VECERNIA MARE DIN 5 AUGUST 2022

Vineri seară: (†) Schimbarea la față a Domnului

PREOTUL: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna,

acum și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin, apoi:
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care
pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și
dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe
noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-
ne pe noi. (de trei ori, cu câte o închinăciune)
 Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește
păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează
și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește. (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Și acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău. Vie
împărăţia Ta. Facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea
noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă păcatele
noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri; şi nu ne duce pe noi în
ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.
PREOTUL: Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, a Tatălui şi
a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
Doamne miluiește (de 12 ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Și acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
Veniţi să ne închinăm împăratului nostru Dumnezeu!
Veniţi să ne închinăm  şi să cădem la Hristos, împăratul nostru
Dumnezeu!
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la însuşi Hristos, împăratul şi
Dumnezeul nostru! (făcând de fiecare dată o închinăciune)
Şi citeşte rar, cu glas lin şi dulce, PSALMUL 103
Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne Dumnezeul
meu, măritu-Te-ai foarte!
În strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat, Cel ce Te îmbraci
cu lumina ca şi cu o haină.
Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de
deasupra ale lui;
 Cel ce pui norii suirea Ta, Cel ce umbli peste aripile vânturilor;
Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc.
Cel ce ai întemeiat pământul pe temeliile lui şi nu se va clătina în
veacul veacului.
Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea Lui; peste munţi vor sta
ape.
De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa.
Se suie munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat pe
ele.
Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi nici nu se vor întoarce să
acopere pământul. Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul munţilor
vor trece ape.
Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea îşi vor
potoli.
Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor
da glas.
Cel ce adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul
lucrurilor Tale se va sătura pământul.
Cel ce răsari iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre trebuinţa
oamenilor;
Ca să scoată pâine din pământ; şi vinul veseleşte inima omului.
Casă veselească faţa cu untdelemn şi pâinea inima omului o
întăreşte.
Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit;
acolo păsările îşi vor face cuib.
Lăcaşul cocostârcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi adăpost
cerbilor, stâncile scăpare iepurilor.
Făcut-ai luna spre vremi, soarele şi-a cunoscut apusul său.
Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, când vor ieşi toate fiarele
pădurii.
Puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu
mâncarea lor.
 Răsărit-a soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile lor se vor culca.
Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara.
Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai
făcut! Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta.
Marea aceasta este întinsă şi largă; acolo se găsesc târâtoare,
cărora nu este număr, vietăţi mici şi mari.
Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se
joace în ea.
Toate către Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme.
Dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor
umple de bunătăţi.
Dar întorcându-Ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor şi se
vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce.
Trimite-vei duhul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului.
Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.
Cel ce caută spre pământ şi-l face pe el de se cutremură; Cel ce se
atinge de munţi şi fumegă.
Cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât
voi fi.
Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul.
Piară păcătoşii de pe pământ şi cei fără de lege, ca să nu mai fie.
Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.
Soarele şi-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric şi s-a făcut
noapte. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-
ai făcut!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în
vecii vecilor, Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule;
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule;
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!
ECTENIA MARE
 PREOTUL: Cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor
noastre, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru pacea a toată lumea, pentru bună-starea
sfintelor lui Dumnezeu Biserici şi pentru unirea tuturor, Domnului să
ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru sfântă biserica aceasta şi pentru cei ce cu
credinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu intră într-însa, Domnului
să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru Preasfinţitul Părintele nostru (Numele),
episcopul (denumirea eparhiei), pentru cinstita preoţime şi cea întru
Hristos diaconime, şi pentru tot clerul şi poporul, Domnului să ne
rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni,
pentru conducătorii ţării noastre, pentru mai marii orașelor și ai satelor
și pentru iubitoarea de Hristos armată, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru sfânt locaşul acesta, ţara aceasta şi pentru toate
oraşele şi satele şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc într-însele,
Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru buna-întocmire a văzduhului, pentru
îmbelşugarea roadelor pământului şi pentru vremuri paşnice,
Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru cei ce călătoresc pe ape, pe uscat şi prin aer,
pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei robiţi şi
pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
 STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru ca să fim izbăviţi noi, de tot necazul, mânia,
primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea,
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.

PSALMUL 140
Stihurile următoare se cântă pe glasul 4:
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! auzi-mă Doamne!
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul
rugăciunii mele, când strig către Tine. Auzi-mă, Doamne!
Să se îndrepteze rugăciunea mea, ca tămâia înaintea Ta; ridicarea
mâinilor mele - jertfă de seară! Auzi-mă, Doamne!
Stihurile următoare se citesc:
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul
buzelor mele!
Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi
dezvinovăţesc păcatele mele.
Cu oamenii cei ce fac fărădelege nu mă voi însoţi cu aleşii lor.
 Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra; iar untdelemnul
păcătoşilor să nu ungă capul meu.
Că încă şi rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor;
prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor;
Auzi-se-vor graiurile mele, că s-au îndulcit. Ca o brazdă de pământ
s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă iad.
Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am
nădăjduit, să nu iei sufletul meu.
Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce
fac fărădelege.
Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu, până ce voi trece.
PSALMUL 141
Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către
Domnul m-am rugat.
Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui
îl voi spune.
Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele.
În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie.
Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă
cunoască.
Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce caută sufletul meu.
Strigat-am către Tine, Doamne, şi am zis: Tu eşti nădejdea mea,
Tu eşti partea mea în pământul celor vii!
Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte.
Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult
decât mine.
Scoate din temniţă sufletul meu, ca să mărturisească numelui
Tău.
Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie.
Şi îndată se cântă:
STIHIRILE PE 8
 Stihirile Praznicului (a lui Cosma Monahul) – Glasul 4
Dintru adâncuri am strigat către Tine: Doamne, Doamne, auzi
glasul meu! (Psalm 129, 1)
Mai înainte de Crucea Ta, Doamne, muntele s-a asemănat Cerului
şi norul s-a întins ca un cort, schimbându-Te Tu la faţă şi mărturisit
fiind de Tatăl. De faţă era Petru cu Iacov şi cu Ioan, ca cei ce aveau să
fie împreună cu Tine şi în vremea vânzării Tale. Pentru ca văzând
minunile Tale, să nu se înfricoşeze de Pătimirile Tale, cărora
învredniceşte-ne pe noi să ne închinăm în pace, pentru mare mila Ta.
Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul rugăciunii mele. (Psalm
129, 2)
Mai înainte de Crucea Ta, Doamne, muntele s-a asemănat Cerului
şi norul s-a întins ca un cort, schimbându-Te Tu la faţă şi mărturisit
fiind de Tatăl. De faţă era Petru cu Iacov şi cu Ioan, ca cei ce aveau să
fie împreună cu Tine şi în vremea vânzării Tale. Pentru ca văzând
minunile Tale, să nu se înfricoşeze de Pătimirile Tale, cărora
învredniceşte-ne pe noi să ne închinăm în pace, pentru mare mila Ta.
De te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? Că
la Tine este milostivirea. (Psalm 129, 3-4)
Mai înainte de Crucea Ta, Doamne, suind pe Ucenici în muntele
Taborului, Te-ai schimbat la faţă înaintea lor. Cu razele puterii i-ai
luminat pe dânşii, dintr-o parte cu iubirea de oameni, iar din alta cu
puterea, vrând să le arăţi strălucirea Învierii. De aceea, învredniceşte-
ne şi pe noi în pace, Dumnezeule, ca un Milostiv şi de oameni Iubitor.
Pentru numele Tău Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a sufletul
meu spre cuvântul Tău, nădăjduit-a sufletul meu în Domnul. (Psalm
129, 5-6)
Mai înainte de Crucea Ta, Doamne, suind pe Ucenici în muntele
Taborului, Te-ai schimbat la faţă înaintea lor. Cu razele puterii i-ai
luminat pe dânşii, dintr-o parte cu iubirea de oameni, iar din alta cu
puterea, vrând să le arăţi strălucirea Învierii. De aceea, învredniceşte-
ne şi pe noi în pace, Dumnezeule, ca un Milostiv şi de oameni Iubitor.
Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii, să
nădăjduiască Israel spre Domnul. (Psalm 129, 6)
 În muntele Taborului schimbându-Se la faţă Mântuitorul, având cu
Sine pe Ucenicii aleşi, cu preaslăvire a strălucit, arătând Ucenicilor că
de vor străluci cu mulțimea virtuților, se vor învrednici şi de
dumnezeiasca slavă. Și vorbind împreună cu Moise şi Ilie, Hristos a
arătat că stăpâneşte peste cei vii şi peste cei morţi. Că Cel ce a grăit
de demult prin Lege şi prin Proroci este Dumnezeu, Căruia şi glasul
Tatălui din nor luminos L-a mărturisit, zicând: Pe Acesta să-L ascultaţi,
Care prin Cruce va prăda iadul şi va dărui morţilor viață veşnică.
Că la Domnul este milă, şi multă mântuire la El şi El va izbăvi pe
Israel din toate farădelegile lui. (Psalm 129, 7-8)
În muntele Taborului schimbându-Se la faţă Mântuitorul, având cu
Sine pe Ucenicii aleşi, cu preaslăvire a strălucit, arătând Ucenicilor că
de vor străluci cu mulțimea virtuților, se vor învrednici şi de
dumnezeiasca slavă. Și vorbind împreună cu Moise şi Ilie, Hristos a
arătat că stăpâneşte peste cei vii şi peste cei morţi. Că Cel ce a grăit
de demult prin Lege şi prin Proroci este Dumnezeu, Căruia şi glasul
Tatălui din nor luminos L-a mărturisit, zicând: Pe Acesta să-L ascultaţi,
Care prin Cruce va prăda iadul şi va dărui morţilor viață veşnică.
Lăudaţi pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L pe El toate
popoarele. (Psalm 116, 1)
Muntele care a fost oarecând întunecat şi acoperit cu fum, acum
este cinstit şi sfânt, căci pe el au stat picioarele Tale, Doamne. Acolo
taina cea mai înainte de veci ascunsă, înfricoşătoaresa Ta Schimbare
la faţă, în vremea mai de pe urmă s-a arătat, lui Petru, lui Ioan şi lui
Iacov; dar ei neputând suferi raza feței Tale şi strălucirea hainelor Tale,
au căzut cu faţa la pământ, și de spaimă fiind cuprinşi s-au mirat,
văzând pe Moise şi pe Ilie vorbind împreună cu Tine de cele ce aveau
să Ți se întâmple Ție. Și glas de la Tatăl a mărturisit, zicând: Acesta
este Fiul meu Cel iubit, în Care am binevoit, pe Acesta să-L ascultaţi,
Care şi dăruieşte lumii mare milă.
Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în
veac. (Psalm 116, 2)
Muntele care a fost oarecând întunecat şi acoperit cu fum, acum
este cinstit şi sfânt, căci pe el au stat picioarele Tale, Doamne. Acolo
taina cea mai înainte de veci ascunsă, înfricoşătoaresa Ta Schimbare
la faţă, în vremea mai de pe urmă s-a arătat, lui Petru, lui Ioan şi lui
Iacov; dar ei neputând suferi raza feței Tale şi strălucirea hainelor Tale,
au căzut cu faţa la pământ, și de spaimă fiind cuprinşi s-au mirat,
văzând pe Moise şi pe Ilie vorbind împreună cu Tine de cele ce aveau
să Ți se întâmple Ție. Și glas de la Tatăl a mărturisit, zicând: Acesta
este Fiul meu Cel iubit, în Care am binevoit, pe Acesta să-L ascultaţi,
Care şi dăruieşte lumii mare milă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
A lui Anatolie - Glasul 6
Mai înainte închipuind Învierea Ta, Hristoase Dumnezeule, ai luat
pe trei Ucenici ai Tăi, pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan și în Tabor Te-ai
suit. Şi tu, Mântuitorule, la faţă schimbându-Te, muntele Taborului cu
lumină s-a acoperit, iar Ucenicii Tăi, Cuvinte, s-au aruncat cu fața la
pământ, neputând suferi a vedea Chipul cel nevăzut. Îngerii slujeau cu
frică şi cu cutremur, cerurile s-au spăimântat, pământul s-a
cutremurat, văzând pe pământ pe Domnul slavei.
PREOTUL rosteşte: Înţelepciune! Drepţi!
STRANA cântă:
Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui fără de moarte, a
Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase! Venind la apusul soarelui,
văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul
Duh, Dumnezeu. Vrednic eşti în toată vremea a fi lăudat de glasuri
cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viaţă; pentru aceasta, lumea Te
slăveşte.
PREOTUL: Să luăm aminte. Pace tuturor.
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Înţelepciune! Să luăm aminte!

STRANA: PROCHIMENUL MARE - Glasul 7

Dumnezeul nostru în cer şi pe pământ toate câte a voit a făcut.
(Psalm 113: 11)
Stih: La ieşirea lui Israel din Egipt, a casei lui Iacob dintr-un
popor barbar, ajuns-a Iuda sfinţirea Lui și Israel stăpânirea Lui. (Psalm
113: 1-2)
 Dumnezeul nostru în cer şi pe pământ toate câte a voit a făcut.
Stih: Marea a văzut şi a fugit, Iordanul s-a întors înapoi. (Psalm
113: 3)
Dumnezeul nostru în cer şi pe pământ toate câte a voit a făcut.
Stih: Ce-ţi este ţie, mare, că ai fugit și ţie, Iordane, că te-ai întors
înapoi? (Psalm 113: 5)
Dumnezeul nostru în cer şi pe pământ toate câte a voit a făcut.
Dumnezeul nostru în cer şi pe pământ toate câte a voit a făcut.
PAREMIILE
PREOTUL: Înţelepciune!
STRANA: De la Ieșire, citire: (24: 12-18)
PREOTUL: Să luăm aminte!
STRANA citește: Și a zis Domnul către Moise: „Suie-te la Mine în
munte şi fii acolo, că am să-ţi dau table de piatră, legea şi poruncile, pe
care le-am scris Eu pentru învăţătura lor!“ Atunci, sculându-se Moise
împreună cu Iosua, slujitorul său, s-a suit în muntele Domnului; Iar
bătrânilor le-a zis: „Rămâneţi aici până ne vom întoarce la voi. Iată
Aaron şi Or sunt cu voi; de va avea cineva pricină, să vină la ei“. S-a
suit deci Moise şi Iosua în munte şi un nor a acoperit muntele. Slava
Domnului s-a pogorât pe Muntele Sinai şi l-a acoperit norul şase zile,
iar în ziua a şaptea a strigat Domnul pe Moise din mijlocul
norului. Chipul slavei Domnului de pe vârful muntelui era în ochii fiilor
lui Israel ca un foc mistuitor. Şi s-a suit Moise pe munte şi a intrat în
mijlocul norului; şi a stat Moise pe munte patruzeci de zile şi patruzeci
de nopţi. (se încheie melodios)

PREOTUL: Înţelepciune!
STRANA: De la Ieșire, citire: (33: 11-23; 34: 4-8)
PREOTUL: Să luăm aminte!
STRANA citește: În zilele acelea Domnul grăia cu Moise faţă către
faţă, cum ar grăi cineva cu prietenul său. După aceea Moise se
întorcea în tabără; iar tânărul său slujitor Iosua, fiul lui Navi, nu
părăsea cortul. Atunci a zis Moise către Domnul: „Iată, Tu îmi spui: Du
pe poporul acesta, dar nu mi-ai descoperit pe cine ai să trimiţi cu mine,
deşi mi-ai spus: Te cunosc pe nume şi ai aflat bunăvoinţă înaintea
ochilor Mei. Deci, de am aflat bunăvoinţă în ochii Tăi, arată-Te să Te
văd, ca să cunosc şi să aflu bunăvoinţă în ochii Tăi şi că acest neam e
poporul Tău“. Şi a zis Domnul către el: „Eu Însumi voi merge înaintea
Ta şi Te voi duce la odihnă!“ Zis-a Moise către Domnul: „Dacă nu
mergi Tu Însuţi cu noi, atunci să nu ne scoţi de aici; Căci prin ce se va
cunoaşte cu adevărat că eu şi poporul Tău am aflat bunăvoinţă
înaintea Ta? Au nu prin aceea ca Tu să fii însoţitorul nostru? Atunci eu
şi poporul Tău vom fi cei mai slăviţi dintre toate popoarele de pe
pământ“. Şi a zis Domnul către Moise: „Voi face şi ceea ce zici tu,
pentru că tu ai aflat bunăvoinţă înaintea Mea şi te cunosc pe tine mai
mult decât pe toţi“. Şi Moise a zis: „Arată-mi slava Ta!“ Zis-a Domnul
către Moise: „Eu voi trece pe dinaintea ta toată slava Mea, voi rosti
numele lui Iahve înaintea ta şi pe cel ce va fi de miluit îl voi milui şi
cine va fi vrednic de îndurare, de acela Mă voi îndura“. Apoi a adăugat:
„Faţa Mea însă nu vei putea s-o vezi, că nu poate vedea omul faţa Mea
şi să trăiască“. Şi iarăşi a zis Domnul: „Iată aici la Mine un loc: şezi pe
stânca aceasta; Când va trece slava Mea, te voi ascunde în scobitura
stâncii şi voi pune mâna Mea peste tine până voi trece; Iar când voi
ridica mâna Mea, tu vei vedea spatele Meu, iar faţa Mea nu o vei
vedea!“ Deci a cioplit Moise două table de piatră, asemenea cu cele
dintâi, şi, sculându-se dis-de-dimineaţă, a luat Moise în mâini cele
două table de piatră şi s-a suit în Muntele Sinai, cum îi poruncise
Domnul. Atunci S-a pogorât Domnul în nor, a stat acolo şi a rostit
numele lui Iahve. Şi Domnul, trecând pe dinaintea lui, a zis: „Iahve,
Iahve, Dumnezeu, iubitor de oameni, milostiv, îndelung-răbdător, plin
de îndurare şi de dreptate, Care păzeşte adevărul şi arată milă la mii de
neamuri; Care iartă vina şi răzvrătirea şi păcatul, dar nu lasă
nepedepsit pe cel ce păcătuieşte; Care pentru păcatele părinţilor
pedepseşte pe copii şi pe copiii copiilor până la al treilea şi al patrulea
neam!“ Atunci a căzut Moise îndată la pământ şi s-a închinat lui
Dumnezeu. (se încheie melodios)

PREOTUL: Înţelepciune!
STRANA: Din Cartea a treia a Regilor, citire: (19: 8-16)
PREOTUL: Să luăm aminte!
 STRANA citește: Când a auzit Ilie aceasta, s-a sculat şi a plecat,
să-şi scape viaţa sa, şi a venit la Beer-Şeba, care este în Iuda, şi şi-a
lăsat ucenicul acolo. Iar el s-a dus mai departe în pustiu, cale de o zi,
şi s-a aşezat sub un ienupăr şi îşi ruga moartea, zicând: „Îmi ajunge
acum, Doamne! Ia-mi sufletul că nu sunt eu mai bun decât părinţii
mei!“ Şi s-a culcat şi a adormit acolo sub ienupăr. Şi iată un înger l-a
atins şi i-a zis: „Scoală de mănâncă şi bea!“ Şi a căutat Ilie şi iată, la
căpătâiul lui, o turtă coaptă în vatră şi un ulcior cu apă. Şi a mâncat şi
a băut şi a adormit iar.  Dar iată îngerul Domnului s-a întors a doua
oară, s-a atins de el şi a zis: „Scoată de mănâncă şi bea, că lungă-ţi
este calea!“ Şi s-a sculat Ilie şi a mâncat şi a bătut şi întărindu-se cu
acea mâncare, a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, până la
Horeb, muntele lui Dumnezeu. Şi a intrat acolo într-o peşteră şi a
rămas acolo. Şi iată cuvântul Domnului a fost către el şi i-a zis: „Ce
faci aici, Ilie?“ Iar Ilie a zis: „Cu râvnă am râvnit pentru Domnul
Dumnezeul Savaot, căci fiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au
dărâmat jertfelnicele Tale şi pe prorocii Tăi i-au ucis cu sabia,
rămânând numai eu singur, dar caută să ia şi sufletul meu!“ A zis
Domnul: „Ieşi şi stai pe munte înaintea feţei Domnului! Că iată Domnul
va trece; şi înaintea Lui va fi vijelie năprasnică ce va despica munţii şi
va sfărâma stâncile, dar Domnul nu va fi în vijelie. După vijelie va fi
cutremur, dar Domnul nu va fi în cutremur; După cutremur va fi foc,
dar nici în foc nu va fi Domnul. Iar după foc va fi adiere de vânt lin şi
acolo va fi Domnul“. Auzind aceasta, Ilie şi-a acoperit faţa cu mantia
lui şi a ieşit şi a stat la gura peşterii. Şi a fost către el un glas care i-a
zis: „Ce faci aici, Ilie?“ Iar el a zis: „Cu râvnă am râvnit pentru Domnul
Dumnezeul Savaot, că au părăsit fiii lui Israel legământul Tău, au
dărâmat jertfelnicele Tale şi pe prorocii Tăi i-au ucis cu sabia; numai
eu singur am rămas, dar caută să ia şi sufletul meu!“ Şi a zis Domnul:
„Mergi şi întoarce-te pe calea ta prin pustiu la Damasc şi, când vei
ajunge acolo, să ungi rege peste Siria pe Hazael; Pe Iehu, fiul lui Nimşi,
să-l ungi rege peste Israel; iar pe Elisei, fiul lui Şafat din Abel-Mehola,
să-l ungi proroc în locul tău! (se încheie melodios)
ECTENIA ÎNTREITĂ (a cererii stăruitoare)
PREOTUL: Să zicem toţi, din tot sufletul şi din tot cugetul nostru
să zicem.
STRANA: Doamne miluiește.
 PREOTUL: Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinţilor
noştri, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta,
rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru Preasfinţitul Părintele nostru
(Numele), episcopul (denumirea eparhiei), pentru sănătatea și
mântuirea lui.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru binecredinciosul popor român de
pretutindeni, pentru conducătorii ţării noastre, pentru mai marii
orașelor și ai satelor și pentru iubitoarea de Hristos armată, pentru
sănătatea și mântuirea lor.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fraţii noştri: preoţi, ieromonahi,
ierodiaconi, diaconi, monahi şi monahii şi pentru toţi cei întru Hristos
fraţi ai noştri.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori
ai acestei sfinte biserici şi pentru toţi cei mai înainte adormiţi părinţi şi
fraţi ai noştri dreptslăvitori creştini, care odihnesc aici şi pretutindeni.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea,
mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui
Dumnezeu enoriaşi, ctitori şi binefăcători ai acestui sfânt locaş.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în
sfânta şi întru tot cinstită biserica aceasta, pentru cei ce se ostenesc,
pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce stă înainte şi aşteaptă de la
Tine mare şi bogată milă.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
 PREOTUL: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie
slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor.

STRANA: Amin, apoi citește rugăciunea

Învredniceşte-ne, Doamne, în seara aceasta fără de păcat să ne
păzim noi.
Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, şi lăudat
şi preaslăvit este numele Tău în veci, amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit întru Tine.
Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-ne pe noi îndreptările Tale.
Binecuvântat eşti, Stăpâne, înţelepţeşte-ne pe noi cu îndreptările
Tale.
Binecuvântat eşti, Sfinte, luminează-ne pe noi cu îndreptările Tale.
Doamne, mila Ta este în veac, lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu
vederea.
Ţie se cuvine laudă, Ţie se cuvine cântare, Ţie slavă se cuvine:
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
ECTENIA CERERILOR
PREOTUL: Să plinim rugăciunea noastră cea de seară Domnului.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Seara toată desăvârşită, sfântă, în pace şi fără de
păcat, de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Înger de pace, credincios îndreptător, păzitor al
sufletelor şi al trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de la
Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
 PREOTUL: Cele bune şi de folos sufletelor noastre şi pace lumii,
de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace şi întru pocăinţă
a o săvârşi, de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără durere,
neînfruntat, în pace şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui
Hristos, să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria,
cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă
înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pace tuturor.
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Capetele noastre Domnului să le plecăm.
STRANA: Ţie, Doamne.
PREOTUL rostește în taină Rugăciunea plecării capetelor:
Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai plecat cerurile şi Te-ai
pogorât pentru mântuirea neamului omenesc, caută spre robii Tăi şi
spre moştenirea Ta. Că Ţie, Judecătorului celui înfricoşător şi iubitor
de oameni, şi-au plecat capetele şi și-au supus grumajii robii Tăi, nu
de la oameni aşteptând ajutorul, ci nădăjduind în mila Ta şi dorind
după mântuirea Ta. Pe aceştia păzeşte-i în toată vremea, și în seara de
acum şi în noaptea ce vine, de tot vrăjmaşul şi de toată lucrarea cea
potrivnică a diavolului, de cugete deşarte şi de relele aduceri aminte.
după care, cu voce tare, rostește ecfonisul:
Fie stăpânirea împărăţiei Tale binecuvântată şi preaslăvită, a
Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.

STIHIRILE STIHOAVNEI PRAZNICULUI - Glasul 1

Cel ce a grăit de demult cu Moise prin închipuiri în Muntele Sinai,
zicând: Eu sunt Cel ce sunt de-a pururi, astăzi, schimbându-se la față
în Muntele Taborului, înaintea Ucenicilor, și-a arătat frumusețea cea
dintâi a chipului, care a ridicat întru Sine firea omenească. Și, unui dar
ca acesta, martori punând pe Moise și pe Ilie, a făcut părtași la veselie
pe cei ce mai înainte au vestit Învierea cea slăvită pe Cruce și
mântuitoare.
Stih: Ale Tale sunt cerurile și al Tău este pământul. (Psalm 88, 12)
Mai înainte văzând cu duhul venirea cea trupească la oameni, a
Unuia-Născut Fiului Tău, al lui Dumnezeu părinte David, de departe a
chemat la veselie făptura și, prorocind, a strigat: Taborul și Ermonul în
numele Tău se vor bucura. Că în acest munte suindu-Te, Mântuitorule,
cu Ucenicii Tăi, și la față schimbându-Te, ai făcut firea lui Adam iarăși
a străluci, mutând-o în slava și strălucirea dumnezeirii Tale. Pentru
aceasta, strigăm către Tine: Făcătorule a toate, Doamne, slavă Ție!
Stih: Taborul și Ermonul în numele Tău se vor bucura. (Psalm 88,
13)
Necuprinderea vărsării Tale de lumină, prin schimbarea la față și
prin neapropierea dumnezeirii, văzând-o în munte Apostolii cei aleși,
Hristoase, Cel ce ești fără de început, în dumnezeiască răpire a minții
s-a schimbat, și cu nor luminos împrejur străluciți fiind, au auzit glasul
părintesc, care întărea taina întrupării Tale. Că Tu însuți ești după
întrupare, Fiul Unul-Născut și Mântuitorul lumii.
Glasul 6
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
 Lui Petru și lui Ioan și lui Iacob, Ucenicilor Tăi celor aleși,
Doamne, astăzi în Muntele Taborului Ți-ai arătat slava chipului Tău
dumnezeiesc. Că au văzut hainele Tale strălucind ca lumina, și fața Ta
mai mult decât soarele. Și, nerăbdând a vedea strălucirea Ta cea de
nesuferit, au căzut cu fața la pământ, că au auzit glas, mărturisind de
sus: Acesta este Fiul Meu cel iubit, Care a venit în lume să mântuiască
pe om.

Acum liberează pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în

pace. Că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei
tuturor popoarelor; lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă
poporului Tău, Israel.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne

pe noi. (de trei ori, închinându-ne de fiecare dată)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte
păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează
şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău. Vie
împărăţia Ta. Facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea
noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă păcatele
noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri; şi nu ne duce pe noi în
ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.
PREOTUL: Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi mărirea, a Tatălui
şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.

TROPARUL PRAZNICULUI – Glasul 7

Schimbatu-Te-ai la față în munte, Hristoase Dumnezeule, arătând
ucenicilor Tăi slava Ta, pe cât li se putea. Strălucească și nouă,
păcătoșilor, lumina Ta cea pururea fiitoare, pentru rugăciunile
Născătoarei de Dumnezeu, Dătătorule de lumină, slavă Ție.
OTPUSTUL MARE
PREOTUL: Înţelepciune!
STRANA: Binecuvintează.
PREOTUL: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru,
totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin. Întăreşte, Dumnezeule, sfânta şi dreapta credinţă
a dreptslăvitorilor creştini şi Sfântă Biserica Ta în veacul veacului.
PREOTUL: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe
noi.
STRANA: Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită
fără de asemănare decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe
Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de
Dumnezeu, te mărim.
PREOTUL: Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră,
slavă Ție!
STRANA: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi
pururea şi-n vecii vecilor, Amin. Doamne miluieşte! Doamne miluieşte!
Doamne miluieşte! Părinte, binecuvinteză!
PREOTUL:  Cel ce în Muntele Taborului s-a schimbat la față întru
slavă înaintea Sfinților Săi Ucenici și Apostoli, Hristos, adevăratul
Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale
Sfinților slăviților și întru tot lăudaților Apostoli, ale sfinților, drepților
și dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana și pentru ale tuturor Sfinților,
să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, ca un bun și de oameni
iubitor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne
Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe
noi, ca un bun şi de oameni iubitor.
STRANA: Amin. (lung și melodios)