Şerban Drugaş, Biserica Una Sfântă, „Dumnezeu zelos”, 03.01.2009, Oradea, pag. 4.

Pentru cei care consideră că traducând în română „Dumnezeu zelos” am rezolva problema, trebuie să spunem
că ζηλόω şi derivatele (ζήλωμα; ζήλωσις ; ζηλωτής ; ζηλωτός, ή, όν) au, într-adevăr sensul de „a avea ardoare, zel”, dar
şi „a fi gelos”, precum şi intrări în zona semantică „invidie”-„invidiat”, „fanatism” etc. De asemenea, în ebraică, verbul
‫ אנּ ָָק‬înseamnă atât „a fi gelos, zelos, invidios”, în timp ce adjectivul / adverbul ‫ ַקנָּא‬înseamnă „gelos” şi se foloseşte
special în sintagma „Dumnezeu gelos”. Vulgata redă zelotes, adică „gelos” sau „care iubeşte cu zel”. În King James
Version Bible se traduce jealous nu zealous. Biblia Franceză Martin traduce jaloux. Biblia Cornilescu traduce gelos.
Textele:
- Ieş. 20,5: -‫ֵשׁים וְ עַ ל‬ ִ ‫שׁלּ‬-‫ל‬
ִ ַ‫בָּ ִים ע‬-‫פּ ֵֹקד עֲוֹוֹן ָאבֹת עַ ל‬--‫ ֵאל ַקנָּא‬, ‫ כִּ י ָא ֹכִ י יְהוָה אֱ הֶ י‬:‫ וְ ל ֹא ָתעָ בְ דֵ ם‬,‫ת ְשׁ ַתּחֲ וֶה לָהֶ ם‬-‫ֹא‬
ִ ‫ד ל‬
‫שׂ ְָאי‬ ִ οὐ προσκυνήσεις αὐτοῖς οὐδὲ μὴ λατρεύσῃς αὐτοῖς· ἐγὼ γάρ εἰμι κύριος ὁ θεός σου, θεὸς ζηλωτὴς
ֹ ‫ ְל‬,‫רבֵּ עִ ים‬.;
ἀποδιδοὺς ἁμαρτίας πατέρων ἐπὶ τέκνα ἕως τρίτης καὶ τετάρτης γενεᾶς τοῖς μισοῦσίν με; «(4Să nu-ţi faci chip cioplit...)
5
Să nu te închini lor, nici să le slujeşti, că Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc pe
copii pentru vina părinţilor ce Mă urăsc pe Mine, până la al treilea şi al patrulea neam»/
- Deut. 4,24: ‫ ַקנָּא‬,‫ ֵאל‬:‫ ֵאשׁ אֹכְ לָה הוּא‬, ‫כד כִּ י יְהוָה אֱ הֶ י‬.; ὅτι κύριος ὁ θεός σου πῦρ καταναλίσκον ἐστίν, θεὸς
ζηλωτής.; «Căci Domnul Dumnezeul tău este foc mistuitor, Dumnezeu gelos.»/
- Deut. 5,9: ‫וֹתי‬ ָ ‫ וּ ְלשׁ ְֹמ ֵרי מצותו ) ִמצְ וֹ‬,‫ ְלאֹהֲ בַ י‬--‫ לַאֲ לָפִ ים‬,‫)ט וְ עֹשֶׂ ה חֶ סֶ ד‬.; οὐ προσκυνήσεις αὐτοῖς οὐδὲ μὴ λατρεύσῃς
αὐτοῖς, ὅτι ἐγώ εἰμι κύριος ὁ θεός σου, θεὸς ζηλωτὴς ἀποδιδοὺς ἁμαρτίας πατέρων ἐπὶ τέκνα ἐπὶ τρίτην καὶ τετάρτην
γενεὰν τοῖς μισοῦσίν με...; «Să nu te închini lor, nici să le slujeşti, căci Eu Domnul Dumnezeul tău sunt Dumnezeu
gelos, Care pedepseşte vina părinţilor în copii până la al treilea şi al patrulea neam pentru cei ce Mă urăsc.»/
- Deut. 6,15: ‫ מֵ עַ ל פְּ ֵי הָ אֲ דָ מָ ה‬, ‫יד‬ ְ ‫ וְ ִה ְשׁ ִמ‬, ָ‫ בּ‬, ‫יְהוָה אֱ הֶ י‬-‫יֶחֱ ֶרה ַאף‬-‫ פֶּן‬: ֶ‫ בְּ ִק ְרבּ‬, ‫טו כִּ י ֵאל ַקנָּא יְהוָה אֱ הֶ י‬.; ὅτι θεὸς
ζηλωτὴς κύριος ὁ θεός σου ἐν σοί, μὴ ὀργισθεὶς θυμωθῇ κύριος ὁ θεός σου ἐν σοὶ καὶ ἐξολεθρεύσῃ σε ἀπὸ προσώπου τῆς
γῆς.; «Ca să nu se aprindă mânia Domnului Dumnezeului tău asupra ta şi să nu te piardă de pe faţa pământului, că
Domnul Dumnezeul tău, Care se află în mijlocul tău, este Dumnezeu gelos.»/
- Iosua 24,19: ‫יִשָּׂ א‬-‫ ל ֹא‬,‫קנּוֹא הוּא‬-‫ל‬ ַ ‫ ֵא‬:‫ הוּא‬,‫אֱ ִהים ְקד ִֹשׁים‬-‫כִּ י‬--‫יְהוָה‬-‫ ל ֹא תוּכְ לוּ ַל ֲעבֹד ֶאת‬,‫הָ עָ ם‬-‫יט וַיּ ֹאמֶ ר יְהוֹשֻׁ עַ ֶאל‬
ֵ ‫לְפִ ְשׁ ֲע ֶכם וּלְחַ טּ‬.; καὶ εἶπεν Ἰησοῦς πρὸς τὸν λαόν Οὐ μὴ δύνησθε λατρεύειν κυρίῳ, ὅτι θεὸς ἅγιός ἐστιν, καὶ ζηλώσας
‫ֹאותי ֶכם‬
οὗτος οὐκ ἀνήσει ὑμῶν τὰ ἁμαρτήματα καὶ τὰ ἀνομήματα ὑμῶν·; «Şi a zis Iosua poporului: “Nu veţi putea să slujiţi
Domnului Dumnezeu, căci El este Dumnezeu sfânt, Dumnezeu gelos şi nu va răbda nelegiuirile voastre, nici păcatele
voastre.»/
- Naum 1,2: ‫איְבָ יו‬ ֹ ְ‫ וְ וֹטֵ ר הוּא ל‬,‫ ֵֹקם יְהוָה וּבַ עַ ל חֵ מָ ה; ֵֹקם יְהוָה ְלצָ ָריו‬,‫ב ֵאל ַקנּוֹא וְ ֵֹקם יְהוָה‬.; Θεὸς ζηλωτὴς καὶ
ἐκδικῶν κύριος, ἐκδικῶν κύριος μετὰ θυμοῦ ἐκδικῶν κύριος τοὺς ὑπεναντίους αὐτοῦ, καὶ ἐξαίρων αὐτὸς τοὺς ἐχθροὺς
αὐτοῦ.; «Domnul este un Dumnezeu gelos, Domnul se răzbună, El cunoaşte mânia. Domnul se răzbună pe potrivnicii
Săi şi împotriva duşmanilor Săi stă neînduplecat».
Contextul ne arată de fiecare dată că este vorba de „gelozie”, adică „dragoste cu zel”. Zelul este al dragostei lui
Dumnezeu. El iubeşte impetuos. Dealtfel, teologia ne spune că dragostea lui Dumnezeu este infinită; de aceea ea poate
fi concepută ca „geloasă” fără a fi pătimaşă în sens omenesc: Dumnezeu nu vrea ca noi să iubim altceva mai mult decât
pe El, dar aceasta spre folosul nostru. El, fiind perfect, nu poate fi afectat de răutatea noastră. El „se mânie” pe noi sau
„este gelos” pe noi nu pentru că ar putea fi El afectat de vreo faptă a noastră, ci pentru că El cunoaşte paguba pe care o
avem noi atunci când ne depărtăm de El. Un text interesant apare la profetul Naum, în vr. 1,2-3: «Domnul este un
Dumnezeu gelos, Domnul se răzbună, El cunoaşte mânia. Domnul se răzbună pe potrivnicii Săi şi împotriva duşmanilor
Săi stă neînduplecat./ Domnul este îndelung-răbdător şi mult-milostiv, dar nepedepsit nimic nu lasă. În vifor şi în
furtună Îşi face loc, norii sunt pulberea de sub picioarele Lui». Aici se observă că „mânia”, „gelozia”, „răzbunarea” lui
Dumnezeu nu sunt de factură omenească, deoarece altfel nu ar fi compatibile cu atributele „îndelung-răbdător” şi „mult-
milostiv”. Dar dacă toate sunt gândite ca simboluri ale unor relaţionări cu lumea a fiinţei nepătimitoare a lui Dumnezeu,
atunci se înţelege că „gelozia” se referă la voinţa nepătimaşă a lui Dumnezeu spre binele nostru, ştiind că binele îl
putem avea doar în comuniune cu El; „mânia” se referă la respingerea păcatului, în om existând de asemenea „pofta” şi
„mânia”, adică atracţia şi respingerea, care sunt neutre moral în ele îsele, putând fi complet supuse raţiunii sau
dimpotrivă, împătimite. Dacă la om este posibilă evoluţia spirituală spre controlul raţional al poftei şi mâniei, cu atât
mai mult, echivalentul dumnezeiesc al acestor simboluri este deasupra oricărei patimi. Iar „răzbunarea” înseamnă la
Dumnezeu întotdeauna restaurarea dreptăţii, de multe ori, în limbaj biblic, răzbunarea însemnând şi răsplătirea unui
bine, nu doar pedepsirea unui rău. Mai mult, cât suntem în viaţa aceasta, o pedeapsă Dumnezeiască este, de fapt,
întotdeauna, prilejul unei noi şanse spre mântuire, cum a fost izgonirea din rai prilejul omenirii spre o nouă şansă, iar nu
o condamnare eternă fără scăpare.