ceTRE Gffirs&

ewq ffi$rr$\d#' w nry,

**s

@ubiyt orodincia$, Freot Ioam

Oamenii nu pot trdi o viald adevirati decAt in lumina lui Dumnezeu. Orice planuri de fericire gi-ar
fruri ei, de nu vor toarce pe fusul poruncilor lui Dumnezeu, nu vor puteatrdi cu adevSrat. DacE nu vor
asezaAdevSrul lui Durnnezeu ca temelie a vielii 1or, nu vor avea parte de El in veac. ,,Piziti toate
poruncile mele si toate hotirfirile mele sE le tineti, cici ornul care Ie plineste va tr6i
prin ele: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru" (Levitic i8:5). IatS avertismentul lui Dumnezeu
pentnr cei de atunci qi pentru mul1i din zllele noastre, care-qi petrec viala 1or ?n firddelege ;i o petrec
departe de poruncile lui. Ce cumpiit[ orbire sufleteascS este in lumea de azl! Parcd s-au implinit cuvintele
Scripturii ce zic:,,Dornnul veacului aeestuia (diavotul) a orbit mintile necredinciosilor,
pentru ca ei si nu vadi lumina Evangheliei slavei lui Hristos* (2 Corinteni 4:4). O mate
parte din oamenii zilelor noastre trf,iesc in cumplitd orbire sufleteascd, pentru cd n-au prirnit cu adevdrat
lumina 1ui Hristos, care a venit in lume s[-i lumine ze pe cei care ,,sedeau in intuneric 9i in umbra
rnortii" (Psalm 106: 10). ,,Eu sunt Lumina lurnii - zicea Iisus - cel care Imi urmeazi Mie nu
va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii"(loan 8:12). Lumina lui Hristos lumtneazd
tuturor si to{i care o primesc cu adevSrat ies din intuneric qi se fac fii ai luminii (Ioan 12:36). in zilele
noastre, lumina s-a impreunat cu intunericul Ei de aceea spune Sffintul Ioan evanghelistul: ,,Iar aceasta
este judecata, ci Lumina a venitin lume si oamenii au iubitintunericul mai mult decit
Lumina. Cici faptele lor erau rele" (loan 3:19). O parte din oameni urisc iumina pentru c[
iubesc picatele dupd cuv6ntul Sfintei Scripturi: ,,Oricine face rele uriste Lumina si nu vine la
Lumine, pentru ca faptele lui sd nu se vEdeascX" (loan 3:20). Rodul luminii std in dreptate, in
dragoste qr m aoevrir (Efeseni 5:9). insd ce vedem noi azi in lume? Vedem rodul intunericului: ura,
nedreptatea, minciuna etc. Poate c5 intreaga istorie a omenirii ar fi h-rat altdin.iqare dacds-ar fi grdit din
toate pdr[ile numai adev5rul.
 *a €sfs
&ffimefirnrnel
es*e eurr.&xr* saaa faegrd& eoxa&n"&r6 aedev&rexlui. pentru crestini adevdrul
suprem este Dumnezeu. ft,finciuna este tdgiduirea adev5ru1ui gi vine
de la diavol. in.,Dictionarul explicativ
al limbii rom0ne* minciuna este definit6 ca fiind denaturarea inten(ionatl
a adevdrului avind de cbicei
ca scop ?nselarea cuiva. Amintim doud expresii cu privire la minciund:
* A da sau aface (pe cineva) de minciund sau a prinde (pe cineva) cu minciuna: a dovedi c[ cineva
a spus un neadevdr
CA purta sau a duce, a {ine (pe cineva) cu minciuni : a promite (ceva, cuiva) Ihrd a se {ine de cuvdnt.

?s: ffiP$mf"ry
| ,,Spun adev5rul in F{ristos , nu mint, fiindu-mi constiinta rnea in Duhul Sfdnt..
(Romani 9:1).
@ ,,H* nnintitE ?mpotriva adev5r*lEui,u (lacov 3:i4).
@ ,"E-ep5d6rietr m*iureEun&, gr*iti adevErul.. {Efeseni 4:ZS}.
@ ,,Nu vX xmEntiti ermi! pe altii.. (Coloseni 3:g;" ,,CecE ae este dac6 alr*ii n-aur erezust?
*are alecredimta Eor va nirmiei enedineiosia lui &umareezeu? F{ficideaunm! Ci Darrmmezeil
se v&deste imtru adev#rul SXu, pe c6nd tot exmuE imtru mpinciclna, preeE3rffi este
sca.!s:
Drept esti Tu fntru euvinteie Tale sf hirufitor c&nd wei juadeea Ten., (Roma-r-r.i 3:3-4).
@ ,,FeittrM cE s$nt meulti r6zvndtitE, grditori fm desert si fnsel6tor;, rnai a5es eei e$ixr
t6ierea grnprejur" (Tit 1:10).
{$ ,,Unul dimtre ei, clniar un prooroa a[ lor a rostit: ,,eretanii sun& pururea meirecEmssiu,
(Tit i:12). - s

@ ,,DacE zicerm cd n-am pfic#tuit i! facene mlneimos si cuvfintul E-ui nu este ilatru noi.,

rraireeinosu!, dacx nu eet ee r5s6dulesre c6 Hisus esre F[a.isr*sr.r;?..

1lH:;;*este
(1 ioan 2:22).
{p ,,Cine nrl crede fn Dumnezeu, L-a f5cut mincinos, pentru cE n-a srezut im m*nturia
pe care a rndrturisit-o Dumnezeu pentrur Fiul s6u,. (1 loan 5:10).
(S ,,Pierde-vsli pe toti cei ce grdiesc minciuna; pe ucigasi si pe vicleni
ii urfiste
Dornnul" (Psahn 5:6). ,,Fierde'va Dornnut toate buzele ceEe victrene si lirmba eea plini
de mdndrie" (Psalm 11:3)"
Q ,nAuzi, Doamne, dreptatea mea, ia arninte Ia eererea mea, ascult6 rugdciunea
mea, din buze fdrd viclenie,. (psalm 16:1).
G,,Fii oamenilor pini cind grei Ia inimi? Pentru ce iubiti desxrtdciunea si cautati
*
&tH:ilTff'#t iJo.a."z' Iirnbite tor pentru nninciuni si se int*resc pe -;;r;,
prin nedreptate, cd trec de ia r6u xa mai riu gi pe Mine nu ME cunosc, zice Donaqutr.o
(leremia 9:3).
{$ ,,Limba xor este s6geatd ucigdtoare si grdieste viclenii; cu buzele lor gr6iesc
prietenos cEtre apropele lor, iar in inimh ei fEuresc cEtuse.o (leremia 9:g).
$ ,,Pentru aeeea, Iepflddnd minciuna, griiti adevdrul, fiecare cu aproapeie s6u,
c5ci unul altuia suntem nn5duXare,. (Efeseni 4:25).
$,,V-ann scris voud, nu pemtru cX nu stiti adevirul, ci pentru cd il stiti si stiti cE niei
o minciunE nu vine dfln adev6r.o (1 Ioan Z:21).
$ ,,Omul se face pl5cut prin mXrinirnia !ui; mai de pret este un s6rac bnn dec&t un
om rnincinos" (Pilde 1g:22).
($ ,,DacE zicem c5_avem pdrt5sie cu Etr si unnbldm in intuneric, mintim
si nu s6v6rsim
adevirul" (1 ioan i:6).
Soergn6e ,rDin cauza minciunii permanente, nici adev6rul nu va fi crezutno.
a spus:
[)latom: ,rCine spune ceva despre ceea ce nu stie bine, va fi considerat un suspect de cel eare va stio'.
Ariststel: ,,W{inciuna este efrnd ascunzi adev6rul eu vreun colorit ai cuvf,ntului cu intentia ca
sE ?nseli pe altul".
{,a ffiorxehefoeEeaurEd: ,,Sunterm at$t de obiqnui{i sE ne ascundenE de altii incAt, tn cele din
urrm[, ne ascundem de noi insineoo,
Meur{ixr fl.ur$Heer: ,,Minciuna este ca un bulg6r de zf,padE, cu e6til rostogo}egti rnai mult, eu atf;t
se f,ace mai marett.
Ni-icolae Herga: ,,$arpele nu este odios pexltru cf, rnuscS, ci Bentru ci se asctlnde ca s5 ffiuste'6.

lkf,i*r*k'u,w el.ta o fvfil4fpd ea 7wn"ta drr,r*W,'re#rii &* orna,

-%oa @*J w-& {aeipre,ttor, * *J *x&d Wutsle le€erre,
Ga.; d.cd, Gilaudn,c-n gla"-r4, A1; aaatoe-o {fl" et. uatfr**lu,t,
0r,r*o duad" tsfrc,Lfp wE&, - ;?ai*fei6*nir eJ A a ire4t*r{fufd$

$e o.derran rl, dEu-* gfrEa&;lq 0Ir fsoletd gdn"-rl-J" o*

,$r"k,

$* ffi,i#e,r*re da c.d*s*x.da, &d w. da @#@, WId!

"A*d
{Wn*lp lWifife}r*}

E6easfc Eu{ tsusnxra*ffiGax

e$ffiE,15r! -:*RgE?f Fx"gI
IatE ce spune Biblia despre lucruriie pl5cute gi nepldcute lui Dumnezeu: *Cu trei lucruri m-am
impodobit 9i rn-am sculat frumoasi inaintea Domnului si inaintea oamenilor: flnhcea
fr@or.", anagiostoa lnlrc lrfelerr! gi hfrrhatul eu fcmeta Gar:e m tutfclcg hlne
unul err'altul. Iar trei lucruri a urit sufletul meu si,' foarte m-am scirbit de viata lor:
Stu:acut tffi+ nqg@t mlnclnc 9i htuf,nul dectotudt&dtde fr{&@ag"
(inlelepciunea Iui Sirah 25:14).

Minciuna sminteqte trei suflete deodatd: mai ?ntii sufletul rnincinosului, apoi suflefuI celui cIruia
i se spune minciuna qi mai ales sufletul celui despre care se minte. Copiii trebuie invS[a{i de mici sI nu
mintd qi sd-i ducem in Sffinta $coal6 care se numeqte Biserica Ortodoxi. Aici, educalia se desfhEoarS
dup[toate legile adevlrate ale dezvoltirii omenegti. in Bisericd este educat simtdmfintul religios, principalul
motor al vie{ii duhovnicesti. Pentru copil pierderea acestui mijloc de'dezvoltare a inimii este o pierdere
ireparabilS. Dupd cum spune Patriarhul Alexie al doilea: ,,Daci in suflet nu exist6 congtiinfa
sfinteniei, in el se intdreste urdciunea pustiirii".

Ssam. ffim*rmru&
ffi Focul se naste din piatrb gi fier. Minciuna, riin vorbd rnulti gi din gluma prosteascd" Minciuna
inseamnd pieirea dragostei, iar jur5rn6ntul mincinos, t[gdduirea lui Dumnezeu.
E Nimenea dintre cei sbn5toqi la minte sd nu-si ?nchipuie cdpdcatul minciunii este mic. Duhul
Sfint a rostit o judecatl infricogdtoare irnpotriva rninciunii" DacS David zice: ,,Vei pierde pe toti cei
ce grdiesc minciund" (Fsalm 5:6), ce vor pStirni cei ce ?nt6resc minciuna cu jurSrninte?
s Am vdztrtpe unii ffilindu-se cu minciuna qi lesind prin giume qi vorbe desarte pricini de r6s gi
alunginri in chip jalnic plAnsul ascultdtorilor
trebLrie genelalizate in sensul adrniterii rninciLrnii de nevoie. Cleraent Alexandrinttl, Odgen, Sflntui loan
Grir5 de Aur, Ieroi'lim q.a. adrnit minciuna de nevoie, pentnt a el'ita un rf,u mai nrare. Dacd urm6rim
anurnite scopun binefbcdtoare, fblositoare si bine intentionate, flra a priclnui cuiva nedreptate ori suferin![,
creriem ci l}imnezeu iir I,ie li milostiv si ierl[tor, .Jeqi porunca dumnezeiasci ?n aceastii privir-rt5 este fhr[
echivoi-. I\rXor;ili;tii ortorlocsi ca: E. Voiutschi, A. Miton**qcrt, S. Ionescn condamnf, minciLt-na de nevoie.
Chiar rjic5 Lrnir o Ltlffie sc .,niinciun6 const-ruciivi"" ,,ntinciun5. de compiezeir{5", niinciuna rf,mine tr:t
niinci*n5 in ciic* impre.irr;are ri pent:-u oiice n:otiv -qj sccF. AeeEa e&re er{-r€[e cS q{,f;e gre
frFerrmmezeil Sfi txua NISEeS{.e N}{rl'ErxlcrfrBe IleE, xla cEElOsi 6}s{e.

Iubirea de adev[r cere alrnonie intre cuvAnt qi gAnd; credincioqia cere amtonie intre faptd qi cuv6nt.
Credincioqia este deci virtt-ite a catecere linerea cuv6ntului dat, implinireafdgddun(ei ficute fie in mod
expres, fie tacit, ca qi irnplinirea celor la carc suntem obliga{i. Credincioqia este inruditS cu iubirea de
adevar si asemenea acesteia, ea este ?n prirnlrl rAnd o virtute individuald si contribuie la ?nnobilarea
persoanei umane. Dar ea are si un caracter sociatr, cdci increderea reciprocd, necesarS pentru dezvoltarea
norinald a relaliilor soeiale, se intemeiazd pe iubirea de adev[r qi pe credinciogie. in paginile Sfintei
Scriptgri credincicsia este mult pre{uitX: ,,Eine stugE bulnd si credinciosfi, peste ptltine ai fost
credlneioasfto peste rmuEte te voi p!-ane; intr6 in bucuria donnnului tXu" (Matei 25:27).
Opusele credinciosiei sunt: neimplinirea cuvtntului dat, cf,lcarea jur6m6ntului, trddarea, delapidarea,
mifuirea, perf, dia, dezertarea.

Sfin[ii Farin{i spun cE fhllmioiase amestecS ?n toatd fapta cea bunE, aqa cum iedera sau rugul dac6
le pui l?,ngd un copas, se agald de el, aEa qi fildrnicia, viclenia, zavistta qi slava deqartS se prind de
su{letul nostrtl si ne trebuie mare trezvie ca sd deosebim c6nd lucrdm fapta cea bund cu smerenie qi cind
o lucr5m cu slavS deqadd gi cu ffi1[rnicie. F6q6rnicia are ca rdddcind viclesugul, iar caodrasle si roade:
zavistia, rdutatea,rdvnkea,preficdtoria, mineiuna, vltSmarea ainstei altuia qi cele asemenea. Toate acestea
qi muite altele sunt roadele ffilAniieiei. Dori4a ele ciqtig, slava degart6, sunt de asemenea roadeie ffiqdmiciei.
De aceea, in dumnezeiasca Evanghelie, Mdntuitorul lumii mustrd acest blestemat p6cat c3nd zice: Vai
vou6, c6rtulrarilor si fariseilor fXtarnici (I{atei 23:13). Iisus Hristos Dumnezeu fiind, vedea
citdrfuilateaduce ornului filqfuniara. Ornui frlarnic una are in inim6 qi atrta pe 1imb5, una are in rninte si
altalaardtare.Omul filamic nu are nici rnintea s[ndtoasd, nici inirna, nici ardtarea, toate ii sunt stricate ca
aluatul acesta care creste in viclegggul inimii iui. Una spune, aita g6ndeqte, una te sfbtuieqte, aita plinuieqte,
una i{i aratd cdeste si alta este. Hristos ne cere: dacd inima zice da, da sd zicd qi limba mea; dacd limba
meazicenu, nu voi zice si cu mintea. Iar dacS inima meazice da ;i limba zicentt, sunt filamic qi pestrii,
sunt un eameleon, sunt un diavotr fillamic,fiindci prefbcdtoria este ineEtesugul diavolilor'
Dac[ vre{i sd gti{i un filarnic mai mare decAt toli fr{arnicii lumii, gAndili-ve la luda. Venind la
Hristos in Gr[dina Ghetsimani cu slujitorii arhiereiior, se apropie ca un prieten, darpiin de fi1[rnicie si zice:
,,tnvf,(dtorule! $i L-a slrutat" (Marcu 14:45).Din afar[ se arat[ prieten. il irnbrSliqeazS pe Hristos, pe
invd!6torul sau, qi-L sdrutd ?n fata tuturor, iar in inima sa are planul de vdnzarc. Luase arginlii si le-a zis
slujitorilor arhiereilor: ,,Pe care-L voi siruta, Acela este. trrindeti-L si dtlceti'I- cu pazSo'
(Marcu 14:44) . La ardtare era prieten, ?n inimb vdnzdtar, la ardtare era rdvnitor, in inimd avea mare
dorinld de a faee bani din vinzarca iui Hristos. in toate puddrile se vedea c6 eta una la fa!6 9i alta?n
inim[. De aceea s-a numit fiul pierzbrii. Cici s-a pierdut pentru vesnicie fiindcd era unul dintre cei mai
rnari ffi1amici, in care lucra satana cel mai mare viclegug, f5cindu-se pentru vesnicie fiul pierzdrii.

aine n:imutureti" - ad&Pssf

tt
A se adSposti cineva sub,rhaina mule1un1l este tot una cu a te addposti in zdduful verii sub umbra
aripilor unei p f,sdri zbur6toare. IatS numai cflteva exemple din Vechiul gi Noui Testament:
 I Un astfel de adlpost inqel5tor (minciuna) l-a folosit Avraam. DupI ce a cutreierat lara Canaanului
si si-a asezat cortul pe muntele ce se afla la rdsdrit de Betel, iscdndu-se o foamete in {inutul acela, s-a
pogor6t Avraam in Egipt qi a zis cdtre femeia sa: rStiu cd esti femeie frumoasi Ia chip. De
aceea, c6nd te vor vedea egiptenii, vor zice: ,,Aceasta-i femeia lui!" Si mE vor ucide pe
rnine iar pe tine te vor l5sa in viati. Zi, dar, eE imi esti sord, cd s5-mi fie si mie bine
pentru trecerea ta si si triiesc si euu (Facerea 12:11-13).Iar dupl ce a sosit Avraam in Egipt,
auvdnrtegiptenii cd femeia lui e frumoasS. Apoi au dus-o in casa iui Faraon. Dumnezeu ins6l-a lovit cu
bdtdi mari pe Faraon si casa lui pentru Sarra, femeia lui Awaam. <Si chem6ndu-l Faraon pe Awaam
i-a zis: ,,Ce mi-ai ficut? De ce nu mi-ai spus ci aceasta e sotia ta? Pentru ce ai zis: Mi-e
sori? Si eu arn luat-o de femeie. Acum iatS dar iatS-fi ferneia! Ia-ti-o si te duln
(Facerea 12: 18-19). Fapta lui Avraam nu a fost dup6 voia lui Dumnezeu. Pundndu-se pe sine la
addpost, a abdtut urgia asupra lui Faraon, lucru ce nu trebuie sd aibd loc in invdldtura creqtinului adevdrat.
fi Pdcatul minciunii pe care l-a sdvdrqit Avraam in Egipt fa{[ de Faraon, il repetd cu alt prilej pe
vremea c6nd trdia in Gherara. Acolo, iardqi a zis Avraam despre San'a: ,,Mi-e sorE cici se temea sd
spuni E femeia mea ca nu cumva s5-l ucidd locuitorii cet5tii aceleia din pricina ei"
(Facerea 20:2). Regele Gherarei a luat-o pe Sarra: rrDar noaptea in vis a venit Dumnezeu Ia
Abimelec si i-a zis: ,,Iati, tu ai sE mori pentru femeia pe care ai luat-o, cici ea are
bdrbat". Si i-a zis Abimelec lui Dumnezeu: ,,Oare n-a zis el singur: Mi:e sorS? Ba gi ea rni-a
zis: Mi-efrate! Eu cu inirnE nevinovati si cu miini curate am fdcut aceasta" (Facerea 20:5)"
I Copilul lui Avraam, Isaac, dup6 moartea tatllui s5u, cis5torit fiind cu Rebeca, in timp de
foamete in\ard, dupd porunca Domnului, s-a mutat in Gherara. <Iar loauitorii tinutului aceluia
I-au intrebat despre Rebeca, femeia sa, cine-i e gi el a zis: ,,Aceasta-i sora nnea!"
(Facerea 26:7).intr-o zi regele filistenilor uitdndu-se pe fereastrd l-a vdzut pe Isaac jucdndu-se
cu Rebeca. rrAtunci l-a chemat pe trsaac si i-a zis: ,,Adevdrat e c5-i ferneia ta? De ce ai zis:
Aceasta-i sora mea? Pentru ce ne-ai f5cut aceasta? Putin a Iipsit ca cineva din nearnul
meu si se fi culcat cu femeia ta si ne-ai fi fdcut si sdvOrsim pdcat"rr (Facerea 26: B-9).
E Sub haina minciunii s-a ascuns gi David pe c6nd cduta scdpare de regele Saul. in fuga sa, David
ajunge la Nobe, la preotul Ahimelec, care, mirat il intreabd de ce e singur. David, min{ind, a rispuns
preotului Ahimelec: rrRegele mi-a incredintat mie o taini si mi-a zis: ,,Sd nu stie nimeni
pentru ce te-arn trirnis si ce insircinare ti-am dat. De aceea mi-arn lSsat oamenii
intr-un Ioc anumit",r ( 1 Regi 2 1 :2). Regele Saul a aflat ed David a fost pe la preotul Ahimelec si , cu
toate cd preotul fiind minlit nu purta nici o vind, totusi Saul, in mAnia lui, a ordonat sd fie ucis preotul
Ahimelec, impreund cu al{i 84 de preofi, pentru motivul cE ar sprijini pe David: ,,iar cetatea preoteasci
Nobe a trecut-o prin ascutisul sabiei" ( l Regi 22: 7*79).IatX unde duce minciuna. Te adlposteste
sub rnairtia ei, pentr* ca, salvindu-te, slpricinuiegti moarte at0tor oameni nevinova{i.
E Pe vremeardzrrdtini lui Abesalom impotriva tatdlui s5u, David, intre cei porni{i se afla qi unul
cu nunele Ahitof€l, mare sfttuitor. Acesta incerca. pe calea minciunii gi a vicleniei, s5-l ridice pe Abesalom
?mpotriva tat6lui s[u, David, pentru ca el sd fie la ad5post de orice primejdie. Dar, precum e vorba, cine
cautl minciuna are parte de ea. AEa se intimpl6 cX un oarecare Hugi pune la cale cti Abesalom un alt sfat
mincinos fa{d de David. $fatul ior fiind descoperit, nu le reuseste. ,,Ahitofel, vEzdnd cX planul sdu
nu se implineste, s;? spf,nzurat gi a murit" (2 Regi 17:23). La asa faptd,, aga r[splat5. Nici nu
se putea un sfirqit mai ncnorocit celui ce urzeste planuri mincinoase, prin care sd-si fericeascd viala.
Plata p[catului este moartea.
E Proorocul Elisei a curdfit c1e lepr6 pe Neeman Sirianul, care, drept rdsplat[, a voit sd ofere
proorocului un dar, insd acesta nu a voit sI primeasc[ nimic. Ghehazi slujitorul, avdzut darul pe care
voia s5-J dea Neeman lui Elisei. Dupd plecarea lui Neeman, Ghehazi aleargl dup5 el si-i spune cE
proorocul Elisei l-a trirnis c[ sd-i dea darul pe care il oferise. Neeman ii dd slujitorului dublu decdt ii
ceruse acesta. Arunci proorocul Elisei, stiind cd Ghehazi a min(it si si-a insusit acele daruri i-a zis: ,,SE
se lipeascd lepra lui Neeman de tine si de urrnagii tEi in veci. $i a iesit Ghehazi de la
Elis*i a&b de Xepr6 ca x*pada" i4 ?.egi 5:2-1
 f, inNoul Testament, in FapteleApostolilorni se istorisegte cum la?nceputurile cregtinismului,
toate averile gi bunurile credinciogilor se implrfeau fr[leqte intre ei, incdt fiecdrui membru al colectivitSlii
creqtine ii era asiguratdtrana,imbrac[mintea qi locuinla, prin bun[tatea qi milostenia celormai instdrifi.
Ei erau incredint,ali cd, ajut6nd pe cel sdrac, imprumutd pe Dumnezeu gi vor avea comoard in cer. intre
aceqtia se aflau Anania si Safira, carevinzdndu-gi averea lor, au depus o parte din pretul ei la picioarele
Apostolilor, re{inind pentru ei o sum[ dinvdnzare. Dup[ aceasta ei au declarat cdintregpreful larinii
vindute l-au d6ruit Apostoiilor, pentru s[raci, Sfintul Apostol Petru, fiind luminat de Dumnezen, a
cunoscut cuvintele mincinoase ale celor doi gi i-a pedepsit zicAnd: ,,Anania, de ce a umplut satana
inima ta, ca si minti tu Duhului Sfdnt si si dosesti din pretul farinii. Oare, p6strind'o,
nu-ti rdminea _tie gi vfinduti nu era in stipdnirea ta? Pentru ce ai pus in inima ta
aceste lucru? N-al mintit oamenilor, ci lui Dumnezeu. trarAnania, auzind aceste cuvinte,
i cdzut si a murit. I-a fi s-a int6mplat si cu sotia lui, Safira" (Faptele Apostolilor 5:3-5;7-10).
gMECGTiEGE'
in privinla martorilor mincinosi iatd ce ne spune Dumnezeu: ,,Sd nu ieiaminte la zvon deqert;
si nu te unegti cu cel nedrept, ca sE fii martor mincinos" (lesirea 23:7);,,Daci un suflet
va picitui prin aceea ci, fiind pus si jure ca martor, nu va sPune ceea ce a auzit sau
iti., acela va lua asupra sa picat" (Levitic 5:1); ,,S-au sculat martori nedrepti;i de
".
cele ce nu stiam m-au intrebat" (Psalm 34:7O);Cel ce crede curind, epte ugor de inimd
(infelepciunea lui Sirah i9:5); ,,Iar arhiereii, bitr6nii gi tot sinedriul ciutau mirturie
r . rr
mincinoasa impotriva'lui lisus,- ca ^y t omoare.
-- s5-l ^----^ O:
Si - ^,- gisit,
n-au -X.-g* desi veniseri rnulfi
l^-!.,^h:ao-X m.rlti martori
mar.lnri

nnincinogi" (Matei 26:59).

ffiw&tp d,redfre*{wgi,

,,Afard {dirn mapdr&tEa ceruri [or] suaett e6ingfl si vr6ji&orfri si deefr&ma$flfi s[ uefigasifl
farehireBtclrifr de idolfi sE eefr ee Bucreaz& iubeec r:nixreiuma (Apocalipsa 22: i 5)'

Trebgie sd cunoastem cAt de mare este pScatul minciunii, fiindcf,: Cel ce cunoaste este ca
lurndnarea aprinsfl, de !a care pot lua lunnind rnii de atte lumfin6ri (Sfdntulloan Curd de
Aulr). Minciuna este sdrn0n{a diavoleasci care creste uqor si d5 roade reie ?n ,,ogonul sufletuluio'"
,,Vi spun ci pemtru oriee cuvdnt desert pe care-l vor rosti oarnenii, vor da socotealE
in ziua judec6tii" (Matei 12:36).Aceste cuvinte au fost rostite direct de Mintuitorul qi deci sunt un
adevdr divin de necontestat. Proorocul David din dorinla de a nu spune vorbe desarte sau minciuni se
ruga la Dumnezeu, spunind: ,,Pune, Doamne, strajX gurii mele si ugE de ingridire,
imprejurgl buzeEor Eyrele'o (Psalm 140:3). Tot proorocul David ne aratd o cale fericitd: ,,eine
este omul cel ce voieste viata, care iubeste sE vSdX zile bune? Opreste'li lirnba de la
r6u si puzele tate sh nu gr6iasci vic[esug" (Psalm 33:12). De aceea gdndindu-ne ia toate
cuvintele noastre reie, la glumele necuviincioase, la n:rinciuni, la clevetiri, hule, injurdturi, dricuituri,
blesteme qi alte vorbe pline de pdcat qi smintealS, suntem nevoili s5 recunoastem cd pentru rrurXte dintre
eie va trebui s[ d6rn socoteala inaintea lui Dumnezeu. Este ?ngrozitor sE ne g6ndim cA{i oameni au pierit
C,rn cauzarninciunii. CAIE urd s-a st0rnit intre neamuritre pimintului gi cAte dureri rnai sunt gi astdzi
netim6duite, din cauza lan{ului de minciuni, eu care diavolul a ?mpresurat mintea qi inima oamenilor. In
viala fiecdrui om sunt momente de strAmtorare, momente pe care crede cf, nu le poate trece dec&t ?nv[luit
in aripiie minciunii. $i minciuna se poate asem[na cu cdrl:t\a care nu are ochi gi trdieqte totdeauna sub
pdmint, iar dacf, iese la aer,inCaldmoare. Tot aga face qi minciuna c'areiaii convine ?ntotdeauna si se
invlluiascd intr-un fel de vopsea a cuvAnflilui si curn o vede lumina adevdmiui, indatd moare ca qi cdrti{a.
Dupd cumne spune sffinta scripturS: ,,BatjocurS rea este la om minciuna,9n gura celer
neinvE$ati pururea va fi. FIai bun este fr.nrutr d*c&t cel care pururea minte; arndndoi vor
fi rnostenitorii pieirii" N6ravul omului mincinos este ocar5
si rusinea lui este cu el pururea" (intelepciunea lui Sirah 2A:25-
27). GLrra care minte ucide sufletul. Putem spune ci existS dou,a feluri de
oarneni: umifi care se hrdmess (eLr adet'fic'rrE ;i atI(,ii *:aer$
se Eer&rnsse eu mfineiusna. Omul diri fire este rnrncinos, dupi
cuvdntulpsalmistuiui: ,oEu am zis intru uimirea rfiea: *,Tot omul
este mrincinos! "u (Psalrn 115:2\. Miirciuna este itt stare si1 schiinhe
fala iLirrii, precum qi pe a oanLenilor. Cind talpa ei. invidia, st6 alf,tui-i, nu
poate sX lase it urm[ decAt am5r6ciune qi clezbinare" Mine iuna este ca si
z.'apada,cu cdt o rostogolesti, cu atat cre$te mai mi-rlt, dintr-Ltn bulglras se
face un br"rigare urias. Asemdnitcr se intarnplf, si cr: miuciuna, cu cit se
rispAnde;te din gurf, ?n gurd, cr"r atit ia propo4ii ;nai exagerete, prectim
spunr inlelepciilnea din pclpor: a f5cut din t6ntar armdsar. ,,Foc
este si lirnba, lume a fdridelegii! t-irnba isi are Iocul ei intre
m#duXarele noastre, dar spurcd tot trupul si arurec6 in foc
drumul vietii, dupi ce aprinsi a fost ea de fldcdrile gheenei (iadului]" (lacov 3:6)" in
ceea ce privesle minciuna" iatd ce sugestiv este textui unui cAntec din Ardeal :

f,,'!xne4 [ume, ffil mal bun&/Nu il, fifi tot flra mimeinsrfi./
ffii mat brua&/ltlu tr&* Ensnew tm h&l&.
MincinoEi sunt gi cei care suslin cu indirjire c5 nu au absoiut nici un pf,cat: ,,Dac5 zicexn cE
pdcat nu avern, ne arnEgim pe noi insine si adevdrul nu este intru noi" (1 loan 1:8)"
in predica de pe Muntele Fericirilor, MAntuitortll a spus: ,,Fericiti cei curati cu inirna, cd
aceia vor vedea pe Dumnezeu"(Matei 5:8). Cregtinul este dator sd miituriseascd adevdrul" Iisus
Hristos a zis: ,oEu sunt Calea, Adevdrul si Viata" (loan 74:6). DacS voim eu adev6rat sE ne
mintuim sufletele, trebuie sE iubim adevdrul cu toatS silin{a qi cu toatS puterea noastr6, pf,zindu-ne de
toat5 mineiuna, sd nu ne depdrtSr:r de Adevdr qi de Viafd. Sd ne amintim numai de Sfinlii Mucenici si
Mdrturisitorj., care,intrebali dac6 sunt crestini rdspundeau eu toatd hot6rArea Ei eurajul lor: ,,84, sur, tem
o'
erestini !Printr-o singrir5 negare a credin{ei, x fr scipat cu via15, dar dec6t sE-L minti ryi sd-L t5gSduiascd
pe Dumnezeu, au preferat chinurile si moaftea. Un exemplu grditor si dumnezeiesc ni-l oferd clreptul
iov, cdnd spune: ,,e$t& vreflrle duErelE rmeer va fi intreg fxr rnlne si sufEarea fui DuEmnezeu ira
p&eptru$ mleE!, huzefle rnele mu \roE: rersti nici ure neadev6r ci tinaba rutea nu va grdi mici o
mineiurm6'* (lov 27:3-4). Stiind cuv6ntul Sflntului Ioan Gurd de Aur eare spune c5: ,,Pe p6rn*xrt,
nu existd pentru orn dec6t un sirigur perieol: PACAT{IL'* si amintindu-ne cuvAntul bibtic:
,,Euezele cele grEfitoare de ffxineiuqnfi suret urieiune €naintea Dornmutrui, iar cetre ce se
f6ptufrese dupE adev6r sunt pldcerea E-uin* (Fiide 12:22], sd ne ferim de minciunE.IVlinciuna
ne lipseste de nrfrntuire: ,,frn eetate mu va intra mirnic p*ngXrit si s?txmemi care e dedat cu
spurc6cEumea si cu rnimeiuna, ei mumai cei serisf; ixa eartea vfietii fi&ielului" (Apocalipsa
21.27). De aceea s* me rcagErn lui Durmruaezeu sf; Maicii D*mraului sX nae ajute, s6 fisn
curati cu inima.
ffieem s9e ##fS frffi $sa&mcs Ee&ffie'sB& se €H* qe se *Srca&a He&#s&"s&*

Bibliografi€: tsiblia, E.I.B.M., Bucureqti, 1994; Preot Iosif Trifa, Tfilcuirea evangheliilor dwminieilor de peste an,
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2000; Arhirnandrit Serafim Mall',[-ivada duleovrciceasc4 Editura Arhiepiscopiei Orlodoxe
Rom6ne a Vadului, Feieacrilui qi Clujului, Ciuj-Napoca, 1990; Vasile Militaru. $oaptele ?ngerilor gi Faemele nemuririi,
Editura Lumini din luminb, Bucuresti, 1995; Acad. Ion Coteanu, Dr.Luiza Seche, Dr. Mircea Seche,Diclionarwl explicativ
sl litrubii romdne,Edifixa Univers enciclopedic, Bucureqti, 1998; Prof. Univ. dr. doc. Pandeie Akeanu, Flaarea Darurilor,
Editura Mitropoiiei Banatului, Timigoara, 19921' Dr. Dmitri Avdeev, Nervozitatea lu eapii si adolescenli, Editura Cartea
Or1odox5, Bucaresti, 2005; SfAntul Ioan Scdrarul, Scora, E.i.B.M., Bucureqti, 1992;Pr. Prof. dr. Constantin Coman, Din
tnvriydtura Sfin{itor Pdrinyi, Editura Bizantind, Bucuresti,2004; I eon Magdan, .,{ndleeq Magdan, Dumnex,eu ;i Omul,
antologie de cugetdri, Editura Sfantul Aiexandru, Bucuresti, 2001; Leon Magdan, Pilde ortodoxe ;i povestiri cu tilc,
Editura Sffintul Alexandru, Bucuregti, 2002.