CĂLĂTORII

EXTRACORPORALE

Robert Monroe

Robert A. Monroe a fost un pionier al studierii experienţelor

extracorporale, iar CĂLĂTORII EXTRACORPORALE, prima lui carte, a
devenit o incontestabilă lucrare clasică în domeniu. Monroe a avut o
îndelungată şi remarcabilă carieră în industria transmisiunilor radiofonice,
ca scriitor, ca director de programe, creator şi producător al unui număr de
aproape patru sute de programe de radio şi de televiziune si, în sfârşit, ca
proprietar şi administrator al unei reţele de radio şi de televiziune prin
cablu, în statul irginia. !l este fondatorul şi directorul executiv al
"nstitutului Monroe, cunoscut pe plan internaţional pentru cercetările
privnid efectele undelor sonore asupra comportamentului uman.
#ea de$a doua carte a lui Robert Monroe, Călătorii îndepărtate,
conţine o relatare
autorului, a cercetărilor
ca şi a unor aşa$numiteşi aexplorări
experienţelor extracorporale
ulterioare, dincolo de%!!#&
spaţiuale
şi
timp. #artea a fost publicată în anul '()*, la editura +oubleda.
+omnul Monroe se implică efectiv în activitatea "nstitutului ce îi poartă numele şi locuieşte
împreună cu familia într$un orăşel situat la poalele munţilor -lue Ridge, din statul irginia.
+e acelaşi autor #/0/12R"" 34+!5/R1A1! %+olp6in -oo7s, editura +oubleda&

CUPRINS

#uvânt înainte '@. Animale inteligente

"ntroducere ''. +ar sau povară8
'. Magie sau dar8 '9. #el de$al +oilea #orp
9. #ăutări şi cercetări ':. exualitatea în tarea a +oua
:.
;. +ovezi
Aici materiale
şi acum ';. 5rocesul
'*. !xerciţii preliminare
de separare
*. "nfinitate, eternitate '<. Analiza evenimentelor
<. "magini răsturnate '=. #lasificări statistice
=. 5ostmortem '). #e sunt fenomenele 5"8
). >5entru că aşa scrie în -iblie? '(. 5remise
(. 3ngeri şi ar6etipuri !pilog 5rofilul personalităţii
 #BC41 34A"41!
Multe s$au întâmplat, atât în lume, cât şi în viaţa mea personală, din momentul în care am
terminat de scris această carte şi până în ziua în care a fost publicată.
Bna din experienţele cele mai interesante am trăit$o în ziua în care am devenit, în mod public,
membru al atât de suspectului grup de aşa$zise mediumuri 6ipersensibile şi ciudate, numite, ceva
mai eufemistic, parapsi6ologi, iar publicarea cărţii mi$a distrus pur şi simplu imaginea de >om cu
frica lui +umnezeu? şi >întreg la minte?.
#u toate acestea, multe dintre rezultate au fost de$a dreptul neaşteptate, iar îngriDorarea multora
neîntemeiată. +e exemplu, faptul că am fost %şi încă sunt& foarte ancorat şi activ în lumea
materială a afacerilor a avut drept rezultat tratarea cu maximă seriozitate a manuscrisului meu.
Ei un alt aspect ar fi trebuit să am mai multă încredere în părerile oamenilor de afaceri.
#onvingerea mea era că afacerile şi industria respectă >ceva de valoare?, fără a acorda prea mare
importanţă srcinii acelui >ceva?. orba aceea, >dacă funcţionează, foloseşte$l?. #u toate acestea,
mă interesa foarte mult părerea celor din consiliul de conducere al corporaţiei F al cărui
preşedinte eram F în legătură cu cartea mea. #ine ar fi vrut ca toate afacerile acelea, care
presupuneau investirea multor milioane de dolari, să cadă pe mâna unui om cu labilitate psi6ică şi
comportamentală dovedită8
+upă publicarea cărţii, nici unul dintre membrii consiliului de administraţie nu a comentat în
vreun fel respectivul eveniment editorial. Ei nici eu. 3n sc6imb, la o petrecere, soţia unuia dintre ei
m$a rugat să$i dau un autograf pe >cairea mea?, pe care tocmai şi$o cumpărase. M$am supus, deşi
cu o oarecare stîngăcie amestecată cu teamă. +acă stau să mă gîndesc mai bine, nici n$ar fi trebuit
să fiu surprins.
$ ! o c6estie foarte interesantă, a intervenit şi soţul doamnei care îmi ceruse un autograf. oţia
mea este medium. Aşa că eu nu mă lansez niciodată într$o afacere de proporţii, fără a şti ce >vede?
ea, legat de afacerea respectivă. Ei să ştii că merge.
+eci, e de prisos să vă spun că n$am fost >rugat? să demisionez. +e fapt, reacţiile adverse,
ulterioare dezvăluirii acestei laturi >intime? a vieţii mele n$au fost decât sporadice, nereuşind în
nici un caz să afecteze relaţiil e mele de afaceri. +impotrivă, în mod cu totul neaşteptat, mi s$au
desc6is o serie întreagă de noi perspective, din cele mai favorabile. #ine ar fi crezut că o să aDung
să vorbesc despre experienţele mele extracorporale într$un cadru atât de solemn şi de conservator
cum este, de pildă, "nstitutul mit6sonianG Ei totuşi, aşa a fost.
$a mai spus despre cartea mea că devansează perioada când a fost scrisă, precum şi multe
dintre cunoştinţele contemporanilor mei.
3mi place să cred că această carte a fost şi este o mică parte dintr$un întreg proces catalizator,
care presupune o reacţie în lanţ. #e presupune acest proces8 #ă este foarte normal să trăim
experienţe ciudate şi să considerăm cât se poate de naturale acele evenimente şi activităţi situate
dincolo de actuala capacitate a ştiinţelor noastre fizice de a le reproduce sau măsura. iaţa de
dincolo de moarte este şi ea una dintre aceste experienţe.
Ei tot în legătură cu momentul publicării cărţii, s$a mai spus că eul meu raţional nu avea
suficientă experienţă şiHsau pregătire pentru a înţelege şi controla in toto scopul unei asemenea
explorări non$fizice. Aceasta îşi are srcinea, în primul rând, în graba şi nerăbdarea de rutină cu
care sunt efectuate experienţele în lumea noastră fizică.
3n al doilea rând, s$a vorbit despre eul meu conştient, fizic, care avea, se pare, idei vagi şi
foarte limitate în legătură cu unde să se ducă şi ce să facă.
"ată de ce, în anul '(=9, am 6otărât să întreprindem, în cadrul "nstitutului nostru, o serie de
cercetări sisteatice, legate de posibila existenţă a două lumi paralele, lumea fizică şi lumea >de
dincolo?, precum şi a unor aşa$numiţi >g6izi spirituali?, a unor >mentori?.
3n cercetările noastre, am colaborat cu numeroşi fizicieni, psi6ologi, bioc6imişti, ingineri,
profesori, psi6iatri şi statisticieni, dintre care mulţi au devenit consilierii noştri permanenţi. Am
primit peste unsprezece mii de scrisori, din toată lumea, iar la programul de cercetare şi de
experimentare propriu$zis, au participat peste şapte sute de persoane. 5rima noastră ec6ipă de
cercetători este alcătuită dintr$un număr de şase persoane. Alte cincizeci aşteaptă îndoctrinarea
Iinală, iar numărul lor creşte zilnic. perăm să ne extindem cât de curând, atât în ceea ce priveşte
spaţiul, cât şi ec6ipamentul şi personalul, pentru a putea face faţă solicitărilor din ce în ce mai
numeroase.
3ncepând din acest an, programele de pregătire din cadrul "nstitutului vor putea asigura o
calificare acreditată la nivel de colegiu şi universitar.
3ntre timp, ec6ipa noastră de cercetători, formată din şase persoane, ne aduce date, dar într$un
ritm mai rapid decât putem noi prelucra şi mai variate decât aş putea eu strânge de unul singur.
Iaptul că nici unul dintre cercetători nu cunoaşte experienţele celorlalţi F cu excepţia,
bineînţeles, a operaţiunilor organizate şi realizate în grup F le$a fost de un real folos celor care au
prelucrat întregul material. Amănunte în legătură cu aceste experienţe vor fi publicate într$o altă
carte, aflată în curs de apariţie.
3naintea publicării acestei noi ediţii am recitit cu atenţie #/0/12R""0! !J1RA#2R52RA0!.
Am fost foarte fericit să constat că nu a trebuit să fac nici o modificare, în lumina experienţelor
mai recente. !senţa, ideile de bază, sunt aceleaşi. +in punctul de vedere al nivelului meu
experimental de atunci, cartea este încă foarte actuală.
Robert A. Monroe

#ei pe care îi interesează activitatea "nstitutului sau care au avut experienţe extracorporale
spontane se pot adresa la
16e Monroe "nstitute
Route l,-ox l=*
Iaber,irginia 99(:)
BA
!ttp"##$$$.onroeinstitute.co#
 "41R2+B#!R!
3n societatea noastră, activă prin excelenţă, atunci când un om doarme, el >iese din cadru?, ca să
folosesc o expresie plastică. Ei astfel, vreme de şase până la opt ore, el nu va mai >acţiona?, nu va mai
>gândi productiv? şi nu va mai face nimic >semnificativ?. 4oi ştim cu toţii că oamenii visează, dar ne
creştem copiii în ideea de a privi visele şi celelalte experienţe trăite în timpul somnului ca pe ceva lipsit de
importanţa şi ireal, opus deci evenimentelor diurne. Ei astfel, cei mai mulţi oameni uită ce au visat, iar în
cazul în care nu o fac, îşi consideră propriile vise ca pe nişte simple ciudăţenii.
!ste adevărat că psi6ologii şi psi6iatrii privesc visele pacienţilor lor ca pe nişte indicii ale unor tulburări
de personalitateK dar c6iar şi în acest caz, visele şi celelalte experienţe nocturne nu sunt tratate, în
maDoritatea cazurilor, ca reale, ci doar ca un fel de date interne, stocate în memoria computerului uman.
!xistă fireşte şi excepţii, însă marea maDoritate a contemporanilor noştri nu consideră visele ca pe ceva
demn de interesul unor oameni serioşi.
Ei atunci, ce se întâmplă cu cei care fac excepţie de la această regulă, pretinzând că au trăit tot felul de
experienţe, fie în somn, fie în timpul altor stări de inconştienţă, experienţe care i$au ipresionat şi pe care
le$au perceput ca reale 8
ă presupunem că cineva pretinde că ar fi zburat, cu o noapte în urmă deasupra unui mare oraş, pe care
l$a recunoscut imediat ca fiind 4eL or7$ul. Apoi, ne spune nu numai că >visul? a fost aproape real, dar şi
că, în clipele acelea era c6iar ferm convins că nu era vorba de un vis, ci de faptul că zbura într$adevăr
deasupra 4eL or7$ului. Ei această convingere îl va urmări toată viaţa, c6iar dacă cei din Dur vor încerca
să$l convingă că un om care doarme nu poate zbura deasupra unui oraş.
4oi îi vom ignora, probabil, pe cei care fac asemenea afirmaţii sau le vom spune, politicos %sau mai
puţin politicos& că sunt slabi la minte sau c6iar smintiţi, sugerându$le să consulte un psi6oterapeut. +acă
persistă în a susţine >realitatea? experienţei lor, mai ales dacă au şi alte experienţe mai mult sau mai puţin
ciudate, ne vom 6otărî, considerând că o facem numai spre binele lor, să$i internăm într$un spital de boli
mintale.
5e de altă parte, dacă sunt deştepţi, >călătorii? noştri nu vor vorbi nimănui despre experienţele lor,
temându$se pur şi simplu
ă ne înc6ipuim acumsăcănuavem
fi înnebunit.
de$a face cu un >călător? încă şi mai ciudat. Acesta va susţine, de
exemplu, că, după ce >a zburat? deasupra 4eL or7$ului, >a coborât? în apartamentul dumneavoastră,
unde v$a văzut stând de vorbă cu alte două persoane, pe care însă nu le cunoaşte. !l vă va descrie cu lux de
amănunte înfăţişarea celor doi, pomenind apoi frânturi din conversaţia pe care o auzise.
ă presupunem că omul are dreptate, în timp ce el trăia experienţa pe care v$a relatat$o, dumneavoastră
stăteaţi de vorbă cu două persoane, înfăţişarea acestora şi discuţia propriu$zisă >potrivindu$se cu descrierile
>călătorului?. Ei atunci8
Relatarea unor asemenea experienţe poate fi interesantă, dar, întrucât ştim că aşa ceva nu se poate
întâmpla în realitate, nu ne mai gândim şi la eventuala semnificaţie a acesteia. au putem foarte bine să
invocăm ideea de >coincidenţă?. Bn cuvânt minunat, care, spunem noi, explică totul.
+ar ce ne facem cu oamenii, perfect normali de altfel, care trăiesc mii de asemenea experienţe8 ituaţia
pare a depăşi sfera ipoteticului.
!xperienţele de acest gen au fost numite, pe rând, >clarviziune?, >proiecţie astrală? sau, cu un termen
mai ştiinţific, >experienţe extracorporale? %!!#&. 2 !!# poate fi definită, în mod formal, ca o situaţie în
care o anumită persoană %'& pare să perceapă o mică parte din mediul înconDurător, pe care, în mod normal,
corpul fizic n$ar putea să o perceapă din locul unde se află în momentul respectivK şi %9& %tie că nici nu
visează şi nici nu fabulează. 2mul pare a fi perfect lucid şi, deşi s$ar putea ca, logic vorbind, să fie convins
că aşa ceva nu se poate întâmpla, să sită că este treaz şi că, deci, nu visează. +upă ce se va trezi, el nu va
spune nimănui că a visat. Ei atunci, cum să ne explicăm acest fenomen atât de ciudat8
Etiinţa nu ne oferă surse de informaţii în legătură cu !!#. 3n general, oamenii de ştiinţă n$au acordat
prea multă atenţie acestor fenomene F după cum n$au facut$o nici în cazul percepţiei extrasenzoriale
%5!&. Bnele fenomene, ca telepatia, clarviziunea, previziunea şi psi6ocinetica, sunt >imposibile? din
punctul de vedere al fizicii contemporane. Ei din moment ce aceste fenomene nu pot avea loc, pe oamenii
de ştiinţă nu$i mai interesează să >citească? dovezile producerii lorK necitind aceste dovezi, ei vor rămâne
la părerea că asemene a fenomene nu există, consecinţa directă a acestei stări de lucruri fiind numărul
restrâns de cercetări privind 5! sau !!#.
3n ciuda lipsei de date ştiinţifice, materialele existente ne permit să tragem unele concluzii în legătură
cu aceste fenomene.
!!# sunt experienţe umane universale, nu pentru că sunt trăite de un număr foarte mare de oameni, ci
pentru că s$au produs de$a lungul întregii istorii a omenirii şi pentru că există asemănări flagrante între
experienţele trăite de oameni cu niveluri de cultură total diferite. 2 !!# trăită de o gospodină din Nansas
va semăna foarte mult cu o alta, trăită de un locuitor al !giptului antic.
3n al doilea rând, o !!# este, în general, o experienţă trăită o dată în viaţă şi atunci dintr$o pură
întâmplare, întâmplare care poate să însemne, uneori, o boală %mai ales o boală incurabilă& sau o emoţie
puternică. 3n maDoritatea cazurilor însă, !!# este trăită în timpul somnului, aparent fără vreo cauză anume.
unt foarte rare cazurile în care o !!# este trăită în mod deliberat %şi deci, nu involuntar&.
3n al treilea rând, o !!# este ceva cu totul unic, un moment crucial, care poate zdruncina din temelii
convingerile semenilor noştri, ceva de genul >4u mai cred în viaţa de după moarte sau în existenţa
sufletelor nemuritoare. Acum %tiu că voi supravieţui morţii.? 5ersoana respectivă are sentimentul că
trăieşte >în afara? trupului %deşi continuă să fie cât se poate de lucidă şi să perceapă tot ce se petrece în
Durul său&. Această >dedublare? o face să$şi dea seama că are un suflet, care va supravieţui morţii trupului,
deşi nu este obligatoriu ca !!# să urmeze încetării funcţiilor vitale ale organismului. 2 astfel de
experienţă, care este ceva mai mult decât un vis sau decât o simplă 6alucinaţie, poate fi trăită şi în timpul
vieţii, când organismul se află >în perfectă stare de funcţionare?. 2ricum, indiferent dacă credem sau nu în
>realitatea? !!#, acestea sunt totuşi nişte experienţe ce merită a fi studiate din punct de vedere psi6ologic.
!u personal sunt convins că ideile noastre legate de existenţa sufletelor au că punct de plecare !!# trăite
de înaintaşii noştri. Oinând cont de importanţa, în mai toate religiile, a ideii privind existenţa sufletelor, ca
şi de importanţa religiei în viaţa oamenilor, pare de necrezut ca ştiinţa să fi putut ignora cu desăvârşire
această problemă.
3n al patrulea rând, maDoritatea celor care trăiesc o !!# %în Dur de (@$(*P& resimt o imensă mulţumire
sufletească, în timp ce
asemenea fenomene nu pe
se *P din decât
produc ei aceste experienţe
în clipa morţii. îiAlţii
înspăimântă.
în sc6imb,Einegăsind
asta pentru
nici că, în opinia
o altă lor, se
explicaţie,
tem pur şi simplu să nu fi >înnebunit?.
3n al cincilea rând, se întâmplă adesea ca descrierea unor întâmplări sau a unor locuri îndepărtate să fie
mai corectă şi mai fidelă decât cea datorată unei simple coincidenţe. !xplicaţiile nu pot fi decât două fie
ca !!# >6alucinantă? s$a combinat cu o 5!, fie că, într$un anumit sens, persoana a fost într$adevăr acolo.
!!# devine în acest caz cât se poate de reală. Iaptul că aproape tot ceea ce ştim despre !!# se bazează pe
relatările celor ce au trăit asemenea experienţe prezintă două inconveniente maDore. 5rimul ar fi că cei mai
mulţi oameni nu pot trăi o !!# la comandă, adică după propria lor dorinţă, ceea ce face deci imposibilă
studierea acestor experienţe în condiţii de laborator. #el de$al doilea inconvenient este acela că, atunci
când o persoană este introdusă brusc şi pentru o perioadă scurta de timp într$un mediu înconDurător cu totul
nou pentru ea, s$ar putea foarte bine ca relatările acesteia să fie destul de subiective şi de neconcludente,
dată fiind emoţia resimţită la contactul cu o lume necunoscută şi ciudată. Ar fi foarte bine să dispunem, în
cercetările noastre asupra !!#, de >călători? cu experienţă, care să poată realiza !!# după dorinţă şi care
să fie în acelaşi timp şi foarte buni >reporteri?.
#artea de faţă este unică felul ei. !a reprezintă o relatare, direct de la sursă, a sute de !!#, trăite de o
persoană care este, cred eu, şi un bun reporter, fiind prima carte de acest gen publicată până în prezent.
Robert A. Monroe este un om de afaceri prosper, care, cu totul pe neaşteptate, a început să trăiască !!#
cu mai bine de zece ani în urmă. 5rovenind dintr$o familie foarte bună şi beneficiind de o pregătire
intelectuală situată mult deasupra nivelului mediu, el şi$a dat seama de caracterul neobişnuit al acestor
experienţe şi, c6iar de la început, şi$a notat totul, cu o precizie demnă de invidiat
4u mă voi referi acum la experienţele sale per se& o va face Robert Monroe însuşi, în pagi6ile cărţii
sale. oi menţiona în sc6imb calităţile sale de reporter, care mă fac, pe mine cel puţin, să cred cu adevărat
toate cele relatate de el.
 $a constatat, prin metode specifice %cum ar fi, de exemplu, metoda c6estionarelor& ca maDoritatea celor
care trăiesc o !!# nu vor relata atât ceea ce s$a întâmplat în realitate, cât ceea ce cred ei că semnifică
experienţa respectivă. ă presupunem, de exemplu, că cineva se >trezeşte?, în plină noapte, plutind în aer,
deasupra propriului său trup. Apoi, din ce în ce mai surprins, el va zări în celălalt capăt al camerei o siluetă
întunecată şi neclară, învăluită într$un cerc de lumină albastră, în clipa următoare însă, îşi va pierde
cunoştinţa, pentru a se trezi apoi, din nou, în propriu$i trup. Bn bun reporter va putea descrie această scenă,
în vreme ce o persoană neavizată, aşa cum suntem cei mai mulţi dintre noi, va spune ceva de genul >Azi$
noapte, din mila +omnului, sufletul meu nemuritor a ieşit din mormântul trupului meu. Apoi a apărut un
înger, ca semn al graţiei divine.?
Relatările celor care au trăit !!# abundă în denaturări. Afirmaţii de genul >a fost voinţa +omnului?,
>silueta aceea lipsită de contur s$a transformat într$un înger?, >cercul albastru este un simbol al +ivinităţii
atotputernice? ţin de interpretarea fenomenului şi nu de experien'a în sine. #ei mai mulţi oameni nici nu
îşi dau seama că, de fapt, ei interpretează ceea ce văd, înc6ipuindu$şi că percep lucrurile aşa cum sunt.
+espre !!# repetate s$a mai scris %nu foarte mult, ce$i drept&. Robert Monroe este însă singurul care
recunoaşte măsura în care raţiunea sa încearcă să interpreteze aceste experienţe numai pe baza unui număr
de modele preexistente, cunoscute. #eea ce încearcă să facă Monroe este >să ne spună totul aşa cum este?.
5rimele cercetări de laborator, datând din perioada septembrie '(<* F august '(<<, au fost efectuate în
cadrul 0aboratorului de !lectroencefalografie %unde cerebrale& al Iacultăţii de Medicină din Ric6mond
%irginia&.
3n opt rânduri, domnul Monroe a fost rugat să încerce să facă o demonstraţie de dedu(lare, conectat
fiind la o serie întreagă de instrumente de măsurare a funcţiilor fiziologice, în acelaşi timp, a fost rugat să
>se ducă? în camera de alături, să >vadă? ce făcea te6nicianul care supraveg6ea întreaga aparatură şi să
>citească? un număr alcătuit din cinci cifre alese la întâmplare, scris pe o coală de 6ârtie pusă pe un raft
aflat la o înălţime de aproape doi metri de la podea, în timpul acesta, domnului Monroe i s$au efectuat
electroencefalograma, electrocardiograma şi i$au fost înregistrate mişcările globilor oculari.
5rimele şapte încercări au dat însă greş, 4u însă şi ultima, cea de$a opta. #ele două !!#, destul de
scurte ce$i drept, vor fi descrise, destul de amănunţit, în capitolul ; al acestei cărţi, intitulat >Aici şi acum?.
5rima !!#
necunoscut, aşaacă
constat
nu se în urmărirea
punea uneide
problema convorbiri
a verificapurtate de persoane
dacă este vorba de necunoscute
o >născocire?într$un
sau deloc şi el 3n
o 5!.
cadrul celei de$a doua !!#, domnul Monroe ne$a spus că nu îşi poate controla prea bine mişcările, aşa că
nu a reuşit nici să >citească? numărul de pe raftul din camera alăturată, în sc6imb, el l$a >văzut? pe
te6nician ieşind din cameră şi stând de vorbă cu cineva pe 6ol %acel cineva fiind c6iar soţia sa&.
#a parapsi6olog, am considerat aceste rezultate cât se poate de încuraDatoare, mai ales legat de studierea
în laborator a unor asemenea fenomene neobişnuite.
A doua oară, am lucrat cu domnul Monroe în laborator, în vara anului '(<), când mi$a făcut o vizită în
#alifornia.
Am făcut o singură experienţă, în cursul căreia domnul Monroe s$a dedublat de două ori. $a trezit
aproape imediat după prima !!#, apreciind că nu durase decât opt până la zece secunde.
!lectroencefalograma făcută înainte de trezirea domnului Monroe a arătat un model de tadiu l şi,
probabil, o singură mişcare rapidă a globilor oculari. 1ensiunea arterială a scăzut brusc, timp de aproape
opt secunde, după care a revenit la valorile normale. +omnul Monroe mi$a spus apoi că a simţit efectiv
cum iese, >rostogolindu$se? din propriu$i corp, aDunge în spaţiul dintre laboratorul propriu$zis şi camera de
înregistrări, după care simte nevoia de a se reîntoarce în corp din cauza unei greutăţi în respiraţie, în tot
acest timp, asistenta, Qoan #raLford, şi cu mine l$am urmărit pe ecranul unui monitor şi l$am văzut
întinzând încet braţele şi depărtându$le de corp, după care s$a trezit.
+omnul Monroe a încercat apoi să >citească? un număr scris pe o coală de 6ârtie pusă pe unul din
rafturile din camera de înregistrări. !lectroencefalograma arăta că subiectul dormea, motiv pentru care,
după trei sferturi de oră, l$am strigat prin interfon, amintindu$i că ceea ce vroiam de la el era o !!#.
#âteva minute mai târziu, ne$a spus că trăise o !!#, dar, fiind dezorientat, a urmărit un cablu, care, credea
el, ducea în camera de înregistrări, în sc6imb, s$a trezit într$un loc cu totul necunoscut.
#omplet dezorientat, s$a reîntors în corp. +in descrierea locului respectiv, ne$am dat seama că era vorba
de o curte interioara, pe care domnul Monroe nu o văzuse, într$adevăr, niciodată.
+in punctul de vedere al modificărilor fiziologice s$a înregistrat tot un model de vis %tadiul '&, însoţit
de două mişcări rapide ale globilor oculari, tensiunea arterială rămânând constantă.
!xperienţele domnului Monroe, ca şi cele ale multor alte persoane, precum şi numeroasele 5! arată că
percepţia noastră fizică, senzorială, este foarte limitată şi că dimensiunile realităţii sunt mult mai întinse
decât ştim sau ne înc6ipuim noi.
3n cele ce urmează, vă voi relata două experienţe care, pe mine cel puţin, m$au impresionat foarte mult,
dar care sunt foarte greu de evaluat după criteriile noastre ştiinţifice obişnuite. 0a scurt timp după această
primă serie de experienţe de laborator, m$am mutat de pe #oasta de !st în #alifornia. #âteva luni mai
târziu, soţia mea şi cu mine am 6otărât să facem următoarea experienţă într$o seară, ne$am concentrat timp
de o Dumătate de oră, încercând să$l aDutăm pe domnul Monroe ca, printr$o !!#, să vină la noi. +acă
reuşea să descrie interiorul casei noastre, obţineam şi noi o serie de date privitoare la aspectele
parapsi6ologice ale !!# sale. 3n după$amiaza zilei respective, îi telefonasem domnului Monroe, spunându$
i numai că, în seara aceea, la o anumită oră %pe care nu i$am precizat$o, după cum nu i$am oferit nici un alt
amănunt suplimentar& aveam să încercăm să$l >aducem? la noi acasă.
Am ales la întâmplare o oră târzie, la care, credeam eu, domnul Monroe dormea de mult. !ra în Dur de
'' noaptea, ora #aliforniei, sau 9 dimineaţa, ora de pe #oasta de !st. 0a ora '', soţia mea şi cu mine am
început să ne concentrăm. 0a ora ''@*, a sunat telefonul, întrerupându$ne. 4$am răspuns şi am continuat
să ne concentrăm până la ora '':@. A doua zi de dimineaţă, l$am sunat pe domnul Monroe, spunându$i că
rezultatele fuseseră încuraDatoare şi rugându$l să aştearnă pe 6ârtie tot ceea ce simţise, văzuse sau auzise,
pentru a compara totul cu propriile noastre relatări.
"ată un fragment din însemnările domnului Monroe >eara a trecut fără să se întâmple nimic
neobişnuit. M$am băgat în pat pe la ora l ;@, deşi încă nu îmi era somn %poziţie nord$sud&. 5isica era lângă
mine, în pat. 0a un moment dat, mi s$a făcut foarte cald.
!ram încă treaz şi perfect conştient de faptul că nu dormeam %nu eram nici măcar în starea aceea de
semiveg6e, care precede, somnul propriu$zis&. 0a un moment dat, am simţit cum ceva %sau cineva& mă
rostogoleşte dintr$o parte în alta, după care mă trage de picioare %am auzit pisica miorlăind a frică&. +ându$
mi
faţăseama că persoană
de orice toate astea erau în legătură cu experienţa lui #6arlie, am renunţat la obişnuita mea prudenţă
necunoscută.
#ontinuam să fiu tras de picioare, timp în care încercam şi eu să mă >desprind? de propriul meu corp
fizic. 0a un moment dat, nu m$am mai simţit tras de picioare, în sc6imb, o mână m$a apucat de înc6eietură,
mai întâi încet, apoi din ce în ce mai tare, până când m$a ,?scos? cu totul din corpul fizic. 5lin de încredere,
mi$am exprimat dorinţa de a mă duce la #6arlie, dacă, bineînţeles el %sau ea& vroia să mă conducă până
acolo. Răspunsul a fost afirmativ. #ând m$a apucat din nou de mână %şi cu destulă putere încă& am simţit
atingerea unui braţ de bărbat, musculos şi păros. +ar de văzut nu puteam vedea cui anume îi aparţinea
respectivul braţ. 0a un moment dat, m$am auzit şi strigat pe nume, după care, am început să >zburăm?.
+upă un zbor incredibil de scurt %în Dur de cinci secunde, după părerea mea&, ne$am oprit, iar acel ceva sau
cineva care mă ţinea de mână mi$a dat drumul. 3n Durul meu era linişte şi întuneric. Apoi m$am trezit în
ceva ce părea să fie o cameră...? +omnul Monroe a mai spus că, după această scurtă !!#, s$a dat Dos din
pat şi m$a sunat. !ra ora 9@* dimineaţa %ora de pe #oasta de !st&. Asta înseamnă că la un minut sau două
după ce eu şi soţia mea am început să ne concentrăm, domnul Monroe s$a simţit >tras de picioare? şi
>scos? din propriu$i corp. 5e de altă parte, descrierea casei noastre, ca şi a ceea ce făceam eu şi soţia mea
nu a corespuns deloc realităţii domnul Monroe a >văzut? în cameră prea multe persoane, m$a >văzut? pe
mine făcând lucruri pe care nu le$am făcut, iar descrierea camerei a fost destul de vagă.
Acest lucru se întâmplă atunci când parapsi6ologii au de$a face cu fenomene greu de controlat. 4u se
poate spune cu certitudine că este vorba de un efect paranormal, dar nici că nu s$a întâmplat absolut nimic.
!ste foarte comod, fireşte, să rămânem în continuare fideli ipotezelor tradiţionale, conform cărora lumea
fizică este ceea ce pare a fi, iar o persoană fie se află într$un anumit loc, pe care îl poate percepe, fie nu.
!!# însă, reprezintă un amestec derutant de percepţii corecte ale realităţii fizice şi de percepţii ale unor
lucruri care nu se află sau nu se petrec în acelaşi loc în care se găseşte şi persoana respectivă %sau cel puţin
aşa îşi poate înc6ipui un simplu observator neavizat&.
 A doua >experienţă? pe care vreau să v$o relatez a avut loc în toamna anului '(=@, când l$am vizitat pe
domnul Monroe, în irginia. Am rămas la el peste noapte, urmând ca a doua zi de dimineaţă să plec la
as6ington. eara, l$am rugat ca, peste noapte, dacă reuşea să se >dedubleze?, să >vină? şi în camera mea.
+acă avea >forţa? de a mă >scoate? şi pe mine din propriu$mi corp, puteam trăi şi eu, o dată cu el, o
!!#. 3n sinea mea, eram perfect conştient de faptul că, pe de$o parte, vroiam să reuşească, iar pe de alta,
îmi doream să dea greş.
3nspre dimineaţă %avusesem un somn destul de agitat& visam, când, dintr$o dată, mi$am amintit că
domnul Monroe urma să încerce să mă >scoată? din corpul meu fizic. !ram deDa pe Dumătate treaz, când
am simţit o >vibraţie?, care avea în ea ceva ameninţător. Am încercat să$mi înfrâng teama, gândindu$mă că
aveam să trăiesc o !!#. 0a un moment dat însă, mi$am pierdut cunoştinţa şi nu$mi amintesc decât că, în
clipa în care m$am trezit, am avut sentimentul că experienţa eşuase. 2 săptămână mai târziu, primind o
scrisoare de la un coleg din 4eL or7, renumitul parapsi6olog dr. tanle Nrippner, am început să mă
întreb dacă într$adevăr eşuase. +octorul Nrippner îmi scria despre o experienţă pe care fiica sa vitregă,
#arie, la care eu ţin foarte mult, o avusese în dimineaţa în care eu >visam?. #arie i$a spus tatălui ei că, în
drum spre şcoală, m$a văzut stând la o masă, într$un restaurant din centrul 4eL or7$ului. Mi$am dat
seama imediat că fata mă văzuse aproape la ora la care eu visam. 4ici ea, nici tatăl ei nu ştiau că în ziua
aceea mă aflam pe #oasta de !st.
Asta înseamnă că, pentru prima oară în viaţa mea, încercasem, în mod conştient, să trăiesc o !!# %din
câte ştiu eu, n$am reuşit niciodată&. Ei, în vreme ce eu nu îmi amintesc să fi trăit o asemenea experienţă, un
prieten îmi spune că am fost văzut într$un restaurant din 4eL or7. #eea ce este încă şi mai surprinzător
este faptul că eu detest restaurantele neLor7eze %în care n$aş intra pentru nimic în lume&K în sc6imb, îmi
face întotdeauna o deosebită plăcere să mă întâlnesc cu #arie sau cu tatăl ei. #oincidenţă8 +in nou ceva ce
nu este nici argument ştiinţific, dar nici un fapt oarecare, fără nici un sens.
Această ultima întâmplare ilustrează atitudinea mea faţă de !!#.
+eşi nu îmi face plăcere să o recunosc, aceste experienţe mă înspăimântă. 5e de$o parte, mă interesează
fenomenul %mai ales din punct de vedere ştiinţific, iar pe de altă parte, ideea de a trăi >pe pielea mea? o
asemenea experienţă mă înspăimântă. Mă mai gândesc şi că !!# seamănă întrucâtva cu moartea, urmată
de
dacăintrarea într$o altă
cele relatate lume,domnul
de către necunoscută,
Monroelucru de finatură
nu pot să mă
respinse ca sperie şi maialtceva
fiind nimic tare. )acă
decât!!# sunt >reale?,
>născocirile unei
imaginaţii bolnave sau >simple vise?, viziunea noastră asupra lumii urmează să se sc6imbe radical. Ei încă
într$un mod care nu este în nici un caz de natură să ne liniştească.
5si6ologii sunt unanimi în a recunoaşte că natura umană rezistă oricăror sc6imbări. 4e place ca lumea
să fie aşa cum credem noi că este %c6iar şi neplăcută uneori&. Ei asta pentru că putem anticipa ce se poate
întâmpla. c6imbările, nesiguranţa şi îndoiala pot întoarce totul pe dos, mai ales atunci când nu ţin cont de
dorinţele, de voinţa şi de eul nostru.
5ână acum, m$am referit aproape în exclusivitate la aspectele ştiinţifice ale studierii !!#. Aspectul cel
mai important al subiectului de faţă este însă altul. !xperienţele domnului Monroe sunt înspăimântătoare.
!l vorbeşte despre moarte şi încă nu cu prea multe menaDamente. #artea de faţă vă va face să vă gândiţi la
moarte, dar nu în glumă şi nici în necunoştinţă de cauză, ci cât se poate de serios. !ste o carte ce merită a fi
citită, deşi cu unele puncte de vedere ale autorului.
eţi spune, probabil, că domnul Monroe este un om nebun. $aş sfătui să nu fiţi c6iar atât de categorici.
5e de altă parte însă, nu trebuie nici să luaţi ca pe un adevăr absolut toate cele relatate de el. !ste un bun
reporter, un om pe care îl respect enorm, dar să nu uităm că, la urma urmelor nu este decât un om cu un
anumit grad de cultură, produs al epocii şi al societăţii în care trăieşte. 5uterea lui de observaţie este deci
limitată. +acă nu uitaţi acest lucru, acordând însă toată atenţia experienţelor pe care le descrie, veţi putea
învăţa o mulţime de lucruri %c6iar dacă, la început, acestea vă vor şoca& şi, în primul rând, faptul că nu
tre(uie să *ă fie teaă.
+acă aţi avut deDa o !!#, cartea aceasta vă va aDuta să vă înfrângeţi teama sau să vă dezvoltaţi
eventualele puteri paranormale. Mie unul nu$mi rămâne decât să vă urez succes.
Charles T. Tart
Davis, California 10 ianuarie, 1971
 '.
MAS"! AB +AR8
Materialul conţinut în această carte a primit autorizaţie de publicare şi a văzut lumina tiparului
din două motive. 5rimul este acela că, difuzându$l, se va reuşi ca cel puţin o persoană să fie ferită
de agonia şi spaima provocată de asemenea experienţe, ca şi de eventualele erori datorate tocmai
faptului că există întrebări care nu au primit încă un răspuns concret. #el puţin o persoană se va
simţi mai liniştită la gândul că şi alte persoane asemenea ei au trăit experienţe similare. !a va
aDunge să recu6oască
reprezintă un adevăratfenomenul,
traumatism&evitând
sau, înastfel psi6oterapia
cel mai %care, pentru
rău caz, colapsul mintalceişi mai mulţi dintre
internarea într$unnoi,
ospiciu.
#el de$al doilea motiv este acela că mâine sau în anii ce vor urma, ştiinţele formale vor marca
o dezvoltare deosebită, ceea ce va duce la îmbogăţirea cunoştinţelor oamenilor, la o mai bună
autocunoaştere şi la înţelegerea mediului înconDurător.
+acă va fi atins măcar unul din aceste scopuri %dacă nu c6iar amândouă&, înseamnă că, într$
adevăr, eforturile noastre nu au fost zadarnice.
Materialul prezentat nu se adresează în mod special unei anumite categorii de cititori. -a mai
mult decât atât, limbaDul folosit este pe înţelesul atât al oamenilor de ştiinţă, cât şi al
necunoscătorilor în domeniu.
"ată un prim exemplu în acest sens %fac precizarea că este vorba de relatarea unei experienţe
absolut personale&
>1otul a început în primăvara anului '(*). +uceam, alături de familia mea, o viaţă cât se poate
de normală. 0ocuiam undeva la ţară, în miDlocul unei naturi mirifice. ingura mea preocupare mai
puţin ortodoxă era aceea legată de te6nicile de învăţare în timpul somnului %subiectul fiind, de
cele mai multe ori, eu însumi&.
3ntr$o duminică, în timp ce ai mei erau la biserică, am făcut o experienţă, ascultând de mai
multe ori o bandă înregistrată într$un loc cât se poate de izolat. Ei pentru că totul a decurs normal,
mi$am propus să folosesc aceeaşi înregistrare şi în cazul altor subiecţi.
#ând ai mei s$au întors de la biserică, am luat cu toţii o gustare %omletă cu slăninuţă şi cafea&.
2 oră mai târziu, am simţit o durere ascuţită în stomac, mai precis în regiunea diafragmei sau a
plexului solar, c6iar sub cutia toracică.
0a început, am crezut că este din cauza mâncării şi am încercat să vomit, însă stomacul meu
era gol. 4u ştiam ce să mai cred. Mâncaserăm cu toţii acelaşi lucru şi totuşi numai pe mine mă
c6inuia durerea aceea îngrozitoare. Am încercat să mă mişc şi să fac câţiva paşi, în speranţa că nu
era decât o crampă musculară. 4u era nici apendicită, pentru că apendicele îmi fusese deDa scos.
3n ciuda durerii, puteam respira destul de leDer, inima îmi bătea regulat, nu transpiram şi nici nu
aveam febră. 4umai rigiditatea aceea musculară şi senzaţia că un fier înroşit îmi străpunge partea
superioară a abdomenului.
0a un moment dat, m$am gândit că s$ar putea să fie din cauza înregistrării pe care o
ascultasem. Ascultând$o însă din nou şi recitind textul înregistrat, pe care îl scrisesem iniţial într$
un caiet, n$am găsit nimic neobişnuit.
5oate că ar fi trebuit să c6em imediat un doctor. +ar nu părea să fie ceva c6iar atât de grav şi
nici nu pot să spun că mă durea din ce în ce mai tare. 4u, durerea, deşi c6inuitoare, era, totuşi,
constantă. 4u mă simţeam nici mai rău, dar nici mai bine.
5ână la urmă însă, am telefonat după un medic, însă n$am reuşit să dăm de nici unul. au nu
răspundea nimeni, sau ni se spunea că nu sunt acasă. 1otul a durat de la ora unu şi Dumătate până
aproape de miezul nopţii. Am luat tot felul de medicamente, dar fără nici un rezultat. +upă miezul
nopţii, am reuşit, în sfârşit, sa adorm.
A doua zi de dimineaţă, când m$am trezit, atât durerea, cât şi senzaţia aceea de redoare
musculară dispăruseră. 4u ştiu nici acum ce anume le provocase. 1ot ce ştiu este că aceasta a fost
prima dintr$o serie întreagă de întâmplări >ieşite din comun?.
1rei săptămâni mai târziu, tot într$o duminică, eram din nou singur acasă, ai mei fiind plecaţi,
ca de obicei, la biserică. tăteam întins pe canapeaua din camera de zi %cu capul înspre nord, dacă
asta are vreo importanţă&, pe punctul de a aţipi. 0a un moment dat, am văzut o rază ce cobora
parcă din cer, făcând cu linia orizontului un ung6i de aproximativ :@T. !ra ca o lumină caldă, pe
care o simţeam din ce în ce mai aproape.
0a început, am crezut că este doar o rază de soare. Apoi, mi$am dat seama că acest lucru era
practic imposibil, eu aflându$mă în dreptul laturii dinspre nord a casei.
3n clipa în care raza m$a atins, am început să tremur puternic, cu alte cuvinte, sa >vibrez?. Mă
simţeam ca prins într$o meng6ină, incapabil să reacţionez sau să mă împotrivesc în vreun fel
acelui tremur de$a dreptul inexplicabil. 3nspăimântat la culme, am încercat să mă mişc, ceea ce
însă nu mi$a fost deloc uşor. +ar, pe măsură ce mă mişcăm, ridicându$mă în capul oaselor,
vibraţiile au încetat şi o dată cu ele şi strânsoarea meng6inei invizibile.
M$am ridicat în picioare şi am făcut câţiva paşi. !ram sigur că nu îmi pierdusem cunoştinţa şi
că fusesem tot timpul cât se poate de lucid. >1ot timpul? însemnând, de fapt, câteva secunde
%uitându$mă la ceas, mi$am dat seama că nu trecuse nici un minut de când mă întinsesem pe
canapea. 4u înc6isesem oc6ii şi auzisem tot timpul zgomotele de afară. M$am uitat pe fereastră,
privind înspre nord, deşi nu ştiu nici eu de ce şi ce anume mă aşteptam să văd. 4evăzând nimic
neobişnuit, am ieşit din casă şi m$am plimbat prin grădină, nedumerit şi intrigat de ciudata
întâmplare.
3n următoarele şase săptămâni, am retrăit de nouă ori acelaşi coşmar, în locuri şi momente
diferite, dar întotdeauna după ce mă întindeam în pat sau pe canapea, să mă odi6nesc. Ei de
fiecare dată, în momentul în care încercam să mă ridic, >vibraţiile? încetau. "ar ceea ce mi se părea
încă şi mai ciudat este că, în vreme ce corpul meu >simţea? vibraţiile, eu unul nu vedeam nimic,
nici o mişcare.
Am crezut, mai întâi, că este vorba de ceva patologic şi m$am gândit în primul rând la
epilepsie. +ar, interesându$mă mai îndeaproape, am înţeles că, în timpul crizelor, epilepticii îşi
pierd cunoştinţa şi nu mai simt absolut nimic. 3n afară de asta, epilepsia este ereditară,
manifestându$se încă din copilărie, ceea ce, în cazul meu, era exclus. M$am gândit apoi că s$ar
putea să fie vorba de o tumoare pe creier. imptomele nu erau tipice, dar exista, totuşi, şi această
posibilitate.
+upă mai multe ezitări, m$am adresat, în sfârşit, medicului meu, doctorul Ric6ard Sordon,
căruia i$am descris în amănunt toate simptomele şi stările acelea ciudate prin care treceam. #a
internist, îmi putea pune un diagnostic cât de cât corect, cu atât mai mult cu cât îmi cunoştea şi
antecedentele patologice.
+octorul
vreme Sordon
şi aveam m$adeconsultat,
nevoie ceva maidupă
multăcare mi$a Mi$a
odi6nă. spus mai
că, poate, muncisem
spus să dau Dos şiprea mult7ilograme.
câteva în ultima
5e scurt, din punct de vedere fizic, eram sănătos tun. 4ici vorbă de tumoare pe creier sau de
epilepsie. +eci, dacă nu există nici o cauză fizică, materială, mi$am spus eu, înseamnă că nu este
vorba decât de o 6alucinaţie, de un fel de vis. Ei mi$am propus ca, în caz că se repetă, să observ
totul cât mai obiectiv cu putinţă.
pre surprinderea mea, ocazia mi s$a ivit c6iar în seara aceea %deci mult mai repede decât mi$aş
fi putut înc6ipui&.
A început la vreo două minute după ce m$am băgat în pat. +e data aceasta însă, eram 6otărât să
văd ce se întâmplă şi să nu mă împotrivesc în nici un fel vibraţiilor, cu care începusem c6iar să mă
obişnuiesc. 1otul nu a durat decât cinci minute şi a fost ca un şoc electric, nedureros şi de Doasă
frecvenţă, mult mai slab decât de obicei.
#u toate ca eram foarte speriat, încercam sa$mi păstrez calmul şi să privesc cât mai atent în
Durul meu. Mă întrebam ce avea să urmeze. 4$a urmat nimic. +upă aproape cinci minute,
>vibraţiile? au încetat, iar eu >m$am trezit? cât se poate de normal. "nima îmi bătea, ce$i drept, mai
tare, dar nu atât de teamă, cât de emoţie.
#u timpul, am descoperit şi alte lucruri. +e pildă, o dată, m$am trezit înconDurat de un cerc de
scântei, cu un diametru de circa doi metri, pe care însă nu$l vedeam decât dacă ţineam oc6ii
înc6işi. 0a un moment dat, cercul a început să se învârtească în Durul meu, iar vibraţiile au devenit,
dintr$o dată, foarte puternice. 3n clipa în care cercul mi$a trecut pe deasupra capului, am auzit un
vuiet foarte puternic şi am simţit vibraţiile în creier.
4$am reuşit însă să$mi dau seama ce era acel cerc strălucitor şi de ce apăruse.
oţiei şi copiilor mei nu le$am spus nimic din toate astea, pentru că nu vroiam să$şi facă griDi
din cauza mea, mai ales că nu ştiam încă nimic sigur. M$am adresat, în sc6imb, unui prieten,
psi6olog de renume, dr. 5oster -rads6aL. +aca n$ar fi fost el, nu ştiu unde m$aş fi aflat acum.
5oate într$un ospiciu.
0a început, s.$a gândit că ar putea fi vorba de o formă de 6alucinaţie. 0a fel ca şi doctorul
Sordon, -rads6aL mă cunoştea foarte bine şi c6iar a râs când l$am întrebat dacă nu cumva era
vorba de un început de sc6izofrenie. #ând l$am întrebat ce să fac, mi$a dat un răspuns pe care n$
am să$l uit niciodată.
F 4$ai altceva de făcut decât să studiezi atent fenomenul şi să vezi ce se mai întâmplă.. Altă
soluţie nu există. !u să fiu în locul tău, nu m$aş lăsa până când n$aş descoperi adevărul.
Au trecut câteva luni, timp în care vibraţiile nu numai că n$au încetat, dar s$au şi înteţit,
începuseră c6iar sa mă plictisească, când...
3ntr$o seară, după ce m$am urcat în pat, le$am simţit. Aşteptându$le să înceteze, stăteam întins,
cu braţul drept atârnând peste marginea patului şi cu vârful degetelor atingând covoraşul de lângă
pat. Am încercat să mişc degetele şi mi$am dat seama că puteam zgâria covorul. Iără sa mă
gândesc sau să$mi dau seama că putea mişca degetele în timpul vibraţiilor, am apăsat ceva mai
tare şi mi$am simţit parcă degetele pătrunzând, prin covor, şi atingând podeaua. Mânat de
curiozitate, am apăsat şi mai tare, până când degetele mi$au pătruns prin podea, aDungând pe
tavanul camerei de dedesubt Apăsând din ce în ce mai tare, am >străbătut? camera de la parter,
podeaua acesteia, până când, la un momeat dat, am dat de un strat de apă. Ei brusc, am realizat
absurdul situaţiei. !ram treaz, priveam pe fereastră şi vedeam luna, pomii din grădină şi dealurile
din depărtare. Etiam că sunt în pat, învelit cu plapuma şi cu capul pe pernă. ibraţiile nu
încetaseră, dar slăbiseră în intensitate.
Ei totuşi... mâna mea se bălăcea în apă, iar braţul drept părea să fi >străpuns? podeaua camerei.
!ra o senzaţie mai mult decât ciudată, care persista, în ciuda faptului că eram treaz şi atent la tot
ceea ce se petrecea
străpunsese podeauaîncamerei8
Durul meu. #um se putea ca, treaz fiind, să >visez? că braţul meu
#ând vibraţiile au încetat, m$am gândit imediat la o eventuală legătură între ele şi faptul că
braţul meu străpunsese podeaua.
+acă încetau înainte ca eu să apuc să$mi >scot? braţul, podeaua se putea înc6ide?, iar eu riscam
să rămân fără o mână. 5oate că înseşi vibraţiile făcuseră o gaură în podea. +ar cum8 Mi$am
>smuls? braţul din podea, l$am ridicat şi l$am pus pe pat. #urând după aceea, vibraţiile au încetat.
M$am dat Dos din pat, am aprins lumina şi am cercetat cu atenţie podeaua şi covorul. 4$am văzut
însă nimic deosebit, nici o gaură, nici un semn cât de mic care să amintească de cele petrecute cu
câteva minute în urmă. Mi$am privit atent mâna şi braţul, încercând să zăresc măcar câţiva stropi
de apă. 3nsă pielea era perfect uscată. Atunci m$am uitat prin cameră. oţia mea dormea şi toate
lucrurile erau la locul lor.
"$am povestit doctorului -rads6aL toată întâmplarea, iar el a fost de părere că ne aflam în faţa
unui >vis?, a unui >rod al imaginaţiei? mele. +upă câteva zile, m$a prezentat unui psi6iatru de
renume, dr. 0eLis olberg, căruia i$am descris cu lux de amănunte fenomenul >vibraţiilor? %n$
am avut însă curaDul să$i povestesc şi întâmplarea cu >braţul care a străpuns podeaua?&.
!ram din ce în ce mai nedumerit şi speram ca ştiinţa şi te6nica modernă să$mi ofere, dacă nu
răspunsuri categorice, măcar unele explicaţii sau interpretări cât de cât promiţătoare. Aveam şi eu,
ce$i drept, unele cunoştinţe ştiinţifice %în special de inginerie şi de medicină&. Acum însă, mă
confruntam cu o situaţie cu totul nouă, pe care nu mi$o puteam explica, indiferent din ce ung6i aş
fiprivit$o.
2 lună mai târziu, când am simţit din nou >vibraţiile?, m$am ferit să mai mişc vreo mână sau
vreun picior. !ra târziu şi tocmai mă urcasem în pat să mă culc. oţia mea dormea deDa de o
Dumătate de oră. 3n timp ce >vibram? şi încercam să înţeleg ce se petrece cu mine, m$am gândit, cu
totul întâmplător la planorul pe care intenţionam să mi$l cumpăr %planorismul era una dintre
pasiunile mele&. Ei fără să mă gândesc la urmări F de fapt, nici prin cap nu$mi trecea că avea să
fie vreuna F mi$am imaginat, pur şi simplu, ce plăcut este să poţi zbura, în clipa următoare, am
simţit că mă apasă ceva pe umărul drept.
Ridicând mâna, am dat de un perete neted, pe care l$am şi văzut %cu toate că lumina din cameră
era destul de slabă&. Era într$adevăr un perete neted, care se afla c6iar în spatele meu. Am crezut
că adormisem şi căzusem din pat %nu mi se întâmplase niciodată aşa ceva, dar cum se petreceau
atâtea lucruri ciudate, nu mă mai mira să cad şi din pat&.
M$a surprins faptul că peretele acela nu avea nici ferestre, nici uşi, nici vreo mobilă lipită de el.
4u era un perete al dormitorului meu. Ei totuşi îmi era cunoscut. 3n clipa următoare, am înţeles.
4u era un perete, ci tavanul. "ar eu pluteam în aer, cu spatele aproape lipit de tavan. Uburam şi
priveam îngrozit în Dos. Am văzut patul şi pe soţia mea dormind alături de... un bărbat necunoscut.
#e vis ciudat, mi$am spus eu. #ine putea fi bărbatul acela, care, în visul meu, dormea alături de
soţia mea8 Bitându$mă mai bine, am înlemnit +ăr(atul acela era eu
+eci, eu eram sus, aproape de tavan, în timp ce corpul meu rămăsese Dos, în pat. Asta însemna
că murisem. "ar eu nu vroiam să mor.
+isperat, m$am aruncat înapoi în propriu$mi corp şi, în clipa următoare, am simţit din nou
patul, perna şi plapuma.
#e se întâmplase8 Iusesem cât pe$aci să mor8 în afara faptului că inima îmi bătea mai repede
decât de obicei, totul părea să fie cât se poate de normal. ibiraţiile încetaseră. M$am dat Dos din
pat, am făcut câţiva paşi prin cameră, m$am uitat pe fereastră şi am fumat o ţigară.
4u mai aveam curaDul să mă urc în pat şi să mă culc. 0a câteva zile de la această întâmplare,
m$am dus din nou la doctorul Sordon, în vederea unui nou consult. +eşi nu i$am povestit ce mi se
întâmplase, şi$a dat seama
%sânge, fluoroscopii, cât de îngriDorat
electrocardiograme, eram. M$a consultat,sumar
electroencefalograme, mi$ade
făcut o serie
urină&, m$a de analize
palpat şi mi$
a pus o mulţime de întrebări, dar rezultatul a fost unul şi acelaşi era un o perfect noral.
Mi$a prescris nişte calmante şi m$a trimis acasă, sfatuindu$mă să dau Dos câteva 7ilograme, să
fumez mai puţin, să mă odi6nesc mai mult şi dându$mi de înţeles că fi-ic, nu sufeream de nimic.
M$am dus apoi la doctorul -rads6aL, psi6ologul. Acesta m$a sfătuit ca, dacă pot, să încerc să
repet experienţa. !u însă i$am răspuns că n$aveam nici un c6ef să mor.
 F #um să mori8 râse el. unt atâţia oameni care practică oga şi care se pot dedubla, fără să
păţească nimic.
F #um adică >se pot dedubla?8
F e pot dedubla, adică pot ieşi, pentru o vreme, din propriul lor corp fizic, deplasându$se c6iar
şi pe distanţe foarte mari. Ar trebui să încerci şi tu.
"$am răspuns că nu pot crede aşa ceva. 4imeni nu se poate deplasa în afara corpului fizic.
F !u în locul tău n$aş fi c6iar atât de sigur. Ai făcut filozofie în facultate8
F +a, dar nu$mi amintesc să fi auzit vreodată de c6estia asta cu >ieşitul din corp?.
F 5oate că n$ai avut un profesor bun de filozofie. +octorul -rads6aL îşi aprinse o ţigară,
apoi continuă
F 4u mai fi atât de mărginit, încearcă şi ai să vezi ce se întâmplă. +upă cum spunea
profesorul meu de filozofie, >dacă nu vezi cu un oc6i, întoarce capul şi priveşte cu celălalt, iar
dacă nu
vezi cu nici unul, atunci ciuleşte urec6ile şi ascultă.?
Ei aşa am şi făcut. -a, mai mult decât atât, am încercat să mă dedublez, ceea ce, într$un târziu,
am şi reuşit.
Am plutit o vreme pe deasupra patului, după care m$am oprit %mai bine zis, mi$am impus să mă
opresc&, deşi puţin speriat la gândul că puteam, +oamne fereşte, să cad. +upă câteva secunde,
concentrându$mă din nou, mi$am impus să >cobor? şi, în clipa următoare, mă aflam iarăşi în pat,
treaz şi cât se poate de lucid. Ei lucid fusesem tot timpul, din clipa în care m$am urcat în pat şi
până când am simţit că au încetat toate vibraţiile. +ar se putea foarte bine să fi fost ceva ireal F o
6alucinaţie sau un vis. 3n cazul acesta însă, cum puteam eu să ştiu cât timp fusesem treaz şi când
anume începusem să visez8
MaDoritatea celor internaţi în ospicii au >dileme? de acest gen. Această primă experienţă
>controlată?, ca şi celelalte care au urmat, m$au făcut sa înţeleg, în sfârşit, că nu era vorba nici de
vise, nici de 6alucinaţii, nici de o nevroză sau, şi mai rău, de un început de sc6izofrenie şi nici de
auto6ipnoză %stare în care, după cum se ştie, subiectul poate emite tot felul de aberaţii&, ci de cu
totul altceva. "ar în'eleerea şi acceptarea fără rezerve a fenomenului m$a făcut să privesc dintr$o
cu totul altă perspectivă şi propria mea experienţă de viaţă şi educaţia pe care o primisem,
conceptele şi sistemul de valori în care crezusem până atunci, zdruncinându$mi credinţa în
caracterul absolut şi ex6austiv al aşa$zisului adevăr ştiinţific. 5ână nu demult, fusesem convins că
oamenii de ştiinţă au găsit răspunsuri la toate întrebările. au la aproape toate.
+impotrivă, dacă respingeam ceea ce, pentru ine, era acum cât se poate de evident, însemna
că respingeam însăşi ideea că emanciparea omului depinde în primul rând de explicarea a ceea ce
nu %ti încă, prin ceea ce %ti.
!u însă nu ştiam dacă, în cazul meu, era vorba de magie sau de un dar pe care mi$l 6ărăzise
+umnezeu8 Ei nu ştiu nici acum.?
 9.
#/B1/R" E" #!R#!1/R"
#um reacţionăm atunci când ne aflăm în faţa unui fenomen necunoscut8 3l ignorăm8 3l dăm
uitării8 3n nici un caz. Ei asta din două motive. 5rimul ţine de curiozitatea noastră înnăscută. "ar în
al doilea rând, cum am putea uita sau ignora un elefant apărut pe neaşteptate în dormitorul nostru8
au, mai mult decât atât, o fantomă ce bântuie noaptea prin toată casa8
!u unul continuam să fiu cât se poate de neliniştit şi de speriat la gândul că ceea ce mi se
întâmplase
unei %şi nu oMai
boli psi6ice. singură dată&
ales că avea destule
aveam să se repete. #el mai
cunoştinţe de mult mă temeam
psi6ologie de eventualitatea
şi prieteni psi6ologi şi
psi6iatri %cu care nici nu îndrăzneam să vorbesc despre ceea ce mi se întâmpla de la o vreme
încoace&. Mă temeam să nu devin pacientul lor, pierzându$mi astfel statutul de om noral. #a să
nu mai vorbesc de prietenii mei mai puţin avizaţi în materie de psi6ologie, care, în mod sigur, ar fi
spus despre mine că sunt >nebun de legat?, ceea ce ar fi afectat atât viaţa mea, cât şi pe cea a
familiei mele. +ar, deşi iniţial n$am vrut să le spun nimic, totuşi nevoia de a$mi explica toate
acele fenomene atât de ciudate m$a determinat, în cele din urmă, să$i povestesc totul soţiei mele,
care a devenit astfel un martor neliniştit şi temător al unor întâmplări ce contraveneau
convingerilor sale religioase. #opiii în sc6imb, erau pe atunci prea mici pentru a înţelege. %Mai
târziu, când au mai crescut, le$am povestit şi lor despre ciudatele experienţe pe care le trăiam&.
#u timpul, am început să mă obişnuiesc cu toate acele fenomene stranii, pe care, mai mult
decât atât, începusem c6iar să le pot controla. Etiam deDa că nu aveau nici o cauză fiziologică şi că
nu eram mai nebun decât cei mai mulţi dintre semenii mei. +ar cu toate acestea, continuam să fiu
neliniştit la gândul că putea fi vorba de o stare anormală, de o diformitate, său c6iar de o boală, ce
trebuia ascunsă oamenilor >sănătoşi?. +octorul -rads6aL era singura persoană cu care puteam
vorbi despre asta. Mai exista şi o altă soluţie psi6oterapia. +ar asta ar fi însemnat un an întreg
%sau mai mulţi& de interviuri zilnice, care m$ar fi costat şi mii de dolari, riscând, pe deasupra, să
nu dea nici rezultatele scontate.
3n cele din urmă, am început să notez tot ceea ce mi se întâmpla.
3n plus, am început să citesc cărţi de religie şi filozofie %domenii pe care, în tinereţe, le
negliDasem destul de mult&, convins fiind că numai religia şi filozofia mă puteau aDuta să găsesc
răspunsurile pe care le căutam.
-iblia şi celelalte scrieri creştine descriu şi încearcă c6iar să explice o serie de întâmplări
asemănătoare, toate însă fără vreo cauză specifică şi aproape imposibil de controlat. 1ot ceea ce
puteam face era să mă rog, să meditez, să postesc, să mă duc la biserică, să mă spovedesc, să cred
în fânta 1reime, să mă împotrivesc Răului şi să mă las în voia +omnului.
+ar dacă ceea ce mi se întâmpla mie era un lucru >bun?, însemna că acel lucru, acel >dar? era
de sorginte divină. +ar de ce îmi fusese 6ărăzit tocmai mie, care nu avusesem niciodată veleităţi
de sfânt8
+acă însă acel lucru %atât de nou pentru mine& era >rău?, asta însemna că nu +umnezeu, ci
+iavolul %sau un demon& fusese cel care mi$l >6ărăzise?, pentru a pune stăpânire pe sufletul meu.
"ar în cazul în care eram >posedat?, demonul trebuia exorci-at.
5reoţii ortodocşi pe care i$am cunoscut înclinau, mai curând, spre cea de$a doua variantă,
considerându$mă deci un eretic şi, ca atare, un individ cât se poate de periculos.
Religiile orientale în sc6imb, acceptă ideea existenţei unui corp eteric sau astral, care se poate
>desprinde? de corpul fizic. +ar nu oricine îşi poate părăsi, fie şi temporar, corpul fizic. Acest
lucru nu îl pot face decât cei înzestraţi cu un spirit superior %şamanii, preoţii, predicatorii, lamaşii,
învăţaţii, dar şi membrii unor culte secrete sau ai unor secte&.
+ar dacă aşa stăteau lucrurile, eu ce sau cine eram şi cum de mă puteam dedubla8 !ram,
desigur, prea bătrân pentru a începe o viaţă nouă, într$o mănăstire din 1ibet. Mă simţeam din ce în
ce mai singur şi mai deprimat la gândul că ştiinţa contemporană nu îmi putea oferi răspunsuri la
toate întrebările pe care mi le puneam.
+ar tocmai atunci am aflat de existenţa în tatele Bnite, a unui grup clandestin. pun
clandestin, deşi nu există nici o lege care să$i interzică activitatea, iar membrii săi nu sunt nici
persecutaţi, nici puşi sub urmărire, mai ales că nu se amestecă decât arareori în afaceri, în ştiinţă,
în politică, în artă sau în sistemul de învăţământ. Srupul are adepţi nu numai în tatele Bnite, dar
şi în ţările din vestul !uropei.
Membrii grupului, care, în paranteză fie spus, sunt nişte persoane cât se poate de respectabile,
nu vorbesc cu nimeni altcineva despre concepţiile şi preocupările lor. !i ştiu din proprie
experienţă că a fi sincer şi desc6is înseamnă a$ţi atrage dezaprobarea celor din Dur, c6iar şi a celor
mai buni prieteni.
+in câte ştiu eu, membrii grupului, al căror număr este de ordinul milioanelor, provin din mai
toate mediile sociale de la oameni de ştiinţă, psi6iatri şi medici, până la gospodine, studenţi,
oameni de afaceri, adolescenţi şi c6iar preoţi.
!i se adună în secret, în grupuri mici, iar anunţurile sunt alcătuite în aşa fel, încât să nu le poată
înţelege decât >adepţii?.
5articipanţii nu discută despre problemele grupului decât cu membrii acestuia. #u excepţia
familiei sau a prietenilor apropiaţi %care, de cele mai multe ori, sunt şi ei membri ai grupului&,
nimeni nu este la curent cu preocupările secrete ale membrilor grupului. Aceştia sunt devotaţi,
sentimental şi intelectual, propriei lor cauze. Aşa se face că grupul îşi are propria sa literatură,
propriul său limbaD, ba c6iar şi proprii săi semizei.
3n momentul de faţă, grupul este foarte dezorganizat. +e fapt, nici nu este vorba de o
organizaţie în adevăratul sens al cuvântului %mai ales că nu are nici nume&, ci de grupuri restrânse
de oameni, care se adună cu regularitate, acasă la câte unul dintre ei sau în casa paro6ială a
vreunei biserici.
Srupul este alcătuit, în primul rând, din parapsi6ologi %destul de puţini la număr&, doctori sau
doctoranzi în psi6ologie, specialişti de renume în domeniul 5!. 0$aş aminti aici pe dr. Q.-.
R6ine, care, vreme de treizeci de ani, a pus la punct o serie întreagă de teste simple de
probabilitate statistică, pe baza cărora a reuşit să demonstreze că 5! este o realitate. MaDoritatea
psi6ologilor şi psi6iatrilor americani consideră însă rezultatele cercetărilor sale ca fiind ambigue,
neconcludente şi, ca atare, inacceptabile. +in grup mai fac parte şi alţi parapsi6ologi de renume,
cum ar fi AndriDa 5u6aric6, Q.S.5ratt, Robert #roo7all, Vornell Vart sau Sardner Murp6.
#eilalţi membri ai grupului îi idolatrizează aproape pe >liderii? lor, despre care vorbesc
întotdeauna în termenii cei mai elogioşi.
5arapsi6ologii, fie ei astrologi, mediumuri, vindecători sau 6ipnotizatori, îşi câştigă existenţa
%cel puţin în parte& tocmai din activitatea pe care o desfăşoară.
#ei mai mulţi dintre ei se invidiază unul pe celălalt, punând aproape întotdeauna sub semnul
întrebării te6nicile
derâdere sau şi teoriilecuavansate
să privească de >rivalii?
îngăduinţa celui ce lor. e întâmplă
se consideră adesea celor
superior ca uniidin
dintre ei să ia în
Dur toate
rezultatele nelegate direct de specialitatea lor. Acesta este, poate, şi motivul pentru care grupul
este atât de dezorganizat. #u toate acestea însă, membrii lui sunt o(lia'i să colaboreze între ei,
pentru că n$au cui altcuiva să$i împărtăşească propriile idei şi experienţe, mai ales că nimeni
altcineva nu i$ar înţelege.
ă nu credeţi cumva că vreau să$i defăimez sau să$i discreditez pe aceşti oameni care, la urma
urmelor, sunt cu toţii adevăraţi experţi în domeniu, care, fiecare în felul său, caută Adevărul.
Membrii clubului au la dispoziţie ziare, reviste, cărţi %o serie de edituri de renume publică
anual cel puţin cincizeci de cărţi de specialitate& şi c6iar programe de radio şi de televiziune. #u
toate acestea, din cauza faptului că grupul este încă destul de restrâns, prima reacţie a publicului
este aproape întotdeauna aceeaşi >+oar nu credeţi cu adevărat în c6estiile astea, nu$i aşa8?
+ar în cazul acesta, vă veţi întreba dumneavoastră, cine sunt membrii grupului8 3n ciuda a ceea
ce v$aţi putea înc6ipui, grupul nu este o simplă adunătură de indivizi superstiţioşi, proşti, inculţi şi
stupizi. unt, ce$i drept, şi din aceştia, dar nu într$o proporţie mai mare decât în cadrul populaţiei
totale a unei ţări, de exemplu. $ar putea c6iar ca aceste persoane să aibă un #" %coeficient de
inteligenţă& superior multora dintre noi.
#eea ce îi uneşte pe toţi aceşti oameni este credinţa că %a& eul interior al omului nu este nici
înţeles, nici complet exprimat în societatea noastră contemporanăK şi %b& că acest eu interior are
capacitatea de a acţiona, mintal şi material, la un nivel necunoscut şi nerecunoscut de ştiinţa
modernă. Srupul este alcătuit, în exclusivitate, din oameni a căror principală preocupare este
aceea de a citi, vorbi, gândi, discuta şi participa la orice fel de acţiuni sau activităţi >psi6ice? sau
>spirituale?.
ă veţi întreba, poate, ce înseamnă să iei parte la o acţiune sau la o activitate psi6ică. "ar eu vă
voi răspunde cât se poate de simplu înseamnă să fii martorul sau să trăieşti >pe propria$ţi piele?
un fenomen ce nu poate fi explicat pe baze ştiinţifice, filozofice sau religioase. Bnii dintre noi, fie
nu vor da nici o atenţie acestor fenomene, fie le vor uita aproape imediat. Alţii, care devin
eventual membrii ai grupului, încearcă să găsească unele răspunsuri.
!u unul m$am alăturat membrilor grupului pentru că nu aveam nici o altă sursă de informaţii,
însă, din păcate, informaţiile de care dispuneau erau şi ele destul de limitate %cel puţin la vremea
aceea&. +ar, cel puţin, mă aflam în miDlocul unor oameni care credeau într$adevăr în posibilitatea
existenţei tării a +oua sau a celui de$al +oilea #orp.
"$am cunoscut pe mulţi dintre membrii grupului şi pot să spun că sunt, cu toţii, nişte oameni cât
se poate de drăguţi. "$am întâlnit aproape peste tot, în sate, în oraşele mari, printre oamenii de
afaceri, în biserici, în universităţi şi c6iar în cadrul Asociaţiei Americane de 5si6iatrie. unt
oameni veseli, îndatoritori şi altruişti. 5ot spune c6iar că sunt cei mai altruişti şi mai religioşi
oameni %în adevăratul sens al cuvântului& pe care i$am cunoscut vreodată.
4ici unul dintre ei nu deţine însă A+!/RB0. Iiecare are propria sa versiune în legătură cu
adevărul şi poate că există c6iar mai multe adevăruri.
Am asistat la şedinţe de spiritism, am pus întrebări precise, dar n$am primit decât răspunsuri
evazive şi, ca atare, neconvingătoare. Ei totuşi, în timpul unei asemenea şedinţe, am fost, spre
surprinderea mea, martorul unei !!#, care ne$a convins %pe mine şi pe cei prezenţi& de autenticele
însuşiri paranormale ale mediumului.
3n cele din urmă, după ce am citit lucrările unor parapsi6ologi de renume %ca de exemplu !dgar
#ace& şi am asistat la o serie întreagă de şedinţe de spiritism şi de dedublare %sau, mai bine zis,
de extracorporalizare&, am înţeles ce se înt/pla cu ine. !ra vorba, pur şi simplu, de o proiec'ie
astrală. +octorul -rads6aL îmi vorbise în treacăt despre acest fenomen, pe care însă nu$l
cunoştea decât foarte
părăsire temporară vag. Proiec'ia
a corpului astrală este denumirea sub care este cunoscută te6nica de
fizic şi de deplasare, c6iar şi pe distanţe mari, într$un corp imaterial,
numit corp astral sau eteric. #uvântului >astral? i s$au atribuit o serie întreagă de conotaţii,
termenul nefiind interpretat întotdeauna pe baze exclusiv ştiinţifice.
3n vremurile demult apuse, cuvântul >astral? era legat de ritualurile mistice şi oculte %vrăDi,
descântece, magie, incantaţii& pe care omul modern le priveşte ca pe nişte superstiţii prosteşti şi
absurde. 5e de altă parte, cercetările în acest domeniu fiind aproape inexistente, eu încă nu ştiu ce
înseamnă cuvântul >astral?. +e aceea prefer să folosesc termenii de >al +oilea #orp? şi >tarea
a +oua?.
!xistă în momentul de faţă un anume gen de literatură, care înfăţişează o lume astrală,
compusă din mai multe planuri, lume în care oamenii nu pot aDunge decât după >moarte?. !xistă
însă şi persoane al căror corp >astral? sau >eteric? se poate >desprinde? de corpul fizic şi care pot
astfel >călători? în astral şi vorbi cu >morţii?, după care se întorc înapoi în corpul fizic.
5entru ca această adevărată minune să devină realitate este necesar ca persoana respectivă să fi
atins un anumit nivel %sau stadiu& de dezvoltare spirituală. +ar pentru aceasta, este necesară
cunoaşterea unor >precepte?, transmise, în taină, din generaţie în generaţie, spre >luminarea? celor
îndreptăţiţi să le cunoască. $a întâmplat, fireşte, şi ca unii dintre cei >aleşi? să dezvăluie secretul,
şi ca o serie de >neiniţiaţi? să descopere, absolut întâmplător, te6nica dedublării. 3n trecut, cei ce
îndrăzneau să practice această te6nică erau fie canonizaţi, fie pedepsiţi, arşi pe rug, luaţi în
derâdere sau întemniţaţi.
3ntreaga literatură care tratează problema psi6icului uman face dese referiri la al +oilea #orp.
#u mult înaintea apariţiei #reştinismului şi a -ibliei, în ţări ca "ndia, #6ina sau !gipt, existenţa
acestui al +oilea #orp era aproape unanim recunoscută. "storicii însă, au atribuit această idee
mitologiei popoarelor respective.
Aceeaşi credinţă în existenţa unui al +oilea #orp o regăsim, ceva mai târziu, şi în -iblie %atât
în ec6iul cât şi în 4oul 1estament&.
1extele religioase, fie ele catolice sau protestante, abundă în relatări ale unor sfinţi sau ale altor
personaDe biblice şi discipoli, care au trăit, voit sau nu, în momentele lor de extaz religios,
experienţe asemănătoare %a se citi !!#&.
3n 2rient, existenţa celui de$al +oilea #orp este acceptată ca o realitate, mai ales de către
adepţii acestei idei %lamaşi, călugări, guru&, înzestraţi cu puteri mintale şi fizice F graţie cărora se
pot c6iar şi dedubla F oameni care nu se sfiesc să contrazică ştiinţa contemporană în totalitatea
ei. ocietatea noastră materialistă prin excelenţă a ignorat în permanenţă aceste puteri, tocmai
pentru faptul că nu şi le poate explica.
Ei totuşi, organizaţiile de cercetări psi6ologice sunt în posesia a sute de relatări ale unor !!#,
relatări ce pot fi oricând puse la dispoziţia celor interesaţi.
+e fapt, toate aceste experienţe sunt trăiri spontane, de genul acelora de care cei mai mulţi
dintre noi n$au parte decât >o dată în viaţă?. !le se produc, de obicei, fie atunci când individul este
bolnav sau slăbit, fie ca urmare a unei emoţii puternice.
!xistă şi cazuri, mai rare ce$i drept, de !!# produse în mod voit, deliberat, de însuşi individul
în cauză, care, trecând în tarea a +oua, se poate deplasa dintr$un loc în altul %fireşte, după
>ieşirea? din propriu$i corp fizic&. !nglezul 2liver Iox, de pildă, s$a ocupat îndeaproape de
aspectele teoretice şi practice ale psi6ologiei, publicând o serie întreagă de relatări ale unor !!#,
ca şi te6nicile de >trecere? în tarea a +oua.
lvan Muldoon a publicat, între anii '(:)$'(*', în colaborare cu VereLard #arrington, o
serie de lucrări de specialitate, care, cu timpul, au devenit adevărate lucrări de referinţă în
domeniul parapsi6ologiei.
Recent, ai
absolvenţi o serie de cercetători,
unei instituţii cum ar fisuperior,
de învăţământ Vornell au
Vart, 4andor
studiat Iodor sau
fenomenul din Robert
punctul#roo7all,
de vederetoţi
al
omului de ştiinţă, făcând în acelaşi timp şi o serie de evaluări cât se poate de exacte.
1oate aceste lucrări se rezumă la a demonstra existenţa celui de$al +oilea #orp, fără însă a
oferi suficiente date experimentale %nefilozofice&.
5e de altă parte însă, mă întreb cum se poate împăca această abordare analitică cu religia8
2amenii credeau cândva %nu cu multă vreme în urmă&, că electricitatea era +umnezeu. Mai
înainte, crezuseră astfel şi despre oare, fulgere sau foc. 2amenii de ştiinţă ne$au dovedit însă,
prin experienţe, că a crede aşa ceva era, pur şi simplu, o prostie. Aşa se va întâmpla, cred eu, şi cu
convingerea cu care mulţi dintre noi neagă existenţa tării a +oua şi a celui de$al +oilea #orp. Ei
atunci, poate, voi afla şi eu răspunsuri la întrebările care mă frământă.
 +2!U" MA1!R"A0!
3n toamna anului '(<;, a avut loc la 0os Angeles, o întrunire deosebit de interesantă, la care au
participat aproximativ douăzeci de psi6iatri, psi6ologi, oameni de ştiinţă şi... eu. A fost o seară cât
se poate de reuşită. copul întrunirii a fost acela de a analiza, cu sinceritate şi maximă seriozitate,
o serie de experienţe. +upă câteva ore de întrebări, puse de către membrii grupului, a venit şi
rândul meu. !u le$am pus fiecăruia dintre ei două întrebări foarte simple>+acă vi s$ar întâmpla
ceea ce mi s$a întâmplat mie, ce aţi face8?
5ărerea maDorităţii %mai mult de două treimi dintre cei prezenţi& a fost că trebuie făcut orice
efort pentru a continua astfel de experienţe, în speranţa lămuririi şi lărgirii cunoştinţelor omului
despre el însuşi. #âţiva însă m$au sfătuit, mai în glumă, mai în serios, să aler, nu să er la un
psi6iatru. +ar nici unul dintre cei prezenţi nu s$a oferit să fie el acel psi6iatru.
A doua întrebare a fost >Aţi vrea să participaţi personal la asemenea experienţe neobişnuite8?
+e data aceasta, Dumătate din cei prezenţi au răspuns afirmativ. Ei, lucru ciudat, din această
categorie făceau parte şi unii dintre cei care se dovediseră destul de sceptici în legătură cu
realitatea unor asemenea experienţe.
ă veţi întreba, poate, de ce s$au adunat, totuşi, în seara aceea, toţi acei oameni. Iie din
curiozitate, fie din cauza mulţimii de dovezi materiale, acumulate în timp. !u unul înclin să cred
că este vorba, mai degrabă, de existenţa acelor dovezi materiale. 3n cele ce urmează, vă voi
prezenta câteva din relatările c6eie care au stârnit interesul celor prezenţi.
'@H(H*) )upă0aia-ă
10a dedu(lat din nou, cu inten'ia de a0i *i-ita pe doctorul +rads!a$ %i pe so'ia acestuia.
)/ndu0i seaa că doctorul era răcit, 0a /ndit să ă 2duc3 în doritor, care era o caeră
pe care nu o *ă-use niciodată %i pe care descriind0o după aceea cu lux de aănunte, i0a
putut 2do*edi3 *i-ita în casa aceea. Totul a început, ca de o(icei, cu o rota'ie în aer, urată de
2plon4area 5 într0un tunel %i, de data aceasta, de sen-a'ia de urcu% 6failia +rads!a$ locuie %te
într0o casă situată la *reo cinci ile de (iroul eu, în */rful unui deal7. Eu plutea pe deasupra
copacilor, su( un cer senin, plin de stele. La un oent dat, a *ă-ut 6pe cer87 o siluetă uană,
în*ăluită într0o antie %i cu un coif pe cap, st/nd cu /inile în poală %i, poate, cu picioarele
încruci%ate, ca +uda, care, după c/te*a clipe, a dispărut. 9u %tiu nici acu ce a însenat ciudata
apari'ie. )e la o *ree încoace, urcu%ul a de*enit foarte ane*oios 6a a*ut c!iar sen-a'ia că,
treptat, puterile ă părăseau %i că n0a*ea să ai a4un la destina'ie7. :n clipa urătoare însă,
i s0a înt/plat ce*a cu totul nea%teptat. A si'it ca %i cu cine*a î%i trecuse /inile pe su(
(ra'ele ele %i ă ridica. Pe loc a si'it un *al de enerie, iar urcu%ul a de*enit %i el, dintr0o
dată, c/t se poate de u%or. A a4uns acasă la doana %i donul +rads!a$, pe care i0a 2*ă-ut3
afară, în rădină, ceea ce 0a surprins cu at/t ai ult cu c/t doctorul +rads!a$ fiind (olna*,
tre(uia să fie în pat.
)/nsul era însă î(răcat cu un pardesiu de culoare desc!isă, iar pe cap purta o pălărie.
)oana +rads!a$ purta o !aină neară, restul î(răcăin'ii fiind %i el de culoare înc!isă.
;eneau spre ine, a%a că 0a oprit. )ar ei au trecut pe l/nă ine, (ine dispu%i, fără să ă
*adă, îndreptindu0se spre o clădire ică, aseănătoare unui ara4.
A 2plutit 5prin fa'a lor, făc/ndu0le cu /na %i încerc/nd să le atra aten'ia asupra ea, dar
fără nici un re-ultat. Atunci, i s0a părut că îl aud pe doctorul +rads!a$ spun/ndu0i" 2 Ei
(ine, *ăd că nu ai ai ne*oie de a4utor3. <iind con*ins că reu%ise să intru în leătură cu el, a
2plonfat3 înapoi pe pă/nt 687, 0a reîntors la (irou, a 2reintrat3 în corp %i a desc!is
oc!ii
 Toate erau exact a%a cu le lăsase. Eu însă ă si'ea înro-itor de o(osit" la ura
urelor, era de a4uns pentru o sinură -i.
:n aceea%i seară, i0a sunat pe donul %i doana +rads!a$. 9u a făcut nici o afira'ie,
între(/ndu0i doar unde se aflaseră în după0aia-a acelei -ile, între orele patru %i cinci. =o'ia
ea, care %tia că donul +rads!a$ era (olna*, sus' inea că era practic iposi(il ca acesta să fi
ie%it din casă. )oana +rads!a$ însă, i0a spus că, pe la ora patru %i două-eci %i cinci de
inute, ie%ise din casă, îndrept/ndu0se spre ara4. =e ducea la po%tă, iar so'ul ei, con*ins fiind că
o ură de aer proaspăt a*ea să0i facă (ine, se î(răcase %i o înso'ise. Asta se petrecea în 4urul
orei patru %i două-eci %i cinci de inute. Iar eu ă 2întorsese5 acasă pe la ora patru %i
două-eci%i %apte de inute. A între(at0o cu ce erau î(răca'i. )oana +rads!a$ i0a spus că
purta o perec!e de pantaloni lari, neri %i un pulo*er ro%u, care nu se *edea, fiind acoperit de o
!aină neară, sport. )onul +rads!a$ purta un pardesiu de culoare desc!isă %i o pălărie pe
cap. >i totu%i, nici unul dintre ei nu 0a *ă-ut, nici nu a fost con%tient de pre-en'a ea. )onul
+rads!a$ nu î%i aintea să0i fi spus ce*a. Pro(lea este că eu ă a%teptase să0l ăsesc în
pat, ceea ce însă nu s0a înt/plat.
Existau o serie întreaă de coinciden'e. 9u era necesar să do*edesc asta niănui altcui*a.
9uai ie. :i do*ede%te F pentru pria oară cu 2pro(e ateriale3 ? că s0ar putea foarte
(ine să fie ai ult dec/t o a(era'ie, o !alucina'ie sau o trauă psi!ică, a%a cu sus'in
psi!oloia %i psi!iatria. =unt siur că a*ea ne*oie, ai ult dec/t oricine altcine*a, de o
do*adă aterială.
Este o siplă înt/plare, *e'i spune. )a, dar, pentru ine, este o înt/plare de neuitat.

Momentul vizitei mele la femilia -rads6aL coincide cu evenimentul fizic. 5osibilitatea

intervenţiei unui factor de 6alucinaţie prin autosugestie este exclusă. !u mă aşteptam să$l găsesc
pe doctorul -rads6aL în pat, dar realitatea fi-ică era cu totul alta, ceea ce, în primul moment, m$a
derutat
#u toate acestea, observaţiile mele ulterioare au coincis perfect cu realitatea, în ceea ce
priveşte
%'& 0ocul unde se aflau doctorul -rads6aL şi soţia acestuia.
%9& 5oziţia celor doi unul faţă de celălalt.
%:& Acţiunile celor doi.
%;& 3mbrăcămintea pe care o purtau.
5osibilitatea unei >precunoaşteri? inconştiente, printr$o observare anterioară a celor de mai sus
%'& 4egativă nu aveam nici o informaţie în legătură cu sc6imbarea planurilor lor sau cu orele şi
zilele când se duceau la poştă.
%9& agă nu aveam cum să ştiu, conştient vorbind, care dintre ei mergea în faţă şi care în urmă.
%:&4egativă nu aveam cum să ştiu dinainte că se îndreptau spre garaD, mergând aşa, unul în
faţa celuilalt.
%;&agă Mă aşteptam să$l >găsesc? pe doctorul -rads6aL îmbrăcat în piDama, nicidecum în
pardesiu.
*H:H*( )iinea'a
:ntr0un otel din @inston0=ale" 0a tre-it de*ree %i, la ora %apte %i 4uătate, 0a dus
să iau icul de4un. Apoi, pe la ora opt %i 4uătate, 0a întors în caeră %i 0a întins pe pat.
:n tip ce ă relaxa, a început să 2*i(re-5, după care, ie%ind din propriu0i corp fi-ic,
priul lucru pe care l0a 2*ă-ut3 a fost un (ăiat care se 4uca cu o ine de (ase0(all. Apoi, a
2*ă-ut3 un (ăr(at care încerca să pună ce*a pe (anc!eta din spate a unei a%ini 6de fapt, a unei
liu-ine7. Lucrul acela seăna, după părerea ea, cu o a%inu'ă cu ro'i %i otor electric. )upă
ce a pus a%inu'ă pe (anc!eta din spate a liu-inei, (ăr(atul s0a ridicat %i a tr/ntit portiera.
Iediat după aceea, a 2*ă-ut3 o asă rotundă, pe care se aflau o ul'ie de farfurii %i de ce%ti
Cine*a care stătea în picioare îpăr'ea celor a%e-a'i în 4urul esei ni%te căr'i de 4oc al(e %i ari
6sau cel pu'in a%a i s0a părut ie7. )ar cu puteau oare, ă între(a eu, să 4oace căr'i la o
asă plină de farfurii %i de ce%ti8 :n afară de asta, ă surprindea nuărul %i, ai ales, culoarea
căr'ilor de 4oc. )upă alte c/te*a clipe, 0a 2tre-it3 deasupra ora%ului, la o înăl'ie de
aproxiati* B , căut/ndu0i 2casa3. :n clipa în care a -ărit clădirea radioului, i0a
aintit că otelul se afla %i el prin apropiere. L0a 2locali-at3 iediat %i, tot iediat, 0a
reîntors în corp. 10a ridicat în capul oaselor %i a pri*it în 4ur. Toate erau la locul lor, exact
a%a cu le lăsase. :n aceea%i searăi 0a dus în *i-ită la ni%te prieteni, doana %i donul
Ane$ +a!nson, care %tiau c/te ce*a despre 2acti*ită'ile5 ele. :n clipa în care a intrat în casa
failiei +a!nson, a %tiut că înt/plarea din diinea'a aceea a*ea leătura cu ei.
A stat de *or(ă ai înt/i cu fiul lor, pe care l0a între(at ce făcea de diinea'ă între orele
D. %i F.. Copilul i0a răspuns că se ducea la %coală. :ntre(at ce anue făcea în tip ce
erea pe stradă, a răspuns că se 4uca cu o ine de (ase0(all, pe care o arunca în sus %i apoi o
prindea. 6)e%i îl cuno%tea (ine, nu %tia, totu%i, că (ăiatului îi plăcea (ase0(allul& cu toate că
este un lucru c/t se poate de firesc ca unui (ăie'el de nouă ani să0i placă (ase0(allul7. Apoi a
poenit despre (ăr(atul care punea ce*a ce seăna cu o a%inu'ă cu otor electric pe (anc!eta
din spate a unei a%ini. Gluit, donul +a!nson i0a spus că, exact la ora aceea, punea pe
(anc!eta din spate a a%inii sale un enerator ;an )eHraff, pe care i l0a %i arătat. 1i se părea
destul de ciudat să *ăd fizic ce*a ce, doar cu c/te*a ore în ură, 2*ă-use3 doar corpul eu
astral. Le0a po*estit apoi despre asa aceea plină de farfurii %i despre straniul pac!et de căr'i
de 4oc.
)oana +a!nson, *ădit eo'ionată, i0a spus că, în diinea'a aceea, pentru că se tre-iseră
cu to'ii ai t/r-iu dec/t de o(icei, ea fusese cea care îpăr'ise coresponden'a celor de la asă
6era *or(a de asa la care luau întotdeauna icul de4un7. Căr'i de 4oc al(e %i ari Erau cu to'ii
foarte tul(ura'i de cele înt/plate %i sunt siur că nu au r/s de ine.

Momentul >vizitei? mele matinale la familia -a6nson coincide cu o serie întreagă de

întâmplări reale. Valucinaţia prin autosugestie este exclusăK nu a existat din partea mea nici o
intenţie conştientă de a$i vizita pe -a6nsoniK este, totuşi, posibil să fi existat o motivaţie
inconştientă. #u toate acestea, relatările mele au coincis perfect cu realitatea.
%'& Iiul mergând pe stradă şi Ducându$se cu o minge de base$ball.
%9& +omnul -a6nson la maşină.
%:& +omnul -a6nson punând ceva pe banc6eta din spate a maşinii.
%;& +oamna -a6nson, în picioare, lângă, masă, împărţind >cărţi de Doc?.
%*& Mărimea neobişnuită şi culoarea >cărţilor de Doc?.
%<& 5e masă, se aflau farfurii şi ceşti.
5osibilitatea unei >precunoaşteri? inconştiente, printr$o observare anterioară a celor de mai sus
%'& 4egativă 4u
%9&4egativă 4u aveam
ştiam cădebăiatului
unde săîiştiu
plăcea base$ballul.
ce făcea domnul -a6nson, în dimineaţa aceea, la
maşină, iar cele relatate de dânsul nu făceau parte din rutina zilnică.
%:& 4egativă +upă cum am mai spus, încărcarea maşinii nu făcea parte din rutina zilnică, aşa
că eu, deşi cunoşteam, să zicem, obiceiurile de zi cu zi ale domnului -a6nson, nu aveam de unde
să ştiu că, în dimineaţa aceea, avea de gând să$şi încarce maşina.
67 4egativă 4u aveam cum să ştiu asta dinainte, pentru că nu doamna -a6nson era cea care
împărţea, de o(icei, corespondenţa, iar faptul că în dimineaţa aceea o făcuse, era ceva cu totul
neobişnuit.
%*&4egativă +in motivele arătate mai sus, la care se adaugă faptul că doamna -a6nson nu
avea obiceiul de a sorta corespondenţa la masă, ca şi interpretarea greşită a acţiunii în sine.
%<&agă Ar putea fi vorba de o cunoaştere a obiceiurilor familiei -a6nson, cu atât mai mult cu
cât mi s$a întâmplat, nu o dată, să iau micul deDun împreună cu ei c6iar la masa cu pricina.
'9H'@H<@ 9oaptea
A cunoscut0o pe doana 1., care pretindea că are puteri ediuice. A a*ut %i a toată
considera'ia pentru feeia aceasta, a cărei (unătate %i interitate orală sunt ai presus de
orice (ănuială. Cu toate acestea însă, particip/nd la două 2%edin'e3 de spiritis, a răas cu
ipresia clară că doana 1., de%i sinceră, odată intrată în transă, expria prin esturi o foră
de dedu(lare a personalită'ii. 2H!i-ii3 ei spirituali, care *or(eau prin ura ei, erau pentru ine
nici ai ult, nici ai pu'in, dec/t ni%te anifestări ale acestei dedu(lări. Asta nu înseană că
eu (ănuia cu*a că doana 1. crea în od deli(erat această ilu-ie, ci că totul nu era dec/t
re-ultatul unei stări !ipnotice autoinduse, feeia, ai ult ca siur, ne%tiind ce se înt/pla. =unt
a(solut con*ins că doana 1. nu 24uca teatru3 6cu ar putea crede unii dintre dunea*oastră7.
9u a fost %i nu este enul de o care să se prete-e la a%a ce*a.
:nsă ceea ce 0a neduerit a fost faptul că, în oentul în care le0a pus !i-ilor ei
spirituali F so'ul decedat %i un indian aerican F anuite între(ări, răspunsurile acestora,
rostite prin ura doanei 1., au fost destul de e*a-i*e 6ca de exeplu" 2 ;ei descoperi asta prin
propriile0'i resurse 57. Era, îi spunea eu, o cale c/t se poate de siplă de a e*ita un răspuns
ce putea fi *erificat într0un fel sau altul. A%a că eu unul era destul de sceptic în pri*in'a
2puterilor5 doanei 1.
Cu toate acestea, ceea ce s0a înt/plat aseară 6%i relatat astă-i7 a fost de natură să ă
derute-e destul deult. R.H., o prietenă a doanei 1., îi suerase să 2*i-ite-3 o %edin'ă de
spiritis la care a*ea sa participe doana 1., %edin'ă ce ura să ai(ă loc într0un apartaent
din 9e$ JorK, *ineri seară 6adică aseară7. 9uai că, pur %i siplu, a uitat de %edin'ă. >i iată ce
s0a înt/plat"
1i0a petrecut seara de *ineri acasă, îpreună cu so'ia ea. Pe la ora unspre-ece %i
4uătate, ne0a dus la culcare. P/nă aici, niic deose(it. =o'ia ea a adorit aproape iediat,
iar eu stătea întins, e*ident relaxat %i, pro(a(il, %i pe 4uătate adorit. La un oent dat, a
si'it că ă trec toate răcorile. A pri*it în 4urul eu 6în caeră nu era foarte întuneric7,
încerc/nd să0i dau seaa ce anue putuse să ă înspăi/nte, dar să ă %i fascine-e în acela%i
tip. 9u %tiu nici eu ce ă a%tepta să *ăd, dar, în clipa urătoare, a si'it că i se face părul
ăciucă" în praul u%ii, stătea o siluetă al(ă, ca o stafie. )e fapt, arăta ca orice stafie" a*ea o
înăl'ie de aproape doi etri %i era înfă%urată din cap p/nă0n picioare, într0un fel de cear%af
al(. =e spri4inea cu o /nă de tocul u%ii. Era de0a dreptul înro-it %i nu putea lea silueta
aceea înspăi/ntătoare de ce*a ce făcuse cu (ună %tiin'ă. :n clipa în care a început sa se
îndrepte spre ine, a în!e'at. )ar, în acela%i tip, a si'it că tre(uia să *ăd ce era. )upă
c/te*a clipe, a si'it pe oc!i ni%te /ini care ă îpiedicau să *ăd.
)e%i era înro-itor de speriat, a încercat, totu%i, să le îndepărte-, p/nă c/nd silueta aceea
fantoatică s0a apropiat foarte ult de patul eu. :n clipa aceea, cine*a 0a prins u%or de (ra'e,
a4ut/ndu0ă să ă dau 4os din pat. >i, dintr0o dată, a început să ă lini%tesc, %i asta pentru că
a si'it că acel ce*a sau cine*a era prietenos. A%a că nici nu 0a -(ătut să scap din
str/nsoarea lui, nici nu 0a îpotri*it atunci c/nd a început să ne i%că 6spun ne pentru că
si'ea că nu sunt sinur, ci înso'it, ai (ine -is, sus'inut, într0o parte %i în cealaltă, de c/te o
fiin'ă? sau entitate F necunoscută7. La un oent dat, ne0a tre-it deasupra unei caere ici,
în care se aflau patru feei. 10a uitat la cele două entită'i din dreapta %i din st/na ea. Erau
doi (ăr(a'i tineri 6p/nă în două-eci %i cinci de ani7. Cel din dreapta ea era (lond, cel din
st/na, (runet, aproape oriental. A/ndoi îi -/(eau.
:n clipa în care a încercat să *or(esc cu ei, a început să plutesc în 4os %i 0a a%e-at pe
sinurul scaun ol din caeră. Pe scaunul din fa'a ea stătea o feeie înaltă %i solidă,
î(răcată într0un taior de culoare neară. )upă c/te*a clipe, l/nă ine s0a a%e-at o feeie
în*e%/ntată într0o antie de culoare al(ă, lună p/nă la le-ne. Pe celelalte două însă, nu le
distinea foarte (ine. >tia că sunt feei, dar c!ipul nu li0l putea deslu%i. O *oce de feeie
0a între(at dacă îi aintesc să ai fi fost *reodată acolo, iar eu a asiurat0o că, într0
ade*ăr, fusese. Altă feeie a spus ce*a de cancer, dar asta este tot ce a putut au-i.
Apoi, una dintre ele 6cea î(răcată în neru7 s0a prins cu /inile de spătarul scaunului eu %i
s0a a%e-at c!iar peste ine. 9u îi si'ea reutatea, dar, din nu %tiu ce oti*, feeia s0a ridicat
(rusc în picioare, la care to'i cei pre-en'i au i-(ucnit în r/s. W>Cred că l0a 'inut destul& ar fi
(ine să0l duce înapoi 3, a spus, la un oent dat, o *oce de (ăr(at. >i, în clipa urătoare, ă
afla din nou în patul eu. Asta a fost tot, cu excep'ia faptului că, în tot acest tip, so'ia ea
fusese trea-ă %i ă au-ise c/nd /f/ind, c/nd e/nd sau sc/ncind, c/nd respir/nd rar %i încet,
aproape ipercepti(il. Altce*a nu a au-it %i nici nu a *ă-ut, cu excep'ia, poate, a pisicii noastre,
care dorea %i ea cu noi în caeră %i care, tre-indu0se (rusc din son, fusese extre de
ner*oasă. =o'ia ea era foarte speriat ă. =unt siur că %i eu a% fi fost la fel dacă a% fi trecut prin
ce trecuse ea.
1i0a aintit pe dată de 2%edin'aX la care fusese in*itat să particip %i, în clipa urătoare,
a pus /na pe telefon %i a sunat0o pe R.H., prietena doanei 1. A%a a aflat că la 2%edin'ă5
participaseră patru feei, dintre care una, cea î(răcată într0un taior neru, s0a a%e-at din
re%eală pe scaunul 2re-er*at3 ie, pentru ca, în clipa urătoare, să sară în picioare, au-ind0o
pe feeia î(răcată în al( spun/ndu0i, în luă, să 2nu se a%e-e pe +o(5. La un oent dat,
una dintre feei a spus că lucrea-ă la Cancer 1eorial ospital. Patru feei, î(răcă intea a
două dintre ele, statura uneia, ai precis a aceleia care s0a a%e-at peste ine, pentru ca în clipa
urătoare să sară în sus ca arsă, r/setele celorlalte trei, caera ică, referirea la 2cancer3,
toate acestea sunt prea ulte coinciden'e, c!iar %i pentru ine, ca să ai cred că 2a a*ut
!alucina'ii3. 9u, sunt con*ins că a fost acolo.
>i în ceea ce0i pri*e%te pe cei doi (ăr(a'i8 Reu%e%te, într0ade*ăr, doana 1. să counice cu
defunctul ei so' 6care, după cu a*ea să aflu după aceea, fusese (lond7 %i cu un t/năr indian8
Tre(uie să fiu ai pu'in sceptic %i ai lipsit de pre4udecă'i în ceea ce o pri*e%te pe doana 1.

Momentul >vizitei? mele în camera unde se aflau cele patru femei coincide cu întâmplările
propriu$zise, reale. Valucinaţia prin autosugestie este destul de vagă, dacă nu c6iar exclusă. Ei
asta pentru că se poate ca ideea unei vizite să fi fost reţinută în mod inconştient, deşi nu a existat
nici o încercare conştientă în acest sens. Relatările mele au coincis perfect cu realitatea
%'& Mărimea camerei.
%9&
%:& 4umărul de femei prezente, patru.
caunul gol.
%;& 3mbrăcămintea a două dintre femei.
%*& 5omenirea cuvântului >cancer?.
%<& Iemeia înaltă tare s$a aşezat peste mine.
%=& Râsetele celorlalte trei femei.
5osibilitatea unei >precunoaşteri? inconştiente,, printr$o observare anterioară a celor de mai
sus
%'& 4egativă nu au existat vizite sau descrieri anterioare ale apartamentului.
%9&agă există posibilitatea ca R.S. să$mi fi comunicat dinainte numărul de persoane ce aveau
să participe la >şedinţă?.
%:&4egativă ideea scaunului gol le$a venit pe loc, nicidecum dinainte.
%;&4egativă nu le mai văzusem niciodată pe femeile acelea şi nici nu aveam de unde să ştiu
cum erau îmbrăcate în seara respectivă.
6B7 4egativă din motivele arătate mai sus. 4u aveam de unde să ştiu că femeia aceea, pe care
nu o cunoşteam, lucra la >#ancer Memorial Vospital?.
%<&4egativă acţiune spontană, neplanificată.
%=&4egativă reacţia celorlalte femei a fost spontană.
!xistă şi alte relatări conţinând do*e-i ateriale, care au fost însă incluse în alte capitole ale
acestei cărţi, acolo unde pot servi la ilustrarea legăturii dintre teorie şi practică. Bna sau două
dintre aceste relatări se referă la încercări făcute în condiţii de laborator.
3ntâmplările pe care vi le$am relatat vi se vor părea, poate, luate separat, simpliste şi lipsite de
importanţă. +ar privite în ansamblu, ca părţi ale unui întreg, ele dobândesc o semnificaţie vitală.
!ste vorba, aici, de metoda trecerii de la particular la general sau, cu alte cuvinte, de aflarea
întregului emergent prin examinarea atentă a sute de elemente disparate.
 A"#" E" A#BM
Bna din întrebările cele mai obişnuite ce poate apărea în cursul oricărei discuţii pe tema
existenţei celui de$al +oilea #orp şi a tării a +oua este următoarea Gnde te duci8 5e baza
experienţelor de laborator, au fost identificate trei zone mari pe care le poate >străbate? corpul
astral desprins F pentru o vreme F de corpul fizic. 5rima zonă a fost numită, în lipsa unui alt
termen, mai potrivit, fera ". au, şi mai bine, >aici şi acum?.
fera " este cea mai credibilă. !a constă din oarmeni şi locuri care există cu adevărat. !ste, prin
excelenţă, zona materialului, zona pe care o percepem cu aDutorul simţurilor şi de care, cei mai
mulţi dintre noi sunt absolut siguri că există cu ade*ărat. 1oate întâmplările relatate în #apitolul :
au avut ca >decor? fera ". Aparent, totul este cât se poate de simplu. #orpul astral se desprinde de
corpul fizic, se deplasează pe distanţe mai scurte sau mai lungi, după care se reîntoarce în corpul
fizic. Atât şi nimic mai mult.
4umai de$ar fi atât de uşorG +in fericire pentru noi, factorii de care depinde orice !!# sunt
recognoscibili. ă luăm mai întâi factorii de direcie şi de identificare.
ă presupunem, de exemplu, că, aflat în propriul dumneavoastră corp fizic, reuşiţi, mai
degrabă să vă ridicaţi şi să plutiţi în aer, decât să călcaţi pe pământ sau să mergeţi cu maşina.
+escoperindu$vă această >capacitate?, veţi putea >zbura?, reuşind să parcurgeţi distanţe foarte
mari în numai câteva secunde. #um veţi proceda8 ă veţi ridica în aer, dar atât cât să evitaţi
obstacolele %copaci, clădiri înalte etc.&. 4u veţi >zbura? însă foarte sus. Ei asta pentru că o să vreţi
să recunoaşteţi bornele de 6otar, pe care v$ar fi imposibil să le vedeţi de la o înălţime de peste
'*@@ m. Aşa că veţi >zbura? mult mai Dos, adică la o înălţime de aproape :@ m de la pământ Apoi,
va trebui să ştiţi >pe unde să o luaţi? %asta în cazul în care aveţi deDa o >destinaţie? anume&. 5entru
asta, veţi căuta, din priviri, cât mai multe repere cunoscute %clădiri, străzi&. +upă ce veţi >pluti?
aşa, preţ de câteva secunde veţi avea la un moment dat, sentimentul că v$aţi >rătăcit?. eţi privi
înapoi şi veţi constata că nu mai recunoaşteţi nimic %nici măcar de la o înălţime de '*$9@ m&. Ei
asta pentru că noi suntem, cu toţii, lea'i de pă/nt %în primul rând, prin forţa de gravitaţie&, iar
înălţimea de la care privim în Durul nostru este de cel mult ',)@$9,@@ m. 3n afară de asta, noi
suntem obişnuiţi să privim în faţa noastră sau în Dos. Ioarte rar privim în sus, şi numai atunci când
ceva anume ne atrage atenţia.
ă ne gândim cât ne$ar lua să ne recunoaştem propria casă, într$o fotografie făcută de sus8 0a
fel de greu ne$ar fi şi dacă ne$am afla în aer, la o înălţime de peste :@ m de la pământ. 3n afară de
asta, se poate foarte bine ca cineva să ştie cum arată o anumită clădire văzută din faţă, dar nu şi
din spate. Aşa că, apropiindu$se prin spate de clădirea respectivă, nu o va putea identifica. 0a fel
se întâmplă şi cu piloţii care zboară la mică altitudine, mai ales în zilele cu cer senin. reme de o
clipă, nu pot recunoaşte nimic din ceea ce văd Dos, pe pământ, orientându$se numai cu aDutorul
instrumentelor de bord. !xistă însă situaţii şi mai complicate. #um veţi găsi, de pildă, într$un oraş
în care nu aţi mai fost niciodată, o casă care nu ştiţi cum arată8 %Asta în cazul în care proprietarul
acesteia nu instalează pe acoperiş un far cu o putere de '@.@@@.@@@ &.
Acum, să facem aceeaşi >călătorie? în corpul astral, comparând$o cu cea făcută în corpul fizic,
3nc6ipuiţi$vă că plutiţi în aer, la o înălţime de aproximativ :@ m de la pământ. +eşi este o zi
senină, >vederea? vă este oarecum slăbită. Ei asta pentru că nu stăpâniţi încă te6nica de a >şti? să
vedeţi şi, mai ales, >cum? să vedeţi. +e deplasat, vă veţi deplasa cu mai multă uşurinţă decât aţi
facut$o aflându$vă în corpul fizic.
+in fericire, mai există o cale de a aDunge acolo unde doriţi %şi încă mult mai repede& prin
concentrare. 4u trebuie decât să vă >gândiţi? la persoana pe care doriţi să o vedeţi F nu trebuie să
vă gândiţi niciodată la un loc anume, ci nuai la o persoană şi, în câteva clipe, veţi fi acolo. 3n
zborul dumneavoastră, este bine să evitaţi clădirile şi copacii. Iaptul că veţi >trece prin ele? vă va
tulbura, cel puţin la început, aşa că ar fi mai bine să le evitaţi. Ei eu mai am uneori tendinţa de a
ieşi pe uşă. 3nsă în clipa în care mâna corpului astral trece prin uşă, îmi aduc aminte că nu mă mai
aflu în corpul fizic şi că, deci, situaţia este cu totul alta. 3nciudat pe mine însumi, prefer să ies prin
zid decât pe uşă, cu atât mai mult cu cât aceasta reprezintă una dintre caracteristicile de bază ale
tării a +oua.
Ei acum, câteva cuvinte în legătură cu >călătoria? propriu$zisă şi cu >destinaţia? acesteia. +in
clipa în care începeţi să vă concentraţi, nu vă mai gândiţi la nimic altceva. +acă o faceţi, fie şi
pentru o fracţiune de secundă, direcţia vă va fi deviată.
3n cele ce urmează, vă voi prezenta câteva cazuri de >sc6imbare a direcţiei?, tocmai ca urmare
a >imixtiunii? unui gând nelegat de experienţa respectivă.
'9H;H<: )upă0aia-ă t/r-iu
Teperatura aerului" MNC, uiditate scă-ută, presiune atosferică ridicată. Te!nica
folosită" nuărătoarea in*ersă. Pe ăsură ce nuăra, sen-a'ia de căldură se aplifica. :i
propusese să *i-ite- un prieten. 10a întins în pat, iar dedu(larea s0a produs destul de repede.
Călătoria, în sc!i(, i s0a părut ult prea lună pentru o distan'ă de nici cinci Kiloetri.
Atunci 0a oprit %i a pri*it în 4urul eu. 1ă afla pe arinea acoperi%ului unei case cu
două eta4e. os, în curte, a *ă-ut o feeie cu o ătură în /nă. :n tip ce o pri*ea, feeia s0a
întors, *r/nd pesene să intre în casă. )ar, c!iar în clipa în care a *rut să desc!idă u%a, ce*a
anue a făcut0o să pri*ească în direc'ia ea. ;i-i(il înspăi/ntată, a intrat repede în casă,
tr/ntind u%a în ura ei.
1i0a dat seaa că tre(uia să plec, 4enat la /ndul că o speriase at/t de tare pe (iata
feeie. A făcut o i%care de întoarcere, după care a reu%it să intru destul de repede înapoi în
corpul fi-ic. Totul nu a durat dec/t %apte inute %i -ece secunde.
Coentariu" 1ă între( ce anue a putut *edea feeia aceea, de s0a speriat at/t de tare %i a
fuit în casă. :n afară de asta, de ce 2a luat0o3 pe acolo8 Explica'ia este una sinura"
concentrare defectuoasă sau insuficientă.

9(H<H<@ =eara t/r-iu

Teperatura aerului" FNC, uiditate edie, presiune atosferică norală. Cu toate că ă
si'ea foarte o(osit, îi propusese să0l 2*i-ite-3 pe dr. Andri4a Pu!aric!, unde*a în
California. 10a dedu(lat, 0a i%cat or(e%te *ree de c/te*a inute, după care 0a oprit,
în clipa urătoare, a *ă-ut patru persoane 6trei (ăr(a'i %i un (ăiat de *reo unspre-ece ani7
a%e-ate în 4urul unei ese.
E*ident, nici unul dintre ei nu era dr. Pu!aric!, ceea ce 0a făcut să0i între( unde ne afla, în
ce ora% sau ăcar în ce stat.
90a priit nici un răspuns. To'i patru se uitau la ine, circuspec'i, dar fără să scoată o
*or(ă. A repetat între(area, iar (ăiatul a desc!is ura, *r/nd, pro(a(il, să0i răspundă. 29u0i
spune3, a inter*enit însă unul dintre (ăr(a'i. Era clar că, dintr0un oti* sau altul, le era frică de
ine. 1i0a cerut scu-e pentru ner*o-itatea ea, le0a explicat că era încă no*ice în ale
fenoenelor %i experien'elor paranorale, 0a întors %i a plecat. )upă optspre-ece inute
6c/t 2durase5 călătoria7, reintra, cu destulă u%urin'ă în corpul fi-ic.
Coentariu" 9ici o leătur ă cu acti*itatea dr. Pu!aric!, de la acea oră 6lucru pe care i l0a
spus c!iar d/nsul7. )estina'ie re%ită. 1ă între( de ce oare sipla ea pre-en'ă îi înspăi/ntă
at/t de tare pe cei pe care îi înt/lnesc. 9eputin'a de a a4une la destina'ie, pro(a(il tot din cau-a
unei concentrări defectuoase sau insuficiente.
9=H''H<9 )iinea'a
Teperatura aerului" MNC, uiditate edie, presiune atosferică scă-ută. 1ă si'ea
odi!nit. Te!nica de relaxare folosită" nuărătoarea in*ersă. 10a desprins cu destulă u%urin'ă
de corpul fi-ic %i a început să plutesc prin caeră. :i propusese să ă duc dl. Ane$
+a!nson. 1ă deplasa încet, atent la tot ceea ce *edea în turul eu. A 2intrat3 în casă prin
-idul dinspre *est, 2si'ind3 structura fiecărui strat de aterial din -id, a a4uns într0o caeră,
apoi în alta %i, în sf/r%it, într0o a treia, toate neocupate, *ite-a ea de deplasare continu/nd să
crească. 9u *edea niic, totul era cufundat în întuneric, în sf/r%it, 0a oprit. 1ă afla într0o
caeră de diensiuni norale, un doritor, în care se aflau trei persoane, în patul are, aflat în
dreapta ea stăteau întin%i doi adul'i. L/nă pat, !euită pe podea, stătea o feti'ă de *reo cinci
sau %ase ani. 2>tiu ce e%ti3 i0a spus copila, /tuită de eo'ie, pri*ind în direc'ia ea.
10a apropiat de ea încet, ne*r/nd să o sperii %i i0a spus"
2>tii8 <oarte (ine Ce sunt85 2E%ti o proiec'ie astrală5, i0a răspuns ea, fără pic de teaă.
6=e prea poate să fi folosit un alt teren, ca de exeplu 2stafie5, dar sunt siur că, într0un fel sau
altul, feti'a în'elesese7. A între(at0o unde locuia %i în ce an era, dar nu %tia. Atunci, 0a
întors spre cei doi adul'i care stăteau în pat. A încercat să *or(esc %i să ă coport în a%a fel
înc/t să nu0i sperii, dar n0a reu%it. I0a între(at în ce an era, dar nu păreau să în'eleaă
*or(ele ele.
10a concentrat asupra (ăr(atului, între(/ndu0l cu îl c!eaă %i unde locuie%te. 1i0a
răspuns, ce0i drept, dar *ădit tul(urat %i nelini%tit, iar eu 0a dus să ă uit pe fereastră, pentru
a identifica -ona. Afară, niic neo(i%nuit" acoperi%uri, stră-i, copaci, a%ini, ici0colo c/te un
petic de iar(ă %i ca at/t.
:ntorc/ndu0ă către cei trei, i0a între(at dacă *roiau, într0ade*ăr să ă *adă 2decol/nd3.
<eti'a era de0a dreptul neră(dătoare, iar cei doi adul'i răsuflară u%ura'i. Atunci, 0a înăl'at,
a 2ie%it3 prin ta*an %i 0a întors destul de u%or în corpul fi-ic. :i si'ea /tul uscat, din
cau-ă că respirase nuai pe ură. )urata călătoriei EEC" patru-eci %i două de inute.
Coentariu" Prin telefon, a reu%it să locali-e- failia respecti*ă la adresa pe care i0o
dăduse (ăr(atul. Ce0ar fi să le fac o *i-ită, 2în carne %i oase3, su( un pretext oarecare8

+upă cum vedeţi, în stadiile de dezvoltare spirituală incompletă, vizitele neaşteptate, făcute
unor persoane neavizate în acest sens, sunt destul de frecvente şi, uneori, c6iar imposibil de evitat.
Ar fi bine, poate, ca aceste persoane să fie intervievate în legătură cu ceea ce au văzut şi au simţit
în momentul apariţiei >proiecţiei astrale?. +ificultatea constă în a localiza aceste persoane, adică a
obţine date suficiente în vederea identificării locului >vizitat? %ca în situaţia de mai sus&.
Ei acum, câteva cuvinte despre condiţiile de iluminare. 0umina prea puternică şi umbra
determină o percepţie greşită. +e exemplu, părul unei persoane brunete, luminat puternic, poate
părea blond. "ată un exemplu în acest sens, luat din însemnările mele
*H*H<'
Teperatura aerului" NC, uiditate crescută, presiune atosferică norală. )upă cină,
seara de*ree, i0a propus să0l *i-ite- pe dr. Pu!aric!. 10a relaxat %i, concentr/ndu0ă, a
reu%it aproape iediat să ă desprind de corpul fi-ic. )upă nuai c/te*a clipe, a 2intrat3 într0
o caeră în care se aflau o asă înustă, c/te*a scaune %i rafturi cu căr'i. La asă, stătea un
(ăr(at care scria ce*a într0un caiet. Oul seăna cu dr. Pu!aric!, nuai că era (lond. L0a
salutat, iar el s0a uitat în sus %i a -/(it, după care i0a spus că a*ea de /nd să se ocupe ai
îndeaproape de proiectul nostru, cer/ndu0%i, totodată, scu-e pentru faptul că, în ultia *ree, îl
ca neli4ase. I0a spus că îl în'ele, după care si'ind, dintr0o dată ne*oia de a ă întoarce în
corpul fi-ic, i0a explicat că tre(uie să plec. 1i0a răspuns că îi în'elee ne*oia de a fi c/t se
poate de prudent, iar eu a plecat, reu%ind ca să reintru în corpul fi-ic, după c/te*a clipe, fără
pro(lee.
Coentariu" Locali-are corectă %i relatări confore cu realitatea. Cu toate acestea, dr.
Pu!aric! nu î%i ai ainte%te de 2*i-ita5 ea. =e poate ca, din cau-a luinii puternice, să i se
fi părut că este (lond.

3nsemnările de mai sus ridică, între altel e, şi problema counicării. +r. 5u6aric6, treaz şi
conştient de faptul că, uneori, era >vizitat? de >oaspeţi? mai puţin obişnuiţi %aşa cum fusesem, de
altfel, şi eu&, nu îşi amintea nimic legat de aceste >vizite?. 3n cazul vizitei mele, de pildă, nu îşi
mai amintea nimic din >conversaţia? noastră, ceea ce i$a făcut pe mulţi să creadă că eu >îmi
imaginam? doar că discutasem cu el.
Mă voi referi în continuare la un alt factor, deosebit de important în orice călătorie !!#, şi
anume tipul. Momentele cele mai propice relaxării profunde, atât de necesară >trecerii? în tarea
a +oua, sunt noaptea târziu %la ore cât se poate de >nepotrivite?, vor spune unii&. +e aceea şi
trebuie profitat de ele, ori de câte ori acest lucru este posibil. 4oaptea, desprinderea de corpul fizic
se face cu mult mai multă uşurinţă şi mai repede decât în cursul zilei. #u toate acestea, condiţiile
fiziologice şi psi6ologice propice trecerii în tarea a +oua sunt imposibil de prevăzut şi, uneori,
c6iar necunoscute. Asta a făcut ca numeroase !!#, având drept unic scop acumularea de date
concrete, să dea greş. 5ersoana ce urma să fie >vizitată? nu făcea nimic altceva decât să doarmă
tun. 2r, aceasta nu poate fi în nici un caz o >dovadă?, pentru că cei mai mulţi dintre noi facem
asta în fiecare noapte.
3n mod asemănător, >vizitele? făcute ziua îşi au şi ele dezavantaDele lor. 4eştiind cu precizie că
urmează să fie >vizitaţi? la o anumită ora, oamenii îşi văd mai departe de treburile lor. #eea ce
face ca, la ora cu pricina, cei mai mulţi dintre ei să nu se afle neapărat într$o stare unică sau
neobişnuită. #a urmare, cei >contactaţi? nu îşi amintesc, atunci când sunt c6emaţi să confirme
anumite lucruri, decât foarte vag de unele gesturi obişnuite şi lipsite de importanţă, făcute c6iar în
timpul unor asemenea vizite, gesturi observate, de altfel, de către >vizitatori?. 2amenii au tendinţa
de a uita multe din amănuntele şi din gesturile de rutină ale vieţii de zi cu zi. #a să vă convingeţi
de acest lucru, încercaţi să vă amintiţi, cu lux de amănunte, ce făceaţi cu o zi în urmă, după$
amiază, să zicem la ora trei şi douăzeci şi trei de minute. +acă era vorba de o activitate de rutină,
atunci nu vă veţi aminti decât acţiunea propriu$zisă %şi, uneori, poate nici atât&. Amănuntele vă vor
scăpa.
>izitele? făcute în diverse locuri aparţinând ferei " sunt cât se poate de importante, pentru că
numai în urma unor asemenea vizite putem obţine date reale privind cel de$al +oilea #orp şi
tarea a +oua, suficiente pentru a$i determina pe specialiştii în materie să le acorde atenţia
cuvenită. 4umai printr$un studiu de mare anvergură se poate face un pas înainte în ceea ce
priveşte cunoaşterea celui de$al +oilea #orp. 3n caz contrar, acesta va rămâne, în cel mai fericit
caz, o enigmă nerezolvată %dacă nu c6iar un Doc al înc6ipuirii, ridiculizat şi neacceptat nici de
către filozofi,
să aducă dovezinici de către oamenii de ştiinţă. +e aceea, toate relatările privitoare la !!# trebuie
materiale.
3n cele ce upnează, vă voi prezenta o !!# în fera ", realizată în cadrul laboratorului de
electroencefalografie al spitalului unei mari universităţi americane.
A a4uns la spital la ora F. seara, după ce parcursese peste o sută de Kiloetri *enind cu
a%ina de la Ric!ond. >i totu%i, nu ă si'ea deloc o(osit A adorit foarte t/r-iu, pe la ora
unu %i nici nu 0a odi!nit ca luea. A doua -i de diinea'ă, 0a sculat la ora %ase.
P/nă la ora nouă %i 4uătate seara, te!niciana a fixat to'i electro-ii. A intrat într0o caeră
aflată pe 4uătate în întuneric, i0a scos căa%a, ră/n/nd în pantaloni %i 0a întins pe
unul din cele două paturi pliante, în*elindu0ă cu un cear%af. Tre(uia să dor cu capul într0o
parte 6cu alte cu*inte, cu urec!ea dreaptă sau st/nă lipită de pernă7, ceea ce era c/t se poate de
incood, din cau-a electro-ilor pe care îi a*ea fixa'i de urec!i. A încercat să ă relaxe-, dar
nu a reu%it, în cele din ură, a început să nuăr de la unu, asociind fiecare nuăr cu o parte
a corpului, încep/nd cu picioarele, fix/nd, cu oc!ii înc!i%i acea parte a corpului pe care o indica
nuărul respecti* %i înso'ind aceste i%cări aproape ipercepti(ile, ale capului, de coen-ile,
intale de relaxare. :n ciuda tuturor eforturilor pe care le făcea, nu reu%ea să ă relaxe-.
)upă aproape patru-eci %i cinci de inute, 0a !otăr/t să fac o pau-ă, 0a ridicat în capul
oaselor %i a c!eat0o pe te!niciană.
Apoi 0a dat 4os din pat, a fuat o 'iară %i a stat de *or(ă cu te!niciană, după care 0
a !otăr/t să încerc din nou. 1ă deran4au cupli t electro-ii fixa'i de urec!i, oti* pentru care
a început să ă concentre-, încerc/nd 6%i reu%ind c!iar7 să0i 2aor'esc3 urec!ile. Apoi, după
c/te*a clipe de relaxare, 0a si'it în*ăluit de o căldură plăcută, neînso'ită totu%i de pierderea
cuno%tin'ei 6sau cel pu'in a%a i se părea ie7. 10a !otăr/t să recur la etoda 2rostoolirii
în afară5 6const/nd în aceea că su(iectul se rostoole%te încet, într0o parte, ca %i cu s0ar
2răsuci în son57. A si'it că încep să ă rostoolesc 6%i c!iar îi i%ca corpul fi-ic7 peste
arinea patului, pentru ca în clipa urătoare să cad pe podea. 9esi'ind nici o durere, i0a
dat seaa că reu%ise, în sf/r%it, să ă dedu(le-. 10a îndepărtat de corpul fi-ic, după care a
pătruns într0o -onă întunecată, unde a dat peste un (ăr(at %i o feeie. )e departe, nu le putea
distine dec/t siluetele. C/nd însă 0a apropiat de ei, i0a *ă-ut foart e (ine. <eeia, înaltă,
(runetă, nu foarte t/nără 6să fi a*ut p/nă în patru-eci de ani7 stătea pe un fotoliu pentru două
persoane sau pe un di*an. +ăr(atul stătea în dreapta ei. Cei doi necunoscu'i stăteau de *or(ă,
dar, din păcate, de acolo de unde ă afla, nu putea au-i ce spun. A încercat să le atra
aten'ia asupra ea, dar nu a reu%it, în cele din ură, 0a întins %i a ciupit0o pe feeie de
(ra'. Aceasta a reac'ionat, dar de counicat tot nu a reu%it să counic cu ei. Atunci, 0a
!otăr/t să ă întorc în corpul fi-ic, după care să încerc încă o dată să intru în contact cu ei.
10a întors în corpul fi-ic, a desc!is oc!ii, totul era în reulă, a în!i'it pentru a0i ue-i
/tul uscat, a înc!is oc!ii %i a început din nou să ă concentre-. A reu%it să ă dedu(le- %i,
plutind foarte aproape de podea, a pornit în căutarea celor doi.
I0a ăsit în aceea%i po-i'ie %i înainte de a încerca să le atra aten'ia asupra ea 0a uitat
cu aten'ie la (ăr(at. Era aproape la fel de înalt ca %i feeia %i a*ea părul c/rlion'at. A încercat
să0i atra aten'ia, dar nu a reu%it. Atunci, a ciupit0o din nou pe feeie de (ra', dar aceasta nu
a reac'ionat în nici un fel. +rusc, a si'it ne*oia de a ă întoarce în corpul fi-ic.
C/nd 20a tre-it3 %i a desc!is oc!ii, a*ea /tul uscat, iar urec!ile îi */4/iau.
A c!eat0o pe te!niciană, căreia i0a spus că, de%i experien'a reu%ise, eu o *ă-use, totu%i,
îpreună cu un (ăr(at. <eeia i0a răspuns că era *or(a de so'ul ei, care *enise să stea cu ea
6ai ales că era %i foarte t/r-iu7. A între(at0o de ce nu îl *ă-use atunci c/nd intrase în
la(orator, iar ea i0a răspuns că nici o persoană străină nu are *oie să0i *adă pe su(iec'i sau pe
pacien'i.
)upă ce a îndepărtat to'i electro-ii, a ie%it îpreună din la(orator, iar feeia i l0a
pre-entat pe so'ul ei. Oul era aproape c/t ea de înalt %i a*ea părul c/rlion'at.
9u a între(at0o nici pe te!niciană, nici pe so'ul ei dacă au *ă-ut, o(ser*at sau si'it ce*a.
Oricu, ipresia ea era că el fusese (ăr(atul pe care îl *ă-use în tipul acti*ită'ii ele non0
fi-ice.
 Coentariu" într0un raport către dr. Tart, te!niciana a confirat că în oentul dedu(lării
ele, ea stătea de *or(ă cu so'ul ei, în caera de înreistrări. :n afară de asta, a confirat %i
faptul că eu nu a*ea de unde să %tiu că so'ul ei se afla acolo în seara aceea %i că nu îl ai
*ă-use niciodată p/nă atunci. Iar dr. Tart, care a interpretat electroencefaloraa, a rearcat
pre-en'a unor trasee precise, unice %i destul de neo(i%nuite.
 *.
"4I"4"1A1!, !1!R4"1A1!
+acă, deşi sceptici, acceptaţi totuşi ideea existenţei celui de$al +oilea #orp, în sc6imb,
posibilitatea existenţei aşa$numitei fere "" vi se va părea ceva de domeniul absurdului. "deea în
sine va avea, în primul rând, efecte >sentimentale? ca să spun aşa, făcând să se prăbuşească tot
ceea ce noi am acceptat până acum ca pe o realitate. Mai mult decât atât, multe dintre doctrinele
noastre religioase, ca şi interpretările acestora, sunt astfel puse sub semnul întrebării. #a să nu mai
spun că numai
netăgăduit, câteva dincelor
veridicitatea >vizitele? în fera
mai multe dintre""ele
%viacontinuând
cel de$al +oilea #orp&
să fie pusă la au adus dovezi
îndoială. de
Ei totuşi,
multe din experienţele realizate anume în această zonă au adus dovezi mai mult decât consistente.
+acă A plus - fac # de un număr de şaizeci şi trei de ori, atunci există un grad foarte ridicat de
probabilitate ca A plus - să facă # şi o a şaizeci şi patra oară.
Postulat! fera "" este un mediu imaterial, în care legile mişcării şi ale materiei sunt foarte
puţin asemănătoare cu cele din lumea fizică. Această zonă este de fapt o imensitate, ale cărei
limite ne sunt necunoscute deocamdată, şi ale cărei dimensiuni sunt de neînţeles pentru mintea
noastră, uneori destul de limitată. 3n acest spaţiu atât de vast, îşi au sălaşul toate elementele pe
care noi le atribuim raiului sau iadului %vezi capitolul )&.
fera "" este >locuită?, dacă pot să spun aşa, de o serie de entităţi înzestrate cu diferite grade de
inteligenţă, cu care comunicarea este posibilă. !ste o lume în care elementele şi principiile
fundamentale sunt total diferite de cele ale lumii fizice, conform standardelor căreia, de exemplu,
timpul este inexistent.
!xistă, într$adevăr, o succesiune de întâmplări, un trecut şi un viitor, dar nu şi o separare
ciclică. Ambele continuă să existe concomitent cu prezentul. "ar măsurarea timpului, fie că este
vorba de microsecunde sau de milenii, este un lucru absolut inutil.
fera "" este o stare de a fi, în care, ceea ce noi numim >gând? este nici mai mult, nici mai
puţin, decât izvorul existenţei. !ste forţa creatoare vitală, care produce energie, dă formă materiei
şi creează canale de percepţie şi de comunicare.
3n fera "", nu există >miDloace de transport?. 4ici maşini, nici bărci, nici trenuri, nici avioane,
niic. !ste suficient ca mişcarea să fie /ndită, pentru ca în clipa următoare să devină fapt.
>MiDloacele de comunicare? sunt şi ele inutile, în fera "", comunicarea este instantanee. 4u
există nici ferme, nici grădini, nici crescătorii de animale, nici culturi agricole. Ei asta pentru că
entităţile ce populează fera "" nu au ne*oie de !rană ca sursă de enerie. #um este înlocuită
energia consumată %asta în cazul în care există cu adevărat un consum de energie& nu se ştie
deocamdată.
3n fera "", /ndul reprezintă singura forţă capabilă să înlocuiască orice nevoie sau dorinţă şi
ceea ce gândeşti este matricea faptelor, situaţiei şi poziţiei tale în această realitate superioară. 3n
esenţă, acesta este şi mesaDul pe care religia şi filozofia încearcă să ni$l transmită de secole, deşi
nu atât de direct şi adesea deformat
Bnul din aspectele cele mai interesante ale lumii %sau lumilor& gândului din fera "" este acela
că ceea ce pare a fi materie solidă amorfă poate fi perceput la fel de bine ca şi obiectele făurite de
mâna omului, proprii lumii fizice. Acestea >devin realitate? prin interacţiunea a trei >surse
umane?. 5rima ar reprezenta$o cei care au trăit cândva în lumea fizică, ale cărei >modele? le sunt
încă >proaspete? în minte. A doua >sursă? este reprezentată de cei care au fost foarte ataşaţi de
anumite lucruri materiale din lumea fizică, lucruri pe care le$au recreat şi în ambianţa ferei "". A
treia >sursă? ar reprezenta$o, după părerea mea, cei înzestraţi cu un grad mult mai ridicat de
inteligenţă şi mai convinşi de existenţa ferei "" decât cei mai mulţi dintre locuitorii lumii fizice.
copul lor pare a fi acela de a simula, cel puţin temporar, ambianţa lumii fizice %mai ales pentru
cei care tocmai >ies? din lumea fizică, după >moarte?&. "deea este de a atenua cât mai mult cu
putinţă trauma psi6ică şi şocul >noilor veniţi?, prin introducerea în fera "" a unor forme şi
imagini familiare acestora %copii aproape fidele ale celor din lumea fizică&.
ă veţi întreba, poate, ce legătură există între fera "" şi cel de$al +oilea #orp. fera "" este
mediul natural al celui de$al +oilea #orp. Acesta este şi motivul pentru care cele mai multe dintre
>călătoriile? mele !!# m$au dus, involuntar, undeva în fera "". Acest al +oilea #orp nu aparţine,
practic, lumii fizice.
#oncepţia noastră tradiţională despre spaţiu >suferă? foarte mult atunci când este aplicată la
fera "". 0iteratura de specialitate abundă în teorii, mai mult sau mai puţin ştiinţifice, emise de$a
lungul timpului, privitoare la locul unde se află această feră "". 5e de altă parte, călăt oriile
extracorporale au aDutat la formularea unei teorii mai acceptabile decât cele de până atunci.
#el mai plauzibil este conceptul de >vibraţie ondulatorie?, care presupune existenţa unei
infinităţi de lumi, dintre care una singură este lumea fizică. Aşa cum undele cu frecvenţe diferite
din spectrul electromagnetic pot >coexista? într$un anumit spaţiu, cu un minimum de interacţiune,
tot aşa şi lumea sau lumile din fera "" interferează cu lumea noastră fizică.
3n afara unor cazuri pe cât de rare, pe atât de neobişnuite, simţurile noastre >naturale?, ca şi
instrumentele de care ne servim %şi care nu sunt decât prelungiri ale acestora&, sunt complet
neputincioase în a percepe zonele de interferenţă a lumii fizice cu fera "". +e aici şi răspunsul la
întrebarea referitoare la locul unde se află fera "". Ea se află aici.
"storia ştiinţei vine şi ea în spriDinul acestei premise. 4oi nu ştiam, de pildă, că există sunete şi
dincolo de limitele auzului uman, pe care le$am putut însă detecta, măsura şi c6iar crea numai cu
aDutorul unor instrumente speciale %create tot de om&. 5ână nu de mult, cei care susţineau că pot
auzi ceva ce ceilalţi nu aud erau consideraţi fie nebuni, fie vrăDitori. Ei nici la ora actuală nu se
cunoaşte cu precizie care este capacitatea creierului uman.
3n fera "", realitatea constă în dorinţe din cele mai acute şi temeri din cele mai nebuneşti. Aici,
gândul este faptă şi nu există ascunzători la adăpostul cărora să te poţi feri de cei din Dur. !ste o
lume în care nu îşi au locul nici lipsa de sinceritate, nici prefăcătoria.
+eosebirile dintre lumea fizică şi fera "" sunt foarte mari, de unde şi dificultăţile de adaptare
ale celor care trec, după >moarte?, în fera "". "nstinctele, reprimate cu atâta griDă în lumea noastră
civilizată, se dezlănţuie nesting6erite în fera "".
5rimele mele vizite în fera "" au scos la iveală toate instinctele mele reprimate, a căror
existenţă fie o bănuiam, fie o ignoram cu desăvârşire şi care mi$au dominat în aşa măsură faptele
încât m$am întors din fera "" ruşinat şi stânDenit de enormitatea lor şi de neputinţa mea de a le
stăpâni. +intre toate, frica mă c6inuia cel mai tare. Irica de necunoscut, de fiinţe ciudate %non$
fizice&, frica de >moarte?, de +umnezeu sau de durere. Aceste temeri erau mai puternice c6iar şi
decât erotismul, care reprezenta el însuşi un obstacol imens.
Ei totuşi, a trebuit să$mi înăbuş %cu preţul unor eforturi de nedescris& toate aceste instincte, a
căror dezlănţuire necontrolată mă umplea de ruşine. Mai ales că, dacă n$aş fi facut$o, n$aş mai fi
putut
cum săgândi raţional. "ată
ne comportăm de ce""trebuie
în fera săsau
%înainte ştimdupă
foarte bine %iar
moarte&, dacă nulume
în această ştimatât
trebuie să învăţăm&
de diferită de
lumea fizică. Ei ceea ce trebuie să ştim în primul rând este cum să ne eliberăm, cum să înlăturăm
toate obstacolele ce stau în calea >exploziei? instinctelor primare descătuşate.
5ână în prezent, nu am observat în nici una din experienţele mele, procesul or'ii. #u toate
acestea, teoria conform căreia anumi te forme de viaţă din fera "" nu fac decât să$şi continue
existenţa dusă în lumea fizică este aproape o certitudine. "ată în continuare un exemplu în acest
sens.
2dată, când tocmai mă desprinsesem de corpul fizic, am simţit nevoia de a mă duce >undeva?.
M$am înălţat şi am început să mă deplasez, pentru ca, la un moment dat, să mă opresc într$un
dormitor. 3n pat, stătea un băieţel de vreo zece ani. !ra singur şi speriat şi părea bolnav. Am stat o
vreme cu el, încercând să$l liniştesc, după care am plecat, promiţându$i că am să mă întorc. +in
păcate însă, 6abar n$aveam unde fusesem.
#âteva săptămâni mai târziu, m$am dedublat din nou, dar tocmai când eram pe punctul de a mă
concentra asupra unei destinaţii date, băieţelul mi$a apărut dintr$o dată în faţa oc6ilor. M$a văzut
şi s$a apropiat de mine, fără teamă. >Acum ce trebuie să fac8? m$a întrebat el. 3n primul moment,
n$am ştiut ce să$i răspund, aşa că i$am pus doar o mână pe umăr, într$un gest ocrotitor. 0a urma
urmelor, cine eram eu să dau instrucţiuni sau sfaturi, fie c6iar şi unui copil, în ceea ce părea să fie
un moment crucial8 >Bnde merg8? m$a mai întrebat el, pe un ton cât se poate de serios.
ingurul lucru logic pe care i$l puteam spune în momentul acela era să aştepte acolo unde era,
pentru că nişte prieteni de$ai lui aveau să vină acolo şi să$l ia cu ei unde tre(uia să meargă.
A doua zi, am citit în ziar despre moartea, după o suferinţă îndelungată, a unui băieţel de zece
ani. Murise după$amiază, la puţin timp după ce începusem !!#. Am încercat să găsesc o scuză
acceptabilă pentru a$i aborda pe părinţii lui şi a obţine astfel ceva amănunte suplimentare legate
de moartea băiatului, dar n$am găsit nici una. !ste foarte important de ştiut că locuitorii ferei ""
sunt >încă? umani. +iferiţi, ce$i drept, >trăind? într$un mediu şi el diferit, dar totuşi cu trăsături
umane %uşor de înţeles&.
3n timpul uneia din vizitele mele, m$am trezit, la un moment dat, într$un fel de parc, în care se
aflau sute de femei şi de bărbaţi. Bnii se plimbau, alţii stăteau pe băncile ce străDuiau aleile
acoperite cu pietriş. Bnii erau foarte calmi, alţii ceva mai neliniştiţi, iar mulţi aveau o privire
rătăcită şi dezorientată.
5ăreau nesiguri, neştiind ce să facă sau ce urma să se întâmple.
Etiam oarecum că acela era un loc de întâlnire, unde noii sosiţi îşi aşteptau prietenii sau rudele.
+in acest loc de întâlnire, prietenii sau rudele îi duceau pe fiecare dintre noii veniţi în locul căruia
îi aparţineau.
Aş putea relata multe asemenea experienţe, fără însă a descrie cu lux de amănunte scopul şi
dimensiunile ferei "".
2dată, am aDuns într$un oraş foarte bine organizat, în care prezenţa mea a fost imediat
interpretată ca ostilă. 4umai fugind, ascunzându$mă şi, în final, înălţându$mă, am reuşit să scap
de oamenii aceia care ţineau cu tot dinadinsul să >pună mâna pe mine?. 4u ştiu nici acum de ce au
considerat prezenţa mea printre ei ca pe o ameninţare.
Această >agresiune?, care nu reprezintă, din păcate, un caz izolat, vine să confirme din nou
faptul că fera "" nu este numai un spaţiu al liniştii şi al non$conflictului.
4u pot să nu amintesc aici două situaţii neobişnuite, repetate, şi care ţin, fireşte, de această
>descriere? a ferei "". Mi s$a întâmplat nu o dată ca mişcarea, de obicei rapidă şi lină a celui de$al
+oilea #orp să fie întreruptă de ceva ce se simţea ca un uragan violent în spaţialitatea prin care
mă mişcam. !ste ca şi cum ai fi >dus? de această forţă incontrolabilă şi aruncat încoace şi încolo,
ca o frunză
altceva decât>purtată?
să te laşidepurtat
vânt.de!ste
el. imposibil
3n cele dinsăurmă,
te împotriveşti
eşti aruncatacestui adevărat
c6iar lângă torent sau
marginea să faci
curentului
şi cazi, dar nevătămat >Ienomenul? pare natural, mai curând decât ceva creat artificial.
A doua situaţie o reprezintă semnul de pe cer, pe care l$am observat de cinci sau de şase ori, şi
asta nuai atunci când eram >escortat? de către !elpers %persoane care dau aDutor&. emnul în sine
constă dintr$o serie incredibilă de simboluri înşirate într$un arc direct de$a curmezişul unei
secţiuni a ferei "".
 1oţi cei care se mişcă în această zonă trebuie să ocolească >bariera?, care este solidă, imobilă şi
nesc6imbătoare.
imbolurile, aşa cum le$am perceput eu, semănau cu nişte abţibilduri înfăţişând un bărbat, o
femeie bătrână, o casă şi ceva ce semăna cu nişte ecuaţii algebrice. 5ovestea acestui semn am
aflat$o de la unul dintre !elpers. Mi$a spus$o cu destul umor, pe un ton aproape apologetic.
e pare că în vremurile de demult, o femeie foarte bogată %după ce criterii nu se ştie& şi
puternică a vrut să se asigure că fiul ei avea să aDungă în rai. 2 biserică s$a oferit să$i garanteze
acest lucru, pentru care femeia a plătit bisericii o imensă sumă de bani %sic&. Iemeia a plătit, însă
fiul ei nu a aDuns în rai.
+e furie şi din dorinţa de a se răzbuna, şi$a folosit întreaga avere rămasă şi puterea pe care o
mai avea pentru a pune acest semn pe cerul raiului pentru ca, veşnic, toţi cei care aveau să$l vadă
să afle despre necinstea şi ticăloşia acelei biserici.
4umele femeii, al fiului său şi al bisericii s$au pierdut în negura vremii. +ar semnul a rămas, în
ciuda eforturilor făcute de$a lungul vremii, de către oamenii de ştiinţă, în scopul de a$l da Dos şi a$l
distruge. #a urmare, toate studiile referitoare la această zonă a ferei "" trebuie neapărat să
pomenească şi de existenţa acestui semn.
#eea ce constituie cu adevărat o problemă este neputinţa minţii conştiente, educată şi
condiţionată de lumea fizică, de a accepta existenţa acestei fere "" infinite. Etiinţele noastre
psi6ice au tendinţa de a$i nega existenţa. Religiile noastre o prezintă ca pe o uriaşă abstracţie
deformată. Etiinţele acceptate contrazic o asemenea posibilitate, iar instrumentele lor de măsură
nu le aDută să găsească dovezi concludente în acest sens.
Ei înainte de toate, există >bariera?. +e ce există, nu ştie nimeni. !ste acelaşi ecran care
coboară în clipa în care ne trezim din somn şi care ne şterge din memorie ultimul vis F sau
amintirea unei călătorii în fera "". Asta nu înseamnă că orice vis este rezultatul unei călătorii în
fera "". Bnele dintre ele însă, nu sunt altceva decât >traducerea? unor !!#. Această traducere
pare a fi, mai degrabă, rezultatul eforturilor conştientului de a interpreta întâmplările
superconştiente din fera "" şi care se situează dincolo de capacitatea lui de înţelegere sau de
reprezentare prin imagini.
!u unul cred că multe, maDoritatea, dacă nu c6iar toate fiinţele umane >vizitează? fera "" în
timpul stării de somn. +e ce sunt necesare aceste vizite, nu ştiu. 5oate că într$o bună zi, ştiinţa va
dezlega acest mister şi o nouă eră se va naşte pentru întreaga omenire. Ei tot atunci va apărea şi o
ştiinţă nouă, bazată pe datele privitoare la fera "" şi pe raporturile noastre cu această lume
minunată.
3ntr$o bună zi. +acă omenirea poate aştepta atât de mult.
 <.
"MAS"4" R/1BR4A1!
3n mod cu totul paradoxal, în ziua de azi oamenii de ştiinţă pot concepe mult mai uşor
posibilitatea existenţei aşa$numitei fere """, decât pe cea a ferei "". +e ce8 5entru că ideea
existenţei unei fere """ >se potriveşte? cu ultimele descoperiri din fizică, dovezi pe care le$a
descoperit în urma experienţelor legate de bombardarea materiei, de acceleratorii de particule, de
ciclotroni etc.
')H''H*) 9oaptea
;i(ra'iile au fost foarte puternice, dar niic ai ult. A încercat să ă dedu(le-, dar i0a
fost iposi(il. Atunci, a recurs la etoda2 rota'iei3 6a început saă 2răsucesc5 în pat, p/nă
c/nd, a4un/nd la DN fa'ă de po-i'ia ini'ială 6polaritate opusă87 a si'it că fi-icul nu se ai
rote%te îpreună cu ine, ceea ce însena că reu%ise, în sf/r%it să ă dedu(le-. A *ă-ut în
fa'a ea o aură 6sau o roapă7 neară. A*ea sen-a'ia că ă aflu în fa'a unui întuneric
nesf/r%it 6în spa'iu %i în tip7.
10a apropiat %i ai ult de !ăul acela neru %i, prudent, a întins /na. :n clipa
urătoare, o /nă i0a luat0o pe a ea %i a scuturat0o. =eăna cu o /nă oenească, oale %i
caldă, în clipa urătpare, i0a tras /na înro-it. )ar /na aceea i0a luat din nou /na %i
i0a pus în pală o (ucată de !/rtie. 1i0a tras /na %i 0a 2uitat3 la ceea ce era scris pe
(ucata aceea de !/rtie. Era o adresă. A înapoiat (ucata de !/rtie, ne0a dat din nou /na, eu
i0a tras0o pe a ea, 0a 2rotit3 înapoi, a 2fu-ionat3 cu corpul fi-ic %i 0a ridicat în
capul oaselor. <oarte ciudat. ;a tre(ui să caut această adresă de pe +road$aQ, dacă este în 9e$
JorK.

*H'9H*) )iinea'a
10a 2rotit3 din nou %i a ăsit iar roapa aceea neară. 10a apropiat, la fel de prudent,
%i a întins a/ndouă /inile, pe care i le0au prins iediat alte două /ini. >i, pentru pria
oară de c/nd trăiesc aseenea experien'e, 0a au-it striat pe nue.
Era o *oce de feeie, (l/ndă, ra*ă, ca o c!eare, care ă stria" 2+o( +o(3 La început,
0a speriat, apoi i0a ai re*enit %i a între(at la r/ndul eu" 2Cu te c!eaă83 6căut/nd
neîncetat o do*adă aterială, un eleent c/t de c/t palpa(il7. :n clipa în care a 2rostit3 aceste
cu*inte, a si'it în 4urul eu o i%care %i i s0a părut că *or(ele ele a*useseră efectul unei
pietre aruncate într0un lac, pentru că a au-it un -oot ciudat, ce*a între un clipocit %i un
tropot. ;ocea i0a repetat nuel e, iar eu a repetat între(area, cele două /ini continu/ nd să
le 'ină pe ale ele.
Ca să fiu siur că sunt perfect con%tient %i că rostea cu*intele corect, i0a tras /inile, 0
a 2rotit3 cu DN %i a 2fu-ionat3 cu corpul fi-ic, 0a ridicat în capul oaselor %i a repetat,
fi-ic, între(area. =atisfăcut, 0a întins din nou pe canapea, 0a rotit %i a rostit din nou
între(area. 9ici un răspuns. A tot încercat, p/nă c/nd, si'ind *i(ra'iile slă(ind în intensitate,
a %tiut că era oentul să ă reîntorc în luea fi-ică.

9'H'H*( )upă0aia-a
10a dedu(lat, a a4uns din nou l/nă aura aceea întunecată %i i0a */r/t ad/nc (ra'ul
în ea. La un oent dat, a si'it ce*a ascu'it, ca o !eară sau ca un c/rli, străpun/ndu0i
pala.
 C/nd a încercat să0i tra /na, o(iectul acela ascu'it i0a pătruns %i ai ad/nc în pală,
în cele din ură, c/nd a reu%it să0i tra /na, a a*ut sen-a'ia că !eara sau c/rliul acela
2îi trecuse5 prin /nă. 9u pot să spun că ă durea /na, dar sen-a'ia era destul de
supărătoare. 10a reîntors în corpul fi-ic %i i0a pri*it /na dreaptă. 9u a*ea nici un sen
%i nu si'ea niic, cu toate *ă sen-a'ia de 2străpunere3 a palei persista.

*H9H*( )upă0aia-a
A a4uns din nou l/nă aura aceea întunecată %i a (ăat /na înăuntru, dar nu a si'it
niic. in/nd în continuare /na acolo 6(a c!iar ce*a ai ad/nc7 a dat, la un oent dat, de
o apă fier(inte, încărcată cu electricitate 6aceasta este descrierea cea ai apropiată de ade*ăr7.
1i0a tras repede /na %i 0a reîntors în corpul fi-ic. 1/na îi era aor'ită %i si'ea %i
ni%te furnicături. :n po-i'ia în care se afla corpul eu fi-ic, nu putea fi *or(a de o proastă
circula'ie periferică. Aor'eala %i furnicăturile au dispărut după aproape două-eci de inute.

'*H9H*( )upă0aia-a
10a dedu(lat %i a a4uns iară%i l/nă aură. Lu/ndu0i inia în din'i, 0a aruncat în ea,
cu (ra'ele înainte, ca un înotător. A încercat să 2*ăd3 ce*a, dar i0a fost iposi(il, din cau-a
întunericului de nepătruns din 4ur. A continuat să co(or, la început ai încet, apoi din ce în ce
ai repede 6cu toate că a*ea sen-a'ia că ă 2frec3 de ce*a7. Tot co(or/nd, a%tepta să
2a4un3 p/nă la ură unde*a. La un oent dat însă, a început să i se facă frică. 9u
2*edea3 %i nu si'ea încă niic. :n cele din ură, a început să ă ener*e-. 1ă speria
/ndul că se putea să ă fi rătăcit. A încetinit, 0a oprit %i a făcut st/na0pre4ur, în ideea
de a ă întoarce de unde plecase. 1i0a luat tot at/ta tip să ă întorc, c/t îi luase %i să
a4un p/nă aici. :ntr0un t/r-iu, a -ărit o luină, unde*a, sus %i 0a si'it dintr0o dată ult
ai lini%tit. A 2plon4at3 în luina aceea, a trecut prin ea, 0a rotit %i a reintrat în corpul
fi-ic. )urata experien'ei" trei ore %i cincispre-ece inute.
M#M#BF 9oaptea
Haura este populată :n seara asta, la ora %apte %i 4uătate, 0a aruncat în ea, de data
aceasta fără nici o e-itare. Aproape iediat, 0a si'it în pre-en'a cui*a care stătea acolo. 1ai
dera(ă i0a si'it pre-en'a dec/t l0a *ă-ut 6ascul, după c/te îi dădea eu seaa7. )intr0
un oti* inexplica(il, pe care nu îl în'ele nici acu, a co(or/t, recunoscător, în fa'a lui %i a
suspinat )upă o clipă, 0a calat, a făcut c/'i*a pa%i înapoi, 0a întors %i a plecat pe
acela%i 2dru5 pe care *enise, adică în sus, prin aura aceea ca un tunel *ertical. Cine era8
0a între(at eu, odată reintrat în corpul fi-ic. >i de ce a fost at/t de eo'ionat8

9=H9H*( 9oaptea
otăr/t să aflu c/t ai ulte lucruri despre aura aceea întunecată, a 2plon4at3 din nou în
ea. Era întuneric, ca de o(icei, dar niic de natură să ă sperie 6nici /ini, nici !eare, nici
2pre-en'e37. =i'ea su( ine ce*a tare, a%a că a încercat să desc!id oc!ii %i să 2 *ăd3
despre ce era *or(a. 1ă afla l/nă o clădire 6ai curînd un !a(ar dec/t o casă7 situată pe un
fel de pa4i%te. A încercat să ă înal' spre cer 6senin, fără nici un nor7 dar nu a reu%it să ă
desprind de pă/nt. Poate că aici a*ea reutate. :n fa'a ea, a apărut dintr0o dată ce*a ce
seăna cu o scară înaltă de aproxiati* trei-eci de etri. Pri*ind0o ai atent, i0a dat seaa
că, de fapt, era un fel de turn, înalt de *reo trei etri. A încercat să ă 2ca'ăr3 pe turn, dar a
că-ut, ceea ce 0a făcut să0i dau seaa ce re%eală făcuse" nu urase procedura o(i%nuită
în aseenea situa'ii" A%a că a ridicat iediat /inile %i (ra'ele, după care a început să ă
înal' tot ai sus, plutind pe deasupra pa4i%t ii %i (ucur/ndu0ă de tot ceea ce 2*edea3 în 4urul
eu. La un oent dat, ce*a a trecut în -(or pe l/nă ine. >i nu %tiu nici eu de ce, dar i s0a
făcut, dintr0o dată, frică, ai ales la /ndul că acel lucru a*ea să încerce să pătrundă în corpul
eu. :ntorc/ndu0ă %i făc/nd cale0ntoarsă, a -ărit la un oent dat, două persoane, un (ăr(at
%i o feeie, care stăteau pe scaune, c!iar în fa'a clădirii. A încercat să intru în contact cu
(ăr(atul, dar nu a reu%it, în sc!i(, feeia părea să %tie că ă afla acolo. A între(at0o
dacă %tie cine sunt, dar nu i0a răspuns 6cu toate că o 2si'ea3 con%tientă de pre-en'a ea7, în
clipa aceea, *i(ra'iile au început să scadă în intensitate, a%a că 0a *ă-ut ne*oit să ă reîntorc
în corpul fi-ic. 10a ridicat în capul oaselor %i 0a uitat la ceas. )urata experien'ei a fost de
patru-eci de inute.

#e concluzii se pot desprinde din relatările de mai sus8 3n primul rând, că nu a fost vorba de
nişte întâmplări neprevăzute şi spontane, ci de nişte experienţe planificate şi repetate în mod
sistematic.
3n al doilea rând, toate aceste experienţe s$au repetat după aceeaşi formulă %'& apariţia
>vibraţiilor?, %9& rotire cu ')@T şi %:& apariţia >găurii?. !xperienţa a fost repetată nu o dată, ci de
cel puţin unsprezece ori.
3ntunericul din >gaură? era, evident, un rezultat al limitelor propriei mele >vederi?. +ar această
>restricţie de vedere? nu era nicidecum independentă de voinţa mea. !u fusesem cel care mi$o
impusesem, simţind că aceasta era o condiţie sine Sua non a menţinerii vibraţiilor.
#eea ce nu pot să$mi explic este prezenţa acelor >mâini? aproape omeneşti. "ar bucata de 6ârtie
pe care era scrisă adresa aceea poate ţine de vreo amintire de$a mea, din trecut, asociată cu o
anumită strângere de mână sau cu o anumită întâlnire. #e nu ştiu însă, este ce anume mi$a
>străpuns? palma.
Iaptul că am fost strigat pe nume nu este ceva neobişnuit în alte împreDurări. !xistă numeroase
mărturii referitoare la aşa$numitele >voci care vin de nicăieri?, auzite fie în stare de veg6e, fie în
timpul somnului. Au fost formulate c6iar o serie de teorii psi6ologice, menite să explice acest
fenomen %ceea ce nu au reuşit decât parţial&.
+eosebit de interesantă este şi relatarea privitoare la faptul că >cineva? şi$a dat seama de
pătrunderea mea în gaura întunecată.
5otrivit unor relatări anterioare, pătrunderea mea în gaură a fost >sesizată? de către o persoană
sau de către o inteligenţă aflată nu neapărat în imediata mea apropiere.
Reacţia mea afectivă la întâlnirea cu acel >cineva? seamănă, în multe privinţe, cu o experienţă
mistică. enzaţia de extaz plin de umilinţă a fost urmată de bucuria emoţiilor descătuşate,
Acesta a fost începutul. Au urmat o serie întreagă de experienţe, remarcabile prin mulţimea de
date puse la dispoziţia oamenilor de ştiinţă şi prin faptul că desfid orice explicaţie istorică. 2
minte curioasă nu poate respinge experienţa colectivă ca pe o 6alucinaţie generală.
fera """ s$a dovedit a fi o lume fizică, materială, identică aproape cu lumea noastră. #adrul
natural este acelaşi. 3n fera """ vom găsi pomi, case, oraşe, oameni, obiecte, precum şi toate
accesoriile unei societăţi civilizate. !xistă cămine, familii, afaceri şi oameni care muncesc pentru
a trăi.
0a !xistă
început,şosele pe carecăcirculă
am crezut totnu
fera """ felul
estedealtceva
ve6icule, căi oferate
decât parteşia trenuri.
lumii noastre, necunoscută
mie. tudii recente demonstrează însă că fera """ nu poate fi nici prezentul, nici trecutul lumii
noastre fizice.
3n sc6imb, dezvoltarea ştiinţifică este destul de nesemnificativă. 4u există dispozitive electrice
de nici un fel. +e altfel, nu există nici electricitate, nici electromagnetică, nici măcar ceva
asemănător. 4u există lumină electrică, telefoane, aparate de radio, televizoare sau curent electric.
 4u există combustibili %benzină, petrol, etc.& ca sursă de venituri şi de putere. e foloseşte în
sc6imb puterea mecanică %a aburului, de exemplu&. Maşinile par a fi construite din lemn, iar
locomotivele din metal, dar diferite ca formă de locomotivele noastre deDa demodate.
!cartamentul liniei ferate este mult mai mic decât cel standard, mai mic c6iar şi decât
ecartamentele căilor noastre ferate montane.
trăzile şi şoselele sunt şi ele diferite de cele din lumea noastră, mai ales în ceea ce priveşte
dimensiunile. >Bliţa? pe care circulă ve6iculele este aproape de două ori mai mică decât uliţele
din lumea noastră, în sc6imb, automobilele sunt mult mai mari decât ale noastre. #6iar şi cel mai
mic dintre ele are în spate o singură banc6etă, pe care pot sta până la şase persoane. Automobilele
au roţi, dar nu şi pneuri, în loc de volan, se foloseşte o simplă bară orizontală. Aceste automobile
nu circulă cu viteze foarte mari %în Dur de douăzeci şi opt de 7ilometri pe oră&, iar circulaţia nu este
foarte intensă.
2biceiurile nu seamănă cu ale noastre. !xistă un trecut istoric, cu evenimente, nume, locuri şi
date diferite. +ar, în timp ce evoluţia omului pare să fie identică cu cea din lumea noastră,
evoluţia socială este destul de diferită.
+upă ce am început să$mi >extind? experienţele şi în fera """, oamenii de acolo nu au
>conştientizat? prezenţa mea decât în clipa în care >am fuzionat?, temporar şi involuntar cu cineva
care nu poate fi descris decât ca un >eu? care locuieşte >acolo?. ingura explicaţie la care mă pot
gândi este că eu, conştient că trăiesc >aici?, am fost atras şi am început să >locuiesc? în corpul
unei persoane de >acolo?, care, pe deasupra, îmi şi seamănă leit. +ar eu nu uit niciodată că nu
sunt el.
$ar putea ca unii dintre dumneavoastră să susţină că nu este vorba decât de o evadare din
realitate prin subconştient. 4imic mai greşit. +upă cum la fel de greşită este şi teoria conform
căreia ar fi vorba de un gen de viaţă de care cineva alege, de bunăvoie şi nesilit de nimeni, să se
bucure indirect. Acestea sunt însă simple speculaţii, făcute pe baza unor concepte neacceptate de
ştiinţa contemporană.
1rebuie să subliniez faptul că fera """ şi fera " %Aici$Acum& nu sunt identice %în primul rând,
în ceea ce priveşte dezvoltarea ştiinţifică&. +in acest punct de vedere, fera """ nu este mai
avansată decât fera ". +ar dacă fera """ nu este nici trecutul cunoscut, nici prezentul şi nici
viitorul probabil al ferei ", atunci ce este8 4u este o parte a ferei "", în care singura existenţă
reală este cea a gândului. +ar poate fi amintirea unei civilizaţii fizice, anterioară istoriei
cunoscute, sau o altă lume, asemănătoare celei pământeşti, situată foarte departe de lumea noastră
şi accesibilă exclusiv prin manevre mintale.
+r. 0eon M. 0ederman, profesor de fizică la Bniversitatea din statul #olumbia, a spus despre
fera """ >!ste o antilume de stele şi de planete, formată din atomi de antimaterie %adică nuclei
negativi înconDuraţi de electroni pozitivi&. Aceste antilumi sunt populate de antioameni, ai căror
antisavanţi sunt, poate c6iar în momentul de faţă, emoţionaţi de descoperirea materiei?.
 =.
521M2R1!M
Acceptarea existenţei celui de$al +oilba #orp naşte, în mod firesc, întrebarea pe care omenirea
şi$a pus$o încă de când a învăţat să gândească 4oi murim cu adevărat sau continuăm să trăim8
!xistă viaţă dincolo de moarte8 Religiile noastre spun să crezi şi să ai încredere. Acest lucru nu
este însă suficient pentru gânditorul care caută să$şi explice totul numai prin silogisme.
1ot ceea ce pot face eu este să fiu atât de obiectiv cât poate fi cineva care trăieşte o experienţă
fundamental subiectivă.
5e dr. Ric6ard SordonEil$am
poatecunoscut
că premisele
la 4eLmele vi se
or7, în vor
anulpărea
'(;9.cât de cât valabile.
!ra medic, specialist în boli interne. 4e$am împrietenit, iar el a devenit medicul nostru de
familie. #ând l$am cunoscut eu, avea în Dur de cincizeci de ani. !ra un bărbat scund şi slab, cu
părul alb şi cu un început de c6elie.
3ntrucât de la o vreme nu se simţea prea bine, şi$a propus ca, împreună cu soţia, să plece într$o
călătorie prin câteva ţări din !uropa, ţări pe care vrusese dintotdeauna să le viziteze %Srecia,
1urcia, pania, 5ortugalia şi !gipt&. Au plecat după vreo săptămână şi ceva, prima ţară pe care
urmau să o viziteze fiind pania, întrucât nu am primit nici o veste de la ei, mi$am înc6ipuit că
făceau plaDă undeva pe ţărmul Mediteranei.
Ease săptămâni mai târziu însă, am primit un telefon de la doamna Sordon, care mi$a spus că
soţul ei se îmbolnăvise şi că trebuiseră să$şi scurteze călătoria. !l ţinuse neapărat să se întoarcă în
America. Avea dureri mari şi fusese internat în spital, în vederea unei intervenţii c6irurgicale
exploratorii. 3n urma operaţiei %de fapt o biopsie&, s$a pus diagnosticul de cancer abdominal
netratabil. +r. Sordon nu a mai părăsit spitalul, în viaţă, vreau să spun. Mai bine zis, fi-ic în viaţă.
imţeam nevoia de a sta de vorbă cu el, mai ales că nu îi vorbisem niciodată despre >talentul?
meu sau despre experienţele pe care le trăiam. #red că îmi era frică să nu râdă de mine şi să nu mă
trimită la fiul său, care era psi6iatru.
Acum însă era cu totul altceva. imţeam că îl pot aDuta %deşi nu prea ştiam ce anume trebuia să
fac&.
M$am dus de câteva ori să$l văd, dar, din păcate, numai soţiei îi era permis să intre în camera
bolnavului. 3n cele din urmă, am rugat$o pe doamna Sordon să mă aDute să$l văd. +ânsa mi$a
explicat însă că doctorul avea dureri atât de mari, încât i se administrau aproape tot timpul
sedative. Aşa că nu era decât foarte rar lucid şi conştient. 2 recunoştea pe soţia sa, dar nu în
fiecare zi. "$am spus doamnei Sordon că am ceva deosebit de important să$i comunic soţului ei.
F +e ce nu$i scrieţi o scrisoare8 mi$a sugerat ea. Ei i$o duc eu.
"$am răspuns că îmi era teamă că nu va reuşi să o citească.
F +acă o scrieţi, am să i$o citesc eu, atunci când va fi destul de conştient să o înţeleagă.
Uis şi făcut. +oamna Sordon i$a citit soţului ei scrisoarea nu o dată, ci ori de câte ori era
conştient. Mi$a spus mai târziu că doctorul Sordon era cel care o ruga să$i citească scrisoarea. !ra
oare acolo ceva ce el vroia neapărat să$şi fixeze în minte8
Auzind cele spuse de doamna Sordon, mi$a părut, dintr$o dată, extrem de rău că nu îi
povestisem doctorului despre experienţele mele. 5oate că n$ar fi râs şi nici nu m$ar fi sfătuit să
consult un psi6iatru. 4umai că, din păcate, nu avusesem curaDul să o fac.
"ată acum câteva fragmente din scrisoarea mea, adresată doctorului Sordon.
>Mai întâi, trebuie să acceptaţi posibilitatea, aşa îndepărtată cum vi s$ar putea părea
dumneavoastră, de a acţiona, gândi şi exista în afara corpului fizic. 4u$i spuneţi soţiei
dumneavoastră să mă trimită la un psi6iatru, pentru că nu sunt ne(un3
>3n discuţiile noastre, nu am considerat necesar să abordez acest subiect. +ar în situaţia de faţă,
ar fi bine să$i acordaţi atenţia cuvenită. 1otul depinde de capacitatea dumneavoastră de a vă
desprinde de propriul corp fizic, cu alte cuvinte, de a vă >dedubla?, în felul acesta, vă veţi putea
alina şi durerile, ceea ce, în situaţia dumneavoastră, este un lucru cât se poate de important.?
>... #u toată sinceritatea, vă sfătuiesc să încercaţi. Mai ales dacă aţi făcut deDa primul pas, adică
acceptaţi ideea existenţei acestui al +oilea #orp, diferit de corpul fizic. 2 altă barieră ce trebuie
înlăturată este frica. 4u trebuie să vă fie frică.
5entru că ar fi ca şi cum v$aţi teme de propria dumneavoastră umbră, de dumneavoastră înşivă.
2bişnuiţi$vă cu ideea că lipsa unor experienţe conştiente în acest sens nu înseamnă neapărat că
trebuie să vă fie frică de fenomenul respectiv. 4ecunoscutul este înspăimântător, dar numai atâta
timp cât rămâne necunoscut. ă rog deci să încercaţi formula pe care v$am scris$o aici. 4u ştiu ce
efect vor avea medicamentele pe care le luaţi. $ar putea să vă aDute sau, dimpotrivă, să vă
împiedice în încercările dumneavoastră de a vă dedubla. +ar merită să încercaţi. 5oate o să reuşiţi
de prima dată, poate nu. "mportant însă este să încercaţi... şi să$mi comunicaţi rezultatele pe care
le veţi obţine. Aş fi vrut să vin personal să vă văd, dar ştiţi şi dumneavoastră cât de stricte sunt
dispoziţiile privitoare la cei care îi vizitează pe bolnavi. +acă îi veţi povesti soţiei dumneavoastră
despre eventualele încercări pe care le veţi face, sunt sigur că îmi va relata totul, cât mai grabnic
cu putinţă.?
+oamna Sordon nu mi$a spus dacă soţul ei a încercat într$adevăr să se dedubleze. "ar mie mi s$
a părut de$a dreptul deplasat să o sâcâi cu întrebările mele, mai ales că biata femeie era şi aşa
destul de îndurerată la gândul că soţul ei nu mai avea mult de trăit.
#âteva săptămâni mai târziu, dr. Sordon a intrat în comă şi a murit împăcat, fără să$şi recapete
cunoştinţa.
reme de câteva luni, m$am tot gândit să mă >duc? la dr. Sordon %asta presupunând ca, mai
întâi, să$l găsesc&. Ric6ard Sordon era prima persoană apropiată mie care murise de când îmi
descoperisem strania capacitate de dedublare.
A durat o vreme până să mă 6otărăsc, cu atât mai mult cu cât era pentru prima oară că
încercam să fac o asemenea experienţă %care, la urma urmelor, putea fi c6iar periculoasă&.
5rima încercare am facut$o într$o sâmbătă după$amiază. M$am desprins %destul de greu& de
corpul fizic, strigând, mintal, că vreau să$l văd pe dr. Sordon.
+upă o clipă, am început să mă înalţ, până când, >privind? în Durul meu, n$am mai văzut decât
un întuneric de nepătruns şi am simţit o mişcare uşoară a aerului, ca adierea unui vânt de
primăvară. Am mai simţit şi o mână sub cotul stâng. #ineva mă aDuta să aDung acolo.
+upă o călătorie care mie unul mi s$a părut nespus de lungă, m$am oprit brusc %sau am fost
oprit&. Mă aflam într$o cameră foarte mare %în primul moment, am crezut că era vorba de o
instituţie&.
Mâna care mă conducea m$a >trecut pragul? camerei alăturate, oprindu$mă c6iar în miDlocul
acesteia. >tai aici. +octorul o să te vadă imediat?, mi$a spus, aproape în şoaptă, o voce de bărbat.
Am dat afirmativ din cap în semn că da şi am rămas acolo, să$l aştept pe dr. Sordon. 5rivind cu
atenţie
douăzeciîn şiDurul meu,
doi de ani.am văzut trei sau patru bărbaţi care ascultau ce le povestea un tânăr de vreo
4u l$am văzut pe dr. Sordon, aşa că am continuat să$l aştept. #u cât aşteptam mai mult, cu atât
mi se făcea mai cald. 3n cele din urmă, senzaţia de fierbinţeală a devenit de$a dreptul
insuportabilă. 4u ştiam de ce îmi era atât de cald şi dacă aveam să mai suport mult timp senzaţia
aceea atât de neplăcută, începusem să şi transpir, ceea ce nu făcea decât să$mi amplifice starea de
disconfort. Etiam că nu mai pot rămâne acolo. 4u mai puteam suporta căldura. +acă dr. Sordon
nu apărea cât de curând, trebuia să plec fără să$l văd. Ei am plecat întorcându$mă în corpul fizic,
am constatat că nu îmi era cald %şi în nici un caz atât de cald încât să transpir&. +ezamăgit la
culme, m$am ridicat în capul oaselor şi am încercat să$mi dau seama ce anume mă împiedicase să$
l găsesc pe dr. Sordon. +urata dedublării a fost de două ore.
Iiind însă încăpăţânat din fire, după câteva zile, am încercat din nou. +e îndată ce m$am
desprins de corpul fizic şi am început să$l strig, mintal, pe dr. Sordon, am auzit c6iar lângă mine,
o voce care mi$a spus >+e ce vrei să$l vezi din nou8 4u l$ai văzut sâmbăta trecută8?
Am fost atât de surprins, încât a că-ut pur şi simplu, instantaneu, în corpul fizic. M$am
ridicat în capul oaselor şi m$am uitat prin cameră. 4u era nimeni, iar lucrurile erau toate la locul
lor.
A doua zi, când am recitit însemnările referitoare la prima încercare, am găsit, în sfârşit, ceea
ce căutam >...am văzut trei sau patru bărbaţi care ascultau ce le povestea un tânăr de vreo
douăzeci şi doi de ani. 1ânărul, scund, slab şi cu o claie de păr blond, s$a întors spre mine şi m$a
privit foarte atent, fără să scoată o vorbă, de parcă s$ar fi gândit la ceva. >#eea ce îmi notasem eu
putea fi, foarte bine, o descriere a înfăţişării dr. Sordon la vârsta de douăzeci şi doi de ani %şi nu la
şaptezeci&. !u mă aşteptasem, într$adevăr, să văd un bărbat de şaptezeci de ani. Ei nu l$am
recunoscut, pentru că nu mă aşteptam să$l văd cu cincizeci de ani mai tânăr.
0a puţin timp după aceea, i$am făcut o vizită doamnei Sordon şi am reuşit să văd o fotografie
vec6e de$a doctorului, de pe vremea eând avea douăzeci şi doi de ani. emăna perfect cu tânărul
pe care l$am văzut şi care m$a văzut >acolo?. 3ntr$o zi, am să încerc din nou să$l >vizitez? pe dr.
Sordon.
Altă dată, urmând să ne mutăm în alt stat, ne$am vândut casa, dar mai repede decât ne
aşteptam, aşa că, vreme de un an de zile, am stat într$o casă pe care am luat$o cu c6irie.
1otul a început cam la o săptămână după ce ne$am mutat în noua noastră locuinţă. 3n seara cu
pricina, ne$am dus la culcare mai devreme decât de obicei, iar soţia mea a adormit imediat. !u
însă stăteam în pat, cu oc6ii desc6işi şi priveam cerul prin ferestrele înalte ale dormitorului. 0a un
moment dat, simţind binecunoscutele de$acum vibraţii, m$am întrebat dacă era oare indicat să mă
dedublez în această nouă locuinţă în care mă aflam.
5atul nostru era lipit de peretele dinspre nord al camerei, în dreapta patului, se afla uşa care
dădea în 6ol, iar în stânga, uşa de la baie.
1ocmai începusem să mă desprind de corpul fizic, când am observat ceva în dreptul uşii ce
dădea în 6ol. !ra o formă albă, de înălţimea unui om obişnuit.
4u am reacţionat în nici un fel, aşteptând să văd ce avea sa se întâmple. Iorma cea albă a intrat
în cameră, s$a apropiat de pat, a trecut pe lângă mine şi a intrat în baie. Mi$am dat seama că era
vorba de o femeie în Dur de patruzeci de ani, de statură miDlocie, brunetă şi cu oc6ii duşi în fundul
capului. +upă câteva clipe, a ieşit din baie şi s$a apropiat de mine. !u m$am ridicat în capul
oaselor %nu fizic, sunt sigur de asta& şi am întins mâinile, să văd dacă o pot atinge. Iemeia s$a
oprit şi m$a privit.
>#e$ai de gând să faci cu tablourile8? m$a întrebat ea. 4eştiind ce să$i spun, am încercat să$i
dau un răspuns cât de cât satisfăcător. "$am spus că o să am griDă de ele şi că, deci, nu avea de ce
să$şi
mi$a facă
spusgriDi. Iemeia mi$a Apoi
>3ţi mulţumesc?. zâmbit, după care,Am
a dispărut. luându$mi mâinileminute,
aşteptat câteva într$aledar
ei, nu
m$as$a
privit
mai înîntors.
oc6i şi
Atunci, am reintrat în corpul fizic şi m$am dat repede Dos din pat. M$am dus în toate camerele %şi
de la etaD şi de la parter& dar n$am văzut pe nimeni. Apoi mi$am scris însemnările, m$am suit în
pat şi am adormit imediat.
#âteva zile mai târziu, m$am întâlnit cu psi6iatrul care locuia în casa de alături, dr. amuel
Na6n, pe care l$am întrebat dacă îi cunoscuse pe proprietarii casei noastre.
 F +a, da, i$am cunoscut c6iar foarte bine, mi$a spus dr. Na6n. +oamna . a murit cam acum
un an. +upă moartea ei, domnul . n$a mai vrut cu nici un c6ip să intre în casă, s$a mutat de aici
şi nu s$a mai întors niciodată. Etiţi, casa a fost, de fapt, a ei. 3n ea a şi murit, c6iar în camera în
care dormiţi dumneavoastră.
F Mda... interesant. Ei probabil că$i plăcea mult această casă.
F 26, da. 3i plăceau foarte mult tablourile. Avea foarte multe, în toate camerele.
0$am întrebat pe dr. Na6n dacă nu avea cumva o fotografie de$a doamnei .
F taţi o clipă, să mă gândesc. +a... parcă... #red că am o fotografie făcută într$un grup, la
club. Mă duc să o caut.
+r. Na6n s$a întors după câteva minute, cu o fotografie înfăţişând cincizeci sau şaizeci de
bărbaţi şi femei, celor mai mulţi dintre ei nevăzându$li$se decât capul, pentru că erau aliniaţi pe
mai multe rânduri, unul în spatele celuilalt.
F +oamna . este pe undeva pe$aici... da, sunt sigur.
M$am uitat şi eu, peste umărul lui, la fotografie. 3n rândul al doilea, am zărit un c6ip ce îmi
părea cunoscut. 0$am întrebat pe dr. Na6n dacă aceea era doamna .
F 26, da, da, ea este doamna . $a uitat la mine, mai întâi curios, apoi părând să înţeleagă.
A6, probabil că aţi găsit prin casă vreo fotografie de$a ei.
"$am răspuns că da, aşa era. Apoi, ca din întâmplare, l$am întrebat dacă doamna . nu făcea
cumva, în anumite situaţii, unele gesturi oarecum ieşite din comun.
F +in câte ştiu eu, nu... sau poate... ştiu eu... 3mi amintesc că ori de câte ori era fericită sau
recunoscătoare, îţi lua mâinile într$ale ei, le strângea uşor, te privea în oc6i şi îţi mulţumea. ă
aDută cu ceva ceea ce v$am spus8
>#6iar mai mult decât vă puteţi înc6ipui?, i$am răspuns eu în gând.
Aceste experienţe %şi multe altele, mai mult sau mai puţin personale& m$au condus la o
concluzie empirică inevitabilă, care Dustifică singură nenumăratele ore de c6in, de incertitudine, de
teamă, singurătate şi dezamăgireK concluzie care a reprezentat momentul premergător al aşa$
numitului alt #alitativ al Sândirii şi începutul unui nou punct de vedere, al unei noi perspectiveK
concluzie care a permis durerilor şi plăcerilor din aici %i acu să treacă fiecare în categoria de
importanţă cuvenită %ce reprezintă un minut, o oră sau un an în infinitatea existenţei noastre8&K
concluzie care a desc6is o poartă către o realitate de neînţeles, poate, pentru mintea omenească
#onştientă, dar care va continua să$i c6inuiască pe cei curioşi şi să$i incrimineze pe intelectuali.
!ste acesta răspunsul eu8 0egaţi aceste experienţe de ideea conform căreia personalitatea
umană poate şi c6iar operează în afara corpului fizic şi veţi afla singuri acest răspuns.
Acesta este, de fapt, Marele MesaD, pe care *reau şi tre(uie să vi$l transmit
 ).
>5!41RB #/ AEA #R"! 34 -"-0"!?
5resupunând că, în afară de #orpul fizic, există şi un al +oilea #orp %eteric sau astral&, care nu
moare o dată cu primul, supravieţuind deci sfârşitului existenţei materiale, se naşte în mod firesc
următoarea întrebare Bnde se duc după moarte toate corpurile astrale8
5ână în momentul de faţă, în doisprezece ani de activităţi non$fizice, nu am găsit nici o dovadă
concretă a existenţei lui +umnezeu şi a vieţii de după moarte într$un loc numit rai %în accepţiunea
biblică a acestor noţiuni&. au poate că am întâlnit aceste dovezi, dar, pur şi simplu, nu le$am
recunoscut.
2ricum, dacă există, raiul şi iadul se află cu siguranţă în fera "".
3n călătoriile mele extracorporale, înainte de a intra în fera "" propriu$zisă, a trebuit
întotdeauna să trec printr$un >strat? %sau o zonă& situat foarte aproape de fera " 6aici %i acu7.
!ste vorba de un ocean de culoare neagră, însetat, în care cele mai uşoare mişcări stârnesc furia
unor fiinţe ciudate, care îi muşcă pe cei care le deranDează.
!ste ca şi cum ai fi o >momeală? plutind la suprafaţa acestui imens ocean. #eea ce trebuie să
faci este să te mişti foarte încet şi să nu dai nici o atenţie >peştilor? curioşi care îţi vor da târcoale.
4umai astfel vei putea trece, fără probleme, prin apa aceea neagră şi ameninţătoare. +acă însă te
mişti prea tare sau încerci să$i înfrunţi pe ciudaţii locuitori ai apei negre, aceştia se vor repezi să te
muşte, să te zgârie sau să te tragă după ei, în cine ştie ce străfunduri înspăimântătoare.
ă fie acesta iadul populat de >demoni? şi de >draci?8 3n ciuda faptului că par nişte creaturi de$
a dreptul subumane, aceştia pot totuşi acţiona şi gândi independent.
#ine şi ce sunt ei8 4u ştiu. Ei asta pentru că nu am ţinut neapărat să aflu.
+ar dacă fera "" pare să >conţină? destule >porţiuni de iad? şi aproape nici una de rai, atunci
unde vom afla îndrumare şi lumină veşnică8 Bnde este +umnezeu8 Bnde este raiul la care ne
înc6inăm8
Ei totuşi, atunci când mă aflu în fera "", mi se întâmplă uneori să >asist? la ceva foarte ciudat.
3n toiul unei activităţi oarecare, se aude, deodată, un emnal îndepărtat, ca un sunet de
trâmbiţă. 1oţi recepţionează emnalul cu calm, oprindu$se în acelaşi timp din vorbit sau din orice
altă activitate. !ste emnalul sosirii 0ui %sau 0or& în regat. #ei de$acolo însă nu se prosternează şi
nici nu cad în genunc6i în faţa 0ui, atitudinea lor trădând mai curând spirit practic decât fanatism
religios. Iiind deDa obişnuiţi cu asemenea >apariţii?, le acceptă ca atare, respectându$le şi
supunându$li$se fără rezerve.
3n clipa în care aud emnalul, toate entităţile însufleţite se întind pe Dos F impresia mea este că
pe spate, cu trupul arcuit, pentru a$şi expune abdomenul %nu organele genitale&, cu capul întors
într$o parte, pentru ca nimeni să nu$0 vadă când trece. copul pare a fi formarea unei cărări de
trupuri vii, peste care să treacă !l. Bneori, se întâmplă să >aleagă? din acest pod viu o anumită
persoană, despre care, începând din clipa aceea, nu se va mai auzi nimic şi pe care nimeni nu o va
mai vedea vreodată. !xpunerea abdomenului nu este altceva decât o formă de manifestare a
credinţei şi supunerii totale, ştiut fiind că abdomenul reprezintă tocmai partea cea mai vulnerabilă
a corpului. 4imeni nu se mişcă %nici măcar nu gândeşte& atunci când trece !l.
+upă aceea însă, toată lumea se ridică în picioare şi îşi reia activitatea. 4imeni nu comentează
%nici măcar în gând& cele întâmplate, toţi acceptând venirea şi plecarea 0ui ca pe ceva ce face
parte din viaţa lor.
!ste acesta +umnezeu8 au Iiul lui +umnezeu8 au reprezentaAtul ău8 4u ştiu.
 (.
34S!R" E" ARV!1"5BR"
Iaptul că în experienţele mele am fost aDutat din când în când de cineva, reprezintă încă una
dintre enigmele călătoriilor extra$corporale în general. 5oate că g6idul sau g6izii mei spirituali se
află de fiecare dată alături de mine, fără însă ca eu să fiu conştient de prezenţa lor. 4u ştiu cine
sunt aceşti g6izi sau de ce mă aDută.
4u par în nici un caz să fie îngeri păzitori, cu toate că cineva cu vederi mai tradiţionaliste i$ar
putea privi#el
rugăciuni. ca mai
atare. !i numămăaDută
adesea, aDută c6iarcând
atunci întotdeauna şi nici nu
nu le cer aDutorul %sausunt
cânddeosebit de sensibili
nu$mi amintesc să o la
fi
făcut&. 5rezenţa lor şi aDutorul pe care mi$l dau par să depindă mai curând de opţiunea şi de voinţa
lor decât de a mea.
!i sunt arareori >prietenoşi? %în sensul pe care îl dăm noi termenului&. Ei totuşi îi >simt? destul
de înţelegători şi de consecvenţi în 6otărârea de a$mi veni în aDutor. unt convins că nu vor să$mi
facă nici un rău şi am încredere în sfaturile lor.
3n maDoritatea cazurilor, eu nu văd c6ipul celor care mă aDută %să fie oare acesta şi motivul
pentru care nu îi întreb niciodată nimic, acceptând ca atare toate sfaturile pe care mi le dau8& +e
exemplu, >mâinile? care m$au >ridicat?, aDutându$mă să urc dealul şi să aDung astfel mai repede
acasă la dr. -rads6aL. 4u am văzut însă cine mă aDuta. +upă cum nu l$am văzut nici pe cel care
m$a >dus? în fera "", să$l >văd? pe dr. Sordon. "$am simţit mâinile şi i$am auzit vocea, dar atât şi
nimic mai mult. Acelaşi lucru şi cu cel care, o săptămână mai târziu, mi$a spus că îl văzusem deDa
pe dr. Sordon, motiv pentru care nu avea nici un rost să mai fac o dată călătoria aceea.
5e de altă parte însă, mi s$a întâmplat şi să nu primesc nici un aDutor din partea lor %cu toate că,
aflat în situaţii aparent fără ieşire, am strigat, am plâns şi m$am rugat, implorându$le aDutorul&. 3n
cazul acesta, mă veţi întreba, poate, cum stabilesc ei când să mă aDute şi când nu. 4u ştiu.
"ată aici câteva cazuri concrete, extrase din însemnările mele.
')H:H<9 )upă0aia-a
E. @. a *enit la noi în *i-ită. Pe la ora cinci, a !otăr/t ca, înainte de cina, să ne odi!ni cu
to'ii o oră sau două. Iediat după ce 0a urcat în pat, i s0a părut că îl aud pe E. @. st/nd de
*or(ă cu cine*a 6acesta însă i0a spus că s0a dus iediat la culcare, fără să *or(ească cu
nieni7. )upă c/te*a inute, 0a desprins de corpul fi-ic %i a au-it, foarte aproape, o *oce
care i0a spus" 2)acă si'i că tre(uie să %tii, cred că o să0'i spune 5. Apoi, cine*a 0a luat de
(ra' %i 0a condus într0o caera întunecată. Cred că era *or(a de un clu( sau de sediul unei
corpora'ii. La un oent dat, a *ă-ut pe un fel de ecran are c/t un perete, o serie de iaini
înfă'i%/nd trei sau patru (ăr(a'i necunoscu'i, după care, locul iainilor a fost luat de
urătoarele cu*inte"
2Pentru a o('ine re-ultate parapsi!ice pure, tre(uie să iei %ase picături dintr0un preparat
c!iic într0un pa!ar cu apă.3 A între(at 6nici eu nu %tiu pe cine7 ce preparat tre(uia să iau, dar
nu a priit nici un răspuns. Atunci, ner*os %i aitat, a reîntors în corpul fi-ic.
:H*H<@ )upă0aia-a
10a întins pe canapea, a înc!is oc!ii %i 0a concentrat. ;i(ra'iile foarte puternice au
fost înso'ite, ca %i altă dată de o sen-a'ie de căldură interioară. Era pe punctul de a ă dedu(la
c/nd două /ini i0au adus în fa'a oc!ilor o carte, pe care au %i desc!is0o la o anuită paină,
iar o *oce de (ăr(at i0a spus"
 2Cite%te3 Esen'a a ceea ce a citit este că, pentru a pro*oca o anuită stare, este necesară
re0crearea sentientului unei experien'e siilare, care a a*ut loc în trecut 6%i care nu este
altce*a dec/t o aintire7. Conclu-ia pe care a tras0o a fost aceea că ar tre(ui să acordă ai
ultă aten'ie 2sen-a'iilor3 dec/t detaliilor 6prin excelen'ă ateriale7. Apoi, *i(ra'iile au început
să scadă în intensitate, iar cartea a dispărut %i ea, treptat, din c/pul eu *i-ual, a%a că nu a
putut citi ai departe. :n cele din ură, 0a reîntors în corpul fi-ic.

')H)H<' )upă0aia-a
Acelea%i /ini %i aceea%i carte. Ora trei după0aia-a, *ree uedă %i rece 6dacă asta are
*reo iportan'ă7. 1/inile i0au 'inut din nou cartea în fa'a oc!ilor 6non0fi-ici7 desc!i%i,
răsfoind0o repede %i a%e-/nd0o în ulte po-i'ii, cu scopul *ădit de a ă 2a4uta5 să o recunosc ca
pe o carte. A încercat să *ăd ce titlu a*ea, dar nu a reu%it 6ori literele erau prea ici, ori eu
era prea iop7.
:n cele din ură, 0a lăsat pău(a%, iar cartea a fost desc!isă la o anuită paină. A
încercat din nou să citesc, dar deea(a. 9u distinea nici o literă. Atunci, /inile au înc!is
cartea %i au luat0o cu ele, iar o *oce de (ăr(at i0a spus" 29u0i niic, o să ai încercă %i altă
dată5. Tonul prietenos %i au-at se *roia al unui profesor, înăduitor cu nereu%itele ele*ilor săi.
10a reîntors, cu u%urin'ă, în corpul fi-ic, ult ai încre-ător %i ai entu-iast dec/t înainte.

5oate că într$o zi, g6izii spirituali ne vor dezvălui, în sfârşit, adevărata lor identitate, lăsându$ne
să$i privim, să$i auzim şi să$i simţim cât mai aproape de noi.
 '@.
A4"MA0! "41!0"S!41!
+e$a lungul istoriei omenirii, au existat nenumărate relatări despre demoni, spirite, spiriduşi şi
alte asemenea entităţi subumane, aflate permanent în preaDma oamenilor, parcă pentru a$i c6inui
cât mai mult cu putinţă. ă fie vorba de mituri8 +e 6alucinaţii8 5oate că toate aceste >apariţii? nu
sunt decât rodul imaginaţiei noastre8 3ntrebarea este însă, din ce sursă invocă imaginaţia asemenea
>arătări?8
3nsemnările de mai Dos vă vor aDuta, poate, să întrevedeţi măcar o parte din răspunsurile
posibile.
')H;H<@ )iinea'a
:n 4urul orei -ece, 0a întins pe canapea, încerc/nd să ă relaxe-. Caera era inundată de
luina de afară. Cur/nd, au început *i(ra'iile. A desc!is oc!ii fi-ici să *ăd dacă ele continuau.
>i continuau. Cu oc!ii fi-ici desc!i%i, 0a !otăr/t să încerc să ă înal', pentru a *edea dacă
ai a *i-iuni. A*ea ceasul în fa'a ea. Orientarea în tip era norală, 'in/nd cont de
i%carea acelor. 1ă afla ca la două-eci de centietri de corpul fi-ic, c/nd, cu coada
oc!iului, a -ărit o i%care. L/nă ine apăruse un corp oenesc. )in po-i'ia în care 'inea
capul %i pri*ind în dreapta ea, nu îi *edea dec/t partea de 4os. Era ol %i era de sex asculin.
Părea să ai(ă în fur de -ece ani, ca un etru %i -ece centietri înăl'ie, picioare su('iri, pu'in
păr pu(ian %i orane enitale nede-*oltate.
Cal, de parcă ar fi făcut un lucru c/t se poate de firesc 6ca un (ăiat care î%i călărea calul
preferat7, %i0a petrecut un picior peste spatele eu %i s0a că'ărat pe ine. :i si'ea picioarele în
4urul i4locului %i trupul icu' lipit de spatele eu. A răas at/t de surprins, înc/t nici frică
nu0i era 6asta poate %i din cau-a staturii lui7 A încreenit %i întorc/nd încet pri*irea, i0a
*ă-ut piciorul drept. Arăta exact ca piciorul unui copil de -ece ani.
1ă între(a, (ănuitor, cine putea fi. 2El3 părea să nu reali-e-e faptul că eu era con%tient
de pre-en'a 2lui3 acolo 6sau, c!iar dacă î%i dădea seaa, pu'in îi păsa7. 9u *roia să ă
2confrunt3 cu el 6ai ales într0un ediu care lui îi era ult ai failiar dec/t ie7, a%a că 0
a retras repede în corpul eu fi-ic %i 0a apucat să scriu aceste r/nduri.
9u %tiu ce fusese. 1i0a dat seaa că, pur %i siplu, nu a*usese cura4ul de a ă răsuci cu
fa'a spre el %i a0l pri*i cu aten'ie.
Cu siuran'ă a*ea foră !uanoidă, dar, pe de altă parte, nu părea să fie în-estrat cu
intelien'ă. 10a 4init, pur %i siplu, neru%inarea crasă cu care i s0a că'ărat în c/rcă. Părea
siur de sine, siur că nu a*ea să fie descoperit %i asta datorită, pro(a(il, nueroaselor contacte
cu oaenii 6pentru care, însă, el era in*i-i(il7. =ă fi fost o !alucina'ie8 :n plină -i8 9u cred.

9)H;H<@ eara
Ora %apte %i 4uătate, în (irou. A început să nuăr %i, treptat, au apărut *i(ra'iile. 10a
desprins cu precau'ie de corpul fi-ic %i, dintr0o dată, a si'it ce*a suindu0i0se în c/rcă. 1i0a
aintit de (ăie'el %i, ne*r/nd să0l car în spate, a întins /na în 4os, într0o parte, ca să îl prind
de picior, fără însă a fi siur că palele ele non0fi-ice nu *or trece prin el. A răas foarte
surprins c/nd a atins cu palele ce*a ce părea carne, a*ea teperatura norală a corpului %i
se întindea. A tras de ea, dar, cu c/t trăea ai tare, cu at/t se întindea ai ult. :n cele din
ură, a tras de pe ine tot acel corp care i se urcase în spate, în afară de un picior, pe care îl
prinsese su( ine.
 :n sf/r%it, l0a tras %i pe acela %i a îpins tot acel oran de carne pe raftul de l/nă
canapea 6părea încă foarte *ie %i încerca să i se urce din nou în spate& dar a reu%it să o 'in la
distan'ă, cu toate că începuse să intru în panică7. La un oent dat, 0a /ndit c!iar să0i
dau foc, să fac ce*a... orice. A constatat că nuai reintr/nd în corpul fi-ic, îl putea îpiedica
să i se urce în c/rcă.
La un oent dat, în *ree ce încerca să îl 'in c/t ai la distan'ă, i s0a suit în c/rcă un al
doilea 2(ăie'elX. in/ndu0l pe priul cu o /nă, l0a dat %i pe cel de0al doilea 4os de pe ine,
apoi a plutit p/nă în i4locul (iroului, cu c/te unul în fiecare /nă, stri/nd după a4utor. 10
a uitat atent la ei %i, în *ree ce îi pri*ea, fiecare a luat c!ipul uneia dintre cele două fiice ale
ele 6%tiu că psi!iatrul eu se *a distra pe tea asta7.
1i0a dat iediat seaa că luaseră inten'ionat înfă'i%area copiilor ei, pentru a0i crea o
stare de confu-ie eo'ională %i, i-/nd pe draostea ce le0o port fiicelor ele, să nu le ai fac
niic. :n clipa în care i0a dat seaa de %ec!erie, nu i s0a ai părut că seaănă cu fiicele
ele.
:ncerc/nd disperat să ăsesc o solu'ie, 0a /ndit să le dau foc. Totu%i, a*ea ipresia că
a/ndoi se au-au pe socoteala ea, de parcă ar fi %tiut că nu le putea face nici un rău.
)upă c/te*a inute, s0a ai apropiat cine*a de ine. La început, a cre-ut că este un al
treilea 2(ăie'el3, dar apoi i0a dat seaa că era *or(a de un (ăr(at, care s0a opri t la c/'i*a
pa%i de ine %i 0a pri*it foarte serios. 10a uitat %i eu la el. Oc!ii lui *er-i %i pu'in înfunda'i în
or(ite i se păreau foarte cunoscu'i. =eănau cu cei ai unui *ăr de0al eu. Oul a*ea părul
tuns scurt %i eal în 4urul capului, cu (reton pe frunte. Purta un !alat de culoare înc!isă, lun
p/nă la le-ne. 9u0i *edea picioarele.
Priul eu /nd a fost acela că *enise să0i a4ute pe cei doi %i asta 0a speriat %i ai tare. :n
clipa în care s0a apropiat de noi, eu stătea în enuinc!i, cu (ra'ele întinse %i încerca să 'in la
distan'ă cele două ici creaturi. +ăr(atul nu i0a adresat nici un cu*/nt %i nici nu părea să
pri*ească în direc'ia în care ă afla eu. C/nd s0a apropiat %i ai ult de ine, 0a pră(u%it
pe podea, ru/ndu0l să ă a4ute. <ără să0i dea nici cea ai ică aten'ie, a luat cele două
creaturi 6pe fiecare într0o /nă7 %i s0a uitat, pe r/nd, la ele. Acestea s0au lini%tit iediat.
1ul'uindu0i în %oaptă, 0a îndreptat spre canapea %i 0a reîntors în corpul fi-ic. Apoi 0
a ridicat în căpul oaselor %i a pri*it îpre4ur. Caera era oală.

+upă douăzeci şi patru de ore, timp în care am stat să mă gândesc la ce mi se întâmplase, am

aDuns la unele concluzii %sau, dacă vreţi, presupuneri&. !xistă posibilitatea ca totul să fi fost o
6alucinaţie sau un vis. +acă aşa a fost, îmi înc6ipui cât de greu trebuie să le fie celor care suferă
de paranoia să distingă realul de ireal. +acă era un simbol, atunci fusese cât se poate de clar.
>!ntităţile? din Durul meu nu erau decât rodul propriei mele imaginaţii. izualizarea lor luând
c6ipul copiilor mei este foarte greu de interpretat altfel decât că doriseră să îmi arate că sunt ai
mei %eu îi creasem, erau copiii mei&. +in acest motiv, îmi aparţineau şi nu erau nici buni, nici răi.
Ei totuşi, nu ştiam exact ce erau părţi din mine sau entităţi inteligente pe care le$am creat c6iar
eu, după modele cunoscute8 #e să fac cu ei8 #ine era bărbatul în 6alat8 3ncă nu ştiam.
9'H*H<@ 9oaptea
=eara t/r-iu, stătea în pat, coplet relaxat. ;i(ra'iile au început u%or %i, iediat, a
o(ser*at picioru%ul suit peste trupul eu 6non0fi-ic, presupun7. A si'it trupul icu' aă'at de
spatele eu. A dus /na 6non0fi-ică 87 la spate, prudent, %i i0a si'it spatele ic lipit de
ine. L0a (ătut u%or pe uărul fira* 6cu inten'ia de a ă face în'eles7 %i, cu are ri4ă, i0a
ridicat trupul icu' %i l0a dat 4os de pe ine. A a%teptat, dar nu s0a ai întors %i nici nu a ai
încercat să se apropie de ine. 9e0*r/nd să pierd oca-ia, a reintrat în corpul fi-ic, 0a
ridicat în capul oaselor %i a făcut aceste însenări.

9=H*H<@ 9oaptea
)upă ce 0a desprins de corpul fi-ic %i 0a înăl'at, a si'it din nou, în c/rcă, una din
icu'ele entită'i elastice. 9ici un cu*/nt, nici o i%care, doar corpul icu', at/rn/nd cald, în
spatele eu. )e data aceasta, nu 0a ai speriat at/t de tare %i a reu%it să tra u%or de el.
Trăea %i ă rua la )une-eu să ă a4ute. :n tip ce trăea de ea, 2entitatea3 s0a întins,
dar nu s0a desprins coplet. Cu oc!ii in'ii, a *i-uali-at focul 6nu renun'a se la ideea de a le
da foc7, dar fără nici un re-ultat.
Apoi, a încercat să ă /ndesc la electricitate. A *i-uali-at două fire de înaltă tensiune, pe
care le0a înfipt, pur %i siplu, în entitatea pe care 'inea cu tot dinadinsul să o desprind de
ine. Iediat, s0a de-uflat, s0a uiat oartă. :n sc!i(, ce*a ce seăna cu un liliac, i0a
trecut pe l/nă cap %i a ie%it pe fereastră. C/%tiase Cu acest sentient de u%urare, 0a
reîntors în corpul fi-ic.

9*H)H<@ 9oaptea
10a desprins de corpul fi-ic %i, în tip ce plutea, a si'it dintr0o dată, 2ni%te lucruri3
lipindu0i0se din loc în loc pe corpul non0fi-ic. =pun 2lucruri3 pentru că era întuneric (e-nă %i
nu *roia sau nu putea să le *ăd. Păreau ni%te pe%ti icu'i, luni ca de *reo două-eci de
centietri, care se aă'aseră de ine ca pe%tii para-i'i 6sau ca ni%te căpu%e7. I0a tras de pe
ine %i i0a aruncat c/t colo, dar ei 6sau al'ii7 s0au întors iediat. 9u erau aresi*i, doar
aasan'i, în cele din ură, 0a întors în corpul fi-ic, să scap de ei.

:H''H<' 9oaptea
A ai descoperit ce*a în leătură cu 2para-i'ii3. <orea-ă un strat prin care pot trece
uneori, dar, de cele ai ulte ori, trec fără să0i dau seaa. 10a oprit c!iar în interiorul
2stratuluiUU, în *ree ce 2pe%tii3 se adunau ciorc!ine, atra%i, de pre-en'a ea. :n loc să
reac'ione- ca de o(icei, a răas nei%cat. )upă c/te*a clipe, s0au desprins %i s0au îndepărt at
Apoi nu s0a ai înt/plat niic %i a răas în întuneric. A început să ă i%c %i s0au întors
10a oprit, a a%teptat %i s0au îndepărtat din nou. Apoi 0a i%cat foarte u%or, aproape
ipercepti(il. 9u s0au întors dec/t unul sau doi. )e*enise oare o oeală într0un ocean plin
de pe%ti8

':H=H<@9oaptea
Acesta este un lucru deose(it de iportant pe care tre(uie neapărat să îl 'in inte. 1ă afla
îpreună cu so'ia ea într0o caeră de !otel, în )ur!a. Era t/r-iu %i tocai a'ipise, c/nd a
si'it pe cine*a sau ce*a în caeră. <ără să0i dau seaa ce se înt/plă, a sărit din pat să ă
apăr pe ine %i pe so'ia ea. A fost atacat, iediat, de ce*a pe care nu îl *edea din cau-a
întunericului din caeră. =e lupta cu ine ca un anial, adică ă u%ca %i ă -/ria. 9u
*edea niic 6din cau-a întunericului sau pentru că 'inea oc!ii înc!i%i87 )upă o luptă care,
ie cel pu'in, i s0a părut că a durat o *e%nicie, a reu%it să0l arunc pe fereastră. )in c/te i0
a putut da seaa, nu a*ea nici trăsăturile %i nici intelien'a unei fiin'e oene%ti. =eăna cu un
anial lun de peste un etru, a%a ca un c/ine uria%. A reintrat în corpul fi-ic, 0a ridicat în
capul oaselor %i a pri*it în 4urul eu. :n caeră nu ai era nieni în afară de ine %i de so'ia
ea.
 #oncluzia era una singură aveam nevoie de aDutor şi de protecţie. +ar nu găsisem încă nici o
metodă, nici o persoană, nici o practică religioasă %de care să fiu sigur&, nici un medicament şi
nimic altceva legat de cunoştinţele, experienţa şi informaţiile pe care le deţineam, care să$mi
garanteze protecţie absolută împotriva oricui m$ar fi atacat. 1otuşi, trebuie să existe ceva, în afară
de o simplă >apărare?, c6iar dacă nu ştii împotriva cui lupţi. !ste exact ca atunci când eşti atacat
de un animal, noaptea, în Dunglă. 4u te opreşti în toiul luptei să cauţi un >stil? de luptă, nici nu te
opreşti să vezi ce anume te$a atacat. 0upţi ca să supravieţuieşti şi atât 0upţi cu armele pe care le ai
atunci la îndemână. 0upţi cu disperare, fără să te gândeşti cât o să dureze lupta, de ce te lupţi
sau cu cine te lupţi. Ai fost atacat şi singurul lucru pe care îl ai de făcut este să ripostezi, pentru
că, în mod sigur, atacatorul nu este mânat de cele mai bune intenţii. Apărarea este instinctivă,
reflexă şi nu urmăreşte altceva decât să$ţi salveze viaţa, plecând de la premisa că nu este bine să
capitulezi în faţa cuiva sau a ceva pe care îl dete%ti.
 11.

+AR AB 4!I!R"#"R!8

!!# propriu$zise sunt precedate, în maDoritatea cazurilor, de o aşa$numită >pre$cunoaştere?, ce
apare în momentul relaxării dinaintea desprinderii de corpul fizic. 3n timp ce stau întins pe
canapea încercând să mă relaxez, în faţa oc6ilor îmi apare de fiecare dată, una şi aceeaşi imagine
însoţită de un şuierat. !ste vorba de o uşă de formă dreptung6iulară, prinsă în balamale doar la
unul din capete %cel de sus& şi balansându$se până la un ung6i de ;*T. 3n spatele uşii, se desc6ide o
gaură perfect rotundă. Aproape întotdeauna, această imagine este urmată de >anticiparea? mintală
a unor întâmplări ce urmează să aibă loc într$un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat. ă fie
oare vorba de ceea ce parapsi6ologii numesc >vise premonitorii?8
"ată câteva exemple în acest sens.
*H=H*(
)iinea'ă de*ree. Era pe cale dea ă urca la (ordul unui a*ion coercial, în u%a
a*ionului, l0a -ărit pe ).)., pe care îl cunosc de peste -ece ani. 10a urcat în a*ion %i 0a
a%e-at pe unul din locurile li(ere. A*ionul era pe punctul de a decola. L/nă ine, se afla un
rup de oaeni, printre care %i un t/năr de culoare. ;or(eau tare %i păreau cu to'ii foarte
(ucuro%i la /ndul că t/nărul neru a*ea să eară %i el cu ei. Hrupul era forat din doi neri
ai în */rstă, o feeie al(ă %i t/nărul neru. )/ndu0%i seaa că a*ionul era pe punctul de a
decola, cei patru au trecut pe l/nă ine %i %i0au ocupat locurile. Prietenul eu, ).)., s0a urcat
%i el în a*ion, a%e-/ndu0se pe unul din locurile din fa'a ea. :n sf/r%it, a*ionul a decolat,
continu/nd însă să -(oare la 4oasă altitudine 6pu'in deasupra poilor %i caselor7. La un oent
dat, a au-it *ocea ste$ardesei, care, în ciuda treurului din las, ne îndena totu%i să ne
păstră calul, în clipa urătoare, a*ionul s0a pră(u%it, i-(indu0se cu putere de caldar/. Eu
a sărit 6sau a fost aruncat7 de la o înăl'ie de peste doi etri, în *ree ce a*ionul a ai
înaintat c/'i*a etri, după care s0a oprit pe terenul *iran dintre două (locuri. Peste tot în 4ur se
înăl'au nori de%i de fu.
Priul eu /nd a fost să0i ul'uesc lui )une-eu că a scăpat cu *ia'ă, în al doilea r/nd,
0a /ndit la ai ei, care î%i făceau poate ri4i, %tiindu0ă plecat cu a*ionul acela %i i0a
spus că tre(uia neapărat să le dau un sen de *ia'ă. :n afară de asta, *roia să încerc să sal*e-
ăcar c/'i*a dintre pasaerii de%i %tia că, practic, nu ai a*ea nici un rost. Apropiindu0ă de
a*ionul cuprins de flăcări, l0a *ă-ut pe pilot, care, pri*indu0ă uluit, 0a între(at de ce dintre
to'i pasaerii, eu a fost cel ales să supra*ie'uiesc. Asta ă între(a %i eu.

4u era prima oară că aveam asemenea vise premonitorii. Ei, de fiecare dată, viziunea mea se
>potrivea? cu evenimente ce aveau să aibă loc într$un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat.
Aşa, de exemplu, cu doi ani înainte de a ne muta într$un orăşel din sudul ţării, am >văzut? %şi
încă în cele mai mici amănunte& casa în care aveam să locuim. #el mai ciudat era că, la ora la care
am avut eu acea viziune, nu aveam nici cea mai mică intenţie de a ne muta în sud. Altă dată,
aflându$mă în birou, am văzut pe peretele din faţa mea, scrise cu litere de culoare roşie, două
cuvinte >4ivelul uleiului?, 2 oră mai târziu, aflându$mă la volanul maşinii mele %pe care o
cumpărasem de curând&, am văzut aprinzându$se beculeţul care mă avertiza că uleiul era pe
sfârşite. 2r, maşina fiind aproape nouă şi neavând la bord decât vreo opt sute de 7ilometri, nu aş fi
avut de ce să mă gândesc la o asemenea eventualitate. Ei totuşi, uleiul se scurgea pe undeva, lucru
cu atât mai surprinzător, cu cât era vorba de o maşină nouă.
 1oate aceste premoniţii sunt precedate, mai întâi de un şuierat şi apoi de senzaţia de desc6idere
a valvei. c6ematic, lucrurile s$ar prezenta astfel
E %şuierat& ă  %desc6iderea valvei& ă 5 %premoniţie&
e poate întâmpla însă şi ca premoniţiile mele să nu se adeverească %sau, cel puţin, să nu se fi
adeverit încă7.
"ată câteva exemple în acest sens.
:H)H<@ 

>uierat#*al*ă" ;ăd sus, deasupra capului, un a*ion cu flaps0urile %i trenul de ateri-are

co(or/te. =e pră(u%e%te în spatele unui deal din apropiere, iar eu %i so'ia ea aleră într0acolo
să dă o /nă de a4utor. A4une destul de repede l/nă a*ionul care tocai luase foc. :i dau
seaa de pericolul care ne aenin'ă pe to'i %i ă întorc spre ceilal'i, spun/ndu0le să stea
deoparte, pentru că, oricu, nu0i ai pute a4uta cu niic pe cei dinăuntru.

*H''H<'
>uierat#*al*ă" =tau sinur în fa'a casei. Cerul este aproape senin. ;ăd o fora'ie de a*ioane,
care se apropie, astfel că îi pot da seaa că nu sunt nici a*ioane o(i%nuite %i nici rac!ete.
=unt foarte ulte, de ordinul sutelor. 9u seaănă cu nici unul din a*ioanele pe care le0a
*ă-ut p/nă acu. Parcă n0ar a*ea aripi. Toate sunt foarte ari, late de aproxiati* nouă sute de
etri %i sunt în fora de ;. 9u au fusela4, iar pasaerii ocupă cele două sau trei pun'i laterale.
V(orul lor aiestuos inspiră for'ă, cre/ndu0i un sentient de uiire %i de teaă. Teaă
ai ales la /ndul că s0ar putea să nu fie create de /na oului.

9@H'@H<9
>uierat#*al*ă" 1ă aflu, îpreună cu al'i oaeni, pe o stradă de la periferia ora%ului. Pri*ind
în sus, *ăd ni%te a*ioane total diferite de cele pe care le0a *ă-ut p/nă acu, fără elice %i fără
reac'ie 6par a fi rac!ete, dar nu c!iice7. Trei dintre ele co(oară în pica4. Apropiindu0se, le pot
*edea ai (ine. =unt nere %i au !u(louri pătrate, al(e. :n sc!i(, nu au aripi. Cele trei a*ioane
-(oară acu pe deasupra unei stră-i laterale. La trecerea lor, casele %i clădirile se pră(u%esc,
dar nu dăr/ate de (o(e, ci de altceva, eis c!iar de aceste a*ioane.
To'i săpă acu %an'uri de apărare, în care să ne adăposti.

'9H<H<:
>uierat#*al*ă" întreaa popula'ie a ora%ului în care locui încearcă să plece. Printre ei %i
failia ea. 9u ai există (en-ina, iar curentul electric a fost întrerupt, dar nu ca urare a unui
ră-(oi atoic sau a unor precipita'ii radioacti*e. To'i au sentientul că a *enit sf/r%itul luii %i
al ci*ili-a'iei, datorat unor factori scăpa'i de su( control.

per din tot sufletul ca toate acestea să nu fie altceva decât simple 6alucinaţii.
 '9.
#!0 +!$A0 +2"0!A #2R5
+ovada cea mai elocventă a existenţei oricărui fenomen ieşit din comun o reprezintă caracterul
real al acestuia, dedus din observarea sa repetată. +oar prin aceste analize atente %sau cât mai
atente cu putinţă&, am aDuns la concluzia că există într$adevăr şi un al +oilea #orp %denumit corp
eteric sau corp astral&.
Mă veţi întreba, poate, cum arată acest al +oilea #orp şi ce caracteristici are. +rept răspuns,
iată aici câteva pasaDe din însemnările mele.
''H<H*) )upă0aia-ă
A desc!is din nou oc!ii %i totul i se părea noral cu excep'ia *i(ra'iilor %i a */4/itului pe
care îl si'ea în cap. A înc!is oc!ii, concentr/ndu0ă din ce în ce ai puternic. 10a
!otăr/t să încerc să ă ridic %i 0a înăl'at, plutind pe deasupra canapelei, p/nă în i4locul
caerei, unde 0a lăsat u%or să co(or pe podea. A atins du%ueaua, dar nuai capul %i
uerii păreau să0i stea lipi'i de co*or, în *ree ce %oldurile %i picioarele erau îndreptate în sus.
Era ca %i cu capul îi at/rna ai reu dec/t restul corpului, că for'a ra*ita'ională era ai
puternică, iar eu era tras în 4os. Cu toate acestea, si'ea că a încă reutate.

'(H=H*) )upă0aia-ă
=tătea întins pe canapea, iar *i(ra'iile erau foarte sla(e. A desc!is oc!ii %i a pri*it în
4urul eu. Totul părea noral.
1i0a i%cat apoi (ra'ele, pe care p/nă atunci le 'inuse încruci%ate la piept, întin-/ndu0le
în sus. =t/nd pe spate, i le0a si'it trase în sus %i a răas surprins 6ca să nu spun %ocat7
c/nd i0a *ă-ut (ra'ele tot încruci%ate la piept.
A pri*it în sus, acolo unde le simţeam %i i0a *ă-ut conturul luinos al (ra'elor %i
palelor exact în locul unde le simţeam că sunt! 1ă uita c/nd la (ra'ele încr uci%ate la piept,
c/nd la u(ra lor strălucitoare, care se întindea în sus. ;edea prin ele rafturile (i(liotecii.
Păreau ni%te fore luinoase, care se i%cau atunci c/nd le simţeam că se i%că 6sau le făcea 
să se i%te inten'ionat7. 1i%că din deete %i, în acela%i tip, se i%cau %i deetele care
străluceau, le simţeam i%c/ndu0se. 1i0a lipit palele %i palele strălucitoare s0au lipit %i ele
6le-am simţit lipindu0se7. Palele0contur le si'ea ca pe ni%te /ini o(i%nuite, fără niic
deose(it.
A răas întins ca -ece inute, încerc/nd să copar %i să definesc deose(irile dintre corpul
eu %i corpul0contur luinos, îi *edea /inile încruci%ate la piept, dar, în acela%i tip,
*edea %i conturul strălucitor al propriilor ele (ra'e %i pale întinse deasupra. A încercat să0
i i%c (ra'ele fi-ice, dar nu a reu%it& apoi a încercat acela%i lucru cu conturul strălucitor %i
a 2ers3 perfect. A încercat să sit cu (ra'ele fi-ice, dar n0a perceput nici o sen-a'ie. Cu
conturul strălucitor al (ra'elor i0a lipit palele %i a înreistrat iediat sen-a'ia o(i%nuită.
1i0a frecat conturul palelor de conturul (ra'elor %i sen-a'ia percepută a fost cea norală,
a unui corp fi-ic. 1i0a a%e-at conturul palei pe raftul de l/nă canapea, dar nu a si'it
niic, deoarece conturul palei a trecut prin el 6prin raft7.
3n oentul în care *i(ra'iile au început să slă(ească în intensitate, i0a a%e-at repede pe
piept conturul strălucitor al (ra'elor %i al palelor. =i'ea exact ca %i cu i0a% fi pus ni%te
ănu%i luni p/nă la coate %i a(ia atunci i0a si'it (ra'ele fi-ice. 9u *roia să fiu cu*a
surprins în afara corpului ? nici ăcar cu (ra'ele ? fără să sit *i(ra'iile. 9u %tiu ce s0ar
înt/pla într0un aseenea ca- %i, pro(a(il, nici nu *reau să aflu.

*H*H<@ 9oaptea
1i s0a înt/plat de c/te*a ori ca, în oentul în care ă desprindea de corpul fi-ic, să sit
o pre-en'ă, un corp cald %i *iu, lipit de spatele eu. )upă experien'a cu 2forele cu capacitate
de /ndire X %i alte aseenea experien'e, era noral să de*in ai precaut.
)e fiecare dată c/nd si'ea 2în c/rcă? această 2entitate3, ă întorcea repede în corpul
fi-ic. Era con*ins că era *or(a, ai cur/nd, de ni%te 2copii cu capacitate de /ndire3 sau,
poate, de *reo fiin'ă cu de*ia'ie sexuală, cu toate că nu constatase 2 tendin'e5 de acest fel.
Era prudent, dar nu îi era ru%ine, în sc!i(, îi era frică. Această din ură ipresie i s0a
confirat în clipa în care a o(ser*at că fa'a care stătea lipită de ceafa ea non0fi-ică era...
'epoasă A*ea peri aspri ca ai unui (ăr(at care nu s0a ras de c/te*a -ile. Au-indu0l cu /f/ie în
urec!ea ea, i0a dat seaa că nu putea fi *or(a de un copil, ci de un (ăr(at în toată firea,
/f/ind de dorin'ă %i cu o certă de*ia'ie sexuală 6altfel de ce 0ar fi ales tocai pe ine, tot un
(ăr(at ca %i el87. A% fi si'it oare acela%i lucru dacă ar fi fost *or(a de o foră feinină8 =incer
*or(ind, sunt con*ins că nu. Tre(uia să0l dau 4os de pe ine.

99H*H<@ 9oaptea
)upă (ar(ă, i0a dat seaa cine este, a%a că nu ai a*ea de ce ă tee de 2(ăr(atul
că'ărat în c/rca ea3 6cu toate că nu reu%ise încă să0l dau 4os7. )e data aceasta, după ce 0a
retras de *reo cinci ori în corpul fi-ic, a prins ai ult cura4.
A ie%it u%or din el 6din corpul fi-ic7 %i, ca de o(icei, l0a si'it în c/rcă, cu fa'a păroasă
lipită de ceafa ea %i /f/indu0i în urec!e. Cu foarte are ri4ă, pentru ca i%carea ea să nu
i se pară ostilă, i0a dus /na la spate %i i0a trecut pala peste fa'a aceea 'epoasă, în
*ree ce (ăr(atul continua să /f/ie, lipit de spatele eu. )upă c/te*a clipe, a reintrat în
corpul fi-ic, 0a ridicat, fi-ic, în capul oaselor %i a răas pe /nduri. =t/nd a%a, i0a trecut
pala peste o(ra-. Tre(uie neapărat să ă rad, i0a spus, a(sent. =en-a'ia îi era foarte
failiară. Exact ca atunci c/nd îi trecea pala peste (ar(a... celui pe care nici nu %tia cu
să0l nuesc. Apoi i0a dat seaa că a*ea /tul uscat, de parcă a% fi respirat pe ura, ca
atunci c/nd...
9u exista dec/t o sinură solu'ie pentru a afla. 10a întins %i, în scurt tip, a reu%it să
declan%e- *i(ra'iile. 10a desprins u%or de corpul fi-ic. >i l0a si'it. Trupul acela, perii lipi'i
de ceafa ea, /f/itul. A dus u%or /na la spate %i i0a si'it (ar(a 'epoasă. Era la fel de
aspră ca %i a ea. 1i0a 'inut respira'ia 6sau, cel pu'in, a%a a cre-ut eu7 %i /f/itul a încetat %i
el. A respirat din nou, o dată, de două ori, după care iar i0a 'inut respir a'ia. 2Corpul3 din
c/rca ea /f/ia %i el în acela%i rit. 2Corpul3 cald, aă'at de spatele eu, eram chiar eu!
10a întors în corpul fi-ic, 0a ridicat în capul oaselor %i a început să reflecte- la cele
înt/plate. Care dintre cele două corpuri era cel fi-ic8 Ipresia ea era că cel din spatele eu
F cel pe care îl au-ea %i îl si'ea F era 2 eul3 fi-ic, iar cel din fa'ă, 2eul3 intal. >i asta
pentru că sen-a'iile %i trăirile leate de acestea se anifestau nuai în corpul din spate, în *ree
ce /ndul se afla în 2 eul3 din fa'ă. Hreu de conceput %i totu%i c/t se poate de real. :ncep/nd din
-iua aceea, corpul pe care îl sit aă'at de spatele eu nu ă ai sperie. =pun asta, /ndindu0
ă la cei cărora le este teaă p/nă %i de u(ra lor.

)H)H<@ )upă0aia-ă
10a întins pe canapea, 0a concentrat %i a început să *i(re- din ce în ce ai tare 6p/nă
c/nd a a4uns să nu ai percep altce*a dec/t o sen-a'ie de căldură7 . 10a !otăr/t să ă ridic
încet %i să studie- procesul. A încercat %i a ie%it afară doar cu picioarele strălucitoare, apoi cu
%oldurile. At/t Oric/t a încercat, nu i0a putut ridica nici pieptul %i nici uerii. Era foarte
ciudat. 1i0a i%cat tot tipul picioarele %i %oldurile în sus %i în 4os. Le *edea cu oc!ii fi-ici,
de parcă a% fi a*ut astiatis. )e c/te*a ori, a încercat să ies din corpul fi-ic, ridic/nd
picioarele, apoi i%c/ndu0le spre dreapta %i co(or/ndu0le din nou. C/nd a reu%it, picioarele s0
au lăsat lin în 4os, au atins arinea canapelei, după care au atins podeaua, înfă%ur/ndu0se în
4urul %i pe deasupra canapelei, de parcă nu a% fi a*ut oase, ca o iaine ? luată cu încetinitorul
F a unui o(iect de î(răcăinte care, pus, de exeplu, pe un scaun, ia fora acestuia.
9u a rearcat niic deose(it după ce a reintrat în corpul fi-ic %i 0a ridicat în capul
oaselor. Totul durase nuai două-eci %i două de inute.

'<H(H<@ )upă0aia-ă
=/(ăta aceasta a ie%it pentru a doua oară din corpul fi-ic, încerc/nd să ră/n 2pe loc3,
adică să nu părăsesc caera. A constatat din nou ciudata flexi(ilitate a acestui al )oilea Corp.
Putea să stau în i4locul caerei %i, în acela%i tip, să atin cu /na peretele, care se afla
la o depărtare de aproape doi etri %i 4uătate. La început, (ra'ul nu îi a4unea c!iar p/nă la
perete, dar îpin/ndu0l cu putere, i0a si'it dintr0o dată pala lipită de suprafa'a lui. Apoi,
printr0o siplă i%care de îpinere, luniea (ra'ului i s0a du(lat 6%i asta fără ca eu să
percep *reo sen-a'ie deose(ită7. :n clipa în care a încetat să ai îpin, (ra'ul a re*enit la
luniea norală, confi r/ndu0i un fapt de4a constatat %i anue că, în od con%tient sau nu,
cu a4utorul /ndului 6deci concentr/ndu0te la axiu7 po'i da tuturor păr'ilor corpului tău
orice foră dore%ti. Pentru scurt tip, te po'i c!iar transfora în c/ine sau în pisică. O fi, oare,
aceasta sursa de inspira'ie care a dat na%tere întreii itoloii a */rcolacilor %i a liliecilor0
*apiri8 9u cred că *reau să încerc să aflu dacă este a%a sau nu.

'@H'@H<9 9oaptea
A ăsit un alt răspuns la între(area 2Cu arată cine*a care se desprinde de corpul fi-ic85
=eara, pe la ora %apte %i 4uătate, 0a !otăr/t să încerc să0i fac o *i-ită lui R. @., care locuia
la o distan'ă de -ece Kiloetri de ine. Era con*ins că o *oi ăsi trea-ă 6non0fi-ic, fire%te7. 90
a înt/pinat nici o reutate %i, iediat, 0a tre-it într0o caeră de -i, unde a ăsit0o pe R.
@. exact cu ă a%tepta, adică st/nd pe un scaun, într0o luină foarte puternică. 10a
îndreptat spre ea, dar părea că nu ă o(ser*ă, apoi a fost siur că 0a *ă-ut 6ai ales că
părea foarte speriată7. 10a dat înapoi, apoi a început să0i *or(esc, dar ce*a anue 0a făcut
să ă retra în corpul fi-ic %i 0a tre-it în doritorul eu, si'ind cu *i(ra'iile slă(esc
treptat în intensitate. 1oti*ul întoarcerii a fost acela că, din cau-a po-i'iei incoode, îi
aor'ise (ra'ul %i si'ea furnicături în el.
A urat ce*a foarte ciudat. A doua -i, R. @. 0a între(at ce făcuse cu o seară în ură.
F )e ce8 i0a răspuns eu tot printr0o între(are.
F Pentru că, după cină, 0a dus în caera de -i să citesc -iarul. La un oent dat, ce*a
0a făcut să ridic oc!ii. :n cealaltă parte a caerei, a -ărit ce*a plutind în aer.
A între(at0o cu arăta acel 2ce*a3.
? Ca o f/%ie de p/n-ă su('ire, fuurie, prin care *edea peretele %i scaunul. C/nd s0a
îndreptat spre ine, 0a speriat de0a(inelea. 1i0a trecut prin inte că ai putea fi tu %i a spus"
2+o(, tu e%ti8 X. )ar nu i0a răspuns, continu/nd să se i%te u%or în aer. A între(at din nou
dacă e%ti tu %i, dacă era a%a, te0a ruat să te duci acasă %i să ă la%i în pace. :n clipa
urătoare, 2apari'ia5 s0a îndepărtat %i s0a făcut ne*ă-ută.
10a între(at dacă într0ade*ăr a fost eu, la care i0a răspuns"
 F 0 Tot ce se poate.
F :n ca-ul ăsta, data *iitoare c/nd o să ai *ii, spune ce*a, să fiu siură că e%ti tu. 9u 0a%
ai speria at/t de tare. A asiurat0o că a%a *oi face.
Cel pu'in, nu sunt o fantoă prea (ătătoare la oc!i %i ai %tiu că, uneori, nu a o foră
!uanoidă.

9'H''H<9 9oaptea
)e data aceasta, 0a !otăr/t să fac o călătorie exclusi* 2pe loc5. A început să plutesc prin
caeră, apoi a luat0o spre u%ă, dar i0a aintit că nu era ne*oie să folosesc u%a. 10a
întors %i 0a îndreptat direct spre perete, a%tept/ndu0ă să trec foarte u%or prin el. 9u a fost
a%a C/nd a luat contact cu suprafa'a lui, a a*ut sen-a'ia că îi *a fi iposi(il să îl străpun.
Era ca atunci c/nd cine*a îpine cu palele într0un perete. 1i0a dat seaa că ce*a nu era în
reulă. P/nă atunci, trecuse cu u%urin'ă prin -iduri. Tre(ui a să trec %i de data aceasta, a%a că
a întins (ra'ul %i l0a îpins în perete. ;ree de o clipă, a înt/pinat re-isten'ă, apoi a
trecut prin el de parcă a% fi trecut prin apă. Cu o sinură deose(ire însă. A si'it %i a
recunoscut fiecare strat din aterialul din care era construit ? *opseaua, tencuiala, ra(i'ul %i
uplutura lui %i, în sf/r%it, sc/ndurile de fa'adă. Era ca ca atunci c/nd străpune a podeaua
cu pala. )e ce, totu%i, înt/pinase re-isten'ă la pria încercare8

'*H9H<: 9oaptea
Această experien'ă a fost cu totul neo(i%nuită. )upă ce a ie%it cu u%urin'ă din corpul fi-ic %i
0a înăl'at, a inspectat caera %i, în sf/r%it, a prins cura4 %i 0a întors să exaine- cu
aten'ie corpul fi-ic răas în pat. A co(or/t încet în seiîntunericul din încăpere 6nu exista altă
sursă de luină dec/t cea *enită de afară, prin ferestre, a%a că nu *edea prea (ine, dar poate
că era ai (ine a%a, pentru că, aproape întotdeauna, *ederea propriului nostru corp fi-ic ne
de-ustă7. 10a întins să0i atin capul fi-ic, dar a dat de picioare. =i'indu0i deetele de la
picioare, la început a cre-ut că a nierit în altă parte. )eetul are de la piciorul st/n are
un!ia înro%ată. Cu ani în ură, i0o -dro(ise un (u%tean. Acest deet 6st/nul7 nu o a*ea a%a
1i0a pipăit piciorul drept. Gn!ia de la acest picior era înro%ată. Totul era in*ersat, ca
iainea dintr0o olindă. :i si'ea corpul plutind u%or, dar nu putea spune dacă, în afara
deetelor de la picioare, ai era %i altce*a in*erssat.
)eci îi putea si'i corpul fi-ic. 9u îi era prea u%or să trec cu palele prin el. C/nd îi
atinea fa'a cu oc!ii înc!i%i, a*ea o sen-a'ie de0a dreptul stranie. Parcă ar fi fost a altei
persoane. 10a apropiat destul de ult, să *ăd fa'a aceea. Era a ea, dar pu'in str/(ă. Ori,
într0ade*ăr, a%a arăta, ori înfă'i%area ea era ai respinătoare dec/t *roia să recunoască eul
eu *anitos. 9u 0a considerat niciodată un (ăr(at deose(it de atrăător, dar credea totu%i
că arăt ce*a ai (ine dec/t c!ipul acela din fa'a ea Ce in*ersare stranie A%a cu plutea în
seiîntuneric, poate că 0a răsucit %i 0a de-orientat, iar un!ia înro%ată, în loc să fie la
deetul st/n, era la dreptul. Tre(uie să ai studie- această pro(leă.

')H:H<@ 9oaptea
O între(are pe care i0a pus0o dr. +rads!a$ 0a îndenat să îi caut răspunsul în această
noapte. )upă ce 0a desprins de corpul fi-i c %i 0a apropiat de el 0a /ndit să încerc să
aflu dacă în non0fi-ic port sau nu !aine. Cred că p/nă acu nu 0a interesat acest lucru în od
deose(it, %i asta pentru că pro(lea !ainelor nu ă preocupă prea ult. :n ceea ce ă pri*e%te,
ele tre(uie să fie, în priul r/nd, coode %i călduroase. 1i0a pipăit cel de0al )oilea Corp
6non0fi-ic7 %i n0a dat dec/t de piele.
3nseană că nu a*ea niic pe ine. Era ol.
9:H9H<' 9oaptea
A ie%it din corpul fi-ic prin procedeul nuit 2rostoolirea (u%teanului3 %i a început să
u(lu prin caeră. Ce*a parcă ă trăea însă înapoi, ca %i cu, încerc/nd să er încet prin
apă, d/nd din /ini %i din picioare, nu reu%ea să înainte-. +rusc, 0a si'it tras de spate 6nu
0a durut7 %i 0a dat înapoi peste cap, arcuindu0ă, cu picioarele pe deasupra capului %i a
reintrat în corpul fi-ic. Au-ind (ătăi în u%ă, 0a ridicat în capul oaselor 6era fiica ea7. Ce
anue ă trăsese, cu at/ta for'ă, de spate8 =ă fi fost 2 funia3 despre care citise8

=H=H<@ )upă0aia-ă
Aceasta este o experien'ă pe care nu *reau să o ai încerc *reodată. 1ă afla într0o cu%că cu
pere'i din plasă de cupru, conectată la o sursă de curent continuu 6B K*7. A încercat să ă
i%c dintr0o parte în cealaltă a cu%tii. )upă ce a ie%it fără pro(lee din corpul fi-ic, 0a
si'it prins într0o plasă iensă din fire flexi(ile. :n oentul în care 0a îpins în ea, plasa a
cedat, dar de ie%it nu a putut ie%i. 10a -(ătut ca un anial prins într0o capcană, p/nă c/nd, în
sf/r%it, a reu%it să ă întorc în corpul fi-ic. H/ndindu0ă la această înt/plare, i0a fost
foarte clar că nu fusese *or(a de o plasă în sine, ci de c/pul electric care luase, practic, fora
cu%tii 6fiind, însă, în acela%i tip, %i foarte flexi(il7. Poate că acesta este principiul pe care
func'ionea-ă 2plasele pentru fantoe3

:@H'@H<@ )upă0aia-ă
Pe la ora trei %i un sfert, stătea întins, a*/nd de /nd să0i fac o *i-ită lui E. @. care locuia
nu foarte departe de ine. 10a desprins de corpul fi-ic, a ie%it din caeră %i a început să
plutesc 6ce*a ai încet, însă, dec/t de o(icei7. 10a tre-it, (rusc, deasupra unei stră-i
aloerate, plutind lin, la *reo opt etri de la pă/nt, c!iar deasupra ferestrelor de la eta4ul I al
clădirilor. A recunoscut strada principală a ora%ului %i (locul pe l/nă care trecea. ;ree de
c/te*a inute, 0a deplasat paralel cu trotuarul, p/nă la sta'ia de auto(u- din col'. Era
foarte de-aăit că nu a4unsese la destina'ie 6adică acasă la E. @.7. 9eaia*/nd niic
interesant de *ă-ut, 0a !otăr/t să ă întorc în corpul fi-ic, ceea ce a %i făcut, fără nici un fel
de pro(lee. )upă aceea, a încercat să în'ele de ce nu a4unsese acolo unde îi propusese
să ă duc. >i sinura solu'ie era aceea de a ă duce c!iar atunci în ora%ul în care locuia E. @.
%i a *erifica tot ceea ce *ă-use. A a4uns pe strada principală, în col'ul căreia se afla sta'ia de
auto(u-. A pri*it în sus, spre locul unde se aflase, nu cu ult tip în ură, corpul eu eteric
6deasupra trotuarului, ai sus pu'in de ferestrele de la eta4ul I7 %i a tresărit, surprins. La exact
aceea%i înăl'ie la care -(urase eu se aflau firele de înaltă tensiune. <usese, oare, corpul eteric
atras de c/pul electric8 Repre-intă, oare, firele electrice 2calea5 pe care se deplasea-ă cel de0
al )oilea Corp8
=eara, a a4uns, în sf/r %it, la E. @., care i0a spus că pe la ora trei %i 4uătate se îndrepta
spre sta'ia de auto(u-. Iar eu ă afla la c/'i*a etri deasupra lui.

(H''H<' 9oaptea
)upă discu'ia pe care a a*ut0o cu doana +rads!a$, 0a decis să *ăd dacă într0ade*ăr
există o 2 funie3 care leaă corpul fi-ic de cel eteric. P/nă atunci, nu o(ser*ase niic de enul
acesta, cu excep'ia acelei sucituri ciudate 6pe care o si'ea uneori7.
10a desprins de corpul fi-ic prin rotirea în 4urul propriei ele axe %i a răas în caeră,
la *reo doi etri deasupra corpului fi-ic. 10a întors să caut 2funia3, dar n0a *ă-ut0o. Ori era
prea întuneric, ori nu exista nici o 2funie5. Apoi, 0a în*/rtit în 4urul capului eu 6fi-ic7, să
*ăd dacă nu 2iese5 cu*a din fa'ă, din cre%tet sau din ceafa. A4un/nd la ceafă, a dat cu /na
de ce*a %i 0a prins de ceafă cu a/ndouă /inile. 9u %tiu ce era, dar îi ie%ea dintr0un punct
aflat exact între oopla'i "i nu din cap, a%a cu ă a%tepta. La (a-ă, si'ea un fel de
2rădăcini3, ie%ind la suprafa'ă din trunc!iul unui copac. Rădăcinile se întindeau în interiorul %i
în afara spatelui, co(or/nd p/nă la i4locul trunc!iului, iar în sus, p/nă la /t %i pe ueri.
Atin/ndu0le, a a*ut sen-a'ia că a pus /na pe o 2funie3 roasă de *reo cinci centietri.
At/rna le4er %i i0a si'it foarte (ine textura. A*ea teperatura corpului %i părea forată din
sute de fi(re, aseănătoare unor tendoane, str/ns unite între ele, fără însă a fi răsucite sau
spiralate. Era flexi(ilă %i nu părea acoperită cu piele. 1ul'uit că există, 0a înăl'at %i 0a
îndepărtat.
Aceste caracteristici de bază s$au confirmat în multe alte ocazii şi sub diferite forme. 1otuşi, se
pare că nu există nici o metodă de validare a acestor dovezi, în afară, bineînţeles, de experienţa
personală şi de observaţiile celor din Dur. 5oate, cu timpul, se va întâmpla şi asta.
Ei acum, să vedem ce am învăţat din cele expuse până acum.
3n primul rând, acest al +oilea #orp, după câte am înţeles noi, are o reutate. !l este supus
atracţiei gravitaţionale, deşi nu în aceeaşi măsură ca şi corpul fizic.
3n al doilea rând, cel de$al +oilea #orp este vizibil, dar numai în anumite condiţii. 5entru a fi
vizibil, el trebuie să reflecte sau să radieze lumină fie în spectrul cunoscut, fie într$unul din
spectrele armonice ale acestuia. 3n cursul experienţelor relatate mai sus, corpul meu non$fizic %de
fapt, numai conturul acestuia& părea că radiază lumină.
>5ânza fumurie? văzută de R.. seara, la lumina becurilor şi fiind absolut sigură că nu
visează, ar putea ţine tot de fenomenul reflectării luminii. +upă cum am mai spus, există condiţii
în care cineva poate vizualiza prezenţa celui de$al +oilea #orp. #are sunt aceste condiţii, nu ştiu.
3n al treilea rând, simţul pipăitului pare identic în cel de$al +oilea #orp cu cel din corpul fizic.
!ste, printre altele, şi cazul experienţei >de căutare a funiei?. 5almele simţeau şi atingeau corpul
non$fizic, carnea atingea carnea prin receptorii senzoriali, cu excepţia celor de tipul foliculilor de
păr din pori.
+e asemenea, există indicii că palmele non$fizice pot atinge corpul fizic, rezultatul fiind acelaşi
$ ca dovadă, experienţa în cursul căreia mi$am putut atinge corpul fizic, care însă, începând cu
degetele de la picioare, îmi apărea inversat. au experienţa cu >omul din cârcă?, în cursul căreia
am simţit corpul fizic >lipit? de cel non$fizic %de data aceasta, însă, am simţit nu cu mâinile, ci cu
spatele&.
$ar părea că, în aşa$numita >stare pe loc?, cel de$al +oilea #orp poate percepe şi atinge c6iar
şi obiectele fizice.
3n al patrulea rând, cel de$al +oilea #orp este foarte flexibil, putând lua forma care convine sau
pe care şi$o doreşte persoana respectivă. 5osibilitatea de a$şi >lungi? braţul până la de trei ori
lungimea lui obişnuită %fenomen cunoscut sub numele de elona'ie0contrac'ie $ n.t.& demonstrează
cât de mare este această >elasticitate?. "ar reîntoarcerea bruscă în corpul fizic, atunci când dorinţa
sauApariţia
voinţa decelui
a >sta afară?
de$al dispar,
+oilea #orpvine
subsăforma
confirme
uneicele
fâşiidedemai sus.subţire şi vaporoasă este, cel
pânză
puţin la ora actuală, de neînţeles %să nu uităm, totuşi, cele afirmate mai sus, în legătură cu
elasticitatea celui de$al +oilea #orp&. +acă, la un moment dat, mintea sau voinţa nu transmit ideea
unei forme anume %pe care să o ia cel de$al +oilea #orp&, putem presupune că aspectul 6umanoid
obişnuit va fi păstrat, printr$un automatism de gândire.
3n al cincilea rând, există posibilitatea ca cel de$al +oilea #orp să fie o inversare a corpului
fizic %vezi experienţa relatată mai sus, în cursul căreia, în locul unde mă aşteptam să$mi >găsesc?
picioarele, mi$am >găsit? capul, iar în locul piciorului drept, am dat de stângul&. 3ncercând să
explice fenomenul, unii l$au pus pe seama unei dezorientări spaţiale, iar alţii l$au interpretat prin
prisma teoriei antimateriei.
3n al şaselea rând, experienţele au dovedit existenţa unei >funii? care >leagă? cel de$al +oilea
#orp de corpul fizic. 3n momentul de faţă, nu se ştie exact de ce trebuie păstrată această legătură.
$a emis ipoteza conform căreia cel de$al +oilea #orp şi inteligenţa care sălăşluieşte în el se
folosesc de această >funie? pentru a >ţine permanent sub control? corpul fizic. e poate, de
asemenea, ca şi mesaDele să >circule?, dinspre corpul fizic spre cel eteric, tot pe această cale %a
>funiei?&. #a dovadă >semnalul? de întoarcere pe care mi l$a dat braţul amorţit şi bătaia în uşă.
3n al şaptelea rând, relaţia între cel de$al +oilea #orp şi câmpul electric şi cel electromagnetic
este foarte importantă %vezi faptul că cel de$al +oilea #orp pluteşte adesea în sau alături de
câmpurile electrice, dacă nu c6iar în curentul electric&.
 ':.
!JBA0"1A1!A 34 1AR!A A +2BA
exualitatea reprezintă pentru tarea a +oua un factor vital %şi asta în ciuda faptului că
literatura ezoterică nu face nici un fel de referire la acest subiect >tabu?&. 3n sc6imb, adepţii
teoriilor lui Ireud %şi în primul rând psi6iatrii& acordă sexualităţii o importanţă deosebită, fără să o
considere nici vulgară, nici obscenă, şi nici incompatibilă cu un nivel ridicat de dezvoltare
spirituală. Mai mult decât atât, se spune c6iar %aducându$se şi dovezi în acest sens& că multe
mediumurivăşilas
afirmaţie, mulţi clarvăzători sunt
pe dumneavoastră obsedaţi sexual.
să apreciaţi, #ât este dedeadevărată
citind însemnările mai Dos. sau nu această
=H*H*)
Ora ., doritor, uiditate atosferică scă-ută, noapte fără lună.. O(oseală fi-ică.
Tocai ă (ăase în pat, c/nd a si'it 2*i(ra'iile X. 10a concentrat %i a reu%it să ă
dedu(le- aproape iediat. 10a desprins de corpul fi-ic %i 0a ridicat încet, p/nă la o înăl'ie
de aproxiati* un etru %i 4uătate deasupra patului. Tocai ă /ndea ce să fac, c/nd a
si'it un li(ido at/t de puternic, înc/t nu ă ai putea /ndi la niic altce*a.
A pri*it în 4ur %i a *ă-ut0o pe so'ia ea, întinsă în pat, l/nă ine. A co(or/t %i a
încercat să o tre-esc, ca să face draoste, dar n0a reu%it. 1i0a dat seaa că sinura cale de
a0i atine scopul era aceea de a 2reintra5 în corpul fi-ic. ;i(ra'iile au încetat aproape
instantaneu %i, o dată cu ele, %i apetitul eu sexual. Ciudat. 9u %tia că a aseenea instincte
sexuale ascunse.

9(H=H*)
9oaptea t/r-iu, (irou, uiditate atosferică edie. O(oseală fi-ică. Cred că a ăsit
explica'ia coportaentului eu de ade*ărat aniac sexual 10a dedu(lat, 0a înăl'at %i a
început să pri*esc în 4os, sper/nd să dau cu oc!ii de *reo feeie. >i ca, de at/tea alte da'i, în
clipa în care încerca să ă îndepărte- de corpul fi-ic la o distan'ă ai are de trei etri,
ne*oia iperioasă de a face draoste ă oprea. )e data aceasta însă, i0a propus ca, în loc să
lupt îpotri*a acestui apetit sexual de0a dreptul o(sedant, în loc să0l inor sau să0i ne existen'a,
să0i spun că ideea de a face draoste este c/t se poate de (ine*enită, erit/nd toată aten'ia
ea. :n clipa urătoare, a >ie%it3 prin ta*an %i, după c/te*a secunde, ă afla într0o altă
caeră. =tătea la o asă, pe care se afla o carte are %i al(ă. Era excitat, dar, în acela%i
tip, si'ea că tre(uie să ă întorc înapoi în corpul fi-ic. >i a%a a %i făcut, după care,
ridic/ndu0ă în capul oaselor 6ă întinsese pe canapeaua din (irou7, a pri*it în 4ur %i totul
i s0a părut c/t se poate de noral, inclusi* persoana ea.

"deea de a a/na în loc de a nea categoric s$a dovedit a fi singurul miDloc prin care puteam
>scăpa? de obsesia unui apetit sexual direct anormal. Ei asta pentru că libidoul se manifestă, cu
mici deosebiri, atât în tarea întâi, cât şi în tarea a +oua.
Activitatea sexuală a corpului fizic nu este decât o copie %şi aceea destul de palidă& a unei
forme de comuniune şi de comunicare, care nu este câtuşi de puţin >sexuală? în sensul obişnuit al
cuvântului.
3n tarea întâi, actul sexual propr iu$zis aminteşte vag de apogeul emoţional atins în tarea a
+oua. 5utem face deci o analogie cu experienţele trăite în tarea a +oua, faţă de care sexualitatea
pur fizică nu apare decât ca o simpla copie, mai mult sau mai puţin reuşită. +acă nu mă credeţi,
încercaţi să vă analizaţi, cât mai obiectiv cu putinţă, propriul apetit sexual, fără însă a lua în
consideraţie factorii externi %mai mult sau mai puţin independenţi de voinţa dumneavoastră&,
regulile şi tabu$urile de tot felul. Ei o să aDungeţi să vă întrebaţi, poate, cum de s$a putut întâmpla
ca oamenii să fie atât de greşit îndrumaţi.
Atracţia contrariilor, nevoia lor de a se apropia, de a se contopi, nevoie ce creşte o dată cu
micşorarea distanţei dintre ele, este ceva cât se poate de firesc. #um la fel de firească este şi
contopirea, urmată de o desprindere calmă, încununată de sentimentul plăcerii împlinite.
+ar această emoţie, fără de care viaţa nici nu ar fi posibilă, nu trebuie redusă la o simplă
necesitate fiziologică, la aplicarea, la un alt nivel, a unei legi a fizicii.
5entru a aDunge însă la această concluzie, a trebuit să fac abstracţie de o serie întreagă de legi şi
de tabu$uri, ce ţin de structura societăţii noastre contemporane.
'<H(H*(
1ă afla în (iroul sla( luinat, plutind pe deasupra esei, la o depărtare de aproxiati* doi
etri %i 4uătate de canapeaua pe care îi putea -ări propriul corp fi-ic. Apoi, a *ă-ut l/nă
u%ă, o foră !uanoidă, care se îndrepta spre ine. A 2%tiut3 iediat că era *or(a de o
feeie. Continua să fiu c/t se poate de circuspect %i să ă stăp/nesc, cu toate că ă si'ea
cuprins, fără *oia ea, de o poftă ne(ună de a face draoste cu feeia aceea.
F =unt o feeie, i0a spus ea, cu *oce scă-ută.
I0a răspuns că %tia, încerc/nd, în acela%i tip, să ă stăp/nesc. 9uan'ele erotice din
lasul ei erau ai ult dec/t e*idente. <eeia se apropia tot ai ult de ine. Era fruoasă,
c!intesen'ă a farecului feinin. 10a dat ce*a ai înapoi, sf/%iat între dorin'a de a face
draoste cu feeia aceea, teaa de ceea ce s0ar putea înt/pla în ca-ul unui act sexual
consuat în =tarea a )oua %i ideea de a0i 2în%ela5 so'ia. :n cele din ură, teaa de consecin'e
fiind ai puternică, 0a reîntors ră(it î corpul fi-ic %i 0a ridicat în capul oaselor. A pri*it
în 4ur. Caera era oală. 1i0a aintit de cele înt/plate %i a ie%it în rădină, să ă pli(.
Poate că sunt un la%

#e anume mă făcuse să dau înapoi8 3ntre ceea ce mi se păruse a fi dorinţa de a face dragoste cu
femeia aceea şi >forţa? graţie căreia putusem să mă >desprind? de corpul fizic părea să existe o
legătură directă. !ra vorba, cumva, de o >reorientare? a energiei iniţiale, pe care o resimţeam sub
forma >vibraţiilor? sau, dimpotrivă, erotismul nu era altceva decât o manifestare fizică şi psi6ică a
acestei forţe8
0a ora actuală, problema este studiată în condiţii de laborator.
2 serie de cercetări recente asupra viselor şi somnului au arătat că MRS2 %Mişcările Rapide
ale Slobilor 2culari& sunt însoţite, la bărbaţi, de erecţia penisului %şi asta indiferent de ceea ce a
visat persoana respectivă&. #u alte cuvinte, erecţia poate însoţi şi un vis non$erotic. #a să nu mai
vorbim de faptul că erecţia penisului reprezintă reacţia fizică cea mai importantă, înregistrată la
bărbaţii care >se întorc dintr$o călătorie !!#? %trecând deci de la tarea a +oua la tarea 3ntâi&.
+ar oricum ar fi, sexualitatea nu este aceeaşi în tarea a +oua şi în lumea fizică, în care
preDudecăţile
3n tarea asociale
+oua, şi
numorale
există reprezintă
dovezi aletot atâtea bariere
consumării în calea
actului sexual>sexualităţii fără frontiere?.
ca act pur fiziologic, nici ale
erotismului specific relaţiilor sexuale din lumea fizică.
+ar atunci, în ce constă sexualitatea în tarea a +oua8 Analogia cu polii magnetici este cât se
poate de sugestivă. 1otul se bazează pe atracţia contrariilor %cald$rece, apă$foc&, atracţie a cărei
intensitate variază de la individ la individ %încercaţi să descoperiţi ce anume face ca o persoană să
fie mai atrăgătoare din punct de vedere sexual decât altaK veţi constata că nu este vorba numai de
un c6ip frumos sau de nişte forme ispititoare&.
?Actul? în sine nu este, de fapt, un act, ci o stare de şoc, imobilă şi rapidă, în care cei doi se
unesc %>se unesc? însemnând nu un simplu contact a două trupuri, ci contopirea absolută, celulă cu
celulă, atom cu atom, a celor două corpuri eterice, însoţită de un flux continuu de electroni între
cele două corpuri&. !xtazul reprezintă punctul culminant al acestei contopiri, urmat de o stare de
linişte şi de beatitudine. +e ce această nevoie de contopire, nu ştiu %după cum nu ştiu nici de ce
polul negativ al unui magnet >se simte? atras de polul pozitiv al altuia&. Bn lucru este sigur la fel
ca şi în lumea fizică dorinţa de contopire a două corpuri eterice este reciprocă. 3n unele zone ale
ferei "", această contopire este la fel de obişnuită ca şi o simplă strângere de mână.
ă fie oare vorba de nişte vise erotice, provocate tocmai de o reprimare timpurie a instinctelor
sexuale8 Această interpretare freudiană este în acelaşi timp şi cea mai comodă cu putinţă. #e
dovezi avem că nu este vorba de vise, ci de altceva8 4ici una. Ei totuşi...
;H:H<'
9oaptea t/r-iu, în (iroul de la parterul casei. 9u era prea o(osit. Era s/(ătă seară, iar
însenările le0a scris duinică după0aia-ă. Infora'ii preliinare" s/(ătă după0aia-ă
6ieri7 ne0a telefonat o prietenă de0a so'iei ele 6.<.7, între(/ndu0ne dacă ne putea face o *i-ită
%i, e*entual, ră/ne la noi peste noapte. A sosit la tip pentru a lua cina îpreună cu noi %i,
după o seară lini%tită %i plăcută, ne0a retras. 1usafira noastră s0a dus să se culce în caera de
oaspe'i, de la eta4 6o caeră icu'ă, de foră pătrată7, sau, cel pu'in, a%a a presupus eu.
Credea, de aseenea, că cei doi copii ai no%tri doreau de4a în caera lor 6o caeră
lună, de foră dreptun!iulară, situată c!iar deasupra (iroul ui7. Eu 0a !otăr/t să dor în
(irou %i nu în doritor, pentru că si'ea că a*ea să ă dedu(le- %i nu *roia ca *i(ra'iile să
o deran4e-e pe so'ia ea.
10a întins pe canapea %i, după c/te*a inute, 0a desprins cu u%urin'ă de corpul fi-ic, 0
a înăl'at, a trecut prin ta*an %i prin podeaua caerei de deasupra (iroului %i a a4uns într0o
caeră întunecată, de foră dreptun!iulară. Era siur că este caera copiilor %i totu%i nu0l
*edea pe nici unul dintr e ei. Tocai *roia să trec ai departe , c/nd, nu departe de ine, a
*ă-ut o feeie. 9u0i putea distine trăsăturile, dar din c/te îi putea da seaa, era o feeie
în 4ur de trei-eci %i cinci de ani, cu ultă experien'ă sexuală 62si'ea3 undele (ine cunoscute,
2eiseX de acest en de feei7. =i'indu0ă atras de feeia aceea, 0a apropiat de ea, nuai
că ea i0a spus 2nu, cred că nu5, pentru că era foarte o(osită. 10a retras, respect/ndu0i
dorin'a, d/ndu0i de în'eles că totul este în reulă. 1i0a ul'uit, recunoscătoare, iar eu i0a
răspuns politicos, de%i destul de de-aăit. :n clipa urătoare, a -ărit în dreapta ea o a doua
feeie, ai în */rstă dec/t pria 6în 4ur de patru-eci de ani7 dar tot cu o (oată experien'ă
sexuală. Aceasta s0a apropiat de ine %i i s0a 2oferit3, d/ndu0i de în'eles că ea 2*roia5 6cu
alte cu*inte, dacă pria 2nu a *rut3, ea în sc!i( era dornică să o facă7. <ără să ai stau pe
/nduri, 0a apropiat de ea, a si'it ce*a ca un %oc electric, după care ne0a depărtat unul
de celălalt. I0a ul'uit, iar ea părea cală %i ul'uită. Cu sentientul că era de a4uns
pentru o noapte, 0a întors, a trecut prin podea %i a reintrat în corpul fi-ic. 10a ridicat în
capul oaselor %i a aprins luina. :n casă era lini%te. A fuat o 'iară, după care 0a culcat
%i a dorit lini%tit toată noaptea.
A doua -i de diinea'ă 6duinică7, 0a sculat de*ree, ca de o(icei, iar so'ia ea a co(or/t
pe la ora -ece în (ucătărie, la cafea. 1i0a spus că se duce să o tre-ească pe .<., ca să eară
îpreună la (iserică. 1i0a spus în treacăt că spera ca .<. să fi dorit (ine, pentru că era foarte
o(osită. :n clipa în care i0a spus că .<. dorise în caera copiilor, iar copiii în caera de
oaspe'i, a început să în'ele. )upă cu a ai spus, caera copiilor este de foră
dreptun!iulară %i situată c!iar deasupra (iroului. :n afară de asta, .<. are în 4ur de trei-eci %i
cinci de ani, este c/ntărea'ă %i are, desiur, o (oată experien'ă sexuală 6doi so'i plus alte c/te*a
a*enturi7. Ca să nu ai *or(esc de faptul că era %i foarte o(osită.
1i0a luat inia0n din'i %i a ruat0o pe so'ia ea 6căreia îi po*estise de4a despre
experien'ele ele7 să o între(e pe .<. dacă nu era o(osită din punct de *edere sexual. =o'ia ea
0a între(at ce *roia să spun cu asta, iar c/nd i0a explicat despre ce era *or(a, i0a spus că
nu0i putea pune prietenei ei o aseenea între(are. Eu însă a ruat0o să ăsească o odalitate
de a afla ceea ce, pentru ine, era un lucru c/t se poate de iportant.
)upă aproape o 4uătate de oră, a co(or/t %i i0a po*estit tot ce aflase de la prietena ei. 2)e
unde %tii că e o(osită8 )e0asta a %i răas la noi peste noapte. Toată săptă/na a a*ut o
a*entură pasionată %i a făcut draoste în fiecare noapte. 1i0a spus că era ult prea o(osită ca să
ai piardă încă o noapte.5
La pu'in tip după aceea, .<. a co(or/t în (ucătărie, la icul de4un. =o'ia ea nu i0a spus,
fire%te, că ă interesa starea ei de 2o(oseală sexuală 5. =0a coportat tot tipul c/t se poate de
noral, cu o sinură excep'ie. )e o(icei, .<. ă tratea-ă, pur %i siplu, ca pe so'ul unei *ec!i
prietene. Astă-i în sc!i(, a surprins0o, de c/te*a ori, pri*indu0ă foarte atent, de parcă ar fi
încercat să0%i aintească ce*a în leătură cu ine. 10a făcut că nu0i o(ser* pri*irile a'intite
asupra ea.
Pe pria dintre cele două feei reu%ise deci să o identific. Cine era însă cea de0a doua,
feeia ai în */rstă8

=H:H<'
Este iercuri seară. :n ultiele -ile, a tot încercat să0i dau seaa cine era feeia aceea
ai în */rstă. A4unsese c!iar să cred că era *or(a de o persoană non0*ie, atrasă încă de
raporturile sexuale %i care se afla în peranen'ă în prea4a lui .<., pentru a se (ucura, indirect,
de *ia'a sexuală a acesteia F dacă acest lucru este posi(il. Apoi, ieri, un prieten de0al eu i0a
spus că o prietenă coună, R. @., îi po*estise că ă *isase s/(ăta noapte. A tresărit. R. @.
este o feeie de afaceri, în 4ur de patru-eci de ani. )e%i ăritată, este considerată a fi o feeie
cu o (oată experien'ă sexuală. R. @. nu îi po*estise prietenului nostru cu anue ă *isase,
a%a că 0a !otăr/t să aflu sinur. A sunat0o %i a între(at0o ce anue *isase. La început, i0
a răspuns destul de e*a-i*, dar, *ă-/nd că insist, i0a spus că, în *is, o 2consultase ca un
edic3. Altce*a nu i0a ai spus. Ori nu0%i ai aintea, într0ade*ăr, niic altce*a, ori era
*or(a de ce*a ult prea inti ca să poată fi po*estit 6%i încă cu lux de aănunte7. )ar faptul că
ea a*usese acel *is c!iar în noaptea de s/(ătă, că acesta îi suerase o oarecare intiitate %i că
fusese destul de iportant pentru ea ca să poenească %i altora de el, toate acestea nu pot fi,
cred eu, siple coinciden'e.

Multe dintre experienţele mele sunt >prea personale? pentru a putea fi relatate.
3n concluzie, sexualitatea în tarea a +oua trebuie privită şi înţeleasă în afara in6ibărilor,
limitelor şi restricţiilor impuse de societatea fizică >civilizată?, în care erotismul contravine
multora dintre regulile vieţii sociale.
 ';.
!J!R#"O"" 5R!0"M"4AR!
Am afirmat nu o dată, în paginile acestei cărţi, că singura cale de a vă convinge de realitatea
celui de$al +oilea #orp şi de prezenţa lui în interiorul fiecăruia dintre dumneavoastră este aceea
de a vă convinge personal de existenţa lui.
-ineînţeles că nu este o sarcină uşoară şi bănuiesc că numai o curiozitate înnăscută le va
permite oamenilor să depăşească toate obstacolele pe care vor trebui să le înfrunte. +eşi există
multe cazuri
2ccident de fost
F au experienţe trăite
spontane în afaraproducându$se
şi unice, corpului fizic,încele mai perioadelor
timpul multe dintredeelestres
F cel
sau puţin
de în
incapacitate fizică.
3n cazul în care cineva îşi propune să trăiască o asemenea experienţă, el %sau ea& va dori să
acţioneze în aşa fel încât rezultatele obţinute %în cazul de faţă do*e-ile ateriale7 să confirme
existenţa celui de$al +oilea #orp. +upă părerea mea, oricine poate trăi, în od deli(erat o
asemenea experienţă. #e nu pot însă, este să apreciez dacă oricine ar tre(ui să facă acest lucru sau
nu.
+ovezile m$au făcut să cred că, în timpul somnului, cele mai multe, dacă nu toate, fiinţele
umane se desprind de propriul lor corp fizic %ideea este vec6e de mii de ani&. 5remisa fiind deci
întemeiată şi acceptată ca atare, starea în sine va părea şi ea cât se poate de firească. 5e de altă
parte, în lumina numărului restrâns de date de care dispunem la ora actuală, separarea conştientă,
intenţionată, de corpul fizic li se va părea celor mai mulţi dintre noi contrară odelului.
!xperienţele de acest gen nu au nici un fel de efecte dăunătoare asupra corpului fizic. !u
personal nu am sesizat nici o modificare fiziologică %de nici un fel& care să poată fi atribuită,
direct, !!#.
3n sc6imb, s$au produs multe modificări psi6ologice %de care mi$am dat seama sau nu&.
2ricum, psi6iatrii pe care i$am consultat %şi dintre care unii îmi sunt c6iar prieteni& susţin că
aceste modificări nu sunt deloc dăunătoare. 3n cazul meu, nu cred că modificarea treptată a
conceptelor fundamentale şi a credinţelor, ca şi toate celelalte modificări psi6ologice, vizibile pe
întreg parcursul acestei cărţi, sunt cu adevărat dăunătoare %şi c6iar dacă sunt, este deDa prea târziu
ca să se mai poată face ceva&.
#ei care intenţionează să facă asemenea experienţe trebuie să fie, în primul rând, cât se poate
de prudenţi, pentru că uşa spre extracorporalitate odată desc6isă, nu va mai putea fi înc6isă.
Mai precis, veţi aDunge în situaţia de a spune >pot trăi cu ea şi nu pot trăi fără ea?. Activitatea
şi conştienţa pe care o veţi dobândi prin aceste !!# sunt total incompatibile cu ştiinţa, religia şi
normele de comportament ale societăţii în care trăim.
Au existat, de$a lungul timpurilor, o mulţime de martiri, a căror unică crimă a fost
nonconforisul. +aca interesul şi preocupările dumneavoastră devin cunoscute, riscaţi să fiţi
etic6etat drept o persoană >ciudată?, un escroc sau, şi mai rău, un >nebun de legat? şi, în cele din
urmă, ostracizat.
"ată în cele ce urmează cea mai bună descriere %cel puţin aşa o consider eu& a te6nicii de
producere a unei !!# %deci a unei experienţe non$fizice&.
!xistă un obstacol maDor %poate unicul& în calea studierii celui de$al +oilea #orp şi a
manifestărilor acestuia. Acest obstacol, prezent la toţi oamenii, fără excepţie, este frica. Irica
oarbă şi iraţională, care se va transforma, treptat, în panică şi apoi în groază, pe care însă tre(uie
neapărat să o depă%i'i.
5ersonal, sunt sigur că, în fiecare noapte, mulţi dintre noi depăşesc, inconştient, acest obstacol.
ubconştientul, care ia locul conştientului, nu este in6ibat de sentimentul de teamă %cu toate că
pare a fi influenţat de gândul şi activitatea minţii conştiente& şi înţelege mai bine tot ceea ce este
legat de această altă lume. 4oaptea, când mintea conştientă >îşi încetează activitatea?, această
upraminte preia întregul control.
5rocesul de studiere a celui de$al +oilea #orp şi a manifestărilor acestuia pare a fi o îmbinare a
conştientului cu această upraminte, care va duce, aproape automat, la depăşirea fricii.
Irica este un sentiment complex, cea mai cumplită fiind fiica de moarte. Ei întrucât
desprinderea de corpul fizic >seamănă? foarte mult cu ceea ce credem noi că se întâmplă în clipa
morţii, prima noastră reacţie este aceea de a asculta >sfatul? propriului instinct de conservare, care
ne spune >3ntoarce$te repede în corpul fizicG rei să mori8 iaţa ta este aiciK întoarce$teG?
Aşa mi s$a întâmplat şi mie. +ar după vreo douăzeci de încercări, am reuşit să adun destul
curaD %şi curiozitate& pentru a rămâne în afara corpului fizic mai mult de câteva secunde şi a
observa totul cât mai obiectiv cu putinţă. Al doilea aspect al obstacolului pe care îl reprezintă frica
este şi el legat de frica de moarte voi putea oare să mă reîntorc în corpul fizic sau să intru din nou
în el8 Ani de zile m$am temut de acest lucru, până când am găsit un răspuns cum nu se poate mai
simplu şi anume teoria probabilităţilor de vreme ce >ieşisem? de câteva sute de ori din corpul
fizic, în care mă >întorsesem?, de tot atâtea ori, >viu şi nevătămat?, exista probabilitatea ca şi data
următoare să mă >reîntorc? la fel de >teafăr?.
A urmat apoi frica de necunoscut. +acă regulile şi pericolele lumii noastre fizice ne sunt, dacă
nu cunoscute, măcar previzibile, iar reflexele noastre, >pregătite? să le facă faţă, în sc6imb, atunci
când este vorba de >lumea de dincolo?, de legile ei complet diferite de cele ale lumii noastre, de
fiinţele care o populează şi care par să ştie totul, necunoscutele şi semnele de întrebare se
înmulţesc de$a dreptul îngriDorător. 4u există nici legi scrise, nici 6ărţi, nici cărţi ale bunei$
cuviinţe, nici cursuri de fizică sau de c6imie, nici autorităţi incontestabile, cărora să le poţi cere
sfatul.
Mai există şi frica de urmări %atât în ceea ce priveşte corpul fizic, cât şi Dudecata&, şi ea cât se
poate de reală, pentru că istoria noastră, cel puţin din câte ştiu eu, nu pare să conţină relatări
exacte referitoare la această >zonă?. Avem studii privind paranoia, sc6izofrenia, fobiile, epilepsia,
alcoolismul, boala somnului, acneea, bolile infecţioase etc., dar nu avem date în legătură cu
patologia celui de$al +oilea #orp.
"ată acum care sunt etapele obligatorii ale oricărei !!#.
'. R!0AJAR!A
#apacitatea de relaxare este prima condiţie esenţială, poate c6iar primul pas, prima etapă a
oricărei !!#. Relaxarea %fizică şi mintală& este *oluntară. !a trebuie să fie însoţită de >eliberarea?
de sentimentul trecerii timpului, graba neavând în cazul de faţă nici un rost. #u alte cuvinte,
pentru a vă relaxa, în adevăratul sens al cuvântului, va trebui să nu vă gândiţi la nimic.
!xistă mai multe te6nici de relaxare %la care literatura de specialitate face nenumărate referiri&,
în cele ce urmează, mă voi referi la trei dintre aceste te6nici.
Auto!ipno-a
#ele mai multe dintre lucrările dedicate studierii eului prezintă această metodă în diferite
versiuni. 4u trebuie decât să o alegeţi pe cea mai potrivită cu personalitatea dumneavoastră %cea
mai potrivită însemnând în acest caz cea mai accesibilă şi mai eficientă&. #el mai bine ar fi să
>învăţaţi? te6nica auto6ipnozei de la un 6ipnotist cu experienţă. 4u uitaţi însă că practicanţii de
încredere sunt foarte rari, în timp ce neofiţii sunt din ce în ce mai numeroşi.
Vona de contact dintre starea de *e!e %i son
 Aceasta este, poate, cea mai uşoară şi mai sigură metodă de relaxare simultană a trupului şi a
minţii. #eea ce însă complică oarecum lucrurile este tocmai necesitatea menţinerii >liniei de
demarcaţie? dintre somn şi starea de veg6e, pentru că se întâmplă foarte adesea să adormiţi, ceea
ce, pentru moment, pune capăt experienţei. 5rin încercări repetate, conştienta poate aDunge la
această stare de >frontieră?, de delimitare dintre starea de veg6e şi somn. +ar condiţia sine Sua
non a atingerii acestei stări nu este alta decât practica. "ar te6nica este următoarea
ă întindeţi %mai cu seamă atunci când sunteţi obosit şi somnoros&, vă relaxaţi şi încercaţi să
aţipiţi. 3n tot acest timp, continuaţi să vă concentraţi, cu oc6ii înc6işi asupra unui lucru oarecare.
+e îndată ce veţi simţi că puteţi menţine, pe timp nelimitat, zona de conştienţă fără a adormi
înseamnă că veţi fi trecut de prima etapă. -ineînţeles că vi se va întâmpla să adormiţi %şi asta nu o
dată&, dar nu trebuie, în nici un caz, să renunţaţi. Sândiţi$vă că, până la urmă, veţi reuşi. A reuşi,
în acest caz, înseamnă a aDunge să te plictiseşti, aşteptând să se mai întâmple ceva.
+acă încercările de a menţine starea de conştientă vor începe să vă enerveze, aceasta este, şi ea,
o reacţie cât se poate de firească. 3n acest caz, veţi întrerupe relaxarea, vă veţi scula şi veţi face
puţină mişcare, după care vă veţi întinde din nou. +acă nici aşa nu veţi reuşi să vă calmaţi, nu
aveţi altceva de făcut decât să vă duceţi la culcare, urmând să încercaţi altă dată, când veţi avea
>dispoziţia? necesară unei asemenea experienţe.
3n clipa în care >ţinta? dumneavoastră, gândul$imagine asupra căruia vă concentraţi, dispare şi
vă treziţi gândindu$vă la altceva, puteţi fi siguri că sunteţi foarte aproape de atingerea tării A %cu
alte cuvinte a capacităţii de a menţine, pe timp nelimitat, starea de conştienţă, însoţită de
concentrarea maximă asupra unui singur gând %sau gând$imagine&. tarea -, care urmează tării
A, este destul de asemănătoare cu aceasta, cu singura deosebire că, în tarea -, concentrarea este
absentă. 4u trebuie să vă gândiţi la nimic, rămânând însă în acea stare de ec6ilibru între somn şi
starea de veg6e. +e ce spun să nu vă gândiţi la nimic8 5entru că numai astfel vă puteţi >detaşa? de
anumite forme de >descărcare neurală? %sau pattern$uri&. 3mi amintesc, de exemplu, că, odată,
după ce am urmărit la televizor un meci de fotbal, am încercat să ating tarea -. +ar nu am reuşit
să >văd? decât o serie de imagini mintale ale Ducătorilor de fotbal, care alergau pe teren, pasându$
şi mingea de la unul la altul. A durat pe puţin o Dumătate de oră până când pattern$ul a scăzut în
intensitate, pentru ca apoi să$mi dispară complet din minte. Aceste imagini mintale par a fi în
legătură cu concentrarea vizuală din ultimele opt sau zece ore. #u cât această concentrare este mai
intensă, cu atât mai mult durează, se pare, eliminarea gândului$imagine.
3n momentul în care veţi reuşi să vă relaxaţi %şi să rămâneţi aşa pe timp nelimitat&, să nu vă mai
gândiţi la nimic şi să nu vedeţi în Durul dumneavoastră decât un întuneric de nepătruns, atunci să
ştiţi că aţi atins tarea -.
tarea # nu este altceva decât o adâncire sistematică a stării de conştienţă %a celor aflaţi încă în
tarea -&, o desprindere de zona de contact dintre somn şi starea de veg6e şi o alunecare, puţin
câte puţin, în acel întuneric de nepătruns. eţi învăţa, cu timpul, să stabiliţi diversele grade ale
profunzimii stării de conştientă %dar asta numai >coborând? la toate nivelele acesteia&. eţi
recunoaşte aceste grade, după >slăbirea? progresivă a tuturor mecanismelor senzoriale. 5rimul
>afectat? pare a fi simţul tactil %nu veţi mai simţi nimic în nici o parte a corpului&. or urma
mirosul,
tareagustul, auzul şi,unînfel
+ reprezintă sfârşit, văzul %se
de apogeu poate#,întâmpla
al tării ca ordinea
care apare să fiepersoana
atunci când şi văz, auz&.
respectivă
este odi6nită %şi nu obosită şi somnoroasă& la începutul exerciţiului. Acest lucru este foarte
important şi nici pe departe atât de uşor de atins pe cât îmi este mie să scriu despre el. A intra în
starea de relaxare plin de energie şi conştient %lucid& garantează în mare măsură menţinerea
controlului conştient al întregului exerciţiu. #el mai bine este să nu încercaţi să atingeţi tarea +
decât după ce veţi fi tras un pui de somn sau dimineaţa, după câteva ore bune de somn. !xerciţiul
trebuie început înainte de a vă mişca, fizic, în pat, atunci când corpul este încă relaxat.
Induc'ia prin edicaente
4ici unul dintre sedativele din comerţ nu pare să fie de prea mare aDutor. -arbituricele
provoacă pierderea conştienţei, urmată de o acută stare de confuzie. Acelaşi lucru se poate spune
şi despre tranc6ilizante şi somnifere, care provoacă relaxare a, dar în detrimentul percepţiei
senzoriale. Alcoolul de orice fel are efecte asemănătoare, la fel ca şi alcaloizii şi substanţele
6alucinogene.
!u am folosit toate cele trei metode, renunţând, însă, foarte repede la relaxarea prin inducţie
medicamentoasă, în sc6imb, am folosit foarte des metoda >zonei de contact dintre somn şi starea
de veg6e?.
9. 1AR!A +! "-RAO"!
+in punctul de vedere al cunoştinţelor actuale, nu există nici o explicaţie ştiinţifică a acestor
vibraţii. !ste ca şi cum cineva ar apăsa pe un întrerupător pentru a aprinde lumina, fără însă a avea
vreo idee despre ceea ce înseamnă electricitatea şi cum acţionează ea asupra filamentelor din
tungsten ale becurilor electrice.
"ată acum ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a >aDuta? la producerea vibraţiilor. ă veţi
întinde într$o poziţie cât mai >relaxantă? cu putinţă, dar cu corpul de$a lungul axei nord$sud şi cu
capul înspre nordul magnetic. ă veţi scoate toate 6ainele şi veţi îndepărta toate biDuteriile sau
obiectele metalice din apropierea dumneavoastră sau care vă ating pielea. Asiguraţi$vă că braţele,
picioarele şi gâtul se vor relaxa într$o poziţie ce nu va stânDeni sub nici o formă circulaţia. tingeţi
toate luminile, având totuşi griDă să păstraţi cel puţin un punct de referinţă %vizual&. Asiguraţi$vă
apoi că nu vă va deranDa nimeni %nu va intra nimeni în cameră, nu va suna telefonul şi nu veţi auzi
nici cine ştie ce zgomote, care să vă întrerupă în plină experienţă&. 4u trebuie să stabiliţi, dinainte,
o anumită durată a experienţei şi nici să o >scurtaţi? dacă vi se pare prea >lungă?. 3n continuare, vă
veţi relaxa %printr$una din cele trei metode&, atingând, în cele din urmă, tarea + %sau ec6ivalentul
acesteia&. eţi rămâne relaxat, având mare griDă să nu vă >treziţi? conştienţa %luciditatea&. 3n clipa
în care veţi fi sigur că aţi atins tarea +, veţi repeta, de câteva ori, în gând 2;oi percepe con%tient
%i îi *oi ainti tot ceea ce *oi *edea %i au-i în tipul acestei perioade de relaxare. C/nd ă *oi
tre-i, îi *oi ainti cu lux de aănunte doar acele aspecte (enefice fi-icului %i psi!icului eu3.
Repetaţi acest lucru, mintal, de cinci ori. Apoi începeţi să respiraţi cu gura întredesc6isă.
#ontinuând să respiraţi, vă veţi concentra asupra întunericului din faţa oc6ilor dumneavoastră
înc6işi. eţi zări mai întâi o pată aflată la circa treizeci de centimetri de fruntea dumneavoastră.
Acum, mutaţi punctul asupra căruia vă concentraţi la un metru distanţă şi apoi la doi metri.
Rămâneţi aşa o vreme, până la stabilizarea punctului. Apoi rotiţi$l mintal cu (@T, pe o linie
paralelă cu axa corpului dumneavoastră. #ăutaţi acum vibraţiile petei %care pentru dumneavoastră
reprezintă în continuare punctul asupra căruia trebuie să vă concentraţi&. 3n momentul în care le
găsiţi, trăgeţi$le înapoi, mintal, în capul dumneavoastră.
-ănuiesc că nu aţi înţeles mare lucru, aşa că voi încerca să fiu mai explicit. eţi începe deci să
vă concentraţi
converge şi veţi
într$un simţi
anumit ca şi situat
punct, cum din oc6iitreizeci
la circa dumneavoastră înc6işi
de centimetri dearfruntea
porni două linii care vor
dumneavoastră. 3n
clipa în care cele două linii vor converge, dumneavoastră veţi vizualiza o rezistenţă sau o presiune
%ca şi cum s$ar uni două fire electrice sau polii opuşi ai unui magnet&. 3ndepărtaţi apoi acest punct
de convergenţă până la o distanţă de aproximativ un metru %sau lungimea braţului dumneavoastră
întins&. a rezulta o compresie a spaţiului dintre cele două linii, compresie care va trebui să
crească tocmai pentru a păstra această convergenţă, îndepărtaţi apoi şi mai mult punctul de
convergenţă %până la aproximativ doi metri de capul dumneavoastră&.
2 dată ce aţi învăţat să stabiliţi şi să menţineţi această distanţă de doi metri, rotiţi punctul de
convergenţă cu (@T %sau în formă de >0?&, vertical, în direcţia capului dumneavoastră, dar paralel
cu axa corpului. Apoi, întindeţi$vă în direcţia punctului respectiv %ca şi cum aţi vrea să$l atingeţi
cu mâna&, în felul acesta, vă veţi detaşa de corpul fizic, lăsându$l rigid şi imobil.
+e îndată ce veţi cunoaşte toate etapele procesului de desprindere, nu va mai fi nevoie să
treceţi prin toate stările intermediare. Relaxându$vă şi gândindu$vă la vibraţii, veţi reuşi să le
faceţi să apară. Asta înseamnă că se va fi stabilit deDa un fel de reflex condiţionat sau de >cale
neuronală? ce poate fi urmată ori de câte ori vrem. 4u uitaţi însă că se poate foarte bine să nu
izbutiţi din prima încercare. 5robabilitatea de a reuşi va creşte însă cu fiecare tentativă pe care o
veţi face. #u cât veţi încerca mai des, cu atât veţi avea mai multe şanse de reuşită. 2ricum, o dată
ce aţi reuşit, experienţa nu este întotdeauna repetabilă la dorinţă. e poate întâmpla să intervină o
mulţime de variabile, care trebuie, totuşi, izolate şi identificate.
Ei acum, vă voi spune câteva cuvinte în legătură cu controlul conştient al vibraţiilor.
4u există nici o dovadă a faptului că vibraţiile ar influenţa în mod negativ fizicul sau psi6icul
celor care trăiesc una sau mai multe !!#.
#ontrolul vibraţiilor se poate face pe mai multe căi %pe care vi le voi prezenta în cele ce
urmează, ca rezultat al sutelor de încercări %şi de greşeli& pe care le$am făcut.
Acliati-area %i acoodarea
Asta înseamnă că trebuie să vă obişnuiţi cu această stare neobişnuită. 3n clipa în care simţiţi
pătrunzându$vă în corp un fel de unde, ca un şoc electric nedureros, nu trebuie să vă temeţi şi nici
să intraţi în panică. #el mai bun lucru ar fi să nu faceţi nimic, întindeţi$vă pe pat, căutaţi să vă
calmaţi şi încercaţi să le analizaţi cât mai obiectiv cu putinţă, până când vor începe să slăbească în
intensitate. Aceasta se întâmplă, de obicei, după aproximativ cinci minute. +upă câteva experienţe
de acest gen, vă veţi da seama că nu este vorba de o electrocutare. 4u intraţi în panică si nu
încercaţi cu tot dinadinsul să curmaţi starea aceea de >paralizie?. 2 puteţi întrerupe, fireşte,
ridicându$vă brusc în capul oaselor, cu preţul unui imens efort de voinţă. +ar de ce să o faceţi,
când scopul dumneavoastră este tocmai acela de a provoca apariţia vibraţiilor8
1anipularea %i odularea
+e îndată ce veţi fi reuşit să înlăturaţi orice urmă de teamă, veţi putea >controla? toate etapele
experienţei. Mai întâi, >direcţionaţi? mintal vibraţiile într$un cerc sau forţaţi$le să pătrundă în
capul dumneavoastră. Apoi, tot mintal, încercaţi să le împingeţi în Dos, de$a lungul corpului, până
la degetele de la picioare, şi apoi din nou la cap. Iăceţi$le apoi să treacă, ritmic, peste corpul
dumneavoastră, ca un val %din creştet până la picioare şi invers&. +upă ce le porniţi, lăsaţi$le să
>acţioneze? de la sine, până când vor începe să slăbească în intensitate. +urata unui circuit
complet %de la cap până la degetele de la picioare şi înapoi& este de aproximativ zece secunde.
5uteţi să exersaţi de mai multe ori, până când >unda vibratoare? va aDunge să >acţioneze? la
comandă %comandă mintală, fireşte&, după care, treptat, va începe să scadă în intensitate.
+e cele mai multe ori, vibraţiile sunt foarte puternice. ă veţi simţi corpul zgâlţâit cu putere,
până la nivelul moleculelor şi al atomilor. enzaţia fiind destul de neplăcută, veţi încerca să le
faceţi să înceteze.
aproximativ 5entru
douăzeci aceasta,
şi şapte de va trebui
cicluri pesăsecundă
le măriţi frecvenţa.
%aceasta fiinditeza
vitezalor srcinarăînsăşi,
vibraţiei pare anufi a
frecvenţei ei de la cap până în vârful picioarelor&. ibraţiile răspund la această comandă
>vibratorie? %deşi, la început, mai încet&. 5rimul semn de reuşită este acela că vibraţiile încep să se
>domolească?, slăbind în intensitate, fără însă a dispărea. Ritmul lor va deveni ceva mai lent şi
mai regulat.
!ste foarte important să învăţaţi să >imprimaţi? această accelerare a ritmului vibraţiilor, pentru
că numai astfel veţi reuşi să vă desprindeţi de corpul fizic. 2 dată ce v$aţi 6otărât să acceleraţi
ritmul vibraţiilor, acest lucru se va produce oarecum automat. +upă o serie de încercări repetate,
veţi aDunge să simţiţi vibraţiile doar atunci când vor începe %aşa cum porniţi un motor&, pentru că,
frecvenţa lor crescând foarte mult, la un moment dat, nici nu le veţi mai percepe. ibraţiile sunt
însoţite de o senzaţie de căldură corporală şi de uşoare furnicături la nivelul membrelor. 1oate
aceste >semne? vă arată că sunteţi pregătit pentru primele experienţe de dedublare. 3n final, vă veţi
convinge de realitatea acestei a doua existenţe. #um vă va afecta aceasta personalitatea, viaţa de
zi cu zi, viitorul şi mentalităţile rămâne în întregime o problemă personală a fiecăruia dintre
dumneavoastră. 5entru că, odată >desc6is? acestei alte realităţi, nu vă veţi mai putea >înc6ide?,
oricât aţi încerca. 5entru că este posibil ca vibraţiile să înceapă ori de câte ori veţi fi pe punctul de
a adormi %şi nu întotdeauna din dorinţa dumneavoastră de a le provoca&. 0e veţi putea opri, fireşte,
o dată, de două ori, dar, în cele din urmă, veţi fi mult prea obosit pentru a mai putea opune
rezistenţă. Ei, mai mult decât atât, veţi avea senzaţia că luptaţi împotriva dumneavoastră înşivă.
Ei cine preferă să lupte împotriva lui însuşi, noaptea, în loc să doarmă8G
 '*.
5R2#!B0 +! !5ARAR!
+upă intrarea corpului în starea de vibraţie %controlată&, trebuie luat în considerare încă un
factor, şi anume, controlul gândurilor. "n timp ce vă aflaţi în starea de vibraţie, vă pot trece prin
minte %involuntar sau nu& tot felul de gânduri. Ei asta, în vreme ce scopul dumneavoastră este
acela de a nu vă gândi la nimic sau de a vă concentra asupra unui singur lucru %sau gând&,
încercaţi să evitaţi orice idee care nu are legătură cu experienţa dumneavoastră %deşi bănuiesc că
nimeni nuastfel
aDungând poatelaspune
supremacă arelaxare
reuşit întotdeauna
a creierului&.să$şi
#el scoată dinnuminte
puţin eu absolut
am reuşit, toate
ceea gândurile,
ce poate explica
de ce, în multe dintre călătoriile mele, am aDuns în locuri necunoscute, unde am întâlnit oameni
necunoscuţi. Aceste >itinerarii? ciudate par a fi rezultatul unor gânduri sau idei pe care nici nu mi$
am dat seama că le am %ele ţinând deci de subconştient&.
5rimele încercări de desprindere a corpului eteric de corpul fizic trebuie să fie limitate ca timp,
ele nefiind altceva decât o familiarizare cu ceea ce înseamnă de fapt o !!# şi cu o te6nică de
orientare care să faciliteze producerea fenomenului de dedublare.
Mişcările membrelor sunt necesare pentru a vă familiariza cu >senzaţia de corp eteric?. +upă
ce vă relaxaţi şi intraţi în starea de vibraţie, mişcaţi cât mai mult mâna şi braţul drept sau stâng, pe
rând. Aceste mişcări sunt deosebit de importante, ele reprezentând prima >afirmare? a realităţii
corpului eteric. 3ntindeţi mâna dreaptă sau stângă, ca pentru a atinge unul din obiectele %podea,
perete, uşă, fereastră sau mobilă& care ştiţi %sau vă amintiţi& că se află în camera respectivă,
întindeţi$vă după acel obiect. 4u vă întindeţi nici în sus, nici în Dos, ci în afară %în direcţia braţului
dumneavoastră întins&, întindeţi$vă ca şi cum v$ar interesa gestul în sine şi nu un anumit obiect
aflat în imediata dumneavoastră apropiere. Această metodă este c6iar mai bună, pentru că, în acest
caz, nu veţi mai avea idei preconcepute în legătură cu ceea ce veţi >simţi?.
+acă vă întindeţi şi nu simţiţi nimic, atunci va trebui să întindeţi şi mai mult mâna. #ontinuaţi
să împingeţi uşor, până când mâna dumneavoastră va întâlni un >obstacol?, în clipa în care îl veţi
atinge, încercaţi, folosindu$vă de simţul tactil, să$i determinaţi însuşirile fizice. Iiţi atent la orice
crăpătură, scobitură sau amănunt ceva mai neobişnuit %pe care, mai târziu, să$l puteţi identifica&.
+upă familiarizarea mâinii întinse cu obiectul în cauză, încercaţi să$l împingeţi cu vârful
degetelor. 0a început, veţi întâmpina o oarecare rezistenţă. 3mpingând ceva mai tare %dar nu foarte
tare&, veţi reuşi, în cele din urmă, să învingeţi această rezistenţă. 3n clipa aceea, veţi avea senzaţia
că mâna vă trece prin acel obiect. #ontinuaţi să împingeţi, până când mâna va fi trecut prin obiect,
pentru ca, >ieşind? din el, să întâlnească altul. "dentificaţi şi acest al doilea obiect. Apoi trageţi
mâna înapoi, prin primul obiect şi reveniţi, încet, la normal %>normal? însemnând, în acest caz,
revenirea mâinii la locul şi la poziţia ei firească&. 5entru aceasta, încercaţi să vă mişcaţi, încet,
corpul fizic. Sândiţi$vă la corpul fizic, desc6ideţi oc6ii fizici şi >activaţi$vă? simţurile fizice.
+upă încetarea completă a vibraţiilor, rămâneţi întins câteva minute, pentru a fi sigur că v$aţi
reîntors cu adevărat în corpul fizic. Apoi daţi$vă Dos din pat şi scrieţi pe o 6ârtie %preferabil într$un
bloc$notes& ce obiect aţi simţit, încercând totodată să$l localizaţi în funcţie de poziţia mâinii şi
braţului dumneavoastră. 4otaţi toate amănuntele privitoare atât la primul obiect, cât şi la al doilea.
+upă aceea, comparaţi descrierea făcută de dumneavoastră cu obiectele reale %fizice&. 4otaţi
neapărat toate detaliile pe care nu le$aţi fi putut vedea de la o distanţă prea mare. Atingeţi obiectul
fizic şi comparaţi senzaţia respectivă cu ceea ce aţi >simţit? în timp ce vă aflaţi în starea de
vibraţie.
tudiaţi la fel şi celălalt obiect. e poate foarte bine ca, înaintea efectuării experienţei nici să
nu fi fost conştient de prezenţa sau de poziţia acestuia în camera respectivă. tudiaţi cu atenţie
direcţia de mişcare a mâinii dumneavoastră, care, trecând prin primul obiect, s$a îndreptat spre cel
de$al doilea. !ste vorba de o linie dreaptă8
erificaţi apoi dacă primul obiect pe care l$aţi atins se afla sau nu la o distanţă mai mare decât
lungimea mâinii şi braţului dumneavoastră întins. Apoi vedeţi dacă detaliile fizice ale obiectului
%în special cele minore& coincid cu ceea ce aţi >simţit? dumneavoastră. Iaceţi acelaşi lucru şi
pentru cel de$al doilea obiect.
+acă răspunsul este afirmativ, înseamnă că experienţa v$a reuşit. +acă însă aceste detalii nu
coincid, va trebui să mai încercaţi şi altă dată.
Mai puteţi face şi o altă experienţă interesantă. 2dată intrat în starea de vibraţie, culcaţi$vă pe
spate, cu braţele întinse lateral sau la piept, ridicaţi uşor braţele, fără a le privi şi împreunaţi
degetele, încercaţi să reţineţi senzaţiile pe care le veţi fi avut. +e îndată ce veţi împreuna mâinile
%şi degetele&, uitaţi$vă la ele, mai întâi cu oc6ii înc6işi. +acă vă veţi mişca uşor, vă veţi putea
vedea atât braţele fizice, cât şi pe cele non$fizice. -raţele fizice le veţi vedea întinse lateral sau la
piept. 3ncercaţi să vă dovediţi dumneavoastră înşivă că, de fapt, nu mişcaţi braţele fizice, ci...
altceva.
1!V4"#" +! +!+B-0AR!
:năl'area %>ridicarea?& reprezintă metoda cea mai simplă de >desprindere? de corpul fizic. Aici,
intenţia nu este de a călători în locuri îndepărtate, ci de a vă familiariza cu acest gen de experienţe,
la început în propria dumneavoastră cameră şi în împreDurimile cunoscute. 3n felul acesta, primele
dumneavoastră experienţe de acest fel vor putea fi analizate şi interpretate pe baza unor puncte de
referinţă uşor de identificat.
!ste bine ca, în vederea unei mai bune orientări spaţiale, aceste exerciţii de dedublare completă
să fie făcute, mai ales la început, în timpul zilei. #amera în care staţi trebuie să fie luminoasă, în
afară de asta, evitaţi pe cât posibil folosirea luminii electrice.
eţi intra deci în starea de vibraţie, vă veţi concentra şi veţi încerca să vă controlaţi cât mai
bine propriile gânduri, rămânând însă în camera dumneavoastră. Sândiţi$vă că veţi deveni din ce
în mai uşor, că veţi pluti... că veţi pluti din ce în ce mai sus. Asiguraţi$vă că vă gândiţi într$adevăr
la asta pentru că, într$o !!#, gândul asociat subiectiv este foarte important %dacă nu cel mai
important&. Ei astfel veţi reuşi să vă dedublaţi, desprinzându$vă uşor din corpul fizic. e poate
foarte bine să nu reuşiţi de prima dată. +ar nu trebuie, în nici un caz, să vă descuraDaţi.
Rota'ia reprezintă cea de$a doua te6nică de dedublare. 3n aceleaşi condiţii ca cele de mai sus,
încercaţi să vă răsuciţi uşor, aşa cum aţi face$o în pat, căutându$vă o poziţie mai comodă. 4u
încercaţi să vă aDutaţi de braţe sau de picioare, începeţi întotdeauna prin a vă răsuci partea de sus a
corpului, capul şi umerii. Mişcaţi$vă încet, fără să vă grăbiţi. 3n clipa în care nu veţi mai simţi că
vă frecaţi de ceva şi nici că vă apasă o greutate, veţi şti că aţi început să vă dedublaţi. #ontinuaţi
să vă răsuciţi până când veţi simţi că v$aţi rotit cu ')@T %aDungând, practic, faţă în faţă cu corpul
dumneavoastră
doar gândindu$vă fizic&. 2dată
la acest aDuns
lucru, în această
după care văpoziţie, veţi înceta
veţi concentra să vă
asupra maiderotiţi.
ideii Ei oascendentă?,
>plutire veţi face
concomitent cu desprinderea de corpul fizic.
5ărerea mea este că, dintre cele două te6nici de dedublare, prima %>înălţarea?& ar trebui
experimentată înaintea celei de$a doua. Apoi, după ce le veţi fi folosit şi studiat pe amândouă, o
veţi utiliza pe care vi se va părea mai uşoară.
 Experien'ele locale %i failiari-area
+e îndată ce veţi reuşi să vă dedublaţi, va trebui sa vă păstraţi controlul, atât asupra corpului
fizic, cât şi a corpului eteric. 5entru aceasta, nu aveţi decât să rămâneţi cât mai aproape de corpul
fizic. Ei aceasta, pentru ca desprinderea de lumea fizică să nu fie prea bruscă, ceea ce, la început
mai ales, ar putea să vă deruteze. 5rocesul de adaptare la realitatea acestei lumi, până acum
necunoscute, va trebui să fie lent, tocmai pentru că reprezintă ceva cu totul deosebit de ceea ce aţi
trăit până acum, în lumea fizică.
5entru a vă reîntoarce în corpul fizic, este necesar ca înălţimea la care plutiţi deasupra corpului
fizic să nu fie mai mare de un metru. 4u încercaţi să vă mişcaţi într$o parte sau în alta, nici să vă
ridicaţi la o înălţime mai mare de un metru. #um veţi şti însă la ce înălţime vă aflaţi8 4u veţi şti,
veţi simţi. 5entru că de văzut nu veţi putea vedea %nu uitaţi că trebuie să ţineţi oc6ii înc6işi&. taţi
cât mai aproape de corpul fizic. #onceptul mintal al acestei apropieri vă va aDuta să nu vă
îndepărtaţi de acesta mai mult decât este necesar.
Brmătoarele trei sau patru exerciţii vor consta exclusiv din >desprinderi? şi >reîntoarceri?
repetate în corpul fizic. 5entru a vă reîntoarce, este suficient să vă >gândiţi? că vă aflaţi din nou în
corpul fizic şi aşa şi va fi. +acă aţi folosit prima te6nică de desprindere, reîntoarcerea în corpul
fizic va fi relativ simplă. 2dată >reîntors?, veţi putea mişca orice parte a corpului şi >reactiva?
oricare dintre simţurile fizice %sau pe toate&. +e fiecare dată când vă reîntoarceţi în corpul fizic,
desc6ideţi oc6ii fizici şi ridicaţi$vă, fizic, în capul oaselor, pentru a vă convinge că >reintegrarea?
a fost completă, în felul acesta, vă veţi orienta mai uşor, veţi avea certitudinea că vă puteţi
întoarce oricând în corpul fizic şi, lucrul cel mai important, veţi păstra contactul cu lumea
materială căreia îi aparţineţi acum.
+acă aţi aplicat metoda rotaţiei, mişcaţi$vă încet, în ideea de a vă reîntoarce în corpul fizic %nu
uitaţi să vă >gândiţi? tot timpul la acest lucru&. Rotaţia va fi tot de ')@T, dar în sens invers.
Ei în cazul >înălţării? şi în cel al >rotaţiei?, reîntoarcerea în corpul fizic este însoţită de o uşoară
zdruncinătură, dar senzaţia în sine este destul de greu de descris. 5ărerea mea este, însă, că o veţi
>recunoaşte? cu uşurinţă. Aşteptaţi întotdeauna câteva clipe înainte de a vă ridica în capul oaselor
%după ce vă veţi fi reîntors în corpul fizic&, pentru a evita orice tulburare %fizică sau psi6ică&. +aţi$
vă timp să vă reacomodaţi cu lumea fizică. Actul fizic de a vă ridica în capul oaselor nu este
altceva decât o dovada a continuităţii %într$o formă demonstrabilă&K veţi şti astfel că puteţi acţiona
conştient, după dorinţă, alternând mişcările fizice cu experienţele non$fizice, într$o stare de
conştientă neîntreruptă. 5entru a completa un >ciclu de dedublare?, va trebui deci să vă
desprindeţi de corpul fizic, să vă reîntoarceţi în corpul fizic, să vă ridicaţi în capul oaselor şi să
notaţi ora exactă, să vă desprindeţi din nou de corpul fizic şi să vă reîntoarceţi, fără pierderea
continuităţii conştienţei.
Brmătorul pas pe care îl presupune familiarizarea este desprinderea de corpul fizic şi
îndepărtarea de acesta, folosind aceleaşi te6nici ca şi până acum. #oncentraţi$vă întotdeauna
asupra unui singur lucru %fără nici un alt gând >colateral?&, mai ales că este vorba de nişte exerciţii
de o amploare ceva mai mare. +upă ce vă veţi acomoda cu senzaţia că vă aflaţi >mai departe?,
spuneţi$vă,
>treziţi? dinmintal,
nou în că puteţifizic,
corpul vedea. 4u vă gândiţi
în sc6imb, să desc6ideţi
gândiţi$vă la vedere,oc6ii, pentrucă
gândiţi$vă că,puteţi
astfel,vedea.
riscaţiEisăveţi
vă
vedea. +eşi nu veţi avea senzaţia că aţi desc6is oc6ii, întunericul din Durul dumneavoastră va
dispărea brusc. 0a început, veţi percepe ceva între lumină şi întuneric %totul vi se va părea neclar,
ca şi cum aţi fi miop&. 4u se cunoaşte încă adevărata cauză a acestui fenomen, dar fiţi sigur că,
treptat, veţi vedea din ce în ce mai bine.
ăzându$vă propriul corp fizic întins ceva mai Dos de locul în care vă aflaţi dumneavoastră, nu
trebuie să vă speriaţi şi nici să vă descuraDaţi. +upă ce vă veţi convinge că cel care stă întins acolo
>Dos? sunteţi c6iar dumneavoastră, priviţi cu atenţie în Durul dumneavoastră %ţinând cont şi de
perspectiva pe care v$o dă poziţia în care vă aflaţi. Mişcaţi$vă %mintal& încet, într$o direcţie sau
alta. Mişcările nu trebuie să fie bruşte şi nici violente. Mişcaţi$vă braţele şi picioarele pentru a vă
linişti în ceea ce priveşte mobilitatea acestora. Rotiţi$vă şi mişcaţi$vă încolo şi încoace, fără însă a
vă îndepărta prea mult de corpul fizic.
2dată aDuns aici, s$ar putea să simţiţi o serie de dorinţe puternice %atât de puternice, încât,
uneori, vor aDunge să vă copleşească&. Aceste dorinţe, apărând absolut pe neaşteptate, sunt
subiective, putând prevala asupra Dudecăţii deductive pe care aţi clădit$o cu atâta trudă. "mportant
este să ştiţi că nu trebuie să le etic6etaţi ca fiind rele sau greşite. !le există şi nu trebuie decât să
învăţaţi să le ţineţi piept. Regula este să nu negaţi existenţa acestor dorinţe. Admiteţi$le ca făcând
parte din fiinţa dumneavoastră, pentru că numai astfel le veţi putea controla.
Aceste dorinţe includ libertatea %de a savura lipsa oricăror bariere fizice şi a forţei
gravitaţionale&, contactul sexual %mai întâi cu cineva iubit, apoi la un nivel strict senzorial&,
extazul religios şi altele ce îşi pot avea srcinea în experienţele neobişnuite ale individului.
2ricine poate avea asemenea dorinţe subiective, în ciuda disciplinei celei mai stricte şi a
autoanalizei. !u mă refer acum la acele elemente aflate în subconştientul nostru, care alcătuiesc
caracterul fundamental şi personalitatea oricărui individ. Aşa cum am arătat şi cu alte ocazii,
aceste elemente ies la iveală pentru că nu mai sunteţi doar un eu conştient. Acum sunteţi, poate
pentru prima dată, un întreg complex. eţi >primi informaţii? %deloc negliDabile& de la fiecare
dintre părţile ce alcătuiesc acest întreg. 3n acelaşi timp, însă, eul conştient %cel mai >informat? din
lumea fizică& trebuie să predomine asupra a tot ce înseamnă senzaţie şi dorinţă subiectivă. #eea ce
nu este deloc uşor. "ată de ce nu trebuie să vă negaţi niciodată propriul eu, ci să$l acceptaţi aşa
cum este %c6iar dacă uneori vă surprinde prin caracterul imprevizibil al manifestărilor sale&. 1oate
acele senzaţii şi dorinţe nu le puteţi elimina, dar le puteţi ignora %cel puţin pentru moment&.
>5romiteţi$le? o împlinire viitoare şi nu veţi mai întâmpina nici o rezistenţă din partea lor. Aceste
nevoi vă pot >înţelege? reţinerile, mai ales că tot timpul nu aţi făcut altceva decât să le reprimaţi.
2dată >rezolvată? problema tuturor acestor dorinţe şi senzaţii, dar la o >depărtare? nu prea
mare de corpul fizic %în aceeaşi cameră sau în împreDurimi cunoscute&, puteţi începe să vă
>deplasaţi? şi pe distanţe mai mari. Asta presupune, fireşte, că, între timp, veţi fi reuşit să depăşiţi
toate temerile de până atunci. +acă nu, repetaţi acele exerciţii care vă înspăimântă, până când,
obişnuindu$vă cu ele, nu vă veţi mai teme de nimic.
Infaili(ilul senal de întoarcere.
+upă cum am mai arătat, teama de a nu se mai putea întoarce în corpul fizic îi face pe mulţi să
renunţe la acest gen de experienţe. +in fericire însă, s$a găsit o soluţie, o te6nică infailibilă
%descoperită în urma a sute de experienţe&, graţie căreia această teamă va dispărea definitiv.
Iireşte, însă, că singura garanţie pe care v$o pot da este aceea că, în cazul meu, te6nica în speţă a
dat rezultate.
3n primul rând, nu trebuie să intraţi în panică. Ei, mai presus de orice, păstraţi$vă controlul
asupra proceselor de gândire raţională. Irica nu face decât să agraveze situaţia. Reţineţi
următoarea
%de oriunde formulă şi aplicaţi$o
v$aţi afla&, gândiţi$văorila de câte fizic.
corpul ori vaApoi,
fi nevoie pentru
mintal, a vă să
începeţi reîntoarce în corpul
vă mişcaţi o parte fizic
a
corpului fizic %de exemplu, un deget de la mână sau de la picior&, trageţi aer adânc în piept %fizic&
şi reactivaţi$vă cele cinci simţuri fizice %sau măcar unul dintre ele&. Mişcaţi$vă falca, îng6iţiţi sau
mişcaţi$vă limba, într$un cuvânt, faceţi ceva care să implice o mişcare fizică sau folosirea energiei
fizice. +acă prima mişcare nu are nici un efect %mă refer la un efect imediat&, faceţi alta. Aceste
mişcări vă vor aDuta cu siguranţă să vă întoarceţi în corpul fizic. Rămâne doar să o găsiţi pe cea
mai potrivită.
Aplicând această te6nică, reîntoarcerea în corpul fizic este imediată, reintegrarea părând a fi
instantanee. 1otuşi, această te6nică, de reîntoarcere imediată ani6ilează aproape întotdeauna
puterea dumneavoastră de alegere şi de decizie. Ei odată >pusă în funcţiune?, nu o veţi mai putea
opri. ă veţi reîntoarce în corpul fizic fără a şti ce se întâmplă si, mai ales, cum se întâmplă. #eea
ce face ca această te6nică să fie considerată, mai curând, o măsură de rezervă în caz de urgenţă,
decât o fază anume în succesiunea logică a metodologiei de dedublare.
3n mod normal, ar trebui să vă gândiţi sau să simţiţi direcţia şi localizarea corpului
dumneavoastră fizic. Apoi, fără grabă şi calm, să vă reîntoarceţi.
1ecanica i%cării
Acum că aţi stabilit un control corespunzător, inclusiv asupra semnalului de întoarcere în caz
de urgenţă, sunteţi pregătit pentru pasul cu adevărat cel mai important şi anume deplasarea pe
distanţe mari şi reîntoarcerea în corpul fizic. 4u este indicat să încercaţi să vă depărtaţi prea mult
de corpul fizic, înainte de a fi parcurs toate etapele anterioare %pregătitoare& şi de a vă fi învins
sentimentul de teamă. 3n afară de asta, trebuie să ştiţi că aveţi de urmat o anumită procedură. Mai
întâi, fixaţi$vă >ţinta? şi nu uitaţi că trebuie să vă duceţi la o persoană şi nu într$un loc. ă puteţi
deplasa şi într$un anumit loc, dar numai în cazul în care sunteţi foarte ataşat de mediul respectiv.
!xperienţele de acest gen nu au dat însă rezultate demne de reţinut. Aceasta depinde, fireşte, şi de
personalitatea celui care intenţionează să facă o asemenea experienţă. Alegeţi persoana %vie& pe
care doriţi să o vizitaţi %alegeţi o persoană pe care o cunoaşteţi foarte bine&, dar nu$i spuneţi
dinainte ce aveţi de gând să faceţi. Ei aceasta pentru a exclude posibilitatea oricărei sugestii, cât de
neînsemnate, din partea lui sau a ei. Iaceţi această alegere înainte de a intra în starea de vibraţie şi
înainte de a începe să vă relaxaţi. +e$abia după aceea relaxaţi$vă şi intraţi în starea de vibraţie.
Iolosiţi oricare dintre te6nicile de dedublare şi depărtaţi$vă de corpul fizic până la o distanţă de
aproximativ doi metri şi Dumătate. #u vederea încă în >întuneric?, >gândiţi$vă? la persoana pe care
intenţionaţi să o >vizitaţi?. Sândiţi$vă nu doar la numele acesteia, ci şi la personalitatea şi la
caracterul ei. 4u încercaţi să vizualizaţi o fiinţă fizică, pentru că ceea ce vă va atrage va fi mai
curând reflexia eului său interior, decât trăsăturile fizice.
Sândind astfel, rotiţi$vă încet cu :<@T, timp în care veţi >simţi? direcţia corectă. !ste vorba de
o intuiţie, de o certitudine care vă va atrage ca un magnet #6iar şi aşa stând lucrurile, puteţi
verifica de unul singur, în clipa în care veţi >simţi? acel punct, îndreptaţi$vă într$acolo. Sândiţi$vă
că puteţi vedea.
5entru a vă putea deplasa în direcţia dorită, folosiţi te6nica >întinderii? celui de$al +oilea #orp
%te6nică practicată în cadrul primului exerciţiu, cu mâna şi cu braţul&. Metoda cea mai uşoară este
aceea de a ridica braţele non$fizice deasupra capului, cu degetele împreunate, ca un scufundător
aflat pe punctul de a plonDa în apă. #u braţele în această poziţie, gândiţi$vă la persoana pe care
doriţi să o >vizitaţi? şi întindeţi cel de$al.+oilea #orp în direcţia respectivă. ă puteţi mişca
repede sau încet, în funcţie de >gradul de întindere?. #u cât vă veţi întinde mai tare, cu atât vă veţi
deplasa mai repede. 2dată aDuns la >destinaţie?, vă veţi opri automat din întindere, fără să vă daţi
seama sau să vă propuneţi acest lucru.
5entru
porniţi a vă întoarce,
într$acolo. !xistăaplicaţi
şi nişteospeculaţii
metodă asemănătoare. Sândiţi$vă la
cu privire la necesitatea corpul fizic,
menţinerii întindeţi$vă
braţelor şi
în poziţia
scufundătorului. 0a început, s$a crezut că această poziţie ar >tăia o cărare? sau ar fi menită să aDute
la îndepărtarea oricăror obiecte întâlnite în cale, cu ambele mâini, mai curând decât cu capul. Mai
mult decât atât, această poziţie favorizează producerea fenomenului de întindere, mult mai mult
decât dacă aţi ţine braţele întinse lateral.
#ele prezentate până acum par să alcătuiască un fel de ritual, dar nu asta este intenţia mea. i
se va părea poate că seamănă cu formulele magice din !vul Mediu. 0a ora actuală, nu există o
explicaţie a mecanismului de funcţionare al acestor te6nici. 5oate că, în viitor, o serie de fizicieni,
c6imişti, neurologi şi alţi oameni de ştiinţă, curioşi şi interesaţi, vor dezvolta teorii realiste care să
explice toate aceste fenomene.
"ar dumneavoastră nu vă rămâne decât să >descoperiţi? şi să acceptaţi existenţa acestei realităţi.
5entru asta, însă, trebuie să vă înarmaţi cu multă răbdare şi cu curaD. uccesG
 '<.
34#!R#/R" +! !J50"#AR! A B42R 341CM50/R"
#um s$au întâmplat toate acestea8 #el mai bun răspuns pare a ni$l putea oferi analiza datelor.
copul meu este ca, pe baza acestui răspuns, să dovedesc că nu sunt nebun şi că nu am nici
6alucinaţii. "ată de ce am nevoie de date concrete şi nu de generalităţi.
M$am gândit că trebuie să existe o modalitate de a organiza toate datele contradictorii de care
dispuneam. Aşa că am început ca, pe baza datelor existente, să extrapolez posibilităţi şi
probabilităţi
teren cât mailogice
solid şicusigure. Metoda
putinţă, mea ce
în vreme a fost aceea deaveam
cu celălalt a rămâne cu un picior
să păşesc, în lumină
precaut, şi pe un
pe tărâmuri
întunecate şi sc6imbătoare.
+atele de care dispuneam nu erau altceva decât o serie întreagă de întâmplări, de simptome şi
de rezultate. Am împărţit experienţele trăite de mine în patru mari categorii %de fapt, patru stadii
delimitate pe criterii cronologice.
1A+"B0 5R!0"M"4AR
Acesta include toate întâmplările şi experienţele anterioare simptomului pe care l$am numit
>crampe la nivelul plexului solar? %descris mai înainte&. 3n acest sens, vă voi relata două
întâmplări din copilăria mea, mai precis două situaţii pe cât de paradoxale, pe atât de
inexplicabile.
5rima întâmplare s$a petrecut când aveam opt ani. 0e$am povestit părinţilor mei un vis pe care
îl avusesem cu o noapte în urmă. e făcea că mă aflam într$o cameră cu pereţii lambrisaţi. 3ntr$un
colţ se afla o cutie din care se auzeau voci şi muzică şi care semăna mai mult cu un patefon. 3n
faţa cutiei se afla o fereastră, iar în fereastră se vedeau imagini mişcătoare. ocile din cutie se
potriveau cu ceea ce mi se părea mie că spun oamenii din fereastră. emănau cu imaginile
mişcătoare pe care ni le arăta învăţătoarea la şcoală, numai că, de data aceasta, cuvintele
oamenilor erau mai degrabă auzite decât scrise pe ecran, în afară de asta, imaginile mişcătoare din
cutie erau colorate, oamenii şi lucrurile semănând perfect cu cele din realitate. %1reizeci de ani
mai târziu, stăteam într$o cameră cu pereţii lambrisaţi şi mă uitam pentru prima oară la un
televizor color&. +in câte îmi aduc aminte, până la vârsta de opt ani %adică până să am acel vis&, nu
mai văzusem niciodată imagini color în mişcare.
A doua întâmplare s$a petrecut când eram la liceu. Aveam în Dur de cincisprezece ani. !ra într$
o noapte de vineri spre sâmbătă. 1oată seara nu mă gândisem la altceva decât la petrecerea la care
aveam să mă duc în seara următoare, îmi făcusem socoteala că, pentru evenimentul cu pricina,
aveam nevoie de doi dolari. 5roblema era să fac rost de acei doi dolari %şi asta, fireşte, înainte de
petrecere&.
3n timpul săptămânii, căutasem ceva de lucru ca să câştig cei doi dolari de care aveam nevoie,
dar nu găsisem. +intr$un motiv sau altul, nu vroiam să le cer bani părinţilor mei. "ar pentru
sâmbătă, nu se întrevedea nici o posibilitate de a găsi ceva de lucru. ineri seară m$am urcat în
pat, continuând să mă gândesc cum să fac rost de cei doi dolari.
A doua zi de dimineaţă, m$am trezit din somn cu convingerea că, sub o scândură vec6e, ce se
afla afară, pe terenul de lângă casă, aveam să găsesc nici mai mult, nici mai puţin, decât doi
dolari. Etiam de existenţa acelei scânduri, care se afla de mult în locul acela. 1otuşi, n$am dat nici
o atenţie >informaţiei? respective, considerând$o ca nefiind altceva decât un vis şi am coborât la
micul deDun.
+upă ce am mâncat, încă preocupat de cumplita mea problemă financiară, m$am gândit din
nou la scândură şi la cei doi dolari de sub ea. Am ieşit din casă şi m$am dus direct acolo unde
ştiam că se află scândura. !ra acolo, într$adevăr, pe Dumătate acoperită de noroi şi de frunze. Mi se
părea imposibil ca cineva să fi putut >pierde?, din greşeală, nişte bani sau să$i pună sub scândură.
1otuşi, dacă tot eram acolo, nu strica să mă uit.
Am tras de scândură şi am ridicat$o. 5e pământul umed de sub ea, mişunau sute de furnici şi de
gândaci. Ei tot pe pământ se aflau şi două bancnote uscate, împăturite, de câte un dolar fiecare.
Mă gândeam neîncetat cum aDunseseră banii aceia acolo, sub scândură. 0a vremea respectivă,
nu am pomenit nimănui nimic despre ciudata întâmplare %în afara unui prieten în care aveam mare
încredere&, de teamă ca cineva să nu pretindă că sunt banii lui. +ar nu s$a întâmplat nimic, iar
întâmplarea a fost dată uitării, până când, adult fiind, am început să mă interesez de fenomenele
paranormale.
Asta a fost tot. 3n rest, nimic, nici o traumă psi6ică, doar o educaţie de tip american prin
excelenţă, într$o familie scolastică. +at fiind că era o problemă >mintală?, >diagnosticul? nu putea
fi pus decât de un psi6iatru. +ar pe ce bază, de vreme ce nu exista, în >antecedente?, nici o dovadă
a unor reprimări, constrângeri, refulări, nelinişti şiHsau fobii, caracteristice celor mai multe dintre
bolile mintale.
2 examinare atentă a unor întâmplări ce au precedat, ca să spun aşa, primul simptom al
dedublării %crampele& scoate în evidenţă o serie de factori ce merită să fie luaţi în considerare.
3n anul acela, mi$am plombat şapte dinţi, tratamentul durând destul de mult. Acest lucru a fost
pus în legătură cu simptomul ulterior de >inducere? a tării a +oua prin mişcările maxilarelor.
!ste posibil ca amalgamul din care fuseseră confecţionate plombele să fi acţionat %fie electric, fie
în alt fel& asupra creierului. Aceasta rămâne totuşi o posibilitate încă necercetată. Iizicienii,
fiziologii şi specialiştii în electronică nu au încă nici o teorie cu privire la acest fenomen. 2
cercetare amănunţită ar putea confirma sau infirma ipoteza de mai sus. unt sute de mii de oameni
care au dinţi sau măsele plombate, dar nu toţi au trăit experienţe de genul celor trăite de mine.
3n afară de tratamentul stomatologic, nu a fost evidenţiată nici o altă modificare de ordin
fiziologic. ingurul factor nutriţional demn de luat în seamă a fost consumul de vitamine. +at
fiind că soţia mea credea în binefacerile unei nutriţii corecte, consumul zilnic de vitamine %A, -
complex, # şi !& şi de minerale a devenit pentru mine o adevărată obişnuinţă. +ar, cel puţin până
în prezent, nu s$a stabilit nici un fel de legătură între consumul de vitamine şi trecerea în tarea a
+oua.
3n privinţa activităţii psi6ologice şi a celei fizice ar fi mai multe de spus. !ste foarte posibil ca
tocmai aici să găsim adevăratele cauze ale fenomenului.
5rimul element la care mă voi referi este aşa$numitul >episod al anesteziei?, care a avut loc cu
circa şase luni înainte de apariţia primului simptom. 1otul a început în momentul în care, vrând să
fixez într$unul din pereţii dormitorului un bolţ, am avut nevoie de ciment. Am luat o cutie cu
ciment, dar, începând să lucrez, m$am simţit, dintr$o dată, cuprins de o senzaţie de ameţeală,
probabil din cauza vaporilor de ciment. 5e capacul cutiei scria clar că cimentul trebuia folosit
numai în spaţii bine aerisite. Am presupus că acesta era un avertisment din partea producătorilor
%mai ales că substanţa fiind inflamabilă, exista oricând riscul izbucnirii unor incendii&.
enzaţia
mult timp înaceea
urmă,deatunci
ameţeală
când,mi$a amintit
înaintea uneideintervenţii
un efect destul de ciudat,
c6irurgicale, pe care
a trebuit să îlfiusimţisem cu 3n
anesteziat.
lunile care au urmat, am repetat de câteva ori experienţa cu >vaporii de ciment?, cu rezultate
foarte semnificative. +upă ce am învăţat că agenţii c6imici care degaDă vapori sunt toluolul %un
detergent obişnuit pe bază de 6idrocarburi& şi acetona %folosită cândva ca anestezic& am făcut
câteva experienţe pe baza cărora să pot stabili efectele subiective ale unei anestezii uşoare,
folosind un in6alant mai puţin volatil şi relativ sigur, 1rilene. Rezultatele acestor experienţe sunt
similare celor relatate de persoanele care se drog6ează cu 0+.
Apoi, cu destulă părere de rău, am încetat experienţele, care, odată continuate, ar fi aDuns să
reprezinte, prin efectele lor fiziologice secundare, un serios şi real pericol pentru sănătatea mea.
2ricum, curiozitatea îmi era cât de cât satisfăcută, pentru că reuşisem, totuşi, să descopăr o
mulţime de lucruri legate de anestezie şi de efectele sale. 3n "rlanda, se pare, eterul era vândut >cu
linguriţa? de către negustorii ambulanţi care invadau străzile în fiecare dimineaţă. 0a început,
studenţii la medicină dădeau adesea >petreceri cu eter?, care seamănă foarte mult cu petrecerile
organizate, în zilele noastre, de către consumatorii de 0+ %procurat, fireşte, de pe >piaţa
neagră?&. Medicii susţin că numărul consumatorilor de eter a fost întotdeauna foarte mare.
#ăpitanii tancurilor petroliere au adesea probleme cu marinarii beţivi. Atunci când semnează
contractul de angaDare, aceşti oameni par absolut normali. Apoi însă încep să fie găsiţi, din ce în
ce mai des, prăbuşiţi fără cunoştinţă lângă vreo supapă de scurgere. 2amenii aceştia se drog6ează
in6alând vapori de benzină.
Mai târziu, am învăţat care este relaţia dintre diversele anestezice şi alcool. Anestezicele nu
sunt altceva decât >poteca? ce face legătura între starea de conştientă şi cea de inconştienţă,
dincolo de care se află moartea. Rolul anestezicului este acela de a$l adormi cât mai repede pe
pacient, >trecându$l? într$o profundă stare de inconştienţă, evitând orice stare intermediară
>violentă? %zonă pe care, în sc6imb, am cercetat$o eu&. 1e6nica este deci aceea de a$l ţine pe
pacient într$o stare de inconştienţă vecină cu moartea. AvantaDul eterului %atunci când acesta a fost
folosit pentru prima dată ca anestezic& a fost acela că posibilele sale efecte secundare erau mai
puţin numeroase decât alcoolul. 3n afară de asta, folosirea eterului permitea un control mai riguros
al gradului de inconştienţă. 5erioada de conştienţă consecutivă administrării eterului era foarte
scurtă, în timp ce starea de inconştienţă dura destul de mult, fără însă a permite atingerea
punctului terminus %moartea&.
3n sc6imb, perioada de conştienţă consecutivă administrării de alcool este foarte lungă. +upă
care, odată instalată starea de inconştienţă profundă, distanţa până la punctul terminus va fi mult
mai scurtă. Atât de scurtă, încât continuarea administrării de alcool unui pacient, după ce acesta
şi$a pierdut cunoştinţa, îi va provoca moartea.
3ntre altele, am mai descoperit că unele studii ar6eologice şi geologice privitoare la amplasarea
unor vec6i temple greceşti şi egiptene unde s$au întâmplat multe minuni au evidenţiat, în marea
maDoritate a cazurilor, o scurgere de gaze subterane %în special protoxid de azot&, cândva în trecut,
într$un anumit loc. 5rotoxidul de azot %gaz ilariant, inodor şi insipid& este unul din Anestezicele
folosite în zilele noastre.
1rei luni mai târziu, uitând aproape complet de experienţa cu >drogurile?, am început să mă
interesez de posibilităţile de învăţare în timpul somnului. 4u ştiu nici acum ce anume mi$a stârnit
interesul faţă de această metodă de învăţare. 5oate că a fost un rezultat al observării directe a
metodelor de predare folosite de către învăţători %fetele mele erau pe atunci în clasele primare&.
5entru a studia această metodă de învăţare, am început prin a cerceta conceptele trecute şi
prezente de minte trează şi, în acelaşi timp, inconştientă, aducând dovezi în spriDinul ideii că
inconştientul a >înregistrat? toate datele senzoriale recepţionate atât în stare de veg6e, cât şi în
timpul somnului.
de a le evoca 5roblema
din nou, ori deera
câtedeori
a introduce,
vrem. în timpul somnului, date inteligente şi organizate şi
Materialul disponibil, limitat şi formal, nu a dus decât la nişte concluzii contradictorii. #itind,
pur şi simplu, unui subiect adormit, o serie de date, nu vom obţine decât rezultate incomplete şi
întrucâtva ciudate. 4u există încă nici un studiu comparativ între inducerea în timpul unui somn
profund şi în timpul stării de vis %numită, în prezent, somnul MRS2&. 4ici nu s$a făcut vreo
încercare de a induce o stare de somn receptiv cu un reflex condiţionat de tip pavlovian, menit să
permită, oricând, o >evocare? a datelor introduse în memoria subiectului.
5ropunându$mi să fac o asemenea experienţă, am început prin a face înregistrări audio
auto6ipnotice pentru ca, pe baza lor să pot stabili te6nica pe care să o folosesc. Acesta a fost, se
pare, primul pas logic, mai ales că fuseseră deDa obţinute unele rezultate, prin metode similare,
care se bazau toate pe somnul 6ipnotic şi nu pe cel natural. Motivul folosirii înregistrărilor a fost
acela de a depersonaliza te6nica şi de a asigura teste identice pentru toţi subiecţii. -enzile au fost
înregistrate într$o cabină izolată optic şi fonic.
#onţinutul benzilor a fost, intenţionat, cât mai simplu cu putinţă. +upă inducerea somnului
6ipnotic, o serie de indicaţii %sau sugestii& au fost încorporate într$un pattern repetat, variind în
funcţie de test şi de rezultatele dorite. 3nvăţarea datelor, de exemplu, s$a limitat la tabla înmulţirii
%de la doisprezece la douăzeci şi patru& şi la limbile spaniolă şi franceză %vocabular şi expresii
idiomatice&. Acestea au fost însoţite, întotdeauna, de sugestia, făcută subiectului, de a memora
absolut toate datele şi de sugestia post$6ipnotică de a le >reevoca? în stare conştientă %de veg6e&,
printr$o simplă aluzie fizico$mentală %ca aceea de a te gândi la numărul *** şi de a bate cu
degetele pe o masă, de cinci ori simultan&.
5e fiecare bandă era înregistrată şi sugestia ca subiectul să evolueze favorabil, atât sub aspect
fizic, cât şi psi6ic. Această afirmaţie era ceva mai mult decât generală, neconţinând nici un
amănunt, nici un element concret legat de realizarea acestei evoluţii. #u toate acestea, fiecare
sistem funcţional al organismului F nervos, circulator, endocrin şi digestiv F aveau să fie
absolut >normale?, conform instrucţiunilor date subiectului.
Atât sugestiile referitoare la starea de sănătate, cât şi cele privind >reevocarea? datelor
>stocate? în memorie erau apoi >întărite? ori de câte ori procedam la inducerea unui somn
6ipnotic sau foloseam banda respectivă. 1oate benzile %numerotate& se terminau cu un pattern
menit să readucă subiectul în starea completă şi normală de veg6e. ugestia era în acest caz pe cât
de eficientă pe atât de simplă, fără un limbaD afectat, pe care subiecţii l$ar fi putut interpreta în
mod greşit. Am pus benzile unui număr de aproximativ unsprezece subiecţi cu vârste cuprinse
între şapte şi cincizeci de ani.
1rebuie să precizez, însă, că această experienţă cu benzi înregistrate mi$am aplicat$o, în primul
rând şi cel mai des, mie însumi. Acest lucru a stârnit, fireşte, bănuielile celor din Durul meu, cu
privire la !!#. 1oate benzile au fost ascultate cu încetinitorul, cuvânt cu cuvânt, sunet cu sunet,
în vederea depistării unui eventual >efect? ulterior. +ar cu toate că nu s$a descoperit nimic
>suspect?, am continuat să fiu bănuit de lucruri nu prea ortodoxe.
!1A5A +! 34#!5B1
%septembrie '(*)$iulie '(*(&
3n aşteptarea stabilirii unor corelaţii între diverse efecte, întâmplări, caracteristici, teorii şi
concluzii, am încercat să le clasific într$un fel, reuşind să delimitez cu o oarecare precizie trei
etape. $ar putea ca, în afară de acestea, să mai fi fost şi altele, pe care eu însă nu le cunosc, în
sc6imb, cunosc foarte bine şi >începutul? şi >sfârşitul? etapei de început.
Efecte. +upă cum am mai spus, crampele %sau contracţiile& au reprezentat, pentru mine, primul
efect inexplicabil.
dinspre nord, având#âteva săptămâni
ca rezultat mai târziu,
catalepsia. acesta aulterioare
!xperienţele fost urmat desesenzaţia
%cât poate deunei >raze? venite
prudente& mi$au
permis perceperea senzaţiei de vibraţie. Blterior, am aflat că spiritiştii şi ocultiştii de la sfârşitul
secolului trecut relataseră destul de frecvent perceperea acestei senzaţii de vibraţie.
+e fapt, efectul senzorial de vibraţie a fost singurul simptom prezent în toate experienţele din
cadrul etapei de început. Ei totuşi nu era vorba de un simptom imuabil, ci de unul evolutiv.
5rimele vibraţii mi s$au părut aspre, potrivnice c6iar, şi însoţite, de cele mai multe ori, de
imaginea unui cerc de >scântei? electrice. Irecvenţa vibraţiilor era de ordinul a zece cicluri pe
secundă %secundă >vizualizată? pe cadranul ceasului&. pre sfârşitul etapei de început, frecvenţa
aDunsese la aproximativ optsprezece cicluri pe secundă %şi cu ceva mai puţin disconfort pentru
corpul fizic. Acest efect a fost indus în mod intenţionat într$o proporţie de aproximativ *(P %cu
atât mai mare cu cât mă >apropiam? de sfârşitul etapei de început&.
Al doilea efect l$a reprezentat conştientizarea unui >şuierat? ascuţit, auzit încet, dar în mod
constant, în centrii auditivi. 2dată apărut, acest şuierat a continuat neîntrerupt de$a lungul întregii
perioade. Bn orelist a fost de părere că era vorba de >auzirea sângelui circulând prin vene?. Altfel,
auzul meu era perfect normal. +esprinderea de corpul fizic s$a produs după aproximativ trei luni,
la început cu totul pe neaşteptate. #ele mai multe întâmplări ulterioare au fost însă induse în mod
intenţionat. Ei toate se produceau numai >în prezenţa? efectului vibraţional %pe care începusem să
îl induc din ce în ce mai uşor&.
4u am observat şi alte efecte pronunţate sau repetate. Ei orice rezultat fiziologic părea mai
degrabă odi6nitor decât enervant sau istovitor. 3n această etapă, efectele fizice ulterioare de
excitare şi de stimulare au fost destul de rare şi nu foarte intense %este vorba de accelerarea
pulsului, de transpiraţie şi de reacţii sexuale&.
1odele eo'ionale
3n prima Dumătate a perioadei au precumpănit temerile legate de incapacitatea mintală şiHsau
fizică, temeri pe care numai medicii şi psi6iatrii au reuşit să le facă să dispară. 5rincipalul factor
intervenit ulterior a fost curiozitatea, temperată totuşi de teama legată de o posibilă explorare
neîndrumată a necunoscutului, de eventuala dezaprobare a societăţii şiHsau a familiei şi de teama
de a nu mă mai putea întoarce în corpul fizic.
=uccesiunea experien'elor.
+upă prima !!#, experienţele au evoluat, de la familiarizarea treptată cu separarea >locală?
sau >apropiată? %până la o distanţă nu mai mare de trei metri&, până la examinarea obiectivă, prin
separare parţială, şi până la >vizitarea? unor zone din fera " %spaţiu$timp prezent&.
1etodoloie.
Au fost studiate şi înregistrate pe bandă căile de inducere a stării de vibraţie, ca şi metodele de
relaxare totală, cu menţinerea stării de conştientă, condiţie esenţială a inducerii stării de vibraţie.
$a stabilit că, odată atinsă starea de relaxare$conştienţă, vibraţiile vor putea fi induse relativ uşor.
A fost confirmată şi respiraţia pe gură, ca o condiţie a stării de relaxare conştientă. >Reglarea?
vibraţiilor prin mişcările ritmice ale maxilarelor fizice s$a dovedit a fi o metodă cât se poate de
eficace.
e ştie deDa că separarea se produce numai în timpul stării de vibraţie. 1e6nica de separare a
evoluat, constând, în momentul de faţă, într$un simplu gând ordonat de >în sus? sau >departe?. 2
serie de experienţe succesive au arătat că toate mişcările non$fizice ale corpului eteric au fost
provocate numai dorind sau gândindu$mă la acel lucru. 5roblemele legate de mişcările controlate
de desprindere şi de reîntoarcere imediată şi nestânDenită în corpul fizic au rămas nerezolvate.
Conclu-ii.
%'& !xistă un corp eteric %sau un al doilea corp& >contopit? sau unit cu corpul fizic.
%9&
%:& #orpul eteric seşipoate
Aceste mişcări mişca
acţiuni şi acţiona
se pot produce,independent
parţial, subde corpulconştient.
control fizic.
%;& #orpul eteric percepe unele senzaţii la fel cum le percepe şi corpul fizic, altele însă trebuie
>traduse?.
!1A5A +! M"Q02#
%august '(*($septembrie '(<9&
 Efecte.
Această perioadă a început cu o uşoară afecţiune coronariană, dar nu a existat nici o dovadă a
unei eventuale legături între experienţe şi boală %cu toate că lipsa unei dovezi nu înseamnă
neapărat că această posibilitate nu există&.
tarea de vibraţie a evoluat, până când a aDuns să se manifeste doar sub forma unei senzaţii de
căldură %spre sfârşitul perioadei&. Această sc6imbare a apărut ca rezultat al creşterii treptate a
frecvenţei, până la un punct la care nu am mai putut percepe pulsaţii separate.
Ienomenul auditiv al >şuieratului aerului? a continuat.
epararea de corpul fizic a devenit mai puţin procedurală şi mai naturală %doar cu unele mici
probleme legate, mai ales, de reîntoarcerea în corpul fizic&. tarea de vibraţie era indusă în mod
intenţionat ziua şi spontană noaptea târziu.
!fectele fiziologice aparente au rămas aceleaşi nici o enervare şi nici o stare de slăbiciune, ci
doar o stimulare. Acestea au fost studiate mai atent din cauza ocluziei coronariene.
1odele eo'ionale
3n prima parte a perioadei, simţeam, din când în când, un fel de nelinişte cu privire la posibilele
efecte fiziologice, nelinişte cauzată de neputinţa de a controla în totalitate aceste experienţe. #u
timpul, temerile au dispărut %mai ales spre sfârşitul perioadei& datorită lipsei unor dovezi concrete
care să le Dustifice şi încrederii mele crescânde în caracterul inofensiv al acestor experienţe.
#ontinuam, totuşi, să îmi fac griDi în legătură cu reîntoarcerea în corpul fizic şi cu posibilitatea
unor erori %datorate, în primul rând, neştiinţei şi accentuate de faptul că mă deplasam în zone
uneori total necunoscute.
=uccesiunea experien'elor.
>izitele? în fera " s$au rărit din ce în ce mai mult, pentru a fi înlocuite de aşa$numitele
>călătorii?, iniţial spontane şi neaşteptate, în fera "". 3n ultima parte a perioadei, am >descoperit?
intrarea în fera """ %pe care nu am >explorat$o? decât mai târziu&. tarea de >intertimp? a fost
descoperită spre sfârşitul perioadei.
1etodoloie.
3n experienţele făcute în cursul zilei, am aplicat te6nicile de relaxare prin >numărătoare
inversă?. 4oaptea târziu, starea de somn era înlocuită cu binecunoscuta de$acum stare de vibraţie$
căldură. Respiraţia pe gură a devenit o funcţie automată, la fel ca şi mişcările maxilarelor %în
ritmul vibraţiilor&.
epararea de corpul fizic prin metoda rotirii %răsucirii& cu ')@T s$a dovedit a fi una dintre te6nicile
cele mai eficiente.
Conclu-ii.
%'& #onfirmarea existenţei corpului eteric.
6M7 A fost >descoperită? fera "" şi caracteristicile sale, total diferite de cele ale ferei ".
%:& !xistenţa ferei """ a fost doar bănuită %ca o simplă ipoteză&. !a are caracteristici oarecum
asemănătoare cu cele ale ferei ", dar în stadii diferite de dezvoltare ştiinţifică.
67 5ersonalitatea umană supravieţuieşte morţii şi aDunge în fera "".
%*& #omunicarea dintre oameni se poate face şi la un nivel superior celui oral, în stare de veg6e
sau%<&
de Bnele
somn şiHsau în tarea
%sau cele a +oua.entităţi fizice umane vii se desprind de corpul fizic în timpul
mai multe8&
somnului. Motivul este însă necunoscut.
!1A5A I"4A0/
%octombrie '(<9$octombrie '(=@&
3n această perioadă, experienţele au fost limitate ca număr, datorită, în primul rând lipsei de
ocazii favorabile. Aspectele materiale ale existenţei au avut întâietate %cu toate acestea, am făcut şi
o încercare de evaluare a experienţelor anterioare&.
Efecte. enzaţia de vibraţie a dispărut cu totul, pentru a se transforma într$una de căldură şi, în
final, într$o >existenţă? %sau trăire& nedefinită.
epararea de corpul fizic s$a făcut, numai în această stare >de existenţă? %>în fiinţă?& cu un
minim de efort. ingurul efect fizic demn de menţionat a fost un uşor sentiment de dezorientare,
de impetuozitate şi de disconfort, care a durat timp de aproximativ nouă ore, după anumite
experienţe. 4u ştiu încă ce anume mi$a provocat această stare.
3n această perioadă, nevoia de somn a scăzut considerabil %au fost şi situaţii când, fiindu$mi
foarte somn, a trebuit să mă supun nevoii de a dormi&. 4esatisfacerea acestei nevoi a dus la
apariţia unei stări de slăbiciune fizică şi psi6ică. #6iar dacă dormeam numai cinci minute, în
momentul în care mă trezeam, mă simţeam cât se poate de odi6nit.
Bn alt efect semnificativ a fost sentimentul %pe care l$am avut în două rânduri& unei >duble
localizări?. #u alte cuvinte, conştienţa se afla la un nivel la care senzaţiile >venite? din universul
fizic erau cât se poate de active de >perceptibile?, în vreme ce eul %sau sinele& se afla >ceva mai
departe?, în ambele cazuri, se impunea să iau 6otărârea de a mă integra complet în lumea fizică.
4u am întâlnit efectul de rămânere >ceva mai departe?. >Euieratul aerului? a continuat.
1odele eo'ionale. 1emerile resimţite în etapele anterioare au dispărut cu desăvârşire. Ei
aceasta, datorită încrederii în propria mea capacitate de a mă reîntoarce, oricând, în corpul fizic.
Mai mult decât atât, evaluarea datelor anterioare a dus la acceptarea stării ca o evoluţie, mai
curând decât ca un regres.
3n acelaşi timp însă, mă preocupa şi continuarea existenţei mele în corpul fizic. +rept urmare,
negliDarea pericolelor ce îmi ameninţau existenţa fizică a scăzut considerabil. #auza însă îmi este,
cel puţin pentru moment, necunoscută.
uccesiunea experien'elor.
"niţial, mi$am propus să renunţ, pentru o vreme, la !!#, din cauza priorităţii altor probleme ce
nu sufereau amânare. +e aceea, experienţele au fost mai mult sporadice şi legate de câte un
moment prielnic ivit pe neaşteptate. Am făcut cu siguranţă câteva vizite, atât în fera " cât şi în
fera "". #ele mai multe dintre ele, făcute în fera "", nu au dat rezultate deosebite legate de lumea
fizică %fera "&. +e$abia la sfârşitul acestei perioade, am început să fac experienţe pe baze strict
ştiinţifice %în condiţii de laborator&.
1etodoloie. 4$am acordat decât foarte puţină atenţie acestei zone, şi asta pentru că două
probleme de maximă importanţă au rămas nerezolvate, 5rima a fost >punerea la punct? %cu preţul
unor eforturi deosebit de mari a te6nicilor %superioare& de relaxare profundă. #ea de$a doua a fost
problema %deDa cronică& a controlului destinaţiei. Au fost aplicate diverse te6nici, toate cu
rezultate incerte.
Conclu-ii
%'&+upă desprinderea de corpul fizic, în timpul deplasării corpului eteric, este posibilă
producerea unui efect fizic asupra unei entităţi umane vii %fizic&, dar numai în cazul în care
aceasta se află în stare de veg6e.
%9&!xistă zone încă neexplorate de cunoştinţe şi de concepte ce depăşesc puterea de înţelegere
a experimentatorului.
 '=.
#0A"I"#/R" 1A1"1"#!
5rimul pas în organizarea acestei mulţimi de date neprelucrate a fost acela de a stabili
standarde de analiză şi măsurare. +upă câteva încercări, a devenit clar faptul că nu se puteau
aplica decât câteva dintre unităţile de măsură clasice. +e aceea, presupunerile şi premisele au fost
făcute pentru a permite identificarea în cursul procesului de selectare, iar concluziile la care am
aDuns nu sunt valabile decât în măsura în care premisele de la care am pornit au fost şi ele corecte.
'. #A0"1/O"0! R!A0! A0! !J5!R"M!41A12RB0B"
4u se face aici nici o aluzie la statutul experimentatorului în societatea noastră, ci, mai
degrabă, la evaluarea trăsăturilor caracteristice fundamentale ale individului respectiv. 2ricât de
sincer ar fi experimentatorul, credibilitatea acestuia se află numai şi numai în însăşi personalitatea
sa fundamentală. 3n experienţele mele, eu sunt de acord să mă supun unor examinări psi6iatrice,
psi6ologice şi fizice, în spriDinul obţinerii de date suplimentare. #6iar şi numai acest lucru şi este
suficient pentru a stabili un grad satisfăcător de acceptare intelectuală.
9. A!M/4/R"0! B41 A4A02S!
3n termenii cei mai simpli, aceasta înseamnă că stările şi acţiunile au o realitate ce corespunde
aceloraşi standarde ca şi cea a ec6ivalentului său fizic, aici$acum. "ndiferent de aparenta
incompatibilitate cu cunoştinţele şi conceptele actuale cu care operează omenirea, realitatea
experienţelor poate fi acceptată dacă este identică sau cel puţin suficient de asemănătoare cu cea
percepută şi interpretată în starea fizică de veg6e.

:. 5!R#!5O"A E" "41!R5R!1AR!A

e presupune că acurateţea acestor percepţii este corectă %bineînţeles în limitele aceloraşi
factori generatori de erori pe care îi întâlnim şi în starea fizică normală de veg6e&. Aceşti factori
influenţează pregătirea şi experienţa, coeficientul de inteligenţă şi structura sufletească. 1rebuie să
se plece de la ideea că în tarea a +oua, senzaţiile, deşi, evident, de o altă natură, sunt supuse
aceluiaşi proces interpretativ. Analiza obiectivă a structurii şi identificarea formei, a calificării,
clasificării şi operării este în strânsă legătură cu experienţa şi pregătirea individuală, la fel ca şi în
starea fizică normală de veg6e. Blterior, în perceperea datelor dincolo de această experienţă şi
pregătire, mintea, în tarea a +oua, acţionează sub o comandă puternică, ce o aDută în operaţiunea
de identificare. Ei acţionând sub această comandă neec6ivocă, ea va identifica, mai curând, în
limitele experienţei, în loc să accepte a priori existenţa a ceva cu totul necunoscut.
#u alte cuvinte, trebuie să pornim de la premisa că experimentatorul >spune adevărul? şi că tot
ceea ce se întâmplă după ce corpul eteric se desprinde de corpul fizic este real, dacă acesta %corpul
eteric& întâlneşte realitatea conţinută în lumea fizică %aflată, desigur, în stare de veg6e&. 3n afară de
asta, trebuie să presupunem că mintea >funcţionează? în mod asemănător şi în cel de$al +oilea
#orp, folosind însă miDloace diferite de a vedea, auzi şi simţi, precum şi o serie de simţuri noi.
1rebuie să mai presupunem că mintea refuză să accepte elemente necunoscute în tarea a +oua,
aDungând c6iar până la a face şi identificări incorecte. 1rebuie să presupunem că şi în tarea a
+oua se fac greşeli de percepţie şi de interpretare.
5lecând de la aceste premise, >sortarea? şi clasificarea unui număr de aproximativ *)( de
experienţe, făcute pe parcursul a doisprezece ani, devine o operaţiune oarecum uşoară. "ată câteva
din concluziile la care am aDuns.
 3n timpul viselor, Dudecata şi procesele intelectuale sunt absente, iar conştienţa, în sensul pe
care îl dăm noi cuvântului, nu este operativă. 5utem întâlni fie o participare la întâmplări %dar pur
reactivă şi necontrolabilă, fie o neparticipare %experimentatorul nefiind, în acest caz, decât un
observator nemişcat, incapabil să acţioneze cu de la sine putere&. 5ercepţia este limitată la un
singur >simţ? sau, cel mult, la două. !xperimentatorul nu are şi nu se foloseşte de nici un fel de
capacitate analitică imediată. 5ercepţiile abundă în erori de identificare, >stocate? ca atare în
memoria conştientă.
tarea a +oua %în care recunoaşterea conştienţei lui >eu sunt? este evidentă& reprezintă o
antiteză a visului, la fel cum diametral opusă îi este şi starea de veg6e. Mintea încearcă să
conştientizeze şi să >manevreze? la fel cum o face şi în starea de conştienţă fizică. unt luate
decizii, iar acţiunile se bazează pe percepţii şi Dudecăţi. erificarea percepţiei se poate face prin
acţiuni repetate, sistematice şi deliberate, iar participarea este la fel de importantă ca şi în starea
fizică de veg6e. enzaţiile nu >vin? numai de la o singură sursă sau de la două. Modelele
emoţionale, deşi prezente într$o măsură mai mare decât în conştienta fizică, pot fi, totuşi, orientate
şi controlate.
+acă în cadrul vreuneia dintre experienţe nu au fost îndeplinite maDoritatea condiţiilor ce
caracterizează tarea a +oua, experienţa respectivă a fost considerată ca fiind un simplu vis.
!xperienţele rămase au fost din nou clasificate. +upă aceea, a fost studiat cadrul în care au avut
loc respectivele experienţe, în scopul determinării cauzelor acestora.
ituaţia este prezentată, sc6ematic, în tabelul de mai Dos.
Condiii fi#ice $%n e&'erienele reu"ite( Procentul din total $condiia
're#ent)(

Ui ;9,9
4oapte *=,)
#ald (<,9
Irig :,)
Bmiditate %nici un efect perceptibil&
5resiune atmosferică %nici un efect perceptibil&
#ulcat,cufaţaînDos '@@,@@
tând în picioare
4ord$sud %cu capul spre nord& <9,;
!st$vest%cucapulspreest& '(,9
5oziţienecunoscută '),;
5oziţia lunii şi a planetelor %nici o legătură evidentă&

#ondiţiile fizice %atmosferice şi nu numai& care au permis obţinerea rezultatelor celor mai
încuraDatoare au fost, deci, următoarele căldura şi poziţia culcat cu faţa în Dos şi cu capul spre
nord. 3n sc6imb,
gravitaţională lumina
a lunii nu soarelui, umiditatea,
au avut nici un efect presiunea
cât de cât atmosferică, poziţia
perceptibil. 5ână la corpului fizicnuşis$a
ora actuală, forţa
făcut nici un studiu amănunţit cu privire la cadrul de desfăşurare a experienţelor.
!valuarea stării fiziologice a fost oarecum mai uşoară, deoarece maDoritatea însemnărilor mele
conţineau şi referiri la această stare.
 Starea fi#iolo*ic) $%n e&'erienele reu"ite( Procentul din total $starea actual)(

taredesănătatenormală =),;
ănătateuşordebilitată 9',9
-oalăsau
rană @,;
2bosit ;<,*
2di6nit '),)
tareintermediară :;,=
3naintedemasă '=,*
+upă
masă :*,*
tareintermediară ;=,@
5osibil factor catalizator %medicamente, '9,;
alţi ageriţi&

Aceasta arată că bolile fizice, atât de frecvente în cazul dedublărilor spontane, nu reprezintă,
totuşi, un element semnificativ. #ea mai des întâlnită este o stare de uşoară oboseală, nu imediat
după masă şi în care stimulii c6imici şi sedativele nu Doacă un rol vital.
Starea 'siholo*ic) Procentul din total
$la %nce'utul e&'erienelor reu"ite( $starea actual)(

#alm :,9
5rost
dispus ),(
5reocupat <;,@
3nclinatsăanticipez '',(
4eodi6nit :,=
timulatemoţional (,@
timulatintelectual <,*
Agitat ,=
periat 9,=
tarenecunoscută :@,@
3n clasificarea stării psi6ologice, dacă >laboratorul? uman nu este altceva decât un punct de
plecare, calmul, în sc6imb, pare să reprezinte o condiţie esenţială, cu unele nuanţe afective şi cu
caracter de introspecţie. 1rebuie subliniat că în categoria >speriat? intră diverse grade de
trepidaţie, dintre care cele mai multe se manifestă în etapele de început ale experienţei.
entimentul de anticipare %sau de aşteptare a ceva& a însoţit adesea starea de >calm?.
3n tabelul de mai Dos, încerc să fac o analiză a elementelor de control.

+ri*inea st)rii Procentul din total

$%n e&'erienele reu"ite(
"ndusăînmoddeliberat ;@,9
pontană ';,(
4edeterminată ;;,(
 &'eriene de inducere deli-erat) Procentul din total
%ncerc)rilor

Rezultatefoartebune *),=
"nducereasomnului ':,<
"neficiente 9=,=

etode folosite Re#ultate Inducerea Ineficiente

foarte -une so/nului

-enzi cu înregistrări '=,' *,= ;,*

audio
Relaxarea prin 9;,@ ;,* '9,(
numărătoare inversă
1e6nica>evocării? :,= ',= ;,=
Metodecombinate ':,( ',< *,=

Si/'to/e evidente $%n e&'eriene reu"ite( Procentul din total $starea

actual)(

Euieratulaerului ;*,9
#atalepsiafizică '',;
tareadevibraţie :@,9
enzaţiadecăldură <<,(
+iverse ::,)
!xperienţele la început >spontane? au devenit treptat intenţionate, după activarea tării a +oua
%cu alte cuvinte, starea a început să se manifeste în timpul fazei de relaxare normală, iar eu nu am
făcut decât să profit de ocazia ce mi se ivise&. !xperienţele de dedublare cu cauze nedeterminate
sunt acelea în care nu este evidentă decât tendinţa, starea în sine fiind provocată şi menţinută în
mod deliberat.
>Rezultate foarte bune? s$au obţinut în cazurile în care au fost generate două sau mai multe
dintre simptome, ceea ce a permis manifestarea concretă a unei părţi sau a întregului corp eteric.
>"nducerea somnului? se referă la cazurile în care, pur şi simplu, adorm. >"neficiente? sunt
încercările care nu se soldează cu nici un rezultat cât de cât perceptibil şi nu duc la inducerea nici
unui simptom.
0a punctul >Metode folosite?, este prezentată eficacitatea diferitelor te6nici pe care le$am
folosit. Acestea au evoluat potrivit principiului pe care l$aş numi >încearcă şi învaţă din propriile$
ţicele
greşeli?. -enzileşi,cucaînregistrări
mai eficiente atare, cele audio şi relaxarea prin numărătoare inversă reprezintă te6nicile
mai folosite.
>imptomele? trebuie examinate din punct de vedere evolutiv. #atalepsia fizică nu a fost
observată decât în etapa de început. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul stării de vibraţie, care a
evoluat treptat, făcând loc unei senzaţii de căldură, şi care nu a fost percepută decât ocazional în
cursul etapei de miDloc şi al celei finale. Euieratul aerului a apărut încă de la primele experienţe şi
a continuat tot timpul, dar cu intermitenţe.
 +upă fiecare experienţă reuşită, sursele de date primare %bazate pe observaţii& au fost împărţite
în următoarele categorii
iloace de 'erce'ie $starea actual)( Procentul din total

ăz <=,9
Auz )9,=
5ipăit <(,)
Sust ,=
Miros ,:
Mişcare (;,9
Altele =:,@
!xistă o corespondenţă între senzaţiile din lumea fizică şi cele percepute de cel de$al +oilea
#orp. Aceasta, însă, nu presupune intervenţia, în procesul de percepţie senzorială, a ec6ivalenţilor
non$fizici, identici, ai sistemului nervos. 3n stadiul actual, nu există nici o dovadă care să confirme
sau să infirme o structură similară, în tarea a +oua. 3n afară de asta, nu există nici o explicaţie
aparentă a poziţiei inferioare a gustului şi mirosului pe scala senzorială de mai sus, în afară, poate,
doar de faptul că amândouă simţurile se bazează pe contactul fizic cu materia sau cu particule de
materie. 1otuşi, pipăitul ar părea să >fie victima? aceloraşi limitări, cu toate că apare ca o sursă de
senzaţii de maximă importanţă. Răspunsul ar putea fi că pipăitul operează la un nivel de radiaţie$
percepţie, sau că, în cazul individului, el este mai dezvoltat decât modelele gustului şi mirosului.
Mişcarea este şi ea considerată ca un miDloc de percepţie, pentru că presupune mai degrabă
acţiune decât pasivitate şi pare a fi cu adevărat o sursă senzorială aflată deasupra şi dincolo de
cele cinci simţuri tradiţionale, tot aşa cum mecanismele de ec6ilibrare din corpul fizic transmit
semnale 3ncreierului,
simţuri. independent
corpul fizic, de impulsurile
acest mecanism se bazează,similare sauaplicarea
poate, pe contradictorii
forţelorprimite de la alte
gravitaţionale şi de
inerţie. Acelaşi lucru se poate petrece şi în tarea a +oua.
3n categoria >Altele?, am inclus miDloacele de percepţie care nu au un corespondent fizic %sau,
cel puţin, nu unul cunoscut&. #ea mai plauzibilă presupunere este aceea că, în tarea a +oua,
întreaga percepţie se realizează printr$un sistem de forţe din spectrul electromagnetic F prin
câmpuri magnetice directe, fie receptate, fie induse, sau prin alte forţe sau câmpuri încă
neidentificate F mai curând decât prin corespondentele mecanismelor fizice.
A4A0"U/ E" #0A"I"#AR!
Bnul din punctele c6eie ale fenomenului >tarea a +oua? îl reprezintă felul în care mintea
ordonează cu precizie toate datele percepute, acţionând raţional, pe baza acestor informaţii.
+ovezile acestei identificări au fost >scalate? după cum urmează
Procentul din nu/)rul total de 'erce'ii
a/iliare Si/ilare Necunoscute
#onfiguraţia%forma& 9@,< ;;,; :*,@
tructura 9;,) ;:,( :',:
#omponente '=,; :9,9 *@,;
3nsufleţite
"nteligente <*,; =*,= :@,=
 ubumane =,' ',: ),=
#reate de mâna
omului 9=,< 9:,@ '=,;
4ecunoscute $ $ ;:,9
4eînsufleţite 9',' ;<,9 :9,=
Abstracte <9,' <9,9 )',)
#reate de mâna
omului :=,( :=,) '),9

3ntâmplareHacţiune
2bservată 9*,= '),( **,;
5articipare :(,@ '(,9 ;',)
Analoge $ )@,; '(,<

+e aici se poate deduce că cel de$al +oilea #orp a avut adesea >de$a face? cu inteligenţe de tip
6umanoid care operau în medii familiare sau similare, folosind obiecte identificabile.
RA52R1AR!A 0A 1AR!A A +2BA
3n limitele datelor percepute, punctul slab l$a constituit întotdeauna încercarea de a aplica, pe
parcursul experienţelor de dedublare, structurile fizice, ştiinţifice, istorice şi sociale cunoscute.
1abelul de mai Dos este ilustrativ în acest sens
Procentul din nu/)rul total de e&'eriene reu"ite
diferite sau
Conce'te ale "tiinelor fi#ice Identice Nea'lica-ile Necunoscute
1impul ;*,9 ;(,' *,=
tructuramateriei :),; ;',) '(,)
#onservareaenergiei *9,< '),9 9(,9
Iorţele câmpurilor '9,( :,= ):,;
%interacţiune&
Mecanicaundelor =,; 9,@ (@,<
Sravitaţia :=,( '=,' ;*,@
Acţiune$reacţie =9,) 9,9 9*,@
Radiaţie 9,= 9<,= =@,<
Conce'te sociale curente
2rganizareacomunităţii 99,; *@,: 9=,:
Bnitateafamiliei ::,; ;',; 9*,9
Relaţiabărbat$femeie
5rocesul deînvăţare ,)'9,9 *@,=
<',) :(,'
:=,;
MaturitateHîmbătrânire ,) :,= (*,*
Asocieregenetică :,' *,) (','
Relaţiasimbiotică ),' *9,) :(,'
1endinţeculturale 9,= ;=,@ *@,:
Motivaţiifundamentale 9),@ 9<,@ ;<,@
 Istorice2Reli*ioase
+ezvoltareate6nicii 9=,@ <',: '',=
"storiapoliticii 9=,@ ;;,* 9),*
5remiseteologice ;,( <;,9 :@,(

#lasificarea de mai sus trebuie considerată în lumina te6nicii şi a experienţei ce caracterizează

tarea a +oua. #ategoria >1imp? se referă la perceperea, de către corpul eteric, a trecerii timpului
şi nu are nici o legătură cu măsurarea timpului fizic. 1impul scurs în starea fizică nu este
prezentat, deoarece nu are nici o legătură cu realitatea tării a +oua. #ategoria >"dentice? se
referă la cazurile de conştientizare a trecerii timpului. +in categoria >+iferite sau neaplicabile? fac
parte cazurile de percepţie diferită a scurgerii timpului %fie mai rapidă, fie mai lentă, fie c6iar
inexistentă&. >4ecunoscute? înseamnă că nu am găsit date concrete în însemnările mele.
#elelalte concepte ştiinţifice nu se referă decât la anumite stări, acţiuni şi medii prin care
>trece? corpul eteric, fără nici o legătură cu experienţele >locale? şi cu vizitarea unor locuri şi
persoane din Aici$Acum. Acestea din urmă au urmat toate legile >naturale?, fără însă a afecta
neapărat experienţele de dedublare.
Analiza conceptelor sociale demonstrează problema uluitoare a adaptării la >mediul? tării a
+oua. +in cauza perspectivei unor deosebiri atât de mari, gândurile, acţiunile şi emoţiile devin
extrem de greu de înţeles.
3n ceea ce priveşte conceptele istoriceHreligioase, >"dentice? %în cazul tuturor celor trei
categorii& sunt, în principal, percepţiile ce apar ca rezultat al >vizitelor? în Aici$Acum. 3n cea de$a
doua coloană, toate experienţele par a se desfăşura în zone diferite de timpul$spaţiul prezent. #ea
de$a treia coloană se referă la datele neinterpretabile sau nerelatate.
cumSraţie
am evoluţiei
arătat, demodelelor
altfel, înexperimentale, percepţia
capitolul anterior&. s$a modificat
5rimele percepţiişi ea
au înapărut
mod constant %aşa al
ca rezultat
experienţelor reprezentate prin datele din prima coloană, în timp ce cifrele din a doua şi a treia
coloană se referă la etapa de miDloc şi la cea finală. !ste clar că numai aplicând aceste noi
concepte, vom putea interpreta rezultatele ulterioare prin prisma a ceva >cunoscut?.
#lasificarea pe bază de asemănări şi de analogii a determinat apariţia unui alt model al ferelor
", "" şi """.
5rocentul de experienţe când caracteristica a fost prezentă
 Sfera I Sfera II Sfera III
+istribuţia în experienţele reuşite :',< *(,* ),(
1impul )*,) Y )),=
tructura materiei =*,; *9,* =*,)
#onservarea energiei *),: ::,( ('
Sravitaţia *;, 9:,: )=
AcţiuneHreacţie <@,9 9@,= <=
Radiaţie =:,* (',( ;9
2rganizareacomunităţii :',' F 9(
Relaţia bărbat$ femeie 9;,9 :(,; ::
5rocesuldeînvăţare ',( F ,9
MaturitateHîmbătrânire ',; F ,:
Asocieregenetică *,9 F ''
Relaţiasimbiotică '9,) F ::
1endinţeculturale *,9 F ,)
Motivaţiifundamentale ;:,' F ='
+ezvoltareate6nicii <),9 F 9;
"storiapoliticii <),: F F
5remiseteologice ':,= F F
Analizând datele din tabelul de mai sus, putem deduce următoarele
fera " nu este altceva decât >domeniul? lumii fizice %materiale&. fera "" are mai multe faţete,
dar numai câteva modele identice cu cele din fera ". !ste o zonă a câmpurilor energetice în
acelaşi timp familiare şi ciudate, unde nu există gravitaţie, în sc6imb, aici acţionează câteva din
cele mai importante legi ale fizicii. +in punct de vedere social, istoric şi filozofic, seamănă foarte
puţin cu fera ".
fera """ este o zonă destul de >enigmatică?. Are caracteristici aproape identice cu cele ale
ferei ", cu excepţia câtorva deosebiri de$a dreptul inexplicabile %în special în ceea ce priveşte
>+ezvoltarea te6nicii?, >"storia politicii? şi >5remisele teologice?&.
4umai o analiză serioasă a fenomenului corp eteric ar putea duce la elaborarea unor studii
comparative, referitoare la cele trei >sfere?.
 ').
#! B41 I!42M!4!0! 5"8
+upă toţi aceşti ani, eu încă nu ştiu cum şi de ce s$a produs această >abatere de la norme?. 0a
prima vedere, cauza nu este c6iar atât de uşor de stabilit. Medicina şi psi6ologia nu ne oferă
răspunsuri sigure, ceea ce m$a făcut să fiu, pe rând, nemulţumit, trist şi recunoscător. 4emulţumit
din cauza faptului că încrederea mea în realizările ştiinţei moderne a fost zdruncinată, trist, la
gândul că, pe întreaga durată a vieţii mele fizice, cunoştinţele legate direct de aspectele care mă
preocupă pe mineEinu
I!42M!4B0B". vor atingefaţă
recunoscător acel gradcâţiva
de acei de dezvoltare
oameni de care
ştiinţăsă$mi permită
din zilele înţelegerea
noastre, care au
curaDul de a aborda cu obiectivitate o serie de concepte care pot nega ani întregi de studiu, ba c6iar
şi multe dintre conceptele religioase şi normele morale atât de înrădăcinate.
Brmătoarea premisă, care ar putea părea inacceptabilă din punctul de vedere al cunoştinţelor
noastre actuale, merită totuşi a fi luată în consideraţie. Ei asta pentru că nici o alta nu ne oferă mai
multe explicaţii şi răspunsuri la întrebările pe care ni le punem. Asta însă nu înseamnă neapărat că
este şi valabilă %numai viitorul îi va putea confirma sau infirma valabilitatea&. 5e de altă parte
însă, nu există, la ora actuală, nici o teorie care să o contrazică. +acă baza premisei nu este
srcinală, în sc6imb, aplicaţia ei este.
3ntrebare #e se întâmplă cu animalele de laborator, odată experienţa terminată8
3ntr$un univers populat de o mare varietate de fiinţe conştiente, atmosfera planetelor, prielnică
apariţiei vieţii, urmează un model %>pattern?& tipic. 5rima şi cea mai importantă condiţie este
aceea a existenţei unui scut difuz şi >restrictiv?, care să învăluie întreaga planetă. 2dată >format?
acest scut %prin evoluţia firească a materiei planetare&, este îndeplinită şi condiţia fundamentală a
apariţiei vieţii pe planeta respectivă.
cutul este format din gaze şi lic6ide, a căror densitate trebuie să permită %'& devierea, filtrarea
şiHşau transformarea radiaţiilor stelare până la un prag de toleranţă dincolo de care viaţa nu ar mai
fi posibilă şi %9& menţinerea căldurii interne a planetei între limitele impuse de procesele
bioc6imice.
Sraţie acestui scut, la suprafaţa planetei nu aDung decât o lumină filtrată şi o cantitate scăzută
de radiaţii. izibilitatea este limitată strict la obiectele din apropiere %în plan orizontal& şi la mai
puţin de o zecime din diametrul planetei %în plan vertical&. telele, lunile sau planetele foarte
îndepărtate nu pot fi văzute.
3n această atmosferă propice, va apărea şi evolua viaţa fizică însufleţită %lucru absolut
imposibil pe planetele neproteDate, vreme îndelungată, de un scut ca cel descris mai sus&. Acolo
unde scutul s$a destrămat sau s$a risipit în spaţiu, viaţa a dispărut şi ea %în afara cazului în care
cunoştinţele ştiinţifice se află la un nivel de dezvoltare care permite crearea şi >instalarea? unui
nou mediu, artificial.
5remisa este deci aceea că planetele se împart în două categorii proteDate şi neproteDate %cu alte
cuvinte, planete cu scut şi planete fără scut&. 5e planetele proteDate de asemenea scuturi
transparente, viaţa fizică însufleţită apare şi evoluează. 5lanetele neproteDate sunt sterpe %pe ele
neîntâlnindu$se decât substanţe anorganice&.
iaţa fizică însufleţită, odată apărută, va evolua, va deveni conştientă şi va folosi, mai întâi,
forţele naturale pe care le percepe direct. Aceste forţe sunt %în ordinea perceperii şi aplicării lor&
următoarele %'& psionice %energia gândului creator&, %9& bioc6imice, %:& nucleare şi %;&
gravitaţionale. !lectromagnetismul este folosit >cu economie? şi rămâne mai mult ca un >derivat?
al aplicării altor forţe %cum ar fi, de exemplu, fumul degaDat de un foc folositor&.
 4evoile primare ale acestor forme de viaţă în continuă evoluţie sunt satisfăcute prin
dezvoltarea forţei psi %forţe paranormale $ n.t.&. 5rima dintre aceste nevoi, nevoia de comunicare,
este, de fapt, un drept pe care îl avem cu toţii, automat, prin naştere. 1ransmiterea şi receptarea
informaţiilor de la un individ la altul sau de la un grup la altul nu cunoaşte spaţio$temporalitatea.
5rin experienţe repetate şi prin educaţie, individul poate dobândi capacitatea de a aplica forţa psi
şi în alte domenii, cum ar fi mişcarea şi conversia materiei, orientarea, îndrumarea şi controlul
speciilor mai puţin evoluate, ca şi comunicarea şi asocierea cu cele din lumea materiei non$fizice.
Ei cum formele de viaţă inteligente apar şi se dezvoltă în societăţi şi civilizaţii, înţelegerea şi
cunoaşterea celorlalte forţe >rămase disponibile? vine aproape de la sine. !le nu sunt altceva decât
rezultatul dorinţei individului %şi a societăţii& de a fi >degrevaţi? de monotonia folosirii constante
şi continue a forţei psi. Astfel, sunt create miDloace mecanice, cu aDutorul cărora să se poată
produce 6rana trupului, stăpâni şi controla întreaga atmosferă a planetei, transporta materia,
multiplica mişcarea şi c6iar modula şi amplifica forţa psi. !ste posibil ca, în acest stadiu,
societatea să stabilească primul său contact raţional cu alte societăţi, aflate dincolo de scutul
planetei sale >natale? şi cu locuitorii lumii non$fizice.
Ei astfel, organizarea socială, aDunsă la maturitate, se contopeşte cu societatea intergalactică,
infinit mai mare. Ei nu este o simplă coincidenţă faptul că certitudinea noastră cu privire la relaţia
dintre totalitate şi #reator reprezintă principalul >produs? al acestei contopiri.
3n trecutul îndepărtat, multe >societăţi? %dezvoltate pentru vremurile acelea& aveau deDa
certitudinea existenţei unei forţe psi, emanate de cine ştie ce galaxie necunoscută şi îndepărtată.
0a început, acest fenomen nu a stârnit decât un interes minor. Atât din punct de vedere calitativ,
cât şi cantitativ, această forţă nu părea să fie altceva decât emanaţia unor animale subinteligente.
1otuşi, un te6nician a prelucrat, din pură curiozitate >zgomotul? psi %brut& pe care tocmai îl
recepţionase şi nu mică i$a fost mirarea, când, pe monitorul calculatorului, au apărut, vizualizate,
o serie de mesaDe psi. #ercetări ulterioare au descoperit >sursa? acestor mesaDe ca fiind a treia
planetă dintr$un sistem de zece. Măsurătorile şi observaţiile făcute imediat după aceea au dus la
concluzia că pe planetă nu exista viaţă inteligentă %învelişul gazos al planetei neavând proprietăţi
de filtrare a luminii şi a radiaţiilor&.
Blterior, datorită vitezei mari de rotaţie şi altor factori, un scut magnetic de mare intensitate a
învăluit întreaga planetă. Acesta, cuplat cu cantitatea neobişnuită de radiaţii, a influenţat, în mare
măsură, societatea primară.
>Ugomotul? psi a devenit, auzit de aproape, de nesuportat. "mpresia psi a fost aceea a unei
iraţionalităţi brute, necanalizate, necontrolate şi non$obiective. 1otuşi, pe baza observaţiilor
vizuale, s$a putut constata apariţia unor mici grupuri sociale %embrioni ai unor posibile societăţi
viitoare&. #ercetările ulterioare au dovedit că era, într$adevăr, vorba de o nouă societate în
formare, o societate în care nu existau însă nici cunoştinţe, nici înţelegere, nici folosirea forţei psi
sau a ceva asemănător. #ând s$a încercat o comunicare psi, locuitorii fie au intrat în panică, fie s$
au trântit la pământ, emanând puternice reacţii psi, de parcă s$ar fi aflat în faţa #reatorului.
Absolut toate încercările de a comunica cu conducătorii spirituali ai acestor societăţi în formare
au fost sortite eşecului. #auza ar fi, se pare, concentrarea, în exclusivitate, asupra studiului
materiei, respingerea
prin senzorii de luminătuturor fenomenelor
şi de sunet psiînvelişului
%vibraţiile şi neputinţagazos&.
de a înţelege o comunicare nepercepută
Mai uşoară a fost comunicarea cu indivizi fără pregătire >ştiinţifică? %care nu făcea decât să$i
in6ibe pe cercetători&, realizându$se sc6imburi eficiente de gânduri raţionale %şi asta cu nişte
indivizi relativ neinstruiţi&. +in nefericire, interpretarea datelor primite de către aceste minţi
>neînvăţate? a fost nu o dată deformată. Blterior, autorităţile tinerei societăţi au respins mărturiile
şi revendicările acelor oameni, tocmai din cauza ignoranţei lor.
 !xistă deci societăţi mai dezvoltate şi mai puţin dezvoltate. 3ntrebarea este, însă, dacă noi
suntem superiori altor forme de organizare socială sau nu reprezentăm, pentru alţii, decât nişte
simple animale de laborator %ce$i drept, destul de interesante şi de utile, dar atât şi nimic mai
mult&.
"ată în cele ce urmează câteva din experienţele mele, ilustrative în acest sens.
(H(H<@ 9oaptea
=tătea întins pe canapea, c/nd, dintr0o dată, 0a si'it scăldat %i străpuns de o ra-ă foarte
puternică, ce părea a *eni dinspre nord, ca la N deasupra ori-ontului. Era coplet lipsit de
putere, fără pic de *oin'ă, si'indu0ă ca %i cu 0a% fi aflat în pre-en'a unei for'e uria%e F în
contact direct cu ea.
A*ea o foră de intelien'ă dincolo de puterea ea de în'eleere %i *enea direct 6în 4osul
ra-ei87 spre capul eu, păr/nd să cercete- e fiecare aintire din intea ea. Era cu ade*ărat
înspăi/ntat, si'indu0ă nea4utorat %i incapa(il să reac'ione- în *reun fel.
<or'a intelientă a intrat în capul eu, c!iar deasupra frun'ii, dar nu a încercat defel să ă
lini%tească. 9u părea să fi con%tienti-at *reun sentient sau *reo eo'ie de0a ea. Căuta,
ră(ită, ce*a anue în intea ea. )upă o *ree 6poate doar de ordinul secundelor7, a plecat,
iar eu 0a 2reinterat3, 0a ridicat, 0a scuturat %i a ie%it afară, să iau pu'in aer.

'<H(H<@ 9oaptea
Aceea%i căutare ră(ită, aceea%i for'ă, 2*enită5 din acela%i un!i. Totu%i, de data aceasta, a
a*ut ipresia clară că era leat, fără posi(ilitate de scăpare, printr0un fel de loialitate ciudată,
de această for'ă intelientă, că fusese întotdeauna %i că a*ea o isiune de îndeplinit, aici, pe
pă/nt. 1isiunea nu era tocai pe placul eu, dar %tia că tre(uie să o duc la îndeplinire.
A*ea ipresia că era o trea(ă urdară, destul de o(i%nuită, dar era a ea %i nieni %i niic nu
ai putea sc!i(a această situa'ie.
A 2*ă-ut3 apoi ni%te 'e*i uria%e, *ec!i %i ruinite. Prin ele curea ce*a ce seăna cu
petrolul, dar a*ea o enerie ult ai are dec/t cea a petrolului %i era ce*a de care si'ea că
a*e, cu to'ii, o ne*oie de0a dreptul *itală. Presupunere" ar putea fi *or(a de o su(stan'ă 687
inexistentă pe pă/nt.
)upă o *ree, for'a intelientă a 2ie%it3 %i s0a îndepărtat repede, iar 2*i-itaX a luat sf/r%it.
10a ridicat în picioare, pu'in depriat, %i 0a dus în (aie. =i'ea ne*oia să ă spăl pe
/ini 6de%i a*ea /inile foarte curate7.

:@H(H<@ 9oaptea
Acela%i 2odel3 ca %i p/nă acu. Apropierea entită'ii 6în 4osul ra-ei87 %i cercetarea in'ii
ele, de data aceasta c!iar pentru a *edea ce anue îi controlea-ă func'ionarea aparatului
respirator. 1i se părea că entitatea caută ni%te su(stan'e care i0ar perite să respir în
atosfera terestră.
La un oent dat, a încercat să counic cu ei. 1intal 6%i *er(al87 i0a între(at cine sunt %i
a priit un răspuns pe care nu l0a putut nici traduce, nici în'elee. Apoi, 2si'indu0i3 că *or
să plece, le0a cerut o do*adă concretă a faptului că fuseseră acolo, dar ruăintea ea nu a
făcut dec/t să0i au-e.
)upă aceea, s0au înăl'at spre cer, în tip ce eu stria după ei, ru/ndu0i să nu plece încă.
Atunci a fost siur că entalitatea %i intelien'a lor depă%eau cu ult puterea ea de
în'eleere. Este o intelien'ă rece, ipersonală, fără eo'ii %i fără sentiente 6pe care noi le
respectă at/t7, dar care poate fi tocai onipoten'a pe care noi o nui )une-eu. ;i-ite
aseenea celor făcute ie au stat, poate, la (a-a credin'elor noastre reliioase, iar cuno%tin'ele
noastre de astă-i n0ar putea da răspunsuri ai corecte dec/t o puteau face în ură cu o ie de
ani. C/nd 0a tre-it , tocai se luina de -iuă. A început să pl/n %i a pl/ns cu nu o ai
făcuse niciodată p/nă atunci. A pl/ns pentru că %tia. >tia că )une-eul copilăriei ele, al
(isericilor %i al reliiilor din toată luea, nu este a%a cu crede, cu îl idolatri-ă noi că este.
>i ai %tia că din cau-a pierderii acestei ilu-ii a*ea să sufăr toată *ia'a.
untem noi, deci, ceea ce a mai rămas din nişte animale de laborator8 au poat e că
experienţele continuă.
 '(.
5R!M"A 4o.l 341"4+!R!A !J"1!4O!" BMA4!
3n parte din cauza societăţii noastre materialiste prin excelenţă, ne$am obişnuit să considerăm
orice entitate umană ca fiind sinonimă cu corpul fizic. +e aceea, periferia entităţii umane vii F
marginea acelei zone pe care ea o afectează şi de care este afectată F se întinde dincolo de corpul
fizic şi de mintea conştientă. #ompoziţia acestei zone nu este nici materială, nici motorie. !a este
numai gând şi emoţie. 1ransmiterea şi recepţionarea datelor este continuă, operând atât la nivel
conştient,decâtentitatea
primite şi inconştient,
umană înpefiecare clipă
această calea vieţii,
sunt fie în somn, fiefieîndistructive,
benefice, stare de veg6e. +atele de
în funcţie
interpretarea pe care le$o dă mintea non$conştientă.
ă presupunem, de pildă, că periferia se întinde până la un prieten aflat la mare distanţă.
5rietenul se gândeşte la dumneavoastră, cu obiectivitate sau cu afecţiune. 3n mod cu totul
inexplicabil, el vă va apărea în minte, în aceeaşi clipă, fără ca ceva anume să vă fi amintit de el.
Acest lucru se întâmplă atât de des, încât, de cele mai multe ori, nu$i mai dăm nici o importanţă.
Adăugaţi la aceasta, infinita aproape complexitate şi varietate a relaţiilor %prezente şi trecute& ale
unui individ cu ceilalţi indivizi din Durul său. +oar atunci veţi putea începe să percepeţi volumul şi
diversitatea datelor primite.
Morala creştină pare a fi o încercare de a explica acest fapt printr$o parabolă non$obiectivă.
Sândurile despre tine, transmise ţie de către vecini, prieteni sau duşmani, îţi pot afecta, de o
manieră semnificativă eul psi6ic, prin acest acelaşi >canal? reflectându$se apoi şi în corpul fizic.
3n acelaşi timp, individul cu o experienţă vastă şi continuă în domeniul relaţiilor interumane va fi
afectat de acestea într$o măsură mai mare, direct proporţională cu experienţa sa. 5entru
conducătorii lumii, expuşi >afectării? din partea a milioane de oameni, încărcaţi cu emoţii fie
benigne, fie maligne, povara este incalculabilă. Sândiţi$vă, de asemenea, că >ce ţie nu$ţi place,
altuia nu$i face?.
3ncercaţi să vizualizaţi o reţea nervoasă invizibilă, care vă >leagă? de fiecare persoană pe care
aţi întâlnit$o. +e$a lungul acestei reţele, semnalele %gândurile& circulă în mod constant spre şi de la
dumneavoastră. +e la cei care se gândesc adesea la dumneavoastră, conştient sau nu, pleacă un
canal de comunicare, puternic şi foarte >circulat?. Mai sunt, fireşte, şi cei care nu se gândesc la
dumneavoastră decât, să zicem, o dată pe an. Sândiţi$vă la toţi indivizii pe care i$aţi întâlnit şi
cunoscut, ca şi la cei %foarte mulţi& pe care i$aţi afectat fără să vreţi şi veţi putea începe să apreciaţi
sursele probabile ale multor semnale non$obiective care vă influenţează la un moment dat.
#alitatea semnalelor variază foarte mult, bazându$se, în principal, pe intensitatea emoţiilor
transmise. #u cât emoţiile sunt mai puternice, cu atât creşte şi intensitatea semnalului.
"nvers, dacă vă gândiţi la o persoană cunoscută, aceasta va fi afectată de însuşi faptul că vă
gândiţi la ea. >A gândi? se referă aici la acţiunile mintale aproape în întregime non$conştiente
%mai ales de natură emoţională şi subiectivă&. Atunci când transmiterea şi recepţionarea gândurilor
se produce în mod conştient şi deliberat, avem de$a face cu fenomenul de telepatie.
unt încă multe lucruri pe care nu le cunoaştem. 1ransmiterea şi recepţionarea se amplifică,
într$adevăr, în timpul somnului8 încetează, oare, acest efect atunci când entitatea umană >moare?8
Ienomenul se întâlneşte şi la animale8 5entru fiecare răspuns, rămân o sută de întrebări fără
răspuns.
 5R!M"A 4o.9 R!A0"1A1!A 1/R"" A +2BA
Multe, dacă nu toate iiinţele umane au un corp eteric, un al +oilea #orp. +in motive încă
necunoscute, multe, dacă nu toate fiinţele umane se desprind, temporar, de corpul lor fizic, via
acest al +oilea #orp. +e acest lucru nu ne amintim în mod conştient %cu excepţia unor cazuri
extrem de rare&, încă şi mai rare sunt cazurile în care separarea este intenţionată.
1otuşi, referitor la cel de$al doilea caz, statisticile aproape că ne uluiesc. !ste de neconceput ca
o >capacitate? experimentală să fie unică. +acă un individ se poate dedubla, înseamnă că mai sunt
şi alţii care o pot face %poate c6iar mai bine&. +ar câţi >alţii? există, în momentul de faţă, în lume8
5oate o persoană din o mie să se dedubleze8 +ar din zece mii8 +ar din o sută de mii8 ă
presupunem, de exemplu, că o persoană dintr$un milion se poate dedubla %în mod voit&. Asta
înseamnă că peste trei mii cinci sute de oameni în viaţă în clipa de faţă se pot dedubla %poate c6iar
mai bine decât mine&. Bn astfel de grup, dacă este organizat, ar putea controla destinul omenirii.
#eea ce ne duce cu gândul la următoarea întrebare 4u cumva sunt aceşti oameni %sau măcar unii
dintre ei& deDa organizaţi şi ne controlează acum destinul8
ă presupunem acum că o persoană ce operează în corpul eteric poate afecta, mintal, alte fiinţe
umane. #ât de mult şi în ce fel, nu se ştie încă. 1otuşi, experienţele au arătat că acest lucru este
posibil. Bneori, această >afectare? se poate limita la anumite tulburări de somn. Alteori, ea se va
traduce prin dorinţe nestăpânite %şi inexplicabile&, temeri, nevroze sau acţiuni iresponsabile.
+acă încercările de explicare a fenomenului de dedublare s$au lovit, mai întâi de un zid de
ignoranţă şi apoi de vălul superstiţiilor, în ziua de azi, obstacolul este dublu pe de$o parte
suspiciunea religiei %si a bisericii&, iar pe de altă parte deriziunea ştiinţelor recunoscute. Sândiţi$vă
că, odată confirmată existenţa celui de$al +oilea #orp, practicarea însăşi a medicinei ar fi serios
afectată. Admiterea unei posibile legături între sănătatea fizică şi cel de$al +oilea #orp ar
influenţa în mare măsură metodele pur mecanice de diagnosticare a diferitelor afecţiuni, ca şi
tratamentul acestora. 4u se cunoaşte încă relaţia dintre corpul eteric şi corpul fizic %ipoteze, însă,
există&. 3n afară de asta, ne punem mari speranţe în medicina psi6osomatică, ale cărei rezultate
pozitive sunt din ce în ce mai numeroase.
5e de altă parte, psi6ologia şi psi6iatria ar fi în curând de nerecunoscut sub impactul datelor
referitoare la tarea a +oua. Această zonă a cunoaşterii umane ar fi afectată încă şi mai mult decât
religia. +efiniţiile nevrozei, psi6ozei, inconştientului, supereului ar trebui şi ele revizuite, dacă nu
c6iar eliminate. $ar părea că adevăratele cauze ale bolilor mintale să fie mai curând descoperite
decât diagnosticate pe baza unei teorii insuficiente. $ar putea foarte bine ca mulţi dintre cei
etic6etaţi ca sc6izofrenici să sufere, de fapt, de un fel de boală a corpului eteric.
+in punctul de vedere al tării a +oua, o fiinţă umană fizic conştientă şi trează, care primeşte
simultan şi informaţii despre fera "" %din cauza unor imperfecţiuni sau cauze încă necunoscute&
ar putea să nu fie în stare să >absoarbă? întreaga cantitate de informaţii referitoare la două
realităţi. >ocile? pe care le aud >bolnavii mintali? pot fi, într$adevăr, reale. #atatonia poate fi un
simplu efect al despărţirii de corpul eteric, dar într$un mod ceva mai neobişnuit %ca şi cum cineva
ar pleca dintr$o casă lăsând în funcţiune toate aparatele automate şi uitând să se întoarcă.
Valucinaţiile de persecuţie ale paranoicilor ar putea fi, pur şi simplu, rezultatul interferenţei unor
specii subumane din straturile periferice ale ferei "" %ca urmare, probabil, a unei >breşe? apărute
în bariera dintre cele două lumi&.
Sândirea, Dudecata, operarea sistemelor automate, funcţia reală a creierului, relaţiile cu
superconştientul, cu sufletul sau cu spiritul, toate ar deveni cunoştinţe obişnuite %cu nimic ieşite
din comun& sub noul concept. tările superioare de conştienţă, ca cele proclamate de mistici şi de
filozofi ar putea deveni nişte stări cotidiene, cât se poate de obişnuite. Asta ca să nu mai vorbim
de sc6imbarea$totală care s$ar produce în viaţa de zi cu zi a oricăruia dintre noi, în cazul în care s$
ar accepta ideea existenţei corpului eteric.
Mai întâi, somnul %care ne >răpeşte? o treime din viaţă& nu ar mai fi ceva de neînţeles. 5oate că
l$am numi tot somn, dar cel puţin am şti ce facem. omnul este, în primul rând, un proces de
>reîncărcare?. Aceasta se poate realiza prin >desprinderea? automată a corpului eteric, urmată de
>deplasarea? pe distanţe mai mici sau mai mari %uneori, c6iar infinite din punctul de vedere al
standardelor noastre fizice de măsurare&. #um poate această desprindere să acţioneze ca un
regenerator, nu se ştie încă. 4u se ştie nici de ce anumiţi indivizi fac >călătorii? sau >vizite? la
distanţe mari, în vreme ce alţii nu se îndepărtează de corpul fizic.
!xistă, se pare, două explicaţii a ceea ce noi numim vise. 5rima, visul obişnuit, poate fi o
acţiune de tip computer a inconştientului, în >trierea? datelor percepute recent. A doua o
reprezintă experienţele >evocate? %reamintite&, numite acum vise, dar care pot fi, de fapt, impresii
primite de corpul eteric în timpul călătoriilor sale extracorporale.

5R!M"A 4o.: !J"1!4OA B4!" A 1R!"A I2RO!

Aceasta este calea energetică prin care operează cel de$al +oilea #orp, foarte probabil
fundamentală în procesul de gândire. 4u se ştie dacă această forţă este generată de entităţi vii sau
dacă este un câmp de forţă întotdeauna prezent, modulat într$un fel de către asemenea entităţi.
Această forţă are, totuşi, unele caracteristici notabile. !a este legată, în mod distinct, de
electricitate şi de magnetism. Ar putea fi concepută ca o a treia dintr$o triadă %ciclică& de forţe.
!lectricitatea este pentru magnetism ceea ce magnetismul este pentru Iorţa J şi ceea ce Iorţa J
este pentru electricitate. +e aici şi denumirea de >a treia forţă? %denumire pe care nu am inventat$
o eu&.
+ată fiind interacţiunea cu electricitatea şi cu magnetismul, este posibil ca existenţa unei părţi
a triadei să fie modele %>pattern?$uri& secundare sau terţiare între celelalte două. Ei poate că atunci
când gândim, noi folosim, de fapt, această a treia forţă, care, atunci, nu este decât slab
reprezentată sub formă pur electrică sau magnetică. e presupune că această a treia forţă poate fi
detectată şi măsurata cu aDutorul unor instrumente care deDa există. +ar până în prezent, nu s$a
întreprins nimic serios în acest sens.
5e de altă parte, nu există nici o dovadă a faptului că aplicaţiile electricităţii sau magnetismului
sau a vreunor combinaţii de radiaţii electromagnetice ar genera cantităţi semnificative din această
a treia forţă.
Mintea umană îşi reprezintă această a treia forţă sub forma electricităţii şi a vibraţiilor. !a
>vede? şi >simte? conductori electrici, fulgere şi, adesea, şocuri fizice reale, ori de câte ori
încearcă să >traducă? acest câmp energetic în >limbaDul? experienţelor sale cunoscute.
3n cadrul primelor mele experienţe, încercările de a mă deplasa la distanţă %via cel de$al +oilea
#orp& erau >împiedicate? de ceva ce părea să fie o barieră formată din cabluri şi fire electrice
împletite. Bnul dintre factorii care mi$au >permis? îndepărtarea de corpul fizic a fost tocmai
recunoaşterea naturii acestei bariere şi a relaţiei sale cu radiaţiile electromagnetice. 5ercepând
pentru prima oară asemenea forţe, mintea mea nu le$a putut interpreta altfel decât ca pe nişte >fire
electrice?. +ar aceste forţe odată identificate, trecerea prin barieră a devenit relativ uşoară. #ert
este că ori de câte ori a fost întâlnită în tarea a +oua, manifestarea celei de$a treia forţe a fost
percepută şi interpretată, mai întâi, ca electricitate.
0a ora actuală, nu există nici o metodă sigură de măsurare sau de detectare a acestei a treia
forţe şi nici nu va exista până când nu se va lua în considerare posibilitatea existenţei sale în
trinitate.
 5R!M"A 4o.; !J"1!4OA I!R!" ""
Această realitate reprezintă un concept de proporţii greu de conceput pentru mintea omenească.
#u toate acestea, absolut toate experienţele duc, inevitabil, la această concluzie.
fera "" reprezintă >lumea? viselor şi contemplaţiilor dintotdeauna ale omului. !a poate fi şi
raiul şi iadul, cum foarte bine poate fi şi mediul nostru înconDurător. Aspectul cel mai important
este însă acela că cea mai mare parte din fera "" nu este, de fapt, nici raiul, nici iadul şi nici
mediul înconDurător.
4u se ştie încă dacă toţi cei care >mor? aDung, automat, în fera "". +e asemenea, nu există nici
o dovadă materială care să ateste faptul că prezenţa unei personalităţi umane în fera "" este
permanentă. Asta înseamnă că putem supravieţui >morţii?, dar nu la nesfârşit. #u cât este mai
puternică formarea personalităţii, cu atât mai lungă este şi >viaţa? în această stare de existenţă
diferită. $ar putea astfel ca supravieţuirea să fie în acelaşi timp şi realitate şi iluzie.
3ntinderea ferei "" pare să fie nelimitată %dimensiunile sale neputând fi încă măsurate cu
exactitate. +eplasarea dintr$o parte în alta a ferei "" este prea instantanee pentru a permite o
eventuală apreciere a poziţiei spaţiale relative a diferitelor zone întâlnite. e pare ca nu există nici
o legătură între locurile din fera "" şi universul nostru fizic %care pot sau nu să coincidă unele cu
celelalte&. -ineînţeles că acest tărâm non$material nu are ca centru pământul pe care trăim noi.
0a ora actuală, cred că este imposibil ca mintea omenească să înţeleagă în totalitate realitatea
ferei "". Ar fi ca şi cum am cere unui computer să lucreze într$un program pe care nu îl cunoaşte.
#onştienţa noastră nu este încă pregătită pentru acest fel de înţelegere. +ar asta nu înseamnă că
fera "" va rămâne pentru totdeauna o necunoscută.
5e de altă parte, sunt sigur că subconştientul, inconştientul, superconştientul, supraeul, sufletul
F sau oricare ar fi denumirea non$conştienţei noastre non$materiale F este în general conştient
de existenţa ferei "" şi familiarizat cu realitatea acesteia.

5R!M"A 4o.* !J"1!4OA B4!" #241RA+"#O""

2amenii, animalele şi toate celelalte fiinţe vii se supun unei aceleiaşi >porunci?, superioară
oricărui alt instinct. Această poruncă, gravată pentru totdeauna în fiinţa noastră este
B5RA"!OB"!E1!G
1ocmai această dinamică a creat bariera fricii, pe care şi eu a trebuit să o depăşesc înaintea
desprinderii intenţionate de corpul fizic. Ei asta pentru că o !!# semăna foarte mult cu moartea
%pe care am putea$o defini ca >un ultim eşec al încercării de a ne supune poruncii?&.
5entru a supravieţui, noi mâncăm. Mâncăm mai ales atunci când suntem ameninţaţi cu
>moartea prin inaniţie?. 5entru a supravieţui, noi acumulăm şi ne apărăm bunurile materiale.
Reproducerea se supune şi ea poruncii, dar în alt mod. 2rice pericol care ameninţă eul nostru
>pune în mişcare? o serie de mecanisme automate de apărare. -inecunoscutul îndemn >luptă sau
fugi? nu este decât o reacţie fizică, legată tocmai de instinctul de conservare. upravieţuirea, ca
poruncă fundamentală, înseamnă evitarea morţii prin orice metodă disponibilă.
#ontradicţia provine din aceea că principalele noţiuni idealiste ale omului, virtuţile sale nobile
şi faptele măreţe, toate au la bază refuzul şiHsau respingerea acestei porunci fundamentale. 2mul
care îi dă celuilalt pâinea lui, care îşi întreţine familia cu preţul unei morţi timpurii, care se pune
în sluDba comunităţii şi a ţării fără a pretinde în sc6imb nimic pentru sine, care îşi sacrifică viaţa
spre binele celor din Durul său, ei bine, omul acela a făcut un lucru bun. "ar lucrul bun, fapta
omenească cea mai respectată şi mai evlavioasă din punctul de vedere al standardelor noastre,
contravine categoric poruncii de a supravieţui.
+ar tarea a +oua este imposibil de atins fără subDugarea şiHsau subordonarea instinctului de
conservare. Ei, astfel, îmi imaginez o scenă ce are să se petreacă, poate, în anul 9@9* un băiat din
fera " apasă pe unul din butoanele unui dispozitiv asemănător cu un aparat de radio portabil. !u
recepţionez semnalul şi îmi îndrept atenţia spre copil.
F -ună, băiete, îi spun eu, iar stră$strănepotul meu îmi zâmbeşte, recunoscându$mă.
 !5"02S
I"EA 5!R24A0/ A +2M4B0B" R2-!R1 M24R2!
Robert Monroe s$a prezentat la 1ope7a eterans Administration Vospital, Researc6
+epartment, aşa încât am putut afla mai multe despre raporturile dintre personalitatea sa şi
experienţele de dedublare copul principal al "nvestigaţiilor noastre a fost acela de a$i face o
>evaluare psi6ologică? din cele mai complete. Monroe a fost foarte cooperant şi destins în timpul
interviurilor şi al bateriilor de teste psi6ologice, menite să$i sondeze, printre altele, subconştientul,
structurile
mai târziu. valorice şi imaginaţia. Am făcut şi o scurtă psi6o$fiziologică pe care o voi relata ceva
5us în faţa cantităţii enorme de date referitoare la viaţa domnului Monroe, eu am încercat să
extrag numai fragmentele cu adevărat semnificative şi esenţiale pentru scopul pe care mi$l
propusesem %am reţinut, de pildă, anumite elemente din experienţele sale, care le fac oarecum
diferite de ceea ce s$a relatat până acum în acest domeniu&,
+omnul Monroe, un om de afaceri în vârstă de şaizeci de ani, a primit o educaţie ortodoxă
relativ solidă, deşi în anumite momente ale vieţii sale arată că, încă din copilărie, s$a dovedit a fi
oarecum diferit de ceilalţi %membri ai familiei, prieteni&. !ste vorba de o capacitate intelectuală şi
emoţională dezvoltată inegal şi de o personalitate neobişnuit de matură şi de independentă.
!l relatează prima experienţă de dedublare ca datând din anii maturităţii, ceea ce fi deosebeşte
de celelalte persoane care au asociat primele experienţe de dedublare %sau, în orice caz, similare
acestora& cu perioada copilăriei lor.
5rimele experienţe sunt adesea asociate cu unele boli fizice %mai mult sau mai puţin grave&, cu
naşterea unui copil, cu diverse tratamente medicale %inclusiv administrarea de anestezice& sau cu
unele stări extreme, percepute ca o ameninţare psi6ologică sau fizică.
0a vremea când a avut prima !!#, Robert Monroe nu părea să sufere de vreo boală fizică
gravă. 1otuşi, avea patruzeci şi doi de ani, deci o vârstă de acomodări şi de sc6imbări.
3n copilărie, a avut scarlatină, boală asociată, aproape întotdeauna cu febră foarte mare. Mai
târziu, adult fiind, i s$a descoperit o arteroscleroză %care a dus la îngustarea vaselor de sânge de la
nivelul creierului şi, implicit, la o oxigenare redusă, care, se ştie, grăbeşte acest gen de
experienţe&.
Reacţia domnului Monroe la experienţele de acest gen este destul de neobişnuită. #ei mai mulţi
dintre noi s$ar speria şi ar încerca să le evite. +omnul Monroe, în sc6imb a încercat să le înţeleagă
%motiv pentru care, mai ales la început, a consultat o serie întreagă de medici şi de psi6ologi&.
Bnul dintre motivele care revin în mod aproape constant în relatările domnului Monroe este
motivul aerului. Aerul este mediul său predilect, încă din copilărie, Monroe a construit aeromo$
dele, în liceu a învăţat să piloteze avioane, iar mai târziu, a devenit un planorist desăvârşit. Am
observat că interesul pentru aer este caracteristic celor care trăiesc direct !!#, spre deosebire de
cei care doar studiază sau cercetează fenomenul. #opii ca Robert Monroe vor neapărat să zboare
ca păsările, în înaltul cerului, liberi de orice constrângere.
2 altă temă semnificativă din viaţa lui Monroe este preocuparea acestuia pentru mişcare, în
copilărie, îl fascinau călătoriile cu trenul.
Monroe a avut multe talente dezvoltate inegal. +e mic copil, a fost foarte independent. 1atăl
său, profesor universitar, era un om tăcut şi autoritar şi un excelent model patern, cu un
temperament cumpătat prin excelenţă. Mama sa era medicK ea îl supraveg6ea atent pe micul
Robert, dar nu de o manieră dominatoare sau agresivă.
5ărinţii i$au acordat destulă libertate, reunoscându$i, oarecum, talentele neobişnuite %mai ales
în domeniul mecanicii&.
0a vârsta de patru ani, Robert ştia să scrie şi să citească. #u toate acestea, performanţele lui
şcolare au fost, mai ales la început, medii. Mai târziu, îndrumat şi de un profesor care părea să$l
accepte aşa, cu toate ciudăţeniile lui, Robert Monroe a devenit un elev de nota zece.
!l a fost şi un mare autodidact %mai ales in ceea ce priveşte explorarea psi6icului&, ascultând de
propria experienţă subiectivă şi acţionând exclusiv în conformitate cu aceasta. #u alte cuvinte,
Monroe a dat crezare propriei sale experienţe şi a acţionat în spiritul independenţei şi al încrederii
în sine. 4oi am observat că oamenii care trăiesc !!# au tendinţa de a se izola %c6iar şi din punct
de vedere social& şi de a se deosebi de ceilalţi oameni, percepând lumea ca pe ceva cu totul străin
de ei. Această izolare relativă este dublată de tendinţa de a fi autonom, dar şi de a avea o poziţie
de conducător, destul de agresiv şi de dornic să înfrunte cele mai mari primeDdii.
Monroe a acceptat aceste experienţe, pe care cei mai mulţi dintre noi ar încerca sa le refuze sau
şi le evite. 2ameni de genul lui Monroe sunt capabili să$şi folosească experienţele psi6ice drept
călăuză în viaţă. Monroe nu are nici o pregătire specială în domeniul meditaţiei ezoterice sau al
ştiinţelor oculte, dar personalitatea sa este intuitivă prin excelenţă. Monroe este un >vizualist?, o
persoană înzestrată cu memorie vizuală. isele sale sunt şi ele vizuale %şi, mai ales, foarte
colorate&.
Monroe nu simte %ca ceilalţi oameni& nevoia de a$şi defini neîncetat lumea exterioară. Această
atitudine i$a dat şi puterea de a >călători? prin realităţi în mod normal inaccesibile oamenilor care
simt nevoia de a$şi defini continuu lumea fizică exterioară.
3ncă din copilărie, Monroe a fost un >încăpăţânat? %şi, mai târziu, un nonconformist&, care nu a
ezitat să protesteze împotriva valorilor tradiţionale, deşi nu existî nici o dovadă că această
>răzvrătire?, mai ales interioară, i$a creat probleme maDore.
Monroe nu a suferit, în copilărie, traume maDore şi asta, în primul rând, graţie părinţilor săi, ei
înşişi nişte oameni cât se poate de independenţi, al căror cuvânt de ordine pare să fi fost negarea
%în sens de refuz sau de evitare&.
5rofesia de bază a domnului Monroe este aceea de inginer %a absolvit facultatea cu rezultate
foarte bune&, în tinereţe însă, a fost impresar la un teatru, a produs şi regizat multe programe de
radio şi de televiziune, a iniţiat şi a pierdut câteva afaceri, înconDurându$se întotdeauna de oameni
competenţi şi devotaţi.
#um poate Monroe să accepte aceste călătorii, atât de ezoterice, pe care le descrie în cartea sa,
fiind în acelaşi timp şi un om de afaceri prosper %devenit aproape o tradiţie& şi un tată iubitor8
Monroe nu este nebun, nici extravagant şi nici nu ţine neapărat să >iasă în faţă?. !le îşi continuă
cercetările şi îşi asumă responsabilitatea propriei vieţi. Monroe are capacitatea de a vedea
contrariile ca fiind strâns legate între ele şi de a folosi energia tensiunii dintre ele în scopuri
creatoare.
pre deosebire de maDoritatea oamenilor, Monroe nu se teme de moarte %pe care o şi refuză ca
idee&.
ă voi relata acum una dintre experienţele pe care le$am făcut în cadrul laboratorului de
psi6ofiziologie al spitalului %asistaţi de un co$observator, dr. IoLler Qones de la Nansas Bniversit
Medical #enter&.cu"$am
care am studiat cerut
atenţie lui Monroe
traseele undelor%care era conectat
cerebrale, la un poligraf&
astfel obţinute. să se
3n acelaşi dedubleze,
timp, după
l$am urmărit,
vreme de treizeci de minute, printr$o oglindă cu o singură faţă. #eea ce ne$a atras atenţia a fost
ritmul destul de lent al respiraţiei sale şi starea de profundă relaxare. Avea c6iar perioade când nu
respira deloc, după care imediat lua câteva guri de aer. 3n clipa în care te6niciana a intrat în
camera în care ne aflam să ne spună că traseele undelor cerebrale se modificaseră, dr. Qones şi cu
mine am avut simultan impresia unei deformări a părţii superioare a corpului lui Monroe,
deformare care nu a durat, însă, mai mult de două minute. Monroe ne spusese că va putea să se
dedubleze foarte repede, ceea ce a şi făcut.
Bn alt aspect interesant a fost acela al creşterii indicelui S..R. %galvanic s7in response F
reacţia galvanică a pielii, un fel de >stare de alertă?& cu '*@ de microvolţi. 1e6niciana a notat de
asemenea că pielea lui Monroe era uscată şi fierbinte. +upă reîntoarcerea în corpul fizic, Monroe
a fost puţin dezorientat, vorbea destul de greu şi nu a putut relata imediat experienţa. Abia după
câteva minute, ne$a spus că a părăsit camera în care se afla, intrând în camera de alături, în care se
afla şi te6niciana şi poligraful.
Analiza computerizată a undelor cerebrale a demonstrat că cea mai mare parte a energiei sale
cerebrale a avut o frecvenţă de patru sau cinci %t6eta& şi nu mai mare de zece cicluri pe secundă.
1e6niciana a observat că modificarea electroencefalogramei nu era, de fapt, altceva decât o
>mutare? a energiei cerebrale din partea stângă în partea dreaptă a creierului lui Monroe.
!lectroencefalograma obişnuită a fost cât se poate de normală %fără semne de epilepsie şi fără
răspunsuri neobişnuite la respiraţia accelerată şi la stimulii luminoşi. Referitor la frecvenţa
undelor cerebrale, nu s$a înregistrat nici o diferenţă între partea dreaptă şi partea stângă a
creierului, cu excepţia celei înregistrate în momentul dedublării %când frecvenţa şi variaţia undelor
cerebrale a fost mult mai mică în partea dreaptă a creierului decât în cea stângă&. Aceste diferenţe
au fost statistic semnificative %p Z ,@@'&.
Monroe a fost deci capabil ca, în timpul unei stări pe care el a numit$o >dedublare? să$şi
focalizeze energia cerebrală într$o bandă de frecvenţă îngustă şi să producă deformări vizibile ale
corpului său, observate independent, de către două persoane, în condiţii de iluminare redusă. !l a
realizat o neobişnuită stare de relaxare fizică profundă. !ste aproape ca şi cum corpul său s$ar afla
mai degrabă într$o stare de comă decât de somn. 3n cadrul altor experienţe, am constatat diferite
răspunsuri ale undelor cerebrale la ceea ce numim dedublare. +ar toate par să aibă în comun un
singur lucru, şi anume încetinirea undelor cerebrale şi sc6imbarea focarului energiei.
3n concluzie, se poate spune că viaţa energetică a lui Monroe, ca şi nevoia sa de a înţelege
demonstrează ceea ce a spus cândva .R."nge >Bn test este infailibil. 2rice viziune asupra
realităţii, care adânceşte sentimentul de$a dreptul înfricoşător al scurgerii timpului şi vieţii în
lumea în care trăim este mai aproape de adevăr decât orice punct de vedere care diminuează acest
sentiment?.
+r. tuart .1LemloL
5si6iatru
Eeful ecţiei de #ercetare
1ope7a . A.Vospital
Iacult, Menninger c6ool of 5sc6iatr