Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psalmul 103
1
Al lui David.
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne,
Dumnezeul meu, Te-ai preamărit foarte! Întru cinste și
frumusețe Te-ai îmbrăcat,
2
[Te-ai] învăluit în lumină ca într-un veșmânt, ai întins cerul ca
pe un cort;
3
Cel ce acoperă cu ape cămările de sus ale Sale, Cel ce face din
nori carul Său, Cel ce umblă pe aripile vânturilor,
4
Cel care-i face pe îngerii Săi duhuri și pe slujitorii Săi, foc
arzător.
5
El am întemeiat pământul pe neclinirea lui: nu se va clătina în
veacul veacului.
6
Adâncul - ca o mantie veșmântul lui, peste munți vor sta ape.
7
De mustrarea Ta vor fugi, e glasul tunetului Tău se vor
înfricoșa.
8
Se ridică munți și se coboară câmpii spre locul pe care l-ai pus
lor temelie;
9
hotar ai pus, pe care nu-l vor trece, nici nu se vor întoarce să
acopere pământul.
10
Tu trimiți izvoare în văi: printre munți vor străbate ape,
11
vor adăpa toate fiarele câmpului; le vor primi asinii sălbatici
pentru a-și potoli setea.
12
Deasupra lor păsările cerului se vor sălășlui, din mijlocul
stâncilor vor da glas.
13
Tu adăpi munții din cămările de sus ale Tale, din rodul
lucrărilor Tale se va sătura pămîntul.
14
Tu faci să răsară iarbă pentru vite și verdeață în slujba
oamenilor, spre a scoate pâine din pământ;
15
și vinul bucură inima omului; spre a-și înveseli fața cu
untdelemn și pâinea inima omului o întărește.
16
Se vor sătura copacii câmpiei și cedrii Libanului, pe care i-ai
sădit.
17
Acolo vrăbiile își vor face cuib, iar casa cocostârcului stă
deasupra lor.
18
Munții cei înalți pentru cerbi, [iar] stânca, adăpost pentru
arici.
19
El a făcut luna pentru [arătarea] timpurilor; soarele și-a
cunoscut apusul său.
20
Ai pus întuneric și s-a făcut noapte: în ea vor ieșii toate fiarele
desișului -
21
pui de lei răcnind ca să prade și să caute de la Dumnezeu
mâncarea lor.
22
A răsărit soarele și s-au adunat și în vizuinile lor se vor culca.
23
Va ieși omul la lucrarea sa și la munca sa, până seara.
24
Cât s-au preamărit lucrările Tale, Doamne! Toate cu
înțelepciune le-ai făcut: s-a umplut pământul de făptura Ta.
25
Iată, marea cea mare și întinsă: acolo [sunt] târâtoare fără
număr, viețuitoare mici laolaltă cu cele mari;
26
acolo străbat corăbii, balaurul acela pe care l-ai plăsmuit să se
joace în ea.
27
Toate de la Tine așteaptă să le dai hrana la vreme potrivită.
28
Când le vei da, vor culege, când vei deschide mâna Ta, toate
se vor umple de bunătate;
29
dar, când Îți vei întoarce fața, se vor tulbura, le vei lua duhul
și vor pieri și în țărâna lor se vor întoarce.
30
Vei trimtie duhul Tău și se vor zidi și vei reînnoi fața
pământului.
31
Fie slava Domnului în veac! Se va bucura Domnul de
lucrările Sale.
32
Cel ce privește la pământ și-l face să se cutremure, Cel ce se
atinge de munți și ei fumegă.
33
Voi cânta Domnului în viața mea, voi cânta din strune
Dumnezeului meu cât voi fi.
34
Plăcută să-I fie glăsuirea mea, iar eu mă voi bucura întru
Domnul.
35
Să piară păcătoșii de pe pământ și cei fără de lege, încât să nu
mai fie!
Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul!
Psalmul 119
1
Cântare a treptelor.
Către Domnul, în strâmtoarea mea, am strigat și El m-a ascultat:
2
„Doamne, izbăvește sufletul meu de buzele nedrepte P: Binecuvântarea Domnului peste voi cu al Său Har şi cu a
și de limba vicleană!” Sa iubire de oameni, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii
3
Ce să-ți dea și ce să-ți adauge pentru limba vicleană? vecilor.
4
Săgețile Celui puternic, ascuțite, cu cărbunii [aprinși] din S: Amin.
pustiu. P: Slavă Ţie Hristoase Dumnezeule nădejdea noastră, slavă
5
Vai mie, că pribegia mea s-a lungit, m-am sălășluit printre Ţie.
corturile lui Kedar! S: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi
6
Mult a pribegit sufletul meu. pururea şi în vecii vecilor. Amin. Doamne miluieşte (de 3
7
Cu cei care urau pacea eram om de pace, [dar] de câte ori ori). Părinte binecuvântează.
grăiam cu ei, se războiu cu mine fără rost. P. Hristos adevăratul Dumnezeul nostru...
S: Amin.
Psalmul 120 P: Pentru rugăciunile sfinţilor părinţilor noştri Doamne
1
Cântare a treptelor. Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru miluieşte-ne şi ne
Ridicat-am ochii mei spre munți: de unde îmi va veni ajutorul? mântuieşte.
2
Ajutorul meu [e] de la Domnul care a făcut cerul și pământul. S: Amin.
3
Nu îngădui să ți se clatine piciorul nici să nu ațipească
păzitorul tău!
4
Iată, nu va ațipi, nici nu va adormi Cel care-l păzește pe Israel.
5
Domnul te va păzi, Domnul este adăpostul tău de-a dreapta ta.
6
Ziua soarele nu te va pârjoli, nici luna, noaptea.
7
Domnul te va păzi de orice rău, El îți va păzi sufletul.
8
Domnul va păzi intrarea și ieșirea ta de acum și până-n veac.
Psalmul 121
1
Cântare a treptelor.
Bucuratu-m-am când mi s-a spus: „În Casa Domnului vom
merge.”
2
Stăteau picioarele noastre în curțile tale, Ierusalime.
S: Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea pururea 3
Ierusalimul zidit ca o cetate, unde toți iau parte laolaltă.
lauda Lui în gura mea. 4
Căci acolo au urcat semințiile, semințiile Domnului, mărturie
pentru Israel, ca să laude Numele Domnului.
P: Mântuieşte Dumnezeule poporul Tău şi binecuvântează 5
Căci acolo s-au așezat scaunele de judecată, scaunele pentru
moştenirea Ta. casa lui David.
S: Pâinea cea cerească și paharul vieții, gustați și vedeți că e 6
Cereți cele ce sunt spre pace pentru Ierusalim și belșug pentru
bun Domnul. cei ce te iubesc!
7
Să fie pace în puterea ta și belșug între întăriturile tale!
P: Totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. 8
De dragul fraților mei și al apropiaților mei, am grăit pace
S: Amin. Să se umple gurile noastre de lauda Ta, Doamne, pentru tine.
ca să lăudăm slava Ta, că ne-ai învrednicit a ne împărtăşi cu
9
De dragul Casei Domnului Dumnezeului nostru am căutat cele
sfintele, cele fără de moarte, preacinstitele şi de viaţă bune pentru tine.
făcătoarele Tale Taine. Întăreşte-ne întru sfinţenia Ta, toată
ziua să ne învăţăm dreptatea Ta. Aliluia, Aliluia, Aliluia. Psalmul 122