e*d$r;xTT;x"*,

Cf,nd ull om
pierde 0 oaie /T\ fi1
dintr-o sut5, lasfi il$l tAr
iI!,
pe cele 99 si o
caut[ pe cea ,&i iil
AV
ratacrta pana o
gflseste. <Si dacfl
a g6sit-o pyne
.{
pe umertr sal cu
bucurie si,
sosind aeasx,
cheamd pe
prietenii si
vecinii sfli
ziesndu-le: Iisus t{rists* - eel bun

@abtp- crofincayi Preot loan

Poeflin{a -a se pocEi -inseamn[p[rere de rdu, odat6 cu ftg[duin{a de indreptare a greselilor

s6virsite. Pociinla, Spovedania sau Mlilurisirea p6catelor este una din cele 7 Sfinte Taine ale Bisericii,
care const5 in rnirturisirea pdcatelor la preotul duhovnic. Este o pocdin![ gi o m6r:turisire care la oamsnii
maturi ueincrestinaii pAnS atunci precede SfAntul Botez. At6t Sfintul Ioan Botez6torul cflt;i Domnul
Iisgs Hristos iqi iircep activitatea chemind ia poc5in![ prin acelasi ?ndernn: ,,PocXiti'v6 cd
s-a apropiat irnpir5tia cerurilor" (Matei 3:2; Matei 4:17). E,ste Ei o alt5 pociin!6, dupd Botez"
pentru pScatele s[r.irsite ?n unnI Ei ca o preg5tire pentru prirnirea Tainei Sfintei imp[rtdqanii. Cei care , ?n
vArstf, fiind, veneau sd fie bnteza{i de cStre Sf6ntul Ioan Botezdtorul (Matei 3:5; Marcu 1:5) sau de cdtre
Apastoli (Faptele Apostolilor 19:18), isi in5rturiseaupScateie frcute inainte, c6in<lu-se de ele. Taina
poc[inlei are harul qi puterea iertbrii p[catelor isp6site de cltre Flristos oa unnare a sp5l6rii lor prin
,,sAngele Lui" care ne curdleste de orice p[cat (i ioan 1:7). Pociinla a inceput a se sbvArsi ca Taina
cioar dupS Cincizecirne. CAt timp Mintuitorul Hristos, ,,Care are toatE puterea in cer 9i pe
pirn6nt" (Matei 28:18). atrdrt in tmp pe pimAnt, irl insugi refi"apdcatele celor in sufietul c5rora
observ'a cdin{a si lacrirni, sau pe care ie m[rturiseau. AEa, spre exemplu, Sffintut Apostol Petru s-a m[rturisit
p[cfltos (Luca 5:8). T6lhanilui de pe cruce eare-si recunoaste faptele nelegiuite qi se c6ie;te apoi, rugAndu-se
de iertare si cle pomenire in implrhlia Sa, Domnul ii rlspunde: ,,Astdzi, vei fi cu Mine in raiou
(Luca 23:41-43). Dup[ cur,Antul Arhimandritului Macarie ,,Pocdinta este lupta cu p6catul".
 ,
P[catele omenesti esc 365 c0te ziie sunt intr-un an. Aceste pdcate sunt imp5r{ite in: pf,cate
inrpotriva Duhului Sff,nt, pdcate strigltoare ia cer, p[cate irnpotriva celor 10 porunci, cele 7 p[cate de
tnoatle, picate str[ine, p[cate impotnva rnilei suf]etesti, pf,cate in-rpotriva milei trupesti, pf,cate impotriva
celor 4 virtuli cardinale, p[cate impotriva ce lor trei virtu{i teoiogice. Taina Spovedaniei are patru p[r{i:
I tnfr$ngerea inimii I Mfirturisirea pieatelon |Canonul euvenit
I !)ezlegarea. M[rhrnsirea picatelor cu infr0ngerea inimii sau durerea inimii este o conditie esentialS
dar mai trebuie mai aibl 10 insusiri si anume:
sE
I. Sa fie simplS si scurtd, sd nu spui cuvinte desarte, povestiri si basme.
2. Sa fie smeritd, sd recunosti cd esti pdcdtos.
3. Sa fie adevdratd, fdrb minciund si incercarea de a justifica pdcatul, sd nu spui mai putine
pdcate decat ai fdcut si nici mai multe, ci numai pe cele pentru care te mustrd cugetul. Si
pururea sd te os6ndesti numai pentru tine.
4. Marturisirea sd fie c6t mai grabnicd, adicd cum ai pacdtuit si si alergi la duhovnic.
5. SA fie cu rusine adicd sd te smeresti si sd te cdiesti cd ai m6hnit pe Dumnezeu si ai
vdtamat sufletuitau gi al aproapelui tau. Pentru cd rusinea este o parte a pocdintei.
6. Marturisirea sd fie intreagd, adicd sa nu ascunzi nimic ca sd mai spui altui duhovnic.
7. Sa fie lamuritd prin cuvinte intelepte si asezate.
B. Sd fie tainicd, sd nu audd altcineva, cdci cine destainuieste taina altuia pdcatuieste greu.
9. Marturisirea sd fie tdnguitoare, cu lacrimi si intristare in inimd, cu urd impotriva pdcatului,
cu hotdrdre sd nu-l mai faci. Sa fugi de locul si persoana cu care ai cdzut in pacat. Iar de nu vei
face asa, pocdinta ta nu este adevdratd si nici primita de Dumnezeu.
l$. Trebuie sd fii gata de primirea canonului, gi sal faci c6t mai grabnic" Iar dacd ai uitat sa
te spovedesti pentru vreun pdcat de moarte din nepdsarea ta, nu esti desavarsit iertat.
in ,,Mirgaritarele Sf6nfului Ioan Gurd de Aur", glsim scris asa: ,,inainte de a merge la
spovedanie, cerceteazi-ti constiinta ta mult si vezi ci sunt greseli mici care de multe
ori pot deveni mai vitimXtoare ca cele mari. Scrie clar tot ce ai gresit, cauti un preot
duhovnic iscusit si nu lesne iertitor, c5ci nici un duhovnic intelept nu va nesocoti
canoanele Sfintilor Pirinti. Si mirturisindu-te, cere singur canonul cuvenit si fi-l
indatd, cXci nu-ti stii ceasul mortii. DacX iti de voie sX te impXrt5sesti, inci nu te grdbi,
cX foc este si arde".

& ,,Daci n-ar fi pociinta n-ar fi nici cei cesem 6ntuiesc" (Avva Isaia).
6 ,,A nu-ti recunoaste pXcatele insearnni sX ti le inmultesti. Cel ce picituieste
si se laudd cu picatul pdcituieste de doui ori. Este de condamnat nu at6t sivdrsirea
'
pXcatului cdt nerusinarea de dupi pXcat" (Sfdntul Ioan Curd de Aur).
&,,DacX sufletul sevainvinovitiinaintea Domnului, Domnulil va iubi" (Awa Pimen).
6 ,,Cel ce este nemultumit de sine insusi se afl6 pe calea cea bund si poate si
astepte iertarea picatelor" (Fericitul Augustin).
& ,,Cine se indreptiteste se desparte de pocdinti" (Avva Isaia).
@ ,,Nimeni nu este atdt de bun si de milostiv ca Domnul; dar pe cel ce nu se
pociieste nici El nu-l iartd" (SfdntuiMarcu Ascetui).
S ,,Dumnezeu care e Sfhnt, Unul, Firi de picat, n-a crutat pentru tine pe Fiul
siu Unul niscut, iar tu, un picdtos nenorocit care nu te pociiesti, nu ai mili de tine
insuti?" (Sfantul Efrem Sirul).
S ,,Vezi sd'nu-ti pui pociinta in minte de abia atunci cdnd nu va rnai fi vreme si
toc decit numai pentru deznidejde" (Sf6ntul Isidor Pelusiotul).
 O ,,socoteste postul drept arm5, rugiciunea - perete si lacrimile - baie" (Sf6ntul
Nil Sinaitul).
@ ,,Dumnezeu de obicei se intoarce nu atit din fata celor ce picituiesc cf,t din
fata celor ce f6cdnd pEcatul nu se intristeazfl" (Sfdntul Ioan Gura de Aur).
6 ,,De va cddea cineva in vreo greseal5 si nu se va intrista pe misura ei atunci
usor va cddea in aceeasi curs5" (Sfantul Marcu Ascetul).
$ ,,Plansul t6u sb corespund6 cu picatele tale. Daci a ta c5dere Ru este mare,
iti sunt de ajuns lacrimile. DacI cXderea ta este mare, pldnsul s5-ti fie un rdu de
lacrimi. Dar dac5 esti curat trnprumutX-ti lacrirnitre altuia si plingi pentru fratele t6u.
insX, de-am pldnge noi m5car si numai pentru pdcatele noastre'o (Sfdntul Ioan Pustnicul).
S ,,Fericit este omul pe care il vei centa, Doarnne, si prin legea Ta il vei invdta pe
el, ca sX-l linistesti pe el in zile rele... (Psaim 93: 12-13).
Sfflntul Chiril al ler.usalimului afirm5 datoria p[cltogilor de a se poc[i qi sarcina
preolilor, succesori ai Sfin{ilor Apostoii, de a-i ierta sau excomunica. El spune c5: ,,timpul de fati
este timpul mXrturisirii".
Sfiintul ltrpifaniu admite o singurl renastere, o singuri Foc[infa perfecti care e Bofezul.
D:icd totuqi cineva rlai pdcdtuie qte dup[ Botez, uqa rnAntuirii nu este inchis[ penttu el, avdnd putin{a
curSlirii prin Pocainld.
Sfintul loan Stfirarul, in cartea sa ,,Scar:a", la a patra treaptil a s-uirii spre cer scrie cf,:
noFXrE Spovedanie nul este iertare de p5cate".
SfflmterI Atamasie Sinaitrxl. patrialhul Antiohiei, vortrind despre preg[tiiee dernnipeirfiru
Cuminecare prin Spovedanie, spune: ,,1!fl[Srturiseste-ti lui Dumnezeu, prin preot, picatele
tale".
Sfflmtlul Hqran llarmascEafin scrie: ,,Pocdinta este intoarcerea, prin ascez6 si
osteneli, de la starea cea contra naturti la starea naturatrd sfi de Ia diavurl la
Durnnezeu". DupE acelasi Sfint PSrinte, Pocdinia are'dil. caracter cui:[fitor ca si Bctezul. Prinnul
botez a fost prin potop, al doilea prin mare si nor, aE trei[ea cel prin Lege, al patrulea a fost
botezrrl pociiintei SfAirtului Ioan Botezitorul, aE cincilea Botezul M6ntuitorului, al saselea prirr
Por:tiinfii si lai,rimi, aE saptelea prin singe si mticenicic.
Sf&rrtwfl Ssran Gaxrfi d* Aenu"-. incii ?nainte rle a se preoti, spune tiespre PocdintE-, intemeii:t
pe rle lexte si pilde bihlice: ,,F&ee6"uI sm$el!& nuflef,utrr Sryef,}lt$&B ffite Eav*Br de x,,f,4$6.
a*
trn FclcXint5 se iart* eei maE mari p#cXtosi - l\abucudonosor, Ahab, F,ta*ase, David,
*nlsium, fiul risipitor, incestuosuE. niniv&tenii - si eele cnai flnari p5cate, spovedite cu
lace"imi urrnate de irnbunEtXtErea vietii. IatE ce #rare este vip'Eutea Foefiimteloo"
S€&xaSulI Sr.igorie rfe Naziermz nurneste Pociin]a ,,Beitezu] iacrixfliloro*"
SfSxef,Ed Grigorie al B{"y-ssei urinind inr,[titura Sfin{ilor P5rinli despre Pocf,inla se
adle:;eazI ueniten{ilcr gi-i cheainri la trata*rr:nt duhovnicesc. E,l spune cX preotui se ?ntristeaz[ ele
pScatui fiutrLii s5u duhovnicesc, asa crrnl s-a iniristiit lacob la veclerea hainei iubituiili sin fiu lcsif"
l'rebuie si r,[ incredeli in cel ce v-a niscut in Dumr:ezeri mai mult dec6t in cei ce v-au n5.sci-tt trupeste.
Descoperi{i-i cu indr[znealh secretele ceLe inari, descoperiti-i taineie sufletuiurv'osttr, precum se
rie scoperl doctorului rlnile cele mar secrete. El va purta gr4a de sinitatea vcastrE"
Sffi.mtwE Efren*r $ir.u[ spuue: ,,Ornul, prin p*cat, isi ia pe urnrreri sancini grele de
purtat, dar toate !e poate usura prin Foc6intf,. CE ?ntru noi (preotEi) est* a lega si a
dezlega. Iar a lui Dumnezeu este a lerta celor ce cad imaintea E-ui. Fiicatele prEm
Fecdint6 se currn6. Prin Pocdint* ajungern in societatea sfintilor, eXci Foc$inta este
ctlttorie prirn usa cea strf,rntE, spre viata de veci. Vrernea Foc6intei este viata
pimdnteascd. Aici si acurn si ne poc6irn".
BfAn{,uI Atanasie eel itfare spune: ,,Toate pdcatele s5v6rsite dupi Botez se
iartd prin Pocf,inti. DupE cum ornul botezat de preot se lunnineazi prin harutr Duhului
 Prilhiree
&f;inp
Lep[duffi nigfrt|mrm
dssin$
ds cins -'
s
ffii"*m
&
Drynaeml
6&dul nudsftmsr
c{rd
Hilejtk
Drsgffi Ttc*o*

Un om cu credin![ in Dumnezeu se va lepdda de sine, adicd de duhul lurnii gi astfel avAnd

duhul lui Ilristos Ei disprefuindu-se pe sine atunci cAnd pdc6tuieste cu sau fbr[ voie va ajunge la
prih[nirea de sine, la infrinare si la ascultare de cei mai mari iar aceste doud virtuli duc la smerenie. Un
om credincios va avea fricd de Dumnezeu, se va poc6i iar poc[infa ii va aduce ascultarea, infrAnarea si
gAndul la moarte care duc la smerenie, iar lacrimile la rugdciune curat6. Omul cu nddejde in Dumnezeu
va avea dragoste qi poc[in!6. Dragostea atrage dupi sine instr[inarea de tot ce este rdu, nepl5cut lui
Dumnezeu. instrlinarea I sine tdeereaiar t6cerea duce une curatd.

Cel ce se pocIieste p6catele chivernisitorului tainelor lui Dumnezeu,

adicd preotului slu duhovnic, iar nu oricui se va intAmpla" Scopul iubirii dumnezeiesti fa{d de cei p6cdtoEi
este v5dit prin cuvintele lui Dumnezeu prin gura proorocului: ,,Spune-te: Precum este adevirat
ci Eu sunt viu, tot aEa este de adevirat cX Eu nu voiesc moartea picitosului, ci ca
 -!

picitosul si se intoarcX de la calea sa si sE fie viu. intoarceti-v5, intoarceti-vd de Ia

cdile voastre cele rele! " (lezechiel 33:1 1). Deoarece mijloacele de indreptare trebuie sf, fie potrivite
cu pf,catnl si si se aduc5 roade vrednice de pociin{5, dupd cele ce sunt scrise: ,,Faceti, dar, roade
vredmice de pocXintX" (Luca 3:8), ca nu clllrva lipsind roadele, s[ fim lovili de arneninlare, c6ci s-a
zis: ,,Orice pom care nu face road6 bun6 se taie si se aruncX in foc" (l-uca 3:9). De aceea
mf,ffurisirea pf,catelor s[ se facS inaintea acelora cdrora le este incredir4atd iconomia tainelor lui Dumnezeu.
Asa stim c[ clin vechime cei ce se pociiau la fel fEceau inaintea Sfinlilor. in Evanghelie e scris cf,-si
mf,fturiseau pdcatele lui Ioan Botez6torul (Matei 3:6), iarmai tdrziu inaintea Apostolilor, care ii si botezau
(Faptele Apostolilor 19: 1 8). Dumnezeu il cheam6 pe om la vesnicie. Iat[ Dumnezeu spune prin cuvilitui
ploorocului: ,,Ci doud rele a fdcut poporul Meu: pe trfline, izvorul apei celei vii, M-au
p5rXsit, si si-au sXpat fdntdni sparte care nu pot tine ape" (ieremia 2:3)"
Sunt poticneli din care cu anevoie omul se ridicd ;i deznldejde clin care cu anevoie iese omul.
Cele noui Fericiri rostite de M6ntuitorul nostru Iisus Hristos (Matei 5: 1- 12). sunt tot atitea trepte cStre
de sdvdrsire. Fericirile sunt calea poc5inlei. Poc[in{a este o cale pe care o numim anevoioas6 si ea este
calea cea ingust[, este cu ristignire qi cn durere. Psalmul 50, care este un psalm de pociinld, cu at6ta
putere e ste scris si un asemenea sentiment de poclin{6 se aflI in el incAt si acunt, cAnd il citeste cineva,
vriijmasi.rl neamrilui omene sc, diavohil, trernuri si se insp5imAntf,, nesuferind puterea lui.

Chip,-rl il in noi, dar asemlnarea unde este? Pocdinla este intoarcere de ia moarte la viat5.
a..zem
Pocfunla incepe numai in m6sura in care avem harui Duhului Sfint, fiindca ontul, fiind ?n intuneric si
neclm.osc$lrd 1umin5, nri stie ce este iumina, dar nici inhinericul. Nurnai in m[sura in care lumina hamlui
ciesciride iuleiegerea inimii omului, omul este in stare s,1vad[ rnai intAi intunericrtl iu care zace. Numai
.,,izlncl diferenla intl'e hu:rina adevdrat[ si intuneric putern spune ci vedetn in cAt intuneric z5cem"
 @uhyt rodinciog,
Pocdinla este unul din mijloacele pe care Biserica M6ntuitorului le pune la indemina crestinilor
pentru a se curS{i de intin6ciunea p[catelor. Cu alte cuvinte este o cale de
curilire sufleteascf,. Dupf, cum microbii bolilor otr[vesc hupui, la f'el microbii
p[catelor otrbvesc sufletul omului gi dup6 cum trupul nu se poate irnpf,ca cu
boala, la fel sufletul nu se poate impf,ca in nici un chip cu otrava p5catului.
Leacul de curl{ire si isp[qire a pS.catului este Pocdinla. Pociinia este lfaina
in care Dumnezeu iart[ prin preotul duhovnic p[catele crestiniior care se
ciiesc since r si le mdrturisesc inaintea preotului. Pocdinla este dupd Silntul
Ioan Damaschin, ?ntoarcerea dintru cel afarf, de fire, 1a cel dupS fire, gi de la
diavol la Duinnezeu prin nevoinld si osteneal[. Pocdinla ca Tain[ a tbst
anrin{atf, si instituit[ de c5tre MAntuitorul care a vestit-o atunci cAnd a spus
SfAntului Apostol Petru: ,,Si iti voi da cheile impiritiei cerurilor si
orice vei lega pe pdmdnt va fi legat si in ceruri si orice vei
dezlega pe pdmdnt va fi dezlegat si in ceruri" (Matei 16:19). De
asemenea a anun{at Foc6in{a ca lain6, atunci c0nd le-a spus tuturor
Apostolilor Sii: ,,Adevirat, adevirat, grXiesc voui oricdte veti lega pe pdmintn vor fi
Iegate ;i in ger si oric6te veti dezlega pe pimint vor fi dezlegate si in cer" (Matei
18:18) qi a instituit-o dupd invierea Sa , capeuna din roadele invierii Sale, cdndardtdndu-se Apostolilor
S[i, le-a zis: ,,Luati Duh Sf6nt, cdrora veti ierta picatele, Ie vor fi iertate si clrora Ie veti
tine, tinute vor fi" (loan 20:22-25). Al[turi de post Ei rug[ciune, Poc[infa este un mijloc pe care
Dumnezeu ni l-a dat ca sd ne putem indrepta qi s[ ne ardtbminaintea fe{ei Sale ca fii iubitori gi ascultdtori.
Trebuie sd ne poc[im pentru cd qtim c[ suntem pdc[toqi.Cu voie sau fbrd de voie,'cu Etiin!6 sau cu
neEtiin![, to]i gregim ?nffia lui Dumnezeu,to\i cdlc6m poruncile sale. Poc6in{a marcheazd o etapd
hot5rAtoare in cresterea duhovniceascd. Ea se produce ?n via{a omului fie atunci cAnd, brusc ) ca o
strIfulgerare, inlelege semnificafia hotlrAtoare a credin[ei pentru soarta lui veEnic[, ca gi pentru viala de
zi cu zi,fie cf, se leapdd[ de necredinla sa de mai inainte sau de erezie,cdnd iqi d5 seama de marele pdcat
pe care l-a frcut lep[dAndu-se de credin{a creqtin ortodox[. Poc6inla se manifestd de asemenea ori de
c0te ori, mai apoi, omul simte cdapdcdtuitcufapta, cu cuvdntul ori cu g6ndul.
,,Eu mi pot pocii in ceasul mortii", spununii. Cu o asemenea pocflintfl s-ar putea sI ne
ducem in iad. Dac[ nu aducem pocf,inff, decfft pe patul mortii, atunci putem spune ci nu nol
pfirfiSfm lfieatele, cl ele ne pfir:f,scce pe nol. Trebuie sI ne temem ca la cel neputincios
si nu fie si poclinfl neputincioas5, iar Ia mur:lbund - pocelnf6 moart6. tn ceasul mor[ii
nu mai ai putere s[ faci binele; dacd nu l-ai fbcut in wemea vie]ii. Dup[ cum este indoielnic penku cei ce
plutesc pe ape, dacf vor fi salva]i cAnd se afldla gura unei prlp[stii, tot asa de indoielnicd este mflntuirea
pentru un pf,c[tos cflnd acesta se afld la por{ile sau gura mortji. Cdnd dar vorn fi mai buni? S[ ne indrept6m
cdt mai este timp! Un peste, fiind inc5 in apd, dac[ rupe plasa in care a fost ademenit si inoat[ spre
adAncul apei, atunci el e salvat. Dar dacd plasa a fost scoasd pe malul uscat atunci nu mai este pentru el
vreo salvare.Tot asa si noi, ne putem salva atdta vreme cAt ne afl6m in viala de aici, pdn6 cdnd rnai avem
putere giputin{5 sd aruncf,m de pe noi greutatea pdcatelor si s[ mostenim vesnica mdntuire. Trebuie s[
lucr5m c8t este ziud, cdt este viala de acum, c[ci de va veni noaptea, adic[ moartea, atunci nimeni nu mai
poate lucra. Dacd amcSlcat poruncile lui Dumnezeu, ne-am murdlrit haina detabotez. SE imitdm pocdinfa
lui David si a altor Sfinfi, sd ar5t[m prin tot felul de fapte gi cuvinte o adevdratdpocdin\d,pentru aatrage
asupra noastrS dami Duhului Sfdnt, strigAnd din tot sufletul, cit mai des posibil:

Bibliografie: Eiblia, il.I.B.M., Bucuresti, 1994; Viapa pdrintelui Nieodim Mdndild, vol.l, Editura Agapis, Bucure;ti,
2005; Arlrim. Heruvim Karambelas, Pririnli duhovniceqti contemporani de la tr{unteleAthos, EdituraDeisis, Sibiu, 1997:
SfAntul Vasile cel Mare, Sfantul Pahomie qi Sf6ntul Casian, Rdnduielile vielii manah*leoEditura Sofia, Bucure;ti, 2005:
Putericul SarovuluinEditura Egumeniqa, Gala{i, 2005; Preot Ilarion Felea, Pocdinla,Editura Scara, Bucuresti, 2000.