '9 des'operitorul este nebunH mai
t<r;iu, '9 a'esta nu este s9n9tos la minte iar des'operirea nu este 'u adev9rat
important9H iar 8n 'ele din urm9, '9 des'operirea este important9, 8ns9 nu ori'ine a
8n5eles 8n a'el moment '9 a'easta este 8n re%ul9. $d%ar &ay'e nu a des'operit
nimi' 8n a'est sens al 'uv<ntului, 8ns9, dia%nosti'ele sale, tratamentele, anali;ele :i
predi'5iile, au 'ontat mult atun'i '<nd a fost vorba de a atra%e aten5ia '9tre un nou
'on'ept despre puterea min5ii umane. $l a fost numit Profetul =dormit, &el mai
/are /edium al =meri'ii, mul /ister din Eir%inia Bea'h, mul 'are a E9;ut
Iiua de =st9;i, de /<ine :i de 3eri.
!e:i &ay'e a murit 8n 1(+, 'ele 1.2 de le'turi ale sale date 8n timpul unui
somn profund sau auto6hipno;9, sunt foarte a'tuale :i li se a'ord9 un nou respe't.
Bio%rafia sa prin'ipal9 din 'artea lui #homas Su%rue, „There is a River” J='olo este
un <uK, este a'um la E3336a editare J8n anul 1()2K, iar prima a ap9rut 8n 1(2.
Patru dintre '9r5ile despre via5a :i mun'a sa au fost traduse 8n limba German9,
Fran'e;9, Mapone;9 :i Sinhale;9 2. &ontribu5iile sale 8n %<ndirea modern9 din
domeniul medi'inei, teolo%iei, filo;ofiei :i parapsiholo%iei sunt 'onsiderabile. #reptat,
8nre%istr9rile le'turilor lui &ay'e au a>uns s9 fie re'unos'ute 'a intri%ante,
provo'atoare, o adev9rat9 surs9 de informa5ie. eferin5ele istori'e aduse 8n dis'u5ie 8n
a'est volumdespre
Predi'5iile sunt ele 8nsele 'ontroversate,
'hestiunile :i 'u toate a'estea,
na5ionale :i interna5ionale, multeeledintre
sunt a'estea
edifi'atoare.
de>a
8nt<mplate, au fost 8ntr6adev9r sim5ite. ='estea sunt dis'utate 8n Partea a 3336a a '9r5ii.
&ay'e Jpronun5at 8n en%. &aseyK a avut strania 'apa'itate de a adormi la
propria sa voin59, vorbind apoi 'u o vo'e autoritar9 despre subie'te 'are erau 'u mult
din'olo de %ama sa normal9 de 'uno:tere. $l ni'i m9'ar nu a fost un pasionat 'ititor
de '9r5i. =bsolut totul era un subie't de dis'u5ie, 'hiar :i numele persoanei 'are
8ntreba, iar 'el mai adesea, un 'ondu'9tor al :edin5ei punea 8ntreb9rile :i o steno%raf9
nota totul. #imp de patru;e'i :i doi de ani, aproape 8n fie'are ;i, el adormea :i
r9spundea la 8ntreb9ri 'are a'opereau o imens9 %am9 de subie'te. Putea fa'e a'est
lu'ru 8n ori'e moment :i 8n ori'e lo'. Nu avea a'olo 'amere 8ntune'oase, turbane,
t9m<ie, %loburi de 'ristal sau o audien59 'are s9 pl9teas'9.
/intea lui &ay'e era aparent 'apabil9 de o trans'endere a timpului :i spa5iului.
2 Limb9 str9ve'he vorbit9 de 'el mai mare %rup etni' din Sri Lan a.
)
n b9rbat din #e7as a vrut s9 :tie unde ar putea %9si o ma:in9 $lliot :i i s6a spus '9
erau dou9 8n =ustin. n b9rbat din Wyomin% a fost mustrat la 8n'eputul unei dintre
le'turi, 8n timpul unui dis'urs de6al s9u, iar din lipsa unei fra;e mai bune i s6a spus,
Eino ai'i :i stai >os nui b9rbat 8n apartamentul s9u din NeO or i6a f9'ut unul
din rarele 'omplimenteD Pi>amalele nu arat9 r9u. =semenea remar'i pe l<n%9
subie't erau u:or de 'onfirmat, :i aproape invariabil de dovedit.
n s'epti' om de afa'eri l6a provo'at pe &ay'e pentru a6i urm9ri pa:ii 8n
drumul '9tre biroul s9u. mul s6a oprit la un ma%a;in de tutun :i a 'ump9rat dou9
5i%9ri 8n lo' de una, a:a 'um avea obi'eiul. $l a mai de'is s9 ur'e pe s'9ri p<n9 la
biroul s9u, 8n lo' s9 a:tepte liftul 'um f9'ea de obi'ei. &<nd a a>uns 8n9untru, :i6a
des'his 'oresponden5a de diminea59, a:a 'um avea obi'eiul.
&ay'e 8n Eir%inia Bea'h :i6a oferit le'turile. &ondu'erea e7e'utiv9 a fost
'onsternat9 atun'i '<nd a primit raportul. &larv9;9torul i6a des'ris nu numai fie'are
mi:'are 8n detaliu, dar :i6a 'itit 'hiar :i propriile le'turi
/intea lui &ay'e putea aparent s9 vad9 evenimente din tre'ut, pre'um :i din
pre;ent
parti'ular:if9r9
dinni'i
viitor.
un fel4nde'a;ul unui
indi'ii, furt a'ordat9
i6a fost nere;olvat de obli%a5iuni,
o le'tur9. &ay'e a unui dete'tiv
adormit :i l6
a des'ris pe ho5, a spus '9 a fost a>utat de o femeie din antura>H ei petre'<ndu6:i
se>urul 8ntr6un hotel din Pennsylvania de Eest :i av<nd obli%a5iunile 'u ei. Femeia a
fost identifi'at9 'a av<nd un semn ro:u din na:tere pe 'oapsa st<n%9 :i dou9 de%ete
8mpreunate la pi'iorul st<n%, a'est lu'ru 8nt<mpl<ndu6se 8n urma unei arsuri din
'opil9rie.
$mo5ionat, dete'tivul a sunat destul de departe, a'olo unde se afla proprietarul
obli%a5iunilor, iar r9spunsul a putut fi au;it 8n 8ntrea%a 'amer9D $u nu 8l re'unos' pe
b9rbat, 8ns9 femeia nu poate fi nimeni alta de'<t so5ia mea $a mi6a spus '9 mer%e la
&hi'a%o 8n vi;it9 la sora ei
4n timpul '<t poli5ia a a>uns la hotel ei ple'aser9, 8ns9 le'turile ulterioare 8i
urm9res' '9tre &olumbus, hio, a'olo unde au fost prin:i 8ntr6un alt hotel. /ai
t<r;iu, &ay'e a spus, Nu 8mi pla'e '<nd oamenii sunt h9r5ui5i 8n a'est fel Q 'hiar
da'9 sunt vinova5i.
Sin%urul lu'ru pe 'are 8l dorea era 'a le'turile sale s9 fie respe'tabile, 'u
toate '9 persoane de toate 'ate%oriile veneau la el pentru a>utor sau pentru sfaturi.
Printre a'e:tia s6a aflat :i un produ'9tor de film, o a'tri59, unul dintre marii ma%na5i
ai o5elului, un senator al Statelor nite, un vi'epre:edinte al Statelor nite, p9rin5i,
oameni bolnavi, oameni 'u handi'ap :i 'u alte probleme. 3nvesti%atorii 'are s9 se
ba;e;e pe :tiin59 :i pe 'are el :i6a ia dorit at<t de mult, nu au fost sufi'ient de atra:i
de a'este lu'ruri. &<5iva dintre 8nv95 a5ii 'alifi'a5i 'are au dat aten5ie le'turilor au fost
la fel de nedumeri5i 'a :i ma>oritatea dintre nespe'iali:tii f9r9 'alifi'are.
3storia vie5ii :i lu'r9rii lui &ay'e este 8ntr6adev9r una dintre 'ele mai eni%mati'e
*
ale epo'ii noastre. Povestea vie5ii sale pare a fi un ameste' 8ntre Ee'hiul #estament :i
un roman de s'ien'e6fi'tion. n re;umat al a'esteia apare 8n =ne7a de la sf<r:itul
'9r5ii. !arul s9u straniu al 'larvi;iunii nu a mai e7istat ni'iodat9 8n timpurile moderne,
'u toate '9 vreo '<5iva al5i mediumi s6au dovedit a avea din'olo de ori'e 8ndoial9, :i
8ntr6o oare'are m9sur9, a'est9 abilitate. Pentru o perioad9 de patru;e'i :i doi de ani,
el :i6a dedi'at propria per'ep5ie e7trasen;orial9 8n mai multe domenii, iar rapoartele
steno%rafiate se afl9 8n'9 8n fi:etele din 'ustodia Funda5iei $d%ar &ay'e de la Eir%inia
Bea'h. Le'turile sale, apro7imativ +A.AAA, sunt separate '<te una, pe pa%ini
da'tilo%rafiate, :i 'onstituie probabil 'ea mai mare 'ole'5ie de date din lume ob5inut9
pe 'ale mediumni'9. eali;area unui film do'umentar despre via5a :i edu'a5ia sa se
afl9 8n stadiu de dis'u5ii la =tlanti' niversity.
4n a'eea:i 'l9dire se afl9 :i =so'ia5ia pentru &er'etare :i 3luminare, 'ea 'are
difu;ea;9 informa5iile 'on5inute 8n le'turi. ='esta este un lo' foarte a%lomerat. 4n
afar9 de bibliote'9 :i birouri, e7ist9 o sal9 de pre;ent9ri, un departament de terapie, o
sal9 pentru publi'a5 ii, pentru pres9, :i o verand9 mare 'u veder e spre o'ean. &u un
interes
membri,8n%estionea;9
'ontinu9 're:tere
volumul:i de
'u 'alitatea
'ereri, dede'ereri
membru, un personal
spe'iale, format
de anun5uri din *+ de
:i literatur9.
Ei;itatorii sunt bineveni5i :i li se arat9 8mpre>urimileH desi%ur, fie'are vrea s9 vad9 el
8nsu:i le'turile. Pentru s'epti'i, e7ist9 a'olo un banner 'u un r9spuns pe m9sur9 :i
dat prin 'uvintele lui =braham Lin'oln, Ni'i un om nu are o memorie sufi'ient de
bun9 pentru a fi un min'inos de su''es.
4nre%istr9rile lui &ay'e sunt uni'e. !ou9;e'i de milioane de 'uvinte venite
dintr6un sub'on:tient nu sunt o banalitate. 4n 'a;ul 8n 'are a'estea pot fi 're;ute, noi
frontiere a:teapt9 s9 fie e7plorate. &larvi;iunea, 'laraudi5ia, visele, hipno;a, sunt
pun'tul '9tre 'ea mai bun9 'ale de 8n5ele%ere a istoriei, a profun;imii min5ii :i a
sufletului uman. n '<mp de provo'9ri se %9se:te dinaintea omului 'are se afl9 8n
'9utarea adev9rului :i al 8nsemn9t95ii e7isten5ei umane pe P9m<nt.
#e;a a'estei 'roni'i ba;at9 pe 8nre%istr9rile lui $d%ar &ay'e este a'eea '9 omul
este o fiin59 spiritual9, '9 marele 'ontinent al =tlantidei este un fapt, '9 fu%ind,
atlan5ii s6au stabilit 8n multe ;one din apropierea 5inutului lor, in'lusiv 8n =meri'a de
Nord :i de Sud, :i au 'reat a'olo mari 'ivili;a5ii, a'estea au fost determinate
ener%eti', prin re8n'arnare, de oameni inventivi, a'est lu'ru f9'<ndu6:i sim5it9
pre;en5a 8n mod puterni' :i radi'al 8n =meri'a :i 8n lumea de ast9;i.
Ci, a:a 'um a spus un faimos om de :tiin59 en%le;, Sunt mult prea s'epti'
pentru a ne%a ori'e posibilitate.
L.W..
#u'son, =ri;ona
'tombrie, 1()1
(
PARTEA ÎNTÂI
STRĂINI PE PĂMÂNT
&=P3#LL N
= FS# =&L  =#L=N#3!0@
4n 2.+AA de le'turi stranii despre via59 pe 'are $d%ar &ay'e le6a dat, multe
perioade ale istoriei, at<t 'unos'ut9 '<t :i ne'unos'ut9, sunt 'omentate 8n diferite
%rade ale detaliului. Prin urmare, fi:ierele lui &ay'e arun'9 o lumin9 'onsiderabil9
asupra ori%inilor :i evolu5iei 'elei mai misterioase rase din lume. ='ea pu5in9
'unoa:tere, 'ivili;a5iile preistori'e, numeroasele subie'te, a'estea au derutat mult
timp 'ele mai str9lu'ite min5i umane.
=t<ta timp '<t e7ist9 numai o fra%mentat9 eviden59 a 'ivili;a5iilor t<r;iu la
a'east9 dat9, lipsa 'unoa:terii nu este 'eva surprin;9tor. &eea 'e arheolo%ia a 8nv95at
despre 'ulturile a'estor 'ivili;a5ii a trebuit pus 'ap la 'ap din resturile de artefa'te
l9sate ai'i :i a'olo de '9tre oameni 'are aparent erau prea pu5in interesa5i de istorie
de'<t suntem noi ast9;i. Se pare '9 ei pur :i simplu nu 8:i f9'eau probleme 8n le%9tur9
'u a l9sa urme, :i mai pu5in permanente, 8n le%9tur9 'u evenimentele 'ronolo%i'e ale
;ilelor lor. Sau, 8n 'a;ul 8n 'are ei ar fi f9'ut a'est lu'ru, 8nre%istr9rile s6au pierdut.
Prin urmare, este de 8n5eles '9 avem at<t de multe spe'ula5ii, teoreti;9ri :i
ra5ionamente 8n le%9tur9 'u misterioasele triburi. =v<nd 8n vedere lipsa dove;ilor,
putem fa'e totu:i 'eva. /ulte dintre problemele 8n le%9tur9 'u a'est subie't sunt
'ontroversate de '9tre oamenii de :tiin59, 8ns9 noi nu ne propunem s9 dis'ut9m ai'i
8n detaliu despre toate a'estea. $ste sufi'ient s9 spunem '9 unele dintre ele sunt
importante pentru s'opul nostru, pentru '9 a'estea sunt adev9rate pun'te de vedere
asupra '9rora 8nre%istr9rile lui &ay'e arun'9 o lumin9 at<t de puterni'9. !e altfel,
marele nostru interes este despre 'oloniile =tlantidei :i despre popoarele :i ;onele
influen5ate de a'east9 'ultur9 str9ve'he, din at<tea p9r5i ale P9m<ntului :i 8n mod
spe'ial din =meri'a.
&ititorul va observa 'u u:urin59 'one7iunea dintre 'ivili;a5iile 8ndep9rtate una
de 'ealalt9 pentru '9 toate au un numitor 'omun, o surs9 de influen59 atlant9.
Le'turile lui &ay'e indi'9 faptul '9 oamenii de pe 'ontinentul atlant 'are se s'ufunda
8n'et, au emi%rat pe s'ar9 lar%9 8n mai multe ;one 8n '9utare de lo'uri mai si%ure, :i
faptul
epo'a '9 impa'tul
8n 'are ei aulor a fost resim5it 8n mai multe :i 8n diferite moduri 8n fun'5ie de
tr9it.
!in neferi'ire, :tiin5a ofi'ial9 nu a'ord9 ni'i o 'redibilitate teoriei atlante.
&<5iva savan5i 'ura>o:i s6au 8n'umetat s9 ridi'e a'east9 posibilitate, dar :i mai pu5ini
1A
au mers :i mai departe de a'easta ba;<ndu6se pe a'east9 premis9. 4n momentul 8n

'are un astfel de om de :tiin59 fa'e a'est lu'ru, este posibil s9 fie l9sat pe dinafar9 de
'9tre 'ole%ii s9i, iar opiniile sale 8n'etea;9 s9 mai fie 'onsiderate ofi'iale sau 'u
autoritate. 4n mod re%retabil, a'est lu'ru se 8nt<mpl9 aproape 8ntotdeauna atun'i '<nd
este mers mai departe 'u ipote;9 nou9 sau diferit9, indiferent '9 este vorba de
domeniul istoriei, filo;ofiei, medi'inei, teolo%iei sau fi;i'ii. /artin Luther a fost un
ereti', =le7ander Graham Bell un e7'entri', iar obert Fulton un vis9tor 'are a
8n'er'at s9 fa'9 'eva 'e nu toat9 lumea :tia sau putea fa'e. ='este nume sunt multe,
ei sunt 'ei 'are au 'ondus lumea '9tre noi ori;onturi. Numai 'ei mari 8ndr9;nes' s9
fie diferi5i, de a'eea ei sunt 'ei mai mari. $i au de asemenea a'ea nesim5ire 'are 8i
a>ut9 s9 re;iste 8n fa5a %elo;iei profesionale :i a ridi'olului publi'. &u toate '9, at<ta
timp '<t dorim s9 fim des'hi:i la minte, nu vrem s9 fim totu:i 'hiar a:a de des'hi:i,
pentru '9 s6ar putea s9 bat9 v<ntul prin ea.
Prin urmare, noi vom delimita 'eea 'e spun 8nre%istr9rile lui &ay'e despre
a'est subie't, dup9 e7plorarea a 'eea 'e este 'onsiderat a fi 'ea mai bun9 'unoa:tere
:i 'ea mai
m<ine sau lar%
pestea''eptat9
dou9;e'idin
de ;ilele noastre.
ani vor #otu:i,
fi f9'ute trebuie s9 avem
noi des'operiri, 8n vedere
'unoa:terea '9
noastr9
fapti'9 ar putea fi foarte diferit9 8n 'ompara5ie 'u 'ea de ast9;i. Ctiin5a modern9 nu
este infailibil9. !e se'ole, oamenii au 're;ut :i au 8nv95at '9 P9m<ntul este rotund,
8ns9 a'um ei sunt si%uri '9 este elipti'.
&el mai 'onvin%9tor lu'ru 8n le%9tur9 'u e7pli'a5ia lui &ay'e despre =tlantida,
este faptul '9 r9spunde la 8ntreb9rile 'are p<n9 8n pre;ent au sfidat 8n mare m9sur9
re;olvarea problemei. !e asemenea, 8n multe 'a;uri, le'turile 'onfirm9 pun'te 'are
nu au fost definitiv stabilite, 'i numai postulate de '9tre %eolo%ie sau arheolo%ie. 4n
unele 'a;uri, informa5ia din le'turi este men5ionat9, pur :i simplu men5ionat9 'a o
posibilitate, sau poate fi 'hiar diametral opus9 'u 'eea 'e se 'rede 8n mod %eneral.
Numai timpul, 'er'etarea :i noile des'operiri pot dovedi valabilitatea multora dintre
a'este pun'te.
Le'turile stabiles' faptul '9 emi%ran5ii atlan5i au mers 8n mai multe dire'5ii, 8n
primul r<nd '9tre mun5ii Pirinei 8ntre Fran5a :i Spania, :i '9tre =meri'a de Nord, 8n
timpul 'ata'lismului ini5ial, 'u apro7imativ +A.)AA de ani 4nainte de Rristos, '9tre
=meri'a &entral9 :i /aro' 8n timpul 'elui de6al doilea de;astru 'u apro7imativ
2*.AAA de ani 4nainte de Rristos :i '9tre $%ipt, a'olo unde au 'onstruit piramidele,
'9tre u'atan, /e7i' 8n timpul 'elei de6a treia 'atastrofe, 'ea final9, 8n anul 1A.AA
4nainte de Rristos. 4ntru'<t a'este deplas9ri au fost la distan59 de mai multe mii de
ani, 'ultura dus9 8ntr6o anumit9 ;on9, la o anumit9 perioad9 de timp, a fost diferit9
de 'ea dus9 8ntr6o alt9 perioad9 ulterioar9. !in 'au;a $rei Gla'iare, 'are a fost una
intermitent9, a 'utremurelor :i erup5iilor vul'ani'e, au fost s'himb9ri bru:te pe ;one
8ntinse ale P9m<ntului. !in a'este motive, la 'are se mai adau%9 :i elementul timp, se
11
'unos' 8n ;iua de ast9;i at<t de pu5ine lu'ruri despre 'ivili;a5ii.

n e7emplu 'lasi' de triburi misterioase avem 8n 'a;ul bas'ilor din /un5ii
Pirinei. Fi:ierele lui &ay'e stabiles' pe s'urt '9 atlan5ii au fu%it :i au %9sit drumul
'9tre a'este 5inuturi 8nalte, '9 ei au 8nfiin5at a'olo un re%at :i '9 urmele lor pot fi 8n'9
v9;ute pe st<n'ile 'al'aroase de la &alais.
=st9;i, bas'ii moderni prin 'ultura :i istoria lor spe'ifi'9, se aseam9n9 at<t de
mult 'u 'ea a atlan5ilor pentru 'ei familiari;a5i 'u poveste =tlantidei, iar 8n
'onformitate 'u le'turile lui $d%ar &ay'e, ei sunt atra:i 8n mod ire;istibil '9tre
'on'lu;ia '9 bas'ii sunt atlan5i la ori%ine. 4ns9, nu avem nimi' 'on'ret pentru a dovedi
a'est lu'ru. ='easta este problema 'u 'are ne vom 'onfrunta de6a lun%ul studiului
nostru. !eo'amdat9, speran5a de lumin9 este '9 timpul :i tehnolo%ia vor re;olva 8n
'ele din urm9 multe probleme. Nu putem de'<t s9 a:tept9m, :i atun'i vom vedea.
!in studiile noastre 8n le%9tur9 'u omul de la 8n'eputuri vom vedea '9 e7ist9
at<t pun'te 'omune, '<t :i dis'repan5e, 8ntre 'unoa:terea :tiin5ifi'9 din pre;ent :i
le'turile lui &ay'e. Spre e7emplu, 'onform fi:ierelor lui &ay'e, omul 'ivili;at a tr9it pe
p9m<nt
milioane de
de mai
ani multe ori de'<t
:i >um9tate. 4ns9,seprimul
'rede 8n
ommod %eneral QomK
J'u adev9rat de a'um aproape
8n sensul lar% al1A
'uv<ntului, or%ani;at, unit 8n eforturi, pare s9 fi ap9rut 'u apro7imativ +2.AAA de ani
8n urm9, atun'i '<nd 'ooperarea a fost esen5ial9 pentru 'ombaterea bestiilor s9lbati'e
'are tr9iau 8n'9 pe P9m<nt.
!in pun't de vedere istori', e7ist9 a'um dove;i '9 probabil omul a tr9it 8n
=meri'a &entral9 'u apro7imativ -A.AAA de ani 8n urm9, e7ist9 fra%mentele de os
s'ulptat 8n mod de'orativ :i %9site nu departe de /e7i'o &ity. !e asemenea, ;ona
abund9 de tradi5iile str9ve'hilor vi;itatori veni5i din est dintr6un mare 5inut numit
=;tlan :i pove:ti despre Potop.
4n Peru, spaniolul Pi;arro :i oamenii lui au %9sit 1A.AAA de mile de drumuri
pavate 'u piatr9 :i pres9rate 'u numeroase resturi de a:e;9ri. ='est lu'ru ridi'9
8ntreb9ri evidente, 'e fel de oameni sofisti'a5i au avut nevoie de asemenea drumuri, :i
de unde au venit ei@ 4ntr6adev9r, se pare '9 a e7istat un val de de;voltare 'ultural9
'are a influen5at toate 'ivili;a5iile pe 'alea lor din $%ipt '9tre 5inuturile 8nalte ale
=n;ilor din Peru, '9tre =meri'a de Sud :i partea 'entral9 :i de vest a =meri'ii de
Nord. $ste evident faptul '9 a fost o anumit9 perioad9 8n lumea preistori'9 Q probabil
8n urm9 'u 1A.AAA de ani, '<nd au avut lo' s'himb9ri bru:te :i i;bitoare.
=rheolo%ii ameri'ani se 'onfrunt9 de ani buni 'u 'eea 'e pare a fi o dovad9 de
net9%9duit a 'onta'telor transpa'ifi'e 8ntre Lumea Ee'he :i Lumea Nou9.
Leo !euel 8n 'artea sa, Conchistadori fără !adă s'rieD
&ei 'e studia;9 anti'hit95ile ameri'ane :i6au dat seama desi%ur de mult timp
de similarit95ile artefa'telor, ale obi'eiurilor :i institu5iilor din =meri'a :i =sia de sud6
12
est, :i 8n mod spe'ial de 'ele din Poline;ia :i /elane;ia. Mo'ul me7i'an Patolli - poate
fi 'onsiderat aproape o repli'9 a >o'ului Par'hesi din 3ndia. Naiurile folosite peste tot
8n =n;i :i 8n Bra;ilia sunt pra'ti' imposibil de distins de 'ele 'unos'ute 8n Burma :i 8n
3nsulele Solomon. S'eptrele 'u 'ap 8n form9 de stea din /elanesia se aseam9n9 'u
'ele din Peru. amenii din 3nsula Pa:telui 'onstruiau 'u blo'uri de piatr9 de form9
poli%onal9 asamblate unele 'u 'elelalte 8n a'ela:i mod pre'um in'a:ii. &artofii dul'i
ori%inari din =meri'a de Sud, nu numai '9 erau 'ultiva5i :i 8n Poline;ia 8nainte de
venirea omului alb a'olo, dar aveau :i a'eea:i denumire... Jdup9 'um spune un
etnolo%K listat9 8n patru;e'i :i nou9 de paralele de asem9nare dintre 'eania :i
=meri'a de Sud. e'ent, oamenii de :tiin59 au ad9u%at :i mai multe la a'estea. !ar
'are este e7pli'a5ia a'estor fenomene@
!euel 8nl9tur9 rapid difu;area teoriei Q Lemuria, 'ontinentul s'ufund at aflat
8n deriv9 dup9 $vrei :i $%ipteni, 'a fiind ne:tiin5ifi'9 :i fantasti'9. $l se refer9 la
lun%imea lui #hor Reyerdahls, Ton #ii uni' din Peru :i insulele poline;iene. Ci
totu:i el 'onfirm9, 4nto'mai 'um peruvienii au venit pe insulele din Pa'ifi',
poline;ienii ar fi putut atin%e
admite '9 similiarit95ile suntlamult
fel deprea
bine apropiate
'oasta ameri'an9
pentru 8na mai multe o'a;ii.
fi evoluat 8n mod$l
independent de Lumea Nou9.
&e s6a 8nt<mplat e7a't, 'um, de 'e :i '<nd, :tiin5a nu 'unoa:te. #otu:i,
monumentele arhite'turale ale &onstru'torilor /ovilei, ale maya:ilor :i in'a:ilor
demonstrea;9 o rela5ie :i o s'himbare important9 :i uni'9, 8n lo' de o apari5ie destul
de brus'9. !e6a lun%ul a mii de mile din 'eea 'e este a'um o'ean, movilele lor din
piatr9 :i p9m<nt sunt pra'ti' similare 'a desi%n 8n 'ompara5ie 'u piramidele din
$%ypt. !in fi:ierele lui &ay'e reiese 'lar '9 atlan5ii au mi%rat '9tre a'east9 5ar9,
pre'um :i '9tre =meri'a. ='east9 'orela5ie 8ntre 'ulturi at<t de 8ndep9rtate una de
'ealalt9 a nedumerit mult timp pe oamenii de :tiin59. ='easta 'hiar a ridi'at
8ntrebarea, = e7istat la un anumit moment dat o punte de p9m<nt 8ntre u'atan :i
$%ipt@
$7ist9 nume de lo'uri intri%ante, a'estea pot fi %9site 8n =meri'a &entral9 Q
spre e7emplu, =;atlan. Sunt ora:e a'olo 'u denumirea de &hol6ula, &alua6'an,
Iuivan, &olima, Ialis'o. Peste o'ean, 8n =sia /i'9, e7ist9 de asemenea &hol, &olua,
Iuivana, &holima :i Ialissa. #oate a'estea :i multe altele au a'eea:i surs9 'omun9.
$7ist9 de asemenea numeroase tr9s9turi 'omune pentru ma>oritatea dintre
'ulturi :i despre 'are vom dis'uta. &u toate, au evoluat destul de rapid '9tre o
e'onomie a a%ri'ulturii, 8n lo' s9 r9m<n9 la nivelul de v<n9tori primitivi sau p9stori.
Soarele, simbolul lor al ener%iei 'reatoare, a >u'at un rol semnifi'ativ 8n venera5ia lor,
'u toate '9 de fapt e7ist9 'on'lu;ia este '9 a'east9 adorare a soarelui par s9 fie una
- nul dintre 'ele mai ve'hi >o'uri pre'olumbiene pe 'are 8l >u'au at<t 'ei din popor '<t :i nobilimea. &on'histadorii
spuneau '9 8nsu:i /onte;uma se bu'ura privind nobilimea >u'<nd a'est >o'. $ste o 'ombina5ie 8ntre o 'urs9, o
8ntre'ere :i un >o' de noro' la 'are se poate paria.
1-
8n e7'es. $i au fost ni:te iubitori ai naturii, pentru '9 au tr9it at<t de aproape de ea :i
:tiau '9 depind de a'easta. Spre e7emplu, indienii ameri'ani au re'unos'ut
importan5a soarelui 8n vie5ile lor, :i6au dat seama de a'est lu'ru la fel 'a noi, a fost
'reat de '9tre o Fiin59 Suprem9.
&u to5ii erau oameni foarte reli%io:i, 'are 'redeau 8ntr6un sin%ur !umne;eu :i
'are tr9iau 'a atare. eli%ia era un mod de via59 :i 'entrul a'tivit95ii lor. 3n'inera5ia
era folosit9 8n mod 'omun. &u to5ii avea pove:ti despre Potop 'omparabile 'u 'ele
ale noastre, :i multe alte tradi5ii stranii, popoarele avansate au venit din $st. 3ar
le%endele despre 'are vom vedea 8n 'ur<nd, sunt mult prea u:or de interpretat de
'9tre oamenii de :tiin59 moderni. Popoarele str9ve'hi nu aveau 8n'lina5ie '9tre
fi'5iune, iar '<nte'ele, pove:tile, baladele lor au fost transmise 8n %eneral de la o
%enera5ie la alta :i de fapt au a'eea:i r9d9'in9. =dev9rul are dinainte o 'ale lun%9H
neadev9rul o via59 s'urt9. 4n ;ilele noastre, pentru a renun5a 8n %rab9 la a'este
tradi5ii, s6a spus '9 mitul este o refle'tare a propriei nostre mentalit95i :i moralit95i.
Le'turile e7pli'9 multe dintre eni%mele a'estor popoare timpurii. ri%inea
in'a:ilor esteevident
fost 8n mod una a unui popor
datorat9 'u 5ar9
apelor '<t :i f9r9ale5ar9.
8n 're:tere Libera 'ir'ula5ie
'eanului =tlanti'. a&onstru'torii
maya:ilor a
/ovilei, 8nainta:ii maya:ilor, au fost primii 'are au a>uns 8n 'entrul Statelor nite.
!ate re'ente Jcartea este scrisă "n anul #$%# K indi'9 faptul '9 omul a tr9it ai'i 'u mult
timp 8n urm9, 'u ).AAA de ani 4nainte de Rristos, iar Norseman se pare '9 e7plorase
/ontana, 'u toate '9 la prima vedere a'est lu'ru pare pu5in plau;ibil.
!e asemenea, apare 'eva 'omun 8n le%9tur9 'u a'este 'ulturi separate de mari
distan5e, :i de altfel 'eva 'are le lea%9 8mpreun9, este sistemul lor so'io6politi'.
Pra'ti', toate a'este so'iet95i erau so'ialiste, 'ooperatiste sau 'omunale. &eea 'e era
bun pentru so'ietate, pentru 'omunitate, adu'ea mai 8nainte bun9starea pentru
individ, nel9s<nd astfel lo' pentru m9rirea de sine, pentru a'umularea de avere
parti'ular9. $ra o e%alitate :i fraternitate 'are probabil '9 8n ;iua de ast9;i nu a fost
e%alat9 undeva.
='easta este problema ai'i, '<t de profunde sunt ma>oritatea dintre 8ntreb9rile
pe 'are :i le pune omul, a'estea sunt de fapt de natur9 spiritual9. !e 'e anume este
di'tat9 starea a'tual9 8n 'are se afl9 omul@ Pentru 'e anume este el pre%9tit din pun't
de vedere spiritual@ $ste el pre%9tit s9 pun9 dreptul uman mai presus de dreptul la
proprietate parti'ular9@ Prefer9 el 'on'uren5a sau prefer9 'ooperarea@ ='estea sunt
dou9 dintre 'ele mai mari 8ntreb9ri 'are du' spre de;voltarea spiritual9@ ='estea sunt
marile 8ntreb9ri :i despre 'are poate fi numai filo;ofat 8n le%9tur9 'u 'are va fi
r9spunsul final al omului. ='estea sunt subie'tele dis'utate 8n 'apitolele urm9toare.
4ns9, de un lu'ru putem fi si%uriH nu Tarl /ar7 a inventat 'omunismul. $l
numai l6a 8mprumutat, la separat de sursa lui spiritual9 :i l6a de'larat '9 ar fi motivat
e'onomi'.
1
Eom e7plora $po'a Ee'he p<n9 la mar%inea 8nre%istrat9 a istoriei ameri'ane,

vom vedea 'um 8ntreb9rile 8n le%9tur9 'u teoria Lemuriei :i =tlantidei r9m<n 8n mare
parte f9r9 r9spuns. 4ntr6adev9r, sunt ai'i mult mai multe dove;i 8n favoarea =tlantidei,
de'<t 8n le%9tur9 'u prima intrare a omului travers<nd str<mtoarea Berin% :i 'are nu
prea e7ist9.
Prin pro%rese rapide 8n domeniul o'eano%rafiei :i a altor :tiin5e, :i mult mai
important, prin 'urio;itate :i minte des'his9 din partea tinerei %enera5ii de
'er'et9tori, avem datoria de a e7plora 'ele mai re'ente dove;i 8n le%9tur9 'u e7isten5a
=tlantidei. Pentru '9, pe a'east9 premis9 se ba;ea;9 8ntre%ul 'on'ept al istoriei
noastre.
e'entele des'operiri i6au f9'ut pe unii dintre oamenii de :tii n59 mai 8n v<rst9
s9 ridi'e din spr<n'ene. 4n o'tombrie 1(*, un arti'ol al lui Tenneth Whitin% de la
=sso'iated Press spuneaD $viden5ele arat9 '9 =fri'a, =meri'a de Sud, 3ndia,
=ustralia :i =ntar'ti'a erau 'u milioane de ani 8n urm9 o sin%ur9 mas9 de p9m<nt
'are mai apoi s6au separat. Fosilele su%erea;9 '9, 'ontinentele din emisfera sudi'9 au
fost o mas9 solid9 :i i6au a>utat pe oamenii de :tiin59 s9 des'opere a'est pu;;le
%eolo%i'.
Sus5in9torii teoriei derivei 'ontinentelor spun '9 o asemenea mas9 de p9m<nt
s6a rupt, iar p9r5ile s6au deplasat lent '9tre po;i5iile lor a'tuale. !a'9 a'est lu'ru este
adev9rat, atun'i urmele de via59 %9site pe una dintre a'estea ar putea fi probabil
%9site :i pe 'elelalte, 8mpreun9 'u indi'ii 'are arat9 au e7istat apro7imativ 8n a'ela:i
timp.
!eplas9rile %he5arilor, urmele de ;%<rieturi de pe s'or5a terestr9, 'enturile de
minerale :i fosile ve'hi de 2AA de milioane de ani sau mai mult, vin 8n spri>inul
a'estei terorii. =lune'area %he5arilor pe sol au l9sat la suprafa59 'anale uria:e, au
l9sat 8n urm9 mormane distin'te de resturi. !r. =..3. &rui'shan  de la
niversitatea WitOatersrand spuneD !in a'este r ute %la'iare putem dedu'e dire'5ia
mi:'9rii %he5arilor. !a'9 vom presupune '9 %he5arii plea'9 dintr6un 'entru 'omun,
atun'i dire'5iile deplas9ri lor pe diferite 'ontinente, luate fie'are 8n parte, nu ar avea
ni'i un sens. 4ns9, da'9 vei adu'e 'ontinentele laolalt9, vei %9si un model 'oerent al
traseelor %he5arilor :i o dire'5ie 'omun9 a %la'ia5iunii.
&ontinentele =fri'a, =meri'a de Sud, 3ndia :i =ustralia se potrives' 'u
apro7ima5ie 8mpreun9. Ci totul s6ar fi putut 8nt<mpla 8n urm9 'u 2AA de milioane de
ani. $ste o idee e7trava%ant9, ironi' este faptul '9 oamenii de :tiin59 8n'ep s9 o
a''epte 8n timp 'e respin% ideea e7isten5ei =tlantidei 'are este 'u mult mai
e7trava%ant9.
4ntr6o 'arte re'ent9 intitulat9  &isterul Atlantidei” , &harles Berlit;, nepotul
 =rthur i' hard 3vor &rui's han, palaeontolo% de renume n9s'ut la 2( februarie 1(-2, de'edat la  de'embrie
2A11 JhttpDUUOOO.%uardian.'o.uUs'ien'eU2A11Ude'U2+Uarthur6'rui'shanK
1+
'elebrului lin%vist, arheolo% :i pionier 8n domeniul s'ufund9rilor s'rieD Ne putem

a:tepta 'a des'operirile referitoare la 'ultura atlant9 s9 fie prea 'omple7e pentru a fi
%9site pe fundul o'eanului, astfel, 'u e'h ipamente noi :i tot mai efi'iente, '9ut9torii
se an%a>ea;9 8ntr6o divers9 investi%a5ie suba'vati'9. ='um, pentru prima dat9 8n lun%a
istorie a '9ut9rii =tlantidei, avem mi>loa'ele de a>un%e la a'easta, :i 'apa'itatea de a o
re'unoa:te.
n remar'abil arheolo%, !r. /anson Ealentine, fost profesor de ;oolo%ie la
niversitatea ale, a raportat 8n anii 1(*, 1(( :i 1()A '9 a f9'ut unele des'operiri
interesante de temple pre'um 'ele maya:e undeva 8n apele din Bahams, 8n lar%ul
'oastelor FlorideiD un fel de pia5et9, un spa5iu des'his :i un ;id 8n'linat :i 'u trepte.
/aterialul este dintr6un fel de ;id9rie :i este 'u si%uran59 f9'ut de m<na omului. !r.
Ealentine 'onsider9 '9 stru'turile fa' parte dintr6un fel de piramid9 :i par s9 fi f9'ut
parte din =tlantida. ='estea par s9 fie similare templelor maya:e pe 'are el le6a
e7aminat 8n u'atan, /e7i'.
Le'turile spun '9 insulele Bimini aflate la 'in'i;e'i de mile distan59 de 'oasta
de est a'larv9;9torul
1(A, /iami6ului, au f9'ut aparte
adormit o dinioar9
spusD din insula
3ar Poseidia va fiatlant9
printrePoseidia. Pe 2*aleiunie
primele p9r5i
=tlantidei 'are va ap9rea din nou. Se a:teapt9 a'est lu'ru 8n :ai;e'i :i opt :i :ai;e'i :i
nou9 JV* :i V(K. Nu mai t<r;iu de atun'i. J&a;ul (+*6-L61K
=lte stru'turi misterioase :i aparent f9'ute de m<na omului au fost reperate 8n
apele de mi'9 ad<n'ime din Bahamas, !r. Ealentine spune. n penta%on de 1AA
de pi'ioare a fost %9sit 8n apropierea unui lo' 'u o 'onstru'5ie pre'um un templu, 8n
apropierea insulei =ndros J este vor'a des!re un arhi!ela( din )ahamas, nu des!re
insula din *recia K. $l 'redea '9 vor fi des'operite :i mai multe stru'turi, pentru '9
mari ;one de pe fundul m9rii sunt vi;ibile la s'himbarea 'uren5ilor o'eani'i din
Bahamas.
&el pu5in dou9 sau mai multe stru'turi sunt distin'te, stru'turi destul de
identifi'abile au fost v9;ute 8n ultimele s9pt9m<ni, a spus el 8n prim9vara anului
1((. !es'operirile au fost 'onfirmate de foto%rafii. =rheolo%ul :i 'ole%ii s9i au
soli'itat aprobarea %uvernului din Bahamas pentru a 8n'epe e7'av9rile la primul
dintre siturile din apropierea insulei =ndros. 4ns9, &orpora5ia Nord6=meri'an9
o'Oell a '<:ti%at drepturile de e7'lusivitate.
Noile des'operiri sunt o stru'tur9 'ir'ular9 8n apropiere de =ba'o :i un
penta%on 8n apropiere de =ndros. Ci mai sunt a'olo :i alte 'onstru'5ii a spus el. 
piramid9, un drum, ro5i din piatr9, %rupuri statuare.
!r. Ealentine adu'e dove;i impe'abile :i de 're;ut, d9 'redibilitate teoriei
'ontinentului pierdut al =tlantidei. $l 'rede '9 des'operirile din Bahamas sunt prima
dovad9 'on'ludent9 pentru om despre o 'ivili;a5ie s'ufundat9. &u toate a'estea,
'onfu;ia 8n 'a;ul a'estei des'operiri este faptul '9 a'olo 8n ;on9 a fost 'onstruit9 o
1
ferm9 pentru re'oltarea bure5ilor prin 1(2A :i 'are mai t<r;iu a fost abandonat9.
Ci al5i 'er'et9tori au mai lu'rat 8n re%iunea insulelor Bimini. !oi dintre ei,
obert Ferro :i /i'hael Grumley, 'are de asemenea au lu'rat 'u !r. Ealentine, :i6au
des'ris e7perien5ele 8ntr6un re'ent volum intitulat, Atlantida, Auto'io(rafia unei
Căutări. $ra mier'uri, 2 februarie J1((K '<nd am %9sit 'eea 'e am %9sit, s'riu ei,
ori'e ar fi... ;id suba'vati' sau terasament... indiferent 'e ar fi... a'esta a fost
'onstruit de om :i nu 'a o stru'tur9 suba'vati'9... =m fost 8n'<nta5i s9 st9m :i s9
privim 8n >os prin dou9;e'i :i 'in'i de metri de ap9 limpede, s9 vedem
monumentalele dove;i nenaturale ale unei foarte str9ve'hi 'ivili;a5ii.
3nvesti%a5ia suba'vati'9 a ar9tat '9 st<n'ile au fost aliniate pentru a forma un
;id 'are 8n mod normal ar fi fost a'operit 'u nisip dus de maree. !up9 testul 'u
&arbon 1, a'esta a fost datat 'a fiind din >urul anului 1A.AAA 4nainte de Rristos.
n alt 'er'et9tor, 'ontele Pino #urolla, a %9sit r9m9:i5ele a A6+A de piloni din
piatr9 a:e;a5i 8ntr6o forma5iune 'ir'ular9, unii dintre ei drep5i, al5ii r9sturna5i. ='e:tia
varia;9 8ntre trei :i :ase pi'ioare 8n9l5ime :i dou9 p<n9 la patru pi'ioare %rosime, sunt
din marmur9 alb9
des'operirilor 'are
sale 8n nu se
'artea lui %9se:te 8n mod normal 8n ;on9. $l are foto%rafiile
Fero :i Grumley.
&u toate '9 deo'amdat9 ni'i dovad9 de net9%9duit despre e7isten5a =tlantidei
nu a fost adus9 la lumin9, dove;ile 'ir'umstan5iale 'ontinu9 s9 se a'umule;e, :i de
asemenea, apar noi adep5i 8n r<ndul oamenilor de :tiin59. Profesorul !enis Saurat, un
filo;of fran'e;, a ap9rat 'u 8nver:unare o teorie avansat9 mai devreme de un
'osmolo% austria' 'are spune '9 =tlantida s6ar afla 8n parte 8n mun5ii =n;i din
=meri'a de Sud. uine ale unui ora: pierdut au fost %9site pe malul la'ului #iti'a'a,
8ntre Peru :i Bolivia, iar o misterioas9 linie de 'reaturi marine fosili;ate de6a lun%ul a
+A de mile e7ist9 pe 8n9l5imile din =n;i.
4n anul 1(+2, un pastor %erman 8mpreun9 'u un istori' :i un arheolo% elve5ian
au petre'ut patru ;ile an'ora5i undeva 8n /area Nordului la '<teva mile de 'oasta
Reli%oland. !up9 'e au sele'tat 'u aten5ie un site, un s'afandru a venit 8napoi 'u un
raport despre o serie de ;iduri :i :an5uri 'onstruite de om la numai dou9;e'i :i 'in'i
de metri de suprafa59, 8ns9 la :ase mile distan59 pe mare. Pastorul Mur%en Spanuth a
8nsumat totul 8n de'lara5ia saD 4n timpul studiilor mele asupra anti'hit95ilor e%iptene,
am %9sit 8n templul /edinet Rabu al faraonului amses al 3336lea, ve'hile s'rieri :i
do'umente e%iptene pe 'are preotul e%iptean le6a folosit 'a dovad9 a e7isten5ei
=tlantidei atun'i '<nd a vorbit at<t de mult 'u Solon. ='este ve'hi ori%inale e%iptene
sunt do'umente de 'ea mai mare valoare istori'9. $le 'on5in 'heia '9tre solu5ionarea
misterului atlant... !o'umentele 'on5in informa5ii e7a'te despre lo'a5ia 59rii insulare,
:i de asemenea despre insula re%elui, 'are s6a s'ufundat 8n timpul 'atastrofelor
naturale. &u a>utorul a'estor informa5ii am %9sit ruinele fortului s'ufundat exact !e
locul indicat Q iar 8n trei e7pedi5ii diferite, l6am e7aminat 'u aten5ie. 4n $%iptul
1)
Superior, am foto%rafiat ins'rip5iile :i peisa>ele de pe pere5i Juna dintre a'estea

repre;int9 o b9t9lie pe mare 8ntre atlan5ii invadatori :i ap9r9torii $%iptuluiK :i 'are au
servit drept dovad9 pentru povestirea lui Solon despre =tlantida.
4n anul 1( o e7pedi5ie :tiin5ifi'9 %re'o6ameri'an9 a petre'ut dou9 s9pt9m<ni
pe insula Santorini din /area $%ee. $i s6au 8ntors la =tena plini de speran59. !r.
Mames /avor de la 3nstitutul 'eano%rafi' Woods Role din /assa'husetts, 'are a
'ondus e'hipa a spusD &u toate '9 nu am des'operit =tlantida, avem p9r5i ale
dove;ilor 'are atun'i '<nd sunt puse laolalt9 du' spre o 'onfirmare a teoriei prin 'are
'ontinentul pierdut ar trebui s9 fie identifi'at 'u 3mperiul /inoi' 'are a e7istat 8n
=rhipela%ul /9rii $%ee :i &reta 'u apro7imativ 1.+AA de ani 4nainte de Rristos.
Grupul a 'ontinuat '9utarea :i a des'operit 'eea 'e unii ar 'rede '9 ar fi fost
=tlantida, 'u toate '9 data este mult mai re'ent9.
Ci al5i oameni de :tiin59 au 8n'eput de 'ur<nd s9 de6a %reutate teoriei
=tlantidei. nul dintre ei este :i /auri'e $Oin% de la La/ont bservatory, lider 'u
autoritate 8n studierea suba'vati'9 a 'eanului =tlanti'. $7pedi5ia sa a 'onstatat '9 o
s'himbare brus'9 atipurile
&araibilor studiind avut lo' 'u apro7imativ
de plantele de ap9 11.AAA
re'e :i pede'ele
ani de
8n ap9
urm9'ald9,
8n /area
iar 'u
1).AAA de ani 8nainte de a'easta, faptul '9 au avut lo' s'himb9ri semnifi'ative ale
P9m<ntului. =l5i o'eano%rafi din Statele nite, Walter Sproll :i obert S. !iet; de la
$nvironmental S'ien'e Servi'es =dministration, au teoreti;at '9 la un moment dat
=ustralia :i =meri'a au fost p9r5i ale unui super6'ontinet. $i 'red '9 a'estea sunt
5inuturi 'are fa' parte din teoria derivei 'ontinentel or Q bu'95i rupte din 'ontinentele
a'tuale.
!es'operirile re'ente au eviden5iat faptul '9 pre;en5a e7'lusiv9 a plantelor de
ap9 dul'e 8n materialul sedimentar aflat de6a lun%ul 'restelor submarine din mi>lo'ul
=tlanti'ului, indi'9 faptul '9 odinioar9 a'estea se aflau deasupra nivelului apei. 4n
insulele =;ore, un proeminent %eolo% rus, !r. /aria Tlinova a raportat ='ademiei de
Ctiin5e a ..S.S. '9 ro'ile dra%ate de la ad<n'imi de .AA de pi'ioare eviden5ia;9
faptul '9 au fost e7puse la atmosfer9 'u apro7imativ 1+.AAA de ani 4nainte de
Rristos. !ove;i similare au venit la lumin9 'u mult timp 8n urm9 8n anul 1*(*, atun'i
'<nd au fost %9site bu'95i de lav9 solidifi'at9 :i 'are aveau o stru'tur9 sti'loas9, 'eea
'e 8nseamn9 '9 a'estea s6ar fi putut solidifi'a numai 8n aer liber.
Se 'unoa:te faptul '9 fundul o'eanului poate a fi instabil, 8ntr6o imprevi;ibil9
8n9l5are :i 'obor<re. 3nsulele vul'ani'e au ap9rut brus', au disp9rut :i iar au ap9rut.
Sonda>ele de ad<n'ime din Str<mtoarea Florida f9'ute 'u a>utorul sonarului, au
de;v9luit o serie de ridi'9turi de dimensiunea unei 'ase la dou9 sute de pi'ioare
ad<n'ime. Ci 'er'et9rile re'ente arat9 s'ufundarea a mari suprafe5e de us'at 8n
apropiere de Florida, 8n Bahamas, 8n urm9 'u apro7imativ opt mii de ani.
!e'i, dove;ile de 'ir'umstan59 8n favoarea teoriei atlante 'ontinu9 s9 se
1*
a'umule;e. amenii de :tiin59 au 8n'eput s9 dea tot mai mult 'redit ideii. $7ist9 toate
motivele s9 'redem '9 tehnolo%ia modern9 va re;olva 8n 'ele din urm9 problemele :i
va da r9spuns 8ntreb9rilor 'are p<n9 8n pre;ent s6au dovedit insolubile.
Prin urmare, putem privi 'u ner9bdare la unele des'operiri interesante 8n anii
imediat urm9tori. Pentru '9 atlan5ii au fost un popor uni', :i ar fi putut influen5a 8n
moduri nea:teptate via5a ameri'an9 din ;iua de ast9;i.
!ar, s9 8n'epem 'u 8n'eputul.
1(
&=P3#LL !3
&$=X3=
=tun'i '<nd omul a 8n'eput s9 %<ndeas'9, el a 8n'eput s9 pun9 8ntreb9ri.
Printre primele sale 8ntreb9ri au fost :iD &ine sunt eu@... !e unde vin eu@... &are
este s'opul :i sensul vie5ii@... !e 'e murim Q 8n'otro ne 8ndrept9m@
4ns9, 'apa'itatea omului de a pune 8ntreb9ri a fost 8ntotdeauna mai de;voltat9
de'<t a'eea de a r9spunde la ele, iar a'est lu'ru a servit pre'um un stimulent Q
a'esta av<nd rolul s9u 8n de;voltarea mental9 a omului. &u toate a'estea, omul 8n'9
nu :i6a ast<mp9rat setea sa de 'unoa:tere, 'u toate '9, ad<n' 8n profun;imile
sub'on:tientului s9u se afl9 :i r9spunsurile.
!e6a lun%ul se'olelor, misterioasa ori%ine a omului, 8mpreun9 'u 'ea a
universului i6au provo'at ima%ina5ia, iar 'ei mai mari dintre %<nditori s6au dedi'at
unor asemenea 8ntreb9ri, fie'are dintre ei 'l9dindu6:i propriile sale teorii :i ba;<ndu6se
pe mun'a prede'esorilor lor. Prin urmare, natura omului :i a universului sunt dou9
dintre prin'ipalele problemele ale fi lo;ofiei. &onsidera5i '9 P9m<ntul a luat na:ter e
printr6un a't al 'rea5iei divine@ Sau este re;ultatul unei evolu5ii :i de;volt9ri
8nt<mpl9toare@ !e 'e substan5a de ba;9 este f9'ut9 a:a 'um este, :i de 'e este
a'easta a:a de variat9@ &are este rolul pe 'are 8l >oa'9 omul 8n univers@ $ste el o
bu'95i'9 de materie f9r9 importan59, aflat9 8ntr6o imensitate f9r9 %uvernare :i 8n
nelimitatul spa5iu 8n e7pansiune@ Sau este el reali;area 8n'oronat9 a unei 3nteli%en5e
Supreme@
Primul filo;of 'unos'ut :i 'are a ata'at a'este probleme a fost #hales Jdin
/iletK, iar a'esta a tr9it 8n Gre'ia =nti'9 'u apro7imativ AA de ani 4nainte de
Rristos. $l Pentru
s6au f9'ut. a de'is '9,
'9 apa trebuie
atun'i '<nd s9 fi fosteste
a'easta elementul ori%inal
8n%he5at9 prin
devine 'are iar
solid9, omul :i lumea
atun'i '<nd
este 8n'9l;it9 devine abur :i aer. !in a'est motiv, el a ar%umentat '9 totul 8:i are
ori%inea 8n ap9 :i trebuie s9 se 8ntoar'9 8n 'ele din urm9 tot 8n ap9. #hales nu :i6a dat
seama ni'iodat9 '<t de aproape a>unsese. !a'9 el ar fi reali;at a'est lu'ru :i ar fi
folosit 8n lo'ul 'uv<ntului a!ă, 'uv<ntul duh, el ar fi fost :i 8n ;iua de ast9;i l9udat
pentru vi;iunea :i inspira5ia sa. 4ns9 nu a f9'ut6oH :i a'um este tot #hales, 8ns9 uitat.
Pu5in mai t<r;iu, =na7imandru, un alt %<nditor %re', a su%erat '9 niversul
este o mas9 vie 'are umple 8ntre% spa5iul. $l a numit a'east9 mas9 infinit :i a spus
'9 are mi:'are. ='esta a fost un pas '9tre 8nainte, 'hiar da'9 unele dintre ideile lui
=na7imandru fa59 de 'ele ale 'elorlal5i erau 'iudate.
='east9 dire'5ie de %<ndire a pavat 'alea pentru Atomişti, unul dintre
%rupurile timpurii de filo;ofi %re'i. $i erau de a'ord 'u unele dintre ideile
prede'esorilor lor, a'elea '9 s'himbarea :i diversitatea du'eau '9tre ameste'ul, dar 8n
2A
a'ela:i timp, :i la separarea unit95ilor mai mi'i, dar spun<nd '9 a'este unit95i mai
mi'i, atomii, nu erau at<t de diferi5i 'a substan59 fa59 de 'um s6a 're;ut mai 8nainte. $i
au de'larat '9 fie'are dintre atomi are mi:'are, iar prin 'ontopirea lor 8n numere
diferite 8n diferite moduri, a fost 'reat9 materia. =tomii 8n sine nu se s'himb9
ni'iodat9, 8ns9, de o ve:ni'ie, sunt e7trem de mi'i. /odifi'9rile din 'adrul formelor de
via59 sunt date de al9turarea atomilorH :i 8n mod invers, moartea este re;ultatul
separ9rii lor. &u toate '9 unele dintre 'on'lu;iile lor mer%eau mult prea departe, 8n
%eneral, 'on'eptul Atomiştilor poate fi privit 'a un alt pas 8n dire'5ia 'ore't9.
4n timp 'e A!olo(eţii au 8n'er'at ap9rarea :i re'on'ilierea versiunii 'rea5iei
din Gene;9 'u filo;ofia, ce!ticii afla5i de 'ealalt9 parte au refu;at 'on'lu;iile lor.
='east9 :'oal9 de %<ndire fondat9 de Pirrho apro7imativ prin anul -AA 4nainte de
Rristos, sus5inea '9 toate a:a6;isele e7pli'a5ii 8n le%9tur9 'u natura niversului sunt
inutile :i o pierdere de timp. ='easta era 8n favoarea renun59rii la '9utarea 'u
disperareH omul ne:tiind :i neput<nd 'unoa:te natura lu'rurilor. #o5i oamenii trebuiau
s9 'unoas'9 'eea 'e puteau vedea :i m9sura, :i s9 nu a''epte nimi' alt'eva. n
asemenea pun't de vedere pesimist, oferea pu5in 8n lo'ul a 'eea 'e trebuia respins.
='est lu'ru a fost propus de Philo JFilon din =le7andriaK, un filo;of evreu 'are
a tr9it 8n timpul lui 3isus, el a fost primul 'are a 8n'er'at s9 fa'9 o fu;iune 8ntre
versiunea 'rea5iei din Biblia /o;ai'9 :i filo;ofia %rea'9. $l 8i 8nv95a pe oameni '9
e7ist9 multe puteri sau spirite 'e radia;9 dintr6o sin%ur9 surs9, !umne;eu, iar unii
dintre a'e:tia 4l numeau Lo%osul, &reatorul Lumii. Ci 8n plus, 8nv959tura lui spunea
'9 totul 8n nivers este e7presia ideii din mintea lui !umne;eu.
4nv959turile sale au avut o influen59 profund9 asupra s'ribilor reli%io:i din
ambele reli%ii, at<t evreie:ti '<t :i 're:tine. 4nv95a5ii 're:tini au identifi'at destul de
rapid +o(osul 'u 3isus, $l este Rristosul, &uv<ntul Lui !umne;eu 8n 'rearea lumii.
=poi,de
erau destul 8n asem9n9toare
se'olul al treilea'u!up9 Rristos
'ele ale a venit
lui Filon dinPlotinus JPlotinK.
=le7andria. $l aEederile
a>uns lasale
'on'lu;ia '9 din Fiin5a Pur9 a lui !umne;eu vin fiin5ele, emana5iile 'are 'ur% pre'um
lumina din Soare, emana5ie 'are nu s'ade 8n intensitate. &u '<t lumina se
8ndep9rtea;9 de surs9, 'u at<t ea se diminuea;9 8n intensitate. La 'ealalt9 e7trem9 8n
dep9rtare, sau 8n 8ntuneri', se afl9 omul '9;ut pe P9m<nt Q 8ns9, 8ntre !umne;eu :i
materie se afl9 marele suflet6minte.
#eoriile moderne despre ori%inea niversului se 8n'adrea;9 8n trei %rupe
prin'ipale. Prima dintre a'estea este &onismul+ 'are sus5ine '9 e7isten5a lumii este
numai o 8nt<mplare, este numai 'eva me'ani'ist, nederivat9 :i independent9 de vreo
'au;9 e7terioar9. Printr6un pro'es treptat de evolu5ie de la o stare simpl9 :i printr6o
+ &on'ep5ie filo;ofi'9 potrivit '9reia la ba;a tuturor fenomenelor lumii s6ar afla un sin %ur prin'ipiu, fie material, fie
spiritualH p. %ener. ori'e 'on'ep5ie 'are e7pli'9 printr6un sin%ur prin'ipiu multitudinea fenomenelor dintr6un
domeniu determinat. Q !in fr.
21
sin%ur9 :ans9, a'easta :i6ar fi atins 'omple7itatea ei din pre;ent. 3deea nu este nou9,
ea a fost pentru prima oar9 predat9 de '9tre $pi'ur 8n anul -A 4nainte de Rristos.
='esta este $volu5ionismul, :i at<ta timp '<t nu e7pli'9 destul de bine 'e 8nseamn9
simpla stare ori%inar9 sau 'u am a>uns a'easta la e7isten59, teoria 8:i am<n9 prin
sine re;olvarea problemei, 8n lo' s9 r9spund9 la a'easta.
&el de6al doilea pun't de vedere al teoriei moderne afirm9 '9 lumea este
derivat9 dintr6o 'au;9 e7tern9, fie prin emana5ie, fie prin evolu5ia dintr6o Fiin59
!ivin9. ='esta este Panteismul. Spino;a ), un renumit filo;of evreu 'are a tr9it 8n
se'olul E33, a mers at<t de departe 8n'<t a de'larat 'u 8ndr9;neal9 '9 totul 8n nivers
este manifestarea lui !umne;eu, '9 toat9 e7isten5a este 8mbr95i:at9 8ntr6o sin%ur9
substan59, !umne;eu sau Natur9. 9ul e7ist9 numai 8n min5ile limitate, a spus el, :i
se di;olv9 atun'i '<nd este v9;ut 'a parte a 8ntre%ului. !in 'au;a opiniilor sale,
Spino;a a fost dat afar9 din sina%o%9H el a fost numit into7i'atul 'u !umne;eu. &u
toate a'estea, el a oferit '<teva idei sobre :i provo'atoare.
 a treia 'onvin%ere a timpurilor moderne este a'eea '9, lumea a fost 'reat9
8n mod dire't :i din nimi'. ='esta este Creaţionismul, este pun'tul de vedere
tradi5ional reli%ios. !umne;eu, 'a :i &reator este indivi;ibil, :i prin urmare, emana5ia
este o imposibilitate. Ci mai mult de at<t, niversul nu este pre6e7istent, 8ns9 a fost
'reat, :i nu dintr6o anume substan59 primordial9. #eoria :tiin5ifi'9 modern9 a bi%6
ban%6ului este una 'onsolidant9, :i a'estea 'ele dou9 mer% oare'um aproape una de
'ealalt9. /ateria 8nseamn9 atomi, atomii 8nseamn9 ener%ie, ener%ia 8nseamn9 spirit,
spiritul este de la !umne;eu.
3deile 're:tine despre ori%inea sufletului se 8mpart 8n dou9 'lasifi'9ri.
Traducianismul*, 'are a fost pentru prima dat9 predat de '9tre #ertulian prin anul
2AA !up9 Rristos, este do'trina prin 'are se spune '9 sufletul este 'reat de alte
suflete sau Creaţionismul

'on'ep5ie. fiin5e fi;i'e, 8n a'ela:i mod
sus5ine '9 :i!umne;eu
8n a'ela:i timp
'rea;9fiind
un al'9tuit din pentru
nou suflet alte trupuri la
fie'are
trup. Pentru biseri'9, a'east9 problem9 nu a fost ni'iodat9 re;olvat9 pe deplin. Ni'i
'hiar =u%ustin :i Luther nu au fost hot9r<5i 8n le%9tur9 'u natura sufletului. Filo;ofia
tradi5ional9 a biseri'ii sus5ine '9 sufletul este 'reat 8n momentul 8n 'are p9trunde 8n
noul or%anism.
Printre %<nditorii %re'i de la 8n'eputuri e7ista :i Platon 'are 'redea 8n pre6
 &on'ep5ie filo;ofi'9 monist9 'are identifi'9 divinitatea 'u 8ntrea%a natur9. Q !in fr.
) , latini; atD Jn. 2 noiembrie 1-2, =msterdam 6 d. 21 februarie 1)),
Ra%aK a fost un renumit filosof evreu olande; de ori%ine sefard9 'u str9mo:i de provenien59 portu%he;9
Jad$spinosa K. Spino;a
fost influen5at9 a fost unluira5ionalist
de s'rierile :i unul din
#homas Robbes repre;entan5ii
:i enY panteismului
!es'artes, 8ns9 6 spre8ndeosebire
timpurilede
moderne. G<ndirea
'on'ep5ia dualist9luia
a'estuia din urm9 6 Spino;a a avut o repre;entare monist9 a lumii, 8ntrea%a e7isten59 redu'<ndu6se la 'eea 'e el a
numit Substan59 .
* #eorie potrivit '9reia sufletul omenes' este transmis 'opiilor de '9tre p9rin5i 8n a'ela:i timp 'u trupul.
22
e7isten5a sufletelor :i ulterioara lor 8n'ar'erare 8n trupuri. Pu5in mai t<r;iu, Filon :i
ri%ene(, 'are de asemenea au fost e7'omuni'a5i pentru opiniile lor, 8nv95au despre
sursa divin9 a sufletului, despre pre6e7isten5a :i transmi%ra5ia spiritului 8n materie :i
din materie 8n spirit.
Filo;ofiile indiene, brahmanismul, reli%ia 'ea mai ve'he din lume, :i budismul,
fa' o distin'5ie 8ntre trup :i suflet JdualismK :i 8nva59 despre faptul '9 via5a fi;i'9 este
numai un episod tran;itoriu 8n evolu5ia sufletului. !e altfel, e7ist9 '<teva se'te indiene
'are 'red '9 8ntruparea are lo' at<t 8n re%nul animal '<t :i 8n 'el uman. Gnosti'ii :i
&abala evreias'9 Jun ameste' de elemente evreie:ti :i 're:tine timpuriiK, au predat
multe asemenea idei, 'u e7'ep5ia faptului '9 re8n'arnarea este limitat9 numai la rasa
uman9.
Ee'hiul 3srael era 8mp9r5it 8n dou9 'urente prin'ipale de %<ndire. Fariseii, 'are
'redeau 8ntr6o e7isten59 spiritual9 :i 8n nemurire, in'lusiv 8n pre6e7isten5a sufletului :i
8n re8n'arnarea sa din spiritual '9tre via5a uman9. Ci mai e7istau Sadu'heii 'are erau
materiali:ti :i ne%au nemurirea :i e7isten5a spiritual9. mul se na:te, tr9ie:te :i
moareH&u asta e tot,
toate '9 a:a spuneau
:tiin5a ei. a propulsat multe idei 8n le%9tur9 'u modul 8n 'are
modern9
anumite substan5e %a;oase primordiale au evoluat 8n armonie 8n a'tualul nivers,
a'easta nu a'ord9 ni'i o aten5ie e7isten5ei sufletului. !a'9 toate a'estea e7ist9, spune
a'east9 :tiin59 modern9, a'est lu'ru nefiind dovedit :i identifi'at ipso6fa'to#, atun'i
este pu5in probabil s9 fie a:a. &u toate a'estea, 8n ultimii ani, uimitoarele pro%rese
f9'ute 8n a'est domeniu Jal parapsiholo%ieiK, :i prin puterile psihi'e ale omului, s6a
f9'ut 8n mod ofi'ial o le%9tur9 8ntre sufletul sau spiritul omului.
=stfel, oamenii de :tiin59 au luptat de mult timp 'u problemele le%ate de natura
omului :i a niversului. ='e:tia la r<ndul lor, nea%9 :i fa' un 'ompromis 8ntre
mo;ai'ul 'osmolo%i', ar%ument<nd 'u 'itate din remar'abila 'arte 'are este Biblia. Pe
par'ursul 8ntre%ii de;bateri, versiunea Gene;ei 8n'9 st9 pe po;i5ii ferme :i de
ne'ontestat. !eoare'e, mare parte a a'esteia este mai de%rab9 simboli'9 de'<t
literal9, profun;imea :i r9suflarea u:urat9 8n re;olvarea e;oteri'9 a subie'tului este o
s'9pare pentru mintea 'elor 'are se limitea;9 la o interpretare literal9.
Le'turile lui $d%ar &ay'e urmea;9 8n %eneral, :i 8n prin'ipiu, a'est model de
mo;ai', da'9 nu 'hiar 8n unul detaliu. ='est lu'ru este de a:teptat, deoare'e, aproape
8n 8ntre%ime, Gene;a este lipsit9 de detalii. &u toate a'estea, le'turile lui &ay'e
arun'9 o bun9 lumin9 asupra '<torva dintre elementele lips9. Ci mai mult de'<t at<t,
a'estea furni;ea;9 e7pli'a5ii solide :i 'onvin%9toare pentru pasa>ele obs'ure :i 'are au
r9mas mult9 vreme 8n domeniul spe'ula5iilor. !in a'east9 bo%95ie de material, apare
o versiune a 'rea5iei 'are este at<t 'uprin;9toare '<t :i u:or de 8n5eles. 4ntr6adev9r,
( 4nv95at :i teolo% 're:tin :i unul din 'ei mai reputa5i Sfin5i P9rin5i ai Biseri'ii.
1A prin 8nsu:i faptul 6 e7presie folosit9 8n ar%ument9ri :i se refer9 la raportul de impli'a5ie 8ntre dou9 fapte.
2-
e7ist9 ai'i :i o des'riere simplifi'at9 a unei serii de evenimente 'ompli'ate, 'are 8n

mod normal sunt aproape din'olo de ori'e 8n5ele%ere a min5ii umane.
/are parte din 'ea mai profund9 8n5ele%ere a omului este 'onfirmat9 de
le'turile lui &ay'eH 8ns9, e7ist9 de asemenea ai'i :i ;one 8n de;a'ord, 8n spe'ial 8n
'eea 'e prive:te 'on'eptele moderne materialiste 8n le%9tur9 'u 'rea5ia. ='est lu'ru
nu este surprin;9tor at<ta timp '<t adep5ii ei nu numai '9 nu sunt de a'ord 8ntre ei,
8ns9 respin% :i ori'e idee 8n le%9tur9 'u un 'on'ept spiritual. !in 'au;a at<tor de
pu5ine dove;i 'on'rete 'are e7ist9, ar%umentele lor sunt aproape 8n 8ntre%ime
teoreti'e. #otu:i, ambele :'oli de %<ndire s6ar putea s9 aib9 dreptate.
4n teoria evolu5iei avem un parado7D $volu5ioni:tii spun '9 omul a evoluat din
animal, teolo%ii '9 se tra%e din !umne;eu. 4ntr6un anumit sens, le'turile spun ambele
lu'ruri, '9 ambii au dreptateH sufletul omului este 8ntr6adev9r 'opil al lui !umne;eu,
iar trupul fi;i' a fost modelat dup9 a'eea, :i 8ntr6o sin%ur9 ramur9, a evoluat din
re%nul animal. !e asemenea, P9m<ntul a fost 'reat :i a evoluat. 4ns9, veri%a lips9
nu a fost %9sit9, pentru '9 nu e7ist9 ni'i o veri%9 lips9.
Se 'rede
iar datele '9 omulde
sunt departe area ofi v<rst9
si%ure.de&ele
la trei
maip<n9
ve'hila dove;i,
;e'e milioane de ani :ive'hime,
o mandibul9 din5ii
%9si5i 8n Tenya, datea;9 de doar 'in'i milioane de ani, iar a'east9 re'ent9 des'operire
este de trei ori '<t ve'himea pe 'are o 'redeau mai 8nainte ma>oritatea dintre
'er'et9tori. #reptat, v9lul de mister este dat la o parte.
4ntr6un anumit sens, 'hiar :i s'epti'ii au dreptateH de fapt, omul 'unoa:te at<t
de pu5ine lu'ruri si%ure 8n le%9tur9 'u natura 'rea5ieiH 8ns9 motivele sale pentru a
'rede sunt foarte importante pentru a fi un %hid al idealurilor sale, pentru tiparele
sale de de;voltare. Se pot lua 8n 'onsiderare, se poate sele'ta :i a''epta numai 'eea
'e este pre'um un inel al adev9rului pentru sine. &on'eptele din 8nre%istr9rile lui
&ay'e par s9 fie la fel de solid 8ntemeiate pe ra5ionament, '<t :i plau;ibil pre'um
ori'e lu'ru ima%inat de om. 3ar a'este lu'ruri nu sunt spuse numai 'um, ele spun :i
de 'e.
&e urmea;9 a'um este povestea 'rea5iei 'are se desprinde din le'turi. ='easta
nu 'on5ine surse e7terioare :i mi'i spe'ula5iiH 8ntr6una sau dou9 dintre 'a;uri sunt
anumite ipote;e :i interpret9ri pe 'are pare s9 se spri>ine materialul, 8ns9 a'estea
apar din motive de 'ontinuitate :i 'ompletare.
Din înregistrările lecturilor lui Cayce

La început a fost Duhul; o imensă mare de forţă a minţii, energie a
discernământului, ocupând tot spaţiu, tot timpul. Omniscienţă, Omnipotenţă,
Omniprezenţă,
"ni#ersală. $cestaaceasta a fost&senţa
era %ntregul, sursa #ieţii,
a tot;&"Cauza rimordială, !orţa
'"() C&L C& '"().
$cesta era *n.tr. +i &')& &ternul Dumnezeu.
2
-intea Lui Dumnezeu îmrăţi+ează energia totală a #ieţii, pentru că totul

în forma sa elementară este "nul. )ot timpul, tot spaţiul, toată puterea +i
materia sunt în esenţă una +i se azează pe forţa de atracţie +i repulsie, pe legea
poziti#ului +i negati#ului, în /urul căreia se în#ârte "ni#ersul. -i+carea, #iraţia
neuloase
acestei structuri
de colectare
atomice, sunt
a forţelor
manifestarea
poziti#0negati#e
Creatorului.
acestea
%n timpul
de#inacti#ităţi
putere
creatoare. $tomii, moleculele, celulele +i materia se schimă; dar esenţa, duhul,
nu se schimă. (umai forma de manifestare se schimă, nu +i relaţia cu Cauza
rimordială.
Cea de0a doua cauză a fost dorinţa; dorinţa de auto0e1primare, dorinţa
de a crea, dorinţa de companie. Duhul s0a mi+cat, iar prin mi+carea de 'ine,
'inele a creat o #iraţie separată; o manifestare separată. $stfel, în această
mare a păcii +i a #iraţiei în armonie a #enit un $milius, Lumina; prima e1presie a
minţii di#ine, manifestarea dintâi a duhului, s0a născut primul !iu care a emanat
din duhul 'ursei, precum un gând frumos, precum o idee. $ceasta a fost prima
Creaţie.
Din necesitate, $milius a fost înzestrat cu #oinţă lieră, cu raţiune, altfel
ar fi rămas al %ntregului, la #oinţa %ntregului. Cu toate că este parte a %ntregului +i
este con+tient de identitatea sa cu 'ursa, el a fost o entitate separată +i
con+tient de propria sa indi#idualitate în timp ce era tot+i una cu Creatorul în
duh +i în intenţie.
$cesta a fost $milius, Cel care a fa#orizat sosirea celorlalte entităţi
suflete+ti în această lume electro0spirituală 2 pentru că toate sufletele au fost
create la început; nici unul nu a fost creat mai târziu. Cu #oinţă lieră +i raţiune,
ele au e1istat ca +i copii într0o stare a perfecţiunii, în deplin acord cu 3oinţa
di#ină
duhului,a au
'ursei lor. $ceste perfecţi
fost descendenţi nenumărate manifestări,
ai unui manifestări
)ată ine#oitor +i se fără se1 ale
ucurau de o
#iaţă cu ade#ărat spirituală, într0o lume cu ade#ărat spirituală. $scultători în
întregime 3oinţei 'upreme a+a cum a fost $milius, ei au fost companioni ai
)atălui, a+a cum le fusese destinat să fie; o parte a %ntregului +i totu+i con+tienţi
că erau entităţi separate +i independente.
$tâta timp cât a#eau liertatea de a alege, fiecare a gândit mai înainte la
el însu+i, prima reacţie +i prima impresie era oarecum diferită de a tuturor
celorlalţi. $stfel, fiecare idee indi#iduală +i fiecare realizare sau moti# a de#enit o
parte a entităţii. 4ând după gând, e1perienţă după e1perienţă, fiecare dintre
aceste duhuri
propriul neîntrupate
său caracter. +i0a construit
$cti#itatea entităţiipropria
duh a sa indi#idualitate
de#enit aparte +i
astfel propria0+i
înregistrare ca suflet. $cesta este gândul +i a apărut în mod gradual.
2+
!iecare gând +i fiecare faptă s0a înregistrat nu numai pe sufletul entităţii

ci +i pe ghemul timpului +i spaţiului sau la altfel spus pe %nregistrările $5ashice.
$ceasta este 6%nregistrarea %ngerului7 sau 6Cartea 3ieţii7 despre care se
#ore+te. (imic nu scapă acesteia. !iecare #iraţie de la începuturi este în
permanenţă
Dar, nuînregistrată
pentru multpetimp,
flu1ul#oinţa
timpuluisufletelor
+i spaţiului.
#a rămâne departe de #oinţa
'ursei lor. !ascinate de puterea propriei lor indi#idualităţi creatoare, ele au
început să e1perimenteze. Dorinţa +i auto0mărirea au dat na+tere la distrugere 2
lucru care era în opoziţie cu unătatea, era opusul #oinţei Lui Dumnezeu. rin
mărirea proprie lor #oinţe +i independenţe a apărut egoismul +i egocentrismul. $
fost întoarcerea de la #oia lui Dumnezeu, cea care a dus la cădere, la separare,
la sfâr+itul stării de perfecţiune. $ceasta a fost 8e#olta %ngerilor sau Căderea
Omului.
Când sufletele s0au întors de la #oia lui Dumnezeu către propria lor
#oinţă, ele s0au separat de casa lor spirituală, de casa lor naturală, pentru o
lungă perioadă de timp. Legătura a fost întreruptă prin propria lor alegere, +i
numai propria lor alegere ar putea0o reface. Curând a#ea să nu mai e1istă nici o
cale de întoarcere; starea perfectă care era dreptul lor din na+tere era de/a prea
dificil de atins. O e#oluţie auto0creată era în curs de desfă+urare. &i au căzut
din ce în ce mai departe de 3oia Di#ină, până când nu a mai e1istat nici o
speranţă de re#enire 2 nici o re#enire la srcine.
$milius +i0a dat seama de ceea ce se întâmplă. $ fost conceput un plan
prin care s0a stailit un mi/loc de scăpare din gra#a situaţie în care se aflau
6pierdutele7 suflete căzute. rin inter#enţia pe care el a acceptat0o în mod
#oluntar, a#ea sarcina de a readuce lumea înapoi 2 o sarcină aproape
cople+itoare prin amploarea
%n conformitate ei. $cesta
cu planul, fiinţa aa#enit
fost primul dintre multele
în materialitate; sacrificii.
pentru că materia
era esenţială în scopul demonstrării fizice a separării de spiritual, astfel sufletele
au de#enit con+tiente de căderea lor, cu toate că ământul nu fusese creat doar
pentru om. 'istemele solare, planetele +i ământul au căpătat formă, create
prin acelea+i #iraţii0gând +i prin aceea+i esenţă a #ieţii emanată de mintea lui
Dumnezeu. olarităţile 2 poziti#ul +i negati#ul, sunt cheile de oltă în /urul cărora
se rote+te lumea. $tomul, format din electroni cu polaritate negati#ă, care se
rotesc în /urul protonilor care au polaritate poziti#ă, acesta este locul
constructi#. !iecare atom, fiecare celulă, acesta sunt o lume prin ele însele, iar
această
sunt lume este Creatorului.
manifestarea moti#ată de acela+i duh dătător de #iaţă, nu este Creatorul, ci
Cosmosul a fost construit prin intermediul +i pe principiile care au de#enit
2
cunoscute su denumirea de muzică, aritmetică +i geometrie; armonie, sistem +i

echiliru. rin modificarea ritmului #iraţiei 2 a lungimii de undă +i frec#enţei, ca
să spunem a+a 2 au luat fiinţă diferitele mi+cări, diferitele tipare, forme +i
sustanţe. $cesta a fost începutul legii di#ersităţii, lege care furnizează tipare
di#iziuni în forţăpentru
interminaile +i materie.
modelul uni#ersal. e această lege se azează marile
!iecare model realizat în mod inerent prin el însu+i are propriul plan al
dez#oltării +i e#oluţiei, unul care corespunde sunetului unei note muzicale.
(otele se alătură pentru a alcătui tonuri; tonurile de#in fraze; frazele melodii;
melodiile inter0pătrunse una în alta alcătuiesc o simfonie. %napoia +i înaintea
minţii lui Dumnezeu este /ocul "ni#ersului; unul nelimitat în oiecti#ul imaginaţiei
unui Duh $0)oate0Creator.
)oată materia se mi+că +i se schimă, asumându0+i propriul model în
funcţie de #iraţia proprie +i de menţinerea propriei acti#ităţi prin intermediul
legii atracţiei +i repulsiei, a poziti#ului +i a negati#ului. )ot ceea ce a #enit în
e1istenţă a fost un aspect al minţii 2 al Duhului Creator.
)oată materia conţine duh +i este de natură electrică, manifestându0se în
diferite forme, din cauza diferitelor ritmuri sau #iteze. !iecare dintre condiţiile
care e1istă în planul material are un omolog +i modelul său în panul cosmic sau
spiritual. )oate forţele sunt o singură forţă. Lucrurile spirituale +i lucrurile
materiale sunt în esenţă acelea+i, cu toate că sunt diferite ca manifestare sau
e1presie.
ământul este numai un atom în "ni#ersul lumilor. 'istemul solar cuprinde
+i alte lumi sau alte stări ale con+tiinţei, ale e1istenţei. Cu toate că fiecare
dimensiune are propriul set de legi, aceea+i forţă gu#ernează legile ământului,
ale planetelor,
aceea+i lege a ale stelelor,+i repulsiei.
atracţiei constelaţiilor, cu toate
ământul sunt ţinute
reprezintă cea înde0a
spaţiu
treiaprin
dimensiune, laoratorul de testare pentru întregul sistem. Celelalte planuri 2
-ercur, -arte, 3enus, 9upiter, 'aturn, (eptun, "ranus 2 urmează să /oace
rolul lor în planul de e#oluţie a sufletului, cu toate că într0un mod oarecum diferit
+i târziu faţă de când treuia.
„lanul ăm-ntului, în primul r-nd o masă de căldură care vibra şi care
a apărut dintr'o ceață clocotind, s'a decis să ie un companion al lumii în
3niversul lumilor. *stel a început rotația naturală, cu încetul s'a deplasat mai
aproape de 0oare, cel de la care primeşte impulsul pentru trezirea elementelor care
dau viața în dieritele sale orme.”
4Cazul 5 )&%'&6
2)
Legile !orţelor Creatoare sunt uni#ersale. rima este Legea :uirii, a

doua este legea propagării, a treia este legea e#oluţiei sau a cre+terii +i
dez#oltării. $stfel, Duhul lui Dumnezeu, !orţa Creatoare, s0a mi+cat pe faţa
ământului +i din haos a #enit frumuseţea naturii de la început, în toată
splendoarea
Caycesa.a spus „7intea 8ui #umnezeu cuprinde întreaga energie a
vieții, cu mintea 0a 3niversală, cuprinde evoluția în toate ormele sale, în toate
etapele sale de dezvoltare, precum şi în toate conştiințele de sine, punctele de vedere
individuale, inclusiv pe noi înşine. 9otuşi, noi în orma noastră izică nu avem
tipul de minte a Creatorului, ci mai degrabă tipul de minte care provine din
materialitate.”
4Cazul 5 :;1'Ca6
„rima Cauză a ost crearea a ceea ce ar i putut i un companion pentru
Creator< căci ea, creatura, ar i putut i prin maniestările în activitate 4care i'au
ost6 date, să'şi arate sie însăşi, pentru a i demn, dar şi un bun însoțitor al
Creatorului. rin urmare, orice ormă de viață pe care omul o vede într'o lume
materială este o esență sau o maniestare a Creatorului< nu Creatorul, ci o
maniestare a rimei Cauze.”
„*poi, unui sulet care vine din Creator = 4atunci6 c-nd intră într'o
conştiință care devine o maniestare în orice plan sau seră de activitate, îi este dată
libertatea de a alege, pentru a'şi olosi aceste abilități sau calități ori condiții în
eperiența sa. >ar acest lucru va demonstra, va maniesta şi va arăta dinainte, ce
se relectă în activitatea sa dinaintea acestei rime Cauze.”
4Cazul 5 )&%'0d'$6
Lui $milius i0a fost dată în gri/ă sfera pământească. 8egnul mineral,
plantele +i animalele, acestea s0au dez#oltat cu mult timp înainte ca omul să intre
în acest plan. $cesta este gu#ernat de legi imuaile care au fost de/a stailite +i
sunt în aplicare. 'ufletele care de/a erau în duh au fost atrase în materie +i au
#enit
multelepesfere
noi tărâmuri
pe care înle0au
număr foarteîn calea
întâlnit mare. lor
ământul
+i care aaufost
fostnumai una dintre
întocmite pentru
aceste suflete.
2*
$ceste suflete, fiind încă în duh +i fiind atrase către planul pământesc, au
oser#at diferitele forme de #iaţă animală +i legăturile trupe+ti ale acestora. &le
au plutit pe deasupra acestora, #ăzând aundenţa dez#oltării acestora în u+oara
răcoare tropicală. &le au #ăzut fructele care cre+teau pe alocuri +i au dorit să
e1perimenteze.
guste din ele; <iaupentru
oser#at
că dorinţa
#iaţa i0ase1uală
împins să
a caute
animalelor
să se +ie1prime
au doritîn materie,
să o
ele s0au înfruptat din ce în ce mai mult din material, de#enind mâncători +i
alimentându0se din mediul fizic ce le încon/ura.
<i din moment ce sufletele erau de asemenea con+tiente de sine, a#eau
acel punct de #edere de la Dumnezeu +i capailitatea de a fi ceea ce este
Dumnezeu, ele au început să se /oace de0a creaţia imitându0L pe Dumnezeu.
$stfel, ele au de#enit asorite în propriile puteri creatoare cu care fuseseră
înzestrate de la început, au mimat fiarele sălatice de pe câmpuri, +i zurătoarele
din aer, #isând la ideile de a a#ea trupuri în care le0ar fi plăcut să locuiască.
4ândurile sunt fapte, iar aceste dorinţe în cele din urmă s0au materializat;
la început resursele întregii creaţii îi erau disponiile omului. !ormele erau în a+a
manieră concepute, încât la început e1istau numai forme0gând sau #izualizări,
realizate prin împingerea sinelui către e1teriorul său, spre propria e1teriorizare,
într0o asemenea manieră care era mult dorită, o modalitate atomică, di#izare, +i în
cele din urmă realizarea completă a doi sau mai mulţi atomi; sau asemenea
dez#oltării ameoei în apa unui lac cu apă stătută, care se multiplică mereu +i
mereu. $+a s0a format satisfacerea dorinţelor carnale +i materiale, +i totu+i,
formele solidificate sau coagulate în materia în sine au căpătat culoarea mediului
încon/urător, foarte asemănător unui cameleon care se adaptează sau preia din
culoarea din /urul lui.
direcţia-entalul a fost acti#itatea
de dez#oltare. !aptul căpredominantă
mentalul era îna sufletului, s0au înaltfel
mod constant spus,
căutarea
e1primării +i pentru a de#eni tot mai ata+at de material, a necesitat o di#izare a
forţei mentale. $cest lucru a a#ut ca rezultat trei faze ale procesului de gândire
-intea Con+tientă care dă direcţia către construirea, folosirea +i controlul
materiei; sucon+tientul sau incon+tientul, care este depozitarul memoriei,
interfaţa ei; +i supracon+tientul care este dedicat în întregime sufletului0minte.
$cestea nu sunt trei tipuri distincte de minte, ci mai degraă sunt funcţii
ale unei singure minţi, ale unei minţi cu trei ni#ele diferite . 'e pare că între
con+tient +i supracon+tient e1istă un răzoi constant, sau altfel spus, ele
lucrează în scopuri
supracon+tientul treuieîncruci+ate. Cu toate acestea, în cele din urmă
să fie în#ingător.
$stfel, sufletele folosindu0se +i auzând de pri#ilegiile lor, au fost
2(
realizate cele mai înalte precum +i cele mai /osnice aplicări ale forţelor di#ine. La
puţinii dintre cei care au căutat să cunoască îndrumarea, calea, aceasta le0a fost
întotdeauna oferită; masele s0au întors în mod delierat înapoi, căutându0+i
împlinirea propriilor dorinţe. $cestea au fost prinse în capcană.
aplicarea=aosul
gre+ită
rezultat
a forţelor
nu auspirituale.
fost făcut-asculinul
numai prin +iformele
femininul
luate,au dar
apărut
+i prin
în
e1istenţă. $ceasta a fost separarea se1elor, di#izarea naturii 6omului7 în forţe
poziti#e +i negati#e.
rima femeie s0a numit Lilith, ea a fost precursoarea &#ei, +i atunci a
apărut un conglomerat de monstruozităţi. Ciclopi, satiri, centauri, unicorni +i
diferitele forme menţionate în mitologie, a#ând trupuri de animale +i capete
umane, acestea au #enit în e1istenţă. $stfel, sufletele care au #enit, au influenţat
+i au direcţionat, au locuit în trupurile care erau proiecţii ale propriilor creaţii
mentale +i au propagat o rasă de monstruozităţi.
)rupurile lor au fost propriile lor creaţii +i nu zeităţi. $cestea au fost
fiicele oamenilor, giganţii de pe ământ despre care se #ore+te în 3echiul
)estament. Deci, o ciudăţenie, o stare coruptă a e1istenţei a #enit în e1istenţă,
însă a fost începutul unei perioade de e#oluţie în îndelungata luptă a spiritului
pentru cucerirea puterii asupra materiei.
-onstruozităţile mergeau pe ământ +i se amestecau cu animalele. 'e1ul
a fost factorul determinant, astfel că, acesta este simolizat printr0un +arpe. rin
suflete descendente care se nă+teau din nou +i din nou într0o închisoare a
materiei, acestea nu putea să scape singure. rins în aceste trupuri grote+ti,
omul a a/uns într0un fel de deri#ă, tot mai departe +i mai departe de 'ursa lui, de
e1istenţa armonioasă în pace +i în iuire +i care îi fusese menită. rin acest lucru,
ellucru
s0afolosind
aruncat puterile
intenţionat pe sinepentru
creatoare însu+i însinesatisfacerea
însu+i, princarnalului; a făcut acest
folosirea distrugătoare
a spiritualului. $cesta este ăcatul Originar al omului.
(umai pe ământ au luat sufletele materie ca să de#ină fizice. e alte
planuri +i în alte tărâmuri ale con+tiinţei, e#oluţia spiritului este #ariată. (umai în
fizic, în planul tridimensional, se face trecerea de la un plan la celălalt, procesul
necesitând ceea ce este denumit na+tere +i moarte. 'ufletul, duhul lui
Dumnezeu în om, a fost de la începuturi nemuritor. &l nu se na+te +i nici nu
moare, pentru că sufletele sunt precum corpusculii din trupul Lui Dumnezeu,
%ntregul.
$milius, cu a/utorul sufletelor0entităţi minte0spirit din alte tărâmuri, 6fii ai
Celui rea%nalt7 0 a inter#enit în această e#oluţie gre+ită pe care omul +i0a creat0
-A
o pentru el însu+i pe ământ. rintre diferitele forme fizice de pe ământ, a

e1istat un trup ca model +i care se potri#ea cel mai ine necesităţilor omului.
$cesta a fost un trup care ar fi putut fi de a/utor, nu unul care să încurce în
lupta pentru a fi ca unul *în acord cu !ăcătorul.
$dam,rinom propria
cu trup sa+i alegere,
sânge, primul
$milius
dinînsu+i
rasa perfectă,
a coorâtprimul
în materie
dintre+i !iii
a de#enit
Lui
Dumnezeu, spre deoseire de 6!iicele Omului7, progenituri ciudate ale
$mestecului. $cesta a fost moti#ul mustrării, pentru a se păstra rasa pură dat
6!iilor Lui Dumnezeu care au pri#it pe fiicele Omului +i le0au #ăzut ca +i cum ar
fi frumoase.7 *4eneza >?
$dam a fost un om, dar de asemenea a fost mai mult; &l a fost *+i este
simolul întregii rase umane, al celor cinci rase. &#a a fost creată ca suflet
pereche ideal pentru $dam, din cauza naturii spirituale di#izate în poziti# +i
negati# a omului. $stfel, &#a a fost de asemenea simolul 6celeilalte /umătăţi7 a
naturii umane, pentru toate rasele. $ceasta a fost ultima dintre creaţiile
importante.
%n femeie sunt e1primate negati#ul +i recepti#itatea; poziti#ul fiind suprimat.
%n ărat, poziti#ul +i acti#ul este e1primat, iar negati#ul suprimat. entru că la
început !iii Lui Dumnezeu, sufletele, erau androgine, cominând masculinul +i
femininul într0unul singur. rimul companion, Lilith a fost o proiecţie în lumea
animală 0 un mi/loc de a atinge un scop pentru satisfacerea dorinţei pentru care
intrase. rin întoarcerea înapoi la planurile Creatorului +i aţinerea de la
impulsul creator, crearea &#ei a fost necesară ca pereche de a/utor, ca echiliru
în lupta îndelungată pentru întoarcerea înapoi către Dumnezeu, acesta treuia
să fie rezultatul. &#a a fost creată de Dumnezeu imediat din sufletul entitate
de/a e1istent. 6Dumnezeu
rin &#a, complementula spusperfect
'ă fieal#iaţă,7 +i atunci
lui $dam, s0aa făcut
fost #iaţă.
canalul de
reproducere al rasei perfecte. Cain s0a născut din părinţi fizici perfecţi. $dam +i
&#a, +i contemporanii lor, au fost creaţii speciale +i nu e#oluţii din ce#a ce
fusese de/a creat. Omul nu descinde din maimuţă.
)otul pe ământ a fost pregătit pentru #enirea omului. Legi imuaile au
fost stailite pentru #iaţa +i susţinerea sa. rin intermediul legii relati#ităţii,
poziti#ul +i negati#ul, e1perienţa ăratului +i femeii pe ământ; ziua +i noaptea,
cald +i rece, ine +i rău, cu toate au fost făcute prin intermediul celor cinci simţuri
+i prin raţionamentul minţii.
Cualtoate
+aselea, acestea,
+aptelea +i al fără să +tie,
optulea simţ.omul +i0a păstrat
$ce+tia întotdeauna
sunt factori psihici cel
saude0al
e1trasenzoriali ai sufletului care s0au retras în mod gradual unde#a în fundal, în
-1
timp ce duhul intra din ce în ce mai mult în materie.

roiecţia rasei perfecte în materie nu s0a făcut numai în 4rădina
&denului 2 despre care lecturile spun că a fost în :ran +i Caucaz @@ 2 ci în acela+i
timp, în cinci locuri diferite de pe ământ.
urmează $ceste
să fie cinci
cucerite
locuriînainte
ocupate
de aînfi lume,
atinsăreprezintă
din nou perfecţiunea.
cele cinci simţuri
&raucare
în acel
timp @AA de milioane de suflete pe ământ. 8asa ală se afla în :ran, zona
Caucazului de0a lungul -ării (egre +i în -unţii Carpaţi din &uropa Centrală
*n. tr. Din lecturi se înţelege faptul că pe atunci -unţii Caucaz +i -unţii
Carpaţi formau un singur lanţ muntos, iar -area (eagră nu a#ea forma +i
dimensiunile actuale. 8asa galenă a fost în ceea ce mai târziu a de#enit
De+ertul 4oi din $sia de &st. 8asa neagră a fost în 'udan +i partea de sus
a #estului $fricii. 8asa rună în $nzi +i Lemuria, continentul situat ulterior în
11 $ste reprodus9 mai >os tradu'erea apro7imativ9 a '<torva para%rafe din Le'tura nr. - 61-, le'tur9 dat9 pentru
fiului s9u Ru%h Lynn &ay'e 8n ;iua de 1) noiembrie 1(-2.
4ntrebareaD $ste 'ore't '9 au fost stabilite de la 8n'eput lo'urile pentru 'ele 'in'i rase@
9spunsulD =:a 'um %9sim, a'estea au fost astfelD &ea din Gobi, %alben9. &ea alb9 Q mai de%rab9 8n &arpa5i de'<t
8n 3ndia, 'u toate '9 nu este ale%erea lor. &ea ro:ie, desi%ur 8n =tlantida :i =meri'a. Brun9 8n =n;i. Nea%r9 8n
'<mpia :i ;ona Sudanului sau =fri'a.
4ntrebareaD nde se afla re%iunea &arpa5i@
9spunsulD =arat.
4ntrebareaD nde se afl9 lo'a5ia@ $ste a'easta pe hart9 ast9;i@
9spunsulD Partea de sud a $uropei :i usiei, Persia :i a'est 5inut. /un5ii &au'a;.
4ntrebareaD !e 'e a fost ales num9rul 'in'i pentru proie'5ia 'elor 'in'i rase@
9spunsulD ='est lu'ru, a:a 'um 8l %9sim noi, 8nseamn9 a'el element 'are 8l repre;int9 pe om 8n forma sa fi;i'9,
pre'um :i atributele pentru 'a a'esta s9 devin9 'on:tient !$ esen5ial sau spiritual pe 'alea sa '9tre 'on:tiin5a fi;i'9.
4n 'eea 'e prive:te sim5urileH 'a :i sim5uri &$ PE3N din diferitele for5e, a'estea i6au fost date omului pentru
'ompletarea a'tivit95ilor din domeniului 8n 'are se %9se:te el 8nsu:i. Pentru 'ertitudine, a'est lu'ru poate fi e7tins.
='easta trebuie avut 8n vedere 8n rela5ie 'u faptul e7isten5ei promisiunii '9 $l va veni din nou. Poate ori'e %rupare 8n
parte s9 %<ndeas'9
totdeauna, pentru 'apentru
omul ea
s9 8ns9:i 'a :i 'um
fie 'on:tient :i s9arre'unoas'9
fi un sin%urfaptul
om, $l'9vanuap9rea
trebuie'as9lafie8n'eput :i a:a
r9sti%nit va fidepentru
numai dorin5ele
sale 'arnale, 'i :i de toate elementele 'are se fa' P$N# 'on:tienti;area manifest9rilor spirituale 8n planul
material
4ntrebareaD =pari5ia 'elor 'in'i rase s6a produs simultan@
9spunsulD S6a 8nt<mplat 8n a'ela:i timp.
4ntrebareaD !es'rie5i suprafa5a P9m<ntului 8n perioada apari5iei 'elor 'in'i proie'5ii.
9spunsulD ='easta a fost dat9. La 8n'eput, sau 'eea 'e este 'unos'ut sub denumirea de 8n'eputul ori &au'a; :i
&arpa5i, sau Gr9dina $denului, 5inut 'are se afl9 a'um mai mult 8n de:ert, 'u toate '9 este mult munte :i se
desf9:oar9 multe 8n 5inuturile de a'olo. Por5iuni ale nordului e7trem au devenit dup9 a'eea por5iuni sudi'e, sau
por5iuni polare 'are s6au transformat dup9 a'eea o'up<nd re%iunile tropi'ale :i semi6tropi'aleH de'i, este %reu de
dis'ernut sau de relatat s'himb9rile. Nilul se v9rsa 8n 'eanul =tlanti'. &eea 'e este a'um Sahara, era un 5inut
lo'uit :i foarte fertil. &eea 'e este a'um parte 'entral9 a a'estei 59ri J=meri'aK, ba;inul /ississippi, era totul o'ean,
numai platoul e7ista, re%iuni 'are sunt a'um p9r5i din Nevada, tah :i =ri;ona au format 'eea 'e 'unoa:tem a'um
'a Statele nite. !e6a lun%ul =tlanti'ului se formau p9r5ile e7terioare sau 5inuturile >oase ale =tlantidei. =poi, =n;ii
sau 'oasta Pa'ifi'ului a =meri'ii de Sud, a o'upat por5iunea e7trem9 de vest a Lemuriei. rali :i de asemenea
re%iunile nordi'e erau transformate 8ntr6un t9r<m tropi'al. P9r5i din de:ertul mon%ol erau atun'i teren fertil. ='estea
85i vor permite s965i fa'i un =N/3# 'on'ept despre starea 8n 'are se pre;enta P9m<ntul 8n a'el timp. =poi, despre
transformarea o'eanelor, ele nu mai poart9 denumirile lor, :i totu:i, de unde vine numele lor@ &are este le%enda, :i
'hiar, 'are este numele lor@
-2
zona Oceanului acific. 8asa ro+ie a fost în $tlantida +i $merica.

-ediul încon/urător +i condiţiile climatice determină culoarea rasei. entru
toţi oamenii, indiferent de culoare, era un singur sânge +i sunt memri ai rasei
6perfecte7. ur +i simplu, culoarea rasei l0a adaptat pe om la condiţiile care
acea rasă.
urmau să fie%nîndeplinite
cadrul rasei+i ale,
simolizează
#edereaatriutul
+i simţul de
#ăzului
conducător
este predominant
al oamenilorsaudin
accentuat; în cea ro+ie, sentimentul sau emoţia; în cea galenă, auzul; în cea
neagră, satisfacerea poftelor; iar în cea rună, accentul este pe simţul mirosului.
&#rei ca +i popor, s0au dez#oltat la o dată mult mai târzie. De asemenea,
egiptenii au apărut mai târziu ca urmare a unui amestec între rasele ro+ie, neagră
+i ală, cu apro1imati# @B.BBB de ani %nainte de =ristos.
Continentul $tlant a fost cel mai important ca ţinut +i ca suprafaţă din
lume +i a fost centrul primei ci#ilizaţii. rin cel de0al doilea aflu1 de suflete a #enit
rasa perfectă, cu apro1imati# @B milioane +i /umătate de ani în urmă 2 a#ea să
înceapă o nouă eră a e#oluţiei omului pe ământ.
$tlanţii au fost un popor pa+nic +i au făcut progrese rapide în folosirea
resurselor naturale. 4azul natural +i focul au fost printre primele descoperiri. %n
anii care au urmat, ei au construit o ci#ilizaţie superioară din mai multe puncte de
#edere.
Di#izarea forţelor mentale a a#ut loc în timpul primilor o mie de ani de la
ocuparea ământului de către rasa perfectă. rin această di#izare a forţelor
mentale a fost o legătură cu materialul +i una cu spiritualul. $ceasta a a#ut loc
printr0o din ce în ce mai slaă accentuare a aspectului di#in al naturii sale, omul
de#enind din ce în ce mai puţin con+tient de pro#enienţa sa. entru că omul nu a
recunoscut că este o parte a ceea ce este, nu +i0a recunoscut unicitatea în
întreaga materie,
interpretările forţelealesale,
carnale ci s0a azat
acestuia. Odatădincucetrecerea
în ce mai timpului,
mult pe mentalul fizic cu
numai #isele,
rugăciunea +i religia au mai rămas să0i amintească despre srcinea sa di#ină.
Dorinţa care l0a condus către acceptarea acestor lucruri pe care el le cuno+tea
în mod instincti# nu era una ade#ărată; el s0a amestecat cu monstruozităţile +i a
produs 6amestecături7 0 /umătate animal, /umătate om. %n cele din urmă, el +i0a pus
propriul ego mai presus de orice altce#a, 6<i s0a căit Dumnezeu că la făcut pe
om pe ământ +i s0a mâhnit în inima 'a.7 :0a părut rău +i s0a căit Dumnezeu că a
făcut pe om pe pământ.*4eneza >> Eilia ne oferă o relatare a potopului
care a a#ut loc cu apro1imati# ?F.BBB de ani %nainte de =ristos, iar în $tlantida
a a#ut
de ca rezultat
asemenea, scufundarea
a dispărut celor acific.
în Oceanul mai mari +i mai multe dintre insule. Lemuria
)otu+i, chiar +i în acele zile, la fel ca în toate epocile, au e1istat oameni
--
care au reu+it să atingă o asemenea înaltă con+tientizare a Creatorului încât nu

a fost necesar pentru ei să mai treacă din nou prin planul terestru. entru că,
6chiar +i în ziua aceea ei au chemat numele Domnului7... <i 6&noch a umlat cu
Dumnezeu, +i el nu mai era; pentru că Dumnezeu l0a luat pe el.7 <i a plăcut
*4eneza
&noh lui Dumnezeu
G?H Câte#a +i apoidintre
nu s0asuflete
mai aflat,
s0aupentru
întorscă l0a
la mutat
alegereDumnezeu.
pe planul
ământesc, iar cele mai multe prin intermediul legii *n. tr. &ste #ora despre
Legea Cauzei +i &fectului.
Din timp în timp, unii au fost ridicaţi pentru scopuri specifice, +i astfel
ciclul a continuat, din nou +i din nou au e1istat +i s0au ridicat anumite suflete
pentru a se manifesta într0o 6modalitate mai enefică, magnifică +i mai noilă7, ca
să0i arate omului calea. $ fost aici dată dintotdeauna direcţia pentru cei care
caută Lumina, calea pentru a de#eni din nou una cu Creatorul. De0a lungul
multora +i îndelungatelor perioade de dez#oltare ale omului, progresul său s0a
accelerat s0au a retrogradat ori a rămas în staţionare, în mod proporţional cu
e1ercitarea propriei sale #oinţe spre ine. $stfel, în dez#oltarea fiecăruia dintre
oameni primul care treuie cucerit este propriul sine. Ce#a precum ar fi
na+terea, pentru că aceasta este parte a legii uni#ersale. uneţi aceste lucruri în
alt mod, mintea omului însu+i, în totala sa funcţionalitate, treuie să fie unificată
+i armonizată dacă el este pe cale să0+i amintească +i să0+i accepte srcinea sa
di#ină, mo+tenirea sa.
$u e1istat aproape la fel de multe #ariaţii în folosirea forţei mentale pe
cât de multe indi#idualităţi sunt. Ce anume hrăne+te un suflet, pe ce se azează,
acestea de#in mi/loacele sale, modalităţi de dez#oltare sau de întârziere; pentru
că inele +i răul se e1primă în funcţie de moti#e +i utilizarea moti#elor. Oamenii
din
rase$tlantida au trecut
+i din celelalte prinînsă
ţinuturi; acelea+i stadiilordea#ea
progresul dez#oltare ca +imaiceirapid,
să fie mult de celelalte
cel puţin
cel material dacă nu +i cel spiritual.
$stfel este duhul Lui =ristos, 'fântul Duh în $dam 2 un om precum o
rasă, o cale care a fost pregătită pentru cucerirea lumii; lupta duhului asupra
materiei, inele contra răului. Ca urmare, prin $dam ca +i indi#idualitate, +i la fel
de ine ca +i grup *$dam înseamnă om, umanitatea +i0a început lunga călătorie
înapoi către starea de fiinţă demnă +i însoţitare a Creatorului. $cesta a#ea să
fie un drum lung, o călătorie oositoare pentru omul care este străin pe ământ.
%n anul @IAB, &dgar Cayce a oferit o serie de lecturi în legătură cu istoria
creaţiei%nrelatată în 'cripturi.
Eilie, cel ce a scris $ceasta
4eneza aestea#utesenţa
sarcinaa ceea
de a ce a spusceel.se întâmplă
e1plica
în infinit prin cu#inte limitate, u+or de înţeles pentru minţi limitate în principii, dacă
-
nu +i în metodă. rimul capitol are legătură cu perioada de dinainte +i cu

perioada din timpul celor cinci proiecţii ale 'ufletului Lui =ristos, cu perioada
lui $milius pe planul pământesc.
'e presupune că -oise împreună cu :osua ar fi scris cartea 4enezei +i
ce ae#identă
era fost la începutul
ideea deapariţiei
a oferi omului
oamenilorîn con+tiinţa
din timpulmaterială.
lui -oise un concept despre
Cartea lui :o# scrisă de -elchisede5, este o relatare a !iului în ale cărui
mâini a trecut ământul +i încercările prin care a trecut în carne, astfel încât să
poată de#eni sal#ator al omenirii.
Eilia este în primul rând o carte ezoterică, o carte simolică. 4eneza
este po#estea creaţiei comprimată în câte#a #ersete scurte. 'imolurile +i
personificările sunt utilizate într0un cadru pământesc pentru a transmite ideile
din spatele e#enimentelor produse în întreg uni#ersul, pe tărâmul spiritual +i în
trupul uman însu+i.
%n cel de0al doilea capitol al 4enezei, este po#estea lui $dam, aceasta
este ade#ărata po#este a omului ca om, începutul. $ceasta nu este o
recapitulare a ceea ce a fost mai înainte. %n timp ce primul capitol #ore+te
despre omul duh, cel de0al doilea #ine cu relatări despre rasa perfectă +i omul
fizic pe ământ, 6pentru că acolo nu era un om care să lucreze pământul7
*#ersetul G. ământul însu+i era complet, cu capacitatea de a furniza tot ceea ce
este necesar pentru reproducere.
Ca urmare a creaţiei din cea de0a +asea zi, ământul a fost ocupat de
suflete care s0au proiectat ele însele în materie, interesate de e#oluţia #ieţii pe
acest ământ +i care nu erau con+tiente că astfel erau separate de imaginea din
care au fost făcute. O perfecţiune, un om fizic a treuit să fie creat ca +i creaţie
separată,
proiectat eleîn scopul
însele de a putea+ifiauo comparaţie
în animale pentru sufletele
produs monstruozităţi. Omul,careomuls0au
fizic
perfect a fost creat, se spune în 4eneza ?J, pentru a fi o contra0parte fizică a
creaţiei spirituale, acest lucru este e1primat în 4eneza @?>. Omul creat a fost
făcut după imaginea Lui Dumnezeu, el a fost făcut din pământ, iar ca e1emplu se
poate da trupul uman care este compus din punct de #edere chimic din toate
elementele ce se află în sol.
Când sufletele eu fost create la începuturi, ele nu erau nici ărat, nici
femeie, ci amele, un complet întregit. 'ufletul în sine nu are nici un se1, ci
adoptă o e1presie poziti#ă sau negati#ă atunci când #ine în materialitate, în
acord Decu dez#oltarea +i cu scopul
asemenea, timpul când acare#enittreuie
$damsăa fie
fostîndeplinit.
împărţit în alte etape ale
creaţiei. &#a a fost creată pentru a completa e1presia lui $dam ca e1emplu
-+
pentru ceilalţi. $dam era făcut de/a complet, astfel că a fost necesar să se ia
forţa negati#ă din trupul său fizic +i care treuia să se e1prime prin &#a. $sta
nu înseamnă că sufletul lui $dam a fost împărţit, ci faptul că din trupul său a fost
luată forţa negati#ă prin care un alt suflet s0a manifestat ca &#a. &i au fost
însă încerelaţie
ceea am putea
unul cu
numicelălalt,
sufleteăratul
gemene.este
!iecare
poziti#ul
suflet
iar femeia
este complet
este negati#ul.
în el însu+i,
$stfel a #enit "ni#ersul în e1istenţă, prin -intea !ăcătorului. ământul a
#enit în e1istenţă foarte asemănător cu modul în care fiecare celulă atomică se
înmulţe+te prin sine însă+i; iar lumile sunt +i acum făcute prin acela+i proces.
Când ământul s0a răcit +i a de#enit locuiil, omul ca om a intrat în el prin
intermediul minţii !ăcătorului. &l a intrat în forma materială a omului carnal; care,
precum carnalul, putea muri, se degrada +i se întorcea în ţărână. %nsă, duhul din
om este nemuritor +i etern ca să poată de#eni din nou una cu Creatorul. 63oi nu
+tiţi că sunteţi templul lui Dumnezeu +i că Duhul Lui Dumnezeu locuie+te în
#oiK7
Cu toate că omul a parcurs un drum lung pentru a stăpâni ământul, din
punct de #edere material +i +tiinţific, el continuă totu+i în încercarea de a0+i
supune semeni. &l încă nu +i0a acceptat pe deplin !răţia omului +i aternitatea
Lui Dumnezeu. entru că, într0ade#ăr, oamenii cu toţii sunt fraţi; nu e1istă în
realitate nici o altă relaţie între oameni..
Depă+irea monstruozităţii, amestecului +i influenţelor animalice s0au
realizat prin rena+tere, chirurgie, precum +i prin e#oluţia către un scop mult mai
di#in. %n cele din urmă, influenţele animalice au dispărut cu apro1imati# IBBB de
ani %nainte de =ristos. "rme ale acestor patetice creaturi, cu ane1e lor ca aripi,
cozi, pene, gheare +i copite au fost ulterior descrise cu precizie în arta asiriană +i
egipteană.
monstruozităţi'fin1ul este unul dintre notailele e1emple ale acestor
de la începuturi.
Etrase din lecturile lui Cayce
„C-nd orțele 3niversului s'au adunat împreună, pe deasupra apelor era
sunetul venirii iilor 8ui #umnezeu. +i stelele dimineții c-ntau împreună. este
supraața apelor era vocea gloriei venirii omului pentru a locui. ăm-ntul în
orma sa a devenit un loc< iar după aceea, capabil pentru a i o locuință pentru
creatura numită om.” 4Cazul 5 )%'8'$6
„Entitatea a ost... la început c-nd primul dintre elemente a ost dat şi orțele
-
care au ost puse în mişcare şi care au ost aduse serei... numită planul terestru...
atunci c-nd stele dimineții c-ntau împreună, iar v-nturile murmur-nd, aduceau
vestea venirii pentru locuire a omului, a du"ului Creatorului< şi el a devenit un
sulet viu. Entitatea a intrat pentru a i cu acea mulțime.” 4Cazul 51;%'8'$6
„Entitatea se găsea ea însăşi în trup, minte şi sulet< acesta răspunde
#umnezeirii ' 9atălui, ?iului şi 0-ntului #u", în lumea tridimensională.
#umnezeu s'a mişcat şi spiritul a venit în activitate. În mişcare a ost adusă
lumina şi mai apoi în "aos. În această lumină a venit creația a ceea ce a venit să
ie ăm-ntul material< în serele în legătură cu ăm-ntul, cu spațiul şi cu timpul.
În răbdare au evoluat acestea prin acele activități, p-nă c-nd au ost cerurile şi
constelațiile, stelele şi 3niversul aşa cum este el cunoscut = sau încearcă să ie
cunoscut de către suletele entități din planul material.”
„*poi a venit materialitatea pe ăm-nt, prin #u" împing-ndu'se ea
însăşi în materie. #u"ul s'a individualizat, apoi a devenit ceea ce noi recunoaştem
în unii şi în ceilalți ca entități individuale. #u"ul care oloseşte materia, care
oloseşte orice inluență în mediul păm-ntesc pentru slava ?orțelor Creatoare,
împărtăşind'o şi ăc-nd'o parte a Conştiinței 3niversale.”
„Ca şi entitate, ca individualitate, aplic-nd acestea ea însăşi, prin răbdare
devine conştientă, în timp şi în spațiu, în relația sa cu #umnezeirea. entru că în
ea însăşi îşi găseşte trup, minte şi sulet. *şa cum ?iul este constructorul, astel şi
mintea este constructorul entității individuale.”
4Cazul 5)(2@'70'$6
„0ă ne reamintim că ăm-ntul a ost populat de animale înainte să ie
populat de omA rima dată 4a ost6 ceva precum o masă, din care s'a ridicat o
ceață< apoi s'a ridicat ceva cu lumina care s'a desprins din aceasta, stabilind ea
însăşi
început4să ie6normalele
atunci precum unsalecompanion
rotații, cu aldieritele
acestoraeecte
4planetele6 în 3nivers<
asupra variatelor şi'a
porțiuni
ale aceluiaşi 4ăm-nt6 astel cum, încet = şi încet o mai ace şi acum, se apropie
-)
sau se îndepărtează de 0oare, acesta a primit impulsul lui pentru trezirea

elementelor care dau însăşi viața 4prin radiația unor asemenea elemente... de la
0oare6... *ceste elemente au atracția şi repulsia lor, sau... animozitățile şi
apropierile împreună.
vorbim despre *cestea
gazde cereşti, desprelestele
vedemsau prin
despreîntreaga
planete.”împărăție... indierent că
4Cazul 5)&%'&6
„Bmul a ost ăcut ca om. *u ost, şi sunt = aşa cum le găsim, doar trei
creații... materia, orța şi mintea. 9rupul nu este numai un trup, însă dezvoltarea
unică a rămas întotdeauna aceeaşi 4ca model6... şi a ost numai 4dezvoltare6
pentru a satisace necesitățile omului, pentru care a ost ăcut tot ceea ce a ost ăcut.
umai omul a avut evoluție... o dezvoltare graduală înainte către mintea
?ăcătorului.”
„Bmul a ost ăcut de la început, ca să ie stăp-n peste acele elemente care au
ost pregătite în planul păm-ntesc pentru necesitățile sale. *tunci c-nd planul a
aDuns prin orțe şi condiții, astel înc-t să îl susțină pe om pe ața ăm-ntului,
omul a apărut. >ar în om se găseşte tot ceea ce poate i găsit pe întregul plan al
ăm-ntului, şi altele în plus, suletul omului este ceea ce îl ace să ie mai presus de
regnul animal, vegetal şi mineral, al ăm-ntului. Bmul nu descinde din
maimuță, însă el a evoluat, s'a reînnoit din timp în timp = aici puțin, dincolo
puțin, pas cu pas.”
„Bmul este om şi reprezintă ordinea creației 8ui #umnezeu c"iar aşa cum
48'a ăcut6 pe ?iul 0ău care, în calitate de reprezentant al 9atălui, a luat
orma de om, cea mai măreață creație a planului< şi a devenit pentru om elementul
care arată... Calea, direcția, /iața, *pa, /ița către /eşnicie...”
„9oate suletele au ost create de la început şi se ală pe drumul lor înapoi
către găsirea locului de unde au venit.”
4Cazul 5@)):'#'1:&6
„... #umnezeu s'a mişcat şi a zis, 0ă ie lumină, şi a ost lumină. u
lumina 0oarelui, ci mai degrabă 8umina pe care iecare dintre sulete o are, şi a
-*
avut dintotdeauna, iința sa.”

4Cazul 5(1%&'8'$6
„În orma materială, aşa cum găsim, a ost primul în acele proiecții din
regnul animal, printre organismele care au căpătat în mod gradual ormă< şi în
dierite combinații... clasiic-ndu'se ele însele ca zei sau conducători peste... mulțimi,
sau peste păsări, peşti = în mare parte, în orma omului din ziua de astăzi...
*cestea au căpătat mai multe dimensiuni ale staturii... de la pitici şi p-nă la
uriaşi, pentru că erau uriaşi în acele zile = oameni înalți de la trei p-nă la trei
metri şi Dumătate şi destul de bine proporționați.”
4Cazul 5)&%'$$6
„0ăm-nța
păm-ntesc ca să iea domn
ost adusă pe ăm-nt
a toate în acestă înseră<
sezonul
omulei,aiarapărut
omulîna venit
cinci înlocuri,
planulîn
acelaşi timp. *cestea sunt cele cinci simțuri, cele cinci raționamente, cele cinci
sere, cele cinci evoluții, cele cinci națiuni. *tunci numărul de sulete din planul
păm-ntesc era de $)) de milioane de sulete.”
4Cazul 5(:%@'$, 16
„8a început, materia a ost impregnată cu du"ul >nluenței Creatoare,
atunci
#u", cua venit în eistență
un sulet Bmulsă în
care trebuia ie mediul său,cucare
ăcut una a ost Creatoare.”
Energia ăcut pentru a i locuit de
„*ceastă materie a devenit impregnată cu du", rezult-nd în realitate
aptul că acest du" separat a săv-rşit o greşeală< şi numai prin mediul material sau
carne puteau să'i ie maniestate bine atributele.”
„entru că du"ul răului nu s'a ăcut = nu s'a ăcut ca să se manieste în
materie, acesta numai a ost mutat, sau pus deasupra sau peste materie... *stel
cum procesul timpului s'a mutat în ' şi prin materie, astel a venit aici omul = în
minte „rin
limitatăurmare,
= conştiința suletului
aşa cum găsim,care să locuiască,
mintea du"ul,
omului s'a trupul...”
divizat pentru înțelegerea
în conştiință, conştiința izică< subconştientul sau conştientul inconştient< şi
-(
supraconştientul sau suletul conştient al entității individuale.”

4Cazul 5(:(1')6
„entru că entitatea nu a venit doar la înt-mplare. entru că ăm-ntul
este o lume a cauzalității, pentru că pe ăm-nt cauza şi eectul sunt legi normale.
+i cum iecare sulet intră în acest plan, el este alimentat sau oeră anumite lecții
sau adevăruri către ceilalți, de asemenea, poate dob-ndi mai multă cunoaştere cu
privire la scopul pentru care au intrat iecare dintre sulete...”
„*poi, voi ca şi sulet entitate, de la început ați căutat tovărăşia 8ui
#umnezeu< a'ți pierdut această tovărăşie prin alegerea... a ceea ce v'ar satisace s'
au gratiica numai dorința materială. *stel că voi, precum şi 7aestrul, intrați
din nou şi din nou< veniți pentru a înăptui legea aduc-ndu'vă suletul întru iință
pentru a i una cu cel al 8ui.”
4Cazul 5)&%('8'$6
„Întrebare. ?ormele inerioare ale creației precum animalele, au ele sulet
sau orice ormă de viață în spiritF”
Găspunsul. Cu toate au orța spiritului. Bmul, aşa cum a ost el ăcut,
poartă în el orța suletului, cel care a ost ăcut egal cu cel al Creatorului de la
început şi în relație cu realizarea sa 4a omului6 în planul eistenței. rin urmare,
este necesară
ambele, dezvoltarea
entitatea spiritualăacestei energii aizică.”
c-t şi entitatea suletului... entru că în om găsim
4Cazul 5;22'1%6
„0upraviețuirea celui mai bine adaptat se aplică numai regnului animal nu
şi omului. Hai să citim întreaga istorie. Ce anume a supraviețuit = orța brută,
sau dezvoltarea pe calea către #umnezeuF Cine supraviețuieşte = omul care îl
studiază pe #umnezeu şi caută să imite orțele şi puterile 0ale, sau omul care imită
orțele păm-ntului sau ale cărniiF 8a asta să răspunzi tu pentru4Cazul
tine însuți...”
5;22')%26
A
„Întrebare. 0unt suletele perecte, aşa cum au ost ele create de #umnezeu
de la începutF #acă este aşa, de ce mai este nevoie aici de dezvoltareF
Găspunsul. Găspunsul la această întrebare poate i găsit numai în evoluția
vieții,
Cauzaşisauîntr'o asemenearimordial
rincipiul modalitate totul
înc-testesă perect.
ie înțeles de mintea
*ceastă partelimitată. În
a întregului
4maniestarea în creație a suletelor6 poate deveni un sulet viu şi să ie egală cu
Creatorul. entru a pricepe această poziție, prin separarea de El , acesta 4omul6
trebuie să treacă prin toate etapele de dezvoltare în scopul de a putea i una cu
Creatorul.”
4Cazul 5;22'$26
„Întrebarea $. rima dintre probleme se reeră la motivul creației. *r
putea să'i ie acordată 8ui #umnezeu dorința de a se eperimenta pe 0ine
Însuşi, dorința de companie a 8ui #umnezeu, dorința 8ui #umnezeu de a se
eprima într'un mod sau altulF
Găspunsul $. #orința 8ui #umnezeu de companie şi de eprimare.
Întrebarea 1. Cea de'a doua problemă se reeră la ceea ce este denumit în
dierite eluri ca, răul, întunericul, negarea, păcatul. *r putea i spus că această
condiție a eistat ca un element necesar al creației, că suletului = iindu'i oerită
libertatea de a alege, şi'a găsit el însuşi puterea de a se da spre pierzareF 0au ar
trebui spus că acesta 4răul, păcatul6 este o condiție creată prin activitatea suletului
însuşiF În orice caz, ar putea i acesta descris precum o stare de conştiință, o lipsă
graduală de pierdere a conştiinței sinelui şi în relația sinelui cu #umnezeuF
Găspunsul 1. *ceasta înseamnă libertatea de a alege, şi pierderea sinelui
însuşi în relația sa cu #umnezeu.
Întrebarea ). Cea de'a treia întrebare are de'a ace cu căderea omului.
*r putea i descrisă precum ceva ce a ost inevitabil în destinul suletelorF 0au
ceva ce #umnezeu nu a dorit, dar pe care El nu a putut'o preveni îndată ce a
acordat libertatea de alegere...F
Găspunsul ). Îndată ce a acordat libertatea de alegere, El nu a putut
preveni acest lucru. entru că El a ăcut entitățile individuale la început... desigur
1
că, începutul păcatului a apărut 4în sulete6 în căutarea eperiențelor lor însele în
aara planului sau a modului în care #umnezeu le'a eprimat. /ezi, astel a
apărut individualulF
„*v-nd
dinainte, acordată
c"iar prin libertateaşi omniprezent
a i omnipotent de alegere, şi= aceasta
c"iar av-nd o cunoaştere
este numai o parte a
alegerilor 8ui #umnezeu, #umnezeu cunoaşte s-rşitul acesteia.”
Întrebarea %. Cea de'a patra problemă se reeră la timpul omului pe
ăm-nt. >nițial a ost destinat ca suletele să răm-nă în aara ormelor
păm-nteşti iar rasele srcinare au apărut ca o necesitate în urma greşeliiF
Găspunsul %. ăm-ntul şi maniestările sale au ost numai epresia 8ui
#umnezeu şi nu neapărat un loc pentru suletele oamenilor atunci c-nd au ost
create...Întrebarea
pentru a satisace
&. Ceanecesitățile
de'a şaseacondițiilor
problemă eistenței...
se reeră la locuirea în sisteme şi pe
planete din aara sistemului, între viețile păm-nteşti. *cest lucru va i dat prin
această sursă, această entitate... a mers în sistemul *rcturus, după care s'a întors
înapoi pe ăm-nt. *cest lucru poate indica o etapă obişnuită sau mai puțin
obişnuită în evoluția suletuluiF
Găspunsul &. *şa cum a ost arătat, sau a ost indicat şi în alte surse în
aară de aceasta, respectiv această 4oarte importantă6 problemă = *rcturus este
ceea ce poate i numit centrul acestui 3nivers< 4sistemul6 prin care trec
individualitățile, şi perioada prin care vin la alegere indivizii, prin care se
stabileşte dacă această reîntoarcere este completă 4evoluție6 acolo< ... acesta vine în
acest sistem planetar, către 0oarele nostru şi sistemul lui planetar, sau trece către
altele. *cesta a ost un pas mai puțin obişnuit = şi totuşi, unul normal.
Întrebarea :. Cea de'a şaptea problemă se reeră la implicațiile care
decurg din cea de'a şasea problemă. Este necesară terminarea unui ciclu solar
înainte de a putea merge către alte sistemeF
Găspunsul :. Este necesară terminarea ciclului solar. ...
Întrebarea ;. 9rebuie să ie terminat un ciclu solar pe ăm-nt, sau poate
i acesta completat pe o altă planetă< ori iecare planetă are un ciclu propriu care
2
trebuie completatF
Găspunsul ;. #acă acesta a început pe ăm-nt, el trebuie terminat pe
ăm-nt. 0istemul solar din care ace parte ăm-ntul este numai o parte a
întregului. entru că, acestea
legătură cu ăm-ntul, după cum este şiindicat
sunt una aceeaşi...în şinumărul de una
au legătură planete care au
cu cealaltă.
Întrebarea $(. 0unt ereditatea, mediul şi voința, actori egali în aDutorul
sau înt-rzierea dezvoltării entitățiiF
Găspunsul $(. /oința este cel mai mare dintre actori, pentru că poate
depăşi orice, pe oricare şi pe toate celelalte = cu condiția ca voința să ie una cu
paternul, înțelegiF entru că nici o inluență ereditară, nici mediul sau alte
leacuri nu depăşesc voința, altel ce el de patern ar i putut i arătat în suletul
individual
intre cu El =în nu
0-nta
contează
0intelorF
c-t de departe poate rătăci acesta = ar i putut acesta să
Întrebarea $&. Cea de'a noua problemă se reeră la simbolul potrivit sau
asemănător pentru 7aestru, Hristosul. *r putea i descris >isus ca 0ulet
care a trecut primul prin ciclul de vieți păm-nteşti pentru a atinge perecțiunea,
incluz-nd de asemenea şi perecțiunea în viețile planetareF
Găspunsul $&. *r putea i. El este precum omul, înțelegiF”
Întrebarea $:. *r putea i descrisă precum o misiune voluntară a
*celuia care era deDa perect şi s'a întors la #umnezeu după ce şi'a realizat
3nitatea 0a în celelalte planuri şi sistemeF
Găspunsul $:. Corect.”
4Cazul 5(:%;'$%6
„8umile au ost create şi se ală încă în procesul de creație, în această masă
eterogenă care este numită sera eterioară< sau în acele porțiuni către care priveşte
omul în sus, în spațiu. Ceața se adună... în ceea ce este începutulF În acelaşi
început, aşa a început şi sera păm-ntească...”
4Cazul 5;22')%26
-
&=P3#LL #$3
4N0LX=$= C3 !$&0!$$= =#L=N#3!$3
4n'9 de pe atun'i '<nd Platon a s'ris despre un uimitor 'ontinent s'ufundat,
oamenii au 8n'eput s9 de;bat9 realitatea e7isten5ei a'estuia. 4ntr6adev9r, ni'i un alt
subie't nu a produs mai mult9 'ontrovers9 :i nu a persistat mai mult 'a durat9 8n
timp. Pierdut de mult timp 8n anti'hitate, este vorba ai'i de un 5inut :i de un popor
despre 'are istoria ofi'ial9 nu 'unoa:te nimi'. 4n 'iuda e7isten5ei pove:tii lui Platon :i
a vreo 2+.AAA de volume s'rise ulterior despre a'est subie't, numai 'ei mai bravi
dintre savan5ii moderni au a'ordat un oare'are 'redit teoriei atlante.
Prima 8nre%istrare 8n 'are se men5ionea;9 despre un asemenea 5inut este
#imaeus a lui Platon, s'ris9 8n se'olul al 'in'ilea 8nainte de Rristos. =i'i, marele
filo;of des'rie o 'onversa5ie 8ntre un anume preot e%iptean :i Solon, un om de stat
atenian 8n se'olul al :aptespre;e'elea 8nainte de Rristos. Preotul pre;enta =tlantida
'a fiind o insul9 mai mare de'<t =sia /i'9 :i Libia la un lo', :i 'are era situat9
din'olo de Str<mtoarea Gibraltar. ='easta fusese un puterni' re%at 'u (.AAA de ani
8nainte de na:terea lui Solon 8n -* 8nainte de Rristos, iar hoardele sale invadaser9
5inuturile de la mar%inea /9ri /editerane.
Numai atenienii au re;istat 'u su''es inva;iilor atlante. 4n 'ele din urm9, din
'au;a r9ut95ii lo'uitorilor ei, a 'utremurelor :i a m9rii 'are a a'operit6o, =tlantida a
disp9rut 8n o'ean. 4n lu'rarea s6a neterminat9 :i intitulat9 &ritias , Platon adau%9 o
istorie a unei 'omunit95i ideale a =tlantidei Q o politi'9 de tip utopi' dintr6o alt9 er9.
Naturalistul roman Pliniu, dis'ut9 de asemenea 8n lu'rarea s6a 3storia Naturii,
un fel de en'i'lopedie s'ris9 8n primul se'ol dup9 Rristos, despre %eo%rafii arabi de la
8n'eputuri :i pe ale
S'riitorii '9ror h9r5i
medievali au sea''eptat
afla :i =tlantida.
a'east9 istorie 'a fiind adev9rat9, iar
'onvin%erile lor erau >ustifi'ate prin intermediul numeroaselor tradi5ii ale str9ve'hilor
insule din m9rile estului :i 'are ofereau diferite pun'te de asem9nare 'u =tlantida.
nele dintre a'este insule s'ufundate au fost mar'ate pe h9r5ile de mai t<r;iu de prin
se'olul :aispre;e'e dup9 Rristos.
$7ist9 tradi5ii ale unui mare potop la aproape toate rasele de popoare
str9ve'hi, :i 'are indi'9 o ori%ine 'omun9 :i o a''eptare pe s'ar9 lar%9 a le%endei. 4n
se'olele :aptespre;e'e :i optspre;e'e subie'tul atlant era 8n'9 de;b9tut 8n mod serios,
:i i se a'orda 'redibilitate de '9tre oameni 'a Eoltaire, /ontai%ne :i Buffon. Fran'is
Ba'on 8n ale%oria sa, #he NeO =tlantis JNoua =tlantid9K , publi'at9 8n anul 12),
pre;int9 o utopie ba;at9 pe prin'ipii :tiin5ifi'eH o 8nalt9 'ultur9 a :tiin5elor naturii :i a
artelor.
=u fost f9'ute multe 8n'er'9ri pentru a fa'e ra5ional9 povestea =tlantidei, 'ea

mai bun9 dintre a'estea fiind probabil, =tlantisD #he =ntidiluvian World J=tlantidaD
Lumea de dinainte de Potop K a lui 3%natius !onnelly. Xinutul a fost 8n mod diferit
identifi'at 'u =meri'a, 59rile s'andinave, 3nsulele &anare :i Palestina Q 8ns9, de obi'ei
:i 8n prin'ipal, 'u 'ele situate 8n =tlanti'ul de Nord.
Probabil '9 'el mai proeminent ap9r9tor din timpurile moderne a fost $dOard
R. #homson, arheolo%ul :i 'onsulul ameri'an timp de dou9;e'i :i patru de ani 8n
u'atan, /e7i'. $l a murit 8n anul 1(-+ 'u 'onvin%erea '9 tribul de indieni /aya din
=meri'a &entral9 8:i avea ori%inile 8n =tlantida. 4n 'iuda elementului de ridi'ol din
partea :tiin5ei 'onservatoare, au mai fost :i al5i 'are au 8mbr95i:at a'est pun't de
vedere.
amenii de :tiin59 au tendin5a de a 'onsidera 8ntrea%a poveste 'a fiind una
inventat9 deoare'e nu s6au %9sit s'rieri 8nre%istrate 'ontemporane.  mi'9 do;9 de
'redibilitate este a'ordat9 des'rierilor timpurii, le%endelor :i teoriilor, 'u toate '9
a'estea din urm9 nu r9spund multora dintre 8ntreb9ri, 'hiar 'ontr9. Platon, Pliniu :i
Ba'on, nu sunt 'unos'u5i 'a s'riitori de fi'5iune f9r9 vreo sus5inere, iar povestirea
pre'um
!e 'e ar:itrebui
mitul s9
parfiea ei
fi e7trem
a'u;a5i de
'9 nepotrivite 8n lu'r9rile
:i6au 'onstruit filo;ofi'e
relat9rile, :i istori'e
e7'ept<nd par5ialserioase.
8n a'est
'a; pe Ba'on, 'are, 8n mod re%retabil, este nerealist :i pu5in probabil.
Geolo%ii au des'operit faptul '9, 'oasta de vest a $uropei era la un moment
dat o prelun%ire 8n dire'5ia =meri'ii, nu a:a 'um este a'um, :i '9 s'ufundarea trebuie
s9 fi avut lo' 'um mult timp 8nainte de istoria 8nre%istrat9. $7ist9 ;one muntoase
'unos'ute, ravene :i 'reste 8n partea de >os a =tlanti'ului. !in 'au;a unul 'ablu rupt
8ntre Brest :i &ape &od, %eolo%ii au %9sit lav9 'are s6a dovedit '9 a fost solidifi'at9 8n
'ondi5ii atmosferi'e Q de'i, deasupra apei Q 'u 'el pu5in 1+.AAA de ani 8n urm9. 4n
&olorado, un ve'hi 'raniu de '<ine de ori%ine european9, a fost identifi'at 'a
apar5in<nd unei spe'ii 'u o ve'hime 8ntre 12 :i 1+ milioane de ani, a'est lu'ru
su%er<nd '9 o f<:ie de p9m<nt le%a a'este 'ontinente.
!es'operirile arheolo%i'e au eviden5iat asem9n9ri i;bitoare 8ntre arhite'tura
e%iptean9 :i 'ea 'entral6ameri'an9, 8n art9 :i 8n ins'rip5ii, 'u toate '9 'ele dou9
5inuturi sunt separate de mii de ilometri de o'ean. /i%ra5ia atlant9 '9tre ambele
;one este un r9spuns plau;ibil, 8n mod spe'ial pentru '9 ni'i o alt9 solu5ie a
problemei nu a fost dus9 mai departe.
=tlantida este men5ionat9 pentru prima dat9 8n Le'turile lui &ay'e 8ntr6o
le'tur9 dat9 8n anul 1(2-. !up9 a'eea, multe fa5ete ale istoriei sale apar de sute de
ori 8n le'turile date pentru diferite persoane pe o perioad9 de peste dou9;e'i :i trei
de ani. Le'turile nu numai '9 8i 'onfirm9 e7isten5a :i sunt 'ele mai bune s'rieri pe
a'east9 tem9, dar furni;ea;9 :i nout95i oferind o ima%ine 8n detaliu :i 'omplet9 a
5inutului :i popoarelor a'estuia. /ai mult de'<t at<t, :i probabil 'el mai important
lu'ru dintre toate, a'estea se refer9 la uimitoarele sale 'ivili;a5ii 8n 'ompara5ie 'u
+
epo'a noastr9 din pre;ent 8ntr6un mod 'are este tulbur9tor, 'onvin%9tor :i alarmant.
4mpletirile din ultima er9 a 'ulturii atlante sunt fa'tori 'are au influen5e dire'te
:i semnifi'ative 'u problemele :i evenimentele 'urente de la noi :i din alt9 parte.
='estea nu sunt 8nt<mpl9toareH iar numeroasele paralele dintre 'ele dou9 'ivili;a5ii
'ondu' '9tre importan5a 'ru'ial9 a de'i;iilor 'u 'are se 'onfrunt9 =meri'a 8n pre;ent.

$tunci când omul a intrat pe ământ ca +i fiinţă fizică, regiunile terestre
ale lumii erau foarte diferite faţă de ceea ce sunt ele astăzi. După schimarea
polilor +i ruperea continentelor multe mii de ani mai târziu, #aste modificări a#eau
să se întâmple.
8egiunile polare au de#enit după aceea tropicale +i semi0tropicale. Cea
mai mare parte a continentului $merican era acoperit cu apă, e1ceptând statele
"tah, (e#ada, $rizona +i (e -e1ico. $cestea erau câmpii fertile, a+a cum
era +i De+ertul 4oi din $sia de &st. Mona de coastă a $nzilor din $merica
de 'ud seregiunile
e1ceptând afla su -unţilor
apă, a+a Cordilieri
cum era +i de
cea'ud mai mare parte
+i eru. a continentului,
artea superioară a
$fricii de 3est 2 &giptul +i 'udanul 2 erau deasupra apei, iar (ilul se #ărsa în
Oceanul $tlantic. %n &uropa +i $sia, regiunile Carpaţilor +i -unţilor Caucaz,
(or#egia, -ongolia +i )iet erau deasupra ni#elului mării. :ranul +i Caucazul
erau ţinuturi ogate 2 4rădina &denului.
Continentele Lemuriei +i $tlantidei erau cele mai mari suprafeţe de
uscat. Lemuria, situată apro1imati# în ceea ce a#ea să de#ină mai târziu Oceanul
acific, se e1tindea din partea de #est a 'tatelor "nite până în $merica de
'ud. Coasta $nzilor era o zonă mareică, a+a cum erau +i părţi din $merica
Centrală.
$tlantida, ocupând cea mai mare parte a ceea ce a#ea să fie mai târziu
Oceanul $tlantic de (ord, a fost cea mai importantă zonă de uscat. $ceasta
era comparailă la dimensiune cu &uropa +i 8usia la un loc. Coasta de est a
'tatelor "nite, în cea mai mare parte su apă, era cuprinsă în zonele /oase de
coastă ale $tlantidei, se prelungea până la 4olful -e1ic +i mai departe până la
-area -editerană. :nsula Eimini de pe coasta !loridei era o parte a
continentului, a+a cum era +i Eahamasul în :ndiile de 3est Eritanice +i
Nucatanul în sudul -e1icului.
Când rasa perfectă a apărut în $tlantida, în cadrul a ceea ce este
cunoscut erau
$cestea cu denumirea de rasacare
suflete entităţi ro+ie, ţinutultotera
luaseră felulde/a
de locuit
trupurideciudate
monstruozităţi.
+i grote+ti
în scopul de a e1perimenta e1istenţa materială pe ământ. $cestea e1istau de

sute de mii de ani precum +i restul lumii, au a/uns de toate formele +i dimensiunile,
de la pigmei +i până la giganţi de trei metri +i +aizeci +i cinci de centrimentri
înălţime 2 cu anomalii ciudate ca rezultat al amestecului lor cu animalele.
La început ei au trăit pa+nic împreună, în lupta !iilor Lui Dumnezeu
opune oa rezistenţă
pentru acti#ă +ia organizată.
fi rodnici, pentru se înmulţi, a 'ufletele
umple +i a născute cu trupuri, perfecte
îmlânzi ământul nu pentruaua
continuat să intre pe ământ în număr mare pentru a a/uta la menţinerea
echilirului +i la pregătirea pentru disensiunile care a#eau să apară mai târziu cu
!iii lui Eelial 2 cei din amele rase care s0au întors din ce în ce +i mai mult de la
#oinţa di#ină. Dar, cu acest al doilea aflu1 de suflete, unde#a între zece +i o
/umătate de milion de ani în urmă, chiar +i în acea zi ei chemau numele Domnului.
8epede, ei s0au unit împreună +i au trăit în familii +i clanuri. &i mâncau
plantele +i fructele care înfloreau acum pe ământ, +i purtau haine din pielea
animalelor *+i Domnul le0a făcut pe ele pentru haine  pentru a le acoperi acea
parte a corpului care adusese de/a acea influenţă distructi#ă în relaţiile lor
se1uale cu monstruozităţile. &i trăiau în stânci, în pe+teri +i în copaci. -oti#aţi
de dorinţa de a e1cela, de a controla, de a domina, de gospodărie, clanurile +i
triurile au #enit în e1istenţă, împin+i de căutarea companiei, protecţiei +i
schimului. 8epede, ei aflat că se simţeau ine unul în compania celuilalt.
Oamenii din $tlantida a#eau să treacă prin acelea+i etape de dez#oltare
ca +i celelalte patru rase din diferitele ţinuturi, cu toate că progresul lor a#ea să
fie mult mai rapid. 'pre deoseire de restul lumii, atlanţii ca +i naţiune erau în
acel timp un popor pa+nic +i au înţeles mult mai u+or folosirea legilor naturii.
iatra a fost folosită la început pentru asigurarea hranei +i pentru protecţia
împotri#a animalelor. %n perioada de început casele erau construite din lemn, apoi
din piatră, +ifoloseau
agricultori, de formăinstrumente
circulară. -ai întâi atlanţii
din piatră +i lemn.erau #ânători;
!ocul apoinaturale
+i gazele păstoriau+i
fost printre primele descoperiri; fierul +i cuprul au urmat imediat după aceea.
Curând, ei au construit aloane din piei de elefanţi +i alte animale mari, +i le0au
folosit pentru mi+carea materialelor de construcţie. %ncet au apărut comunităţile
+i comunicaţiile.
-onstruozităţile +i amestecurile, îngreunate de trupurile lor complicate +i
minţile tâmpe, nu au făcut aproape nici un progres material, e1ceptând cazul
când treceau stăpânii lor pe la ele. !izic, de0a lungul secolelor, acestea au
început în mod treptat să0+i piardă o parte din aspectul +i instinctul lor, prin
căsătorii
%nsă,+i reîncarnări
ade#ărata repetate
prolemăpea ământ.
fost cea cu regnul animal. !iare enorme +i
carni#ore cutreierau pădurile munţilor, /unglele +i #ăile. ăsări gigantice planau
)
pe deasupra ământului, hrănindu0se +i de#orând tot ce le ie+ea în cale. rin

comparaţie, omul era inapt fizic, însă a#ea o armă superioară pentru apărare
forţa sufletului sau mintea. rin raţiune +i e1ercitarea puterii #oinţei, el a fost
capail să elaoreze, să impro#izeze +i să fie mai de+tept. (umai prin această
regulă era aceea
modalitate, el a fost
că supra#ieţuie+te
capail să supra#ieţuiască
cel mai ine forţei
adaptat.rute a animalelor, a căror
)otu+i, relati# aproape de Dumnezeu, cu toate că era căzut în materie,
omul în timpul primilor săi o mie de ani pe ământ, poseda un trup prin care
sufletul se e1prima mult mai u+or decât a#ea s0o facă mai târziu. uterile oculte
erau atunci ce#a comun. Cel de0al treilea ochi sau glanda pituitară situată în
apropierea centrului capului, era e1trem de dez#oltată. rin intermediul acestei
glande funcţionează ailităţile psihice creati#e ale sufletului. Cei din rasa
perfectă au a#ut o astfel de cunoa+tere a ceea ce se întâmplă la mare distanţă +i
o cunoa+tere dinainte a e#enimentelor ce #or urma. &i a#eau de asemenea
puterea de a controla monstruozităţile +i de a le supune #oinţei lor. Cu toate
acestea, omul a continuat să meargă în deri#ă departe de sursa lui +i s0a
cufundat din ce în ce mai mult în lumea materială cu toate interesele ei temporare;
a/ungând în cele din urmă să piardă 2 toate scopurile sale practice 2 această
putere dată de Dumnezeu. $ceste daruri ale duhului rămân latente în om până
când se spiritualizează din nou în gând +i în faptă. uţini sunt capaili să facă
acest lucru.
8egnul animal de#enise o prolemă care se dez#olta, iar ameninţarea
constantă a morţii făcuse #iaţa mizerailă. "n consiliu al înţelepţilor celor cinci
naţiuni ale lumii, reprezentând cele cinci rase, a fost chemat în /urul anului G?.BBB
înainte de =ristos. 8eprezentanţii au sosit din partea rasei ale din Caucaz,
-unţii
ceea ceCarpaţi
a de#enitdinmai&uropa Centrală4oi;
târziu de+ertul +i ersia; din partea
din partea rasei galene,
rasei negre din+i
din 'udan
$frica superioară de 3est; +i din partea rasei rune din Lemuria. %n prima
+edinţă de acţiune unită, au fost planificate căile +i mi/loacele pentru
comaterea creaturilor care se răspândiseră peste tot în atât de multe locuri.
Dezaterile pentru apărare s0au centrat în /urul folosirii puternicelor forţe
chimice ale elementelor din pământ +i aer. Deciziile luate s0au do#edit a fi
eficiente, însă au a#ut consecinţe nea+teptate +i de durată în anii care au urmat.
$mestecurile +i monstruozităţile erau surghiuniţii societăţii. %n mod
frec#ent cu principii scăzute +i cu #oinţă +i autocontrol scăzut, acestea erau
folositemaipentru
puţin sarcinile
înalt decât cel alcele mai dezonorante.
animalelor domestice'tatutul
+i al celorlordepepo#ară.
scara socială era
Din cauza
acelor oameni din rasa perfectă, a apărut o di#izare în două taere, ideologic
*
acestea se opuneau #ehement una împotri#a celeilalte. $ceste ideologii diferite

erau din cauza celor de neam pur care erau împotri#a celor ce nu î+i depă+iseră
complet influenţele animale, aceste lucruri pro#ocând disensiuni +i crescând
certurile +i tulurările.
Eelzeu
$ce+ti *Eelzeut
proscri+i2înroiţi
forţele de
răului
cei 2aierau
lui Eelial,
trataţi adepţi
cu asprime.
ai luirin
Eaalfolosirea
sau
puterilor oculte, hipnoză +i telepatie, ace+tia se aflau su dominaţia completă a
stăpânilor lor. &i erau crescuţi precum #itele pentru anumite tipuri de munci +i nu
se ucurau niciodată de fructele muncii lor, +i foarte puţin de o #iaţă de familie.
Cunoscuţi su denumirea de Lucruri 2 cei care nu treuie atin+i, automatonii 2
ei făceau toată munca de pe câmpuri, din casă +i anumite me+te+uguri.
$u apărut castele +i clasele sociale, acestea erau susţinute de !iii lui
Eelial prin lăcomie, cu ură +i dispreţ. Din această desconsiderare +i lipsă de
respect pentru drepturile +i liertăţile celorlalţi a apărut #ărsarea de sânge.
-ulţi au fost suiectele capriciilor pentru cei puţini +i pentru propria lor mărire
de sine. Legile eredităţii +i mediului au de#enit treptat mai mult un moti# de
influenţă; apartenenţa s0a schimat în funcţie de puritatea descendenţei +i de
scopurile indi#iduale 2 de idealurile +i moti#aţiile acti#ităţii. &rau atunci unii care
erau aproape perfecţi la înfăţi+are +i caracteristici, +i alţii care erau o cominaţie
monstruoasă între fizicul uman +i apendice animalice cum ar fi copite, gheare,
pene, aripi +i cozi. $cestea erau straniile creaturi care mai târziu a#eau să fie
descrise în misterioasele inscripţii egiptene +i asiriene. %n perioada timpurie a
&giptului, acestea au dispărut într0un final din rasa umană.
$ceste fiice ale omului +i uria+ii de pe ământ , descrise în 3echiul
)estament, au fost moti#ele mustrării ăstraţi rasa pură . Cu toate acestea,
amestecurile produc uneori
trupuri respingătoare trupuri
cu suflete caredi#ine
cautăculumina.
întorsături;
(u eraspirite
trupul deformate,
cel care conta
atât de mult, cât puritatea scopului, a idealului.
=otârât, Dacă #ei fi poporul meu, atunci &u #oi fi Dumnezeul #ostru , s0a
făcut un efort mai mult prin intermediul minţii0spirit pentru a0i atrage pe oameni
către #enerarea "nui 'ingur Dumnezeu. Cunoscuţi su numele de !iii Legii
Lui "nul, ace+tia au căutat să purifice rasa pentru scopul propus, precum +i
pentru un trup mai un. rincipiile celor din Legea Lui "nul 2 O 'ingură
8eligie, "n 'ingur 'tat, O 'ingură 'oţie, O Casă, "n Dumnezeu 2 erau
prea mici pentru a0i atrage pe !iii lui Eelial.
omului;$udinapărut
recoltapentru prima +idată
câmpurilor din altarele
turmele pentru sacrificiul$din
de pe pă+uni. roadele
apărut muncii
religia,
moti#ată de ceea ce a simţit omul, însă nemai+tiind care este ade#ărul, cu toate
(
că Legea Lui "nul a fost întotdeauna aceea+i

6:ue+te în fiecare zi a ta. $plică iuirea în acti#ităţile tale zilnice, a+a cum
ţi0a arătat )atăl tău. %n relaţiile tale cu omul de lângă tine să faci +i să cuno+ti
Legea Lui "nul.7
'ăi $scultă
$cesta :sraele
a fost primul
*căutătorilor,
crez, stailit
Domnul
a fi prima
Dumnezeul
lege a Lui
tăuDumnezeu
este "nul către
'ingur.
fiii
'ă nu ai alţi dumnezei în afară de -ine.
$u fost făcute )emplele +i curând au apărut simolurile religioase 2
ceremoniile, ritualurile, rugăciunile +i incantaţiile. $u apărut focurile sacre,
precum +i altarele de purificare +i modalităţile de curăţare +i spiritualizare a
amestecurilor care #eniseră în căutarea iluminării +i a unui scop mult mai di#in în
#ieţile lor. 8eligia s0a dez#oltat încet ca un sistem 2 ca o metodă pentru a0i aminti
omului despre di#initatea sa. Continuitatea #ieţii, sau reîncarnarea, a fost
recunoscută ca parte esenţială a planului de e#oluţie al sufletului. arma, legea
cauzei +i efectului în acţiune, sau altfel spus, Ceea ce semeni, aceea #ei culege, a
de#enit fundamentală.
$stfel, discrepanţa dintre cei ai Legii Lui "nul +i cei ai lui Eelial a
căpătat încet formă, discrepanţă care mai târziu a#ea să se e1tindă într0o mare
prăpastie. Carnalul, calea materialismului #ieţii a celor ce0l urmau pe Eelial era
atracti#ă, chiar +i pentru mulţi dintre !iii Legii Lui "nul, +i un mare număr dintre
ace+tia au cedat ispitelor. Cu accent pe #aloarea lucrurilor temporare +i
dezinteres pentru spiritual, s0a strecurat pe scenă credinţa religioasă în idoli.
rima dintre cele trei serii de catastrofe continentale a a#ut loc cu
aproape GB.JBB de ani înainte de =ristos, cu mai multe mii de ani înainte de
scufundarea finală. $ceasta a apărut ca rezultat al folosirii produselor chimice
+i$de#ăratul
e1ploziililor
moti# puternici din/oasă
a fost starea planul pentru
în care căzuseanihilarea
omul. fiarelor sălatice.
Cantitatea uria+ă +i numărul mare de containere cu gaz care au e1plodat
în deschiderile unde se ascundeau animalele, căderile de precipitaţii din urma
erupţiilor #ulcanice +i cutremurele, au făcut ca pământul să se răcească încet,
încet. $mploarea tulurărilor au produs în lume schimarea polilor, au adus polii
în poziţia lor actuală +i au produs marea +i ultima &ră 4laciară.
Lemuria a#ea să fie prima afectată, pierzând multe dintre teritoriile sale,
din cauza scufundării în oceanul acific. %n $tlantida, zona -ării 'argaselor
din largul coastei de #est a Cuei a#ea să fie prima scufundată. 8estul
continentului
flu#ii. a#ea să fies0arupt
Clima temperată în câte#a
schimat rapidinsule cu multe
într0una canale,
mai mult ra#ene, golfuri +i
toridă.
O dată cu transformările s0au produs +i micile migraţii iniţiale din
+A
$tlantida către est +i #est. 'tailimentele de început au fost în regiunea

-unţilor irinei, în !ranţa +i 'pania; apoi, mai târziu în $merica Centrală +i de
'ud. -i+carea lemurienilor s0a produs în principal către $merica de 'ud.
Pinutul lui Og, zona aflată de0a lungul coastei acificului a fost ocupată +i a#ea
indieni
să fie mai
cunoscut
târziu sudul
cu numele
eru0ului.
de inca+i.
$cesta a fost începutul acelui misterios tri de
Din acel moment, cu toate că marile ci#ilizaţii s0au dez#oltat pe marile
înălţimi, a e1istat o nelini+te tot mai mare printre atlanţi. e un tărâm al
el+ugului, au apărut certurile în locul păcii care treuia să de#ină regula.
$ltarele au a/uns să fie folosite pentru sacrificiul uman de către cei care s0au
întors de la conceptul srcinar al "nui singur Dumnezeu. $ de#enit
predominantă închinarea la 'oare. (umai cei dedicaţi, miezul interior al !iilor
Legii Lui "nul au rămas fermi.
'tandardele scăzute de moralitate, indulgenţa se1uală +i per#ersiunile au
de#enit agresi#e +i s0au răspândit necontrolat. 'ărăcia +i foametea s0au
răspândit în rândul ţărănimii +i claselor muncitoare. $ fost atunci o deteriorare a
trupurilor fizice +i spirituale, a+a cum a fost atunci o depărtare a munţilor +i #ăilor
care au intrat în mări. %n ciuda progreselor materiale semnificati#e +i marilor
realizări +tiinţifice, decăderea din interior a dus către dispersie +i în cele din urmă
la anihilare, prin mândria, răutatea +i adulterismul oamenilor.
Cea de0a doua +i importantă schimare a ţinutului s0a produs la mult timp
după prima, în /urul anului ?F.BBB înainte de =ristos, +i a a#ut ca rezultat
scufundarea multora dintre insulele mari. Eilia ne oferă o relatare a acesteia în
po#estea lui (oe +i a otopului.
După otop, care a fost precedat de erupţii #ulcanice +i furtuni electrice,
principalele
în (ord *zona zone:ndiilor
de teren rămase$ryaz
de 3est, în acestă parte a lumiiCentral
în $tlanticul au fost+iinsula oseidia
Og *eru în
#est. $u fost deplasări mari de oameni în aceste ţinuturi, precum +i în alte părţi
ale ământului.
Lemuria a dispărut în Oceanul acific. "nii dintre locuitorii săi au fugit în
zonele sigure ale Californiei inferioare, $rizonei +i (e -e1ico, unde au
înfiinţat !răţia lui -u, în ţinutul 6-ayra7.
entru atlanţi, acest lucru a însemnat sfâr+itul unei era +i începutul uneia
noi care a fost una de neegalat în mai multe feluri.
După zilele otopului, a început o perioadă de reconstrucţie în
$tlantida. %nclinaţia
agresi#itatea cătreposiili
lor, au făcut +tiinţă marii
a minţii
pa+iatlanţilor,
înainte încominată cu energia
domeniul chimiei, fizicii+i+i
psihologiei; în multe feluri, $tlanţii au fost un popor superior. %n anumite
+1
domenii, ei erau mult mai în#ăţaţi decât oricare altă ci#ilizaţie.

$tunci când a fost descoperită electricitatea a urmat prima dintre
transformări, aceasta a deschis calea către descoperiri remarcaile în domeniul
electronicii +i a dispoziti#elor electrice. &nergia atomică a "raniului a a/uns să
asemenea,
fie înţeleasăs0a+iauzat
folositădeînaceasta
transportul
în scopuri
+i deplasarea
egoiste. $tlanţii
oiectelora#eau
grele.unDe
sistem
mai eficient de încălzire +i iluminat; iar comunicaţiile cu alte ţinuturi erau foarte
ine stailite. 8azele luminoase de mai multe tipuri, precum cele laser, erau
descoperite +i controlate, inclusi# raza morţii. &ra faricat aer lichid +i de
asemenea comprimat, precum +i cauciucul. &1istau alia/ul metalic din alamă,
aluminiul +i uraniul, unele necunoscute de noi, +i erau folosite în construcţia
amarcaţiunilor care pluteau în aer +i pe apă, inclusi# la sumarine. )elefonul +i
liftul erau în uzul comun, radioul +i tele#iziunea erau e1trem de dez#oltate, precum
+i amplificarea razelor de lumină pentru oser#area +i fotografierea telescopică
la mari distanţe. $u a/uns să fie faricate multe tipuri de podoae pentru corp.
'oldaţii +i aplicarea legii au a/uns să de#ină o parte a scenei politice.
%nsă, cea mai notailă realizare +tiinţifică a atlanţilor a fost #alorificarea
energiei solare. Dez#oltate iniţial ca mi/loc de comunicare spirituală între finit +i
infinit, uria+ele cristale reflectorizante au fost cunoscute su denumirea de
iatra )uaoi. -ai târziu, prin îmunătăţirea s0a de0a lungul secolelor, acesta s0a
e1tins pentru a fi folosit ca generator de putere sau energie, radiind0o împre/ur
pe întregul ţinut, fără a/utorul firelor. $poi, acesta a a/uns să fie cunoscut cu
denumirea de iatra de !oc sau -arele Cristal.
$mplasată în )emplul 'oarelui din oseidia, iatra de !oc era centrala
energetică a ţării. ractic, aceasta era un mare cilindru din sticlă sau piatră, cu
mai multe faţeteîn+icentrul
era suspendată introdusconstrucţiei
într0un mecanism
+i izolatădeculaun
unmaterial
capăt lanon0conductor
celălalt. $ceasta
de
genul azestului +i asemănător achelitei. Deasupra ietrei era o cupolă care
putea fi retrasă pentru a o e1pune la soare.
Concentrarea +i amplificarea razelor solare prin mai multe prisme era de o
intensitate e1traordinară. $stfel, aceasta era atât de puternică încât putea fi
regenerată +i transmisă în întreg ţinutul su formă de raze in#iziile
asemănătoare undelor radio. $ceastă energie era folosită pentru puternicele
na#e maritime, pentru aerona#e +i chiar pentru #ehiculele de agrement. $cest
lucru era realizat prin control de la distanţă, prin metode de inducţie către
aparatelesursă.
aceea+i de pe amarcaţiuni. -arile ora+e +i cartierele î+i primeau energia de la
Chiar +i trupul uman putea fi întinerit prin intermediul aplicării moderate a
+2
razelor care pro#eneau din cristal, +i omul se putea reîntineri de mai multe ori. Cu
toate acestea, prin aplicarea în mod gre+it, iatra de !oc putea fi utilizată la fel
de ine ca mi/loc de tortură +i pedeapsă. $cordată prea intens 2 nu în mod
intenţionat 2 aceasta a contriuit la cauza celei de0a doua catastrofe. 8azele
ământului,
sale, în cominaţie
iar erupţiile
cu alte#ulcanice
forţe electrice,
au produs
au acti#at
precipitaţiile
mai multe
dinfocuri
puternicul
din interiorul
depozit
de energie.
!rumoasele ora+e din piatră care străluceau în lumina 'oarelui s0au
răspândit pe întreg teritoriul. rintre acestea, $ma5i, $chaei +i oseidia au
de#enit în cele din urmă cele mai importante ora+e în acele zile. $cestea erau
localizate pe ultima dintre marile insule denumită cu acela+i nume, oseidia. $ici,
în 4olful arfa , a e1istat unul dintre cele mai importante +i aglomerate porturi
maritime din lume.
$pa era furnizată către clădirile ora+ului, precum +i spre multele piscine +i
lagune, prin #iaductele construite până la iz#oarele muntelui din apropiere. $tât
de mari +i de multe erau aceste conducte, încât păreau a fi un zid prin ora+.
'porturile de apă era foarte populare. Clădirile erau construite pe ni#ele +i din
piatră strălucitoare, din piatră lustruită +i cu mozaicuri e1ecutate cu mare
măiestrie.
%n centrul ora+ului se afla un templu în /urul căruia se desfă+ura cea mai
mare parte a #ieţii !iilor Legii Lui "nul. 'usţinut de ura+e coloane
semicirculare din oni1, topaz +i eril încrustat cu ametist +i alte pietre preţioase
colorate, elaoratul templu reflecta razele 'oarelui în unghiuri +i de o minunată
#arietate.
%n interior, focurile sacre ale altarelor ardeau constant în încăperea
dinăuntru.
cu acestea$ceste misterioase
s0a pierdut atât deflăcări
repedeproduceau razeerau
2 flăcări care 2 cunoa+terea
folosite înîntratarea
legătură
acordată $mestecurilor pentru eliminarea ane1elor nedorite. &ra acolo o mare
curte interioară care ser#ea ca sală de întrunire, încăperi pentru profeţi +i mulţi
preoţi, preotese +i îngri/itori ai templului. -area preoţime era alcătuită din
femeile +i ăraţii cei mai în#ăţaţi din acele zile, iar unii dintre ace+tia acţionau în
calitate de /udecători precum +i ca instructori spirituali +i de #ocaţie.
$tlanţii, +i în mod special poseidienii, studiau energiile creatoare ale
"ni#ersului +i au pătruns esenţa depozitului naturii; #iraţia planurilor, i/uteriile
+i metalele 2 +i mai târziu efectul lor #iratoriu asupra psihicului +i naturii intuiti#e
a omului. $gricultura
astrologia. $tlanţii auera e1tremsemnificaţia
calculat de a#ansată, ca de altfel
numerelor, +i astronomia
stelelor +i
+i elementelor;
cunoscând chiar +i acti#itatea +i efectul pe care îl dă roua dimineţii. &i +tiau cum
+-
se poate neutraliza gra#itaţia. &i erau con+tienţi de misterele srcinii omului +i

de e1istenţa celor cinci rase, a#eau o înţelegere deplină asupra legilor metafizicii
2 a ade#ărurilor spiritualului +i +tiinţelor care este în esenţă acela+i.
&1ista această ogăţie de cunoa+tere pe care o posedau cei ai Legii Lui
materiali+tii
"nul, +i carecare
a fost
au cercetată
respins nu+inumai
aplicată
ideaînadorării
mod eronat
"nuidesingur
către Dumnezeu,
cei ai lui Eelial,
dar
de asemenea +i precauţiile +i a#ertismentele. $u e1istat +i unii dintre !iii Legii
Lui "nul care au ascultat argumentele +i tentaţiile oferite de cei ai lui Eelial +i
au cedat, au de#enit colaoratorii lor în dorinţa de a folosi energiile creatoare +i
ale "ni#ersului în scopuri de plăcere +i distrugere.
$ceastă aplicare gre+ită a fost numită 6artea %ntunecată7 a legii, sau a
#ieţii. -ulte dintre templele religioase au fost degradate la temple ale păcatului,
precum +i pentru aplicarea legilor spirituale în satisfacerea poftelor trupe+ti.
$uzarea de puterile psihice a dus la conflicte în multe locuri. $ fost susţinută
folosirea e1ploziililor, gazelor +i a aerului lichid în scopuri egoiste. Conflictele
au apărut în mod special în cadrul celor care urmau să fie liderii, precum +i în
partidul ce urma să fie la gu#ernarea ţinutului. 'cla#ii, ţărănimea +i clasa
muncitoare nu numai că erau asupriţi +i auzaţi în mod egoist, dar li se impuneau
+i mari ta1e. %ntre cele două grupări au apărut linii partinice care le diferenţiau în
mod categoric. Cu toate că cei cu "n singur Dumnezeu erau aparent la putere,
e1istau mari amestecuri din partea opoziţiei în autoritatea +i controlul lor. $
izucnit astfel răzoiul ci#il.
!orma de gu#ernământ era una monarhică, într0un stat semi0socialist.
8egele era a/utat la conducere de către un consiliu intern. %n acesta e1istau
elemente rele; în+elăciune, intrigă +i conspiraţia din /urul regelui. 'ocietatea era
înamele
generalgrupuri
di#izată
dinînpoziţia
trei clase clasa de
de putere gu#ernământfiind2 compusă
+i autoritate, din+iceimarea
inclusă aici aflaţi în
preoţime; clasa de mi/loc sau în#ăţătorii 2 instructorii +i supra#eghetorii; +i
ţărănimea sau clasa muncitoare, inclusi# amestecurile. De asemenea, mai e1ista
+i linia regală, prinţii +i prinţesele de la curtea regelui +i care iueau fastul +i
splendoarea. !iii Legii Lui "nul trăiau în comunităţi.
Dez#oltarea factorilor perturatori din interior, preamărirea, dorinţele
personale +i înrăirea au făcut ca distrugerea finală a $tlantidei să fie tot mai
sigură. %naintata înţelegere a legilor spirituale +i ale naturii +i aplicarea în mod
gre+it a acestora, a făcut ca distrugerea să fie mult mai groaznică. Cei cu un
'ingur Dumnezeu
glandei pituitare +i+i0au
caredatseseama, prin intermediul
aflau într0un puterilor
rapid declin, +i0aude dat
clar#edere
seama ale că
destrămarea finală a ţinuturilor poseidiano0atlante era la un pas. &i au căutat
+
modalităţi de a#ertizare +i de a0i unifica pe oameni pentru a pre#eni acest lucru,

dacă era posiil, în a+a fel încât să se poată realiza totu+i porunca 2 'tăpâniţi
ământul, în locul celei a elialienilor care spunea 2 su/ugaţi0#ă unul pe celălalt .
&i au încercat să ofere cunoa+terea în legătură cu dezastrul care se
acest punct
apropie tuturor
de #edere.
+i diferitelor
&misarinaţiuni
din multe
ale lumii,
ţinuturi
+i a au
fost#enit
con#ocată
în $tlantida,
o reuniune
pentrudina
răspândi înţelepciunea lor, într0o ultimă încercare de a e#ita calamitatea, însă
reuniunea +i campania lor misionară ce rezulta din aceasta a fost în zadar.
%mpăcându0se cu gândul ine#itailului cataclism naţional, !iii Legii Lui
"nul +i0au făcut alt plan; au căutat ţinuturi potri#ite pentru a le coloniza. $u
fost întreprinse multe e1pediţii în acest scop. De asemenea, liderii !iilor Legii
Lui "nul s0au asigurat de acestu lucru deplasându0se practic în acele ţinuturi,
prin aer +i pe apă, către ţinuturile sigure ale &giptului, din =onduras, Nucatan
+i alte zone. "n interes special din partea lor a fost pentru păstrarea principiilor
+i înregistrărilor lor religioase, iar pe acestea le0au luat cu ei.
rin @B.JBB înainte de =ristos, ţinutul a/unsese la o profundă #iaţă morală
+i spirituală 2 dar nu la o cunoa+tere +i la o punere în practică a acestei
cunoa+teri. 'acrificiul uman +i închinarea la 'oare au de#enit predominante, de
asemenea adulterul +i corupţia. Cei cu amestecuri *cominaţiile om0animal erau
folosiţi +i se auza de ei.
!orţele naturii erau folosite în mod gre+it. Cristalele soarelui au fost
modificate cu cruzime pentru a fi folosite ca mi/loc de constrângere, de tortură +i
pedeapsă; +i a de#enit cunoscut printre oamenii de rând cu denumirea de
6)eriilul Cristal7. $ fost atins un nou +i scăzut ni#el de moralitate +i demnitate
umană. 3iolenţa +i reeliunea s0a răspândit în întregul ţinut.
$poi a #enit
:mensele catastrofa
re#olte finală.
au zguduit temeliile ământului. -area insulă s0a prău+it
în ocean +i apa a acoperit0o. $u rămas dispersate numai #ârfurile munţilor,
pentru a marca mormintele scufundate. "nii oameni au scăpat; #reo câţi#a au
rămas eroic în urmă pentru a0i a/uta pe ceilalţi în e1odul către celelalte ţinuturi.
Dar ma/oritatea au fost pierduţi. rin I.GBB înainte de =ristos, $tlantida ca
naţiune era dispărută de pe faţa ământului.
Cu toate acestea, cultura atlantă nu s0a pierdut în totalitate. Cu toate că
au e1istat ci#ilizaţii relati# mari în China, :ndia +i irinei, influenţa atlantă a fost
resimţită în multe locuri +i în diferite timpuri, precum +i natura sa agresi#ă +i
îndreptată către
reîncarnările de peprogres,
ământ. aceasta continuă +i acum să se facă simţită prin
$desea, ciclul istoriei se repetă, iar spiritul atlant a mai apărut încă o dată,
++
precum +i anumite porţiuni din ţinutul lor. $tunci când #or începe modificările,
insula oseidia #a fi printre primele puncte care se #or i#i deasupra ni#elului
mării; noi ţinuturi #or apărea în largul coastei de est a 'tatelor "nite. $cest
lucru poate fi a+teptat să se întâmple în @I>F sau @I>I.
parte :nsulele
din ceeaEahamas
ce a fost sunt
odinioară
rămă+iţele
marele#ârfurilor
continent,
muntoase
înainte de
dinruperea
oseidia,saoîn
insule după cel de0al doilea dezastru. %n apropierea insulelor Eimini, la cinci mile
de coasta -iami, !lorida, sunt îngropate su mâlul mării rămă+iţele unui
stră#echi templu atlant. %ntr0o ună zi el #a fi dezgropat.
%n irinei +i -aroc sunt a+ezări timpurii care încă a+teaptă să fie
descoperite. %n =onduras, 4uatemala +i Nucatan, -e1ic, atlanţii care au fugit
au de#enit cunoscuţi ca poporul -aya. %n $merica de (ord ei s0au stailit în
(e -e1ico, $rizona, (e#ada, Colorado, +i într0o anumită măsură în est, în
zona -ississippi +i Ohio, unde au a/uns să de#ină cunoscuţi su denumirea de
Constructorii -o#ilei. :ndienii irochezi sunt descendenţi direcţi, iar anumite
urme ale credinţelor religioase atlante pot fi regăsite +i în alte triuri indiene. %n
&gipt, se poate resimţi influenţa atlantă în construcţia piramidelor. $ceste
influenţe se pot găsi în &gipt, Eimini +i Nucatan, acestea dulând rapoartele
despre istoria atlantă. %nregistrările sunt identice +i #or clarifica unele dintre
relatările din 3echiul )estament. %n înregistrări se află inclus +i planul pentru
construirea -arelui Cristal. "nele dintre aceste #estigii au fost de/a
recuperate din piramidele din Nucatan, de către arheologi care nu +tiu despre
ce este #ora. %n timp ce datele primelor înregistrări din lecturile lui Cayce sunt
între zece +i o /umătate de milioane de ani în urmă 2 cel de0al doilea aflu1 de
suflete din cadrul rasei perfecte 2 ci#ilizaţiile s0au ridicat +i au decăzut de mai
multe ori în timpul
de =ristos. perioadei
%ntre prima atlante dedistrugere
+i următoarea la ?BB.BBBapână
trecutlao@B.JBB de ani
perioadă înainte
de ani mai
mare decât de la începutul timpului erei cre+tine +i până în prezent. )ipul de
cultură dus în irinei +i $merica în timpul primei catastrofe, a fost diferit faţă de
cel luat către $merica Centrală +i -aroc în cel de0al doilea e1od; iar către
&gipt +i Nucatan, -e1ic, un al treilea tip în timpul dezastrului final. (ici nu se
putea ca întreaga ci#ilizaţie în totalitatea elementelor sale să fie transplantată în
oricare dintre timpuri. O di#izare a limilor #orite s0a produs atunci când
continentul s0a rupt în mai multe insule, cu toate că în restul lumii încă #orea o
singură limă. $ceste lima/e atlante au a#ut în #iitor un efect complicat asupra
diferitelor ci#ilizaţii
$stfel, omul spre care oamenii
a e#oluat au migrat.
din punct de #edere material, +i câteodată +i
spiritual, dar aproape niciodată în linie dreaptă, cu toate că, în general, tendinţa
+
a fost întotdeauna către înainte. Când un puţin mai ine; când puţin mai rău;
fluctuând precum o plută dusă de #aluri. 'ufletele s0au ridicat la mari înălţimi; +i
adesea au căzut la mari adâncimi luând cu ele +i pe altele. %nsă, întotdeauna au
e1istat #reo câte#a care au căutat răspunsul la misterioasele întreări în legătură
la înalta
cu locul de
caleunde
cătreauo#enit,
mai mare
încotro
noleţe
se îndreptă,
+i o #iaţă+itrăită
de ce.după
Omul#oia
încăluiseDumnezeu,
sustrage de
cu toate că aceasta se află la o aruncătură de ăţ distanţă.
&poca prezentă este o replică pe mai multe planuri a stră#echii $tlantide
+i a măreţiei ei, +i prin urmare, tehnologia noastră poate fi mai ine înţeleasă
dacă este #ăzută în lumina realizărilor atlante. $tlanţii se reîncarnează acum pe
ământ în număr mare, +i a+a cum ciclul progresului omenirii se realizează prin
intermediul legii 5armei 2 acţiunea +i recţiunea 2 omul se confruntă din nou cu o
lume creată de el însu+i. %n primul rând, e1istă oportunitatea pentru ci#ilizaţia
noastră, în circumstanţe similare, nu numai pentru a primi recompensa pentru
multele răutăţi comise, dar +i pentru a alege încă o dată între a folosi legile naturii
în scopuri constructi#e sau în scopuri distructi#e.
%nregistrările de la Cayce spun 6$+a cum s0a arătat aici, această entitate
este una atlantă. rin urmare, ea se manifestă pe ământ în această perioadă în
care mulţi dintre atlanţi au intrat. De aceea, poţi fi foarte sigur 2 nici un lider, din
orice ţară, cu orice climă 2 indiferent că este prieten sau du+man, indiferent ce ar
crede entitatea 2 acesta nu este altce#a decât un atlant.7
6$+a cum am arătat, atlanţii au a/uns la un asemenea a#ans; +i au fost
însărcinaţi cu acti#ităţile di#ine de pe ământ. %nsă 2 a+a cum a făcut +i această
entitate 2 ei au uitat Cine sunt +i pentru Ce trăiesc în totul +i de unde î+i au
fiinţa lor. $stfel, ei au a/uns să î+i distrugă ei în+i+i trupul, nu însă +i sufletul.7
6$tunci, acesta
al inecu#ântării pentrueste scopul
cine#a e1istenţei entităţii pe ământ să fie un canal
astăzi 2 acum. $sta este, să fii un e1emplu #iu al
Celui ce a chemat Q3eniţi la -ine toţi cei slai +i împo#ăraţi, luaţi0-ă pe -ine
asupra #oastră +i în#ăţaţi de la -ine .R $cestea sunt scopurile tale pe ământ.
<i aceasta este manifestarea frumuseţii tale 2 sau, să a/ungi din nou la un e+ec
mizerail a+a cum ai făcut în $tlantida, +i a+a cum au făcut multe alte suflete în
mod special în această eră.7 *Cazul S?JIH0L0@
'untem în apropierea perioadei de test. Ceea ce facem acum #a decide
soarta omenirii pentru #eacurile #iitoare.
„#in c-nd în c-nd, inorma!iile ob!inute de anumi!i indivizi prin lecturile
+)
lor de via!ă, au devenit 4inorma!iile6 prin care ei, ca entitate sau individualitate,
au ocupat un loc special, sau au eectuat o anumită actvitate pe acel continent< sau
au emigrat de pe acel continent către o altă parte a ăm-ntului la un anumit
timp şi ausimplu
ost unul începutşio ocupat,
altă dezvoltare
apari!iadeosebită. *cesta 4continentul6
lor 4a atlan!ilor6 în alt tip detrebuie
climatsăi'ai
determinat să acă multe sc"imbări în acest domeniu în care intraseră.”
„?ie că este vorba despre adevărul eisten!ei reîncarnării, şi că suletele
ocupă un asemenea mediu intr-nd în sera ăm-ntului... în prezent< este straniu
aptul că, în cazul în care ei au ăcut modiicări în ceea ce se înt-mpla pe ăm-nt
în zilele lor, acestea le'au adus propria distrugere, iar dacă ei au intrat acum, ar
putea ace la el de multe sc"imbări în legătură cu oamenii şi individualită!ileF
*poi, sunt ei=iin!e
împreDurările şi ce înseamnă
născute înîmpreDurările
această lumeFîn +i
lumea
dacămaterială
este aşa,decare
astăziF”
au ost
4Cazul 5)&%'$6
„*şa precum în *tlandida, în acea perioadă c-nd au apărut
întrebările ... precum cele în legătură cu recunoaşterea castelor în acel !inut, atunci
c-nd au ost considera!i de neatins, precum dieren!a dintre c-ini şi cele mai înalte
caste. Entitatea se ala în această pozi!ie 4în care se aştepta să ie6 prin care ob!inea
o abordare de intangibil în legătură cu propria sa auto'dezvoltare. În prezent, ca
urmare a acestei eperien!e, entitatea are cunoştin!e şi abilită!i în lucrurile care au
legătură cu prelucrarea metalelor şi în construc!ii ... şi cu sentimentul democratic.”
4Cazul 5)))'8'$6
„... entitatea era unul dintre proesori printre oamenii din acea perioadă, şi
printre cele distruse de revărsările din acel !inut = şi din nou va veni entitatea în
sera păm-ntească atunci c-nd vor veni asemenea sc"imbări. *v-nd numele de
>ss"uta, entitatea a pierdut în această eperien!ă, prin rica creată în sine însăşi,
prin inducereaaceastă
În prezent, în eroare
rică îia este
altorunapersoane atunci c-nd adevărul le era cunoscut.
înnăscută.”
4Cazul 5$2('8'$6
+*
„Iilele pe ăm-nt îi erau atunci numărate în zeci, cinzeci şi sute, nu în

zile, săptăm-ni sau ani aşa cum se numără în prezent ... 0au, în acea eperien!ă,
a trăi p-nă la cinci, şase sau şapte sute de ani, nu însemna mai mult dec-t a trăi
astăzi p-nă la cincizeci, şaizeci sau şaptezeci de ani din prezent.”
4Cazul 5$;&@'8'16
„... *şa cum s'a indicat, el ca entitate a ost asociat cu cei care se ocupau cu
aplica!iile mecanice şi cu punerea lor în practică în timpul eperien!ei sale. +i aşa
cum alăm, aceasta a ost o perioadă în care eistau at-t de multe, înc-t nici măcar
nu ne putem g-ndi în eperien!a prezentă.”
„În legătură cu iatra de ?oc ... activită!ile entită!ii erau de o asemenea
natură
această înc-t aveau*r
perioadă. legătură
i bineat-tsă'icuieor!ele
oeriteconstructive c-t şi cudescrieri
entită!ii c-teva cele distructive din
ale acesteia,
astel înc-t să poată în!elege mai bine în prezent ...”
„În centrul unei clădiri despre care am putea spune astăzi că era căptuşită
cu metale neconductoare sau rocă neconductoare = ceva oarecum asemănător cu
azbestul, cu ... altceva non'conductor precum cel abricat acum în *nglia sub o
denumire care este bine cunoscută multora dintre cei care se ocupă de asemenea
lucruri 4n. tr. din domeniul electric.6”
dom ...„artea
o por!iunede desusglisare
a clădirii undeastel
înapoi, se alaînc-t
piatra era activă
piatra ovală,săsaurecep!ioneze
putea i acolo un
razele
0oarelui sau ale stelelor = concentr-nd energiile emanate de corpurile care sunt
prin ele însele oc, împreună cu elementele care se găsesc şi care nu se găsesc în
atmosera ăm-ntului.”
„Concentrarea prin intermediul prismelor sau lentilelor 4aşa cum poate i
denumită aceasta în prezent6 să ăcea într'un asemenea mod în care aceasta
ac!iona instrumentele conectate în dierite modalită!i pentru navigare< prin metode
de induc!ie
poate i cevacarecomandat
aveau maisaumultg"idat caracteristică
prin vibra!ii de control
4n.tr. aşa
ale cum în zileleradio<
undelor6 de astăzi
prin
intermediul unui el de or!ă împingătoare provenită din piatră şi care ac!iona ca
+(
or!ă motrice c"iar în ambarca!iuni.”

„*colo era pregătit astel înc-t, atunci c-nd domul era retras, să eiste sau
nu un obturator în calea dieritelor nave ac!ionate direct şi care erau împinse prin
spa!iu = indierent
sau indierent dacăcăerau
se alau în razaprin
direc!ionate vizuală
apă asauoc"iului, dacăsau
prin unele amprin
puteaaltele
spunedintre
aşa,
elemente.”
„*spectele în legătură cu această piatră se alau eclusiv în m-na ini!ia!ilor
din acel timp< iar entitatea s'a alat printre cei care au direc!ionat inluen!ele
radia!iilor care apăreau, cele de orma razelor invizibile pentru oc"i dar care
ac!ionau asupra pietrelor însele, stabilind astel or!ele motrice = indierent că erau
nave aeriene ... care în acea perioadă erau ac!ionate de gaze< sau era olosită mai
multputea
am pentrunumi
g"idarea
ambarca!iuni
navelorcarede agrement
se deplasaucarepe zburau
supraa!aaproape
apei saude pesol<subsauapă.”
ceea ce
„*poi, acestea, erau împinse prin concentrarea razelor care veneau de la
piatra care era centrată în miDlocul sta!iei de alimentare sau a casei de alimentare
4aşa cum s'ar spune în prezent6.”
„rin or!ele active ale acesteia, entitatea a adus or!ele distructive din cauza
suprasolicitării = în dierite zone ale !inutului = prin modul de ac!iune în
producerea energiei pentru dieritele orme ale activită!i umane în oraşe, în cartiere
şi în !ările din împreDurimi. *cest lucru nu l'a ăcut în mod inten!ionat, l'a
acordat prea intens 4n. tr. l'a suprasolicitat, i'a cerut prea mult, mai mult dec-t
putea debita6< ini!iind astel cea de'a doua perioadă a or!elor distructive care s'au
abătut asupra oamenilor din acel !inut = iar acesta s'a rupt în acele insule care au
devenit mai t-rziu insulele distruse prin aducerea or!elor distructive asupra
!inutului.”
„rin aceeaşi ormă de oc erau regenerate şi trupurile indivizilor prin
ardere = prin aplicarea razelor provenite de la piatră = inluen!-nd provenien!a
or!elor distructive asupra organismului animal. rin urmare, organismul era
reîntinerit prin el însuşi< şi el a rămas în acel !inut p-nă la ulterioara sa distrugere,
alătur-ndu'se oamenilor care au participat la ruperea !inutului = sau,
A
alătur-ndu'se lui Jelial p-nă la distrugerea inală a !inutului. În acest sens,

4n. tr. în acea eisten!ă6, entitatea a pierdut. 8a început, aceasta nu a avut
inten!ia şi nici dorin!a 4n. tr. de a se alătura6 or!elor distructive. 7ai t-rziu a
evoluat„În
prin ceea
propria putere.”descriere modului cum era construită piatra găsim că
ce priveşte
aceasta era un mare cilindru din sticlă 4aşa cum ar i denumit astăzi6< tăiat în
a!ete, astel înc-t, între partea de sus şi cea de Dos a cilindrului să se concentreze
puterea sau or!a.”
„*şa cum s'a indicat, înregistrările în legătură cu modalită!ile de
construc!ie sunt aceleaşi în trei locuri de pe ăm-nt, acestea sunt situate astăzi în
por!iunile scuundate ale *tlantidei sau oseidiei, acolo unde se ală o parte din
erelor = înce apropiere
templele ar putea idedescoperite
locul cunoscut
în noroiul
cu numele
depus
de Jimini,
pe undul pemării
coastade'a
?loridei.
lungul
+i 4în cel de'al doilea r-nd6 în templul înregistrărilor care se ală în Egipt,
acolo unde entitatea a ac!ionat mai t-rziu în cooperare cu al!ii, pentru conservarea
înregistrărilor care soseau din !inutul unde acestea useseră păstrate. #e asemenea
4în cel de'al treilea r-nd6, în înregistrările ce au ost duse în locul care este acum
Kucatan, în *merica, acolo unde se ală acum aceste pietre 4despre care se
cunosc at-t de pu!ine lucruri6 = în urmă cu c-teva luni, acestea au ost descoperite.”
4Cazul 5%%2'(6
„... în ceea ce este cunoscut ca !inutul *tlant, în timpul perioadelor c-nd a
eistat tulburare şi ceartă din partea celor mul!i care respingeau legile şi principiile
8egii 8ui 3nul< atunci au început revoltele, stabilindu'se astel plecarea din
!inutul poseidian. Entitatea a locuit printre cei care lucrau pentru stocarea or!elor
ce ac!ionau în natură, cele ale marelui cristal, astel înc-t luminile, ormele,
activită!ile pentru g"idarea navelor care se deplasau pe apă ori pe sub apă< şi
pentru multe alte comodită!i 4aşa cum sunt cunoscute acum6 pentru om cele pentru
transmisia în trup 4n. tr. probabil este reerire ac!iunea de vindecare,
reîntinerire6, transmisia vocii, înregistrarea acelor activită!i care au devenit în
cur-nd lucruri practice = în crearea acelor vibra!ii care se ac asemenea transmisiei
1
televizate, aşa cum este denumirea în termenii din prezent.”

4Cazul 5@$)'8'$6
„... în !inutul atlant, în timpul perioadei speciale c-nd, din cauza
previziunilor a început eodul ... acelor activită!i care aduceau or!ele distructive.
/om găsi entitatea printre cei care au aDuns nu numai în !inutul cunoscut acum ca
Kucatan, dar de asemenea şi în irinei şi în !inutul Egiptului.”
„rintre miDloacele de transport, modalită!ile de comunica!ie prin
intermediul navelor aeriene din acea perioadă, se găseau acelea care au ost descrise
de Ezec"iel după o perioadă mult mai t-rzie.”
4Cazul 5$@(;'8'$6
înaintea„...perioadei
în !inutuldistrugerii
atlant, îninale.
acea perioadă
Entitateac-nd a eista
s'a alat o plecare
printre cei carea auoamenilor,
aDutat la
coordonare 4aranDarea6, împreună cu cei din dieritele !inuturi, a celor care aveau
să plece.”
„e atunci entitatea nu era numai ceva asemenea Dudecătorului sau
Duratului = aşa cum ar putea i denumit astăzi = dar era însărcinat şi cu misiunea
de a căuta !inuturi care ar putea oeri împreDurări asemănătoare, mediu şi
activită!i pentru oameni. +i entitatea a aDuns în !inutul care este cunoscut acum cu
denumirea de *merica
care sunt descoperite Centrală, acolo unde oamenii au construit multele temple
astăzi.”
„*tunci c-nd entitatea citeşte sau aude despre aceste lucruri, ea capătă un
interes deosebit pentru ele, pentru că acestea sunt o parte din eperien!a entită!ii.
Entitatea poate răspunde multora dintre întrebările care apar în min!ile celor ce au
îndoieli şi care caută să ale de ce nu eistă vestigii ale aşezărilor sau ale popoarelor
şi nu se vede vreun cimitir ăcut în păm-nt. entru că entitatea a ost una dintre
cele care au început cu obiceiul de ardere a cadavrelor< iar cenuşa de la acestea poate
i găsită într'unul dintre aceste temple care erau pregătite în acest scop.”5;$%'8'$6
4Cazul
2
„... în !inutul atlant, în timpul perioadei c-nd au început eodurile din cauza
or!elor distructive care au ost ini!iate de către iii lui Jelial.”
„Entitatea se ala printre prin!ii acelui !inut, cei care au realizat separarea
inluen!elor ce ar i pututşi ...inluen!a
păstrarea înregistrărilor stabilireaşi permanentă
stabili călătoriile către altecare!inuturi,
a activită!ilor aveau cusă
devină o parte a ceea ce numi!i voi civiliza!ie în timpul prezent.”
„rin urmare ... stabilimentele din Kucatan, din 8uzon, din ceea ce a
devenit >nca, în !inutul *mericii de ord, şi în ceea ce mai t-rziu a devenit
!inutul Constructorilor 7ovilei în B"io< de asemenea stabilimente ale
activită!ilor în partea de sus a ceea ce este acum estul !inutului.”
„Entitatea a ost una caliicată nu numai în aeronave şi ambarca!iuni
păstrarea= legăturilor
nautice ca aviatorcuşi celelalte
marinar<!inuturi
dar, deprinasemenea,
intermediul
a ăcut
or!elor
marinaturii
progrese
... rin
şi în
urmare, acele lucruri naturale care !in de comunica!ii au devenit o parte din
eperien!a entită!ii. >magina!ia ... în povestirile de călătorie ... cele care au
legătură cu !inuturi stranii, oameni şi tradi!ii stranii, au devenit o parte înnăscută
a sa.”
4Cazul 5$1$('8'$6
„Entitatea s'a alat printre cei care au căutat mai mult dec-t un singur !inut
unde ar i putut i trimişi cei ce urmau să ie salva!i. rin urmare, entitatea
cunoştea !inutul Kucatanului, precum şi anumite lucruri din irinei, şi la el de
bine 4cunoştea6 şi !inutul Egiptului.”
„În prezent, înnăscut şi la el de bine maniestat, găsim că aceşti oameni au
devenit interesan!i pentru entitate< de obiceiurile lor şi de inluen!ele motivante din
vie!ile lor.”
„Lăsim că entitatea a ost un locuitor temporar în oseidia în prima parte
a acestei eperien!e< însă, atunci c-nd au apărut actorii determinan!i ce au rezultat
prin disputele dintre ?iii 8egii 8ui 3nul şi iii lui Jelial, entitatea a ost
printre cei ce au călătorit către !inutul egiptean în timpul perioadei de
reconstruc!ie.”
-
„Ca urmare, vom găsi abilită!i apărute din aceste combina!ii de scopuri, de'
a lungul liniilor de activită!i în care avea o mai mare satisac!ie, o mai mare
satisac!ie care putea să apară pentru entitate.”
4Cazul 5$;2@'8'$6
„Înainte de aceasta, entitatea se ala în !inutul atlant atunci c-nd au eistat
tulburările, c"iar înainte de cea de'a doua rupere a !inutului< atunci c-nd au
eistat acele discu!ii şi tulburări între iii lui Jelial şi ?iii 8egii 8ui 3nul.”
„Entitatea s'a alăturat celor ce au căutat şi au încercat să olosească
avantaDele materiale ale iilor lui Jelial, însă, pentru a men!ine, pentru a păstra,
principiile ?iilor 8egii 8ui 3nul. *stel, au urmat aceste scopuri încrucişate
între mentalul şi idealurile materiale ale entită!ii. Însă, #omnul #umnezeu este
3nul singur, nu o casă dezbinată împotriva ei înşişi.”
4Cazul 5)$21'8'$6
„... în !inutul atlant, în perioada c-nd s'a rupt !inutul şi s'a stabilit acolo
edictul că în !inut trebuie să ie sc"imbări.”
„Entitatea se ala printre cei care au pornit spre !inutul Egiptului, însă au
aDuns în irinei şi în ceea ce sunt acum !inuturile ortugaliei, ?ran!ei şi
0paniei. +i încă pot i văzute acolo în st-nca de calcar din Calais , însemnele
lăsate de pentru
activită!ii discipoliisus!inătorii
entită!ii, 8egii
precum8uişi 3nul.”
încercările ... de a crea un templu al
„Entitatea a avut de pierdut şi de c-ştigat ... * c-ştigat atunci c-nd a
stabilit asocierea cu cei care au construit !inutul egiptean. +i după cum se va vedea
din aceste lucruri ... încă nu s'au găsit cele în legătură cu *leandria< se poate
spune că entitatea a ost prima care a început crearea bibliotecii cunoaşterii din
*leandria, cu zece mii trei sute de ani înainte de intrarea rin!ului ăcii în
Egipt pentru prima 0a ini!iere acolo. entru că pute!i citi ,#e asemenea, El a
ost cruciicat şi în Egipt.M ” 4Cazul 5)$('8'$6

&=P3#LL P=#
&NS#&#33 P3=/3!$3
!intre toate misterele de pe P9m<nt, /area Piramid9 din $%ipt se afl9 de
departe pe primul lo'. S6a s'ris despre a'easta mai mult despre ori'are alt9 stru'tur9
f9'ut9 de m<na omului. Fiind una dintre &ele Capte /inuni ale lumii, a'easta a fost
mult timp obie'tul spe'ula5iilor nefondate :i a de;baterilor 8n le%9tur9 'u ve'himea, 'u
s'opul, pre'um :i 'u modalitatea de 'onstru'5ie. &u toate a'estea, de fapt, 8ntre%ul
$%ipt este un bo%at :i fas'inant '<mp pentru 'er'etarea :tiin5ifi'9, pentru '9 ai'i se
afl9 unele dintre 'ele mai derutante %hi'itori pentru om.
&ea mai re'ent9 dat9 'unos'ut9 8n istoria lumii este a'eea a adopt9rii
'alendarului e%iptean 8n anul .21 8nainte de Rristos. n sistem lar% a''eptat este
'el 'are 8mparte istoria 5inutului 8n trei;e'i de dinastii Q din anul -.AA p<n9 8n anul
--2 8nainte de Rristos. Nu se 'unoa:te aproape nimi' dinaintea a'estei date, 'u toate
'9, din'olo de vreo 8ndoial9, ni'i a'estea nu sunt stabilite. Se 'rede 8n %eneral '9
/area Piramid9 de la Gi;eh a fost 'onstruit9 apro7imativ prin anul 2.(AA 8nainte de
Rristos.
='easta este lo'ali;at9 la :aispre;e'e ilometri vest de ve'hiul :i istori'ul ora:
&airo, Latitudine 2(Z+* +1 NordH Lon%itudine -1ZA( $st JGreenOi'hK. Se
′ ″ ′
'onsider9 '9 a'easta a fost morm<ntul re%elui Thufu sau &heops, 'u toate '9 nu s6au
%9sit a'olo r9m9:i5e ale a'estuia. ria:a piramid9 a'oper9 pu5in peste +,2 he'tare,
m9soar9 2-1, metri la fie'are latur9 a ba;ei :i are 1,A metri 8n9l5ime.
/area Piramid9 este sin%ura 'are are o ba;9 p9trat9 :i este 'onstruit9 8n
8ntre%ime din piatr9, din blo'uri imense de 'al'ar de 'uloare %alben9 'u %reutatea de
+ tonea fie'are.
'u 'ea Pre'i;
unui 'ristal ia 'onstru'5iei
lustruit 8ns9 la o es'ar9
ste at<t de e7a't9,
de '<teva 8n'<t4mbin9rile
he'tare. poate fi 'omparabil9
sunt %reu
per'eptibile, pre'um :i modul 'um au fost ridi'ate :i montate uria:ele blo'uri la lo'ul
lor 8n marele pu;;le in%ineres'. 3ni5ial a fost pla'at9 'u pl9'i fine din 'al'ar alb
pre'um 'ele din v<rf, 8ns9 ulterior a'estea au fost 8ndep9rtate.
&a form9 %eometri'9, /area Piramid9 este 'eea 'e se nume:te o adev9rat9
piramid9. Ba;a ei este un p9trat perfe'tH fie'are dintre 'ele patru laturi ale sale sunt
'<te un triun%hi 8n'linat perfe't 8n sus ple'<nd de la ba;9, 8n propor5ie de 1A la (,
p<n9 '<nd 'ele patru se 8nt<lnes' 8ntr6un v<rf situat perpendi'ular pe 'entrul ba;ei,
a'olo unde se interse'tea;9 'ele dou9 dia%onale de la ba;9.
!ire'5ia de orientare a ba;ei 8n le%9tur9 'u estul :i vestul, nordul :i sudul, indi'9
o eroare de numai + se'unde Q fiind astfel de departe 'ea mai pre'is orientat9
'onstru'5ie 'unos'ut9 8n :tiin5a in%ineriei.
/arele Sfin7 este o fi%ur9 din piatr9 'e repre;int9 un trup de leu 'u 'ap de
+
om. ='esta are o lun%ime de +), metri :i este t9iat dintr6un sin%ur blo' de piatr9.
&unos'ut 8n $%ipt 'u numele de Ru, el repre;int9 pe ;eul Rorus :i este 'onstruit 'u
mul5i ani 8naintea /arii Piramide. $7ist9 :i al5i sfin':i, mai mi'i 8n dimensiune, la 'are
partea superioar9 arat9 pre'um un berbe' sau :oim, iar multe dintre ins'rip5ii
repre;int9 trupuri umane 'u apendi'e animale pre'um 'oarne, 'opite, %heare, 'oad9
:i pene.
$%iptul nu este sin%urul 'are s9 aib9 sfin':i misterio:i :i piramide. 4n =siria
e7ist9 sfin':i 'are se distin% prin faptul '9 au aripi, :i e7ist9 de asemene a sfin':i mai
mi'i 'a dimensiune 8n Persia :i Gre'ia. 4n u'atan, /e7i', r9m9:i5ele 'ulturii /aya ne
de;v9luie sfin':i :i piramide i;bitor de asem9n9toare 'u omoloa%ele lor e%iptene, 8ns9
de dimenisuni mai mi'i. Sunt evidente puterea :i bo%95ia ne'esare pentru a 'onstrui
asemenea stru'turi, iar a'estea mai indi'9 :i o 8nalt9 'ivili;a5ie, de o bo%95ie
'onsiderabil9, pre'um :i o surs9 'omun9.
La 8n'eputurile $%iptului astronomia era o :tiin59 important9, 8ns9 au fost
des'operite pu5ine lu'ruri 8n le%9tur9 'u reli%ia lor. 4ntr6adev9r, 'redin5ele lor par s9 fi
fost 8n modNumele
r9sp<ndit9. deliberat 5inute
1e sau se'rete.
1a pare s9 fi =dorarea Soarelui
fost 8n le%9tur9 pare
'u ;eul s9 fi :eful
Soarelui, fost foarte
tuturor
;eilor. ='east9 'redin59 pare s9 fi venit din &au'a;. 3sis, prototipul tuturor ;ei5elor, era
;ei5a naturii. 4n'hinare la ea 'a la o divinitate a 8n'eput probabil 8n anul 1.)AA 4.R.
&ele !ou9 Xinuturi, $%iptul Superior :i $%iptul 3nferior, par s9 fi fost unite de '9tre
a. Biseri'a :i Statul erau 8n mod 'lar 8n rela5ie una 'u 'ealalt9.
4n 'iuda bo%95iei de dove;i, se 'unos' at<t de pu5ine despre $%iptul anti' :i
este 8n 'ontinuare 8nvelit 8n spe'ula5ii :i mitolo%ie. !e fapt, multe din 'ele
des'operite nu sunt 8ntru6totul 8n5elese :i au multe pun'te 'omune 'u le'turile lui
$d%ar &ay'e, 'are le pun 8ntr6o nou9 lumin9. !in a'este le'turi apare 'on'eptul '9
a'easta ar fi perioada preistori'9, dar sunt la fel de 'onvin%9toare '9 a'easta a fost
una luminoas9.
='estea ofer9 o dat9 'u mult mai re'ent9 Q undeva 8n >urul anului 1A.AAA 4.R.
6 atun'i '<nd au fost 'onstruite /area Piramid9 :i Sfin7ulH pre'um :i o semnifi'a5ie 'e
are le%9tur9 'u evolu5ia omului pe P9m<nt. =sem9n9rile mar'ante 8ntre 'ulturile din
$%ipt :i u'atan sunt e7pli'ate prin mi%ra5iile oamenilor de pe 'ontinentul s'ufundat
al =tlantidei '9tre ambele 5inuturi.
!esenele 'e repre;int9 fiin5e umane 'u apendi'e animale sunt redate 8n mod
realistH apare 3sis, pre'um :i manus'risul anti', &artea /or5ilor 'are 'ap9t9 un nou
8n5eles.
4n 'onformitate 'u le'turile lui &ay'e, a'estea se petre' atun'i '<nd apar primii
'onstru'tori ai Piramidei, f9r9 s9 e7iste o introdu'ere din surse e7terne sau material
do%mati'.


entru un timp de aproape ?GB.BBB de ani, &giptul s0a aflat su apă,
e1ceptând regiunile din 'ahara +i 3alea (ilului 'uperior. $u trecut totu+i
multe secole după ce au apărut +i alte ţinuturi de uscat +i marea parte a ţinutului
fertilă
să fie locuit.
a #ăii (ilului
rimele'uperior,
au fost regulile
în apropierea
triale ale
a ceea
raseicenegre
mai târziu
ce s0a#astailit
fi cunoscut
în zona
su denumirea de 3alea -ormintelor. Oamenii trăiau în corturi +i în pe+teri +i
încă de la început au folosit animalele de po#ară. Cu toate că, în comparaţie cu
alte naţiuni de pe ământ, aceasta era una mai puţin in#adată de animalele
sălatice, era o naţiune slaă care se confrunta cu tensiuni +i proleme mai mult
din interior.
acea a de#enit ce0a de0a doua regulă în timpul 8egelui 8aai, un om
înţelept +i cu orientare spre spiritualitate, care a#ea o mai amplă înţelegere a
legilor uni#ersale. $ fost făcut un efort pentru a aduce maselor de oameni o
cunoa+tere despre scânteia di#ină ce se afla în ei. %n cel de0al douăzeci +i
optulea an al domniei, acest rege a con#ocat o întâlnire a liderilor lumii. atruzeci
+i patru de preoţi, clar#ăzători +i astrologi, s0au întâlnit pentru a discuta despre
suiectul de a grăi dez#oltarea omului +i capacitatea sa de a face faţă
condiţiilor din planul fizic, precum +i despre prolema animalelor sălatice din
alte ţinuturi. $ce+ti lideri care trăiau în corturi +i în pe+teri s0au adunat pentru a
discuta tema Consiliului în legătură cu forţele spirituale din om +i cum să facă
din om fiinţa supremă de pe ământ . 8egele 8aai a fost primul care a înţeles că
această putere relati# slaă în om, î+i are pro#enienţa dintr0o 'ursă mai %naltă.
$ordarea s0a făcut prin intermediul e#idenţei forţelor razelor 'oarelui,
influenţelor Lunii +i a apelor care duc #iaţa mai departe. Ceea ce s0a formulat
aici
primaa fost prima legea aintelectului,
recunoa+tere auto0conser#ării
o puterecaremaieste
mareapana/ul
decât ce0aputerii di#ineînsu+i.
a omului din om,
$cesta a fost începutul studiului naturii spirituale a omului relaţia dintre
oameni +i relaţia omului cu întregul; di#iziunile mentale, con+tientul +i
sucon+tientul, di#iziunile sistemelor solare +i diferitele planuri ale e1istenţei prin
care treuie să treacă omul pentru dez#oltarea sa. $stfel de principii au
legătură cu multele faze ale e1istenţei omului pe ământ, a+a cum este simolizat
prin intermediul 'oarelui, al Lunii, al stelelor +i elementelor. 'crierea acestor
legi spirituale pe talete de piatră +i de ardezie au de#enit prima ilie. $cesta a
fost începutul Cărţii -orţilor, a+a cum au fost ele cunoscute mai târziu, cu toate
că nu sunt
Ceaode0aformulare a unuiînritual
doua lege &giptdeaînmormântare
fost acti#ă @IIa+adecum
ani,aiar
fostregele
interpretat.
8aai a
fost ulterior #enerat ca fiind reprezentatul lui Dumnezeu pe ământ. &l nu a
)
fost rege întreaga sa #iaţă, pentru că mai târziu, ţara lui a fost in#adată.
%n legătură cu acel timp, cu @@.B@> ani înainte de #enirea lui =ristos, sau
cu ABB de ani înainte de ultimele erupţii de pe ţinutul atlant, trăia acolo în ţinutul
$rart *regiunea -unţilor Caucaz din &uropa de &st un mare grup de oameni
tânărrasa
din +i e#la#ios
ală. Conducătorul
preot care secunumea
numele $rart a fost inflenţat de profeţia unui
8a0)a.
La #ârsta de douăzeci +i unu de ani, 8a0)a a prezis că oamenii din triul
lui Mu care au migrat din $raia, #or intra în &gipt +i îl #or întineri în interesul
amelor rase. &l a profeţit că &giptul acelor zile #a de#eni naţiunea
conducătoare. La îndemnul lui 8a0)a, regele $rart a fost con#ins de succesul
unui asemenea risc +i s0a pregătit pentru o lungă călătorie în &gipt. &1pediţiei
condusă de $rart +i ghidată de către 8a0)a i0a fost destinat să înfinţeze prima
dinastie +i /oacă un rol important în istoria naţiunii.
8egele 8aai a a/uns să fie atât de asorit de studiile sale metafizice încât
nu a reu+it să ţină seama de a#ertismentele consilierilor săi care îi spuneau că
treuie să apere ţara împotri#a in#aziei de la nord. $proape fără opoziţie, $rart
a coorât, i0a măturat regatul +i la cucerit. -ai degraă, 8aai s0a predat imediat
decât să fie #ărsare de sânge pentru poporul său, o acţiune care i0a adus rapid
acuzaţii din multe părţi ale &giptului. Cu toate acestea, acest lucru semăna cu o
inecu#ântare deghizată. Cu toate că din punct de #edere spiritual prin
atitudinea s0a a câ+tigat, ade#ărata importanţă a muncii sale de o #iaţă, a#ea să
de#ină aza pentru un nou concept religios care a fost inclus în Cartea
-orţilor.
La început a e1istat o mare ceartă +i o mare dispută între cuceritori +i cei
cuceriţi. Liderul opoziţiei din partea celor cuceriţi nu a fost 8aai, ci unul dintre
scriii locali pentru
de puternic care a#ea o mare
a incita influenţă
la re#oltă +i era urmat
împotri#a de mulţime.
unei legi &l era
pe care noul regesuficient
a#ea
să o impună pentru a staili ordinea în această confuzie. $rart, con+tient de
faptul că este un cuceritor străin, +i prin urmare, nepopular în rândul egiptenilor,
a făcut o mane#ră politică îndrăzneaţă +i inteligentă. &l a adicat de la tron în
fa#oarea tânărului său fiu +i, în acela+i timp, ia acordat eligerantului scri local
un loc în înaltul consiliu +i între memrii familiei oficiale, oferindu0i titlul de $arat.
rin acest lucru inamicul a fost redus imediat la tăcere +i l0a făcut să câ+tige
spri/inul poporului egiptean.
"n alt factor care a contriuit la u+urarea situaţiei interne +i de
nesoluţionat,
frumoase fiicea+ifost atracţiadinregelui
fecioare rânduldetronat 8aai,+ipentru
in#adatorilor, care înunaceledintre cele mai
din urmă a
de#enit companioana sa. $/unsese renumită pentru frumuseţea +i #irtutea ei, +i
*
într0atât de iuită de amele popoare, încât după moartea ei a fost #enerată

precum o zeiţă. (umele ei a fost :sai.
La tinereasca #ârstă de +aisprezece ani, în ora+ul Luz, tânărul rege
$raaraat +i0a sumat formidaila sarcină de a conduce destinul unei naţiuni
-ongoliadin
compusă +i $tlandida,
mai multe popoare
+i în plus 2nati#ii
pentruegipteni.
că acolo erau de/a emigranţi din :ndia,
e parcursul a optzeci +i opt de ani din timpul domniei sale au e1istat
perioade de conflict precum +i de pace, atât în interiorul ţinutului cât +i în afara
lui. 8egele $raaraat era a/utat în conducerea afacerilor de stat de un consiliul
intern format din doisprezece consilieri, +i un cainet oficial format din +efi ai
di#erselor departamente *printre care cel de muncă, economic, comerţ, chimie,
construcţii, educaţie, istorie +i arte 2 în special cel pentru muzică. $ce+ti lideri
au fost ale+i cu înţelepciune din rândurile egiptenilor, atlanţilor +i cuceritorilor
ali #eniţi de la nord.
Odată cu scufundarea treptată în ocean a continentului atlant, refugiaţii
atlanţi au început atunci să #ină în număr mare. $ce+tia +i0au adus cu ei scla#ii,
acele fiinţe compuse *eng. mi1turesTamestecuri, religia lor +i pe unele dintre
a#ansatele lor +tiinţe. La un moment dat în procesul de închegare a gu#ernului,
$rart a fost ne#oit să se retragă pentru a destailiza o încercare a unor atlanţi
amiţio+i de a răsturna gu#ernul condus de fiul său. $ce+tia căutau să profite
de situaţia politică instailă +i să se stailească la putere. Oricum, această
amiţie a lor a a#ut #iaţă scurtă, +i acest lucru ca urmare a acţiunii rapide a lui
$rart. Odată cu pacea +i soluţionarea amiailă a diferenţelor de opinie, au fost
făcute progrese consideraile în mai multe direcţii. La #ârsta de douăzeci +i doi
de ani, scriul egiptean $arat a de#enit lider al gu#ernului de coaliţie +i a lucrat
alături de tânărul
formularea rege $raaraat
+i punerea în aplicarepentru inele
a legilor ci#iletuturor facţiunilor.
+i religioase. &l&la făcut
a a/utat la
înregistrări metodice +i multe dintre numeroasele sale inscripţii încă pot fi găsite
într0un mormânt din apropierea 'fin1ului, +i care, parţial a fost construit în
timpul #ieţii sale.
După multă opoziţie, 8a0)a, profetul care pro#enea din rândurile
in#adatorilor, a fost proclamat -are reot al &giptului. &l a făcut studii
spirituale directe +i cercetare metafizică pentru ţara sa, timp de mulţi ani. &l a
definit ideile în legătură cu natura umană +i relaţia omului cu întregul. &l a fost
interesat atât de na+terea în planul fizic cât +i de e#oluţia spirituală a omului; în
mod special
na+terea de continuitea
în planul fizic, dar #ieţii
+i de sau de imortalitatea
începutul începutului;sufletului,
de legeanu5armei
numaisau
de a
cauzei +i efectului, de ni#elul spiritual; de e1istenţa concomitentă a sufletelor în
(
alte planuri +i e#oluţia lor ulterioară +i de asemenea de caracterul mental. 8a0)a

propo#ăduia faptul că printr0o instruire corespunzătoare în aceste domenii,
e1istă posiilitatea de a comunica cu aceste suflete. %nsă cel mai important +i cel
mai re#oluţionar lucru, este faptul că el propo#ăduia Legea "nui 'ingur
care în acel moment
Dumnezeu 0 6DomnuleraDumnezeul
religia egiptenilor.
)ău este "nul7 0 +i nu închinarea la 'oare,
La început, localnicii nu a#eau înclinaţie spre astfel de în#ăţături. Datorită
ogăţiei ţinutului +i #ieţii u+oare pe care ei o duceau, ace+tia erau interesaţi mai
mult de eneficiile imediate, ca persoane în trup fizic, decât de orice alte
încarnări #iitoare pe pământ sau despre #iaţa spirituală în alte planuri cosmice.
ână în această perioadă, ordinea socială a naţiunii egiptene nu era a+a
de a#ansată în comparaţie cu cea mult mai a#ansată a atlanţilor. Cu toate că
e1istau clanuri +i triuri, acolo nu e1istau gospodării familiale. rin lege de stat,
toate femeile unui tri erau adăpostite pe timp de noapte într0un templu separat
numai al lor, iar ăraţii locuiau afară @?. Chiar +i regele în propria sa locuinţă nu
făcea e1cepţie de la această lege, acesta trăia împreună cu slu/itorii +i consilierii
săi, însă nici o regină +i nici o însoţitoare nu locuia împreună cu el. 8elaţiile în
legătură cu perpetuarea rasei erau considerate sacre +i se desfă+urau în temple
construite special pentru acest scop. $ceste construcţii a#eau trei sau patru
ni#ele +i mai multe camere cu dimensiunea între doi +i trei metri. De asemenea,
acolo se afla o sală mare pentru dans +i recreere. Decoraţiunile acesteia
constau în co#oare realizate manual, pături +i paturi.
%mpreunările nu erau la alegerea opţională a participanţilor, ci se realizau
prin hotărârea regelui, pentru o perpetuare ună a rasei. Copii născuţi în
)emplul 'ălii de (a+tere erau luaţi de la mamele lor la #ârsta de trei luni, erau
crescuţi în departamente speciale +i instruiţi pe grupuri în clădiri dedicate
acestui scop.
-arele reot 8a0)a pri#ea cu dezgust toată această procedură. %n
numeroasele sale călătorii prin alte ţinuturi 2 în mod special în $tlantida 2 el a
oser#at eneficiile legăturilor de familie. &l +i0a dat seama de #alorile morale
ale #ieţii de familie a oamenilor 2 consacrarea traiului indi#idual a unui om alături
de altul pentru un scop comun, precum +i de responsailităţile în legătură cu
astfel de consacrare.
La întoarcerea dintr0una din călătoriile sale în $tlantida, 8a0)a a
decretat un prim pas în realizarea unităţii familiale, faptul că de atunci înainte
12 4n le%9tur9 'u a'est fapt, ar trebui v9;ut filmul do'umentar From the Reart of the World 6 #he $lder Brothers
Warnin%, film reali;at 8n anul 1((1 de BB&. To%i este ultima 'ivili;a5ie supravie5uitoare a popoarelor 3n'a :i =;te'.
!o'umentarul poate fi vi;ionat 'u tradu'ere 8n limba rom<n9 la adresa de internet,
httpDUUfymaaa.blo%spot.roU2A1-UA1Udin6inima6lumii6avertismentul6fratilor.html
)A
fiecare om urma să aiă un companion, un însoţitor *un soţ U o soţie cum se

spune astăzi. entru el însu+i +i0a ales pe mama copilului său, perechea care
#enise cu el din nord. Legea s0a do#edit a fi una popular acceptată, chiar dacă
alegerea perechii +i îngri/irea copiilor erau încă su controlul gu#ernului. rin
socialălucru
acest în &gipt.
s0a realizat unul dintre marii pa+i înainte în ceea ce pri#e+te #iaţa
De0a lungul anilor, 8a0)a a crescut în popularitate +i influenţă, cu toate
că a pro#ocat a#ersiune în rândurile multora dintre egipteni solicitându0i regelui
să0+i aleagă înaltul irou e1ecuti# numai din rândurile celor nati#i, care se
do#edeau a fi one+ti, competenţi +i loiali. $ceastă politică s0a lo#it de opoziţia
celor sus0pu+i care căutau să0+i întărească poziţiile, astfel încât ei să0i poată
controla +i e1ploata pe oameni în propriul lor interes. Cu toate că tipul de
gu#ernământ era unul monarhic, în cele din urmă s0a stailit că din punct de
#edere al principiilor +i chiar al metodologiei nu era o democraţie reprezentati#ă.
$tunci când prin cercetările +i descoperirile arheologice ale lui 8a0)a s0au
găsit rămă+iţele care arătau că a e1istat o ci#ilizaţie mai de#reme în &gipt,
localnicii au început în mod treptat să asculte ideile sale în ceea ce pri#e+te
"nitatea a )ot +i despre "n 'ingur Dumnezeu pentru toţi.
'tudiile metafizice ale lui 8a0)a l0au con#ins că, prin cunoa+terea
modului cum lucrează legea di#ină, se poate accelera procesul de e#oluţie a
omului. &l a considerat că este posiilă atingerea perfecţiunii rasei din punct de
#edere mental +i fizic, în timp mai scurt decât era ne#oie prin procesele naturale
ale na+terii +i rena+terii. -area sa speranţă era că se pot realiza trupuri
perfecte, iar în cele din urmă acestea au fost chiar puse în aplicare, aceste teorii
au fost cele mai importante contriuţii ale sale pentru umanitate. %nsă, la început
multele
8a0)a.dezacorduri +i disensiuni l0au doorât +i l0au descura/at considerail pe
%ntre timp, regele $raaraat *aceasta fiind numai unul dintre multele sale
titulaturi +i0a îndreptat atenţia către eforturile către dez#oltarea industriei
pentru oameni, astfel a început o perioadă de acti#itate comercială.
&l a alăturat diferitele rase împreună +i le0a dez#oltat ailităţile, astfel
încât aceste ailităţi să poată fi folosite mai degraă în interesul maselor decât
în cel al claselor *sociale. $u fost descoperite cele mai ogate resurse ale
ţinutului. &l a deschis minele de la Ophir, care s0a numit mai târziu adesh, din
ersia, precum +i pe cele din $yssinia +i din alte zone ale ţării (ilului
'uperior;
erilul, el a diamantul,
sardiul, promo#at mineritul
ametistuldiferitelor pietreerau
+i opalul. erle preţioase
culeseprecum oni1ul,
din mare, în
apropiere de ceea ce a de#enit mai târziu -adagascar. )ăierea +i finisarea
)1
pietrelor a de#enit principala meserie a muncitorilor. Din alte mine de pe

curprinsul întregii ţări era e1tras aur, argint, fier, plum, zinc, cupru +i a fost
produs cositorul. orumul, #inul, lănurile +i i/uteriile erau în folosul oi+nuit.
$u fost construit mari grânare, precum +i na#e, poduri +i #iaducte. %n Deosho,
în siguranţă
care s0a numita celei
mai târziu
mai mari
$le1andria,
colecţii deaumanuscrise
fost fondate
ale acelor
ilioteci
zile.pentru păstrarea
Din ogăţia ţinutului au fost ridicate palatul regelui +i alte clădiri ale
departamentului de stat, clădiri de o maiestuasă splendoare. "na dintre
acestea a fost +i )emplul de $ur care era placată cu pietre semipreţioase
enorme +i cu lamriuri interioare din lemn foarte lustruit +i de diferite culori. 3a
#eni o zi în care acesta #a fi descoperit.
$u fost construite depozite care de asemenea a#eau rol de ănci,
acestea erau mi/locul prin care se făceau schimurile +i comunicaţiile între
naţiunile importante ale lumii. Pinuturile acestor naţiuni erau oseidia, ultima
dintre marile insule atlante, Og *eru din $merica de 'ud, regiunea din -unţii
irinei în &uropa +i ceea ce mai târziu a de#enit cunoscut cu denumirea de
'icilia, (or#egia, China, :ndia +i $merica.
(umai în $tlantida, -arele otop a rupt continentul în insule pe care au
început să se #orească mai multe limi. %n alte ţări, oameni încă #oreau o
singură limă. Chiar +i în &gipt se #orea o singură limă, dar cu mai multe
dialecte.
%n timp ce regele era implicat cu aceste preocupări +i în direcţia politică +i
socială a ţării, -arele reot 8a0)a +i asociaţii săi se ocupau de stailirea
codurilor spirituale în conformitate cu închinarea la "n 'ingur Dumnezeu. De
asemenea, preotul a a/utat la încadrarea legilor ci#ile penale +i morale ale
poporului. $u fost
reailitare fizică construite
+i spirituală noi temple pentru a găzdui acti#ităţile de
a maselor.
8a0)a a făcut dese călătorii în oseidia pentru a studia +i pentru a
interpreta metodele celor ce rămăseseră credincio+i Legii Lui "nul. %n ora+ul
$lta, el s0a întâlnit +i a discutat despre aceste chestiuni cu =ept0'upht *care
s0ar traduce proail 6Cel ce păstrează VtainaV7. "n om respectat +i un om
în#ăţat, =ept0'upht era custodele celor mai profunde +i secrete înregistrări +i
principii religioase care erau transmise de la o generaţie la alta în $tlantida. De
la =ept0'upht preotul a în#ăţat multe lucruri despre prolemele ce a#eau
legătură cu acele amestecuri * acele fiinţe cu apendice animale care erau folosite ca
scla#i, precum +i despre !ii lui Eelial. =ept0'upht era nerădător să #adă că
legile !iilor Lui "nul #or fi păstrate în &gipt.
La întoarcerea sa acasă, 8a0)a a pus imediat în mi+care planurile pentru
)2
ridicarea a două noi temple )emplul 'acrificiului +i )emplul !rumuseţii.

$ceste temple au fost construite în timp de treizeci de ani. )emplul
'acrificiului era un spital, un centru de #indecare, iar )emplul !rumuseţii erau o
+coală în care se predau înaltele în#ăţături +i de instruire #ocaţională.
diferite"nii
stadii
dintre
de dez#oltare.
oamenii din "n
&gipt,mareprecum
număr+idintre
din alteace+tia
ţări, erau
erauamestecuri
inferiori din
cu
puncte de #edere mental, spiritual +i fizic. "lterior prolemele sociale s0au
complicat, odată cu migraţia continuă a hoardelor de scla#i care soseau din
$tlantida împreună cu stăpânii lor, !iii lui Eelial.
8a0)a spera în e#oluţia acestor creaturi, în faptul că le0ar putea fi
accelerată suficient #iraţia spirituală, permiţându0le astfel să acţioneze în
calitate de fiinţe umane +i nu să fie complet la mila stăpânilor lor. De asemenea,
această mare e#oluţie le0ar fi eliminat influenţa degradantă pe care o a#eau din
partea societăţii.
%n acela+i timp în care trăiau aceste creaturi, trăiau în acel ţinut +i mulţi
oameni cu o înaltă e#oluţie; acesta era planul preotului, de a0i a/uta, +i de
asemenea, de a realiza o mai rapidă cone1iune cu !orţele Creatoare. $stfel,
ace+tia la rândul lor i0ar fi putut a/uta pe alţii mai puţin noroco+i. $ fost stailită
o perioadă e1tinsă de instruire, iar în aceste două noi instituţii a fost folosit un
personal e1trem de e#oluat.
)emplul 'acrificiului nu era numai un spital pentru fizic ci +i unul pentru
spirit. )ratamentele pentru corectarea diformităţilor 2 trupe+ti +i mentale 2 erau
realizate nu numai prin operaţii, medicamente, terapie electrică, masa/, a/ustări
ale coloanei #erterale +i alte asemenea lucruri; ci +i prin dietă, #iraţii ale muzicii,
culori, dans, cântec, incantaţii, iar cel mai important lucru, prin utilizarea
meditaţiei
pacientul cât profundu pe sau
+i preotul contactul cu forţa
preoteasa căruiaLuii seDumnezeu din trup.
atriuia cazul, luau $tât
parte la
aceste acti#ităţi. Oiecti#ul era acela de curăţare a mentalului de dorinţele
carnale în e1ces +i de #indecare a defectelor corporale ale fizicului.
De asemenea, e1ista +i un proces de purificare ce implica flăcările unui foc
de altar, +i de oicei era ne#oie de +ase ani, +ase ani +i /umătate, pentru o
schimare completă +i auto0reînnoire. $tunci când erau înlăturate părţile rele,
indi#idualitatea era precum cea a unei fiinţe umane care a progresat +i
suflete+te, ea era pregătită pentru a începe următoarea etapă de dez#oltare.
Din cauza gradului ridicat al auto0sacrificiului, al acestor strădanii către idealul
de perfecţiune
sacru în trup
+i a fost pus +i spirit,
un mare trupul
accent peuman a a/uns+i să
frumuseţe fie #eneratCa
perfecţiune. precum ce#aîn
+i templu
care sălă+luie+te Dumnezeu, acesta este într0ade#ăr sacru, a+a spunea
)-
în#ăţătura lui 8a0)a.

Cu toate acestea, reîntinerirea nu era era completă; în unele cazuri erau
necesare mai mult de patru reîncarnări pe ământ pentru completa schimare.
)otu+i, în câte#a secole amestecurile au început să dispară cu totul de pe faţa
căsătorii mi1te
ământului 2 e#enimentul
cu cei ce a#eaua a#uto linie
loc mai
purămulta descendenţilor.
sau mai puţin rapid prin rena+teri +i
$ceste nefericite creaturi, amestecurile, erau cei portretizaţi atât de des
în arta egipteană, asiriană, greacă +i persană, prin hieroglife, ei au de#enit aza
pentru legendele despre e1istenţa lor în 6mitologie7 după mii de ani mai târziu.
De la )emplul 'acrificiului, pacientul a#ansa către )emplul !rumuseţii +i
către cursurile de instruire #ocaţională +i spirituală, de recreere +i reailitare.
$ici, un corp foarte specializat de preoţi +i preotese staileau tipul de #ocaţie
pentru care cursantul era cel mai ine adaptat 2 pentru inele său, precum +i
pentru inele societăţii. &ra de luat aici o decizie importantă, pentru că aceasta
îi afecta nu numai #iaţa prezentă, dar a#ea un impact +i asupra #ieţilor sale
ulterioare în ciclul de progresie al #ieţilor pământe+ti.
(umai ăraţii +i femeile cu o foarte înaltă dez#oltare +i calificare a#eau
distincţia de a fi ale+i ca instructori în temple. 'tatutul celor două se1e era egal;
purtau haine aproape identice 2 roe lungi ţesute manual ce semănau cu o
împletitură +i erau realizate din fire de papirus +i de lotus. Cominaţia de culori
era cea de al +i purpuriu strident.
-uzica în )emplul !rumuseţii era o parte esenţială a cursului pentru
cre+terea #iraţiilor, a tiparului de gândire al candidaţilor către un grad care le
permitea să de#ină sensiili la !orţele "ni#ersale prin intermediul 6Cordonului
de $rgint7 sau coloanei #erterale. &rau folosite instrumente precum flautul,
lira, harpa +inedescoperite.
mormintele #iola, iar rămă+iţele unora dintre
De asemenea, acesteasăsefieaflă
a+teaptă încă îngropate
descoperite în
sigiliile +i
plachetele, emlemele tiparelor suflete+ti ale persoanelor instruite.
lachetele erau un fel de simoluri heraldice distincte, prin care erau
descrise o serie de scene +i simoluri +i care a#eau rolul de ghidare a
indi#idualului în aderarea la planul său #iitor de dez#oltare în domeniul artelor,
me+te+ugurilor sau profesiilor.
$sol#enţii )emplului !rumuseţii se încadrau în mai multe domenii
agricultură, horticultură, muzică +i canto, lucrători în olărit +i ceramică, în
domeniul len/eriei 2 inclusi# al scărmănării * procesul de curăţare, smulgere și răsfirare
cu mânaa sau
firele, cu ma
le cură
ș ini speciale al lânii
ța de impurită ți ș i a lerute
înfoiasau ala altor materiale
ţesutului firoase, pentru
+i roderiei. a desface
Len/eria era
făcută din umac, cânepă, fire de papirus +i lotus, +i era de o calitate mai
)
înaltă decât cea la care s0a a/uns acum *n.tr. este #ora aici de anul @IJ@ . %n acel
timp nu e1istau comercianţii; în acel stat al unăstării, e1ista un magazin comun
pentru toată lumea.
După ce funcţionarea )emplelor a fost ine stailită, treptat 8a0)a a
pentru stailirea
delegat autoritatea
legiipentru
+i al +tiinţelor.
cei pe care&lîiînsu+i
considera
a petrecut
responsaili
mult timp
+i ine
în călătoriile
pregătiţi
sale pentru a se informa în legătură cu practicile din alte ţări. Chiar atunci în
&gipt, el +i0a dedicat o mare parte a atenţiei sale asupra rugăciunii +i meditaţiei,
a+a cum mai târziu au făcut0o hindu+ii, pe idealul de a dez#olta un contact mai
apropiat cu forţele superioare. %n timp ce intra din ce în ce mai profund în relaţie
cu :nfluenţele Creati#e, a fost posiil pentru el să atingă ailităţi psihice
neoi+nuite.
%ntr0o #irtuală izolare, el ar fi putut a/unge la aceasta numai alături de două
sau trei persoane apropiate lui; +i de fapt, lipsa atât de prelungită din mi/locul
suordonaţilor au făcut să apară proleme din moti#e neănuite. e ade#ăratul
moti# al felului său de a fi încrezător, preotul era în totalitate con+tient de unele
dintre practicile deteriorate +i de ritualurile care se răspândiseră în temple.
$numiţi conducători ai templelor, fiind incluenţaţi de amiţiile grupurilor
politice atlante, au început să0l considere pe preot un ostacol în calea dorinţei
lor de control. $ceste autorităţi ale templului au conspirat alături de cei
suordonaţi lor cum să facă modificări ale practicilor, în mod special în legătură
cu cele ce pri#esc relaţiile se1uale ale candidaţilor 2 care până atunci fuseseră
restricţionate. $stfel, s0a a/uns ca multe să de#ină periculoase +i ostile în ceea
ce pri#e+te semnificaţia spirituală a închinării, +i astfel a început uzurparea
puterii.
La întoarcerea
fost +ocat să descoperelui 8a0)a
atât de din una dintre
multele +i atât călătoriile sale prelungite,
de răspânditele pierderi aleel a
scopului spiritual, atunci când de fapt el presupunea că s0au făcut progrese
constante. oftele trupe+ti au de#enit agresi#e; decocturile din ăuturi tari erau
predominante; au fost făcute chiar +i sacrificii de sânge pe altarele templelor
care întotdeauna fuseseră dedicate ofrandelor din fructele +i recoltele câmpului.
'0a întâmplat o întrerupere a acestora atunci când preotul i0a demascat
pe cei ce au introdus astfel de practici, iar acest lucru a produs o +i mai mare
încălcare. "n grup mic dar puternic dintre dintre du+manii preotului au decăzut
printr0o altă metodă, s0au folosit de interesul preotului pentru ideea de a realiza
fiinţe fizice perfecte.
%n )emplul !rumuseţii e1ista o dansatoare srcinară +i de o frumuseţe
neoi+nuită, cu har +i inteligentă. &a era considerată pe întreg ţinutul ca fiind
)+
creatura cea mai glorioasă +i perfectă care se născuse #reodată în &gipt 2

acest lucru într0o asemenea măsură, încât, mai târziu, după moartea ei, ea a fost
proslă#ită ca personificare a frumuseţii +i perfecţiunii egiptene. (umele ei a fost
:sris, care mai târziu a fost schimat în :sis, iar memoria ei a fost păstrată prin
realizarea
Ca fiică
mai multor
al celuistatui.
de0al doilea preot +i fa#orit al regelui, +i care se ocupa cu
sacrificiul, :sris a a#ut acces la -arele reot 8a0)a. '0a pus presiune asupra
ei pentru a0l influenţa pe 8a0)a să se împreuneze cu ea pentru da na+tere
fiinţei perfecte la care el #isa de mult timp 2 prin acest lucru câ+tigându0se în
mod sutil permisiunea tacită pentru cei care a#eau de/a un trup perfect de a
procrea mult mai repede, fiind astfel limitată #iaţa se1uală a stagiarilor, a
ucenicilor.
:sris nu +i0a dat seama de ade#ăratele moti#e ale instigatorilor, fiind astfel
păcălită în a de#eni părta+ă la complotul împotri#a preotului. <i astfel, 8a0)a a
cedat în faţa neoi+nuitelor ei farmece +i a posiilităţii idei lor de perpetuare a
rasei perfecte.
După ce :sris a dat na+tere urma+ei acestei uniuni 2 o fiică pe nume :so 2
imediat politicienii l0au e1pus pe marele preot ca fiind tatăl, +i astfel cel ce a
încălcat unul dintre cele mai importante principii stailite de el însu+iW Chiar &l
scrisese legea prin care nici un om nu treuia să aiă mai mult de un însoţitor, +i
chiar el fusese cel care încălcase legea.
$u apărut strigăte pentru izgonirea preotului +i în curând ţara a fost
dezinată într0o aprinsă dezatere. $u apărut multe argumente ca fiind liniile
conducătoare ale disputei. 4ălăgie destul de mare a apărut pe suiectul prin
care părinţii să0+i păstreze copii lângă ei în loc să0i îi de0a statului.
decide8egele $raaraat
care este a fost împărţit
mai important de facţiuni
legea sau +i se%nconfrunta
legiuitorul. cu sarcina
cele din urmă, după de
multa
chin mental, indecizie +i multă consfătuire 2 unii dintre cei care făceau parte
dintr0o conspiraţie secretă 2 eu emis decretul de al trimite pe 8a0)a în e1il.
$ceasta a fost prima di#izare ade#ărată dintre stat +i iserică. Locul de refugiu
la preotului a fost ţinutul nuian sau ceea ce a de#enit mai târziu cu denumirea
de $isinia *odi+ul înalt din &tiopia de astăzi, unde#a la sud de &gipt. Cu el
au #enit ?A? dintre cei mai de#otaţi +i loiali susţinători, inclusi# :sris, =ept0
'upht *care migrase din $tlantida +i mulţi dintre nati#i egipteni. 8egele a
păstrat0o ca ostatică pe copila :so +i ea a murit la #ârsta de patru ani.
formatăDupă e1ilul preotului,
din atlanţi, dintre careluptele
mulţiinterne au continuat.
erau adepţi "na$ce+tia
ai lui Eelial. dintre facţiuni era
urmăreau
să atragă tineretul ci#ilizaţei egiptene să adere ideilor lor. &i luau în considerare
)
faptul că ţara era încă în formare +i mai considerau că legile ei ci#ile +i religioase
sunt inferioare. &rau interesaţi în mod special de menţinerea scla#iei acelor
amestecuri a+a cum au făcut +i în $tlantida 2 +i în general de docilitatea
poporului. Odată cu eliminarea preotului, această cale părea să fie deschisă.
răzoi8ăzoaie
erau catapultele
ci#ile au izucnit
cu proiectile
în diferite
carepărţi
eraudeadesea
pe cuprinsul
fi1ate peţării.spatele
$rmele de
animalelor; animale sălatice antrenate precum taurii, leoparzii, +oimii, care erau
asmuţite asupra inamicului. )ransportul pe uscat se făcea în co+uri puse pe
spatele oilor iar pe apă cu pluta.
8eeliunile au apărut din moti#e religioase, precum +i din moti#e sociale +i
politice 2 implicând chiar +i prolemele personale ale regelui. Cea mai
importantă dintre turulenţe a fost 8eeliunea :e1 +i manipularea din partea
regelui pe această temă, una cu rază lungă de acţiune, cea în legătură cu
înţelepciunea +i compasiunea în faţa prolemelor umane. 8alif, prinţul de :e1,
era unul dintre fraţii mai tineri ai regelui +i căruia îi fusese încredinţată
gu#ernarea unui teritoriu care se afla la o oarecare distanţă faţă de ţara (ilului
'uperior. 8eprezentanţii isericii +i ai statului din amele pro#incii era stailiţi
mai mult ca amasadori pentru schimurile între ţări. %n timp ce regele fusese
plecat într0o lungă călătorie, 8alif a #enit la palat +i i0a răpit pe memrii curţii
regale, inclusi# pe Osus soţia regelui. După acesta, el +i0a înfiinţat un stat
separat mai către sud. $tunci când regele s0a întors a găsit capitala în #acarm.
$ izucnit un scurt dar sângeros răzoi în care prinţul 8alif a fost în#ins.
Oamenii au fost uluiţi atunci când au fost făcuţi cunoscuţi termenii păcii. 8egele
$raaraat l0a pus pe fratele său în fosta sa poziţie ca gu#ernator în acea+i parte
a regatului, apoi i0a permis să o păstreze pe Osus, cea care îl iuea pe 8alif, +i
care
mare lafusese
rândulînţelepciunea
său îi întorcearegelui,
afecţiunea.
pentruCâţi#a ani de
că rinţul mai:e1
târziua de#enit
s0a do#edit
unulcât de
dintre
a/utoarele sale cele mai de încredere +i de prim rang, precum +i un susţinător al
în#ăţăturilor preotului.
%n această perioadă re#oluţionară au a#ut loc mari fricţiuni, +i de asemenea
disensiuni generate de un puternic lider atlant cu numele de $10)ell *sau $/a1.
&l nu era de acord cu regele în legătură cu chestiunile ci#ile +i nici cu preotul în
chestiuni de religie 2 cu toate că în $tlantida fusese ine educat ca adept al
Legii Lui "nul. &l a#ea un mare dispreţ pentru condiţiile ci#ile +i religioase din
&gipt, cele pe care le considera inferioare în comparaţie cu cele care au fost în
$tlantida.
$tunci când%nsă,
#alulre#olta cea mai
de re#olte marelaaapogeu,
a a/uns apărut tot din rândul
un lider local cuegiptenilor
numele Oelomîn+i+i. +i
care făcea parte din intelectualitate, a organizat o grupare armată care să îi
))
susţină cererea sa pentru o audienţă la rege. $tunci a a#ut posiilitatea de a0+i

prezenta opiniile sale, în cele din urmă i0a fost acordată, el a cerut rechemarea
imediată a -arelui reot 8a0)a, pe moti#ul că acesta ar fi singurul care ar
putea aduce pacea. Din cauza po#e+tilor în legătură cu remarcailele realizări
$tunci
din ţinutul
cândnuian,
$raaraat
ideea+iaOelom
fost susţinută
+i0au datdeseama
multe dedintre
di#ergenţele
grupările dintre
dizidente.
ei,
atunci când au realizat că idealurile lor sunt acelea+i, s0a făcut un mare pas
înainte pentru rechemarea reotului.
Care au fost realizările reotului în timpul celor nouă ani ai +ederii sale pe
teritoriul nuianK
$tunci când 8a0)a a a/uns în ţinut, nati#i nuieni erau un popor de
răzoinici +i sălatici. %n scurta perioadă de nouă ani, pacea +i prosperitatea au
fost stailite; locuinţele au de#enit particulare +i au fost făcute mari progrese în
domeniul cuno+tinţelor de astronomie +i astrologie. rin studiile efectuate în
pe+teri săpate adânc, 8a0)a a a/uns la calcule care au stailit ceea ce se
cunoa+te acum cu denumirile de longitudine +i latitudine. &l a înţeles legea cu
pri#ire la stailirea poziţiilor corpurilor cere+ti +i locul lor în sistemul solar, precum
+i influenţa soarelui asupra #ieţii; efectul lunii asupra mareelor +i moti#ul care stă
la aza plantării seminţelor în anumite faze ale lunii. &l a a/uns să considere că
nu e1istă nici timp +i nici spaţiu 2 că întreaga forţă este O 'ingură !orţă +i că
omul este reprezentantul %naltei Con+tiinţe pe planeta ământ.
De asemenea, cei ce s0au alăturat e1ilului preotului, a#ut de câ+tigat în
dez#oltarea spirituală. -ulţi au lucrat prin intermediul diferitelor canale de
contact cu cei din &gipt, au a#ut acces la rege +i la consilieri pentru a aran/a
întoarcerea preotului. $tlantul =ept0'upht, re#enind în &gipt după trei ani,
+i0a
astfelmenţinut cu succes
respectat neutralitatea,
+i #enerat acest
de toţi pentru lucru eforturi
multele fiindu0i de mare îna/utor,
depuse fiind
realizarea
unei reconcilieri.
$stfel, după încheierea reeliunii Oelom, s0au luat măsuri pentru
re#enirea reotului în &gipt. Cei apropiaţi lui în ţinutul nuian se temeau
pentru el, că astfel ar fi putut ceda su po#ara acti#ităţilor sale la #ârsta sa
înaintată. entru că 8a0)a se apropia atunci de #ârsta de @BB de ani.
$nunţul chemării -arelui reot a adus ucurie în întregul &gipt. După o
dificilă călătorie din $isinia, a #enit ziua intrării preotului +i a adepţilor săi în
ora+ul regal 2 în ora+ul plin de uralele mulţimii de cetăţeni de pe marile străzi care
aruncau cu flori
strălucitoare. 8a0)a colorate +i parfumate,
a fost măgulit cu frunze
+i în acela+i #erzi, deiară
timp inspirat crudă+i +i
credinţa
mărinimia cu care era primit.
)*
Cara#ana care #enea din $isinia era formată din cămile +i alte animale
domesticite, precum +i din #ehicule asemănătoare cale+tilor care erau propulsate
cu gaze +i despre care atlanţii cuno+teau foarte ine modul cum puteau fi
controlate. %ntr0unul din aceste #ehicule trimise de unul dintre adepţii săi atlanţi
familiei
din &gipt,
reotului
mergea+i asociaţii
8a0)a alături
săi foarte
de :sris,
apropiaţi
însoţitoarea
în ser#iciul
sa.templului,
Ceilalţi memri
mergeauaiîn
celelalte #ehicule. %n total, @>J de suflete sau reîntors în &gipt.
Din acel moment înainte, 8a0)a a fost cunoscut cu numele simplu de 8a.
:sris a fost făcută 8egină de drept, iar numele ei a fost schimat în :sis. &a a
de#enit influentă în lucrarea sa pentru drepturile femeilor +i a acti#at ca +i
consilier pentru acestea, pentru dez#oltarea acestora în ordinea socială. %n anii
ce au urmat, ea a a/uns să fie #enerată precum o zeiţă.
După multe zile în care a fost sărătorită întoarcerea lor, regele s0a
întâlnit cu ceilalţi oficiali ai gu#ernului +i au planificat modificarea anumitor legi +i
reorganizarea practicilor din templu. )emplul 'acrificiului +i )emplul
!rumuseţii au fost curăţate de corupţi +i consacrate din nou slu/irii "nui 'ingur
Dumnezeu. '0a stailit ferm împărţirea în unităţi familiale +i a fost recunoscută
sfinţenia maternă. Legea re#izuită a permis ca un om să aiă mai mult de un
însoţitor; +i oricum, asemenea însoţitori erau ale+i acum de către indi#izi +i nu ca
până atunci de către gu#ern.
$tunci când insurecţia s0a terminat, fortăreţele au fost rapid înlocuite cu
ora+e +i sate pa+nice, +i astfel a început o perioadă de reconstrucţie socială +i
spirituală. Odată cu instituirea unui gu#ern puternic, un gu#ern centralizat în
Luz, s0a dez#oltat naţionalismul +i astfel a fost începută aici prima naţiune0spirit
a unui popor. 8egele a a#ut din nou controlul politic complet; -arele reot a
de#enit$arat,
conductorul
memrulsuprem în chestiuni
local adoptat religioase.
de familia regală, care mai înainte a#usese o
oarecare putere, era acum suordonat regelui +i influenţelor din partea câtor#a
oameni care îl încon/urau. rin urmare, a apărut oportunitatea ca +i alţii care
a#eau ailităţi de lider să crească în poziţie, câ+tigând importanţă +i
responsailitate, au fost admise noi idei în acti#ităţile ţării.
%n acest timp, s0a dus #ora în ţările străine în legătură cu minunile care au
loc în noua ci#ilizaţie egipteană. Oamenii în#ăţaţi din ţările #izitate anterior de
către reot, #eneau acum pentru a #edea +i a în#ăţa despre realizările materiale
+i spirituale. $u fost făcute schimuri între emisarii diferitelor ţinuturi ale lumii 2
din acele ţări
(or#egia care mai
+i eru. $cesttârziulucru
au fost cunoscute
a adus precum
o schimare China, -ongolia,
în înţelegerea :ndia,
+i corelaţia
dintre legile ci#ile +i spirtuale în celelalte ţări. Din mai multe puncte de #edere,
)(
&giptul s0a ridicat +i se putea #ori despre el ca despre un lider printre neamuri,
unele dintre acestea fiind atunci în declin.
'0a dez#oltat un sentiment în rândul celor ce făceau parte din autorităţi,
sentimentul că înţelepciunea din această mare cultură egipteană ar treui să fie
aceasta. $cest
păstrată într0un lucru
loc sigur,
a de#enit
pentruclarcapentru
noile ere8ace+iurmau
era desădatoria
#ină săsaeneficieze
2 o parte din
de
scopul său 2 să păstreze marile ade#ăruri pe care le în#ăţase printr0un atât de
mare sacrificiu.
%n plus, înregistrările pe care =ept0'upht le adusese cu el din $tlantida,
alături de ade#ărurile spirituale profunde descoperite de 8aai +i care erau
considerate de nepreţuit. )oţi liderii au con#enit că acest mare număr de
înregistrări ar treui să fie păstrat în siguranţă unde#a, să fie conser#at împotri#a
profanării de către generaţiile ce urmau să #ină; până în momentul în care omul ar
putea să le înţeleagă din nou semnificaţia. $cest lucru s0ar întâmpla atunci când
ământul +i0ar schima din nou poziţia a1ei, a+a cum s0a întâmplat în perioada
$tlantidei, +i ar trece printr0o altă inundaţie @A. Conform profeţiei, aceste
schimări se #or produce cu siguranţă.
Locul final selectat pentru păstrarea în siguranţă a înregistrărilor, precum
+i a marilor simoluri cu conţinut ezoteric ale legii, a fost acela al fertilelor câmpii
din 4izeh, cel care a rămas stail în timpul inundaţiilor care au măturat cea mai
mare parte a ţinutului în următoarele mii de ani mai târziu @H. $cest loc era situat
chiar +i mai sus decât unul dintre )emplele lui :sis, cel care a fost distrus în
cursul acestui potop. De asemenea, zona a fost aleasă pentru a fi cât mai
aproape de centrul calculat matematic al uscatului @G, pentru cazul în care ar fi
putut e1ista #iitoare rupturi din cauza cutremurelor sau inundaţiilor. $ici ar fi
fost ascunse
+i -area înregistrările,
iramidă, într0o
+i prin care suntmică piramidăcele
conectate suterană ce se află $ici,
două construcţii. între 'fin1
urmau
de asemenea să fie ridicate +i alte mari piramide.
Construcţia 'fin1ului era de/a începută; apoi lucrul la acesta a fost
1- !a'9 8mi este permis s9 fa' o %lum 9 pe a'east9 tem9 J'u toate '9 nu este de %lumit 'u a'est lu' ruK, 8n timp 'e
tradu'eam a'este r<nduri, afar9 ploua 8ntr6o veselie. JSunt oltean, dar mai bine a: spune '9 m9 simt mai mult
vlah p<n9 8n m9duva oaselor, DK :i 8mi pla'e s9 fa' ha; de ne'a;K. =m o anumit9 v<rst9 ai'i pe %o%oloiul 9sta de
p9m<nt, dar nu 8mi adu' aminte s9 fi v9;ut vreodat9 at<t de mult9 ap9, plou9 de par'9 s6a rupt 'erul :i apa trebuie
s9 spele tot.
1 Geolo%ul obert S'ho'h a anali;at f ormele de ero;iune ale Sfin7ului :i a a>uns la 'on'lu;ia '9 ele sunt o pera apei,
a apei de ploaie. 4n ba;a posibilit95ii 'limatolo%ilor de a 'al'ula e7a't perioadele ploioase din tre'ut s6a a>uns la noi
'on'lu;ii privind datarea Sfin7ului. Se pare '9 ro'a 'e al'9tuie:te 'elebra 'onstru'5ie a fost e7pus9 ero;iunii 8ntre
anii )AAA :i +AAA 8.Rr., timp 'e 'orespunde unor perioade ploioase din istoria $%iptului, a'est lu'ru fa'e Sfin7ul
mult mai b9tr<n de'<t afirm9 ma>oritatea dintre e%ipt olo%i '9 e ste. JLynn Pi'net [ &live Prin'e, &onspira5ia
Star%ate pa%. +*K.
1+ ='est lo' unde se afl9 :i a'um 8n re%istr9rile, este 'entrul din 'are se 8mp arte masa :i suprafa5 a us'atului 8n patru
p9r5i apro7imativ e%ale, iar a'est lu'ru nu era 'unos'ut la data '<nd autorul a s'ris a'east9 'arte.
*A
întrerupt; din nou reluat +i adăugat la acesta, atunci când reotul s0a întors.
:niţial s0a dorit ca acesta să fie un memorial pentru regele $raaraat, însă,
după re#enirea lui 8a, acesta a fost modificat pentru a simoliza relaţia dintre
om +i animalic, lumea carnală, acele modificări ce treuiau aduse pentru e#oluţia
estomparea
sa spiritualăsau
2 schimări
lepădareacare
acelor
de/aimperfecţiuni
se produceau
ale modelului
+i erau întrupesc
legăturăuman.
cu
Eaza 'fin1ului este pre#ăzută cu canale care duc spre e1terior, iar în
colţul dinspre -area iramidă, a fost înscrisă po#estea despre cum au fost
începute +i construite toate acestea, +i oferă date în legătură cu istoria primului
domnitor in#adator +i despre ascensiunea lui $raaraat. De la piciorul drept din
faţă al 'fin1ului, porne+te un pasa/ care duce către intrarea în 'ala
%nregistrărilor sau iramida %nregistrărilor. $ceasta #a rămâne nedescoperită
până când omul nu0+i #a în#inge egoismul +i până când nu #a a/unge la ade#ărata
înţelegere spirituală, până la începutul celei de0a cincea rase srcinare.
'ala %nregistrărilor este închisă în propria piramidă, pentru a rămâne
ascunsă timp de mii de ani. $ceasta este situată între 'fin1 +i -area iramidă.
%n colţul din nord0est sunt ascunse treizeci +i două de talete, alături de
rămă+iţele trupe+ti ale regelui $raaraat. $ceasta a fost prima dintre piramidele
care urmau să fie construite, +i #a #eni o zi în care #a fi descoperită din nisipurile
mi+cătoare.
-area iramidă de la 4izeh a fost construită în timp de o sută de ani, din
@B,HIB î. =r. până în @B.AIB î.=r., 8a însu+i făcând ample studii ale locului +i
stailind cu mare gri/ă locaţia geometrică în relaţie cu 'fin1ul +i cele patru
puncte cardinale. Cu toate că a fost planificată de 8a, construcţia efecti#ă +i
partea de inginerie a fost elaorată de către =ermes, un descendent al lui
=ermes )rismegistus, cel care s0a întors împreună cu reotul din e1ilul din
ţinutul nuian.
-area iramidă a fost construită ca sală a iniţierii, 6Casă a :niţierii7
pentru toţi aceia care se dedicau ei în+i+i ser#iciului special în secretele
misterului religios din &gipt. $ici î+i depuneau mae+trii /urămintele lor, aici se
consacrau ser#iciului sfânt. rin urmare, scopul acesteia era unul mai important
decât acela de a fi un loc de înmormântare.
$ceasta a fost ridicată cu a/utorul acelor legi uni#ersale +i forţe ale naturii
care pot face fierul să plutească. rin intermediul acelora+i legi, gra#itaţia poate
fi în#insă sau poate fi neutralizată, iar piatra poate fi făcută să plutească în aer.
$stfel,asemănător
foarte piramida a fost construită
modului în care,folosindu0se le#itaţia,
într0o perioadă prin cântec
mai târzie, druizii+idin
incantaţii,
$nglia
î+i ridicau uria+ele lor pietre.
*1
-aterialul pentru ridicarea piramidei a fost adus de foarte departe,

tocmai din (uia; au fost utilizate mai multe tipuri de piatră. Calcar al ine
lustruit a fost pus pe cele patru laturi, era su formă de plăci ale căror îminări
erau atât de ine realizate, încât aproape nu erau perceptiile. $ceste plăci de
alcătuirea
piatră au fost
clădirilor
mai târziu
din Cairo.
înlăturate,
$numite
iar ucăţi
părţidinsunt
acestea
îngropate
încă mai
supotnisip.
fi găsite
3reoîn
câte#a au rămas pe linia fundaţiei, în partea de nord.
3ârful piramidei era compus dintr0un alia/ de cupru, alamă +i aur, amestecul
acoperea partea de sus a piramidei. De asemenea, acesta a fost profanat de
către copiii lui :srael, în timpul suferinţei lor în roie. %n anumite sezoane, un foc
cosmic ilumina partea de sus a piramidei, cu scopuri simolice +i printr0o metodă
cunoscută numai de către atlanţi.
O ceremonie lungă +i elaorată a fost dedicată +i a marcat stailirea
#ârfului piramidei la locul său. &#enimentul a fost anunţat oamenilor printr0un
puternic sunet metalic. $cest apel de chemare era o chemare la rugăciune, la
mulţumire +i la închinare, a+a cum este +i simolul dangătului de clopot de la
iserici. De asemenea, aceasta este +i srcinea trâmiţei care cheamă la arme +i
a chinchetelor de zurgălăi, a clopoţeilor care anunţă $nul (ou.
%n -area iramidă se află înregistrată în piatră istoria +i dez#oltarea
omului din timpul lui $raaraat +i 8a +i până la sfâr+itul ciclului prezent al
ământului, în anul @IIF. %nregistrările din aceasta sunt scrise în lima/ul
matematicii, al geometriei, +i în plus, la fel de ine, prin tipurile de piatră folosite,
prin simolistica acestora. După încheierea ciclului, pare să se producă o altă
modificare în poziţia ământului, urmând apoi ca -arele :niţiat să se reîntoarcă,
profeţia culminând cu acest fapt. )oate schimările care se #or produce +i care
urmează
termină lasă#ârf.
se întâmple, suntauprezentate
'chimările în pasa/ele
semnificaţie care încep
prin intermediul de la ază
straturilor +i se
de piatră,
a culorii acestora, precum +i a direcţiei în care sunt orientate. $colo, în -area
iramidă, nu au rămas încăperi nedescoperite.
%n mica iramidă a %nregistrărilor, care deocamdată a rămas nedescoperită,
e1istă o oltă sigilată cu metal foarte dur +i care conţine profeţia pentru
perioada dintre anii @IGF până în @IIF. $ici se află +i înregistrările secrete ale
oamenilor cu "n 'ingur Dumnezeu chiar de la începutul intrării omului pe
ământ. Cu ocazia acestei sigilări au participat acolo $raaraat, 8a, preoţii +i
preotesele din temple.
intrarea%n în-area
Camera iramidă,
8egelui,istoria actuală
prag care estela înălţime
se află simolizată
micăprin
faţăpragul de la
de ta#anul
camerei. $cest pasa/ de înălţime scăzută, această îngustare, prezintă tendinţa
*2
descendentă, aceasta fiind indicată +i prin tipul de piatră folosit. rin urmare,
perioada actuală *până în anul @IIF, care poate fi denumită +i &poca
Crucifi1ului sau epoca în care sunt făcute pregătirile pentru epoca de început a
apariţiei unei noi su0rase. !actorii astronomici +i numerologici arată că această
perioadă
$tunci
a început
când în#atoamna
a#ea locanului
+i #a @IA?.
fi #iziilă o schimare treptată în poziţia
'telei (ordului, a 'telei olare, calculată în funcţie de intrarea în piramidă, #or
e1ista do#ezi clare că noua rasă a sosit, acest lucru făcându0se printr0un mai
mare aflu1 de suflete din ci#ilizaţia atlantă, lemuriană, La, "r sau Da. $ceste
condiţii sunt indicate prin întoarcerile în trecerea prin pasa/ele din iramidă.
'arcofagul gol care se află în Camera 8egelui este el însu+i un simol al
iluminării omului în legătură cu semnificaţia morţii 2 precum o tranziţie dintr0un
plan al e1istenţei în altul.
Lungimea, lăţimea, înălţimea +i diferitele direcţii ale mai multor straturi de
piatră din pasa/ele +i camerele piramidei, descriu cu acurateţe e#enimentele
importante din e#oluţia spirituală a omului în planul terestru. (a+terea +i
moartea Lui :isus din (azaret este indicată la precizie de an, zi +i oră, la
întoarcerea prin pasa/ul care duce către Camera 8eginei.
%ntr0un anume punct al pasa/ului îngust, anul @IA> este profeţit ca fiind
anul agitaţiilor +i tulurărilor, inclusi# al răoaielor, furtunilor, al re#oltelor în
anumite locuri, +i a#ând ca rezultat o nelini+te în rândul grupurilor +i al maselor.
După anul @IG> urmează o perioadă de adaptare, apoi lumea intră într0o nouă
perioadă care este arătată în Camera 8egelui 2 o anume perioadă de timp între
anii @IAF +i @IGF. $ceastă eră este începutul e#oluţiilor de natură mai
neoi+nuită, +i acest lucru în mai multe moduri, eră care se termină în anul @IIF.
$cesta
o sosire #a fi timpul decipregătire
propriu0zisă, pentru
este un timp pe #enirea
care nici-aestrului
un om nu0l lumii
+tie. 2$ceasta
+i nu neapărat
#a fi o
periodă de trezire +i iluminare spirituală, o nouă înţelegere a lucrurilor, o nouă
#iaţă +i o nouă credinţă. 3or fi atunci progrese marcante în domeniul +tiinţei +i al
noii cunoa+teri în legătură cu forţele gra#itaţionale cu a/utorul cărora a fost
construită piramida.
&ra actuală de dez#oltare a omenirii se apropie rapid de un #ârf. e acest
#ârf al undei #a e1ista o ruptură, o ciocnire între mentalul materia list +i mentalul
spiritual. -ulţi #or cădea înapoi, însă cei care #or rămâne neclintiţi, #or găsi
înregistrările +i le #or interpreta pentru a fi de folos oamenilor de pretutindeni.
"n lucru important nu este numai găsirea acestora, ci +i interpretarea corectă a
lor.
-area iramidă de la 4izeh stă precum un monument istoric, mărturie a
*-
prezenţei rasei srcinare. $ceasta este înregistrarea po#e+tii luptei omului

pentru înţelepciunea spirituală, +i timp de multe #eacuri a fost folosită ca templu
de iniţiere pentru cei mai mari dintre în#ăţătorii +i liderii lumii. $u fost acolo -arii
:niţiaţi, :isus acolo a de#enit =ristosul, acolo a oţinut gradul final de :niţiere
alăturiLade#ârsta
:oan Eotezătorul,
de @BH ani, regele
precursorul
$raaraat
'ău.a trecut dincolo +i a fost îngropat
în colţul de nord0est al primei piramide construită în timpul domniei sale de
optzeci +i opt de ani. %n funcţie de metoda de calcul a #ârstei, -arele reot 8a a
trăit câte#a sute de ani.
'e poate spune că în mai multe feluri el a fost un conducător remarcail;
unul al tulurării, al păcii +i al progresului, al iluminării sociale +i spirituale.
%mpreună, $raaraat +i 8a au dus ţara mai aproape de calea înţelegerii cu
celelalte naţiuni ale lumii. %mpreună, ei au ridicat standardele propriului popor
către noi culmi în ceea ce pri#e+te materialul +i spiritualul. &i au promo#at o
ci#ilizaţie care a#ea să de#ină cea mai înaltă e1presie a culturii egiptene pentru o
lungă perioadă de timp care urma să #ină. %nsă, cel mai important lucru, ei l0au
inspirat pentru prima dată pe omul care se afla în mi/locul păgânismului să0L
caute cu ade#ărat pe Dumnezeu.
Omul de astăzi se află în pragul unei noi ere 2 &ra 3ărsătorului, era
con+tiinţei +i con+tientizării maselor, o nouă lume a unităţii.
„*v-nd numele de *mululu, entitatea a ost printre atlan!ii care au sosit
în Egipt, a venit printre ?iii 8egii 8ui 3nul, cei care au ăcut pregătirile
pentru păstrarea principiilor şi adevărurilor care au ost enun!ate de către
învă!ători. *cest lucru a ost ăcut prin interpretarea acelor adevăruri care se
ocupă de rela!ia dintre om şi ?or!ele Creatoare. În aplicarea acestor lucruri în
rela!ia cu semenii, acestea pot i în!elese precum adevărata rela!ie dintre propriul
sulet şi Creatorul său, în termenii propriei eperien!e. *cest lucru este o inversare
a cuvintelor pe care El le'a spus „Ceea ce ac eu pentru tine, asta să aci şi tu
pentru mine”.”
„În această eperien!ă entitatea a ost asistent în domeniul acelor activită!i
care se ocupă de corela!ia dintre învă!ăturile care veneau de la popoarele de pe
!inuturile care se numesc acum >ndia sau !inutul 0aneid, de la poporul din
!inutul mongol, astel că ei s'au adunat ... pentru a ace corela!ia între ceea ce este
*
mai bun în iecare, pentru ca acestea 4adevărurile6 să poată i aplicate în via!a

oamenilor. Ei încercau să acă aceste maniestări din ce în ce şi mai mari în rela!ia
cu semenii lor, iar aceste activită!i le'au adus o rela!ie şi mai str-nsă şi în!elegerea
în legătură cu ?or!ele
„*colo, Creatoare.”
la începutul de activitate al entită!ii, găsim o slăbire... prin
intermediul lucrurilor pe care le venerează, acestea sunt realizate de m-na sa.
Lăsim acolo molia şi rugina care sunt ăcute de corup!ie< de sc"imbarea de
atitudine, de sc"imbarea de mediu, sc"imbarea către inluen!ele dominante care
provoacă estomparea. 7anierele şi obiceiurile se pot sc"imba, dar scopul răm-ne,
pentru că El aşa a spus, „Cerurile şi ăm-ntul vor trece, însă cuvintele şi aptele
mele = bunătatea şi g-ndul de iubire, răbdarea şi stăruin!a pe calea dreptă!ii = nu
cunoască
vor trece.”pe*ici
#umnezeu.
sunt pietrele
*cestea
de temelie
sunt peînlăturate
care se ridică
de or!ele
na!iunile
distructive
care caută
caresă'8
apar
atunci c-nd omul î'8 părăseşte pe #umnezeu, atunci c-nd mai degrabă se
transormă într'un zeu al lăcomiei, un zeu al aurului, un zeu al pietrei, al aimei
sau al averii. *cestea slăbesc şi mor, însă aptele, bunătatea şi cuvintele bl-nde
răm-n pentru totdeauna”.
4Cazul 5$$(;6
„Entitatea se ala printre de!inătorii unor mari sume de bani, porumb, vin,
piei de animale şi pietre pre!ioase, era unul dintre apropia!ii regelui, şi a crescut în
putere în acea eperien!ă. Entitatea a c-ştigat nu numai prin bunele rela!ii cu
oamenii de pe alte !inuturi învecinate, dar şi'a pregătit şi canalul în!elegerii pe care
şi'a c-ştigat'o merg-nd în alte !ări.
*r putea i găsite în piramidă 4n.tr. este vorba aici despre prima piramidă
construită şi îngropată în nisip între 0in şi 7area iramidă6 descoperiri
care să relecte nu numai realizările acelei perioade< nu doar sigiliul regelui, ci şi
sigiliul personal al entită!ii şi pe care se ală încrustat un porumbel şi coarne de
berbec.
În prezent găsim mul!i dintre aceeaşi oameni, iar mul!i dintre ei au devenit
asocia!i. #e asemenea, eistă o necesitate a oamenilor de a reveni pentru o mai
*+
bună în!elegere a legilor divine, legi care au ost aduse în maniestare în dieritele
ere de evolu!ie a omului în acest plan. >ar aducerea împreună a or!elor, va i de
aDutor în asemenea reveniri împreună.”
4Cazul 51&$6
„*tunci, trupul era venerat cu sinceritate, aşa cum sunt venerate astăzi
multe ... din cele spirituale< trupurile care şi'au modiicat orma, prin evolu!iile sau
puriicările lor eectuate în temple. *tunci, aceste trupuri şi'au pierdut treptat
penele de pe picioare ... mul!i şi'au pierdut părul de pe trup, acest lucru a continuat
în mod gradual. 7ul!i au început să'şi piardă cozile sau protuberan!ele de dierite
orme. 7ul!i dintre cei cu labe şi g"eare şi le'au sc"imbat în m-ini şi picioare,
astel înc-t să poată eista o mai mare simetrie a trupului. rin urmare ... trupul a
devenit mai înalt, mai drept, mai bun ca ormă pentru a'şi satisace dieritele
necesită!i. entru a i mai siguri, cei ce au realizat o astel de transormare, au ost
considera!i ca av-nd trup rumos = au considerat rumuse!ea ca pe ceva divin,
pentru că divinul a adus şi aduce asemenea rumuse!i în dierite orme sau aspecte
ale trupului< pentru că „trupul este templul #umnezeului Cel /iu”.”
4Cazul 51;%'8'@6
„În structură în acest 49emplu al ?rumuse!ii6 *u ost adunate acolo
reprezentările tuturor
ce era înconDurat na!iunilor
de cele de pe ăm-nt,
mai rumoase daruri, reprezentări ale mediului
pentru ca acesta să poatăşi aiceea
un
memento pentru aceia care s'au puriicat sau pentru cei care şi'au oerit ei înşişi
serviciile acolo, rumuse!ea iecăruia dintre !inuturi şi care aDuta în pregătirea
acestor trupuri ...
8a eterior, materialele olosite erau din mun!ii cei întuneca!i, de sus, de
unde curgeau apele ilului. *cesta 49emplul ?rumuse!ii6 avea ormă de
piramidă, şi avea această ormă în întreaga lume ... a ost o reprezentare a celor ce
au servit
0eacolo
poateînpresupune
interesul lumii.
că mobilierul era de apt alcătuit din cele mai rumoase
lucruri provenind din iecare !inut care ăcea parte din adunarea de acolo din aur,
*
argint, oni, ier, alamă, mătase, satin, p-nză.

În ceea ce priveşte serviciile de acolo >ndivizii se cură!au de acele
apendice care îi deranDau, ei soseau acolo nu numai pentru o în!elegere a
simbolurilor
că se c-nta ......care
*colo au apărut
era ăcută pentruprimele c-ntece,
... lumina muzica,
vibrantă aşa cum
= aceasta v'amculoare,
devenea indicat
aceasta devenea tonalitate, aceasta devenea activitate ...
*poi, după muzică, a venit şi dansul, ceea ce a permis celor ce aveau or!e şi
inluen!e deranDante, să devină mai înal!i, să'şi îndrepte pozi!ia trupului, a
g-ndirii şi activită!ii.
*poi, atunci a ost oerit sigiliul vie!ii de către roetesă, cel care a ost
stabilit pentru iecare dintre cei care au trecut prin această eperien!ă = 4arăt-nd6
între!inerea
cum sau în cevie!ii
domeniu
materiale<
de activitate
cea pentruavea
carelegătură
eista înomul
lume,cuşiaproapele
totuşi neăc-nd
său, pentru
parte
din 4această6 lume ...
Învă!ătura, pregătirea, sluDirea, c-ntecul, muzica, acele activită!i care dau
epresie = acestea apar în eperien!a omului prin acele activită!i din 9emplul
?rumuse!ii.”
4Cazul 51@$'1(6
„#upă aceea, prin acea situa!ie politică, regele = t-nărul rege, care avea
atunci numai treizeci de ani = a adunat alături de el pe cei mul!i, cei care prin
capacită!ile lor vor ac!iona ca un consiliu = o parte iind un consiliu intern care se
pronun!a cu privire la condi!iile generale ale poporului ca un întreg, şi un consiliu
care superviza dieritele păr!i sau departamente ale ale activită!ilor poporului.
*cestea ar putea i denumite în unele împreDurări din ziua de astăzi precum ...
dieritele birouri ale unui cabinet, departamentele iind în acele zile oarte
asemănătoare cu cele din prezent. entru că, !ine'!i minte, nu eistă nimic în
prezent care să nu i eistat de la început. umai orma sau modalitatea de
utilizare a acestora s'a sc"imbat. +i multe dintre aceste elemente au ost utilizate
după aceea prin arta de a olosi ceea ce s'a pierdut< şi multe sunt redescoperite de
către cei ce sunt numi!i în prezent oameni de ştiin!ă, aşa cum se spune în prezent,
*)
toate acestea erau cunoaştere obişnuită şi pentru maDoritatea dintre analabe!i.

rin aceste daruri în ... care regele, prin activită!ile paralele ale nativilor ...
a eistat necesitatea de a potrivi abilită!ile Consiliului regal cu acilită!ile
nativilor
Ca urmare,... înprin
dierite aze, în minelor
îniin!area ceea ce ardeputea
cătrei*raaraat<
denumit progres
mineleîn din
ziuaBir,
de astăzi.
în
locul cunoscut mai t-rziu cu denumirea de Nades", în !inutul denumit acum
ersia. #e asemenea, în !inutul cunoscut acum cu denumirea de *bisinia 4şi în
acele por!iuni din !inuturile ilului superior şi încă nedescoperite6, acolo erau
mine de pietre pre!ioase precum oniul, beriliul, sardiniul, diamantul, ametistul,
opalul = precum şi perlele care proveneau din apropierea mării care se numeşte
acum 7adagascar. În nordul 4şi mai apoi în sudul6 !inutului egiptean, ai
cupru, acele
eistat staniumine
şi altele
care ...au#e
produs
asemenea,
mari cantită!i
au apărut
de aur,
pietrarii
argint,
careier,
au plumb,
început zinc,
să'şi
ob!ină materia primă pentru construirea reşedin!elor oamenilor regelui ... #e
asemenea, Ga'9a a început să'şi adune oamenii care vor stabili împreună cu
el ... şi pentru totdeauna, denumirea !inutului. rin urmare, acestea au ost
pregătirile pentru stabilirea dieritelor orme de cult care vor eista în templu.”
4Cazul 51;%'8'$)6
„*tunci c-nd monumentul intitulat iramida din Lize" a ost construit
în zonele de c-mpie, această entitate a supraveg"eat construc!ia şi i'a stabilit
unda!ia. El a sc"i!at pozi!ia geometrică a piramidei în rela!ie cu celelalte
construc!ii ridicate sau în rela!ie 0inul.
*cesta este modul în care a ost construit 0inul 0ăpăturile s'au ăcut în
zonele mai înalte de c-mpie, acolo unde a ost amplasat 9emplul lui >sis în
timpul potopului care a avut loc cu c-teva secole înainte de ...
Jaza 0inului a ost prevăzută cu canale< iar în col!ul orientat către
iramida din Lize" ar putea i găsite cuvintele care descriu modul cum a ost
ridicat acesta, şi care vorbesc despre istoria primului conducător invadator şi
ascensiunea lui *raaraat în această pozi!ie.”
4Cazul 5$;('8'16
**
„0eDurul lui *raaraat în Egipt a avut loc cu $$.2$& ani înainte de sosirea
rin!ului ăcii în acest !inut. *lăm că aceasta a ost una dintre cele mai mari
civiliza!ii ale Egiptului, în compara!ie cu pozi!ia sa actuală. entru că acesta a
ost scuundat timp de aproape un sert de milion de ani, în timp ce în alte păr!i a le
ăm-ntului, eista civiliza!ie ...
*raaraat a atras oamenii împreună şi le'a dezvoltat abilită!ile, astel înc-t
acestea să poată i olosite în interesul maselor, dec-t mai degrabă să ie olosite în
interesul claselor ... >'au ost acordate mai multe titluri, în dieritele dialecte pe
care le vorbeau oamenii. Însă *raaraat este unul dintre cei despre care vor i
găsite înregistrări, alături de cele ale altor conducători.”
4Cazul 51(%');6
„În legătură cu piramidele şi scopul acestora în eperien!a oamenilor, în
perioada reconstruc!iei, atunci c-nd reotul s'a întors în !inut = cu aproimativ
$2.(22 de ani înainte de sosirea lui Hristos pe acest ăm-nt, a avut loc atunci
prima încercare de restaurare şi completare a ceea ce usese deDa început, a ceea ce se
numeşte 0inul şi a depozitului care se ala pe aceeaşi direc!ie, între acesta şi il,
în care *rart şi *raaraat şi'au păstrat înregistrările din acea perioadă.
*poi, cu Hermes şi Ga ... acolo a început construc!ia a ceea ce se numeşte
acum
uneoriLize" ... a ceeadece?ră!ia
cu denumirea urma să*lbă
ie 0ala
... >ni!ia!ilor, cei la care se ace reerire
În acest el, în iramida realizată de către 7arii >ni!ia!i, 7aestrul
şi'a luat ultimele grade ale ?ră!iei alături de >oan, precursorul 0ău, în acel
loc ... aşa cum este arătat în acea parte, atunci c-nd acolo se vor întoarce din
înăl!area lui Oerses, aşa cum a ost dat printr'o limbă sau un !inut necunoscute, şi
din nou va i văzut acolo ce se va înt-mpla la intrarea lui 7esia în această
perioadă = $;;@ ... ”
4Cazul 5(:%@'(6
„*poi, aceasta 4piramida6 de!ine toate înregistrările de la începuturi, cele
*(
oerite de reot, *rart, *raaraat şi Ga, pentru perioada c-nd se vor produce
sc"imbările ăm-ntului, întoarcerea 7arilor >ni!ia!i, acest lucru şi în alte
!inuturi, pentru împlinirea acelor proe!ii descrise acolo.
0untîn descrise
în lume, acolopasaDelor
varia!iile toate sc"imbările
de trecere,carede s'au produscătre
la bază în g-ndirea religioasă
v-r = sau de la
morm-ntul cel desc"is şi p-nă la v-r. *ceste modiicări sunt semnalate at-t prin
modiicarea straturilor şi a culorii, c-t şi prin direc!ia de întoarcere.”
4Cazul 5(:%@'(6
„În aceste condi!ii care sunt semnalate prin pasaDele din piramidă = precum
şi perioadele prin care lumea a trecut şi trece, în legătură cu eperien!ele spirituale
sau religioase ale omului = perioada prezentă 4n.tr. lectura este din data de $ iulie
$;)16 este reprezentată prin pasaDului de Doasă înăl!ime sau depresie, prezintă o
tendin!ă descendentă, aşa cum este indicat şi prin varia!iile tipului de piatră
olosită.
*ceasta ar putea i numită şi era Cruciiului, epoca în care sunt ăcute
pregătirile pentru apari!ia unei noi sub'rase, sau a unei sc"imbări = care, după
cum este indicată şi în condi!iile astronomice sau în numerologie = va i data t-rzie
sau de miDloc a păr!ii de cădere 4$;)16.
0c"imbarea se va ace treptat şi va deveni observabilă, aşa cum ar putea i
calculată şi cu aDutorul piramidei, atunci va i începutul sc"imbării raselor.
*tunci va veni un mare alu de sulete din civiliza!iile din *tlantida,
8emuria, 8a, 3r sau #a. *ceste condi!ii sunt indicate prin întoarcerile din
pasaDele din piramidă ...
Întrebarea @. Care este semniica!ia sarcoagului golF
Găspunsul @. *ceea că aici nu va mai i moarte. u interpreta!i şi nu
în!elege!i greşitA >nterpretarea cuv-ntului moarte să ie luată ca atare.”
4Cazul 5(:%@'&6
(A
PARTEA A DOUA
POPOARELE DISPĂRUTE
ALE AMERICII
&=P3#LL &3N&3
$N3G/= 3N&=
Se spune '9 omul a 'oloni;at =meri'a de Nord :i de Sud 8n e7isten5a sa pe
P9m<nt, venind dinspre =sia 8n timpul paleoliti'ului. Nu este posibil9 o datare pre'is9
a mi%ra5iilor, 8ns9 a'estea ar fi 8n'eput apro7imativ prin 2+.AAA 8nainte de Rristos. Se
presupune '9 traseul a fost str9b9tut pe o le%9tur9 de us'at sau pe un pod de %hea59
'are a'operea 8ntinderile de ap9 de la Str<mtoarea Berin% :i p<n9 8n =lasa.
4n m9sura 8n 'are 'uv<ntul ras9 are un 8n5eles 8n 'eea 'e prive:te diversitatea
fiin5elor umane, mi%ran5ii erau 8n mod evident din rasa mon%oloid9. Pentru '9
a%ri'ultura nu era 8n'9 pra'ti'at9, a'e:tia fiind v<n9tori, :i f9r9 8ndoial9 erau 8n
'9utarea unei solu5ii prin 'are s9 re;iste lun%ilor '9l9torii. =tun'i nu a fost numai o
sin%ur9 :i mare mi%ra5ie. Se'ol dup9 se'ol mi'i %rupuri de b9rba5i, femei, 'opii, :i
'<inii lor au mers pur :i simplu '9tre est 8n =meri'a de Nord. nii s6au deplasat spre
sud '9tre /e7i' :i din'olo de a'esta. Probabil prin 1A.AAA 8.Rr. ei au a>uns :i s6au
r9sp<ndit prin unele p9r5i din /un5ii =n;i, 8n Peru, a'olo unde era ;ona lo'uibil9 :i le
oferea alimenta5ie ve%etal9 s9lbati'9.
=rheolo%ii au mers 8napoi pe 'ursul istoriei de se'ole a Peru6lui :i au %9sit o
su''esiune de 'ulturi
avem date istori'e 8n 'are datau'uprobabil
le%9tur9 de prin anii
a'este 'ivili;a5ii (.AAA 8.Rr.
pre6in'a:e. !ar din
Nu e7ist9 ni'ip9'ate, nu
o s'riere,
nu e7istau monede datate, de fapt, ni'i nu e7istau bani. Ni'i 'hiar numele a'estor
'ivili;a5ii nu sunt 'unos'ute 'u 'ertitudineH au fost numi5i pur :i simplu Primii
E<n9tori. ='olo nu sunt pietre 'are s9 vorbeas'9 a:a 'um au fost %9site 'ele l9sate
de maia:ii din =meri'a &entral9, spaniolul Pi;arro a venit 8n Peru :i i6a 'u'erit pe
in'a:ii moderni, to5i indienii veni5i din sudul ameri'ii 'are 'unos'user9 pro%resul
de;voltarea.
/are parte din 'eea 'e 'unoa:tem provine din 8nre%istr9rile 'u'eritorilor din
se'olul al :aispre;e'elea. nul dintre primele lor manus'rise, Prima Nou9 &roni'9 :i
Buna Guvernare, nu a fost des'operit9 8nainte de anul 1(A*, 8n Bibliote'a e%al9 din
&openha%a. ='est valoros manus'ris istori' a fost publi'at prin anul 1(2).
4n s'himb, despre Primii E<n9tori nu 'unoa:tem aproape nimi'. &hiar :i
denumirea hums 'are s9 %9se:te numai 8n le'turile lui &ay'e, pare s9 fi fost
(1
pierdut9 8n anti'hitate. P<n9 :i testele 'u &arbon 1 f9'ute pe 'ultura &havin nu sunt
mai ve'hi de 8n'eputul anului -AAA 8.Rr., :i totu:i, omul se afla pe 'oasta de nord a
Peru6lui de mii de ani. Pu5inul 'are se 'unoa:te 8n le%9tur9 'u a'est9 'ultur9 &havin,
numele unui lo', pus 8n lips9 de unul mai bun, provine din arhite'tura, 5es9turile,
'erami'a, stru'tura :i arhite'tura lor. #radi5iile a'estora proveneau de la primii in'a:i
'are veneau din ;ona la'ului #iti'a'a din sudul Peru6lui, ei au r9t9'it '9tre nord 8n
valea &u;'o din /un5ii =n;i, a'olo unde :i6au stabilit imperiul. ='est lu'ru a fost
'onfirmat de arheolo%ie, mul5i dintre 'er'et9tori 'ontest<ndu6le a'east9 ori%ine :i
insist<nd '9 trebuie s9 provin9 din e7terior, prin 'u'erirea mai multor triburi mi'i 'u
limb9, obi'eiuri :i le%ende diferite. &u toate a'estea, ei 'u to5ii 'ultivau a'elea:i
plante, foloseau a'elea:i instrumente, domesti'iser9 lamele :i pe 'ele mai multe
dintre animalele lor de povar9.
4n mod interesant, una dintre 'ele mai ve'hi 'ulturi, &him\, av<nd literele mu
la sf<r:itul 'uv<ntului, ne aminte:te de poporul din Lemuria, /u. &ultura &him\ se
afla la apro7imativ o mie de ilometri de6a lun%ul Pa'ifi'ului 8nainte de a fi o'upat9 de
in'a:ii 4nainte
'are veneau din mun5i.
de &him\s ='e:tia
'u '<teva e7'elau
se'ole, 8n domeniul
se afla 5es9turilor
a'olo poporul :i 'erami'ii.
/o'hi'a , 'ei 'are au
'onstruit a'olo o piramid9 din p9m<nt 'u o latur9 de 2 metri, una de 1- metri :i
1 de metri 8n9l5ime. &onform tradi5iei, a'olo s6ar afla 8n'9peri :i pasa>e se'rete, una
dintre a'este 8n'9peri 'on5in<nd trupul unui puterni' prin5. Primele triburi 'redeau '9
ei sunt des'enden5ii p9s9rilor :i animalelor, :i '9 8nainte 'u mul5i ani ni:te str9ini
veniser9 a'olo de peste m9ri.
Pre6in'a:ii prelu'rau te7tilele :i 'erami'a, 8:i 8n%ropau mor5ii, :i aparent nu
erau un popor r9;boini'. =i :i6au 'onstruit altare :i piramide. 4ns9, una dintre
eni%mati'ele 8ntreb9ri este, 'ine a 'onstruit ;idurile din mun5i@ !enumite
/isterioasele ;iduri din Peru, a'estea se 8ntind pe o suprafa59 de *A ilometri
lun%ime, au ,+ metri l95ime :i apro7imativ a'eea:i 8n9l5ime. &onstruite din piatr9 :i
p9m<nt, a'estora nu li se 'unoa:te data :i ori%inea 'onstruirii.
3n'a:ii aveau ei 8n:i:i tradi5ia primelor popoare 'are invadaser9 venind din sud,
'are au mers '9tre 8n9l5imi :i au 8nfiin5at o 'ivili;a5ie superioar9, 'are 8n 'ele din urm9
au 'onstruit marele 3mperiu 3n'a. $7ist9 dove;i '9 unii dintre a'e:tia au mi%rat '9tre
sudul /e7i'ului :i s6au ameste'at 'u maia:ii. !e asemenea, e7ist9 dove;i des'operite
re'ent '9 maia:ii au mers '9tre sud :i s6au ameste'at 'u in'a:ii.
&ontroversa 8n privin5a ori%inii in'a:ilor este una interesant9 lu<nd 8n
'onsiderare 'eea 'e spun le'turile lui &ay'e despre a'est subie't. =u fost des'operite
unele dove;i '9 in'a:ii ar fi putut mi%ra '9tre anumite insule poline;iene din o'eanul
Pa'ifi', JTon #ii, de #hor ReyerdahlK. 4ns9, :i inversul ar fi fost de asemenea posibil
Q faptul '9 :i primii peruvieni ar fi fost ori%inari din 5inuturile poline;iene.
Pe de alt9 parte, 8n le%9tur9 'u a'east9 de;batere, s9p9turile efe'tuate de !r.
(2
Mohn oOe indi'9 faptul '9 in'a:ii erau nativi din Peru. = fost f9'ut destul, s'rie el,
pentru a ar9ta '9 'ivili;a5ia 3n'a a fost un produs al unei lun%i de;volt9ri 8n valea
&u;'o :i, prin urmare, este ne'esar s9 se 'aute mai departe lu'ruri 8n le%9tur9 'u
ori%inile 'ulturale ale a'estei 'ivili;a5ii. J&ultura 3n'a 8n perioada 'u'eririi spanioleK
='ei ]ue'huas, unul din triburile in'a:e, au fost indieni din rasa ro:ie, 'u
aspe't :i tr9s9turi distin't ameri'ane. $i sunt, spune Ei'tor W. Eon Ra%en 8n 'artea
sa 1e%atul 3n'a:, de 8n9l5ime medie, mai de%rab9 8ndesa5i, 'u m<ini mari, 8n'heieturi
mi'i, un piept dispropor5ionat de mare Jde;voltat pentru respira5ia la altitudini mariK,
pi'ioare bine de;voltate :i pa:i mari. $i au 'apete mari, pome5i proeminen5i, nasul
a'vilin :i o'hi mi'i mi%dala5i. $7ist9 :i tr9ies' a'olo 8n =n;i 8n'9 'in'i milioane dintre
ei.
4n mare parte, a'olo este o ;on9 f9r9 'opa'i, iar ei s6au adaptat la mediul lor :i
au folosit 'eea 'e au avut la 8ndem<n9 Q adi'9 piatra. Buni 'onstru'tori 8n piatr9, la fel
'a :i maya:ii din uatan, /e7i', :i pre'um mai 8nainte $%iptenii, ei de asemenea
a'u 'onstruit, piramide, temple, ;iduri, ba;ine pentru baie, :i alte stru'turi, f9r9 a
folosi
poate mortarul. Pietrele
fi introdus9 8ntre sunt at<t 4n
a'estea. de timpurile
bine le%ate 8ntre ele,lu'rarea
moderne, 8n'<t lama unuipoate
lor nu 'u5it finu
e%alat9, :i de asemenea m9iestria maia:ilor :i a e%iptenilor.
Primii peruvieni au tr9it pe '<mpiile de 'oast9 :i la poalele an;ilor. mul, la fel
'a :i 'elelalte 'reaturi, este 8n mod 'onstant influen5at de mediul 8n 'are tr9ie:teH 'a
atare, s6au de;voltat dou9 Q sau poate mai multe Q tipuri diferite de 'omunit95i
umane. &<mpiile de 'oast9 sunt de:erti'e, f9r9 ploi, traversate de la est '9tre vest de
o serie de r<uri de munte, a'estea 're<nd v9i fertile de6a lun%ul 'ursurilor lor. E9ile
ofer9 omului habitatul pentru v<n9toare. 4ns9, =meri'a de Sud nu este foarte bo%at9
8n a'est domeniu, iar num9rul spe'iilor este mi'. !e asemenea, v9ile alimentau flora
pentru produsele alimentare Q r9d9'inoase, semin5e :i fru'te.
Probabil '9 s6a 8n'eput 'ultivarea anumitor plante mai aproape de lo'uin5e 8n
lo' s9 fie '9utate la mare distan59 de a'esteaH semin5ele au '9;ut din 'io'urile
p9s9rilor sau din e7'rementele a'estora, 8n a'est mod ar9t<ndu6li6se modalitatea de a
le 'ultiva. 4n s'urt timp, din motiv de ne'esitate, v9ile au devenit :i i6au for5at pe
Primii E<n9tori s9 invente;e %r9din9ritul, :i prin urmare, a%ri'ultura. n a't
fundamental 8n de;voltarea omului ameri'an a fost 'ultivarea porumbului. Pentru '9
asta a f9'ut 'ultivarea porumbului, a f9'ut posibil9 sus5inerea 8ntre%ii 'ivili;a5ii
peruane, pre'um :i pe 'ea /e7i'an9 :i pe 'ea &entral ameri'an9. !ata e7a't9 '<nd
s6a 8n'eput 'ultivarea a'estuia nu este 'unos'ut9, 8ns9, porumbul a fost %9sit 8n
morminte pre6maya:e dat<nd din anul -AAA 8.Rr.
!up9 8n'eperea ulterioar9 a 'ultiv9rii la s'ar9 mare, 8ntrea%a re%iune de 'oast9
a p9r5ii de sus a r<ului =ma;on a devenit un 'entru 8nfloritor pentru 'ultivarea
plantelor. /ai mult de >um9tate dintre plantele pentru alimente :i medi'inale erau
(-
'ultivate 8n mod sistemati' ai'i, de'<t erau 'ultivate 8n ori'are parte a lumii. Printre
a'estea se num9rau 'artofii, dovle'eii, ro:iile, fasolea, arahidele, ardeiul, papaya,
ananasul, 'a>u Jnu'ile, alunele, fru'tele 'opa'ului =na'ardiumK, 'a'ao, avo'ado, dude
albe, '9p:uni. Foarte multe :i at<t de variate plante, au fost domesti'ite 8n Lumea
Ee'he, uit<ndu6se faptul '9 toate a'estea sunt ori%inare din =meri'a.
Fiind 8n a'ela:i timp :i fermieri foarte buni, primii peruani :i des'enden5ii lor
au f9'ut de asemenea :i mari pro%rese 8n domeniul me:te:u%urilor.  'ara'teristi'9
important9 a popoarelor din =n;ii &entrali era marea pri'epere 8n domeniul lu'rului
f9'ut de m<n9, 8n aso'iere 'u dispo;itivele foarte simple, o 'ara'teristi'9 8mp9rt9:it9
:i altor popoare din =meri'a de Sud :i &entral9 s'ria R.G.S. Bushnell 8n 'artea sa,
PeruD Lo'uri :i Popoare str9ve'hi. Xes9turile lor erau de neea%alat :i 'u 'ara'teristi'i
8n fun'5ie de ;on9. $i foloseau multe dintre tehni'ile de>a 'unos'ute, folosind at<t
bumba'ul '<t :i l<na 8n 5e s9tur9 simpl9 pe r9;boiul de 5esut. &erami'a era modelat9
8n form9 pi'tat9 :i 'u pri'epere, era produs9 la un 8nalt nivel artisti', 'u toate '9 roata
olarului nu era 'unos'ut9. =urul, ar%intul, 'uprul :i alia>ele sale erau prelu'rate prin
diferite
bron;ului.pro'ese,
Printre iar 8n 'ele
metalele 'eledin
maiurm9 s6a :i8n'eput
folosite, :i prelu'rarea
'are desi%ur lipseau, se:iafla
produ'erea
8n mod
evident fierul, 'are nu fusese 'unos'ut peste tot 8n =meri'a. Prelu'rarea lemnului,
8mpletiturile :i ;id9ria din piatr9, erau folosite 'u abilitate :i pe s'ar9 lar%9.
Pentru indieni reli%io;itatea era foarte important9H via5a era pra'ti'9 iar reli%ia
'u adev9rat reli%ie. Soarta lor era 'ontrolat9 de un atot'uprin;9tor, de puteri
nev9;ute, pentru propria bun9stare fiind nevoi5i s9 a>un%9 la un a'ord ta'it 'u ;eii 8n
'are 'redeau :i de 'are depindeau. &u toate '9 aveau mai mul5i ;ei, numai unul dintre
a'e:tia, ;eul 'reator Q #i'i Eira'o'ha Q era foarte real. &redeau atun'i 8n mai mul5i ;ei
mai mi'i, iar a'e:tia aveau fun'5ii :i puteri spe'ifi'e. !up9 moarte, omul mai mi'
trebuia s9 se mul5umeas'9 'u ;eit95ile mai mi'i. La sf<r:itul s9u, pre'um :i la 8n'eput,
a'esta avea parte de un ritual simplu. $i 'redeau 8n imortalitateH ei 'redeau 'u
adev9rat '9 nimeni nu moare, dup9 'e e7perimenta moartea, trupul devenea pur :i
simplu nemuritor :i '9p9ta influen5ele puterilor nev9;ute.
4n Peru6ul pre6in'a: :i 8n timpul perioadei 3mperiului 3n'a, le%ea era apli'at9
prin intermediul san'5iunilor reli%ioase :i la un asemenea %rad, 8n'<t nu era
8ntotdeauna u:or s9 se distin%9 faptul '9 o anumit9 'rim9 ar fi un p9'at. =tun'i,
pentru ei, p9rea s9 fie unul :i a'ela:i lu'ru. 4ns9, din lips9 de onestitate, 'riminalitatea
p9rea s9 fie o raritate, asta probabil din 'au;a sistemului so'io6e'onomi', a:a 'um
vom vedea 8n 'ur<nd. Poporul in'a: avea o poveste a 'rea5iei :i o poveste a
potopului, :i o mi%ra5ie dintr6un lo' numit =;tlan.
$7ista adorarea Soarelui :i adorarea Lunii Q Luna fiind un fel de sor96mireas9 a
Soarelui Q a'easta p9rea s9 fie reli%ia in'a:ilor. =tun'i '<nd a'e:tia au 'u'erit lumea
din =n;i, ei nu :i6au putut impune reli%ia lor tuturor oamenilor din imperiu, ar fi putut
(
s9 o fa'9 numai da'9 s6ar fi ba;at pe faptul '9 des'enden5a lor dire't9 este din Ieul
Soare, des'enden59 'are ar fi fost folosit9 de '9tre marele =nimator pentru a6i 'rea
pe in'a:i. $i studiau astronomia, %eometria, mu;i'a, filo;ofia.
= mai e7istat :i un alt 'on'ept de !umne;eu, 'unos'ut sub denumirea de
Pa'ha'ama', unul m9re5 :i nobil. =parent, Pa'ha'ama' 8nseamn9 pur :i simplu
&reatorul P9m<ntului, 8ns9, probabil, numele e7prim9 o idee :i un sentiment mult
mai subtile. Potrivit lui Gar'ilaso de la Ee%a, 8n #he 3n'as, el spune '9 a'est 'uv<nt
8nseamn9 $l, &el 'are fa'e niversul, &el 'are fa'e sufletul din trup. &el pu5in, unul
dintre 'leri'ii spanioli a sus5inut '9 indienii aveau o trinitate, !umne;eu #at9l, Ieul
Soare :i Iei5a Lun9.
=u fost 'onstruite mai multe temple :i 'adrane solare, a'estea fiind sub
'ondu'erea preo5iei. $7ista o ierarhie, iar pontiful a'esteia era o rud9 apropiat9 a
%uvernatorului Sapa 3n'a , /arele 3n'a.  persoan9 'are :i6a f9'ut r9u ei 8n:i:i
m9rturisind P9'at ul prin 'uv<nt :i fapt9 8n publi', 8n fa5a unui preot. P9'9tosului 8i
era dat s9 fa'9 peniten59 :i i se 'erea s9 se purifi'e 8n ap9 'ur%9toare, a'easta 8n mod
evident
ora'olelefiind o form9
:i era de bote;
pra'ti'at :i po'9in59.
sa'rifi'iul $ra pra'ti'at9
animalelor. divina5ia,
!e asemenea, a fosterau 'onsultate
pra'ti'at :i
sa'rifi'iul uman 8n timpurile pre63n'a.
!in pun't de vedere e'onomi', sistemul 3n'a era oare'um asem9n9tor 'u 'el
so'ialist. #oate mi>loa'ele de produ'5ie, de distribu5ie :i de s'himb, se aflau 8n
m<inile statului, s'riu Ryams :i rdish 8n volumul lor 2ltimii 3n'a:i. 4n a'ela:i timp,
5ara era e7trem de 8nfloritoare iar 'ele mai mari r9ut95i din ;ilele noastre Q oprimarea
:i s9r9'ia de%radant9 Q erau 'omplet ne'unos'ute. Se pare '9 si%uran5a sistemului
so'ial era re;ultatul 'ondi5iilor fi;i'e prin 'are na5iunile din =n;i fuseser9 8n 'ele din
urm9 unite sub imperiul in'a: ... Geolo%ia, solurile, 'limatul din 8ntrea%a re%iune, era
de a:a natur9, 8n'<t favori;au e7isten5a unor 'omunit95i mari :i ordonate ... a'estea
puteau fi 'reate numai de oamenii 'are mun'es' 8mpreun9 dup9 un plan :i 8ntr6o
stri't9 dis'iplin9.
Sistemul nostru liber 8ntreprin;9tor, 'el din $uropa de Eest :i 'el din =meri'a
de Nord, este un produs al e7isten5ei resurselor naturale u:or a''esibile :i
inepui;abileJ prin anii :apte;e'i a:a p9reau a'estea, dar a'um nu mai par a:a de
inepui;abileKH noi Jprin personalitatea str9mo:ilor no:triK, ne afl9m 8n po;i5ia din 'are
risipim bo%95iile naturale mai mult de'<t ne putem permite, prin urmare, ne limit9m
prin 'oordonare, o bun9 spe'iali;are :i obli%a5ii so'iale. 4ns9, popoarele din =n;i nu
f9'eau a'est lu'ruH 'omunit95ile lor puteam s9 se de;volte, bo%95iile lor puteau 're:te
numai da'9 erau 'onstruite :i e7ploatate la s'ar9 mare sistemele de iri%a5ie,
'res'<ndu6se astfel 'ontinuu 5inuturile 'ultivate prin terasarea muntelui la o s'ar9
'olosal9. 3ar sin%ura modalitate de reali;are a unor astfel de lu'r9ri de '9tre a'e:ti
oameni Q 'u toate '9 erau :i remar'abili arti:ti, manufa'turieri :i me:teri 8n lu'rul 'u
(+
resursele naturale Q din pun't de vedere tehni' se aflau 8n $po'a Bron;ului timpuriu,
s6au al9turat pentru a forma o so'ietate bine or%ani;at9.
=llyu era unitatea de ba;9 a so'iet95ii 3n'a. n sistem 'ooperatist sau
'ole'tivist, a'esta pare s9 fi fost unul indi%en 8n re%iunea =n;ilor. ='esta a fost
prin'ipiul de 'ooperare pe 'are s6a 'onstruit imperiul 3n'a.
=llyu era un 'lan format din familii, un trib 'are 'onvie5uia dup9 un anumit
spe'ifi', 8ntr6o anumit9 ;on9 'u a''es restri'5ionat, 'are 8mp9r5ea terenul, animalele :i
'ulturile. Nu e7ista ni'i o proprietate privat9. Fie'are indian se n9:tea 8ntr6un allyu,
indiferent '9 a'esta era mare sau mi' Q de dimensiunea unui sat :i p<n9 la 'ea a unui
mare ora:. &hiar :i 'apitala &u;'o nu era alt'eva de'<t un allyu mai mare. !ar nu
in'a:ii au inventat a'est sistem 'omunal. ='esta se afla de>a a'olo, parte a unei
mo:teniri de la so'ietatea primitiv9 din =n;i. &u toate a'estea, in'a:ii au fost 'ei 'are
au f9'ut sistemati;area :i e7tinderea a'estuia.
Fie'are allyu era 'ondus de '9tre un lider ales :i 8ndrumat de '9tre un 'onsiliul
al b9tr<nilor. /ai multe dintre a'este 'omunit95i intrau sub 'ondu'erea unui
'ondu'9tor de distri'tH'are
un fel de %uvernator un anumit num9r
r9spundea de 8n
dire't distri'te formau
fa5a re%elui un teritoriu,
3n'a. a'esta
Xinutul era av<nd
8mp9r5it
8ntre biseri'9, stat :i allyu.
!in pun't de vedere politi', sistemul era 8n esen59 unul so'ialist teo'rati'. !in
pun't de vedere e'onomi', a'esta era unul piramidal. 4n partea de >os se afla purie,
b9rbatul apt de mun'9. Ie'e mun'itori formau un %rup suprave%heat de un :ef alesH
;e'e :efi de %rup erau 'ondu:i de un fel de maistru alesH la r<ndul lor ;e'e mai:tri
aveau ales un suprave%hetor 'are de re%ul9 era :i 'ondu'9torul satului. &ondu'erea
'ontinua 8n a'est mod p<n9 la :eful de trib Q trib 'are era 'ompus din p<n9 la
1A.AAA de lu'r9tori. Guvernatorul provin'iei :i 'ondu'9torii a '<te unui sfert din
imperiu erau numi5i de '9tre Sapa 3n'a, 'el 'e se afla la v<rful 'ondu'erii. La fie'are
1A.AAA de lu'r9tori se aflau 1.-AA de lideri, suprave%hetori :i ofi'iali.
!e re%ul9, un indian se n9:tea, tr9ia :i murea 8n 'adrul allyu6ului s9uH pentru
a'esta avea prima :i 'ea mai important9 loialitate, fapt 'e su%erea;9 un 8nalt %rad de
spiritualitate.  persoan9 trebuia s9 fie matur9 din pun't de vedere reli%ios pentru a
pune binele 'omunit95ii 8naintea '<:ti%ului personalH pentru a 'oopera 'u semenii s9i,
8n lo' s9 'on'ure;e 8mpotriva lor. Primii 're:tini, esenienii 'u tipul lor de 'omunism
're:tin, au avut din multe pun'te de vedere a'ela:i tip de stru'tur9 so'ial9. !ar :i
ast9;i 8n Peru vreo 'in'i;e'i de familii de ori%ine spaniol9 'ontrolea;9 'ea mai mare
parte din 5inut, 8n 'iuda reformelor :i na5ionali;9rii unora dintre industrii. esursele
naturale de aur, 'upru, ar%int, vanadiu nu mai sunt 8n 8ntre%ime dominate de
investitorii str9ini, 8n prin'ipal de 'ei din =meri'a de Nord.
&ivili;a5ia 3n'a :i6a atins apo%eul prin anii 1AAA d.R., iar dup9 'u'erirea
s<n%eroas9 de '9tre Pi;arro 'are venise 8n '9utare de aur, a'easta s6a di;olvat
(
apro7imativ prin anii 1AA. nii dintre urma:ii a'estora, 'onsider9 '9 ei sunt 'el mai
b9tr<n popor din lume. $i 8n'9 oma%ia;9 soarele, au festivaluri pline de 'uloare :i
dansuri 'are imit9 animalele. =u r9mas urme ale 8naltei lor 'ivili;a5ii, in'lusiv p9r5i ale
sistemului lor de str9;i pavate, 'are 8n mod destul de 'iudat, au trepte. S'opul :i
utili;area a'estora nu a fost ni'iodat9 determinat9, e7'ept<nd pe 'ele maia:e, 'are
dup9 'um vom putea vedea, erau str9;i lar%i folosite 8n prin'ipal pentru pro'esiunile
reli%ioase.

"nul dintre primele ţinuturi către care au zurat atlanţii în migraţia lor din
timpul re#oltelor, a fost spre ce este acum eru +i aceste zone se numeau pe
atunci Og, Oz +i On. $ceasta era singura zonă mai mare din $merica de 'ud
care se afla deasupra apei, fiind de/a ocupată de un tri de oameni de culoare
rună cunoscuţi su numele de Ohums, sau Ohlms, care a#eau srcine
lemuriană.
OhlmsLemuria
au #enits0a
de scufundat în Oceanul
la sud apro1imati# acific î.=r.,
prin GB.JBB în timpul primului
atunci când cataclism.
zonele /oase
au fost inundate. &i +i0au înfiinţat comunităţi la nord, +i0au construit locuinţe,
stailimente +i temple închinate lui -u. &rau preoţi, preotese, conducători,
în#ăţători, 6lucrători +i cei ce refuzau să lucreze7 în cadrul acestei culturi
peru#iene timpurii.
&rau un popor pa+nic +i au găsit un ţinut ogat în resurse naturale, aur +i
pietre preţioase, de#enind foarte curând me+te+ugari pricepuţi în aceste
îndeletniciri. De asemenea, ei e1celau în muzică, artă, împletirea mărgelelor +i a
i/uteriilor ca podoae corporale. 8eligia era mai mult decât o chestiune de
credinţă,
profundăaceasta eradintre
a relaţiilor un modomde+i "ni#ers.
#iaţă, iar %nunii)emplul
dintre eiluia#eau o înţelegere
-u erau oferite ca
/ertfă cele mai une recolte ale câmpurilor +i ce este mai un din turmele lor.
oporul era condus de o linie de monarhi +i cel puţin unul dintre ace+tia
fusese o femeie, acest conducător se numea -arele Ohlm. %nsă, în timpul celei
din urmă insurecţii, poporul reu+ise să0+i stailească noile principii democratice
de auto0gu#ernare. Cu toate că re#oluţia a adus +i unele dureri, #ărsări de
sânge, persecuţie +i greutăţi în acel timp, aceasta a marcat na+terea unui nou
sistem socio0economic. (oua regulă a fost aceea de a a#ea o influenţă +i o
an#ergură semnificati#ă în legătură cu #iitorul sistemelor de gu#ernare în întreaga
lume. <i într0ade#ăr,
de0a lungul 6principiile
a multe, multe lor dee1istau
ere.7 %ncă auto0gu#ernare au adus
atunci clasele cele+imai
sociale une legi
castele, dar
s0a făcut o nouă +i dreaptă di#izare a ogăţiei 6a inelui +i a răului, a celui
()
puternic +i a celui sla7. %n mod pre#iziil, au e1istat atunci +i unii care nu au fost
de acord cu această filozofie.
Odată cu sosirea atlanţilor +i a oamenilor din 6Para de 'ud7 în locul
numit On +i Og, au a#ut loc încă o dată schimări. $tlanţii au sosit de pe
Latinia din
insulele rămase,
sud, +iadică
nu doar
oseidia,
pentruPinutul
a scăpa&izen
de apă,
decila+inord,
pentru
$ryaz
a e#itade răzoiul
la est,
ci#il dintre !iii Legii Lui "nul +i !iii lui Eelial. Cei din amele taere au căutat
ţinuturile înalte din eru, astfel, împreună cu poporul #enit de la sud au complicat
+i mai mult o situaţie de/a complicată.
%n acel timp, ţinutul era condus de un lider sla, un conducător care se
degradase pe sine prin e1cesele sale se1uale. $tlanţii in#adatori au adus
conflictul +i #ărsarea de sânge, însă au reu+it răsturnarea de la conducere a
-arelui Ohlm +i l0au trimis în e1il, o acţiune care a fost aproată de popor +i a
a/utat la solidificarea ţării.
$tlanţii +i0au e1ercitat imediat influenţa asupra gu#ernului, asupra
economiei ţinutului, precum +i asupra gândirii religioase. $u fost introduse mai
multe metode de culti#are a solului +i noi dispoziti#e pentru e1tragerea
mineralelor. $u fost ridicate noi temple, iar odată cu stailirea de noi ritualuri +i
incantaţii, s0a mărit numărul ceremoniilor.
%n chestiunile politice a apărut ideea de unăstare statală 0 6gri/a pentru
cel din urmă +i pentru cel mai mic7 0 acestea s0au dez#oltat +i s0au e1tins peste
tot. entru conducătorii :nca, ace+tia fiind mai degraă administratori +i
manageri decât 6cei care făceau legile7, unăstarea generală a populaţiei a
de#enit primordială. $u fost eliminate castele, 6toţi a#ând o singură casă7 +i
egalitate. $u fost înfiinţate depozite comune pentru a răspunde necesităţilor
materiale
au e1istat+iuniieducaţionale
atlanţi care,alecăutând
oamenilor. Cu+itoate
ogăţia acestea,
mărirea de sine,caaumaifost
întotdeauna,
gata să0+i
înroească semenii.
%m cele din urmă, moralitatea :nca a decăzut. rintre închinătorii la 'oare a
apărut sacrificiul uman. $cumularea de pietre preţioase +i aur a condus la
folosirea lor ca mi/loace de schim. ersoane amiţioase din rândul !iilor lui
Eelial căutau puterea +i autoritatea prin corupţie chiar +i în templele religioase.
Cu toate acestea, au continuat să apară noi produse, iar cele utilizate mai
înainte au fost îmunătăţite; a apărut len/eria fină, cusăturile de mare calitate,
împletiturile, ceramica, metalele. $urul, cuprul +i pietrele preţioase au fost
e1trase)imp
în cantităţi,
de mulţiacest lucru mărind
ani atlanţii ogăţiaCentrală
din $merica naţiunii. au continuat să #ină către
Og +i On. %n mod gradual, s0au amestecat cu nati#i Ohlm. &ra acolo un
(*
amestec de rase, din rasa rună cu cea ro+ie, precum +i un amestec de culturi +i
limi. Cu toate acestea, din acest creuzet al umanităţii, s0a ridicat marea naţiune
:nca. $ce+tia au fost inca+ii, cei care au construit 6#iaducte7 +i 6ziduri peste
munţi7, cei ce au dominat ţinutul până aproape de marginile istoriei înregistrate.
naţiunii$stfel,
:nca. "nii
odatădintre
cu sosirea
ohlmi au
atlanţilor
fugit dina #enit
ţară +isfâr+itul
au a/unsnaţiunii
în Nucatan,
Ohlm acolo
+i apariţia
ei
au fost a/utaţi să0+i stailească un nou regat -aya împreună cu poseidienii care
soseau în acel ţinut. Câţi#a dintre ei au migrat către nord precum +i către sud0
#estul 'tatelor "nite 2 $rizona, (e -e1ico, (e#ada 2 +i s0au amestecat
printre lemurienii +i atlanţii care locuiau în pe+teri +i pe falezele din acele zone.
%nsă, ca +i popor, ohlmii au dispărut de pe faţa ământului. Din punct de #edere
istoric, în ziua de astăzi nu se cunoa+te nimic despre ei +i despre acest nume @>.
„Îl găsim
ăcea parte dintremai înainte
o"lmi care înauacel
oeritținutmulte
carepopoarelor
este acum denumit
din aceleeru.
zile, Entitatea
modul de
transormare al elementelor păm-ntului, pentru a i de olos omului. #eci,
biDuteriile, pietrele prețioase şi lucrurile sclipitoare o atrag în mod neobişnuit pe
entitate în această eperiență< şi totuşi, acumularea de asemenea lucruri este ceva
dezgustător.”
4Cazul 51:)$'$6
„Îl găsim
în perioada mai înaintea
o"lmilor, înainte înincaşilor
acel ținutşi înainte
cunoscutdeacum cu denumirea
sosirea poseidienilordeîneru,
acest
ținut. #upă aceea, entitatea a ost o prințesă în această țară, un conducător şi unul
dintre apropiații conducătorilor care au realizat insurecțiile, printre cei care mai
t-rziu i'a persecutat mult pe oameni pentru satisacerea propriei măriri şi a
intereselor egoiste< şi totuşi entitatea are o mentalitate înaltă, o înaltă dezvoltare =
nu a avut de pierdut şi nu a avut de c-ştigat din punct de vedere al dezvoltării
suletului în acea perioadă.”
4Cazul 5$;$&'(6
1 =r trebui totu:i luat9 8n 'onsiderare 'ivili;a5ia pre'olumbian9 olme'9, lme'ii. lme', lm, hlm 6 p<n9 :i
denumirea este i;bitor de asem9n9toare. 4ns9, probabil '9 8n anul 1()1, anul 8n 'are a ap9rut 'artea, nu se :tiau
prea multe lu'ruri despre a'east9 'ivili;a5ie.
((
„... în ținutul peruan, înainte de asta găsim entitatea printre cei prea zeloşi
din cauza celorlalți care aveau o &=L$ de urmatA Entitatea avea considerație
pentru sine, nu pentru bunăstarea generală a oamenilor ca întreg.”
4Cazul 5;%;'$$6
„Înainte de asta găsim entitatea în acel ținut cunoscut acum cu denumirea
de *tlantida, în perioada de după izbucnirea primeia dintre tulburări = sau
altel spus, în momentul separării în insule şi ținuturi. Entitatea se ala printre
?iii lui Jelial, cei ce se războiau cu inluența ?iilor 8ui 3nul = sau orțele
cunoscute ca iind relația omului cu ?orțele Creatoare, cele care pot i maniestate
pe ăm-nt. Cu toate acestea, prin distrugerea de acolo a avut de c-ştigat, din
cauza acelei inluențe din eperiența care în prezent ar putea i numită bună.
C-nd au apărut din nou aceste divizări, entitatea s'a alat printre cei care au
încercat să părăsească ținutul pentru a merge în alte locuri< în cele din urmă
aduc-nd acele activități în ceea ce este cunoscut acum cu denumirea de ținutul
*mericii Centrale. În eperiența entității şi ceea ce a devenit în ultimele zile ale
seDurului său, prin acele orțe active din acel ținut care poate i numit >ncal, a
devenit cel de'al doilea comandant< aDung-nd preot către ultimele zile ale seDurului
său.”
4Cazul 5&:2'$6
„... în ținutul care poate i numit acum peruan, în acea perioadă c-nd au
apărut acolo persecuțiile = nu în cea cunoscută mult mai t-rziu ca persecuția
0paniolă, ci mai degrabă atunci c-nd au avut loc reuniunile pentru destrămarea
maiaşilor sau a ținuturilor din Kucatan.”
„/om găsi entitatea în calitate de preot, ca iu la conducătorului sau
7arelui reot< însă neaDung-nd la perioada în care să aibă destulă eperiență
pentru a deține întreaga autoritate. Cu toate acestea, entitatea era amiliarizată cu
activitățile
atunci c-nddieritelor grupuri< acolo
eistau depozitele, nu numai
unde aînc-ştigat
ceea cesaupriveşte bunăstarea
a dăruit generală,
pentru necesitățile
trupului, dar a c-ştigat şi din punct de vedere mental şi la el de bine şi în cel
1AA
spiritual. entru că acela era tipul de guvernare în acea perioadă, iar activitățile
entității se ocupau cu păstrarea unor asemenea depozite = atunci c-nd intențiile şi
activitățile entității aveau legătură cu propria gospodărie, precum şi cu cea a
celorlalți
robie ...” care deveniseră mai degrabă stăp-ni şi erau dispuşi să îşi ia aproapele în
„Înainte de asta găsim entitatea în acelaşi ținut peruvian, cu toate că nu pe
acelaşi teritoriu< ci mai degrabă într'una dintre părțile atlante, precum şi într'una
dintre părțile a ceea ce a devenit mai t-rziu ținutul >nca ... şi în activitățile celor
din r-ndul ?iilor 8egii 8ui 3nul. Lăsim acolo entitatea oarte, oarte bine
adaptată activităților prin care sunt reunite inluențele unei largi varietăți de
grupuri. entru că entitatea era mai degrabă un adept al olosirii limbaDelor
parte dinîn eperiențele
diverse activitățile desăşurate
entității, vom
de dieritele
găsi abilități
grupuri.
în olosirea
recumlimbaDelor
acestea, ca= iind
sau îno
dieritele inleiuni a ceea ar putea deveni abilitate în conversație, în condițiile
locale ale grupurilor = de acesta ar putea i interesată în mod special entitatea în
seDurul din prezent.”
4Cazul 5$&):'$6
„Într'una de dinaintea acesteia găsim entitatea în ținutul cunoscut cu
denumirea de eru, atunci c-nd se apropia s-rşitul poporului B"ums şi a
conducerii acestuia peste ținut. Entitatea se ala printre cei care au venit din
ținuturile atlante şi au oerit multe dintre motivele orțelor reunite pentru a construi
practic din lucrurile materiale ale vieții, în mod Dudicios, prin orța ritualului, după
aceea entitatea incluz-ndu'se printre cei ce se înc"inau 0oarelui şi orțelor solare,
c"iar printre cei ce au ăcut sacriicii umane< pentru că entitatea a ost prima
preoteasă a 0oarelui în acel ținut şi a ăcut primul sacriiciu uman din acea
perioadă. * avut de pierdut şi de c-ştigat printr'o asemenea prestație, şi totuşi,
acestea au trebuit să vină precum nişte sacriicii = au venit sub orma sacriiciilor
din partea entității însăşi în prezent = au ost îndeplinite în mai multe moduri.
*tunci se numea Gariru.”
4Cazul 51@@:'$6
1A1
„... găsim entitatea printre acei oameni din ținutul care se numeşte acum
ținutul incaş, însă printre cei care au venit din alte locuri către acest ținut, s'a alat
printre cei numiți poporul invadator.”
„*stel,
distrugerea numaigăsim
pentruentitatea
c-ştigulsupusă
de auralegerii de alucruri
sau de alte nu provoca
ce aveaumoartea
legăturăsau
cu
aceşti oameni, entitatea a trecut peste aceste reguli< a cauzat multe în această
eperiență, a provocat activități descuraDante.”
„>ar acest lucru a creat în eperiența prezentă a entității o groază ață de
lucrurile care produc rică, cele care sunt rodul barbariei, cele în legătură cu
indivizii care proită sau olosesc aceste activități asupra celorlalți, din motive egoiste
sau pentru mărire personală, pentru satisacerea propriului apetit din asemenea
entitate, ci înu
eperiențe. sensul
pentru
obiectivelor,
că nu aral eista
dorințelor
o conştientizare
= acestea auaapărut
acestorînlucruri
seDuruldeîn către
acele
părți ale ținutului numit acum *merica Centrală, precum şi în ținutul incaş =
acestea au adus determinarea, activitățile, dorința pentru asemenea activități în
care = entitatea nu se baza pe egalitatea pentru toți = pe aptul că toți ar putea i
considerați egali în propria seră, în propriul scop, în abilitățile pentru atingerea
scopului lor.”
4Cazul 51$%:'$6
„În acea eperiență entitatea a ost o preoteasă, pentru acele interpretări
care mai t-rziu au ost cunoscut cu denumirea de >ncals, 9riburile ierdute,
oamenii din ținutul atlant, oamenii care au venit de la vest cu activitățile speciice
ținutului lemurian. 9oate aceste lucruri au devenit o parte dintre activitățile
entității ...”
„Eperiențele din timpul acelui seDur creează în mare parte inluențele din
prezent. entru că metalele, sticla, vasele, țesăturile, utilizarea sau aplicațiile
acestora nu numai practică, acasă, dar şi în locurile de distracție, în cele de cult,
pentru acestea a insistat entitatea în activitățile sale, ca ele să ie separate unele de
celelalte.”
„*cestea, în timpurile de demult sau în multe eperiențele, cu toate ăceau
1A2
parte dintr'un singur domeniu. Entitatea a ăcut o separație, cu toate că acest lucru
i'a adus multă conuzie.”
4Cazul 5$$(;'$6
1A-
&=P3#LL C=S$
3/3#=$= &3E3L3I=X3$ /==
=v<nd 8n vedere toate 59rile '9tre 'are au mi%rat atlan5ii, 8n ni'i una dintre ele
nu se de;v9luie o influen59 mai mare din partea lor pre'um a'eea din u'atan,
/e7i'. =i'i se afl9 'el mai important e7emplu de 'ultur9 atlant9 suprapus9 peste una
anterioar9, 'ea a unui trib de oameni simpli. !in feri'ire, 8n mare parte a'easta este
'unos'ut9 'u denumirea de 'ultura /aya, at<t din pun't de vedere :tiin5ifi', '<t :i din
pun'tul de vedere al le'turilor lui &ay'e.
3storia a'estei peninsule din sudul /e7i'ului a 'reat mult9 nedumerire 8n
arheolo%ia modern9. Ci 8ntr6adev9r, eni%ma maia:9 a provo'at ima%ina5ia omului
8n'ep<nd de la Rern^n &ortYs 8n'oa'e, el a fost 'u'eritorul a 'eea 'e r9m9sese din
'ivili;a5ia lor 8n anul 1+1 d.Rr. 4n timp de un se'ol a disp9rut totul, dar, de fapt, au
disp9rut numai dove;ile despre misterioasa lor ori%ine.
&ine au fost a'e:ti oameni@ !e unde au venit ei@ &e anume le6a determinat
rapida de;voltare de la un popor primitiv la 'ivili;a5ie :i 'ultur9@ !e 'e s6au mutat 8n
mod 'onstant 8n 5inuturi noi :i 'u un mediu nefavorabil@ &e s6a 8nt<mplat 'u ei@
='estea sunt 8ntreb9ri 'are 8l las9 8n nedumerire pe istori'i. Eom e7amina re;ultatele
:tiin5ifi'e, apoi ne vom 8ntoar'e la le'turile lui &ay'e pentru a 'larifi'a lu'rurile
'unos'ute pre'um :i pe 'ele ne'unos'utele.
$7ploratorii au des'operit mare parte din lu'rurile despre 'ivili;a5ia /aya
pentru '9 a'e:tia au l9sat o mul5ime de dove;i, :i 'hiar da'9 nu totul a fost des'ifrat :i
evaluat, ori%inea maia:ilor :i deplas9rile lor nu sunt 8ntrutotul 'unos'ute.
Semnele l9sate de 'ultura /aya sunt numeroaseH sunt 'unos'ute de>a unele
dintre
piatr9, s'rierile
altarele :i lor, seme5ele
tronurile lor piramide,
s'ulptate 8n mod templele
'omple7Hmasive
uria:ele:i'oloane
8nalte 'onstruite din
f9'ute dintr6o
sin%ur9 bu'at9, monumentele de form9 a7ial9 'u %reutatea de p<n9 la + de tone Q :i
'hiar terenurile folosite pentru un >o' asem9n9tor bas'hetului.
Nu e7ist9 ni'i o 8ndoial9 a faptului '9 maia:ii erau 'u mult 8naintea timpului lor,
at<t de mult, 8n'<t aveau s9 devin9 'unos'u5i sub denumirea de Gre'ii din Lumea
Nou9, a:a 'um i6a denumit S.G. /orley, o autoritate 8n domeniul 'ivili;a5iei /aya. Ci
8ntr6adev9r, ei au fost 'ea mai s'lipitoare minte a str9ve'hilor =meri'ani. #alentele
lor 8n domeniile s'ulpturii :i arhite'turii erau e%alate de 8naltul lor sistem de s'riere
hiero%lifi'9, de matemati'9, de astronomie :i sistemul de administrare
%uvernamental9.
$i au fost primii 'are au folosit 'ifra ;ero 8n aritmeti'9. &a mae:trii ai
matemati'ii, metoda lor 'ronolo%i'9 era mai pre'is9 de'<t 'ea din sistemul folosit 8n
lumea ve'he la momentul '<nd a fost des'operit9 =meri'a. $ste at<t de 'omple79 :i
1A
bine reali;at9, 8n'<t este difi'il pentru oamenii de :tiin59 s9 'read9 '9 a'east9 formul9
a fost de;voltat9 treptat pe o perioad9 lun%9 de timp. /ai de%rab9, se pare '9
a'easta a 8nflorit, a ap9rut brus' dintr6o sin%ur9 minte sau dintr6un %rup de mai multe
min5i, probabil undeva 8n >urul se'olului trei 8nainte de Rristos. !in p9'ate, arheolo%ii
nu au fost ni'iodat9 'apabili s9 fa'9 o 'orela5ie a a'estui sistem 'u vreunul dintre
evenimentele istori'e 'unos'ute, a'est lu'ru 8mpiedi'<nd datarea perioadei de
apari5ie. /ult prea 'ompli'atul lor sistem de s'riere hiero%lifi'9 are mai mult de AA
de 'ara'tere, dintre 'are, numai >um9tate au fost des'ifrate 1). !in p9'ate, spaniolii au
distrus 'ea mai mare parte a a'estor s'rieri.
Pentru '9 erau un popor 'are se ba;a pe a%ri'ultur9, anotimpurile erau
importante pentru 8ns9m<n5are :i re'oltare. !e'i, astronomii lor f9'eau 8nre%istr9ri ale
diferitelor deplas9ri :i fa;e ale planetelor, o mare parte a a'estor 8nre%istr9ri av<nd o
semnifi'a5ie ne'unos'ut9.
!espre primii maia:i se 'rede '9 au sosit a'olo din =sia 'u aproape 12.AAA de
ani 8n urm9. Spre deosebire de maia:ii moderni, a'e:tia nu au l9sat surse
do'umentare,
total9 absen59 'ia numai
urmelortradi5ii fra%mentate 8nlale%9tur9
:i a 'onstru'5iilor 'u istoria
s'ar9 mare. !e'i,lorsede'unos'
8n'eput.
at<t$ste
de o
pu5ine lu'ruri, 8n'<t a'e:tia sunt numi5i pur :i simplu pre6maia:i.
!in 'eea 'e se 'unoa:te, a'e:tia erau 8n aparen59 un popor simplu, iubitor de
pa'e, un popor reli%ios, 'u 'redin59 8ntr6un sin%ur ;eu. &u toate '9 aveau un anumit
num9r de ;eit95i mai mi'i pe 'are 8i numeau Ba'abs, ;eitatea lor suprem9 :i 'reatorul
lumii era un ;eu pe 'are 8l numeau Runab Tu Q 'are 8nseamn9 !umne;eu nul.
Potrivit le%endei, ei au a>uns 8n i'atan din dou9 dire'5iiD prin Golful /e7i', :i pe
us'at, 'ondu:i de un erou pe nume Iamna, un fel de /oise al lor. $i aveau :i alte
tradi5ii 8n 'are era in'lus9 :i e7isten5a '<torva 'ivili;a5ii 8nainte lor, toate a'estea fiind
distruse de '<te un Potop. !espre ei mai sunt 'unos'ute :i alte lu'ruri.
&u toate a'estea, arheolo%ii au %9sit 'ivili;a5ii moderne timpurii 'are s6au
suprapus ulterior peste una mai ve'he. Se pare '9 a'este 'iudate apari5ii au avut la
apro7imativ prin anul 1AAA 8.Rr. S6a produs 'eva fundamental 8n de;voltarea brus'9
a a'estor 'ivili;a5ii. $7a't 'e, :i '<nd s6a 8nt<mplat asta, nimeni nu :tie, 8ns9 /orley 8n
'artea sa Str9ve'hea /aya pune urm9toarea 8ntrebare, = e7istat a'east9 a''elerare
'ultural9 din 'au;a influen5elor din e7terior@
4n lu'rarea Ieit95i, /orminte :i ameni de Ctiin59 , &.W. &eram afirm9 '9 el a
%9sit adesea un s<mbure de adev9r 8ntr6o le%end9 validat9 istori', '9 nu ar trebui s9
fa'em %re:eala de a nu o lua 8n 'onsiderare pe motiv '9 nu ar fi de'<t o simpl9
inven5ie poeti'9, 'u toate '9 a'easta poate p9rea fi'tiv9 la prima vedere. nul dintre
'ei mai proeminen5i sus5in9tori ai teoriei atlante a fost $dOard R. #homson, 'el 'are
a fost timp de dou9;e'i :i patru de ani 'onsulul Statelor nite ale =meri'ii 8n
1) Se fa'e referire ai'i la perioada anilor )A.
1A+
u'atan. 3nteresat de arheolo%ie :i 8n mod spe'ial de 'ultura /aya, el era rar de %9sit
8n biroul s9u. $l a murit 8n anul 1(-+ 'u 'onvin%erea '9 maia:ii proveneau de pe
'ontinentul s'ufundat al =tlantidei. 4n 'iuda semnelor de de;aprobare din partea
elementelor 'onservatoare, au e7istat unii 'are au avut a'ela:i pun't de vedere.
$7ist9 dove;i '9 'ivili;a5ia /aya este 'u mult mai ve'he de'<t se presupune.
=sem9n9rile 'u arta e%iptean9 ve'he sunt i;bitoare, iar probele de lav9 luate de la o
piramid9 din apropiere de /e7i'o &ity au fost datate de '9tre %eolo%i neavi;a5i '9 ar
fi ve'he de *AAA de ani. !a'9 este 'ore't, a'est lu'ru ar plasa 'ultura /e7i'an9 'u
1AAA de ani mai devreme de'<t Lumea Ee'he a Babilonului, a Gre'iei :i a $%iptului.
='est lu'ru a deran>at foarte mult s'hema lu'rurilor arheolo%ilor, a'e:tia au tendin5a
s9 'onsidere 'a fiind dat9ri eronate din pun't de vedere %eolo%i'. Se :tie faptul '9 sub
a'tualul /e7i'o &ity se afl9 urme ale unei str9ve'hi 'ulturi, dar este %reu de a>uns la
a'estea.
Nu e7ist9 ni'i o 8ndoial9 '9 s6a 8nt<mplat 'eva 8n de;voltarea 'ulturii /aya, :i
pentru a ad9u%a :i mai mult la a'este vaste eviden5e, s6a aflat '9 au e7istat anumite
motive
mutat pe ne'unos'ute
s'ar9 lar%9pentru
de pe mi%ra5iile ulterioare
'ulturile lor, ale maia:ilor.
:i6au abandonat $i pur
templele :i simplu=u
:i ora:ele. s6au
fost
oferite multe teorii foarte spe'ulative pentru a'est lu'ruD r9;boiul 'ivil, 'u'eriri din
afar9, deteriorarea solului, supersti5ii reli%ioase, pl9%i, a'apararea de '9tre >un%l9,
'utremurele :i s'himb9rile 'limateri'e. 4ntrea%a popula5ie a ora:elor din de:ertul sudi'
s6a mutat din lo'uin5ele lor 8n partea de vest a peninsulei u'atan, a'olo unde
de;voltarea >un%lei a devenit o problem9, de asemenea solul s9ra' :i nepotrivit pentru
'ultivarea porumbului 'are era 'ultura lor prin'ipal9, :i alimentarea 'u ap9 'are nu
mai e7ista. 4ns9, odat9 'u a'este deplas9ri a 8n'eput :i istoria modern9 a poporului
/aya.
Noul imperiu s6a 'onstruit pe unul mai ve'hi :i 'omplet diferit, astfel '9 nu
e7ist9 ni'i o 8ndoial9 asupra faptului '9, 8naintea maia:ilor se aflau oameni a'olo. Ci
8n plus, infiltrarea me7i'an9 8n'eput9 din se'olul al ;e'elea d. R., a 'ompli'at :i mai
mult 'ivili;a5ia /aya. Ci 'el mai important lu'ru, se 'rede '9 a'est fapt a adus
'redin5a 8n mai mul5i ;ei, idolatria :i sa'rifi'iile umane.
$7ist9 o tradi5ie /aya 'are spune '9 primii oameni din r<ndul 'ivili;a5iei lor ar
fi a>uns a'olo venind de la est, la 8n'eput doar 8ntr6un num9r redus. ='easta a fost
numit9 /i'a !es'indere. /ai t<r;iu, a'e:tia au 8n'eput s9 soseas'9 8n num9r mare
:i a'est lu'ru a fost numit Nohenial, sau /area !es'indere.
='east9 le%end9 este important9 :i e7ist9 anumite le%9turi 8ntre a'easta :i
deplas9rile lor '9tre interiorul 5inutului, a'est lu'ru s6a aflat din des'operirile datate
anterior :i 8n le%9tur9 'u 'omunit95ile 'are veniser9 de la est, de'<t 'u 'ele 'are
veniser9 de la vest.
na dintre 'ele mai ve'hi :i impresionante des'operiri este ora:ul maia:
1A
&opan, a'esta se afl9 8n nordul Rondurasului. Mohn Lloyd Stephens, un t<n9r avo'at
din NeO or, :i artistul en%le; Frederi' &atherOood, au p9truns 8n >un%l9 'u
ba%a>ele '9rate de 'at<ri :i au %9sit un ora: maiestuos 'u 'l9diri impun9toare :i
s'ulpturi reali;ate 8n mod artisti'. 4n anul 1(-(, ei au 'ump9rat a'el lo' 'u suma de
'in'i;e'i de dolari, apoi au 8n'eput s9 8nl9ture 'u ner9bdare 'e 're:tea 8mpre>ur :i le
a'operea 'eea 'e %9siser9 ei.
4n '<teva s9pt9m<ni, ei au des'operit unspre;e'e 'oloane din piatr9 s'ulptate
'u fi%uri :i ins'rip5ii hiero%lifi'e, s'ulpturi 'u 'apete de >a%uar, altare, terase,
8mpre>muiri :i piramide. ='estor edifi'ii li se al9turau trepte 'are se 8n9l5au maiestuos,
unele dintre a'estea av<nd p<n9 la 2.+AA de %life. Stephens spera '9 8ntr6o anumit9
;i a'estea vor de;v9lui 8ntrea%a istorie a ora:ului. !in p9'ate, multe dintre a'estea
8n'9 sfidea;9 ori'e fel de interpretare.
&ei doi e7ploratori au a>uns s9 %9seas'9 8n total patru;e'i :i patru de ora:e
/aya 8n sudul /e7i'ului, in'lusiv pe 'ele mai 'unos'ute dintre situriD Palen_ue,
27mal, :i &hi'hen 3t;a. /ai t<r;iu, Stephens avea s9 s'rieD
=veam'us9umanul,
avea le%9tur9 %9sim nu'unumai monumente
sa'rifi'iul uman, 'i,sauf9r9
fra%mente s'ulptate
ni'i o urm9 sau ori'e
de 8ndoial9, 8n ar
le%9tur9 'u fie'are dintre a'estea se afla un idol s'ulptat 8n piatr9 :i un altar de
sa'rifi'iu. Forma s'ulptural9 8nt<lnit9 'el mai fre'vent era 'apul 'elui mort, 'are
uneori era ornamentul prin'ipal, iar alteori numai un a''esoriu ...
4n anul 1(-*, 8n 2a7a'tun , /e7i', S.G. /orley a des'operit o piramid9 din
perioada pre6'lasi'9 :i 'are se afla 8n%ropat9 sub un alt templu 8n form9 de movil9.
/inunata stru'tur9 de piatr9 a'operit9 'u ipsos se afla 8n partea de sus, a'olo unde
se a>un%ea pe trepte 'are ur'au din 'ele patru laturi, 8ntre 'are se %9ses' r<nduri de
m9:ti 'e repre;int9 >a%uari, :i sunt reali;ate tot din mortar de ipsos. ='estea aveau o
amprent9 8n stil olme', un popor de tip poline;ian despre 'are unii 'red '9 sunt
mai ve'hi de'<t maia:ii.
Poate '9 'el mai surprin;9tor :i ine7pli'abil este a'el tambur %i%anti' 'are
'<nt9re:te 'in'i tone. ='um este rupt 8n dou9, 8ns9 avea 8n >ur de ;e'e metri lun%ime
:i :ai;e'i de 'entimetri 8n %rosime, :i ar9ta pre'um un uria: 'ilindru 'ompa'tor
pentru asfalt. S'opul a'estuia nu a fost ni'iodat9 stabilit, 'u toate '9 maia:ii
'onstruiau drumuri din piatr9 ten'uit9 'u ipsos. Sunt indi'ii 'are arat9 '9 e7ista o
8ntrea%9 re5ea de drumuri 'are a'operea 5inutul. 4n'9 este 'ontestat faptul da'9
oamenii foloseau vehi'ule 'u ro5i trase de animale de povar9.
na dintre e7pli'a5ii este a'eea '9 drumurile erau folosite e7'lusiv pentru
pro'esiuni 'eremoniale. &eea 'e se putea vedea, s'rie #homas W.F. Gann era o
pro'esiune format9 din preo5i :i nobili 'are pornea de la &ob^, 'u arti'olele lor
vestimentare :i bi>uteriile viu 'olorate, 'u minunatele pene ro:ii puse pe 'ap :i 'are
str9lu'eau 8n soare, pre'eda5i de '<nt9re5i la flaut :i tobe, urma5i de preo5i 8n robe de
1A)
'uloare alb9 'are purtau '9delni5e %rote:ti 'e r9sp<ndeau fum parfumat 8n 'are
arderea t9m<ie. !up9 trei ;ile de mar:, a>un%eau la un fel de /e''a a lor, un 'astel
din &hi'hen 3t;a, a'olo unde se 8nt<lneau 'u preo5ii marelui Carpe 'u Pene, 'a s96:i
adu'9 solemnele lor ofrande de sa'rifi'iu.
!in p9'ate pentru noi, maia:ii fiind foarte interesa5i de astrolo%ie :i astronomie
de'<t suntem noi de istoria lor, am %9sit at<t de pu5ine despre a'estea. 4ns9,
8nre%istr9rile despre 'ultura maia:9 intitulate &hilam Balam, ofer9 o pre;entare 8n
detaliu despre o mare 'atastrof9 'are se va abate asupra P9m<ntului. ='olo e7ist9 :i
alte dove;i 'are pun 8n eviden59 faptul '9 erup5iile vul'ani'e, 'utre murele :i mareele
au distrus 'ivili;a5iile timpurii.
eli%ia lor era str<ns aso'iat9 'u 'alendarul, 'el 'are la r<ndul lui avea mare
impa't asupra 'ulturilor a%ri'ole. &alendarul lor era e'hivalent 'u 'el e%iptean :i 'u
mult superior 'elui european. eli%ia lor era una pra%mati'9. Popula5ia era 8mp9r5it9
8n preo5i, nobili, r9;boini'i :i oameni simpli. 4ntre a'estea se afla 'lasa ne%ustorilor.
$ra ne'esar un mare num9r de preo5i pentru a slu>i num9rului mare de ;ei,
ma>oritatea
patru aveaudintre a'e:tia
o mare fiind personifi'9ri
importan59, unul dintreav<nd le%9tur9
ei fiind 'u P9m<ntul.
Ieul :ef 4ntrepeste
:i 'ondu'9tor a'e:tia,
'eilal5i trei, :i peste al5ii mai mi'i. ='esta era ;eul Carpe Tuul'an. 4n reli%ia lor
ulterioar9 se %9ses' elemente destul de 're:tine, in'lusiv simbolul 'ru'ii.
/ai marii dintre preo5i ofi'iau numai 'u o'a;ii foarte spe'iale, 'ea mai mare
parte a timpului lor petre'<nd6o 8nv95<ndu6i pe 'ei mai tineri. Preo5ii obi:nui5i erau
numi5i &hilans , 'ei mai importan5i se numeau Na'ons iar 'ei de dup9 ei preo5ii
numi5i &ha's. 4ndatoririle lor variau 8n fun'5ie de ran%, erau ale:i 8n de '9tre sat 8n
mod demo'rati' pe timp de un an, dup9 'are erau 8nlo'ui5i.
4n plus fa59 de preo5i, mai e7istau %rupurile de tinere fe'ioare 'are r9spundeau
de 8n%ri>irea templelor, a 'ur5ilor :i p9strarea aprins9 a fo'urilor sa're. ='estea erau
femei de ran% 8nalt :i erau alese pe ba;9 de voluntariat.
$7ist9 dove;i '9 maia:ii pra'ti'au sa'rifi'iul uman, 8ns9 de obi'ei animale,
p9s9ri :i fru'te, erau oferite ;eilor. ='este sa'rifi'ii aveau aproape 8ntotdeauna
le%9tur9 'u 'ulturile a%ri'ole, 'u ploaia pentru re'olte, 'u str9lu'irea soarelui :i pentru
prote'5ie. =ltarele :i pietrele de sa'rifi'iu se %9ses' din abunden59, 8ns9 mare parte
dintre hiero%lifele de pe a'estea sunt netraduse.
Pentru a fa'e un s'urt re;umat, 'ivili;a5ia /aya :i6a atins apo%eul prin anul
2AA d.R. $7ist9 un ine7pli'abil de'lin prin anul AA :i o de;inte%rare dup9 anul
1AA, odat9 'u 'u'erirea spaniol9.
Din înregistrările
oate că ade#ărata lecturilorîncepe
po#este a maia+ilor lui Cayce
din Lemuria +i $tlantida,
odată cu primele modificări ale ţinuturilor lor. %n acel timp, a început declinul
1A*
moral acolo în $tlantida, declin care în cele din urmă a dus la împră+tierea +i
anihilarea unui popor 6îngâmfat, rău +i adulter7. -aterialismul, răzoaiele
interne, slăiciunea +i auzul de cunoa+tere spirituală, auzul de putere, acestea
i0au dus către e+ec. "nii dintre atlanţi au fost con+tienţi de catastrofa care
pentrusăa#ină
urma căuta+i au
astfel
căutat
să comată
să aduneaceastă
toate cuno+tinţele
catastrofă. "n +i înţelepciunea
mare consiliulumană
s0a
format în anul @B.JBB î.=r., însă, fără nici un rezultat.
%n primul rând, mi+cările sociale, apoi schimarea polilor ământului,
acestea au adus ultima &ră 4laciară care de/a s0a produs. Lemuria, situată
unde#a în Oceanul acific +i în#ecinată cu ceea ce sunt acum coastele $mericii
de (ord +i de 'ud, a început să se scufunde. Continentul atlant s0a rupt în
câte#a insule mai mari, iar partea de sud s0a scufundat complet.
-igraţiile din Lemuria către Nucatan au început odată cu primul
cataclism, dar nu au a#ut loc până în timpul celui de0al doilea, potopul Eilic, cel
din anul ?F.?BB î.=r., +i până în timpul celui de0al treilea, în anul @B,>BB î.=r.,
timpul celui mai mare e1od din insulele atlante rămase, oseidia, $raz +i Og.
$ceste deplasări către partea #iziilă a Nucatanului, care pe atunci se numea
Nu5, s0au produs în timp de mai multe mii de ani. %n perioadele ulterioare, unii au
sosit acolo cu aerona#e.
eninsula Nucatan era destul de diferită faţă de ceea ce este astăzi. %n loc
să aiă un climat stail +i tropical, acesta era mult mai #ariat, un climat cu mai
multe temperaturi, cu o topografie mai #ariată. $cestea s0au produs în timpul
celei de0a treia +i ultima dintre transformările ţinutului, cele care au schimat
ţinutul la conturul său actual, atunci s0a pierdut o mare parte din teritoriu, prin
acest proces locuitorii fiind forţaţi să se deplaseze către interior.
$tunci,
care #enea de lala est,
inter#ale
cu rasamarirună
de timp, a a#ut loc
de coloni+ti unmai
sosiţi amestec
de#remeîntrederasa ro+ie+i
la #est,
cu cei de la sud, din actualul eru, astfel a a#ut loc amestecul între mai multe
credinţe +i mai multe culturi. '0a complicat astfel +i mai mult scena culturală, unii
dintre locuitorii de la început din sud0#estul 'tatelor "nite, 6israeliţii7 triurilor
pierdute ale &giptului, mai târziu au plutit în deri#ă către sudul Nucatanului
ducând cu ei multe lucruri, printre care +i metalele +i ceramica lor. $ rezultat
faptul că #a fi găsită mai mult de o singură ci#ilizaţie în timpul cercetărilor. -aia+ii
de asemenea, ace+tia duceau o #iaţă în comun, 6toţi pentru unul, unul pentru
toţi7.
Odatămarii
cuno+tinţele cu începutul e1odului
lor ci#ilizaţii, către Nucatan,
nu numai atlanţii auDesigur,
toată tehnologia. luat cu eiei nu
+i au
putut transfera oricând, orice pe de0a0ntregul, însă au a#ut un mare interes
1A(
pentru păstrarea unei anumite părţi din cultura +i în#ăţăturile lor, printre care, +i
în mod special, principiile religioase ale Legii Lui "nul.
&i +i0au e1primat influenţa odată cu construirea ora+elor lor. <i0au
manifestat măreţia prin templele +i amplasamentele lor, prin perspicacitatea
cuno+tinţelelor de+i prin
gu#ernării agricultură,
modul dematematică,
păstrare alartăînregistrărilor,
decorati#ă,al despre
registrelor,
pietrele
prin
preţioase +i te1tile.
„Înainte de asta, entitatea s'a alat în !inutul Kucatan, atunci c-nd acolo
încercau să să stabilească acei oameni care căutau să scape din *tlantida.”
„*lăm că vestimenta!ia şi lucrurile în legătură cu biDuteriile de pre! aveau
un interes special din partea entită!ii< de asemenea, arta decorativă şi aplica!iile
anumitor anumitor caracteristici ale tetilelor, erau o parte a activită!ilor sale.”
„entru că atunci entitatea, c-nd nu avea autoritate ca individ, se ala în
aceeaşi amilie< se numea atunci 9ep'P'eu. Entitatea a avut de c-ştigat în acea
eperien!ă, şi în timp ce au apărut divergen!e de opinie în ceea ce priveşte aplicarea
legilor spirituale în r-ndul celor mul!i, această entitate s'a controlat mai bine dec-t
maDoritatea dintre cei din perioada respectivă.” 4Cazul 5$&&%'16
-ai târziu, ei au început să practice incinerarea, cenu+a rezultată încă mai
poate fi găsită într0unul dintre templele construite în acest scop.
-ulţi dintre ei erau preoţi +i preotese, pentru că erau foarte interesaţi de
studiile religioase +i de multele lor ritualuri. )emplul Luminii *al 'oarelui,
nedescoperit deocamdată, a fost principalul centru din #ieţile lor +i în /urul
acestuia se în#ârteau
rimele templecele mai multededintre
construite acti#ităţile
atlanţi au fostlor. aandonate în timpul
dezastrului final, iar rămă+iţele acestora au fost descoperite. De asemenea,
primele piramide din timpul culturii de început au fost descoperite, însă nu toate
au fost deschise, chiar dacă se fac încercări de recunoa+tere a ade#ăratelor
cone1iuni +i asocieri dintre acestea. $cestea au fost construite cu a/utorul
forţelor de ridicare ale acelor gaze despre care am a/uns să în#ăţăm în mod
treptat în prezent.
De asemenea, ar putea fi găsite ruinele care să arate influenţele culturilor
din &gipt, Lemuria +i eru. -ulte dintre lucrurile despre cea de0a doua +i cea
de0a
multetreia
dintredintre
acesteci#ilizaţii
lucruris0ar putea
au fost să nu de
distruse fie ci#ilizaţia
niciodatăme1icană
descoperite, pentru căîn
din prezent,
principal cele din ora+ul -e1ico City.
Coloanele sau monumentele circulare din piatră î+i au srcinea în perioada
11A
de început a $tlantidei. $cestea au a#ut un loc ine definit în cadrul ser#iciilor

lor religioase; este ade#ărat, ele sunt simolul 'piritului "nui 'ingur
Dumnezeu. $ltarele erau utilizate pentru curăţarea trupurilor indi#izilor
*monstruozităţilorK de ură, de răutate, de egoism, +i nu pentru sacrificii umane.
@F
$cestrău,lucru
pare dar, a... apărut
a+a scrie,maia+atârziu, odată cuiramidele
am tradusW infuzia de +iinfluenţe
altareleisraelite
au fost lucrarea
. *n.t. îmi
oamenilor din Og +i -u 2 eru +i Lemuria 2 +i sunt menţionate în scrierile de pe
platourile înalte, cele despre tipurile de altare sau tipurile de zei.
De asemenea, peruanii au adus influenţele distructi#e; argumentele
religioase au adus disensiunea, au cauzat moti#ul migraţiei maia+e către sud0
#estul '.".$.
„Entitatea s'a alat printre cei ce au călătorit către alte !inuturi, printre cei
ce cunoşteau activitatea ?iilor lui Jelial, precum şi măsurile de precau!ie şi
avertismentele care au ost date de către ?iii 8egii 8ui 3nul.”
„rin urmare, vom găsi entitatea printre cei care, în primele păr!i ale
acestui seDur în materie, au intrat în noile clădiri, în noile activită!i care au devenit
distructive din cauza inluen!elor din !inuturile Bg şi Bn, precum şi din
activită!ile care au apărut în partea de vest, şi în mod special în această perioadă a
seDurului.”
„entru că atunci, în timpul acelei eperien!e a entită!ii, au început revoltele
în multele păr!i care sunt acum cunoscute ca ăc-nd parte din sud'vestul
0.3.*.”
„În eperien!ele de atunci, atunci c-nd entitatea s'a ridicat în pozi!ia de
preoteasă ce răspundea cu activitatea sacriicială. 7ult s-nge a curs din m-na
entită!ii în timpul acelui seDur.” 4Cazul 5$&2%'$6
$ceste lucruri se întâmplau în anul ABBB î.=., atunci când poporul
rătăcitor al )riurilor ierdute ale lui :srael au #enit din sud0#estul 'tatelor
"nite. 'trămo+ii lor au a/uns în acest ţinut, #enind cu amarcaţiunile lor din
&gipt, prin Lemuria. lutind la sud, prin -e1ic, către Nucatan, +i0au insuflat
acti#ităţile lor asupra popoarelor din Og, -u +i $tlantida, printre aceste
acti#ităţi aflându0se +i sacrificiul uman, cel care a adus multă #ărsare de sânge.
1* &u o'a;ia asta am aflat :i un posibil r9spuns la 8nt rebarea pe 'are mi6am pus 6o mereu. &um se fa'e '9 multe '9r5 i
bune nu sunt destul de 'unos'ute :i destul de mediati;ate@ =i'i este r9spunsul &iti5i6l printre r<nduri, :i ve5i afla
r9spunsul la multe alte 8ntreb9ri =dev9rul deran>ea;9 pe 'ei mul5i 'are au impresia '9 st9p<nes'. Pe a'ei 'e sunt
de partea fiilor lui B... `nu este bine ni'i m9'ar numele s96i fie rostit.
111
„Înainte de asta vom găsi entitatea în !inutul Egiptului, atunci c-nd se

ăceau pregătirile entită!ilor pentru desăşurarea activită!ilor în celelalte !inuturi.
Entitatea era printre cei care ăceau pregătirile în 9emplul ?rumuse!ii, pentru
aceia
4Cazulce urmau să'şi desăşoare activită!ile în !inutul cunoscut acum ca Kucatan.”
5))@%')6
"rmărind desenele +i inscripţiile făcute pe pereţii clădirilor de dinainte de
cucerirea spaniolă din secolul +aisprezece, ne dăm seama că, mai târziu, ace+tia
au de#enit adoratori ai 'oarelui +i ai zeului 'oare.
%n Nucatan se află încă nedescoperite multe dintre secretele istoriei +i
culturii, într0o zi acestea #or oferi e1plicaţii despre ade#ărata lor mo+tenire,
precum +i despre unele relatării timpurii din Eilie. De asemenea, acelea+i
lucruri se află locate în adâncurile oceanului $tlantic +i în piramidele din &gipt.
'0a prezic că altare maya+e din piatră #or fi descoperite în anul @IAF, altare
înregistrări.
care sunt foarte
$cestea
puţin cunoscute
#or a/ungedeîncătre
cele istorici
din urmă+i care
la 6-uzeul
sunt partedea acestor
'tat din
ennsyl#ania, în Xashington D.C. sau în Chicago7.
&1istă astăzi apro1imati# A.BBB.BBB dintre urma+ii maia+ilor, care încă
supra#ieţuiesc în zonele izolate ale Nucatanului +i 4uatemalei @I. $ceastă cea
de pe urmă ţară este cu ade#ărat un stat feudal, ? Y din populaţie deţine peste
JB Y din totalul ţinutului. 'trămo+ii maia+ilor, mare parte dintre ei fiind +i
analfaeţi, câ+tigă până la FB de cenţi pe zi lucrând pe plantaţiile de ananieri.
)uri+tii călătoresc acum cu autouzul +i cu trenul până la siturile unde s0
au făcut primele săpături, până acolo unde s0a a/uns tăind /ungla cu macetele.
maia+i. $ici
Ora+ul Chichen
se află:tzaceleste
mai mare
cea mai
)emplu
mare metropolă
al 8ăzoinicilor,
care s0aCastelul
recuperat
+i cele
de mai
la
mari piramide. $ceasta are la ază GF de metri pe JB de metri +i o înălţime de @F
metri, este în mod considerail mai mică decât -area iramidă din &gipt, dar
mai mare decât mo#ila de pământ făcută de Constructorii -o#ilei, cea care se
află în centrul 'tatele "nite.
Lucrările continuă acolo. (ational 4eographic 'ociety, (ational
'cience !oundation, Carnegie :nstitute of Xashington, "ni#ersity of
ennsyl#ania +i "nited !ruit Company au sponsorizat e1pediţii care să
descopere noi ora+e +i noi temple. -ai rămân totu+i de descoperit +i de înţeles
lucruriLecturile
în legăturăluicu&dgar
triurileCayce
de indieni
nu aduc
cunoscuţi
#oracudespre
denumirea
anumite
de maia+i.
culturi din
1( rm9ri5i filmul do'umentar produs de BB& 8n anul 1((1, From the Reart of the World 6 #he $lder Brothers
Warnin%. Popula5ia To%i sunt 'ea mai bun9 dovad9 pentru a'este afirma5ii.
112
-e1ic, despre ci#ilizaţiile )oltecă, $ztecă +i Olmecă, sunt însă implicate aici.
rin urmare, acestea /oacă totu+i un rol în po#estirea noastră.
%n 6Duelul7 din lucrarea Conchistadori !ără 'padă găsim următoarele
cu#inte, 6:ar +i iar #aluri de triuri nomade care #eneau de la nord au măturat
unuri -e1icului
3alea +i i0au tratat
înlocuindu0i
cu cruzime,pedupă
coloni+tii
care,anteriori,
au fost cuceriţi
le0au acaparat
+i ei la rândul
o partelor.din
$stfel, ace+tia au mai degraă o istorie cu perioade lipsă +i turulentă, una care
o face zonă atât de dificilă pentru cercetătorul care studiază antichitatea
me1icană.7 Capitolul următor atinge foarte ine acest suiect. -area diferenţă
se găse+te în datarea diferitelor perioade, perioade care din punct de #edere
+tiinţific sunt destul de incerte. 'e presupune că cel mai #echi ora+ -aya
datează doar din anul @GBB î.=.
Olmecii, un popor straniu, o umră de popor, au fost un tip rasial străin în
comparaţie cu popoarele cunoscute, cel cum ar fi spre e1emplu poporul -aya.
<i mai apoi indienii, care, conform sculpturilor lor, au aspect +i aparenţă mai mult
polineziană sau etiopiană. Doar ne putem întrea Cine au fost 6olmecii7K. De
unde au #enit eiK Ce însemnătate a#eau acele caracteristici precum cele ale
omului /aguar, feţele de copii, straniile figuri umane, străinii cu arăK $ce+tia
par să fi chiar +i mai #echi decât maia+ii, dar într0un fel par să aiă legătură cu
ace+tia, pentru că influenţele străine culturii -aya e1istă din aundenţă în
aceasta. $pare astfel întrearea Olmecii sunt Lemurieni la srcinile lorK 'ă
considerăm că monstruozităţile lor i0au urmat până în -e1icK
$pro1imati# /umătate din totalul de hieroglifele maia+e au fost descifrate,
iar unele dintre pietrele pe care au fost făcute se află acum la "ni#ersity of
ennsyl#ania -useum din hiladelphia +i la Chicago (atural =istory -useum,
a+a cum a prezis
traducerea Cayce.promisă
lor integrală &1perţiinuru+i susţin că%ncăaupot
a apărut. reu+it
să săapară
le decodifice,
dez#ăluiri însă
interesante din partea culturii -aya.
„Într'una dinaintea acesteia găsim entitatea în !inutul cunoscut acum ca
*merica Centrală sau Kucatan. Entitatea s'a alat atunci printre cei ce au
călătorit către acest !inut, pentru construirea şi stabilirea unui nou regat acolo din
cauza cacutremurelor
acum eru sau !inutul
din !inutul
lui B"ums.”
atlant, entitatea călătorea către ceea ce este cunoscut
4Cazul 5$:2')$6
11-
„*tunci = odată cu plecarea civiliza!iei din *tlandida = din oseidia,

mai precis din >ltar, alături de un grup de sus!inători care ăceau parte din casa
lui *tlan, discipoli ai 8egii 8ui 3nul = alături de aproimativ zece indivizi =
aKucatan.
părăsit !inutul
rin oseidia
activită!ilecătre vest, intr-nd
oamenilor de acolo,pea ceea ce este
început acum o parte
dezvoltarea unei din
civiliza!ii care s'a ridicat mult, într'un mod asemănător celui care a eistat în
!inutul atlant. 3nii au părăsit !inutul 4atlant6 mai t-rziu. *l!ii mai devreme.
#e asemenea, acolo în !inutul lui 7u sau 8emuria au ost revolte şi acestea au
avut rolul lor în sc"imbarea care a urmat< a eistat acolo, în dieritele păr!i ale
!inutului, o inuzie de principii = care s'au etins în mare măsură p-nă în
momentul conlictului inal din *tlantida, şi mai t-rziu prin revoltele de pe
*mercicii
insulele de Centrale
acolo, atunci
şi 7eicului
c-nd cea4demaiastăzi6
mares'aparte
modiicat,
din semăn-nd
conturul !inutului
cu cel ce
se poate vedea în prezent.
rimele temple ridicate de >ltar şi adep!ii săi au ost distruse în perioada
sc"imbărilor izice ale conturului acelui !inut. *cestea au ost găsiteacum , iar o
parte a ost deDa descoperită după ce a stat acoperită de'a lungul mai multor secole,
a eistat atunci un amestec al acelor oameni din 7u, Bz şi *tlantida.”
4Cazul 5((:2'$6
„Entitatea s'a alat în !inutul atlant, în timpul perioadei c-nd acolo au avut
loc multe divizări, cele care au c"emat şi au produs or!ele distructive ale acelui
!inut. Cu toate acestea, atunci c-nd au apărut acele eprimări ale puterii de a se
ridica, cei cei ăceau parte din clasa servitorilor, sau altel spus, a lucrătorilor din
domeniile de activitate care sunt cunoscute cu denumirea de agricultură sau servicii
sociale, entitatea a ost intermediatorul oamenilor din clasa sau casta de Dos şi cea
superioară ...
Entitatea nu s'a alat printre cei ce urmau să ie trimişi către !inutul
egiptean, ci mai degrabă printre cei care au mers către păr!ile vestice ale !inutului şi
care în cele din urmă au ost cunoscute cu denumirea de !inutul Kucatan şi
*merica Centrală< în acest seDur, entitatea a ost activă în stabilirea unei
11
dezvoltări a domeniului agricol, sau altel spus, în dezvoltarea acelor lucruri care
au ăcut sustenabile noile !inuturi.”
4Cazul 5@2$'$6
„Înainte de asta găsim entitatea în !inutul atlant, în timpul acelor perioade
c-nd aveau loc acolo acele activită!i care vor aduce ultima dintre distrugeri,
aproimativ în timpul războaielor dintre ?iii 8egii 8ui 3nul şi ?iii lui
Jelial.
*tunci, entitatea s'a alat printre acei ii cărora li s'a diminuat credin!a,
acei ?iii ai 8ui 3nul care au căutat să olosească or!ele spirituale pentru
satisacerea propriilor lor slăbiciuni, pentru propria lor mărire.
Entitatea s'a alat printre aceia care au ost trimişi către ceea ce mai t-rziu a
devenit, cunoscut aşa cum este în prezent, !inutul Kucatan, sau altel spus,
eperien!a maiaşă.
*colo, entitatea a crescut în putere< cu toate că aceste eperien!e oarte
şovăielnice nu i'au adus întotdeauna pace entită!ii.”
4Cazul 5$(;;'$6
„Înainte de asta, entitatea se ala în !inutul Kucatan, atunci c-nd se
stabileau acolo oamenii care veneau din *tlantida. Entitatea era una dintre
preotesele
în rela!ie care au îniin!at
cu pregătirea o anumită ormă
înregistrărilor despreavec"ile
activită!ii de acolo<
lucruri iind de asemenea
din *tlantida care se
încerca a i păstrate. Lăsim entitatea în pozi!ia de a stabili, de a adăuga sau de a
detracta în legătură cu deciziile şi circumstan!ele în care se produceau sc"imbările
climei şi ale mediului înconDurător.”
4Cazul 5)(;2'$6
„Entitatea s'a alat printre cei ce au ost trimişi să ie conducători în !inutul
Kucatan, să stabilească
adora!ie, templele pentru unc!ia templelor
dieren!iere şi serviciilor
între lucrători din temple, templele pentru
şi conducători.
*tunci, av-nd numele >Punle, entitatea a ăcut un mare serviciu pentru
11+
un mare popor< a pus bazele conservării pentru multe dintre lucrurile care într'o zi
vor însemna mult pentru uniicarea cunoştin!elor cu privire la rela!iile omului cu
?or!ele Creatoare.”
4Cazul 5$%1&'$6
„Înainte de asta, entitatea se ala în !inutul cunoscut acum, sau atunci, ca
!inutul oseidia sau !inutul atlant, în timpul acelor perioade în care acesta a
început să se rupă, atunci c-nd ?iii 8egii 8ui 3nul 4în r-ndul cărora entitatea
se alăturase6 au călătorit din acel !inut către por!iunile a ceea ce este cunoscut acum
ca !inutul Kucatan.
Entitatea era una dintre rin!esele din 9emplul 0oarelui, sau altel,
9emplul 8uminii< cel pe care unii l'au interpretat ca iind al 0oarelui.
*ceastă entitate a avansat, nu numai în cadrul propriului său popor, dar şi
în cadrul multor altor !inuturi, acolo unde şi'a desăşurat activitatea şi unde a adus
o mai mare cunoaştere în asocierea sau rela!ia dintre creaturile de pe ăm-nt şi
?or!ele Creatoare, aşa cum este indicat prin activitatea sa în legătură cu ceilal!i.
*colo entitatea nu s'a alat în splendoare, şi totuşi, cu părere de rău pentru
acele or!e perturbatoare din acele !inuturi pe unde a dat ocol.”
4Cazul 512:)'16
11
&=P3#LL C=P#$
P3/33 N!6=/$3&=N3
&u mult timp 8nainte 'a primii 'oloniali:ti sau emi%ran5i maia:i s9 a>un%9 8n
=ri;ona :i NeO /e7i'o, :i s9 fu;ione;e 'u triburile primitive, e7ista a'olo un 'limat
vast :i foarte diferit 8n 'eea 'e prive:te flora :i fauna. Prin urmare, 'ei sosi5i de la sud6
vest, au devenit o parte a puterni'ei :i 8ntreprin;9toarei panorame atlante :i a
des'enden5ilor a'estora.
!at9rile %eolo%i'e estimea;9 '9 prima $r9 %la'iar9 a avut lo' 8n urm9 'u
apro7imativ un milion de ani, atun'i '<nd o mare parte a Statelor nite a fost
inundat9 de apa %he5arilor. ltima dintre %la'ia5iuni s6a produs 'u aproape 1A Q
12.AAA de ani 8n urm9, 'onsider<ndu6se '9 a a avut lo' 8nainte de apari5ia omului 8n
a'est lo'. Nu a ap9rut la lumin9 ni'i o dovad9 'are s9 ateste '9 e7ist9 vreo le%9tur9
8ntre omul din =meri'a de Nord :i maimu59. !in a'east9 'au;9, s6a 'onsiderat mult
timp '9 Lumea Ee'he este lo'ul de ori%ine al apari5iei omului. Prin urmare,
'er'et9rile :tiin5ifi'e despre ori%inea indienilor ameri'ani, sunt i nteresante 8n 'eea 'e
prive:te timpul :i modalitatea prin 'are ar fi a>uns omul pe a'est 'ontinent.
=merindienii sunt 'onsidera5i a fi 'u mult mai tineri de'<t omul european, dar mai 8n
v<rst9 de'<t omul din =meri'a &entral9 :i de Sud. Se presupune '9 a'e:tia ar
proveni din mon%olii din =sia, 'are apro7imativ prin anul 1A.AAA 8.R. ar fi traversat
prin Str<mtoarea Berin%, a'easta fiind pe atun'i un 5inut de us'at sau un pod de
%hea59 'e unea 'ele dou9 'ontinente, alune'<nd 8n deriv9 '9tre sudul :i vestul Statelor
nite :i 8n 'ele din urm9 '9tre /e7i' :i =meri'a &entral9. =poi, aparent, unii dintre
a'e:tia ar fi mi%rat 8napoi '9tre sud6vestul :i mi>lo'ul Statelor nite.
4n re%iunea
8n'on>ur9tor fertil9 din
Q folosindu6se =ri;ona naturale
de refu%iile :i NeO :i/e7i'o
pe:teri, eipre'um
ar fi :i
profitat de pentru
de ar%il9, mediul
a fa'e '9r9mi;i pe 'are s9 le usu'e la soare. nii dintre a'e:tia, 'unos'u5i 'u
denumirea de Lo'uitorii Fale;elor, :i6au de;voltat ulterior o 'ultur9 distin't9 :i
'omple79. 3ndienii Pueblo din ;ile noastre sunt des'enden5ii lor.
4n partea vesti'9 :i de 'entru, a'olo unde se 'onsider9 '9 au tr9it primii indieni
'el pu5in din anul )AAA 8.R. 6 -AAA 8.R. :i p<n9 8n anul 1AAA d.R., a'e:tia au al'9tuit
o 'ivili;a5ie foarte diferit9, 'u toate '9 pare s9 fi fost o le%9tur9 8ntre a'estea. =i'i, ei
au fost 'unos'u5i sub denumirea de &onstru'torii /ovilei.
4n 'artea sa, =rheolo%ia Sud6Eestului , Mohn /'Gre%or afirm9 '9 'ea mai ve'he
:i 'unos'ut9, a'eea 'ultur9 relativ bine datat9 a Sud6Eestului, are o ve'hime de
apro7imativ 1-.AAA de ani. !e apro7imativ 1A.AAA de ani 8n urm9 :i p<n9 8n
pre;ent, e7ist9 a'olo dove;i abundente 'are arat9 pre;en5a omului 8n ;on9, indi'<nd
un mare num9r de a'tivit95i :i de;voltare 'ontinu9 de la o etap9 la 'ealalt9.
11)
4ntru'<t, a'olo 8n partea nordi'9 a ;onei de Eest :i de &entru, se mai afl9 8n'9
straturi de %hea59 ve'hi de 11.AAA de ani, nu poate e7ista ni'i un dubiu '9 omul a
tr9it 8n a'east9 5ar9 'el pu5in din timpul perioadei t<r;ii a $rei Gla'iare. &u toate
a'estea, primele situri au fost %9site 8n sud :i sud6vest, 'u mult 8n afara ;onei
8n%he5ate.
$7ist9 a'olo pe mar%inea esti'9 a p9r5ii de sud6vest numeroase situri 'are au
fost lo'uite de la 8n'eput de v<n9tori, 'u toate '9 unii dintre a'e:tia erau :i 'ule%9tori
de fru'te de p9dure :i fru'te 8n %eneral. #estele 'u &arbon61 arat9 '9 siturile Sandia
:i &lovis din NeO /e7i'o sunt datate apro7imativ din anul 1A.AAA 8.R. sau mai
devremeH alte dove;i su%er<nd faptul '9 ar fi de prin 2A.AAA 8.R. nul dintre testele
'u &arbon61 al '9rbunilor %9si5i 8ntr6un sit din Nevada indi'9 o ve'hime de 'el pu5in
2-.*AA de ani. Noile dove;i dintr6o vatr9 des'operit9 8n de:ertul /o>ave din
&alifornia, de;v9luie faptul '9 omul a tr9it a'olo 'u 1AA.AAA de ani 8n urm9.
Primii sud6vesti'i pra'ti'au v<n9toarea la s'ar9 mare. Spre e7emplu, multe
dintre lu'rurile %9site 8n le%9tur9 'u 'ultura lor, sunt 'eea 'e s6ar putea numi Situri de
E<n9toare, lo'uri
este artefa'tul 'el unde marile animale
mai distin'tiv eraua'est
:i 'omun, u'isearsenal
:i tran:ate. Lan'eadar
era primitiv pentru arun'are
efi'ient :i a
fost studiat 'u aten5ie, a fost 'lasifi'at :i 'atalo%at. $7ist9 diferen5e subtile 8n 'eea 'e
prive:te forma :i aripioarele v<rfurilor de lan'e, a'est lu'ru indi'<nd diferen5e 8ntre
triburile din diferitele timpuri.
#r9s9turile 'ara'teristi'e ale 'ulturilor de:erti'e timpuri, arat9 o popula5ie rar9,
8mp9r5it9 8n %rupuri mi%ratoare mi'i 'are tr9iau 8n pe:teri, dormind pe iarb9 us'at9.
&a :i 'ule%9tori se;onieri, a'e:tia re'oltau semin5e mi'i, :i, 'a 8ntotdeauna, 8:i
e7ploatau pe de6a6ntre%ul mediul 8n'on>ur9tor. 4:i 'onfe'5ionau 8mpletituri, 'or;i,
plase, ro%o>ini :i 8mbr9'9minte din pielea animalelor. =rma lor de v<n9toare era suli5a
'u v<rf din lemn de esen59 tare, pre'um :i din piatr9. !e asemenea, ei foloseau
%hioa%e din lemn drept sau 'urbat.
&el pu5in din anul )AAA 8.R. ei au folosit pietre abra;ive pentru m9'inat
semin5ele mi'i 8n re'ipiente din piatr9 al9turi de r9;9tori, 'u5ite :i unelte
asem9n9toare. /ai t<r;iu, 8n'ep<nd s96:i 'onstruias'9 stru'turi permanente din piatr9
:i 'hirpi'i, ei au devenit mai pu5in noma;i.
$tapa timpurie a apari5iei omului poate fi 8mp95it9 8n trei p9r5i. Prima, 'are
8n'epe probabil din anul 2-.AAA :i 5ine p<n9 8n anul 1A.AAA 8.R., a demonstrat
prima apari5ie a omului 8n a'east9 ;on9. 4n perioada de pe urm9 a a'estei p9r5i,
modul de e7isten59 :i 'ultura de:erti'9 din sudul =ri;onei pare a fi 'ea mai
semnifi'ativ9. Perioada urm9toare, 'ea din anul 1A.AAA 8.R :i p<n9 probabil 8n anul
+AAA 8.R., poate fi numit9 Perioada E<n9torilor :i prin a'easta se poate observa o
semnifi'ativ9 elaborare a modului de via59 :i a 'eea 'e poate fi o de;voltare a
o'upa5iilor 8n partea de Sud6vest. &ele dou9 %rup9ri sunt 8n'9 distin'te, 8ns9 fie'are
11*
dintre a'estea :i6au de;voltat mai multe tipuri de instrumente :i multe alte artefa'te
reali;ate 'u pri'epere. nii 8n'9 mai tr9iau 8n pe:teri :i 'averne, 8n timp 'e al5ii par s9
nu mai fa'9 a'est lu'ru. 4n ultima dintre perioade, Perioada &ule%9torilor, 'ea din
anul +AAA :i p<n9 8n anul 2AA 8.R., se pare '9 pune a''entul mai mult pe de;voltarea
'ulturii de:erti'e din partea de sud. Plantele pre'um porumbul sunt domesti'ite,
f9'<ndu6:i apari5ia 8n ultima parte a perioadei, :i de asemenea, este des'his9 'alea
'9tre o de;voltare spe'ta'uloas9 '9tre sf<r:itul perioadei Q Rohoami :i alte %rupuri
pre6'olumbiene aveau un >os asem9n9tor bas'hetului.
3ndienii din sud6vest din ;ilele noastre sunt des'enden5ii a'estor primi
ameri'ani. $7ist9 vesti%ii ale numeroaselor triburi Q tribul te, Nava>o, =pa'he, Ropi,
Iuni, Papa%o, Pima :i altele Q a'estea toate sunt diferite, :i totu:i asem9n9toare,
a'estea 8n'9 mai e7ist9. &ea mai mare parte dintre a'e:tia lo'uies' 8n 'olibe din
'hirpi'i, 8n re;erva5ii separate :i stabilite de '9tre Guvernul Federal, departe de
5inuturile a%ri'ole produ'tive. $i nu s6au inte%rat bine al9turi de albi :i de spaniolii
me7i'ani, :i este adev9rat, nu arat9 vreo dorin59 pentru a fa'e a'est lu'ru. Pentru
noi, 8nsemn9tatea
fa5a triburilor lor istori'9
tre'9toare 'are demonstrea;9 faptulde'9la au
veneau de la vest, fost:ioder9s'ru'e
nord la sudH de
au drumuri
fost o 8n
punte de le%9tur9 8ntre maia:i :i &onstru'torii /ovilei, 'ei din partea 'entral9 :i de
vest2A.
na dintre 'ele mai importante des'operiri 8n privin5a 'ulturii timpurii
de:erti'9, a fost a'eea a unui sit al v<n9torii 8n apropiere de Na'o, =ri;ona me7i'an9,
8n anul 1(+2. =u fost re'uperate resturile unui mamut :i a opt v<rfuri de lan'e 8n
apropiere de San Pedro, 8n valea Greenbush &ree. !es'operirea a a>utat la
demonstrarea faptului '9 v<n9torii de la 8n'eputuri u'ideau :i m<n'au animale 'are nu
mai e7ist9 de mult timp, animale 'u o dimensiune 'are ne'esita mult9 ve%eta5ie
pentru alimenta5ia lor. 3storia 'limatului 'onservat9 8n p9m<ntul din >urul sitului este
un indi'iu de 8n'redere :i este utili;at pe s'ar9 lar%9 pentru stabilirea datei. !r. $rnst
=ntevs, un spe'ialist mar'ant 8n a'est studiu, a plasat des'operirea de la Na'o 8n
perioada dintre anii 11.AAA :i 1A.AAA 8.R. ='est lu'ru ar indi'a faptul '9 a'e:tia erau
brune5i, 'u p9rul ne%ru, 'u o sin%ur9 bu'at9 de p<n;9 8nf9:urat9 8n >urul :oldurilor,
a'est lu'ru indi'<nd lu'ruri importante despre 'limatul 5inutului :i s'himb9rile
'limati'e ale a'estuia.
!ar, 'ea mai ve'he :i important9 des'operire este mul Sandia, denumire
dat9 din 'au;a pe:terii 8n 'are a fost %9sit, o pe:ter9 din /un5ii Sandia, undeva 8n
apropiere de =lbu_uer_ue, NeO /e7i'o. $l ar fi tr9it 'u apro7imativ 2A62+.AAA de
ani urm9. = fost 8n%ropat sub straturile de p9m<nt, aluviuni, ar%il9 :i 'al'ar, al9turi de
oase de 'ai, '9mile, mamu5i, bi;oni, lupi :i alte animale. &enu:a :i vetrele, al9turi de
un ansamblu de tipuri de unelte din piatr9, sunt semne 'lare '9 a'este 'reaturi erau
2A /idOest Q re%iunea din partea de nord a Statelo r nite, din vest ul statului hio :i p<n9 la /un5ii St<n'o :i
11(
tran:ate :i t<r<te 8n pe:teri pentru a fi pre%9tite la %r9tar. $7ist9 o stratifi'are pe

mai multe nivele. Pe:tera, 'are a'um se afl9 pe us'at, se afla atun'i 8ntr6o ;on9
umed9, indi'<nd faptul '9 8naintea erei %la'iare, era a'olo o ;on9 'u ve%eta5ie
lu7uriant9 :i e7istau mamu5i. mul Sandia a fost unul dintre primii nord6ameri'ani
'unos'u5i.
/ai t<r;iu, au ap9rut a'olo 4mpletitorii de &o:uri, :i 8n 'ele din urm9, Lo'uitorii
Fale;elor din /esa Eerde, 8n faimosul &olorado Jprin anul 1AAA 8.R.@K. &apetele
alun%ite par a fi mai mult de tip autraloid de'<t mon%oloid, iar unii dintre 'er'et9tori
'onsider9 '9 ei sunt primii imi%ran5i nord6ameri'ani.
$ste evident faptul '9 str9ve'hii lo'uitori ai sud6vestului au tr9it 8ntr6un mediu
total diferit fa59 de 'el de ast9;i, v<nau o 8ntrea%9 mena>erie de 'reaturi din #er5iar, de
la mamu5i, mastodon5i :i 'ai s9lbati'i ameri'ani :i p<n9 la ti%ri 'u din5i6sabie 21. F9r9
8ndoial9, vor fi f9'ute noi des'operiri, dar deo'amdat9, indi'iile arat9 o ve'hime de
-).AAA de ani 8n 'a;ul testelor 'u &arbon61 f9'ute pe v<rfurile de lan'e %9site la
&lovis, 8n apropiere de LeOisOille, #e7as.
&u toate
din =meri'a '9 primii
&entral9 lo'uitori
:i de Sud, ai sud6vestului
e7ist9 o sin%ur9audiferen59H
avut '<te ei
'eva
nu 8nau'omun 'u 'ei
'onstruit
terasamente :i nu au 8n9l5at platforme pentru temple permanente. &rea5iile :i
pove:tile despre potop ale a'estora sunt asem9n9toare 'u 'ele %9site 8n alte p9r5i ale
lumii, in'lusiv 'ele despre mi%ra5iile '9tre ;onele mai 8nalte. !e asemenea, se observ9
'9 nu erau prea violen5i, 'riminali :i r9;boini'i. 3ndienii ameri'ani nu aveau o for59
militar9 8n timpul sosirii 'on'histadorilor albi. 4:i du'eau via5a 8n 'omun, nu aveau
motive de 'erturi asupra drepturilor de proprietate. Pur :i simplu, 5inutul pe 'are
tr9iau se afla a'olo spre folosul 8n mod liber de '9tre to5iH a'esta nu era proprietatea
'uivaH el apar5inea /arelui Spirit.
$7ist9 dove;i 'are eviden5ia;9 o anumit9 influen59 israelit9 printre triburile de
indieni. =u fost %9site %ravuri 8n metal :i piatr9 'are datea;9 din timpul primului se'ol
dup9 Rristos. 4n lu'rarea, Pe /un5i :i la &<mpie a lui !avid /eriOether, 'el 'are a
fost %uvernatorul teritoriului =ri;ona, NeO /e7i'o 8ntre anii 1*+-61*+), a'esta s'rieD
/isionarii :i al5i 8nv95a5i 8n 'ele sfinte din a'east9 5ar9, au o teorie 8n le%9tur9 'u
a'e:ti indieni Jeste vorba despre tribul Nava>oK, 'um '9 ei ar fi des'enden5i ai unuia
dintre triburile pierdute ale lui 3srael, a'est lu'ru se vede prin desenele de pe p9turile
lor, a'estea seam9n9 'u piramida din $%ipt iar ustensilele folosite pentru a
'onfe'5iona a'este p9turi, sunt e7a't a'elea:i pre'um 'ele des'rise 8n Biblia $n%le;9
ve'he, 'ele despre 'are se vorbe:te 8n Biblie prin 'uvintele, oata :i fur'a de tors
folosit9 de '9tre evrei.
4n plus, ei nu 8:i 8n%roap9 mor5i 'i 8i pun 8n pe:terile din mun5i, fapt 'are ne
du'e 'u %<ndul la pe:tera /a'hpelah :i alte lu'ruri despre 'are se vorbe:te 8n istoria
21 /amifer 'arnivor str9ve'hi din familia felinelor av<nd din5ii 'anini superiori de mari dimensiuni :i 'urba5i.
12A
evreilor. 4ns9 apare 8ntrebarea, oare 'um au a>uns vreunul dintre triburile lui 3srael pe
'ontinentul =meri'ii de Nord@
3ndienii Nava>o sunt diferi5i 8n mai multe feluri. $i 8:i tratea;9 femeile 'u un
mare respe't, par s9 fie mai 'ura5i, iar femeile a'estora au propriile lor bunuri, oi :i
l<na a'estora, separat de 'ele ale so5ilor lor, 'u toate '9 indienii Nava>o tr9ies' de
mult timp 8ntr6o so'ietate de tip 'omun.
4n mod interesant, indienii Ropi au un dans al :arpelui asem9n9tor 'u 'el al
maia:ilor iar una dintre le%endele lor vorbe:te despre e7isten5a a trei lumi 8naintea
a'esteia. Prima dintre lumi a fost una 8n 'are s6a tr9it al9turi de re%nul animal, a'easta
a devenit 'orupt9 :i a trebuit s9 fie distrus9 prin fo'. 4n timpul 'elei de6a doua lumi,
oameni :i6au 'reat obie'tele pentru me:te:u%uri, 'asele :i satele, dup9 'are, a'east9
lume a devenit de'adent9 :i a fost a'operit9 de ap9 :i de %hea59. 4n 'ea de6a treia
lume, un mare num9r de oameni Ropi au 'onstruit mari ora:e :i o nou9 'ivili;a5ie.
!ar, atun'i oameni au devenit foarte materiali:ti :i au fost distru:i de ap9, vreo '<5iva
dintre ei reu:ind s9 debar'e pe v<rful unui munte. 4n 'ea de6a patra, 'are este 'ea din
pre;ent,
'averne. dup9 multe
=i'i, din mi%ra5ii,
nou, a'e:tia
ei ar putea au venit
ale%e s9 se '9tre sud6vestplanului
'onforme;e :i au tr9it 8n pe:teri
de &rea5ie sau:is9
fie din nou distru:i. #radi5ia spune '9 mi%ra5ia lor s6a f9'ut de la vest, nu de la nord.
4n partea de nord6vest %9sim totemurile indienilor Rupa :i ale indienilor Tato
din re%on. Pe st<lpii totem afl<ndu6se repre;ent9ri de animale, a'estea mar'au un
lo' sa'ru, erau un simb ol sau un 8nsem n al tribului, al 'lanul ui sau 'hiar al unui
individ. 4n =ustralia, 'lanul $mu de abori%eni 'onsider9 '9 ei sunt des'enden5ii unui
animal ori%inar 'u numele emu despre 'are spun '9 este sa'ru. Printre altele, st<lpi
totem e7ist9 :i 8n 59rile poline;iene, 8n 59rile asiati'e :i afri'ane, av<nd varia5ii mi'i
fa59 de 'ele din re%on, tipuri 'e repre;int9 fi%uri >um9tate om, >um9tate animal.
='estea, sunt adesea 'onfundate 'a fiind aso'ieri persistente 'e du' 'u %<ndul
8napoi la erele $%iptului anti' :i la =siria, iar 8n 'onformitate 'u le'turile lui &ay'e, la
=tlantida :i la 8ns9:i 'rea5ie.
$l spune '9, la o anumit9 dat9 'are este ne'unos'ut9, maia:ii :i6ar fi %9sit 'alea
'9tre sud6vest, av<nd un u:or impa't asupra 59rilor despre 'are am dis'utat, e7'ep5ie
f9'<nd reli%ia.

Din lecturile oferite de Cayce reiese o imagine destul de diferită despre
primii nord0americani, cu toate că e1istă multe similarităţi. $tunci când a apărut
primul om pe ământ, #enind în acela+i timp su forma celor cinci rase, sud0#estul
'tatelor
California"nite era singura
inferioară zonă a continentului
*Ea/a cuprindea care se+iafla
coastele Lemuriei deasupra
acolo apei.
trăiau oamenii
din rasa rună. "tah, (e#ada, $rizona, (e -e1ico +i părţi din -e1ic, se
121
aflau de0a lungul marelui continent $tlantida +i erau locuite de rasa ro+ie. După
aceea, au a/uns acolo 6:ndienii7 nati#i din sud0#est.
rimii americani +i0au făcut primele lor locuinţe în pe+teri +i ca#erne, din
acest moti# a apărut mai târziu denumirea de Locuitorii !alezelor. &rau
-etalelecuerau
poligami, toate
folosite
că uniicadintre
mi/loc ace+tia
de schim
î+i alegeau
+i pentruînpodoaele
principal o corporale.
singură pereche.
!ierul
a fost unul dintre primele descoperiri, +i a fost în mod rapid adaptat pentru uzul
practic. Desenele pe ceramică erau arta lor principală +i în scurt timp au de#enit
speciali+ti în această artă. rezicerile, magia, sculptura în piatră +i realizarea de
+iraguri din mărgele era ocupaţia predominantă.
%n anul GB.J?? î.=. a fost con#ocată o reuniune a celor cinci naţiuni
pentru a discuta despre căile +i modalităţile de comatere a enormelor estii
carni#ore care ameninţau e1istenţa omului în atât de multe părţi ale lumii. %ntr0o
perioadă ulterioară, au fost trimi+i emisari pentru a se alătura unui sinod
asemănător organizat în &gipt +i un altul în $tlantida, pentru a se discuta în
legătură cu re#oltele care apăruseră în acea parte a lumii.
De asemenea, primii nord0americani au înfiinţat templele de cult +i foarte
curând au instituit ceea ce în aparenţă părea a fi o religie organizată. Odată cu
primele modificări ale ţinutului, cele care au rezultat în urma scufundării Lemuriei,
unii dintre oamenii lui -u au scăpat refugiindu0se către partea inferioară a
Californiei, sud0#estul 'tatelor "nite, +i mai departe către partea de nord a
Oregonului, către sud, spre ceea ce este acum eru. %n Oregon mai poate fi
#ăzut ceea ce a mai rămas din religia lor, stâlpii totem, copacul familiei lor.
$tunci, mai degraă femeile erau capul familiei +i conduceau, nu ăratul.
%n ?F.BBB î.=, odată cu marele potop, $tlantida s0a rupt; unii dintre
atlanţi
6ţinutulcroindu0+i drum către
-ayra 2 (e#ada -e1ic, către-ulţi
+i Colorado7. zonele muntoase
dintre emisariidin sud0#est
!iilor +i
Legii Lui
"nul erau consideraţi ni+te oameni ciudaţi. Oiecti#ele acestora erau
e1tinderea +i păstrarea Legilor "nui 'ingur Dumnezeu. De asemenea, atunci
au fost +i alţi imigranţi care #eneau din Nucatan +i de departe din :ndia, cei care
au fost cunoscuţi cu numele de poporul 6=appapulpic57. $ce+tia erau
speciali+ti în metale +i ceramică. De asemenea, mai târziu, unii dintre
descendenţii acelor triuri pierdute ale lui :srael au găsit calea +i au #enit acolo
din Lemuria cu amarcaţiunile. $poi, a e1istat atunci, acolo, un mare aflu1 de
popoare care #eneau mai ales către ceea ce este acum $rizona.
%n lecturi se spune „*lăturarea în acele activită!i prin care se încerca
stabilirea acelor popoare care ăcuseră parte din tribul pierdut sau rătăcit, cele care
122
veneau din 8emuria< precum şi a acelora care veneau din !inuturile dispersate ale
ersiei şi a acelora care mai t-rziu au ost numi!i >ndo'C"inezi = sau acele
popoare din mun!i, cele care au străbătut !inutul indian. *tunci, entitatea a
aDutat în stabilirea
*rizona.” 4Cazulla5$%)%'$6
unison a noilor activită!i în ceea ce este acum !inutul
ână către sfâr+itul ultimului dezastru, prin anul I.GBB î.=., a a#ut loc un
ade#ărat amestec între culturile sud0#estului. -ai mult decât atât, prin anul
A.BBB î.=., mulţi dintre ace+tia au fost condu+i mai departe către sud de
6oamenii duri7 din 6nord7, luându0+i astfel cu ei +i acele îndeletniciri în
prelucrarea metalelor +i în ceramică, precum +i practica sacrificiului uman, care
fusese adusă iniţial de către israeliţi din &gipt. %n $merica Centrală, ace+tia +i0
au e1ercitat influenţa +i asupra indienilor -aya din Nucatan, însă cea mai mare
parte a acti#ităţii lor s0a centrat în 3alea -e1icului, -e1ico City.
8ăspunsul
8eferinţa
s0ar laputea
6oamenii
găsi duri
în teoria
din nord7
larg este
acceptată
una ine1plicailă
a faptului +icămisterioasă.
asiaticii
*sierieniiK au a/uns la un moment dat pe acest continent prin 'trâmtoarea
Eering, dar se pare că în număr mic. )eoria se azează pe circumstanţe
geografice, geologice +i etnologice, însă aproape deloc pe do#ezi arheologice.
$cest lucru este într0ade#ăr posiil, spune una dintre autorităţile în acest
domeniu, 6găsim în $las5a o rasă de oameni înalţi7, prin urmare, diferiţi în
comparaţie cu cei pe care i0am studiat noi. Ceea ce este improail ca ace+tia
să fi populat sud0#estul urmând această rută.
Ca +i pretutindeni, primii americani au fost un popor foarte religios, unul
care folosea
oamenii multe =semne
în!eleseseră c"iar+imaisimoluri,
bine dec-ta+aînprecum
prezent spune Cayce.
= că, aşa „entru
cum cerurile slăvesccă
pe #umnezeu şi aşa cum natura Îi c-ntă laude în iecare perioadă de renaştere,
cu iecare ciclu, pentru a sa desăşurare şi dezvoltare ... ”4Cazul 51%)@'$6
$tunci, din acest amestec de oameni de demult, a descins această mare
#arietate de indieni americani pe care i0a găsit omul al atunci când a a/uns în
această parte a continentului nord0american. 8asa rună cu capete rotunde
încă se poate distinge printre cei din rasa ro+ie cu capete alungite din alte
regiuni.
fost ţara
O +idemaisrcine
rele#antă
a unora
faţetă
dintre
a sud0#estului
oamenii dinpreistoric
rasa ro+ieeste
încăfaptul
din timpurile
că zona a
creaţiei. De la începuturi au e1istat oameni aici. -ai târziu, acest loc a de#enit
un creuzet pentru amestecul cu grupurile nomade care soseau din Lemuria,
12-
$tlantida +i Nucatan. %n cele din urmă, unii dintre ace+tia au migrat mai departe
către #estul central +i au înfiinţat o altă misterioasă ci#ilizaţie.
7u, „Înainte
!inutul carede aasta găsimînentitatea
dispărut Bceanulîn aciic,
!inutul cunoscut
!inutul acum cu denumirea
8iniştit, în acele de
perioade c-nd acolo se pregătea eilul şi pregătirea pentru păstrarea inorma!iilor,
pentru că ei ştiau despre aptul că !inutul urma să se rupă cur-nd. Entitatea era
printre aceia care au plecat din 7u către ceea ce este acum cunoscut cu denumirea
de Bregon, şi încă mai poate i văzut acolo ceva din cultul pe care l'a îniin!at,
prin ceea ce a ost realizat de către asocia!ii entită!ii, acel totem, arborele amiliei.”
„În acea eperien!ă entitatea avea acelaşi se ca şi în prezent, dar se ala
printre cele ce conduceau, pentru că atunci emeia conducea, nu bărbatul.”
4Cazul 5&)2'16
„Înainte de asta găsim entitatea în !inutul cunoscut acum cu denumirea de
*merica, în acele perioade c-nd s'au produs sc"imbările care au condus la
scuundarea lui 7u sau a 8emuriei, printre oamenii acelor perioade c-nd au
avut loc sc"imbările în ceea ce este acum o por!iune a zonei 7un!ilor 0t-ncoşi<
*rizona, eQ 7eico şi por!iuni din evada şi 3ta".”
„*tunci
învă!ăturile entitatea
8egii se ala printre
8ui 3nul, iar prinprin!esele din acel
activită!ile !inut, celeîn care
desăşurate acel au!inutadusa
determinat apari!ia or!elor distructive, acele separări a!ă de lucrurile care
aduceau dragostea între indivizi, prin satisacerea propriului ego şi a propriilor
plăceri. *tunci, în acel !inut, entitatea a pus bazele a ceea ce ar putea i numit
traiul în amilie, iecare casă a devenit o construc!ie sau un loc de adora!ie ...
*tunci se numea BuoQu.”
4Cazul 5@($'16
„#a, şi atunci c-nd au apărut zvonurile, în acele perioade c-nd acest lucru
a devenit o activitate prin care s'au descoperit acele por!iuni, ce a mai rămas din
12
8emuria sau 7u = în ceea ce este acum Caliornia inerioară, por!iuni ale

văilor mor!ii = entitatea a călătorit acolo pentru a vedea, pentru a cunoaşte. +i în
timpul acelor eperien!e c-nd s'au "otăr-t multe lucruri, acestea ar putea i de
interes
din ceeapentru
ce esteentitate, acestea vor
acum >nsula i o parte entru
Canionului. a naturiiacest
sau alucru
orma!iunilor naturale
se ala entitatea în
templu.”
4Cazul 5$%:)'$6
„Într'una dinaintea acesteia găsim entitatea într'un !inut străin 47u6,
care este acum necunoscut în eperien!a lumii< se întindea către vestul a ceea ce este
acum sudul Caliorniei şi 7eic. În acest !inut, entitatea a condus cu m-nă de
ier = din şi prin intermediul acestui !inut = au scăpat mul!i de transormările care
s'au produs în acele perioade de demult, atunci c-nd s'au înt-mplat divizările
apelor şi alte !inuturilor, şi atunci c-nd a apărut uscatul. În acea eperien!ă
entitatea a avut de pierdut din cauza interesului egoist şi a măririi de sine. * avut
numele Blu.”
4Cazul 51&&;'$6
40e remarcă o preponderen!ă de vocale în numele şi în limbaDele din
timpurile noastre la oamenii din olinezia şi HaQaii6.
„Înainte de asta găsim entitatea în !inutul cunoscut acum cu denumirea de
*merica, în timpul perioadelor seDurului celor care au venit din 7u sau
8emuria. Entitatea s'a alat printre primii dintre cei care s'au născut în ceea ce
este acum o parte din *rizona şi 3ta", printre cei care s'au stabilit în acele
!inuturi pentru construirea sau ridicarea acelei civiliza!ii în acele eperien!e< atunci
s'a numit 3uluoou.”
4Cazul 5&;$'$6
„Entitatea se ala în !inutul cunoscut acum ca Kucatan, atunci c-nd în acel
!inut s'au stabilit cei din *tlantida. Entitatea se ala în temple, era cel ce stabilea
12+
înregistrările şi se numea *rst". În eperien!ele de acolo, atunci c-nd eistau

acele perioade de disensiuni cu autorită!ile, atunci c-nd se luau deciziile prin care
maDoritatea oamenilor să se alăture în deplasarea către ceea ce este acum o parte
din*rizona.” 4Cazul 5(1%('$6
„Entitatea s'a alat printre acei oameni care au călătorit din Kucatan mai
departe către vest sau nord şi vest< iar acolo 4*rizona6, entitatea a ost una
dintre preotesele ?iilor 8egii 8ui 3nul.”
4Cazul 5$%)%'$6
„Entitatea se ala în !inutul atlant, în timpul acelor perioade c-nd acesta s'a
rupt şi s'au
care au venitstabilit călătoriile
către ceea ce este către
acumdieritele !inuturi. Entitatea
!inutul Kucatan, care mai set-rziu
ala aprintre cei
călătorit
alături de acei oameni care mergeau către sud şi vest 4în 0.3.*.6 ' sau, aşa
cum este acum cunoscută, către anumite păr!i din *rizona. În timpul acelei
eperien!e, entitatea s'a alat printre aceia care au ăcut uz de legile spirituale
pentru a aecta materialul< nu at-t de mult prin abuz, c-t mai ales prin negliDen!a
în asigurarea spriDinului pentru ceilal!i care ăceau parte din grupurile de
RlucruriR11, pentru ca acestea să aDungă la o mai mare conştientizare.”
4Cazul 51(:&'$6
„Entitatea se ala în !inutul atlant, în timpul acelor perioade c-nd au început
eodurile din cauza or!elor distructive ini!ializate de către ?iii lui Jelial.
Entitatea ăcea parte dintre prin!ii acelui !inut, cei care au ăcut separarea de acele
inluen!e prin care s'ar i putut stabili călătoriile către alte !inuturi, pentru
păstrarea înregistrărilor, pentru stabilirea permanentă a activită!ilor ... în
Kucatan, în 8uzon, în ceea ce a devenit >nca, în *merica de ord, precum
şiEntitatea
către ceeanuceamai
ost t-rziu
atunci anumai
devenitunul
!inutul
dintreConstructorilor
cei pricepu!i la7ovilei din B"io...
navele aeriene sau
22 Prin a'est 'uv<nt , &ay'e se refer9 la a'ele s9rmane fiin5e 'ar e erau folosite 'a s'lavi, a'e le ameste'uri de oameni
'u apendi'e animale :i despre 'are a vorbit de multe ori, 8n mai multe le'turi.
12
maritime, dar în acea eperien!ă, a ăcut şi mari progrese în păstrarea legăturilor

dintre marile !inuturi prin intermediul or!elor naturii.”
4Cazul 5$1$('%6
12)
&=P3#LL P#
&3N$ = FS# &NS#&#33 /E3L$3@
&u 'el pu5in -.AAA de ani 8n urm9 Q 'el mai probabil de ).AAA Q ai'i 8n 'entrul
Statelor nite tr9ia un popor 'u o remar'abil9 abilitate 8n domeniul %eometriei.
='esta nu avea o limb9 s'ris9, nu 'uno:tea roata, tr9ia 8ntotdeauna 8n apropierea
apelor :i se pare '9 a mi%rat de6a lun%ul r<ului /ississippi :i afluen5ilor lui. &u totul
straniu, a'e:tia au l9sat 8n urma lor mii de lu'r9ri de terasament sub form9 de p9trate
perfe'te, 'er'uri perfe'te, p9trate perfe'te in'luse 8n 'er'uri perfe'te, poli%oane,
elipse, mari ar'uri de 'er', :i fi%uri bine propor5ionate a:a 'um este /arele Carpe sub
form9 de /ovil9 8n apropiere de Peebles, hio.
&ine au fost &onstru'torii /ovilei@ 9spunsurile au variat de la  ras9
superioar9 :i distin't9 :i p<n9 la Nimeni alt'ineva de'<t 3ndienii . !e unde a venit
:i 'um s6a de;voltat a'east9 ras9 nimeni nu :tie 'u adev9rat, 'u toate '9 s6a a>uns la
'onsensul '9 a'e:tia erau probabil de ori%ine asiati'9 :i 8ntr6un fel ar fi avut le%9tur9
'u Lo'uitorii Fale;elor din sud6vest.
&um s6au desp9r5it ei de so'ietatea lor, 'um se hr9nea, 'um era 'ondus9,
a'easta este o alt9 eni%m9. $7'ept<nd faptul '9 erau e7'elen5i lu'r9tori 8n 'upru,
ar%il9, s'ulptur9 pe oase :i 'onstru'5ii deosebite de terasament, e ste 'unos'ut pu5in
despre dinami'a lor de via59 :i misterul mer%e mai departe. Ci totu:i, timp de se'ole,
a'e:tia s6au de;voltat 'a o so'ietate 8n'he%at9, dis'iplinat9, 'apabil9 s9 'onstruias'9
mai mult de o sin%ur9 stru'tur9 8n a'ela:i timp, :i de multe ori la fel de masiv9
pre'um /area Piramid9 din $%ipt.
La Poverty Point 8n statul Luisiana e7ist9 r9m9:i5ele unui 'omple7 de movile
'are se 8ntinde
su%erea;9 faptulpe'9o desi%nerii
suprafa59 de 1),) Tm.dinNatura
proveneau 'ultura'omple79
/aya din:i=meri'a
'entral planifi'at9,
&entral9,
s'ria Mohn Lear, editor :tiin5ifi' la Saturday 1evieO J8n num9rul din - o'tombrie,
1(K. Nu mai e7ist9 apropiere de teoria Le%9turii asiati'e 8n a'este :an5uri bine
trasate 8n solul bo%at. Lear mai s'rieD =st9;i, %reutatea opiniei arheolo%i'e
favori;ea;9 faptul '9, la ori%ine, Poverty Point trebuie s9 fi fost o sta5ie 'are ar9ta
'alea maia:ilor sau a;te'ilor, ruta pe 'are se a>un%ea la v9ile r<urilor /ississippi :i
hio.
&u toate a'estea, 'hestiunea nu este 8n'9 bine stabilit9, pentru '9 primii
=merindieni ne du' 'u %<ndul la faptul '9 au ori%ini mult mai ve'hi de'<t maia:ii,
a;te'ii :i in'a:ii, a'e:tia fiind 'omplet diferi5i. &ei din ;onele v9ilor, a'olo unde a'e:tia
par s9 fi fost mai de;volta5i :i mai bine 'on'entra5i, sfidea;9 identifi'area 'u vreunul
dintre popoarele 'unos'ute. &ivili;a5ia lor e7trem de 8nalt9 :i de;voltat9 8i fa'e uni'i,
diferi5i fa59 de indienii =meri'ani %9si5i a'olo de omul alb.
12*
='e:tia par s9 reaminteas'9 de timpurile ultimei $re Gla'iare, atun'i '<nd

mare parte din $stul :i &entrul Statelor nite era a'operit de %he5ari. La un anumit
timp dup9 'e a ap9rut us'atul, 8n apro7imativ 1A.AAA 8.R., probabil prin anul ).AAA
8.R, a devenit lo'uibil9. ='e:ti oameni, &onstru'torii /ovilei, erau mai de%rab9
a%ri'ultori de'<t s9 fie v<n9tori. $rau de o profund9 reli%io;itate, se distin%eau prin
8nalta lor moralitate, 8mbr9'9mintea ornat9 :i podoabele lor. $i 'redeau 4ntr6un Sin%ur
!umne;eu, /a%nifi'ul &reator al Eie5ii. !ar, ei sunt 'el mai bine 'unos'u5i prin
movilele de p9m<nt l9sate 8n urma lor, r9m9:i5ele a'estora put<nd fi v9;ute ast9;i mai
ales 8n sud :i 8n partea 'entral9 :i de vest a Statelor nite. ='este %r9me;i de p9m<nt
'u 8n9l5imea de la '<5iva metri :i p<n9 la -A de metri, de form9 'oni'9, dar unele
av<nd :i form9 re'tan%ular9, a'oper9 o suprafa59 de ,+ he'tare. $7ist9 probabil
1AA.AAA de asemenea movile 8mpr9:tiate pe 2A de stateH din !aota p<n9 8n
Pennsylvania :i de la /arile La'uri :i p<n9 la Golful /e7i'. nele sunt de form9
p9trat9 :i pu5ine dintre a'estea au partea de sus de form9 plat9, 8ns9 'ele mai multe
sunt de form9 rotund9 sau re'tan%ular9. Se 'rede '9 'ele plate 8n partea de sus au
fost sus5inere
presupune '9 pentru temple,
movilele erau 8na'estea
primulav<nd o importan59
r<nd lo'uri reli%ioas9, dar 8npentru
pentru 8nmorm<ntare, %eneral, se
'9 au
fost %9site oase :i artefa'te 8n siturile des'operite. &onstru'tori sunt 'unos'u5i prin
faptul '9 pra'ti'au at<t in'inerarea '<t :i 8n%roparea mor5ilor lor.
!in pun't de vedere politi' :i e'onomi', se pare '9 a'e:tia du'eau o via59 de
tip 'omunH se pare '9 nu e7istau propriet95i parti'ulare :i proprietari de terenuri. Prin
urmare, a'e:tia par s9 fi avut un tip de so'ietate 8n 'are totul era 5inut la 'omun.
&el mai faimos site este /ovila Carpe din !istri'tul =dams, hio. !e la data
'<nd este 'unos'ut9, a'easta are -*2,2 metri lun%ime, apro7imativ  metri l95ime :i
aproape 1,2 Q 1,+ metri 8n9l5ime :i o form9 de :arpe. Numai un motiv reli%ios poate
fi e7pli'a5ia s'opului pentru 'are a fost 'onstruit9 a'easta. =re %ura des'his9 :i pare
s9 fie pe 'ale de a 8n%hi5i un ou, a'esta e ste repre;entat printr6o mi'9 movil9 situat9
8n fa5a lui. ='esta ne aminte:te de Tuul'an, Carpele 'u Pene din =meri'a &entral9,
:i de :arpele din Gr9dina $denului.
$ste evident, &onstru'torii /ovilei f9'eau 'omer5 unii 'u 'eilal5i 'are se aflau
pe suprafe5e 8ntinse. 4n p9m<nt s6au %9sit 8n%ropate perle, s'oi'i 'are proveneau din
Golf, tur'oa;e din sud6vest, din5i de urs %ri;;ly din /un5ii St<n'o:i, mi'9 din &arolina,
minereu de 'upru din ;ona La'ului Superior :i 'erami'9 reali;at9 pre'um 'ea %9sit9
8n Peru. 4n mod semnifi'ativ, ins'rip5iile des'operite re'ent 8n Geor%ia, repre;int9 o
'eremonie reli%ioas9 folosit9 de maia:i :i de evreii din str9ve'hea Palestin9, a:a 'um
este des'ris9 8n &artea Leviti'ului. La o dat9 mai t<r;iu, 8n apropiere de Runtsville,
=labama, des'operirile indi'9 faptul '9 omul tr9ia a'olo 8n anul ).AAA 8.R., o dat9
anterioar9 fa59 de 'ea presupus9.
=u e7istat mai multe triburi de &onstru'tori ai /ovilei iar des'enden5ii a'estora
12(
au abandonat 8n mod treptat 'onstruirea de piramide din p9m<nt. !ispari5ia lor

'omplet9 este un mister. 4n 'onsens este faptul '9, ei nu au disp9rut 8nainte de
apari5ia mai t<r;iu a indienilor sau 'a re;ultat al unei inva;ii. /ai de%rab9, istori'ii din
;ilele noastre se opres' asupra faptului '9 a'e:tia ar fi str9mo:ii din timpurile istori'e
ai indienilor.
3ndienii iro'he;i, o 'onfedera5ie de 'in'i mari triburi sau na5iuni :i =l%on_uin
din &anada, par s9 aib9 le%9tur9 'u a'e:tia. 3ro'he;ii sunt de remar'at pentru
a%ri'ultura superioar9 pe 'are o pra'ti'9 :i pentru efi'ien5a sistemului de or%ani;are.
='e:tia, 'a :i al5i indieni din ;ilele noastre, au le%ende despre o mare inunda5ie :i
despre distru%erea lumilor din tre'ut.

%n foarte puţinele lecturi despre 3iaţă, se suliniază faptul că mulţi dintre
atlanţi, prin descendenţii lor, ar fi pornit către nord prin Nucatan, către Centrul
'tatelor "nite, +i în special către -ississippi 3alley, :ndiana, entuc5y +i
Ohio.
ar fi dusrin
cu eiaceastă mare migraţie
+i principiile a căreiatlante,
lor religioase datareprecum
este nesigură, urma+iici#ilizaţiilor
+i influenţele acestora
-aya către Nucatan, =onduras +i 4uatemala.
-ai târziu, acestei migraţii, i s0a alăturat un grup de oameni srcinari din
Lemuria, ace+tia au înfiinţat o cultură care mai târziu a fost cunoscută su
denumirea de Constructorii -o#ilei. $ce+tia erau agricultori, culti#atori de
plante cerealiere +i foloseau produsele oţinute din fermentarea porumului.
&rau adoratori ai naturii +i aduceau omagii soarelui +i ploii prin cântec +i dans.
:ndienii irochezi sunt descendenţii lor direcţi.
%n mod surprinzător, descendenţi ai #i5ingilor care au a/uns în nord0estul
'tatelor
contact cu"nite în secoluldeunsprezece
Constructorii -o#ile +i au+i a#ut
doisprezece după =ristos,
relaţii apropiate au #enitcuîn
+i de prietenie
ace+tia.
Lecturile spun „Înainte ca entitatea să se i alat în !inutul în care s'a
născut în prezent, în timpul primelor activită!i desăşurate de unul dintre popoarele
care au ost trimise din *tlantida. Entitatea s'a alat printre cei din cea de'a
doua genera!ie de atlan!i care s'au străduit să aDungă către nord prin Kucatan,
aşez-ndu'se în ceea ce este acum o parte indiană din NentucPy, B"io< iind
printre cei ce7ovilei.”
Constructorii într'o perioadă anterioară au ost cunoscu!i cu numele de
„*tunci entitatea se ala printre cei ce asigurau "rana şi ructele
1-A
păm-ntului pentru oameni, a învă!at cum să macine porumbul şi cerealele pentru a

putea i gătite = cu toate că în mare parte, acestea erau pregătite aşa cum se găseau.
+i în prezent entitatea mai poate învă!a, m-ncarea în stare naturală, negătită,
poate
produsecontribui mult 4Cazul
alimentare.” la bunăstarea entită!ii = şi de asemenea verde!urile şi alte
5)(1@'$6
4n plus, mai %9sim 'onfirmarea 'onvin%erii oamenilor de :tiin59 8n 'eea 'e
prive:te le%9tura dintre &onstru'torii /ovilei :i 3ro'he;i 8n urm9toarele 'uvinteD „În
eperien!a dinaintea acesteia găsim entitatea în !inutul pe care s'a născut în
prezent ... Entitatea se ala printre aceşti oameni, indienii, iroc"ezii< printre cei de
vi!ă nobilă, cei care erau descenden!ii puri ai atlan!ilor, cei care au inluen!at c"iar
şi natura prin ritualurile lor.” 4Cazul 5$1$;'$6
=parent, 'oloniile ameri'ane de nordi'i din S'andinavia au 8ndurat mai mult
de'<t se presupune 8n %eneral, posibil pe o perioad9 de mai multe %enera5ii, a:a 'um
arat9 a'east9 le'tur9D „Entitatea a venit în această !ară pe partea de nord'est a
coastelor, iind printre primii descenden!i ai oamenilor nordici care au debarcat şi
s'au stabilit aici. ?iind puternică din punct de vedere izic, entitatea a ost de mare
aDutor în construirea orturilor şi avanposturilor celor care mai t-rziu s'au alăturat
oamenilor din sudul !ării, cei ce erau cunoscu!i cu denumirea de Constructorii
7ovilei.” 4Cazul 5(@)'8'16
='um ne putem 8ntoar'e la 8ntreb9rile deran>ante 8n le%9tur9 'u Eiin%ii :i
se>urul lor 8n =meri'a, a'easta este una dintre 'ele mai eni%mati'e pove:ti ale istoriei
pre6'olumbiene.
1-1
&=P3#LL N0
NS$/$N 4N N= =NGL3$
#he Goths of NorOay and SOeden Oere probably the first Ohite men to rea'h
$astern North =meri'a. JPa%. 1-1`)1K
1-2

Edgar Cayce - Despre Originea Si Destinul Omului PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Edgar Cayce - Despre Originea Si Destinul Omului PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Edgar Cayce – Despre Originea şi Destinul Omului

First published in Great Britain

Set in Baserville, 11pt and 1pt leaded, and printed by

„În analiza şi înțelegerea de sine însuşi a omului,

*m tradus această carte pentru a o înțelege eu însumi mai bine. +i dacă

entru toți cei însetați după /ictor

P=#$= 36a. S#03N3 P$ P0/?N#

P=#$= a 336a. PP=$L$ !3SP0#$ =L$ =/$3&33

P=#$= a 3336a. 1((* C3 !P0 =&$$=

au mers :i mai departe de a'easta ba;<ndu6se pe a'east9 premis9. 4n momentul 8n

'unos' 8n ;iua de ast9;i at<t de pu5ine lu'ruri despre 'ivili;a5ii.

Eom e7plora $po'a Ee'he p<n9 la mar%inea 8nre%istrat9 a istoriei ameri'ane,

'elebrului lin%vist, arheolo% :i pionier 8n domeniul s'ufund9rilor s'rieD Ne putem

Superior, am foto%rafiat ins'rip5iile :i peisa>ele de pe pere5i Juna dintre a'estea

suflete sau Creaţionismul

e7ist9 ai'i :i o des'riere simplifi'at9 a unei serii de evenimente 'ompli'ate, 'are 8n

Din înregistrările lecturilor lui Cayce

-intea Lui Dumnezeu îmrăţi+ează energia totală a #ieţii, pentru că totul

!iecare gând +i fiecare faptă s0a înregistrat nu numai pe sufletul entităţii

cunoscute su denumirea de muzică, aritmetică +i geometrie; armonie, sistem +i

Legile !orţelor Creatoare sunt uni#ersale. rima este Legea :uirii, a

o pentru el însu+i pe ământ. rintre diferitele forme fizice de pe ământ, a

timp ce duhul intra din ce în ce mai mult în materie.

zona Oceanului acific. 8asa ro+ie a fost în $tlantida +i $merica.

care au reu+it să atingă o asemenea înaltă con+tientizare a Creatorului încât nu

nu +i în metodă. rimul capitol are legătură cu perioada de dinainte +i cu

sau se îndepărtează de 0oare, acesta a primit impulsul lui pentru trezirea

avut dintotdeauna, iința sa.”

supraconştientul sau suletul conştient al entității individuale.”

Din înregistrările lecturilor lui Cayce

pe deasupra ământului, hrănindu0se +i de#orând tot ce le ie+ea în cale. rin

acestea se opuneau #ehement una împotri#a celeilalte. $ceste ideologii diferite

că Legea Lui "nul a fost întotdeauna aceea+i

$tlantida către est +i #est. 'tailimentele de început au fost în regiunea

domenii, ei erau mult mai în#ăţaţi decât oricare altă ci#ilizaţie.

se poate neutraliza gra#itaţia. &i erau con+tienţi de misterele srcinii omului +i

modalităţi de a#ertizare +i de a0i unifica pe oameni pentru a pre#eni acest lucru,

„Iilele pe ăm-nt îi erau atunci numărate în zeci, cinzeci şi sute, nu în

or!ă motrice c"iar în ambarca!iuni.”

alătur-ndu'se lui Jelial p-nă la distrugerea inală a !inutului. În acest sens,

televizate, aşa cum este denumirea în termenii din prezent.”

Din înregistrările lecturilor lui Cayce

într0atât de iuită de amele popoare, încât după moartea ei a fost #enerată

alte planuri +i e#oluţia lor ulterioară +i de asemenea de caracterul mental. 8a0)a

fiecare om urma să aiă un companion, un însoţitor *un soţ U o soţie cum se

pietrelor a de#enit principala meserie a muncitorilor. Din alte mine de pe

ridicarea a două noi temple )emplul 'acrificiului +i )emplul !rumuseţii.

în#ăţătura lui 8a0)a.

creatura cea mai glorioasă +i perfectă care se născuse #reodată în &gipt 2

susţină cererea sa pentru o audienţă la rege. $tunci a a#ut posiilitatea de a0+i

-aterialul pentru ridicarea piramidei a fost adus de foarte departe,

prezenţei rasei srcinare. $ceasta este înregistrarea po#e+tii luptei omului

mai bun în iecare, pentru ca acestea 4adevărurile6 să poată i aplicate în via!a

argint, oni, ier, alamă, mătase, satin, p-nză.

toate acestea erau cunoaştere obişnuită şi pentru maDoritatea dintre analabe!i.

Din înregistrările lecturilor lui Cayce

1) Se fa'e referire ai'i la perioada anilor )A.

de început a $tlantidei. $cestea au a#ut un loc ine definit în cadrul ser#iciilor

„Înainte de asta vom găsi entitatea în !inutul Egiptului, atunci c-nd se

„*tunci = odată cu plecarea civiliza!iei din *tlandida = din oseidia,

tran:ate :i t<r<te 8n pe:teri pentru a fi pre%9tite la %r9tar. $7ist9 o stratifi'are pe

Din înregistrările lecturilor lui Cayce

8emuria sau 7u = în ceea ce este acum Caliornia inerioară, por!iuni ale

„tunci = odată cu plecarea civiliza!iei din tlandida = din oseidia,