Cartea Lui Zamolxe

sau

neleapta Scriptur
sau

Noul tESTAMENT AL
DACILOR
2
CARTEA LUI ZAMOLXE
Proprietate public (Public Domain)
Ediia anului 2012
3

CRILE NELEPTEI SCRIPTURI

- n ordinea cuprinsului SIGLA TITLUL
PAGINA
VIE CARTEA
VIE
II
sau
CALEA LUI DUMNEZEU
5
NEM CARTEA NEMURIRII
sau
CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL FIUL
LUI DUMNEZEU
18
LEG CARTEA LEGII STRMOSESTI
sau
CALEA NELEPCIUNII LUI
ZAMOLXE
93
IUB CARTEA IUBIRII DE OAMENI
sau
CALEA LUI IISUS FIUL DACIEI
sau
EVANGHELIA DACILOR
128

Precuvntare
CARTEA LUI ZAMOLXE sau
NELEAPTA SCRIPTUR sau NOUL
TESTAMENT AL DACILOR este
cuvntul pe care Dumnezeu l-a transmis
neamului romnesc, de-a lungul
mileniilor, de la strbunii si tracii si
dacii pn n
zilele de azi. Acest cuvnt se revel n
timpurile de acum, pe care Dumnezeu lea
gsit bune, prin oamenii din neamul
romnesc care au primit nsrcinri
spirituale.
CARTEA LUI ZAMOLXE este o
chintesen a revelaiilor celor care au
reusit s

aduc la cunostin adevruri pentru a le

da mai departe urmasilor si lumii ntregi.
Autorul scrierii cuvintelor din aceast
carte, Octavian Srbtoare, a fost doar un
vas, al culegerii cunoasterii si revelaiei,
prin care au vorbit toi cei care au adus
neamului romnesc cuvntul Lui
Dumnezeu cu ajutorul Focului Viu. Prin
citirea
acestui cuvnt vom nelege c
Dumnezeu nu a prsit niciodat intrutotul neamul
romnesc care este poporul Lui
Dumnezeu. La aceste timpuri istorice a
sosit
momentul de a spune marile adevruri
care au fost ascunse mult timp de vlul
ntunericului. Omenirea se trezeste din
marile rtciri milenare, ci pe care a
apucat
din necunoastere.
CARTEA LUI ZAMOLXE este un
ndreptar tuturor religiilor lumii. Ea
serveste
drept cale a luminii tuturor popoarelor
lumii care de veacuri si milenii caut
drumul
divin. Cele patru pri componente,
CARTEA VIEII (VIE), CARTEA
NEMURIRII
(NEM), CARTEA LEGII
STRMOSESTI (LEG) si CARTEA
IUBIRII DE
OAMENI (IUB), sunt lucrri care zidesc
nelepciunea lumii, n esenele ei, prin
ideile fundamentale vieuirii omului.
Crile componente corespund unor ci
ale
cunoasterii divine asa cum se va vedea
din cuprinsul lucrrii, respectiv CALEA
LUI
DUMNEZEU, CALEA LUI ZAMOLXE
ARIANUL FIUL LUI DUMNEZEU,

CALEA NELEPCIUNII LUI

ZAMOLXE si CALEA LUI IISUS FIUL
DACIEI.
Revelaiile expuse sunt general valabile
tuturor celor care neleg c omenirea
evolueaz spiritual n cutarea drumului
ctre Dumnezeul Cel Adevrat. Proba
adevrului acestui drum sunt rezultatele
produse n viaa omului. Numai n acest
mod
trebuie acceptat veridicitatea unei
doctrine religioase si spirituale care se
zideste pe
credina n a cerceta nainte de a crede.
Neamul romnesc se va dovedi n timp a
fi marele deschiztor de drumuri divine
pentru toate popoarele lumii care se
strduiesc de milenii s-si gseasc
lumina
cluzitoare. Popoarele lumii vor lua
pild, dup neamul romnesc, si-si vor
scrie
crezuri care s le reprezinte identitar, si
astfel s-si sacralizeze istoria. Se elimin
astfel n umanitate neajunsurile care apar
datorit adoptrii credinelor altor
neamuri.
Asa s ne ajute Domnul Dumnezeu al
strbunilor neamului romnesc.
Aceast carte poate fi tradus n orice
limb pstrndu-se neschimbate
teonimele si
numele proprii prezente n acest
document original revelat.
29 noiembrie 2012, Ziua Lupului, lun
plin
5

CARTEA VIEII
sau
CALEA LUI DUMNEZEU
CAPITOLUL 1
Domnul trimite ngerii pe pmnt.
ngerii veghetori si pmntenii.

Nasterea uriasilor. Ene uriasul merge

n cer si vorbeste cu Domnul
Dumnezeu. Ene se ntoarce pe pmnt
cu nvturile divine. Urmasii lui Ene
si Zian.
1

Domnul Dumnezeu era n cerul Lui

de purpur alturi de ngeri, lucrtorii cu

lumina vie a sufletului Lui Dumnezeu.
2ngerii aveau mare putere si Domnul
Cel Preanaltul i-a trimis s fie veghetori
vieilor oamenilor pe pmntul pe care ei
l numeau Varanha.
3Si cnd s-au apropiat de Varanha,
ngerul Ram a vzut locuri plcute
privirii si au cobort acolo cu carele lor
de foc si ngerii au numit acele meleaguri
Ramania. 4Vremea era prielnic si ngerii
veghetori si luau hran din roadele
pmntului si din lumin.
5Apoi ngerii veghetori i-au cunoscut
si pe pmntenii acelor locuri, oameni
mici de statur si sfiosi la vedere. 6Si
ntr-o zi ngerul Ram le-a spus celorlali
ngeri: Hai s-i nvm pe oameni s
vorbeasc mai bine, cci acum limbajul
lor este prea simplu. 7Si asa ne vom
putea nelege bine cu ei. 8De atunci
ngerul Ram mergea adesea la oameni
sisi
spunea numele, Ram, iar ei repetau
Ram, Ram, Ram. 9Si treptat oamenii au
vorbit mai bine si au gsit cuvinte
potrivite pentru lucrurile pe care le
vedeau si pentru ceea ce fceau.
10ntreg pmntul era frumos si le-a
plcut ngerilor veghetori care mergeau
si n alte pri prin lume n masinile lor
zburtoare, numite vimane, carele de foc
care puteau s-i duc acolo unde vroiau.
11n unele locuri ngerii veghetori si-au

cioplit n piatr chipurile si au lsat

multe
din aceste pietre pe o insul, n marea
cea
mare, ca s rmn drept amintire, pentru
timpurile care vor veni, fiinrii ngerilor
veghetori pe pmnt.
12Cu timpul ngerii veghetori i-au
cunoscut mai bine pe oameni. 13Si-i
ajutau si i-au nvat multe lucruri bune
pe pmntenii care se mai mblnziser
si deveniser sntosi si fiicele lor erau
frumoase. 14Cci pmntenii triau mai
mult prin pesteri de frica animalelor
slbatice. 15Dar vzndu-i pe ngerii
veghetori c-i aprau de slbticiuni
pmntenii ieseau mai des la lumin.
16Asa ngerii au aflat de la oameni c zeii
lor cei mari erau Cerul si Pmntul. Iar
Cerul le era tat si Pmntul mam.
17Timpul a trecut si ngerii, copiii
cerurilor, au ndrgit fiicele oamenilor.
18Si si-au spus unii altora: A sosit
timpul s ne alegem femei din rasa
oamenilor si s avem copii cu ele. 19C
de aceea am venit noi aici, ca s
mplinim vrerea Domnului.
20Si fiecare dintre ei si-a luat cte o
femeie cum a voit si asa s-au apropiat ei
de ele si au trit cu ele. 21Si femeile
pmntene au nscut copii, biei si fete,
care s-au dovedit a fi oameni uriasi, de
nlime aproape ct erau ngerii de mari.
22Asa au aprut pe pmnt uriasii din
CARTEA VIEII

mpreunarea ngerilor veghetori cu

femeile pmntene. 23Si uriasii au fost
numii de unii atlani, de alii titani,
tartori, nesilimi sau rugmani, puternicii
vremii, zisi si stlpii pmntului. 24Ei au

nfruntat timpul, cci au avut vieile

lungi
si sntoase.
25Primul copil, care a crescut urias,
nscut de o femeie pmntean a fost
Ene, al crui tat era ngerul veghetor
Ram. 26Si Ene s-a dovedit a fi ager la
minte si a nvat s scrie si s vorbeasc
limba ngerilor si pe cea a pmntenilor,
care acolo n Ramania se numea prisca.
27Cu timpul ngerii le-au nvat pe
femei cum s vindece si le-au artat ce
arbori si ce plante, cu rdcinilor lor,
sunt bune pentru leacuri. 28Si i-au nvat
pe oamenii uriasi, copiii lor, si pe ali
oameni felurite mestesuguri, cci
ngerilor le erau toi dragi. 29De multe ori
ngerii aprindeau ruguri sacre si-i adunau
pe uriasi si pe oameni la ele ca s li se
deschid ochii n lumin.
30Domnul vroia s-l cunoasc pe Ene
uriasul, primul copil al ngerilor de pe
pmnt. 31Si Ene a mers la Domnul
Dumnezeu Cel adevrat care stia faptele
ngerilor veghetori care rmseser s
triasc acolo pe pmnt. 32n drumul lui
spre Domnul Dumnezeu, Ene a trecut
prin sase ceruri si a ajuns n cerul al
saptelea, acolo unde se afla Domnul.
33Cnd Preanaltul l-a vzut pe Ene l-a
privit ndelung si Ene s-a adncit n
lumina feei Lui Dumnezeu. 34Si Domnul
i-a vorbit lui Ene si l-a ntrebat despre
cele de pe pmnt, iar Ene I-a rspuns
bine.
35Atunci Domnul i-a zis lui Ene:
Pn acum ngerii au fcut multe lucruri
bune acolo n Varanha. 36Si asa ncet
ncet oamenii se vor nelepi si nu se vor
pierde n vrajbele dintre ei. 37Dar
smna ce au plantat-o ngerii n acesti

oameni va ncoli n timp. 38C mai trziu

pot veni vremuri de mare restriste pentru
pmnteni. 39Dar pn la urm va rsri
biruina. 40n acele zile, o ras neleapt
si binecuvntat, va cobor din nlimea
cerului si acei ngeri vor tri laolalt cu
fiii oamenilor. 41Si asa pmntenii vor fi
salvai, cci ei vor fi copii ai ngerilor.
42C noi aici n cerul de purpur veghem
oamenii de pe pmnt pn cnd vor
ajunge si ei ngeri cu puteri mari ca si cei
pe care i-am trimis Eu n Varanha. 43Si
cnd acestea se vor mplini atunci si
oamenii vor hldui prin lumi nestiute si
la mari deprtri si vor fi si ei ngeri
pzitori pentru alii care abia se ridic la
lumina nelegerii zeilor.
44Asa Ene a aflat despre planul Lui
Dumnezeu pe care L-a ntrebat: Cum va
veni rasa de ngeri ca s-i salveze pe
oamenii de pe pmntul de unde vin eu?
45Oare nu este de ajuns Doamne s
trimii spirite de lumin ca s se
ncarneze n oamenii de pe pmnt?
46Si Domnul a zis: Voi trimite si
spirite de lumin ca s pregteasc
venirea ngerilor salvatori n timpurile ce
vor urma. 47Ei vor fi ca si ngerii trimisi
acum printre oameni. 48La acea vreme
oamenii ce vor veni vor fi mai apropiai
de lumina Mea dect sunt cei de acum de
pe pmnt. 49Dar se vor nmuli fr
msur si se vor omor ntre ei n vrajbe
despre Mine si nelesurile lor gresite
despre lumea noastr a ngerilor. 50La
acele timpuri va fi mare durere pentru
oamenii de pe pmnt. 51Asta s-a mai
ntmplat de multe ori de cnd noi am
trimis ngeri veghetori si la ali oameni
care triau pe alte pmnturi printre
CARTEA VIEII

stelele nenumrate. 52Smna luminii

are nevoie de timp s ncoleasc n

ntunericul lumilor.
53Si Ene uriasul L-a mai ntrebat pe
Preanaltul: Doamne cum vor nelege
oamenii nvturile Tale dac ei nu au
lumina nelegerii n minile lor?
54Atunci Domnul i-a zis: ie i voi da
din strlucirea feei mele, ca atunci cnd
te ntorci pe pmnt oamenii s-i vad
faa si s se lumineze si ei. 55Si toate
nvturile cu care te trimit la ei sunt ca
ntr-o zi ei s aib strlucirea feei Mele
pe feele lor. 56Iar atunci cnd voi vedea
strlucire pe feele oamenilor atunci Eu
voi sti c strlucirea feei Mele s-a ntors
la Mine. 57La acel timp, care va veni,
pmntul va fi ca raiul. 58Dar va trece
vreme pn cnd voi vedea strlucind
faa Mea pe chipurile multora de pe
pmntul Varanha. 59Si zicnd Domnul
aceste cuvinte pe dat faa lui Ene uriasul
a strlucit ca soarele.
60Si Ene uriasul a mers n multe locuri
n cerul de purpur unde i-a vzut pe
ngeri si a cunoscut puterile lor si a aflat
multe taine.
61Odat Ene a vrut s stie despre toate
minunile pe care le cunoscuse acolo n
cer si L-a ntrebat pe Domnul: Doamne
iat c am putut s vd attea lucruri pe
care ochiul meu nu le credea a fi. 62De
unde vin ele? 63Cum a fost creat aceast
lume si cum va dispare vreodat?
64Atunci Domnul a vorbit: Toate cte le
vezi au aprut din lumina divin cea
mare care exist si n sufletele aflate n
lumin. 65Si lucrurile dispar tot n acea
lumin de dincolo de ochii ce privesc.
66Atunci Ene uriasul a ntrebat: Dar
cum Doamne, nu esti tu oare cel ce face
toate acestea? 67Nu esti tu oare lumina
cea mai mare? 68Domnul Dumnezeu a

rspuns: Eu sunt lumin n lumea creat

de mine n care hlduiesc scntei din
sufletul meu. 69Dar si Eu vin din lumina
cea mare, golul care este totul si plinul
care este nimicul. 70Si n nimicul cel
mare se afl si plinul cel mic, cci ele
misc n neclintire si stau neclintite n
freamt. 71Iar dac vei cltori n marele
gol sau n plinul cel mic tot acolo vei
ajunge. 72ncet ncet fiinele vor nelege
aceste vorbe si asa oamenii pot dobndi
puteri mari si asa si pot face lumile lor.
73C marele gol este plin de astfel de
lumi, fiecare cu Dumnezeul ei.
74Si a mai spus Ene: Vd Doamne c
ai un chip nici de brbat nici de femeie,
cum stiu eu c arat feele oamenilor pe
pmnt. 75Rogu-Te s m luminezi.
76Domnul a vorbit: Ceea ce vezi tu Ene
este si chip de brbat si de femeie pentru
nelegerea ta. 77C Eu sunt si Dumnezeu
si Dumnezeea, si cel care stie si cea care
d fiin.
78Ene uriasul a fost uimit de vorbele
Domnului pe care nu le-a priceput
ntrutotul
si a sperat c ntr-o zi le va nelege.
79Cnd a venit timpul ca Ene s se
ntoarc pe pmnt, Domnul Dumnezeu
i-a dat floarea vieii zicnd: Iat
simbolul floarea vieii s-l duci
oamenilor acolo pe pmnt. 80Din
aceast
floare a vieii, ei s-si fac crezuri cu
care s urmeze lumina spiritului Meu.
81Si Ene uriasul s-a ntors acas pe
pmnt si le-a spus, celorlali ngeri si
uriasilor si oamenilor, cele vorbite de el
cu Domnul. 82C Domnul l fcuse pe
Ene mai mare, peste toi uriasii si peste
oameni, dndu-i putere. 83Si faa lui Ene
era strlucitoare, cci Preanaltul i

dduse din strlucirea feei Lui, iar cei

care-l vedeau pe Ene si descreeau
frunile cu lumina Domnului.
CARTEA VIEII

Vorbele cele mai bune, pe care Ene

84

le primise de la Domnul Dumnezeu, le

avea scrise pe table, pentru oamenii de
pe pmnt, asa cum vzuse c erau scrise
pe tablele Domnului n cer.
85Si mai nti Ene le-a fcut cunoscut
ngerilor veghetori cele zece precepte ale
Domnului astfel: 86Eu sunt Dumnezeul,
Domnul Zeu al tu, tu omule s nu-i faci
domnezei dup mintea ta (1). 87Zeii sunt
puterile care exist n lume, orice
ntruchipare a lor nu poate ine loc
acestor puteri. 88Iar dac i faci chip
pictat sau cioplit, sau ceea ce crezi tu c
este asemnare cu zeii-putere, ine minte
c tu nu te nchini la pictura sau chipul
cioplit sau orice asemnare pe care o dai
acelor puteri n mintea ta, ci n acea
ntruchipare venerezi puterile Mele
artate oamenilor (2). 89S urmezi lumina
Domnului Zeu si s nu iei n desert
numele Lui (3). 90La fiecare sapte zile s
te odihnesti dup ce ai muncit n celelalte
zile. 91Si cel puin o dat la sapte zile s
aprinzi si s privesti focul sacru care este
legtura ta cu Domnul Dumnezeu (4).
92Pe tatl si pe mama ta s i cinstesti
dac ei urmeaz lumina Lui Dumnezeu,
iar dac ei se afl cu mintea n ntuneric
s fugi de ei. Asa i va fi bine si muli
ani vei tri sntos (5). 93S nu ucizi pe
nedrept (6). 94S nu cazi n patimi, s-i
nfrnezi pornirile care te ostoiesc de
vlag (7). 95S nu poftesti la bunul altuia
sau s iei bunul altuia dac nu i se
cuvine (8). 96S urmezi dreptatea, s nu
mrturisesti strmb mpotriva nimnui
(9). 97S te nfrnezi s agonisesti lucruri

care nu-i folosesc si s dai lucrurile

care-i prisosesc (10).
98Dar nu venise nc vremea ca ngerii
s dea, uriasilor si oamenilor, preceptele
aduse de Ene uriasul de la Dumnezeu.
99Ene uriasul, care sttea mai mult cu
ngerii veghetori dect cu oamenii, era
acum brbat n toat firea si si-a luat de
nevast o femeie dintre pmntene. 100Ea
l-a avut copil pe Mitru, iar Mitru cnd a
ajuns brbat si-a luat si el o femeie
pmnteanc care l-a avut copil pe Arie.
101Mitru nu era asa urias precum tat su
Ene, iar Arie arta la stat mai mult ca
oamenii locului si nvase bine c
cultive pmntul.
102Si la vremea potrivit Arie si-a luat
si el femeie dintre cele pmntene. 103Ea
l-a nscut pe Zian care arta la chip mai
mult ca ngerii veghetori, avea ochii
strlucitori si pielea foarte alb. 104La
timpul nasterii lui Zian ploua, apoi s-a
artat curcubeul. 105Si Arie, om cu
privirea ager, cnd a venit de la cmp, a
fost uimit s-l vad pe biat, si a crezut
c nu este al lui. 106Dup cteva zile Arie
a mers la tatl su Mitru s-i spun c
avea un biat. 107Iar Mitru a dus vestea la
tatl su Ene uriasul care locuia cu
ngerii veghetori.
108Apoi toi s-au dus la Ene care s-a
bucurat s afle c are un strnepot si l-a
vzut pe Zian si l-a binecuvntat pe biat
zicndu-i lui Arie: Tu s nu te ndoiesti
c acest copil este al tu. 109C el
mosteneste lumina ngerilor care este si
n tine. 110Acest biat este ceea ce ngerii
asteptau s vedem. 111El are mintea ager
ca a noastr si din el vor iesi muli
oameni care sunt sperana c aceast ras
pmntean s nu piar. 112Pe Zian l
numesc si Zam, nume cu mari puteri,

Copilul Curcubeu, c Domnul strluceste

n el precum frumuseea curcubeului.
113Si Ene uriasul a profeit: Prin
nasterea lui Zian mostenirea asta va fi
vesnic n neamul oamenilor de pe
pmnt c ea va fi dus de urmasii lui
CARTEA VIEII

mai departe cu cei ce se vor naste din ei.

114C venirea pe lume a acestui copil
arat c orict rasele de oameni se vor
cufunda n ntuneric, acea lumin a
ngerilor va iesi mereu la suprafa ca si
in pe oameni s nu piar. 115Si atunci,
la acele vremuri din urm, feele
oamenilor se vor schimba si lumina
ngerilor veghetori se va arta pe feele
lor si asa lumea va fi salvat.
116Toi ascultau cu luare aminte
spusele lui Ene care a mai profeit:
Oamenii se vor iubi si se vor ur ntre ei,
se vor ridica si se vor cobor popoare, dar
viitorul este al celor blnzi, cci
neamurile nsetate de snge vor pieri ca
si cum nici n-ar fi fost. 117Si n zilele cele
din urm ale durerilor oamenilor se vor
naste muli copii curcubeu, ntocmai ca
Zian, iar ei vor stpni pmntul acesta.
118Si Domnul Dumnezeu veghea n
lumina de purpur a cerului Lui.
CAPITOLUL 2
Zamolxe cel Btrn si hirotonisirea
preoilor Lui Dumnezeu. Ene trimite n
lume oamenii luminii Lui Dumnezeu.
Zamolxe si potopul. Ene pleac la
Domnul.
1

Vorbele lui Ene uriasul au fost mari

profeii despre ce va urma la neamurile

de oameni ai pmntului. 2La timpul
acela triau toi ngerii veghetori,
oamenii venii din stele. 3Si ngerii si-au
zis c sosise timpul s le spun multe

oamenilor despre lumea de unde veniser

ei ngerii si asa s-i nvee cum s
nzuiasc spre lumina sufletului Lui
Dumnezeu.
4Timpul trecuse si se nscuser
oameni care puteau s neleag mai bine
lumea cu tainele ei si care nvaser s
scrie. 5Si Ene, singurul dintre uriasi careL vzuse pe Domnul, le-a zis ngerilor:
Hai s le spunem oamenilor cum s-L
cunoasc mai bine pe Domnul Cel
Preanaltul. 6Si asa ei s scape de frici si
spaime si s aibe gndurile ndreptate
spre lumina sufletului. 7Cu timpul vom
alege dintre ei pe cei mai iscusii ca s le
fie oamenilor preoi si preotese Lui
Dumnezeu Ler. 8Si le vom arta s
urmeze cele zece precepte date de
Domnul si aduse de mine pentru ei.
9Mitru, fiul lui Ene uriasul, i-a nvat
pe oameni s adore soarele si fiinarea lui
pmntean, focul. 10Iar primul dintre cei
hirotonisii preoi la focul sacru a fost
Zian, cel numit Zam de ctre Ene uriasul
fiul ngerului Ram. 11Mai trziu, lui Zian
oamenii i-au spus Zamolxe cel Btrn
sau Mosul.
12Si au ales dintre oameni si uriasi pe
unii tineri, brbai si femei, pentru
preoia Lui Dumnezeu Ler ca s urmeze
nvturile luminii, calea dreptii venit
din nelepciune.
13Si iat cum Zian Zamolxe a ajuns
preot al Lui Dumnezeu. 14Cnd Zian a
mplinit optsprezece ani, Ene uriasul,
nsoit de ali uriasi si de oameni, l-a luat
pe strnepotul su Zamolxe si l-a dus pe
un vrf de munte. 15Acolo au stat cteva
zile si au asteptat s apar curcubeul. 16Si
n ziua aceea, spre rsrit s-a artat un
nour, a plouat si a iesit curcubeul. 17Apoi
Ene a aprins focul sacru, a chemat

puterile cerului si i-a pus lui Zamolxe pe

umeri haina alb de preot si i-a nmnat
toiagul nelepciunii. 18Atunci cerurile
sau
deschis si Zamolxe s-a schimbat la
fa si lumina Lui Dumnezeu i strlucea
pe chip. 19n zare veniser si ngerii n
carele lor de foc s vad hirotonisirea lui
CARTEA VIEII

10

Zian Zamolxe, primul preot ales dintre

oameni.
20Si cu timpul, preotul Zamolxe cel
Btrn, Mosul, i-a chemat si pe alii la
preoia Lui Dumnezeu iniiindu-i la focul
sacru, cu faa ctre rsrit, la ape limpezi,
pe vrfuri de muni si n luminisuri de
pduri. 21Toi cei hirotonisii nvaser
pe de rost cele zece precepte ale
Domnului aflate pe tablele din cer si
aduse de Ene uriasul pe pmnt si stiau
s frng pinea ntru amintirea
Domnului Ler.
22Iar de atunci a pornit n lume
cunoasterea nelepciunii. 23Si de la
preoimea lui Zamolxe cel Btrn au luat
hrana luminii si alte popoare ct au putut
ele pricepe.
24Si Domnul Dumnezeu veghea n
lumina cristalin a cerului de purpur si
trimitea binee n mintea lui Ene uriasul
ntru mai mare iluminare.
25Era timpul cnd Ene nc nu plecase
la Domnul n cer. 26Si ngerii veghetori
iau
dus pe unii uriasi si pe unii oameni ai
locurilor n munii din ara Ramania. 27Si
au mai adus acolo, cu masinile lor
zburtoare, pe toi preoii si preotesele,
care fuseser hirotonisii si hirotonisite,
n toate rasele de oameni de pe pmnt.
28Pe vrful acela de munte se afla

chipul n piatr al lui Zian Zamolxe pe

care l fcuser ngerii la dorina
Domnului Dumnezeu ca s fie ntru
amintire urmasilor.
29Si Ene uriasul a aprins un rug sacru
pe acel munte. 30Si le-a vorbit astfel
tuturora la focul viu al Lui Dumnezeu:
Trebuie s ducei flacra luminii Lui
Dumnezeu Ler la neamurile pmntului.
31Iar voi preoii si preotesele, si urmasii
vostri, s o artai neamurilor din care
facei parte ca ele s o dea si celor care
vor veni dup voi. 32Dar acum lumea
pmntenilor este nc plin de ntuneric
si purttorii luminii se vor strdui mult
timp s aduc pe oameni la nelepciune.
33Si vor fi multe suferine si multe
distrugeri pe drumul luminii care n timp
va fi din ce n ce mai neted. 34Iar voi si
urmasii vostri, preoi si preotese, ca
purttori ai luminii, vei suferi c suntei
trimisi mereu n suflete care se
ntrupeaz ca s artai mereu si mereu
calea cea bun dat de Domnul din cerul
Su de purpur. 35De astzi vei fi numii
si rugmani, cei care aduc rugul sacru al
Lui Dumnezeu printre oameni.
36Si multe taine i-a nvat Ene pe
preoii si preotesele acelor vremuri,
despre puterea divin, despre cum omul
s-L cunoasc pe Dumnezeu, despre zei
si zeie si despre cum omul s stea
aproape de puterile divine, ca el s nu se
piard.
37Tot atunci Ene uriasul i-a ndemnat
pe rugmani s mearg la rasele de
oameni ai pmntului ca s se mpreune
cu femeile acelor rase ca asa ele s nasc
oameni cu mini mai luminate. 38Si Ene
le-a mai spus: Femeile feluritelor rase
de oameni vor naste fiine pmntene
care vor avea mini mai bune. 39Si asa

oamenii care vor urma vor creste n

nelepciune. 40Minile oamenilor vor fi
din ce n ce mai luminate, dar aflai c
marile lor capaciti vor fi ascunse. 41Si
cu timpul, cnd omenirea se va amesteca
ndeajuns de mult, toi oamenii care se
vor naste vor avea ascunse n minile lor
mari puteri. 42Dar aceste puteri vor iesi la
iveal doar puin cte puin pn cnd
oamenii din viitor vor nelege c miezul
minilor lor este de la ngeri. 43Si timp va
CARTEA VIEII

11

trece pn cnd ei se vor trezi ca s

neleag aceste taine.
44Apoi toi cei strnsi pe vrful de
munte s-au ntors pe pmnturile lor.
45ngerii veghetori, uriasii si rugmanii
umblau prin lume si le artau oamenilor
floarea vieii ca privind-o s-si deschid
minile si s creasc n ei sperana
mplinirii n lumina Lui Dumnezeu.
46A mai trecut vremea si Zian
Zamolxe a avut copii cu Bendisa,
nevasta
lui cea frumoas ca luna de pe cer. 47Si la
acel timp pmntul era nelinistit si Zian a
mers la strbunicul su Ene uriasul, care
statea n carul de foc, s afle ce se
ntmpl. 48Atunci Zian l-a strigat pe
Ene: Ascult-m, ascult-m,
ascultm!.
49Iar cnd a intrat n carul de foc
Zian l-a ntrebat pe Ene: Spune-mi ce se
ntmpl cu pmntul, de ce este
nelinistit si tremur? Ca s nu pier si
eu!. 50Si Ene uriasul i-a zis: De ce
strigi si te ngrijorezi? Domnul ne-a spus
s curm pmntul de oameni slbatici
si ri. 51Eu l-am rugat pe Domnul s-i ia
de pe pmnt pe oamenii acestia. 52Tu cu
cei apropiai ie s mergei pe vrfurile
nalte ale munilor, la toartele cerului, c

acolo nu vor ajunge apele.

53Si Ene l-a luat pe Zian si i-a artat
locul n carul de foc de unde se vor
revrsa puterile ca s tulbure apele lumii.
54Dup un timp pe pmnt au venit
ape mari si a iesit foc din mruntaiele
pmntului omornd pe muli oameni asa
cum i-a gsit. 55Dar Zian cu ai lui si cu
ali oameni care erau pe muni la acele
timpuri au scpat. 56Si vieuitoarele care
erau pe nlimi si n alte pri din lume,
pe unde nu se ridicaser apele, au scpat
de potop si foc. 57Dar apa nu a acoperit
pmntul ntreg si muli ali oameni nu
au pierit.
58Si ntr-o zi pe cnd Ene le vorbea
oamenilor, acestia au vzut un armsar
alb cobornd din ceruri, n mijlocul unui
vrtej de vnt si de praf. 59Ene le-a spus
celor ce se aflau acolo c acel armsar a
cobort din ceruri pentru a-l lua pe el
ntr-o lung cltorie, din care ns nu se
va mai ntoarce printre oameni. 60Si asa
Ene a plecat n lumea ngerilor cu o
masin zburtoare a celor venii din
stele,
trimisii Domnului.
61Zamolxe cel Btrn a fcut un altar
pe locul de unde plecase Ene uriasul la
cer. 62Si din cnd n cnd pe locul acela
se aprindea focul sacru al nemuririi si
oamenii l chemau pe Ene s se ntoarc.
63Iar pe Ene uriasul oamenii l numeau
Ene cel nelept sau Omul Luminii.
64Odat Zamolxe cel Btrn s-a
ntlnit cu civa preoi si cteva
preotese. 65Si acestia l-au rugat:
Domnul
nostru s ne spui si nou despre cele
sapte ceruri c iat Ene cel nelept a
plecat dintre noi fr s aflm despre

drumul lui la Domnul fcut n tinereea

sa, atunci cnd a trecut prin cele sapte
ceruri. 66Noi credem c domnia ta stie.
67Atunci Zamolxe cel Btrn a zis: Cu
adevrat Omul Luminii mi-a destinuit
aceasta. 68Si e timpul s spun si eu altora
despre minunile celor sapte ceruri pe
unde a trecut arheul Ene uriasul.
69Toi ascultau cu luare aminte si Zian
Zamolxe a continuat: n primul cer se
duc cei darnici si cu suflete nobile. 70Iar
cnd se ntorc n lumile pmntene ei
sunt cei bogai si care au de toate din
plin. 71n cerul al doilea se duc cei care
au fcut bucurie vieii multor fiine.
72Acolo este cerul celor fericii. 73n al
treilea cer se duc cei cuteztori, curajosii
care au nfruntat ntunericul aducnd
lumina. 74Ei au fost temerarii care nu
sCARTEA
VIEII

12

au dat la o parte din faa ntunericului.

75Adesea ei se renasc ca s fie pilde de
curaj pentru lumile unde se ncarneaz.
76n cerul al patrulea vin cei care au iubit
fiinele Domnului si au avut mil de cei
rtcii si i-au ndrumat cu rbdare pe
calea luminii. 77Ei se rencarneaz adesea
n preoi si preotese cu har c s
nfptuiasc planul Lui Dumnezeu de
crestere n lumin a sufletelor pn cnd
ele ajung suflete ngeresti. 78n cerul al
cincilea vin sufletele celor care au slujit
adevrul si dreptatea. 79Ei se ncarneaz
adesea n conductorii iubii de fiinele
din lumile unde poposesc. 80Iar n al
saselea cer vin nelepii, cei care s-au
apropiat mult de lumina Lui Dumnezeu.
81Ei se rencarneaz mai rar, sunt suflete
btrne ptrunse adnc de lumina
Domnului. 82Si n cerul al saptelea vin
toi cei chemai de Domnul. 83Acolo se

duc numai ngerii cei mari si marile

suflete care se rencarneaz foarte rar,
doar dac sunt trimise de Domnul cu
treburi anume.
84Preoii si preotesele au dus mai
departe aceste taine spuse lor de
Zamolxe cel Btrn.
85Si n timp s-au fcut frii care triau
dup legile aduse de Ene, Omul Luminii,
preceptele si nelepciunea date lui de
ctre Domnul Cel Preanaltul. 86Cu
timpul, unii oameni mai luminai, s-au
retras n munii cei mari si acolo urmau
spiritul lui Zamolxe cel Btrn. 87Si stau
n rugciuni repetnd numele Zam, cel
dat, de Ene uriasul, lui Zamolxe cel
Btrn, atunci cnd pruncul se nscuse.
88Asa erau rugmanii, rohmanii, care ani
si ani repetau numele Zam. 89Se stia c
de la numele Zam venea si cuvntul zu,
numele zeului pe care oamenii jurau.
90Iar cnd li se ncheia viaa rohmanii
mergeau n cerul de purpur al Lui
Dumnezeu, cci dobndiser nemurirea.
91Ali rohmani repetau numele lui
Ram ngerul, tatl lui Ene uriasul. 92Si se
spunea c de la numele Ram au aprut
toate limbile pmntului, cci ngerul
Ram fusese cel care-i nvase pe
oamenii din Ramania s vorbeasc mai
bine. 93Multora, n clipele morii, li se
soptea n ureche numele Ram ca zeul
Iama s le netezeasc drumul spre cerul
de purpur. 94Si mai erau alii care-l
venerau pe Mitru, fiul lui Ene uriasul.
95Mitru era numit soarele la care unii
oameni se nchinau pentru a le da putere
corpului si limpezime minii. 96Si alii se
rugau lui Ion, zeul apelor. 97Femeile se
rugau mai adesea Bendisei, zeia lunii de
pe cer, cea care avea grij de ele.
CAPITOLUL 3

Lumea de dup ngerii veghetori.

Pelasg strbunul. Neamul arimilor.
Abram din Aram si izvorul zamzam.
Dacii si strbunii lor.
1

Unii ngeri veghetori nc mai triau

pe nlimi, dar alii muriser. 2Si pn la

urm au murit toi ngerii veghetori, care
si lsaser urmasi prin copiii fcui cu
femeile pmntene. 3Trupurile lor moarte
au fost rnd pe rnd arse de uriasi,
urmasii lor nesilimii, asa cum ngerii
doriser pe cnd erau nc n via. 4C
ngerii spuseser c arzndu-le trupurile
moarte n focul sacru sufletele lor
mergeau la Domnul cel din cerul de
purpur.
5Si a fost un timp cnd Zamolxe cel
Btrn, Mosul, si simea sfrsitul
aproape. 6ntr-o zi a chemat la el pe cei
mai apropiai ai si si le-a vorbit astfel:
Eu m voi duce curnd la strbunul Ene
CARTEA VIEII

13

uriasul care trieste n cerul de purpur.

7Dar voi rmnei aici n ara Zeilor, n
inuturile unde este miezul lumii
Varanha, n locurile unde au venit nti
ngerii. 8Aceste pmnturi se vor numi
de-a pururea Varanha si aici smna
lsat de ngerii veghetori nu va pieri
vreodat.
9Si Zian, Zamolxe cel Btrn, Mosul,
a prsit si el pmntul, mergnd n cerul
de purpur al Lui Dumnezeu, dup o
via lung de sute de ani. 10Dar
amintirea lui Zian, ca om al luminii si
primul preot al oamenilor, va dinui. 11Si
neamurile lumii spuneau c Zamolxe cel
Btrn era tot asa de vechi ca si timpul.
12Multe alte nume i ddeau ei lui
Zamolxe cel Btrn ca zeu al vesniciei.
13Vremea pe pmnt a fost din ce n

ce mai bun. 14Oamenii stiau s cultive

pmntul asa cum i nvase patriarhul
Arie s fac, pe timpul cnd triau ngerii
veghetori. 15Si ineau vie n minte
promisiunea c n viitor cndva oamenii
stelelor vor reveni ca s-i vad pe ei,
urmasii ngerilor celor dinti.
16Timpul s-a asternut peste locuitorii
lumii care venerau simbolul omului cu
aripi asa cum si nchipuiau ei c
fuseser
strbunii lor, ngerii veghetori.
17Si a fost odat cnd s-a nscut
Pelasg ntemeietorul, pe pmnturile care
se numeau Dacsa. 18Si Pelasg, un om
urias, care a avut muli copii, era unul
din urmasii lui Zian, Zamolxe cel Btrn,
Mosul. 19Se spunea despre Pelasg c era
asemeni zeilor de frumos si puternic ca
pmntul care-l nscuse pe coamele
munilor celor nali. 20Si el a fost
nceptorul rasei poporului pelasg, tracii
cei vechi, nainte-mergtorii, oamenii
divini. 21Urmasii lui Pelasg, pelasgii si
regii lor i-au adunat pe oameni de prin
pesteri, pduri si muni, si au ntemeiat
asezri. 22Si preoii care cunosteau
tainele lumii de pe vremea ngerilor
veghetori le-au dat legi bune.
23Mai apoi neamul arimilor, dintre
tracii cei vechi, arienii cei cltori,
urmasii lui Arie, cobortori din pelasgi,
au pornit n lume. 24Ei se nchinau lui
Mitru, tatl lui Arie si mulumeau zeului
cerului pe care l numeau Anu, sau
Genarul, creznd despre el c era vechi
ct vesnicia, cci murea si renstea de
fiecare dat.
25Unii arieni au fost rzboinici vestii
condusi de zeul lor Ares despre care
credeau c i fceau nemuritori. 26Unul
dintre regii lor vestii s-a numit Ianus, iar

altul a fost Indra. 27Arienii obisnuiau ca

dup moartea regilor lor cei mari s i
zeifice ntru nemurire. 28Neamul hitiilor
numii si nesilimi, cobortori din arimi,
hateii cei de demult, fiii lupului Hati, tot
din arieni se trgeau.
29Si arimii au ajuns pn n Egipt unde
cu oamenii de acolo au nceput s fac
piramide si s ciopleasc n piatr chipuri
de uriasi ntru amintirea strbunilor, si
acolo au fcut din piatr chipul lui
Zamolxe cel Btrn pe care l-au numit
Sfinx. 30Ali arieni, nesilimii, s-au
nfruntat cu faraonii Egiptului care au
nvat de la ei tainele rzboiului, dar mai
apoi au fcut pace si faraonul Ramses cel
Mare al Egiptului a luat de soie pe
Naptera, fata regelui nesilim Hatusiliu,
pe care a iubit-o mai mult chiar dect pe
Nefertari, cci Naptera era ncarnarea
zeiei iubirii Hator creia Nefertari i
aducea omagii. 31Si reginei Naptera i s-a
ridicat templu n Egipt.
32Ali arieni si cavalerii traci, au ajuns
cu regele lor Indra si cu zeii neamului lor
pn la munii cei mari, acoperisul lumii,
CARTEA VIEII

14

ducnd cu ei scrierile sacre Veda si

credinele cele vechi. 33Si au rmas prin
acele locuri gsind si acolo crugul
pmntului si fcnd zeu din numele
pmnturilor de bastin, Dacsa, ntru
amintire.
34Si a fost n vremurile cele vechi
cnd un om din neamul arimilor numit
Canaan a plecat cu soaa lui Telena ctre
rile mai calde dinspre marea cea mare.
35Cu ei au mers muli arimi care
ajungnd pe pmnturi necunoscute au
ntemeiat acolo Aramul, dup numele
ngerului Ram, ar mare care se ntindea

de la marea cea mare pn peste fluviile

locului si pn la desert. 36Si spuneau c
acolo gsiser curgnd laptele si mierea.
37Iar mai trziu alii au numit unele
pmnturi de acolo Canaan dup numele
lui Canaan arimul. 38Si alte pmnturi de
prin acele locuri s-au numit Fenicia,
dup
numele lui Fenix cel fericit, un fiu de-al
lui Canaan. 39n Fenicia arimii erau
nchintori ai zeului Apollon, zeul
luminii, iar rii i se mai spunea si
Filistia
si locuitorilor filistini, oamenii cei
prietenosi, tracii cei vechi.
40Canaan si Telena au avut fii si fiice.
41Si unul dintre fiii lor a fost Cadmos,
numit si Marele Mag, care, mpreun cu
Armonia, soia lui, au mers la multe
popoare pe care le-au nvat s scrie
dup un alfabet pe care Canaan l stia de
la poporul cel vechi al hitiilor, nesilimii
hiperboreeni de la nord de fluviul Istru
care duseser scrierea din Varanha peste
tot pe oriunde merseser n lume. 42Se
stia c scrierea fusese dat oamenilor de
ctre ngerii veghetori pe vremea lui Ene
uriasul.
43A fost o vreme cnd n Ur, orasul
uriasilor din ara Aram, tria Abram
arameul, un om al crui tat era din spia
ngerului Ram. 44Numele lui Abram
nsemna cel din neamul lui Ram.
45Si Abram si-a zis: Nu mai pot sta
printre oamenii de aici. 46M voi duce
mai bine pe pmnturile din Canaan c
Domnul mi va da mie acele locuri si din
mine va iesi un popor puternic ntru
credin care va arta lumii att calea
dreapt ct si rtcirea ntru cunoasterea
Domnului. 47Si orict va fi lumea de
rtcit unii din urmasii mei vor gsi

lumin pe calea lor pn dup zilele de

pe urm cnd lumea va fi salva si
oamenii vor fi ca si ngerii, prinii lor.
48Si Abram a mers n ara Canaan cu
nevasta lui Saraia si cu oamenii lor, iar
acolo au prosperat. 49Si se nelegeau
bine cu oamenii acelor locuri cci
vorbeau aceeasi limb a arimilor.
50ntr-una din zile Abram a aflat c
tria n Canaan un mare preot care se
numea Melchisedec, un om din neamul
arimilor. 51Si Abram a mers s-l
cunoasc si Melchidesec care l-a primit
cu voie bun. 52Melchisedec era sufletul
lui Zian, Zamolxe cel Btrn, trimis pe
pmnt.
53Nu mult dup aceea Abram a vrut s
fie si el preot, iar Melchisedec l-a
hirotonisit n preoia Domnului
Dumnezeu. 54Cci Melchisedec cunostea
istoria veche a pmntenilor, despre
ngerii veghetori si despre Ene uriasul.
55Asa Abram a primit, de la
Melchisedec, taina luminii sacre. 56Si
Melchisedec i-a zis: S iei aminte
Abram, om din neamul ngerului Ram, la
aceast tain care va face din poporul tu
un neam mare si puternic. 57Pe copiii
urmasilor ti s-i nvai de mici s vad
focul sacru al Domnului din cer. 58Si s
aprindei acest foc o dat la sapte zile.
CARTEA VIEII

15
59Atunci

toi ai casei s privii focul, cci

ine loc de focul viu din cer. 60Si asa
copiii vostri l vor vedea pe Domnul si
sufletele lor vor fi bune n trupuri care
vor creste sntos. 61Si de asta se va
bucura ngerul Ram n cerul cel de
purpur.
62Atunci Abram a ntrebat: Ce voi
face cu idolii mei n care cred? 63Oare

focul despre care mi vorbesti poate avea

mai mare putere dect idolii cu care am
venit eu din Ur?. 64Si Melchisedec i-a
spus: i poi ine idolii ca s nu uii de
unde ai venit. 65Dar ia seama c idolii ti
sunt faceri de mini omenesti si puterea
lor vine din credina ta n ei. 66Dar acesti
idoli nu pot fi mai puternici dect focul
sacru cum nici tu nu esti. 67C focul
sacru este viu si cur sufletul pe cnd
idolii doar ncnt privirea. 68S le dai
porunc urmasilor ti ca n vecii vecilor
s nu uite s priveasc focul sacru. 69Si
asa ei s in legtura lor cu Domnul de-a
pururea. 70Iar cnd ei vor uita s fac
aceasta atunci vor suferi. 71C focul
sacru
vine de la zei, de la ngerii veghetori.
72ntr-o zi niste oameni au distrus
idolii lui Abram. 73Si el a vzut n asta un
semn ru si i-a povestit totul lui
Melchisedec. 74Iar Melchisedec i-a zis lui
Abram: Mergi n Egipt, cci de acolo va
porni poporul tu si acolo va nva s-L
slujeasc pe Domnul. 75Aici n Canaan
nu mai ai de ce s stai. 76Idolii ti au fost
sfrmai, dar urmasii ti i vor cunoaste
din nou.
77Si Melchisedec i-a mai spus: S te
feresti de circumcizie si s lasi cu limb
de moarte urmasilor ti c popoarele care
vor iesi din ei s nu-si fac circumcizie
cum fac egiptenii, cci ea este rea n faa
Domnului. 78C Domnul l-a fcut pe om
asa cum este si nimeni nu poate s
ciunteasc corpul omului. 79Si ia aminte
c cei care au fcut circumcizia nu vor
avea mintea ntreag. 80Ei vor suferi si
lesne i vor lua duhurile demonice n
stpnire. 81Pe oriunde vor umbla
urmasii
ti s nu se ia dup popoarele care-si fac

circumcizie c soarta acelor neamuri este

ca ele s piar. 82Si poporul egiptenilor
este sortit pieirii.
83Si la plecarea lui Abram ctre Egipt,
Melchisedec i-a mai spus o tain: S ii
minte c oricnd vei fi la strmtoare s
chemi numele tainic al Domnului care
este Zam. 84Si aceasta s o spui numai
celor apropiai ie si doar la mare nevoie.
85Puterea acestui nume st n credin,
desi numele poate fi stiut de muli.
86De atunci Abram si fcuse obicei s
aprind focul sacru si s spun n gnd
numele tainic al Domnului. 87Si credea
din inim si faa i devenise luminoas si
muli se minunau de nelepciunea lui
Abram.
88Cnd a ajuns n Egipt, Abram s-a
apucat de nego. 89Si acolo n Egipt,
Abram si-a luat a doua nevast, o
egipteanc cu numele Agar. 90La timpul
potrivit Abram s-a ntors n Canaan n
pmntul promis. 91Si Agar i-a nscut lui
Abram un fiu pe care el l-a numit Ismail.
92Dar Saraia a pizmuit-o pe Agar
pentru c avea prunc si i-a cerut lui
Abram s o alunge n desert cu prunc cu
tot. 93Si Abram nu a avut ncotro c
Saraia era prima lui nevast.
94La plecarea Agarei, Abram i-a spus:
Nu am ce face dect s te las n minile
Domnului. 95Si cnd vei fi la mare
strmtoare s chemi n credin numele
lui tainic care este Zam. 96Atunci
Domnul nu te va lsa. 97Si Domnul va
CARTEA VIEII

16

face ca Saraia s te lase s vii napoi

acas.
98Si Agar a plecat n desert cu pruncul
ei Ismail. 99Acolo si astepta moartea,

cci ap nu era si sttea sleit de puteri.

100Si Agar a nceput s se roage
Domnului cu cuvntul pe care i-l spusese
Abram, chemndu-L n minte pe Domnul
ca s o ajute zicnd, Zam, Zam, Zam...
101Atunci a trecut pe deasupra locului
un nger zburnd cu vimana, carul lui
zburtor. 102Si ngerul a auzit cuvintele
Agarei si i s-a fcut mil de ea. 103Atunci
ngerul a trimis o lumin puternic care a
intrat adnc n pmnt si de acolo a iesit
ap. 104Si Agar a but din apa care-i
ddea puteri si si-a nlat privirea spre
cer si a mulumit Domnului. 105Ea si-a
umplut burduful cu ap si a mers la
Ismail care era aproape mort si i-a dat
ap s bea. 106Asa au cptat puteri si sau
ntors la casa lui Abram c Saraia
primise n vis nstiinare de la Domnul s
nu o mai urasc pe Agar. 107De atunci
acel izvor cu ape ale vieii s-a numit
Zamzam.
108Cnd a auzit cele ntmplate Abram
a mers degrab la Melchisedec si i-a spus
totul. 109Si Melchisedec a profeit: Ct
timp va curge izvorul Zamzam, si va fi
curat, att vor dinui si urmasii Agarei,
c din apa aceea se trage si viaa lui
Ismail. 110n timpurile ce vor veni,
puterea urmasilor lui Ismail va veni de
acolo.
111Apoi Saraia a nscut si ea un biat
pe care l-au numit Isaac. 112Mai trziu
Iacob, copilul lui Isaac, a mers n Egipt
cu toi ai lui. 113Acolo urmasii lui Iacob
ascultau de vorbele lsate de strbunul
Abram si au refuzat s fie circumcisi
dup obiceiul egiptenilor. 114Si poporul
lui Iacob s-a nmulit peste msur, iar
egiptenii au nceput s-i asupreasc, le
omorau pruncii si-i puneau la munci
grele la piramide si la temple. 115Si asa

au trecut patru sute de ani n suferin si

durere, timp n care copiii lui Iacob si
uitaser limba arimilor n care au vorbit
strmosii lor Abram, Isaac si Iacob.
116A fost apoi un timp cnd egiptenii
cutau pruncii copiilor lui Iacob ca s-i
omoare. 117Atunci mama lui Moise,
nevasta lui Amram, l-a pus pe pruncul ei
ntr-un cos plutitor pe apa Nilului. 118Si
ea a pronunat de cteva ori numele
tainic al Domnului pe care l stia de la un
strmos. 119n ziua aceea fata faraonului a
gsit pruncul n cosul de pe apa Nilului si
l-a luat pe biat cu ea. 120Si Moise a
crescut dup legea egiptenilor si a fost
circumcis dup obiceiul lor.
121Cnd a ajuns brbat n toat firea
Moise a aflat c era din neamul copiilor
lui Iacob. 122De atunci Moise se tot
gndea cum s scape neamul su si s-l
scoat din robie.
123Mai trziu Moise a rsculat poporul
care a fugit n inutul Sinai trecnd
ascuns printre trestiile Deltei Nilului.
124n Sinai poporul lui Iacob a stat
patruzeci de ani n desert. 125Doar cei tari
au rezistat cldurii si lipsei de mncare.
126Acolo n Sinai, Moise a dat pentru
popor legile Tora, care s aminteasc de
zeii egiptenilor, de nelepciunea zeului
Thoth si de puterea zeului solar Ra,
Amen-Ra.
127Dar n legile Torei, Moise l-a
nesocotit pe strbunul su Abram si i-a
nvat pe urmasii lui Iacob c
circumcizia era bun, cci si el fusese
circumcis de ctre egipteni. 128De atunci
au nceput marile suferine ale poporului
lui Iacob care a urmat circumcizia, desi
Melchisedec i spusese lui Abram de rul
CARTEA VIEII

17

acesta. 129Si toate durerile neamului lui

Iacob au creat sperana de salvare n
viitor, venirea unui om trimis de
Domnul, cu puteri mai mari dect cele
ale lui Moise. 130Si l-au numit Mosia,
dup numele adevrat al lui Moise, care
era Mose. 131Iar alte neamuri i-au spus,
salvatorului asteptat, Mesia. 132Acel om
i va salva pe copiii lui Iacob si va salva
si lumea.
133Poporul se pregtea s ias din
Sinai si s intre n Canaan. 134Si cu puin
timp nainte de moarte sa Moise s-a trezit
n lumina Domnului si a vrut s distrug
Tora. 135Dar era prea trziu cci cei trei
fii ri ai lui Aaron, fratele lui Moise, erau
mari preoi si aveau putere asupra
poporului.
136Si Moise a vorbit si a profeit:
Acum stiu c legile Torei scrise de mine
vor fi o mare rtcire pentru poporul lui
Iacob. 137Dar a fost voina Domnului ca
acest popor s fie n veacuri pild de
freamt ntru credin, de coborsuri si
urcusuri, de suferin si bucurie, ca la
timpurile cele de pe urm s fie salvat.
138Si toate neamurile lumii vor vedea
povara pe care o va duce poporul lui
Iacob si doar un trimis al Domnului i va
putea salva pe urmasii lui Iacob n viitor,
la sfrsitul timpului de suferin. 139Si
pn cnd poporul lui Iacob nu va
renuna la Tora vor fi mari suferine n
toat lumea. 140Si v mai spun c toate
popoarele care-si fac circumcizie vor
pieri pn la urm. 141Asa ne-a spus si
printele Abram arameul, dar eu am
nesocotit vorbele lui. 142Iar dac poporul
lui Iacob nu va renuna la circumcizie va
pieri si el c acum l mai ine doar
lumina
sacr a sptmnii. 143n timpurile cele de

pe urm vor fi oameni ai Domnului care

vor merge n Egipt s trezeasc puterile
zeilor Egiptului si asa lumina divin va
strluci din nou pe acel pmnt si toi
oamenii ntunericului aflai acolo vor
pieri. 144Gloria Egiptului este
nepieritoare, cci acolo sunt ntruchipai
n piatr uriasii si ncarnrile lor, zeii cei
de demult ai spiei lui Abram.
145Cuvintele lui Moise au cutremurat
poporul lui Iacob si corpul mort al lui
Moise a fost incinerat pe muntele Sinai.
146n ara Zeilor dacii erau pe
pmnturilor lor de la nceputul lumii, iar
smna lor era de la uriasi. 147Si stiau
cum s cheme s fie cu ei spiritele
strbunilor, lerii cei de demult, pe Ene
uriasul, pe Mitru, pe Arie si pe Zamolxe
cel Btrn, patriarhii neamului, arheii cei
dintru nceputuri ai Dumnezeului Ler.
148Dacii frngeau pinea, pascua, si o
mncau mpreun ntru amintirea lui
Zamolxe cel Btrn, uriasul, iar cavalerii
traci pzeau neamul innd cu strjnicie
legile strbune.
149Pe oriunde n lume se nsteau
uriasi, n rasele oamenilor, ei erau
preamrii si era obiceiul ca la moartea
unui urias, el s fie ngropat sub movile
mari de pmnt. 150n alte pri din lume
uriasii fuseser numii nesilimi, iar pe
locurile unde erau munii cei mari ai
lumii, n ara Vedelor sacre, uriasilor li se
spuneau iacsasi, iar elenii i numeau
daimoni.
151S-a scurs timpul si lumea s-a mai
amestecat, iar apele luminii printre
oameni au devenit mai tulburi. 152Dar
Domnul Dumnezeu veghea n cerul Lui
de purpur ca drumul oamenilor spre cer
s se netezeasc.

18

CARTEA NEMURIRII
sau
CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL
FIUL LUI DUMNEZEU
CAPITOLUL 1
Focul sacru dacic si nasterea Lui
Zamolxe. Zamolxe merge pe calea
preoiei. Zna Ila si chemarea iubitelor.
Cstoria Lui Zamolxe.
1

Dumnezeu, Tat si Mam, era Focul

Viu din cerul de purpur. 2Si a vzut

Domnul c se cam tulburaser apele
luminii din inimile oamenilor. 3Domnul
se gndea la traci, poporul Su si s-a
hotrt s coboare pe pmnt spirite
alese ale luminii divine ca s le arate
oamenilor iubirea Lui. 4Si cu ele a trimis
spiritul Lui Melchisedec, Mare Preot n
veac si rege drept, ca s se ntrupeze n
Zamolxe.
5Pe dealurile de la Sarmisegetuza se
aflau multe case din piatr si lemn. 6Si
una dintre ele era a lui Crciun si a
nevestei sale Vetra, doi pstori de oi la
munte. 7Ei aveau dou fete, pe Mierla si
pe Mia. 8Crciun si Vetra si-ar fi dorit s
aibe si un biat. 9Si Crciun a vorbit cu
Zoda, preoteasa vestal, presbitera care
locuia de cealalt parte a dealului. 10Zoda
slujea la altarul Znei Znelor. 11Si Zoda
i-a chemat pe Crciun si pe Vetra la
focul sacru ca mpreun s-I cear Lui
Dumnezeu un biat.
12n ziua hotrt Crciun si Vetra au
sosit la casa Zodei pregtii s se
ntlneasc cu zeii. 13Si Zoda a aprins
focul sacru dacic, iar Crciun si Vetra se
ineau de mn si ascultau cum Zoda
invoca zeii. 14Si la sfrsit ea a chemat pe
Zna Fertilitii astfel: Zn bun, zn
bun, fii aici la noi stpn, acestor tineri

cu noroc d-le un biat de foc! 15Apoi

Crciun a luat-o pe Vetra n brae, a
srutat-o si i-a spus: O s avem un
fecior ivit din foc.
16Dup un an si ceva Vetrei i sosise
timpul s nasc. 17Si era vreme de iarn,
o moas si dou vecine o vegheau pe
Vetra n cas.
18Crciun, aflat n curte, se nclzea la
foc si astepta. 19Din cnd n cnd privea
cerul si vedea luna luminat mai mult de
jumtate. 20Si-si zicea Crciun: Biatul
meu se naste cnd luna este n crestere cu
lumina ei. Peste vreo cinci zile e lun
plin.
21Se apropia dimineaa si Vetra sttea
pe pmntul din cas si era n durerile
nasterii. 22Si cnd a auzit plnset de
copil, Crciun a privit atent spre cer si a
vzut vulturii zburnd n cercuri mari
deasupra Sarmisegetuzei. 23Si atunci au
aprut primele raze de soare. 24Pe bolta
cerului Crciun a vzut o comet
strlucitoare care va rmne asa timp de
multe ceasuri. 25Si-si zicea el mulumit:
Sunt semne bune. Dumnezeu Frtatul i
arat biatului meu slava cerului si
lumina. Fiul meu va ajunge om mare n
neamul nostru ales al arienilor.
26Moasa a splat copilul si L-a pus la
pieptul mamei s sug lapte. 27Apoi ea a
binecuvntat apa dintr-un vas si a
nchinat-o zeilor, si i-a stropit pe bieel
si pe mam cu busuiocul muiat n ap.
28Si l-a chemat pe Crciun s-si vad
biatul.
CARTEA NEMURIRII

19

Cnd Crciun a intrat n cas L-a

29

nvelit pe prunc cu o piele de urs. 30Apoi

L-a luat n brae pe bieel si a iesit cu El
n curte. 31Si L-a dus la focul sacru si a

zis: Te-ai nscut pe pmntul casei, s

ai puterea marelui pmnt. n via s-i
sporeasc mereu puterea cu puterea lui.
S Te vad acum si focul si soarele si
cerul. Esti copil al focului, Te numesc
Zamolxe si Te nchin Lui Dumnezeu. Cu
trupul esti fiul meu, dar cu sufletul s fii
Fiul Lui Dumnezeu. Tu s aduci
nelepciune neamului nostru. Zu!
32n dimineaa aceea Crciun a pornit
prin sat cu un sac plin de daruri pe care
le ddea copiilor pe msur, c era tare
bucuros c i se nscuse un biat. 33De
atunci, n fiecare an, Crciun si luase
obiceiul s fac daruri copiilor la
aniversarea zilei nasterii Lui Zamolxe.
34Asa acest obicei s-a rspndit la toate
neamurile tracilor. 35Iar cnd darurile
erau descoperite, fie puse sub perin, fie
n cioarecii grosi de ln, oamenii
ziceau:
A venit Crciun cu daruri.
36Cnd Zamolxe a mplinit sapte ani,
Crciun L-a dus la Zoda, preoteasa
vestal si i-a zis: L-am adus pe biat
aici la tine. l nvei s scrie, s citeasc
si s slujeasc la altar. 37Nu-L dau
preotului Dordas c el face sacrificii de
animale. 38Eu cred c jertfele sunt rele.
39Dumnezeu Frtatul nu poate s cear
vrsare de snge, luare de via n
numele Lui, nici de om nici de animal.
40Si Zoda i-a rspuns: Bine rumne.
Dac biatul este harnic la nvtur, el
va ajunge presbiterum, preot.
41Crciun a mai zis: Tu nu faci jertfe
de animale la altar. 42Eu cred c cine
ofer snge Domnului, primeste tot
snge n schimb. 43Neamul sta al nostru
trebuie s nvee s nu mai verse snge.
Asta nu-i bine, c Dumnezeu Frtatul
vrea pace n tot ce facem.

Si la plecarea lui Crciun, Zoda i-a

44

zis: Asa este. Mergi cu bine bade

Crciun. Voi avea eu grij de biat ct El
va fi aici cu mine.
45Lui Zamolxe i plcea nvtura,
dar l ajuta si pe tatl-su n treburile
gospodresti. 46Adesea amndoi mergeau
la trgurile unde veneau si negustorii
greci. 47Atunci Zamolxe era curios s
afle ct mai multe despre credinele
grecilor si mereu i ntreba despre zeii
lor. 48Se mprietenise cu Nestor, biatul
lui Eteocles, un negustor de loc din
insula Samos, Ionia. 49Eteocles fcea
comer cu dacii oferindu-le ulei de
msline, vase de metal, ceramic pictat,
podoabe si oglinzi. 50Lua de obicei n
schimb miere, grne si aur. 51Zamolxe si
Nestor erau de vrste apropiate si
petreceau mult timp mpreun. 52Asa au
nvat ei s vorbeasc limbile dac si
greac.
53Au trecut anii si Zamolxe a devenit
un tnr nalt, bine legat si chipes. Era
tare destoinic si ajuta n toate cele ale
gospodritului.
54Si la vrsta de saisprezece ani
Zamolxe a fost hirotonisit presbiterum,
preot dac al Lui Dumnezeu. 55De atunci
Zamolxe purta la gt talismanul preoesc,
floarea vieii gravat pe o piatr subire
si
neted.
56I se dusese vestea Lui Zamolxe c
era preot al Zeului Dumnezeu, Domnul
Zeu, Marele Zeu al tracilor, si c nu
fcea jertfe de niciun fel. 57Zamolxe
primea ca ofrande mncare, fructe si flori
care, dup ce erau nchinate Domnului,
ele erau date ca poman celor prezeni.
CARTEA NEMURIRII

20

58Si

se mai stia c preotul Zamolxe nu

bea nici vin si nici trii si era priceput s
cheme la focul sacru dacic pe oricare zeu
sau zn.
59Cnd Zamolxe s-a apropiat de vrsta
de douzeci de ani, Crciun, tatl, L-a
sftuit s-si gseasc o fat, cu inim
iubitoare, cu care s se nsoeasc. Si El
i-a urmat ndemnul.
60ntr-o zi, pe un vrf de deal,
Zamolxe a pregtit altarul Znei Vesta.
61Si a trimis veste tinerilor de nsurat c
seara la asfinit de soare El va conduce
un ritual de chemare a iubitelor pentru
flcii satului.
62Spre sear cnd flcii au sosit,
Zamolxe le-a spus rnduiala, asa cum
vor
face ca fiecare s-si gseasc perechea
potrivit. 63Si le-a mai zis c atunci cnd
doi oameni care se iubesc si se nsoesc,
brbatul este ca Dumnezeu, iar femeia sa
ca Domnazna, perechea Domnului, cci
iubirea dintre brbat si femeie este dat
de la zei.
64Apoi Zamolxe a aprins focul sacru si
a chemat s fie prezeni acolo toi zeii
neamului. 65Si cnd focul s-a nteit El a
invocat-o pe zna Ila, cea care aducea
bucurie oamenilor, astfel: Ila Ila Ila,
smi
trimii tu zna. Ce se potriveste, care
m iubeste. Vin fr-alai, p-un picior de
plai. S trim no hai, p-o gur de rai.
Ila, Ila, Ila, Ila. Ila, Ila, Ila, Ila. Ila, Ilai,
la. Mie mi vei fi, din zori la chindii.
Zna Florilor, Zna Znelor. Si cnd o fi
noapte, ne-om iubi n soapte. Una noi
vom fi, pn-n zori de zi. Ila, Ila, Ila, Ila.
Ila, Ila, Ila, Ila. Ila, Ilai, la.
66Si nainte de a se despri de flci,

Zamolxe le-a mai spus: Chipul fetei

hrzite fiecruia dintre noi ne va apare
n vis, S inei minte visele. Le vom
discuta apoi n serile ce urmeaz.
67n zilele de dup aceea, ritualul
focului sacru, fcut la asfinitul soarelui,
s-a repetat la altarul Znei Vesta. 68Si
cnd ceremonia se termina toi si
povesteau visele pe care Zamolxe le
tlmcea. 69Asa, noapte de noapte, visele
tuturor le mplineau dorinele.
70La nceput, ntr-un vis, Zamolxe a
ntrezrit o tnr aflat departe si nu i-a
vzut chipul. 71Apoi n visele din nopile
urmtoare fata a reaprut si El a vzut-o
din ce n ce mai aproape. 72Zamolxe stia
c visele se nndesc pn cnd mesajul
primit era descifrat. 73Si ntr-o noapte
Zamolxe a primit n vis de la fat
urmtorul ndemn: Vino la trg! Vino la
trg!
74Dimineaa Zamolxe l-a ntrebat pe
tatl-Su: Tat, cnd este trg la ses?
75Crciun i-a rspuns: Poimine. Si vom
merge si noi. 76Zamolxe i-a mai zis: Eu
voi fi acolo cu flcii satului. Vom face
la trg un foc sacru, asa c nu conta pe
Mine ca s te ajut cumva. 77Si Crciun
I-a mai zis: Bine. l iau pe frate-meu
Vercu. Voi tinerii mergei n pace.
78Seara Zamolxe s-a ntlnit iarsi cu
flcii la vatra Znei Vesta. 79Si cnd
ceremonia focului sacru dacic a luat
sfrsit, tinerii si-au mprtsit prerile.
80Cndu, unul dintre biei a zis: Am
visat o mare adunare de oameni unde noi
fceam focul sacru. 81Andru a zis si el:
Mine e srbtoare la cmpie. S
mergem si noi. 82Si ei toi au hotrt s
se duc la trg. 83La plecare Zamolxe lea
spus tuturor: Ne ntlnim de diminea

n zori la casa lui Andru. Mergem la trg

si acolo vom face un foc mare.
CARTEA NEMURIRII

21

La faptul zilei tinerii au pornit clri

84

ctre ses cu Zamolxe n frunte. 85El era

mbrcat cu totul n alb si purta la gt
talismanul, preotului dac, avnd floarea
vieii gravat pe piatr.
86Cnd au ajuns la trg, tinerii au ales
un loc numai bun si au aprins acolo focul
sacru dacic, cinstind cu invocaiile lor pe
Zna Ila. 87Muli oamenii s-au strns n
jurul lor, mai cu seam fetele priveau
atente la bieii falnici cobori de la
munte. 88Unele fete erau de prin partea
locului si-i cunosteau bine pe flci.
89Si dup ce ritualul s-a sfrsit, fetele
au intrat n vorb cu bieii.
90Cu pasi timizi, s-a apropiat de
Zamolxe fata pe care El o vzuse n vis.
91Si ea I-a spus: Iat-m! M cheam
Bendisa. Ia-m cu tine bdi si-i dau
nfram cusut n Noaptea de Snziene.
92Cnd Zamolxe a auzit-o, Si-a spus: E
Zna Znelor, are dou cosie blonde
lsate pe spate. 93Iat fata pe care o
iubesc pentru sufletul ei, iat mama bun
pentru urmasii pe care Mi-i doresc.
94Atunci Zamolxe i-a zis: Zna mea, te
voi duce la prinii Mei s te cunoasc.
95Frtaii Lui Zamolxe si-au aflat toi
alesele inimilor lor si doreau s le duc
ct mai repede acas. 96Si Andru i-a
ndemnat: Pe cai! S pornim spre
munte!
97Dup care fiecare si-a asezat fata lui
pe sa si toi au pornit cu caii la trap.
98Caii si clreii odat ajunsi pe
culmea dealului, perechile au poposit la
casele bieilor.

Fiecare fecior s-a nfisat prinilor

99

cu aleasa inimii sale. 100Era obiceiul ca

fetele s doarm separat pn la
cstorie. Si asa ele s se obisnuiasc cu
casa unde vor locui.
101De a doua zi au nceput pregtirile
pentru cstoria sacr a tinerilor. 102Si au
sosit si prinii fetelor. 103Asa cuscrii s-au
ntlnit si au aranjat nunile.
104Cstoriile vor fi consacrate de ctre
Zamolxe la altarul Znei Vesta. 105El,
tnrul preot al satului, va rndui o
ceremonie de grup. 106Se va nsura
Zamolxe nsusi cu Bendisa. 107Se vor
mai lega cu iubire n faa Domnului,
Andru cu Dachiana, Cndu cu Tana,
Iscru cu Mara, Anaton cu Sibila, Rodu cu
Anusa, Firu cu Ana si Dragos cu Felicia.
108Si cnd a sosit ziua marii nuni, la
altarul din deal s-a strns mult lume ca
s vad ritualul cstoriei celor opt
perechi. 109La focul cel mare tinerii vor
spune Jurmntul Iubirii Sacre. 110Toi
erau mbrcai dup datin, mirii cu
cmsi cusute cu flori, cu pieptare si cu
cusme cu pene de fazani, iar miresele
aveau vesminte si nframe cusute cu fir
de aur. 111Tuturor perechilor le vor fi nasi
Crciun si Vetra, prinii Lui Zamolxe.
112Cnd a sosit momentul cstoriilor,
Zamolxe si Bendisa s-au apropiat de
vatra focului sacru. 113Si Zamolxe a
chemat pe celelalte perechi. 114Fetele
stteau toate n stnga alesilor lor.
115Si Zamolxe L-a invocat pe Zeul
Dumnezeu, apoi rnd pe rnd i-a chemat
pe zeii si znele strmosesti ca s aduc
perechilor sntate, belsug n case,
armonie si urmasi. 116Si toi cei prezeni
au simit cum erau cuprinsi de tihn.
117Cnd a sosit momentul spunerii

Jurmntului Iubirii Sacre, Zamolxe i-a

ndrumat pe miri si pe mirese zicndu-le
astfel: Toate perechile s repete dup
Mine cuvnt cu cuvnt asa: 118De astzi
eu fac legmnt, pe tot ce-mi e mai drag
si sfnt, s onorez mereu iubirea
ceCARTEA
NEMURIRII

22

aduce-n via mplinirea. 119ntindei-v

acum braele cu palmele deschise ctre
focul sacru si repetai n continuare dup
Mine: 120M-oi nchina Znei Iubirii s
primesc cheia nemuririi si astfel voi
simi
iubirea si-oi sti ce e nemrginirea.
121Fiecare pereche, biat si fat, unii-v
minile ntre voi. 122Acum ntindei-le
mpreunate spre foc si zicei dup Mine:
123Din foc cu minile-mpreun pornim
s
facem cas bun si-n via o inim vom
fi tot timpul ct ne vom iubi.
124Si tinerele perechi au urmat
ntocmai ce le-a spus Zamolxe care le-a
explicat: Dumnezeu si Domnazna,
Tatl si Mama vieii, nu au chipuri
precum ne imaginm noi. 125Ei sunt
spirite care pot descinde n oameni.
126Dumnezeu n brbat. 127Si Domnazna
n femeie care, dac primeste deplin
aceast influen a spiritului, este ca si
Zna Znelor. 128Acum e timpul ca
bieii s uce fetele.
129Si Zamolxe, El nsusi, a dat
exemplu, lund-o pe Bendisa n brae si
srutnd-o tandru pe buzele gurii.
130Si asa cstoriile s-au ncheiat.
131Participanii toi au izbucnit n urale.
132Apoi Zamolxe a anunat: E timpul
petrecerii. Venii toi la vatra satului.
133Nuntasii au chiuit, instrumentistii

au pornit muzica si alaiul cntnd s-a

ndreptat n pasi de joc ctre locul ales.
134Cele opt perechi au stat n capul
meselor si bucatele au nceput s
soseasc. 135Si marele osp a durat pn
dup miezul nopii cnd ultimii rmasi
sau
retras pe la casele lor.
136A doua zi a sosit lada de zestre a
Bendisei, straiele esute din borangic,
bumbac si ln, unele cusute cu fir de aur
si mtase, peste care erau presrate flori
de busuioc, flori de cmp si tmie de
brad.
137Dup un an de zile Bendisa i-a
nscut Lui Zamolxe un biat. 138I-au dat
numele Clin si vroiau s-l pregteasc
s fie si el preot dac. 139Dup nc opt ani
Zamolxe si Bendisa au avut o fat, pe
Mari. Toi i spuneau Mruca.
140Si treptat Bendisa a nvat de la
Zamolxe ritualurile potrivite si a devenit
preoteas a Znei Znelor.
141Se ntmpla atunci c cei care l
rugau pe Zamolxe s fac ritualuri pentru
ei, acei oameni ajungeau prosperi si
aveau inimile n lumin si adevr cu
Dumnezeu. 142n fiecare an dacii
petreceau Crciunul cu mare bucurie.
143Atunci se mpreau daruri si era
obiceiul ca n noaptea aceea oamenii s
stea la vatra satului pe lng un butuc
mare de lemn arznd.
144Si a trecut timpul. Cnd Mruca
avea unsprezece ani, Clin mplinise deja
nousprezece ani. 145Familia se pregtea
s-l cstoreasc pe Clin, care era preot
al zeului Dumnezeu ca si Zamolxe, tatl
su. 146Si Clin s-a nsurat cu dou
surori, Gema si Iza, care erau fiicele unui
preot dac de la ses. 147Nunta celor trei a

avut loc la Sarmisegetuza si ceremonia a

fost inut de Bendisa si Zamolxe la
altarul Znei Znelor.
CAPITOLUL 2
Grecii la nedeea Znei Florilor.
Despre Pitagora din insula Samos.
Zamolxe pleac spre Grecia. ntlnirea
cu Pitagora.
1

Totul mergea bine n familia Lui

Zamolxe, doar El era gnditor. 2Ar fi vrut

s plece undeva departe ca s nvee
CARTEA NEMURIRII

23

nelepciunea altor popoare. 3Si asa s

fac mai mult pentru neamul Su.
4Zamolxe avea deja patruzeci de ani si
setea Sa de cunoastere a zeilor i era mai
vie ca niciodat.
5De-a lungul anilor Zamolxe avusese
ocazia s cltoreasc, mpreun cu
prietenul Su Nestor, n Tracia, n Grecia
continental si n insula Samos, de unde
era de loc Nestor. 6Si ntlnise prin lume
oameni nelepi n cunoasterea zeilor,
dar parc ceva l oprise pe Zamolxe s
vrea s nvee cu ei. 7Pn ntr-o bun zi.
8Era nedeea Znei Florilor. Crciun,
Zamolxe si Clin au cobort la cmpie la
srbtoarea popular. 9Duceau cu ei
ncrcate pe mgari cteva vase cu miere
de albine, iar n sculei ineau plante
medicinale si plante aromate. 10Vroiau s
se ntlneasc cu negustorii greci si s ia
la schimb, msline, ulei de msline si
altele. 11Crciun avea cu el si gruni de
aur cu care la nevoie putea plti si alte
lucruri de trebuin.
12Au ajuns la trg si au vzut c
mulimea era n mare forfot. 13Acolo
Zamolxe l-a ntlnit pe prietenul Su
Nestor, care venise cu o caravan mare
de negustori, pornind din Samos si lund

cu ei si pe alii ntlnii pe drum, precum

si slujitori din Tracia. 14Si dup ce au
ncheiat negoul n avantaj reciproc,
Zamolxe si Nestor au stat pe ndelete la
vorb.
15Nestor a ntrebat: Cum sunt ai
Ti? 16Zamolxe a zis: Pe tata si pe
biatul Meu Clin i-ai vzut. Sunt bine
sntosi, slav Domnului! 17Mama si
nevasta mea Bendisa si fata noastr
Mruca sunt si ele bine. Mruca s-a fcut
mare.
18Nestor s-a bucurat s afle c Lui
Zamolxe i mergeau toate bine. 19Si i-a
povestit si el Lui Zamolxe c si lui i
merg bine treburile.
20Si Zamolxe l-a invitat pe Nestor s
mnnce mpreun si totodat s mai
povesteasc zicnd: Dar vino s
mnnci cu noi! Ne mai spui si nou ce
mai e prin lumea voastr si cte cele
despre filosofii greci si preoii vostri.
21Apoi Zamolxe, Crciun, Clin si
Nestor s-au deprtat de mulime si au
ntins s mnnce pe iarb. 22Acolo
Zamolxe l-a ntrebat pe Nestor: Cum
mai e viaa pe la voi n insula Samos?
23Nestor a rspuns: Ne merge bine.
Suntem prosperi, slav Lui Zeus. 24Avem
o mare flot si facem comer peste mri
si ri. 25Bunstarea ne deschide dorina
de a nva si de a filosofa.
26Si Zamolxe s-a interesat dac acolo
n insula Samos se afla vreun filosof mai
de seam. 27Nestor i-a spus: Acum l
avem printre noi pe Pitagora care s-a
ntors de curnd acas, dup mult timp
de umblat prin lume. 28El este un om la o
vrst matur, are saizeci de ani. 29Eram
un copilandru, de vreo cincisprezece ani,
cnd el a plecat din Samos, dar mi-l

amintesc bine.
30Auzind acestea Zamolxe l-a rugat pe
Nestor: Vorbeste-Mi despre filosoful
Pitagora. 31Si Nestor I-a povestit astfel:
Stau aproape de casa lui Mnesarchos,
tatl lui, care a murit acum civa ani.
32De la revenirea sa n insula Samos am
vorbit mult si pe ndelete cu Pitagora.
33Mi-a istorisit ce a vzut si trit. Cte si
mai cte, lucruri uimitoare de care nu
auzisem vreodat!
34Nestor a mai mncat cte ceva si sia
turnat vin dintr-o ulcic, apoi a
CARTEA NEMURIRII

24

continuat: 35Din tineree Pitagora l

nsoea pe tatl su care fcea nego pe
mri. 36Mergeau des la Tir n Fenicia, de
unde era de loc Mnesarchos, dar mama
lui Pitagora, Pitais, este nscut n
Samos. 37Pitagora a nvat cu preoii
fenicieni, dar si cu nelepi ai altor
popoare. 38Tatl lui a cheltuit o avere ca
s-i dea o bun educaie. 39A studiat chiar
si cu marele filosof Tales din Milet.
40Pitagora vorbeste cursiv limbile greac,
fenician, caldeean si egiptean. 41n
Fenicia el a nvat aritmetica, n
Babilonia, Caldeea cum i se mai spune,
astronomie, astrologie si medicin, cu
preoii caldeeni. 42Avea patruzeci si cinci
de ani cnd regele persan Cirus, Kores i
zic persii, a cucerit Babilonul unde
Pitagora sttuse sapte ani. 43Cnd Cirus
ia
eliberat pe iudei din captivitate
lsndu-i s plece spre Ierusalim,
Pitagora a prsit si el Babilonul
alturndu-se caravanelor de iudei care
se ntorceau n Palestina. 44Se
mprietenise cu Zerubabel, o cpetenie a
lor.

Nestor a mai mncat ceva, si-a

45

turnat din nou vin din ulcior, ntr-un corn

sculptat, apoi a continuat povestirea:
46Cum spuneam, ajungnd cu iudeii n
Ierusalim, Pitagora i-a ajutat la
construcia noului altar pe locul
templului vechi, al lui Solomon, care
fusese ars de ctre babilonieni. 47Apoi sa
ntors la rudele tatlui su n Tir de unde
a mai venit o dat pentru o sedere scurt
n Samos, dar apoi a plecat n Egipt, la
Luxor adic Teba sau Diospolis, cum i
spun grecii acelui oras. 48A stat la Teba
zece ani, cel mai mult la templul zeiei
Maat, slujind acolo ca preot egiptean.
49Dar atunci cnd persii au invadat
Egiptul, Pitagora a fost luat captiv si dus
n Babilon mpreun cu ali nvai.
50Acolo l-a luat n grij preotul zoroastru
Zarates cu care a si rmas s-i slujeasc
timp de cinci ani. 51De la Zarates si de la
preoii magoi ai Lui Zoroastru, Pitagora
a
deprins principiile credinei sntoase si
practici care fac viaa omului frumoas.
52Apoi Pitagora s-a ntors n insula
Samos. 53Are acum saizeci de ani.
54nvtura lui Pitagora despre Zeus si
ali zei este nentlnit pn acum, el stie
multe feluri de a intra n legtur cu
zeii.
55Zamolxe a rmas uimit dup toate
cele povestite de ctre Nestor care a
continuat: 56Se zice despre Pitagora c
este ncarnarea lui Apollon Likeios,
Apollon Hiperboreeanul, Zeul Lupilor,
venit la noi grecii de pe meleagurile
voastre ale tracilor. 57Pitagora este si un
mare vizionar si vindector, un iatromant
cum spunem noi grecii, adic vindector
apollonian. 58El cnt minunat la cteva

instrumente muzicale. 59Suntem muli

oameni, n Samos, care l considerm
theios aner, adic om divin. 60Nicicnd
n insula noastr nu a trit un om asa de
valoros.
60Dup toate cele spuse s-a nstpnit
tcerea. 61Zamolxe era ncntat de cele
aflate n conversaia Lui cu grecul
Nestor. 62Un gnd I-a ncolit n minte si
i-a spus lui Nestor: 63Pitagora este un
mare filosof. M ntreb dac-i nva si
pe alii cele cte le stie?
64Si Nestor I-a rspuns: Desigur.
Vrea s deschid o scoal filosofic n
Samos si s ntemeieze o societate
iniiatic secret. 65Zamolxe a mai spus:
M minunez drept s-i spun! N-am mai
auzit de un om cu atta nelepciune!
66Oare as putea s nv cu el? 67Poate c
el primeste la ucenicie numai tineri? 68Eu
am acum patruzeci de ani.
CARTEA NEMURIRII

25

Si Nestor L-a ncredinat zicnd:

69

Sunt convins c Te va accepta mai ales

c esti din neamul tracilor pe care
Pitagora i preuieste ca fiind primii
adoratori ai zeului Apollon Lykeios.
70Poi merge cu noi n Samos, vom
aranja acolo totul.
71Propunerea lui Nestor L-a luat prin
surprindere pe Zamolxe care s-a gndit
temeinic la cele spuse de amicul Su pe
care l-a mai ntrebat: Cnd plecai voi
grecii acas? 72Si Nestor I-a rspuns:
Mai stm cel puin zece zile. Ne-am
fcut tabr aici. Tovarsii mei de
cltorie mai au treburi de rezolvat.
73Zamolxe i-a mai zis: Bine prietene. i
dau rspuns n cteva zile.
74Dup ce Zamolxe s-a desprit de
Nestor i-a cerut prerea tatlui Su astfel:

Ce spui tat? Pitagora este om cu mare

nvtur. As vrea s merg s-l cunosc.
75Grecii se roag tot la Dumnezeu, nu?
Ei
l numesc Zeus, dar trebuie s fie tot
acelasi ca si al nostru.
76Si Crciun a fost de acord: Fr
ndoial! Pitagora este un mare filosof de
a putut el s adune n minte nelepciunea
lumii. Nu poate exista un nvtor mai
bun pentru Tine, fiule.
77Cnd cei trei au ajuns acas si-au
descrcat produsele aduse. 78Zamolxe a
vorbit cu Bendisa, soia Sa, si i-a spus
toate cte s-au ntmplat n trg cu
negoul lor. 79Si i-a mai spus si ceea ce
vorbise cu grecul Nestor, prietenul Su.
80Si i-a zis Bendisei: As merge n
Samos s stau un timp la nvtur cu
neleptul Pitagora. 81Atunci Bendisa i-a
rspuns n credin: Cum vrei Tu
domnul meu. Eu Te voi astepta ct va fi
lumea.
82A doua zi Zamolxe a cobort clare
la ses n tabra grecilor. 83Vroia s se mai
sftuiasc cu Nestor despre plecarea lor
si despre sederea Lui n Ionia. 84Si
Nestor
I-a zis: Prietene, vino peste sapte zile.
Noi vom ridica tabra curnd dup
aceea,
si vom pleca spre Atena. De acolo ne
mbarcm ctre Samos.
85Si Zamolxe l-a ncredinat: i voi
plti n aur pentru toat cheltuiala ce-o
vei face pe timpul sederii mele acolo.
86Cu smbria pentru filosoful Pitagora,
voi vedea ce-mi pretinde el.
87Astfel Zamolxe s-a neles cu Nestor
c vor pleca n cteva zile spre Ionia.
88n ziua plecrii, familia Lui Zamolxe

si vecinii, s-au strns cu toii s-L vad

pe preotul satului nainte de a se duce n
lume. 89Vetra, btrna Lui mam, era n
lacrimi. Ea se gndea c poate n-o s
apuce s-L mai vad vreodat.
90Si nainte ca Zamolxe s ncalece
Vetra I-a dat un talisman din piatr
rotund gravat cu simbolul capului de
lup si I-a spus: 91Asta Te va feri de rele,
fiul meu. O am de la strbuni. 92Fie ca s
fii nelept si viteaz. 93Zeul nostru
Dumnezeu s Te in n paz. Zu!
94Pentru Tine biatul meu o s fac o
grdin ca s-mi aminteasc mereu de
Tine pn Te ntorci. Voi sdi pomi si
voi pune n ea cele mai frumoase flori.
95Crciun tatl, L-a mbrbtat: 96SL gsesti pe Dumnezeul strbunilor
nostri si la acei oameni pe unde mergi.
97Si s aduci de la ei pe toi zeii si toat
nelepciunea pmntului aici la neamul
Tu fr pereche n lume. 98Suntem cei
mai bravi, dar avem nevoie la noi n
Dachia de mai mult lumin, a Lui
Dumnezeu, pe care s o sporim cu cea pe
care El a dat-o multor altor neamuri.
CARTEA NEMURIRII

26

Cu lacrimile siroind pe obraji,

99

Zamolxe i-a spus tatlui Su: Voi face

precum Mi-ai spus tat. Zu pe
Dumnezeu! 100Mergi cu Domnul,
biete I-a mai spus Crciun.
101Zamolxe a cobort la ses. 102Vor
pleca peste dou zile si Nestor L-a fcut
cunoscut tuturor negutorilor cu care
vor
cltori. 103Unii dintre ei vor rmne n
Grecia continental, dar grupul lui
restrns va reveni n insula Samos. 104Si
I-a zis Nestor: De la Atena, eu cu ali
cinci tovarsi si cu tine lum un vas care

ne va duce n Samos. 105Dar mai nti

trecem fluviul cel mare Istros. 106nspre
Grecia ni se pot altura si ali oameni
care merg din Tracia spre sud. 107Vom fi
mereu ntr-o companie numeroas si
navem
team pe drumul de ntoarcere.
108Si n dou zile au ridicat tabra.
109Au traversat fluviul Istru pe bacuri si
trecnd prin Tracia si Macedonia au
intrat n Grecia continental. 110Acolo n
portul Atena, negustorii si-au ncrcat
bagajele pe un vas comercial si curnd
au
sosit pe insula Samos. 111Si Zamolxe si
Nestor au mers la casa lui Nestor.
112n zilele ce au urmat Zamolxe a
umblat prin mprejurimi s ntlneasc
cunostinele si prietenii pe care i stia din
vizitele anterioare. 113Insula Samos i s-a
prut aproape neschimbat, trecuser
cinci ani de cnd nu mai fusese pe acolo.
114Si cu bun stiin Nestor a ntrziat
s-L prezinte pe Zamolxe lui Pitagora.
115Astepta un moment favorabil doar de
el stiut. 116Dar ntr-o bun diminea cei
doi au mers mpreun la casa lui
Pitagora.
117Si cei doi au fost condusi la
Pitagora care, n grdin fiind, i
observase pe musafiri nc de departe.
118Zamolxe si Nestor s-au apropiat de
Pitagora n faa cruia s-au nclinat cu
adnc reveren. 119Si Nestor i-a spus
maestrului: Binee si bucurie s ai
nvtorule!
120Pitagora i-a ntmpinat: Bun sosit
oaspei dragi. Cu ce treburi v aflai aici
la mine, oameni buni? 121Si Nestor a
rspuns: M-am ntors de curnd de la
negustorie n Tracia si n ara geilor.

122Sunt

nsoit de un om care trieste n

Geia, mai sus de fluviul cel mare Istros.
123Este get, preot al Lui Dumnezeu, o
zeitate de-a lor. 124l cheam Zamolxis.
125Ar vrea s nvee filosofie cu domnia
ta, neleptule Pitagora. 126Zamolxis vine
din acele inuturi ale lupilor pe unde a
trit pe vremuri marele nostru zeu,
Apollon Lykeios.
127Si Pitagora l-a privit ptrunztor pe
Zamolxe, si-a ridicat o spncean, ca
semn c a descoperit ceva deosebit la El,
zicnd: 128Da, geii sunt oamenii cei mai
drepi si mai viteji dintre traci, arienii cei
vechi, nobilii n suflet. 129Zamolxis,
Zamolxion, ci ani ai?
130Patruzeci de ani, nvtorule a
rspuns Zamolxe. 131Si vrei s nvei
nelepciunea cu mine? a mai ntrebat
Pitagora. 132Si Zamolxe a zis: S-L
cunosc mai bine pe Dumnezeu. Voi afla
apoi toate de la El.
133Pitagora l-a privit si mai cu luare
aminte pe Zamolxe spunndu-si n gnd:
134Este om matur, are experien de
via, stie bine ce vrea.
135Ce vei face cu nelepciunea
dobndit, Zamolxion? a ntrebat
Pitagora. 136Si Zamolxe i-a rspuns cu
mndrie: O voi duce geilor, neamul
Meu.
CARTEA NEMURIRII

27
137

Filosoful a apreciat calitile

brbatului aflat n faa sa spunndu-si:

138Este aparte, are rafinamentul unui
grec, promite foarte mult si este ferm.
139Si Pitagora a acceptat: 140Bine. De
mine ncepi nvtura. 141Bnuiesc c
locuiesti la Nestor. 142Vino disdediminea,

pe la rsritul soarelui.
143Nestor a fost ncntat c planul le-a
reusit, c Zamolxe va studia cu un filosof
adevrat. 144Si i-a spus lui Pitagora:
ntr-adevr getul locuieste n casa mea.
145Dup care Nestor si-a luat rmas bun:
Noi plecm si te lsm cu bine
didascalos, nvtorule.
146Cei doi au iesit din curtea
maestrului si Nestor i explic Lui
Zamolxe: 147Filosoful este n curs s-si
constituie o scoal filosofic, aici la noi
n Samos. 148El a dobndit mare
nelepciune de la zei, ca urmare a
uceniciei prin lume. 149Pitagora primeste
nvcei n tot timpul anului, vrea s
formeze cu ei o confrerie spiritual, un
fel de ordin al nelepilor, brbai si
femei.
150Zamolxe a fost coplesit de
evenimentele zilei si i-a mrturisit lui
Nestor: 151Astzi este un moment
deosebit de important din viaa mea.
152L-am cunoscut pe neleptul lumii si el
m-a acceptat s-i fiu nvcel. 153Lui
Dumnezeu i mulumesc din toat
inima!
CAPITOLUL 3
Zamolxe si ncepe nvtura cu
Pitagora. Pe calea nelepciunii.
Metodele nvturii lui Pitagora.
Despre Zeitatea Suprem si zei. Omul si
lumea. Puterea gndurilor. Lumina
zeitilor.
1

A doua zi, dimineaa, Zamolxe a

sosit acas la Pitagora. 2Si a aflat c va

lua lecii n grdina maestrului mpreun
cu doi localnici, un brbat, ntre dou
vrste, pe nume Alkibiades si o tnr
femeie, Olimpia.
3Pitagora si-a nceput lecia teoretic,

akousmatos explicndu-le nvceilor

metoda sa de predare astfel: 4Pentru
nceput reinei c nelepciunea trebuie
s se dezvolte n minte, nu s fie scris,
cci adevrul nu poate fi exprimat n
ntregime prin cuvinte. 5Dar, va trebui
mai nti s deprindei metodele de
purificare pentru corp, minte si suflet.
6Numai prin katharsis percepia omului
se rafineaz si poate atinge valori nalte.
7n acest fel mintea are acces usor la
cunoasterea zeilor. 8Pe parcurs vom mai
discuta si despre ordine si haos.
9Subiectele sunt inepuizabile. 10Reinei
de asemenea faptul c noiunile pe care
vi le voi expune pot aparine anumitor
crezuri religioase sau filosofice. 11Eu v
nfisez o esen a ceea ce am nvat
pn acum n cursul peregrinrilor
mele.
12Dup care Pitagora le-a recomandat
practici de purificare, katharsis si le-a
atras atenia asupra rezultatelor lor astfel:
13Nu v facei din trupuri morminte
sufletelor. 14Va trebui ca pe timpul ct
nvai cu mine s v abinei de la
mncatul crnii. n acest fel vi se elimin
treptat toxinele din corp. 15n mod gradat
vei avea simmntul c trupul vi s-a
usurat si vei observa c mintea devine
din ce n ce mai calm si capabil de
concentrare pe un timp mai ndelungat.
16Aceste aspecte sunt doar preliminarii.
17Sufletului trebuie s-i dm cea mai
mare importan si s-i crem
CARTEA NEMURIRII

28

posibilitatea ca treptat s se manifeste

deplin. 18Prin urmare vei parcurge o cale
care permite trei optimizri n paralel: a
sufletului, a minii si a trupului. 19V mai
pot spune c medicina pe care o vei
nva de la mine acioneaz concomitent

asupra acestor trei domenii care n

activitatea lor se ntreptrund. 20Vei
deveni iatromani, vindectori si
prezictori capabili s v amintii vieilor
anterioare, s realizai cltorii extatice,
translaii n spaiu, s facei minuni, s
putei fi prezeni n mai multe locuri n
acelasi timp, s v putei controla
impulsurile omenesti sau s nfptuii
preziceri. 21Calitile enumerate au
explicaii raionale nu mistice. 22Toate
acestea sunt puteri n folosul binelui. Ele
necesit cunoasterea de sine.
23nvceii au fost uimii de cele cte
au auzit. 24Alkibiades a mrturisit: Sunt
nvturi pe care noi nu prea le
nelegem. Eu as fi vrut s ncepem cu
noiuni mult mai simple. 25Iar Olimpia a
intervenit si ea zicnd: Stim c predai si
muzic nvtorule.
26Atunci Pitagora le-a spus: De
mine muzica ne va nsoi leciile.
Melodiile vor permite minii s fie
relaxat si n timp vei nva s cntai la
harp. Muzica va fi folosit si n scop
terapeutic.
27Au trecut aproape dou ore si
Pitagora si-a ncheiat prima lecie
trgnd concluzia zilei si fcnd
anunuri: Pentru astzi am terminat
lecia introductiv. 28Ai aflat n linii
mari cum va decurge ucenicia voastr pe
calea nelepciunii. 29Mine s venii la
aceeasi or si vom dezvolta sistematic
alte subiecte.
30nvceii s-au desprit de maestrul
lor. 31Pe drum Zamolxe a vrut s afle
impresiile colegului Alkibiades care a
oftat cu ngrijorare spunnd:
Didascalos
cunoaste foarte multe lucruri. Nu stiu
cum vom nva toate cte ne spune.

32ns

Zamolxe l ncurajeaz: Pas cu

pas aflm toate secretele lumii.
33A doua zi, cnd nvceii au sosit la
Pitagora, se afla acolo si un harpist.
34neleptul le-a vorbit nsoit de
acompaniament muzical astfel: Tema
zilei este Zeitatea Suprem. 35n religie,
fiecare popor si-O nfiseaz si O
denumeste n felul su propriu, regsind
n acea definire trsturi de caracter
specifice predominante acelui popor.
36Noi ns vom porni de la ideea c la
nceput, ein arhe, nu a fost nimic. 37Dar
credem totusi c o anumit zeitate a creat
cosmosul care se afla iniial n starea de
haos. 38Tot acea zeitate a creat si legile
de funcionare ale universului, permind
astfel o ordonare cosmic ca necesitate n
relaionarea componentelor lui. 39Treptat
neornduiala s-a linistit pe alocuri
datorit n primul rnd luminii. 40Chiar si
acum cosmosul continu s se ordoneze
pentru c exist mereu materie nou care
apare si aceast materie se afl n forma
ei iniial tot n starea de haos.
41Remarcai faptul c n cosmos asociem
haosul cu ntunericul, dezordinea si
distrugerea. 42Ca o juxtapunere, n lumea
uman acest haos nseamn rul precum
sunt ignorana, lipsa de cunoastere,
minciuna, hoia, lasitatea, violena,
neornduiala uman n multiplele ei
aspecte. 43Scopul nelepciunii pe care o
cutm este s stim cum poate ornduiala
s fie manifestat din plin si n acest mod
cazurile negative enumerate de mine s
dispar. 44Astfel haosul va nceta acolo
unde ordinea se manifest. 45Remarcai
de asemenea faptul c aceste idei v
ofer doar o perspectiv general asupra
CARTEA NEMURIRII

29

temelor expuse pe care de acum le vom

aborda pas cu pas.

46nvceii lui Pitagora erau uimii de
panorama larg oferit de maestrul care,
simindu-i ndeaproape, a continuat
astfel: 47Nu fii coplesii! V va lua ceva
timp pn s nelegei mai clar aceste
noiuni. 48Dar acum ne vom ocupa de
altceva. Vei crea cu simplitate momente
de armonie. Iat cum vom proceda.
49Si Pitagora i-a chemat pe toi s se
apropie de harp si le-a zis: 50Atingei
fiecare pe rnd coardele harpei. 51Fii n
acelasi timp ateni la vibraie ca sunet
care v ptrunde prin urechi. 52Si
totodat s devenii constieni de
sincronizarea sunetului cu inspirarea
aerului pe nri. 53Deci atunci cnd
inspirai creai si sunetul prin atingerea
corzilor sau a unei singure coarde.
54Fiecare nvcel a urmat ntocmai
ce a spus maestrul. 55Zamolxe a avut o
experien mental aparte pe care i-a
mrturisit-o lui Pitagora: Domnul meu,
aud niste sunete ciudate n urechi. 56n
mod sigur ele nu vin din exterior, nu sunt
de harp si nu se aseamn cu altele de la
vreun alt instrument muzical cunoscut
mie. 57Pur si simplu sunetele mi sunt
generate n interiorul capului.
58Si maestrul le-a spus: Iat
experiena personal pe care asteptam s
mi-o mrturisii fiecare dintre voi.
59Aflai c aceast trire este esenial.
Ea reprezint modul n care omul stie c
se afl n prezena zeilor.
60Atunci Olimpia a ntrebat: Care
sunt acei zei? 61Pitagora le-a rspuns:
Sunetul subtil care pare c vine din
interiorul capului este calea pe care se
ntlnesc toi zeii. 62Dar dac vrei s
cutai un zeu sau o zei anume, i putei

invoca individual existena si ei vor fi

gsii pe o cale care vi se deschide odat
cu noile sunete pe care le auzii. 63Toate
aceste vibraii, redate de urechea noastr
interioar, se numesc sunetele inimii sau
sunetele sufletului.
64Toi nvceii au nchis ochii dorind
s perceap sunetele menionate de
maestru. 65Dar se pare c Alkibiades si
Olimpia nu le-au auzit. 66Totusi Pitagora
i-a ncurajat: Va lua ceva timp pn le
putei percepe distinct. 67Si astfel lecia
s-a ncheiat.
68n zilele ce au urmat Pitagora a
repetat diferite noiuni predate pn
atunci pentru ca ele s poat fi mai bine
memorate, cci nimeni nu lua notie. 69Pe
parcurs maestrul a introdus si elemente
noi care s lrgeasc viziunea de
ansamblu. 70nvceii au constatat c nu
au o program scolar stabilit,
71Pitagora se orienta mai mult dup
progresul lor la nvtur.
72ntr-o zi maestrul le-a vorbit despre
om si lume astfel: Omul si lumea sunt
ntr-o relaie de interdependen, de
corelaie. 73Omul are constiin
individual, lumea are constiin
colectiv. 74Cel mai important este s
analizm aceast codependen din
perspectiva omului, astfel putem face
predicii si deci anticipa raional
desfsurarea evenimentelor ce vor urma.
75Umanitatea s-a preocupat din zorii ei s
fac profeii. 76Oamenii erau interesai de
felul n care le va evolua viaa. 77Grecii,
n particular, recurg la a o consulta pe
Pitia, preoteasa care i ajut s-si afle
destinul propriu. 78Dar eu cred c ei fac o
eroare creznd c destinul le este
imutabil. 79El pare ntr-adevr de
neschimbat dac ar ndeplini o condiie,

ca pn la producerea acelor profeii,

CARTEA NEMURIRII

30

toate cele care s-au ntmplat, ca

genernd acel destin, ar evolua n aceeasi
direcie. 80Dar cile omului sunt mereu n
schimbare. 81Cu adevrat noi ne crem
realitatea lumii prin intermediul
constiinei. 82Omul poate s se
redirecioneze si s aib parte de destinul
pe care si-l construieste singur.
83Atunci Zamolxe a ntrebat: Cum se
face n mod practic acea redirecionare
care nfirm o profeie ce prea de
neclintit? 84Si Pitagora a rspuns: Cel
constient de puterea gndurilor proprii le
va reorienta ntr-o direcie nou, astfel
fgasul care predestina profeia este
prsit. 85Noua direcionare predispune
la
un alt rezultat atta timp ct este
meninut constant prin puterea
gndurilor.
86Olimpia a ntrebat si ea: Dar de
cte ori putem oare face astfel de
redirecionri ale vieii? 87Si Pitagora
lea
explicat: Nu exist un numr limit.
88Sunt oameni care o fac de foarte multe
ori, ei fiind cunoscui ca nonconformisti.
89Pe cnd cei care se menin mai constant
pe un drum anume sunt conservatorii.
90Zamolxe a mai ntrebat: Si care ar
fi metoda cea mai bun de urmat,
nvtorule? 91Pitagora a rspuns:
Sunt mprejurri cnd optimul poate fi
obinut cnd pe o cale cnd pe cealalt.
92De exemplu atunci cnd am constatat
c exist un optim al felului cum
dormim, l vom urma. 93Dar n cazul n
care constatm c acel optim nu mai
funcioneaz va trebui prsit si adoptat

o nou cale de armonizare. 94Noi

oamenii
ne gsim practic mereu n dilema dac s
meninem o anumit cale ntr-o
mprejurare sau alta. 95Doar prin
nelepciune putem gsi soluiile cele mai
bune. 96Pentru aceasta avem nevoie de
discernmnt, de capacitatea de evaluare
corect a lucrurilor. 97Discernmntul
este o calitate esenial necesar
candidatului la dobndirea nelepciunii.
98Pe parcursul uceniciei n ale filosofiei
vei obine cu certitudine aceast calitate
folositoare n orice mprejurare din
via.
99Temele filosofice abordate de
maestru erau din ce n ce mai profunde si
mai diverse.
100ntr-o zi Zamolxe l-a ntrebat pe
Pitagora: Cum ar trebui urmat lumina
zeitilor? 101Si maestrul a rspuns:
Armonia cu zeitile nseamn c psim
optim pe cile luminii lor, acolo unde
trebuie s le nelegem bine. 102Precum
stii, zeitile sunt principii, fenomene ale
naturii, manifestri crora noi oamenii le
crem o personalitate, le dm un chip
asemntor cu cel al omului, deci le
facem antropomorfe. 103Dndu-le chipuri
omenesti zeitilor, avem mai mult curaj
s le abordm si s ne raportm cumva la
ele. 104Fireste c zeitile nu au chipuri
cu
adevrat, obrsia lor o constituie
elementele primare care stau la baza
conceptelor de zeitate. 105Doar calitile
lor le crem cu bun-stiin n noi.
106Toate acestea se neleg prin prisma
adevrului uman relativ, cci la cel
absolut nu putem avea acces. 107Omul se
armonizeaz cu lumina zeilor si zeielor
numai atunci cnd se integreaz n

marele mecanism al cosmosului

percepndu-i intrinsec miscrile si
tendinele, si ncorpornd natura n
persoana sa. 108Aceasta l face pe om
parte din natur, fiind astfel un ecou al
naturii si prin urmare al zeitilor. 109Si
atta timp ct exist elementele primare
care constituie obrsia zeitilor, atunci
putem spune c zeii sunt nemuritori.
CARTEA NEMURIRII

31
110Un

exemplu este principiul devenit

zeitate. 111n acest caz putem spune cu
certitudine c acea zeitate este etern
pentru c un principiu nu poate avea un
sfrsit, el fiind mereu si mereu preluat si
promovat de oameni. 112Ca exemplu
concret este zeul Cronos, timpul etern.
113Si astfel omul poate fi ecou al zeilor si
zeielor cu rol creator, devenind la rndul
su creator.
114Noiunile predate de Pitagora erau
foarte dense, maestrul stia foarte bine c
ideile n atenie solicita mult puterea de
nelegere a nvceilor.
115ntr-o zi Zamolxe a remarcat: M
gndesc la faptul c prin aciunile noastre
determinm ca rspuns reacii firesti din
partea universului uman si material n
care trim. 116Eu cred c acesta este
modul n care noi oamenii ne raportm la
zei. 117Atunci Pitagora a zis: Este ct se
poate de adevrat ceea ce spui. 118Atunci
cnd urmrim armonia din perspectiva
noastr, primim reacii de acelasi fel din
partea zeilor. 119n mod practic n cazul
naturii duale bine-ru, se poate afirma
fr gres: s faci bine cci cndva acel
bine se va ntoarce la tine.
120ntr-o zi maestrul le-a vorbit despre
nemurire astfel: Atunci cnd omul este
ndeajuns de constient de legtura sa cu

Creatorul Lumii, el devine nemuritor

prin cunoasterea flcrii nemuririi din
inima sa. 121Sufletul are o evoluie
continu pn cnd atinge acel stadiu.
122Este nevoie de ncarnri succesive ale
aceluiasi suflet pentru ca s poat evolua
sistematic. 123Pe parcurs vom mai relua
aceste noiuni.
124Au trecut cteva sptmni si cei
trei nvcei ai lui Pitagora Zamolxe,
Alkibiades si Olimpia au preri diferite
despre cele predate.
125ntr-o zi, pe cnd se ntorceau acas,
dup o lecie avut cu Pitagora,
Alkibiades i-a spus Lui Zamolxe: Noi
grecii din Samos nu suntem obisnuii cu
ideile filosofice ale maestrului. 126Pn
acum filosofia greac a abordat alte
teme. 127Eu cred c filosoful pred ceva
ce nu ni se potriveste nou grecilor.
128Poate alii, din alte popoare, s accepte
aceste nvturi. 129N-as mai dori s
urmez scoala. De mine nu mai vin.
130Te rog s-i spui maestrului c nu mai
am timp de nvtur, cci voi pleca din
Samos s fac nego pe mri.
131Si Zamolxe l-a asigurat c asa va
face.
132A doua zi Pitagora, aflnd c
Alkibiades a renunat la leciile filosofice
le explic nvceilor: nvtura mea
nu este pentru oricine. 133nelegerea ei
necesit, pe lng capacitatea de a
asimila idei noi, mult deosebite de
filosofia greac de pn acum, si o
dorin sincer a omului de a iesi din
tiparele mentale n care vieuieste. 134El
trebuie s se rup cumva de cercul
obisnuinelor care creeaz si folosesc
aceleasi deprinderi si atitudini conducnd
la nchistare mental si la tendina de a
judeca n acelasi mod oameni,

evenimente si fapte care sunt total

diferite. 135Omul este bine s ncerce ssi
depseasc limitele pe care si le-a creat
singur. 136Si cauza principal care l
frneaz este ignorana.
CAPITOLUL 4
Simboluri si numere. nelepciunea
egiptenilor. Pitagora nva de la
Zamolxe. Spiritul lupului. Zeii si
credinele geilor. Semizei si zei.
CARTEA NEMURIRII

32
1

n zilele ce au urmat Pitagora a

folosit pentru predarea leciilor simboluri

si figuri geometrice. 2El, la rndul lui,
nvase de la egipteni cum pot
simbolurile s influeneze mintea. 3Si lea
spus nvceilor: Diverse popoare au
un cult al simbolurilor si numerelor
magice care au anumite semnificaii. 4Ele
in locul unei realiti aproximative.
5Zamolxe l-a rugat: Domnul nostru,
te rog s ne vorbesti despre Egipt.
6Pitagora a rspuns: n Egipt, din
timpurile vechi, erau venerate spiritele
luminii. 7Preoii erau conductorii de
mare valoare care absorbeau n propria
lor fiin aceste spirite. 8Egiptenii aveau
ca modele de conduit pe preoii cei mai
buni. 9Politica era inseparabil de religie,
faraonul nsusi era considerat ca
ntrupare a virtuilor zeilor.
10Si Zamolxe a mai ntrebat: Care ar
fi zeii lor importani? 11Pitagora le-a
explicat: n primul rnd este Cel
reprezentat de soare cruia i se spune
zeul Ra, Amun sau Amen. 12ntr-un fel
sau altul religia egiptenilor este centrat
pe relaia Soare-Lun reprezentat
antropomorfic de mai multe zeiti
perechi. 13De exemplu n cazul Osiris si
Isis, Osiris este prezent n cer sub forma

constelaiei Orion, iar Isis ca steaua

Sirius. 14Desi zeitile au o ntruchipare
undeva n cosmos, totusi ele se manifest
cumva pe pmnt. 15De pild egiptenii
spun c atunci cnd zeia Isis plnge se
revars Nilul. 16n linii mari egiptenii si
conduc viaa dup ciclicitatea
desfsurrii elementelor naturii care se
afl ntr-o ordine bine definit, si asa i
inspir pe oameni s o urmeze.
17Atunci Zamolxe a remarcat: Este
interesant de constatat c si noi geii
avem un cuvnt care se apropie de
numele zeului solar Ra al egiptenilor.
18Noi spunem raze emanaiilor
luminoase din soare. 19Mai folosim
silaba si n numele dat marelui fluviu pe
care voi l numii Istros. 20Noi i spunem
Du-na-ra, adic cel ce duce lumina
pentru c este strlucitor n btaia
soarelui.
21Si Pitagora a tras concluzia: Ai
deschis un subiect interesant Zamolxion.
22Exist silabe magice descoperite n
paralel de multe popoare. 23Si una dintre
ele este ntr-adevr RA. 24Cei care
practic meditaia folosind aceast silab
obin mari beneficii. 25Silabele magice
sunt legate de memoriile spaiale crend
astfel predispoziii n dezvoltarea
spiritual ulterioar a celui care le
pronun. 26Desigur c de aceasta
beneficiaz si viaa lui personal precum
si mediul n care trieste omul respectiv.
27Si cum silaba RA este foarte veche, n
ea s-au acumulat mari puteri care conduc
practicantul ei de la simpla constiin la
supraconstiin.
28Si Zamolxe a mai ntrebat: Cum
oare se raporteaz egiptenii la spirite?
29Si Pitagora le-a explicat: Ei se
orienteaz, n viaa proprie si social,

dup spiritele naturii care uneori sunt

reprezentate si ca animale. 30Dar desigur
c n animalul respectiv nu se venereaz
fiina inferioar biologic n comparaie
cu omul, ci ordinea pe care o manifest
viaa acelor fiine. 31De exemplu noi
oamenii avem multe de nvat de la
modul de comportare al albinelor.
32Chiar se recomand unei femei mritate
s fie cumptat ca albina.
33Dar sacrificiile fcute spiritelor
zeilor cum decurg? a mai ntrebat
Zamolxe. 34Pitagora le-a spus: Mult
CARTEA NEMURIRII

33

timp preoii lor nu au sacrificat fiine vii

n ritualuri, 35dar de un timp unii preoi,
sub influene strine, au adoptat aceste
practici violente. 36Religia egiptean a
fost sntoas pn cnd preoii lor au
nceput s practice jertfirea animalelor.
37Aceasta a atras mnia spiritelor luminii
si astfel au nceput declinul si suferinele
egiptenilor. 38ara lor a fost de curnd
cotropit de ctre persi, un popor care nu
are obiceiul de a sacrifica animale, aceste
cruzimi fiind interzise de profetul lor
Zaratustra. 39Eu n Babilon am urmrit
ani de zile, alturi de preotul Zarates,
focul sacru zoroastru, care este dttor de
lumin sufletului.
40Au trecut cteva luni de cnd
Zamolxe lua parte la leciile lui Pitagora
si nimeni nu s-a mai nscris la cursuri.
41Alkibiades plecase, iar Olimpia a
renunat si ea pe parcurs s le urmeze.
42Singurul nvcel a rmas Zamolxe.
43ntr-o zi Pitagora a vrut s stie:
Spune-mi Te rog Zamolxion despre
scrierea voastr a geilor. As dori s vd
alfabetul pe care l folosii. 44Si
Zamolxe i-a rspuns: Avem alfabetul

getic. 45Pot aduce mine un pergament cu

literele ce l compun si corespondena lor
n alfabetul grecesc.
46A doua zi Pitagora a privit cu atenie
literele si a remarcat: ntr-adevr sunt
asemnri clare, dar este evident c
alfabetul getic este distinct. 47Nu stim
cine a mprumutat de la cine.
48Zamolxe a explicat: Noi folosim
aceast scriere de sute de ani. 49Din
pcate sunt foarte puini oameni n Geia
care o cunosc. 50De obicei preoii sunt
cei
care o folosesc pentru a pstra mai bine
invocaiile ctre zei. 51Comercianii
nostri, sub influena negustorilor greci,
utilizeaz limba si scrierea greac.
52Si Pitagora a spus: Scopul de a
avea o scriere este bun. 53mi menin
totusi opinia c scrierea nu va putea
niciodat s nlocuiasc trirea spiritual
din sufletul omului. 54Dar n scoal
tinerii pot nva s scrie pentru c le
poate folosi n via. 55neleg importana
pe care scrierea o poate avea n comer si
n comunicarea dintre oameni. 56Toate
popoarele pe unde am umblat eu au
scrierea lor. 57Voi pstra cu mine
pergamentul cu alfabetul getic.
58Zamolxe a rmas atunci singurul
nvcel al lui Pitagora. 59Si era din ce
n
ce mai apropiat sufleteste de maestrul
Su. 60Filosoful l considera pe Zamolxe
ca o persoan spiritual de excepie si a
neles c ar avea de nvat de la preotul
get. 61Maestrul si el vroia s se
mprtseasc din cunostinele Lui
Zamolxe.
62ntr-o zi Zamolxe a avut prilejul s-i
vorbeasc lui Pitagora despre limbajul

psrilor astfel: 63La noi omul apropiat

de Dumnezeu invoc spiritele naturii si
de aceea nelege graiul psrilor. 64Se
pot afla astfel multe informaii att de la
psri ct si de la oameni. 65Asa sunt
mierla, piigoiul, sticletele,
mcleandrul,
vrabia, barza, bufnia. 66Modul lor de
comportare si felul particular de a ciripi
dau un mesaj anume celui care vede sau
ascult pasrea respectiv. 67Cntecul
psrii are o semnificaie care trebuie
descifrat n conjunctura n care are loc.
68Apoi Pitagora a zis: O astfel de
ideea am mai auzit-o pn acum, dar se
referea la graiul animalelor n general.
69Si Zamolxe a continuat: Noi,
nvtorule, asa credem, c toate
vieuitoarele, care sunt capabile s aib
un grai, fie el ct de rudimentar, anun o
CARTEA NEMURIRII

34

desfsurare a ceea ce va urma, deci au

rol
de predicie a evenimentelor.
70Pitagora a fost de acord spunnd:
Da, asta este adevrat. 71Universul este
mereu n transformare si este normal s
existe semne care s indice direcii de
evoluie. 72Noi grecii folosim si profeiile
Pitiei, dar aceasta este o activitate
predictiv pur uman. 73n schimb, atunci
cnd este vorba de animale si de psri,
mesajele pe care le trimit zeii sunt cu
totul diferite. 74Ele trebuie descifrate pe
cnd n cazul Pitiei ele au forma clar si
explicit a limbajului omenesc.
75Si Zamolxe a mai ntrebat: Cum
credei c procedeaz Pitia? 76Cum si
obine ea mesajele care vin de la zei, n
timpul consultrii lor, pentru persoana
care doreste s-si afle viitorul?

Pitagora a explicat: Este un subiect

77

care mi-a luat mult timp de studiu.

78Mam
tot gndit la modalitatea n sine si am
ajuns la concluzia c viitorul omului se
afl mai degrab din mintea persoanei
care o ntreab pe Pitia despre viitor,
dect de a-l obine cumva de undeva din
afara minii proprii. 79Pare paradoxal c
cineva merge la Pitia s-si afle soarta
care se gseste deja n mintea sa. 80Pitia
nu face dect s ia informaii chiar din
mintea persoanei care ntreab, minte
care are deja formai smburii acelei
realiti, 81cci oamenii devin ceea ce
cred ei n mintea lor c pot ajunge. 82Dar
Pitia poate da gres uneori pentru c ea nu
are tot timpul supraluciditatea mental
dat de gazele care ies din pestera unde
prezice. 83Mintea ei se afl ntr-o stare de
recepie care fireste c poate fluctua.
84Prezictoarea foloseste gazele
intoxicante pentru a-si stimula creierul,
dar aceasta o stoarce de vlag. 85Drogul
acelor gaze are efecte mentale
distrugtoare, iar femeia respectiv, care
este Pitia pentru un timp relativ, devine
apoi un om ruinat.
86Si Zamolxe a observat: n schimb
cazul aflrii viitorului de la vieuitoare
este diferit. 87Informaia vine din exterior
si depinde doar de capacitatea omului de
a interpreta semnele ce se arat.
88Pitagora a fost de acord. 89Apoi L-a
ntrebat pe Zamolxe, zicnd: M ntreb
cum facei voi geii ca s descifrai cele
transmise de ctre vieuitoare?
90Si Zamolxe a rspuns: n primul
rnd trebuie neles decorul n care se
ntmpl aciunile si cunoscut
comportamentul normal al acelei
vieuitoare. 91Mesajul este un rspuns

legat de cadrul respectiv, dar poate fi si

soluia unui gnd pe care omul l are
tocmai atunci n minte. 92De exemplu,
dac cineva se gndeste la o persoan
iubit si observ semnele care vin din
exterior, i se pot revela sentimentele
acelei persoane sau chiar ceea ce face
persoana n cauz n acel moment.
93Acestea se numesc premoniii si se pot
aplica att la persoane ct si la grupuri de
oameni sau chiar la naiuni ntregi.
94Auzind aceste vorbe Pitagora a
remarcat: mi amintesti de profeii
poporului iudeu. I-am cunoscut bine n
Babilon. 95Ei aveau cunostine avansate
n domeniul prevestirii viitorului unei
naiuni. 96Numai asa a putut s
supravieuiasc poporul lor. 97Dar as dori
s continum subiectul nostru. 98Ce s-ar
mai putea spune despre limbajul
vieuitoarelor? 99Zamolxe a rspuns:
Unii oameni neleg si limbajul lupilor.
100Pitagora tare s-a mirat si a zis:
Limbajul lupilor? n ce fel l pot pricepe
oamenii? 101Si Zamolxe a spus: Afl
CARTEA NEMURIRII

35

nvtorule c noi geii ne numim n

limba noastr rumni, oameni de la ruri,
dar si daci, ceea ce nseamn fiii lupilor.
102Desigur c este vorba de spiritul
lupului nicidecum de o filiaie a nasterii.
103Si Pitagora a dorit s afle mai mult
zicnd: M intereseaz foarte mult ce
nelegei voi geii prin spiritul lupului?
104Noi grecii legm spiritul lupului de
Apollon Lykeios, mai cu seam raportat
la solaritate. 105Dar Apollon Zeul Lupilor
trebuie s fi existat ca spiritualitate
originar.
106Zamolxe i-a rspuns: La noi lupul
este un animal att solar ct si lunar.

107Este

solar deoarece felul manifestrii

lui este legat de albul zpezii. 108Si este
lunar pentru c lupul url la lun, aceasta
nsemnnd c este influenat de energia
lunar. 109Lupul, asa cum este reprezentat
antropomorfic de Apollon Lykeios, Zeul
Lupilor, integreaz n armonie cele dou
energii. 110Nu este surprinztor faptul c
Apollon ca zeu este model al curajului,
virtuilor si vieii armonioase.
111Si Pitagora a afirmat: Da. Acum
mi este clar evoluia spiritului lupului,
de la voi tracii, la noi grecii. 112Eu leg
acest spirit si de viaa sihstrit. 113Noi
grecii am nvat ascetismul de la traci,
cci ei erau aceia care puteau tri
singuratici si dedicai cutrii linistii
interioare si a adevrurilor ultime. 114Ei
si spau n stnci caverne unde se
izolau. 115n Egipt triesc anahoreii
crora noi grecii le spunem isihasti.
116Si Zamolxe a remarcat: Noi geii
pstrm nc aceast tradiie a
pustnicilor. Preoii nostri au astfel de
obiceiuri.
117ntr-una din zile Pitagora a vrut s
afle n ce credea neamul geilor si I-a
spus Lui Zamolxe: Spune-mi ceva
despre zeii si credinele voastre ale
geilor. 118Zamolxe a zis: Noi avem doi
zei principali, Dumnezeu si Domnazna.
119Ei sunt vii undeva n cer si sunt
creatorii nostri. 120Nu Le stim numele
adevrate, dar I-am numit Dumnezeu si
Domnazna. 121Lui Dumnezeu, sau
Domnezeu, i mai spunem si Mosul,
122iar perechii Lui, Domnazna, i
spunem Moasa. 123Tot moas noi spunem
femeii care ajut o femeie gravid s
nasc.
124Si Pitagora a spus: Este foarte
interesant. 125Deci avei un dualism

masculin-feminin asa cum este firesc s

existe la un popor avansat spiritual.
126Dar cum privii voi geii natura?
127Zamolxe a explicat: Noi domnul
Meu trim nfrii cu natura. 128Credem
c Dumnezeu si Domnazna au cobort
cumva din cer si se afl cu noi n multe
chipuri. 129Si precum este si n filosofia
pe care am nvat-o aici, si noi credem
c sufletul omului este nemuritor.
130Atunci cnd omul moare, sufletul lui
se duce undeva. 131Cei n via sunt
capabili s cheme sufletele mosilor nostri
pe care noi i credem c sunt vii undeva.
132Ne amintim mereu de ei, avem un
puternic cult pentru mosii si strmosii
nostri pe care i credem nemuritori. 133Ei
triesc nevzui printre noi pn cnd se
ntrupeaz ca si noi, cei vzui cu ochiul.
134Aceia dintre noi, care pot comunica cu
strbunii, neleg cel mai bine ce
nseamn nemurirea la gei.
135Si Pitagora a mai ntrebat: Cum se
manifest spiritele pe care le venerai?
136Zamolxe a rspuns: n multe feluri.
Att ziua ct si noaptea. 137Noaptea!?
n ce fel? s-a artat curios Pitagora.
138Si
Zamolxe a zis: Pe meleagurile Geiei se
petrec niste lucruri care nu stiu dac
CARTEA NEMURIRII

36

exist si prin alte pri n lume. 139Pe

pajisti, sub clar de lun, apar fpturile
vzduhului nopii. 140Sunt znele care
danseaz descule si cnt. 141Ele au
vesminte albe diafane cusute cu fir de
aur, cingtori btute n smaralde si
diademe mpletite n prul lung pn la
pmnt.
142Atunci Pitagora a spus: Sunt
menadele, nsoitoarele lui Dionisos.

143Si

noi avem aceast credin venit de

la neamurile tracilor.
144Zamolxe a continuat astfel: Si mai
credem c exist anumite spirite care fac
soarele si luna s strluceasc, florile s
rsar, apele s curg, pomii s creasc,
vntul s bat, si multe alte manifestri
n natur. 145Si Pitagora a spus:
Aceasta este geneza zeitilor n care
credem si noi. 146Din aceast revelaie
primordial sacr popoarele preiau ce le
este folositor modului lor de a tri. 147Cei
care au mult soare venereaz acest astru,
ca de exemplu cei din Egipt. 148Oamenii
mrilor respect spiritul mrii. 149Voi
geii acordai importan spiritului
lupului si celui al muntelui.
150Zamolxe a mai precizat: Lupul
este animalul de al crui suflet ne
apropiem prin curaj si drzenie. 151Sunt
muli oameni care detest lupul fr a-i
sti meritele. 152Noi cunoastem multe
povesti n care lupul este eroul principal.
153Exist chiar un popor despre care se
spune c se trage din lupi, cci o
lupoaic
a hrnit doi copii abandonai. 154Si
Pitagora a spus: Sunt romanii, latinii
care triesc la nord de Magna Grecia, n
peninsula Italia. 155As dori ca ntr-o zi s
merg prin acele locuri.
156Pitagora a fost foarte bucuros de
conversaiile avute cu Zamolxe, de la
care a nvaat chiar si el care de decenii
studiase nelepciunea lumii.
157Dar maestrul mai avea nc multe
de spus si ntr-o zi I-a mrturisit Lui
Zamolxe: nvtura mea este o tain si
doresc s o dau numai celor care au
credin si dup o bun chibzuin.
158Prin purificarea sufletului su omul se
apropie de Dumnezeu, cum l numii voi

geii pe Zeus. 159Si asa omul poate

deveni
parte din El care este realitatea ultim.
160Atunci Dumnezeu se poate manifesta
prin acel om si de aceea spunem c
Dumnezeu se poate ntrupa. 161Nivelul de
constiin al omului n relaionarea lui cu
realitatea ultim i stabileste poziia
evolutiv. 162Noi avem semizei si zei.
163Si Zamolxe a vrut s stie mai mult
si a ntrebat: Ce numesti tu domnul
meu, un semizeu si un zeu? Cine poate fi
semizeu si cine poate fi zeu?
164Pitagora a rspuns: Exist popoare
care au neles bine ideea c divinul se
poate manifesta n om. 165Persoanele
ptrunse de puterile zeilor au primit
diferite nume, 166noi grecii i numim
semizei, 167iudeii le spun oameni-ngeri.
168Esena este c aceste persoane percep
logos-ul si viaa le este sacralizat. 169Si
atunci cnd un astfel un om se ridic
spiritual foarte sus, printr-o sacralizare a
vieii proprii, acea persoan poate fi
numit chiar zeu, fiind o ntrupare a unui
zeu. 170n acest domeniu popoarele au
multe tradiii. 171Unii cred c o zeitate
major a creat spiritual un fiu sau o fiic
care sunt apoi zeificai dup ce au trit
printre oameni. 172Adevrul este c orice
om poate deveni zeu ntrupat dac cei
printre care trieste l consider ca atare
datorit valorii sale personale. 173Zeul
ntrupat stpneste o mai mare sau mai
mic parte a cauzelor manifestrilor
CARTEA NEMURIRII

37

ntocmai ca si Dumnezeu care fireste c

le stpneste pe toate.
174Si Zamolxe a observat: Prin
urmare este necesar cunoasterea Lui
Dumnezeu pentru a se putea ajunge la un

asa nalt nivel spiritual. 175Pitagora a

explicat: Fr dubiu, aceasta este
condiia esenial. 176Cunoasterea Lui
Zeus, a Lui Dumnezeu, implic
nelegerea ordinii din natur, o
desfsurare a lucrurilor care poate fi
ciclic si astfel o putem exprima ntr-o
esen simplificat prin simboluri si n
cele din urm prin numere. 177n ultim
instan realitatea se reduce la
manifestarea ordinii, maat, cum i spun
egiptenii, sau logos cum i spunem noi
grecii. 178Aceasta se face prin numere
care, ca limbaj al realitii, au ncrctur
spiritual. 179Dezordinea, ca revers al
ordinii, poate si ea fi exprimat prin
numere. 180Ordinea poate exista n
manifestrile din viaa omului, n
muzic, n fenomene ale naturii, si n
multe altele.
181Si Zamolxe a mai ntrebat: Cum
oare numerele pot exprima realitatea,
nvtorule? 182Pitagora a rspuns:
Numerele nu pot niciodat substitui
realitatea, dar pot reprezenta o realitate
aproximativ. 183Pornind de la numrul
unu putem spune c este un punct,
numrul doi o linie, numrul trei
triunghiul, fiind cea mai simpl figur
geometric, numrul patru spaiul cel
mai simplu, tetraedrul, numrul cinci
este
piramida, numrul sase este spaiul
multidirecional, adic format din cele
patru puncte cardinale plus susul si josul.
184Cu ct numerele sunt mai mari cu att
ele pot reprezenta o realitate mai
complex, chiar si una abstractizat. Se
pot face astfel multe legturi. 185Dar
desigur c exist o dinamic a acestor
corelaii, a crei nelegere conduce la
descoperirea ordinii, a logos-ului. 186Mai
mult chiar, numerele pot intra n

combinaii sau n formule, acestea din

urm fiind exprimri ale dinamicii
numerelor si prin urmare legi de miscare.
187Reine ideea c numrul dou sute
saisprezece este deosebit n ceea ce
priveste lumea n general si ciclicitatea
evenimentelor n special. 188Acest numr
nseamn unu ori unu ori unu ori doi ori
doi ori doi ori trei ori trei ori trei, o
combinaie, de trei ori cte trei, a
punctului, liniei si triunghiului, deci a
primelor trei elemente eseniale realitii.
189Mai trziu vei avea ocazia s afli mai
multe despre acest subiect.
CAPITOLUL 5
Medicina sacerdotal si sufletul.
Astrologia si soarta oamenilor. Despre
nume si puterea cuvntului. Heraclit
din Efes si puterea focului. Marele Lup
Alb.
1

Treptat Pitagora L-a introdus pe

Zamolxe si n tainele medicinei

sacerdotale, medicina psihosomatic,
spunndu-I iniial: Afl c preoii pot fi
cei mai buni medici, cci vindecarea
bolilor oamenilor porneste de la suflet.
2Desi pot exista succese n vindecarea
bolilor minii sau a celor trupesti, totusi
sursa producerii lor trebuie cutat n
lipsa de armonie din sufletul omului.
3Dar Zamolxe s-a artat nedumerit:
M ntreb cum o ran fizic poate avea
drept cauz un dezechilibru al sufletului?
4Dac de pild cineva se loveste la
picior, cum poate sufletul omului s fie
vinovat de acel accident?
CARTEA NEMURIRII

38
5

Si Pitagora a explicat: Aparent s-ar

crede c un accident este o ntmplare

independent de sufletul omului, dar nu
este chiar asa. 6Pune-i ntrebarea: Oare

dac sufletul celui accidentat era n

starea de trezire, ar mai fi luat omul
decizia s nfptuiasc aciunea care l-a
condus la acel accident? 7Zamolxe a
admis: Probabil c accidentul ar fi fost
evitat. 8Si Pitagora a fost de acord: Asa
este. Un suflet treaz conduce la decizii
nelepte.
9Zamolxe a precizat: Totusi sufletul
nu poate vindeca o ran deja existent,
dar este limpede c, dac posed un grad
nalt de constientizare, poate preveni
multe rele s se produc.
10Pitagora a mai spus: Sufletul poate
chiar contribui la vindecarea unei rni
existente prin aciunea lui direct asupra
mentalului care cheam la intervenie
mecanismele de aprare si vindecare ale
corpului. 11Dar uneori metoda aceasta nu
este de ajuns. 12Egiptenii folosesc o
stiin a medicinei bazat si pe
intervenia exterioar. 13Doctorii lor
ntreprind ceva care s vindece din
exterior rana interioar. 14Ei pot
recomanda medicamente, de cele mai
multe ori sub form de ceaiuri, sau pot
aplica anumite metode ca s opreasc
hemoragiile sau inflamarea unui loc rnit
de pe corp. 15Sunt multe plante care au
felurite roluri n medicin. Uneori acesti
doctori aplic sucul unor plante pe rni
intervenind astfel direct n ajutorul
trupului.
16Si Zamolxe a spus: Si noi geii
cunoastem astfel de metode. 17Atunci
Pitagora a povestit din experiena lui
proprie astfel: Eu am deprins cteva
tehnici medicale, mai ales n Egipt.
18Medicii greci, din pcate, nu au ajuns la
rafinament n materie de medicin. 19Eu
as vrea s le fac cunoscute aceste
metode, celor care practic medicina

printre greci, dar ei nu prea sunt

interesai. 20Sunt chiar surprins de lipsa
lor de receptivitate. 21Sper ca treptat
medicina s ia o mai mare amploare n
cultura greac a acestor vremuri.
22n zile urmtoare Zamolxe a nvat
de la Pitagora s disting plantele locale
si s stie vremea potrivit recoltrii lor
pentru a fi folosite n medicin.
23Pitagora I-a mai explicat Lui Zamolxe:
Vei nva mai multe pe msur ce se
vor ivi cazuri de intervenii medicale.
24Din pcate ducem lips de pacieni
umani deoarece medicii greci ai insulei
Samos au rspndit zvonuri. 25Ei spun c
eu as practica o medicin periculoas,
nvat de la popoarele barbare, de pe
unde am umblat n lume. 26Dar dac
grecii nu vor s nvee aceste cunostine
nalte de medicin, eu sunt convins c Tu
Zamolxe le vei deprinde.
27Si treptat maestrul I-a spus Lui
Zamolxe toate tainele medicale
cunoscute de el. 28n cteva luni Zamolxe
era capabil s foloseasc plantele ca
medicamente si anestezice. 29Si cnd mai
venea cte un bolnav la ei, Zamolxe l
vindeca si asa si nsusea mai bine
mestesugul medicinei. 30Si-Si spunea
Zamolxe: La ntoarcere Mea n Dacia,
voi avea prilejul s vindec oamenii din
neamul Meu. Ei nu se vor opune noului
asa cum fac aici asa-zisii doctori greci
ai zilei.
31Un alt subiect de care se interesa
Zamolxe era cel legat de astre. 32Pitagora
L-a instruit cu cunostinele dobndite de
el att n Egipt ct si n Babilon. 33Si
uneori leciile aveau loc noaptea, atunci
cnd ntunericul era deplin.
CARTEA NEMURIRII

39

Si ntr-una din acele nopi Pitagora

34

I-a artat Lui Zamolxe bolta nstelat

spunnd: Iat cerul si astrele lui.
35Stelele menin focul universului, din
ele
iau fiin multe alte astre si planete noi.
36Zamolxe l-a ntrebat: Este oare
adevrat nvtorule c soarta oamenilor
este scris n planete, stele si
constelaii? 37Pitagora a rspuns: n
Caldeea, adic Babilonia, unde eu am
stat timp de cinci ani cu preotul Zarates,
se credea n astfel de idei cuprinse n
astrologie. 38Dar eu le consider
speculaii. 39Cum poate oare soarta unui
om s atrne strict de evenimente
cosmice? 40Sunt de acord c putem spune
c unele schimbri energetice petrecute
n cosmos pot influena ntr-o oarecare
msur viaa de pe pmnt. 41Dar de aici
pn la a face calcule cnd se
mbolnveste cineva sau cnd i va veni
ceasul morii este o cale lung. 42Eu cred
c depinde de puterea energiei cosmice
dac ea va influena cumva soarta unei
persoane, soart care oricum nu este
btut n cuie, ci este adaptat condiiilor
n care trieste acel om. 43De pild fiina
care are o impregnare energetic cosmic
favorabil poate pierde sansa de a o
folosi plenar n cazul n care nu este
ajutat de mediul n care si petrece
viaa.
44Si Zamolxe a mai spus: Am neles
acum elementele de speculaie
interpretativ derulate n astrologie.
45Cred c opinia domniei tale este cea
mai logic. 46M ntreb acum n ce
msur numele unei persoane are puterea
de a-i determina destinul? 47Oare numele
atribuite locurilor, popoarelor, rilor, pot
ele influena viaa oamenilor si viitorul n

general?
48Pitagora a rspuns: Te referi la
onomanie. 49Este adevrat c noi grecii
ne-am preocupat de astfel de cunostine.
50Afl c pe lng exagerri si specula ii
exist totusi o stiin care trateaz
obiectiv aceast tem. 51Cuvintele au
putere n msura n care ele determin
anumite reacii. 52De exemplu vorbele de
ocar urmresc s njoseasc persoana
creia-i sunt adresate, 53dar vorbele
frumoase fac bine. 54Numele atribuite
unor persoane, unor locuri, unor popoare
sau unor ri semnificau iniial o
realitate, o caracteristic, iar cei care le
cunosteau astfel reacionau n mod
aproape similar. 55De exemplu, n cazul
unor persoane, tindem s tratm pe fiu ca
si pe tatl si n general pe cei care sunt
urmasi ai aceleiasi persoane. 56Ne
formm tipare n gndire.
57Si Zamolxe a precizat: Dar un fiu,
desi i se spune fiul lui cutare, poate fi
foarte deosebit de tatl su. 58Pitagora a
clarificat: Aceasta este adevrat.
Anturajul l trateaz iniial pe fiu ca si pe
tatl su. 59Ulterior fiul dobndeste o
imagine proprie n mintea celor care-l
cunosc att pe el ct si pe printele lui.
60Dar timpul, ct oamenii relaioneaz la
fel cu cei doi, are mare importan asupra
fiului, care ca tnr are caracterul n
formare prelund, fr s vrea din
credina anturajului, caracteristici ale
tatlui. 61Cu alte cuvinte tnrului i se
jaloneaz un viitor similar tatlui. 62Se
poate astfel spune c destinul fiului i
este oarecum determinat; 63dac tatl este
comerciant va fi si fiul, dac tatl este
agricultor, fiul l urmeaz n profesie, si
asa mai departe. 64Treptat s-au format n
societate nume care predestineaz

datorit tradiiei si semnificaiei acelor

nume n colectivitatea proprie. 65Prinii
CARTEA NEMURIRII

40

care doresc ca fiii lor s aibe caractere

eroice le dau copiilor lor nume glorioase
din trecutul istoric. 66Exemple sunt eroii
de la Troia. 67Tot la fel se ntmpl cu cei
care le doresc copiilor lor s fie oameni
de cultur, filosofi, etc. 68Se poate spune
fr tgad c numele date persoanelor
influeneaz evoluia lor n via.
69Zamolxe a inut s spun: Si noi
geii suntem ateni atunci cnd dm
nume copiilor nostri. 70Si Pitagora a
rspuns fr surprindere: mi
nchipuiam. 71Judecata este similar si
atunci cnd ne referim la locuri, la
popoare, la ri. 72Numele diferite
predispun la caracteristici diferite. 73De
exemplu noi grecii v numim gei, pe
cnd voi v spunei daci si rumni. 74n
mintea voastr numele v d anumite
predispoziii, pe cnd n a noastr altele,
desi este vorba de acelasi popor care
locuieste la nord de fluviul Istros.
75Si Zamolxe a mai vrut s stie: Crezi
oare nvtorule c schimbarea numelui
reorienteaz viaa oamenilor, a locurilor,
a popoarelor, a rilor? 76Pitagora a
afirmat convins: Bineneles. 77Este
chiar de dorit ca acele nume care conduc
la rele, la probleme si dezastre s fie
nlocuite cu altele pozitive. 78Cred c
toate popoarele neleg importana
folosirii cuvintelor ca nume, dar sunt
puine neamuri care merg mai departe,
schimbnd acele nume nepotrivite n
funcie de ceea ce doresc acele popoare
s realizeze n bine.
79Dar Zamolxe a vrut s cunoasc si
cauzele schimbrilor, spunnd: M

ntreb nvtorule despre puterea

cuvntului. 80Cum poate ea influena
mintea omului? 81Pitagora a explicat:
Literele sau combinaiile de litere, n
care intr si cuvintele, au putere. 82Ea se
nfirip mai ales prin repetiie sistematic
si astfel se creeaz realitatea celor
afirmate. 83Ca exemplu lum cuvntul
RA care este numele zeului solar la
egipteni. 84Repetiia celor dou litere
predispune la asimilarea valorilor care se
afl n spatele principiului zeului RA.
85Si aceasta este valabil si pentru alte
afirmaii inteligibile. 86Putem spune de
exemplu Zeule vino si strluceste n
inima mea ca un soare pe cnd
vizualizm aceasta. 87Coborrea minii n
inim este metoda anahoreilor din Egipt,
o tehnic repetitiv pe care noi grecii o
numim hesychasmos, isihasm.
88ntr-una din zile Pitagora I-a spus
Lui Zamolxe: Pe coasta Ioniei
continentale, foarte aproape de insula
Samos, se afl marele oras Efes. 89Acolo
trieste un tnr filosof pe nume
Heraclit.
90Vom merge si noi s-l cunoastem si cu
aceast ocazie s vizitm templul zeiei
Artemis. 91Curnd, n acea zon sacr,
unde va avea loc o mare srbtoare.
92Si asa Pitagora si Zamolxe s-au
pregtit de plecare. 93S-au mbarcat pe un
mic bac si curnd au ajuns la Efes unde
au mers s se gzduiasc la o cunostin
de-a lui Pitagora. 94Dup-amiaz s-au
dus
s-l ntlneasc pe Heraclit cruia, desi
avea doar douzeci si cinci de ani, i se
dusese vestea de filosof, departe n
lumea
greac.
95Aflnd c au ajuns la el doi oameni

din insula Samos, tnrul Heraclit s-a

nclinat respectuos n faa lor. 96Si s-a
oferit s-i nsoeasc n timpul vizitrii
mreului templu al zeiei Artemis,
spunnd: Ai venit ntr-un moment
favorabil. 97Mine este mare srbtoare
la templul zeiei Artemis. 98Dimineaa, la
revrsatul zorilor, m prezint s v iau.
CARTEA NEMURIRII

41

Mergem mpreun s asistm la

spectacol.
99A doua zi Heraclit a sosit punctual
la ntlnire nsoit de Sibila, soia lui.
100Onornd momentul zilei tnrul era
mbrcat n haine deosebite. 101Si
Heraclit i-a ndemnat pe oaspei: S
plecm degrab ca s nu pierdem nimic
de vzut n aceast zi mrea. 102Vor fi
dansuri rituale ale preoteselor de la
templu.
103Cnd Pitagora, Zamolxe, Heraclit si
Sibila au sosit la magnificul templu al
zeiei Artemis, acolo era strns o mare
mulime de oameni. 104Formaiunile de
muzicani erau gata pregtite s
acompanieze dansul sacru, care era
asteptat s nceap din clip n clip.
105Si deodat lumea a izbucnit n ovaii.
Vin, vin le-a spus cu entuziasm
Heraclit. 106Si atunci au nceput s cnte
instrumentistii muzicali.
107Pitagora si Zamolxe au admirat
grupul preoteselor care, mbrcate n piei
de urs, se apropiau n pasi de dans sacru
ctre centrul scenei improvizate. 108Si
Zamolxe le-a spus celor care-L nsoeau:
Iat un obicei vechi pe care-l avem si
noi geii. Doar c pe meleagurile noastre
acest dans ritual este practicat doar de
brbai.
109Preotesele au defilat ceremonios

prin faa spectatorilor. 110La vederea lor

publicul si manifesta bucuria. 111Se
aplauda cu frenezie stiind c
dansatoarele
zeiei Artemis erau vestitoare ale
bucuriei vieii si iubirii. 112Heraclit le-a
spus despre Efes si zei astfel: Se spune,
domnii mei, c templul zeiei Artemis
din Efes este una dintre cele sapte
minuni
ale lumii. 113Din legende stim c Artemis
este fiica Lui Zeus si sora geamn a Lui
Apollon.
114Si Pitagora a adugat: n perechea
Apollon-Artemis avem un exemplu al
parteneriatului masculin-feminin, desi
sunt gemeni, frate si sor. 115Ei reprezint
dualismul soare-lun, aceste astre
complementare care reflect n exterior
un aspect uman interior.
116Zamolxe a mai adugat: Pentru noi
geii, funcia de complementaritate
masculin-feminin este dat de
perechea Dumnezeu-Domnazna. 117Si
atunci cnd Domnazna se face prezent
n femei, Ea se numeste Zna Znelor si
femeia respectiv are ceva din spiritul
Znei Znelor.
118Si spre delectarea mulimii,
spectacolul a continuat timp de cteva
ore. 119Apoi oaspeii au mers acas la
Heraclit. 120Acolo Pitagora i-a ndemnat
la discuii. 121Vroia s cunoasc
conceptele filosofice ale tnrului
amfitrion.
122S ne vorbesti despre filosofia ta
l-a rugat Pitagora pe Heraclit. 123Si
Heraclit i-a spus cu modestie:
nvtorule Pitagora, eu sunt prea tnr
ca s pot instrui pe cineva. 124Mi-am
format opinii proprii, dar ele vor trebui
s fie aprofundate.

125

Dar Pitagora a insistat: Chiar si

asa noi am dori s cunoastem elementele

pe care este construit adevrul n care
crezi. 126Atunci Heraclit si-a expus cu
simplitate convingerile zicnd: Eu cred
c exist o ordine a lumii, iar schimbrile
din univers sunt supuse acestei ordini
numit logos. 127Noi oamenii putem s
nelegem aceast ordine si s o
exprimm prin vorbire, fiecare dup
putina sa. 128Si mai cred c logos-ul este
susinut de existena perechilor contrarii.
129De exemplu, viaa exist tocmai
pentru
CARTEA NEMURIRII

42

c are ca suport moartea si formularea

reciproc este adevrat. 130Si iar cred c
focul este agentul care produce n esen,
prin formele pe care le poate lua, toate
schimbrile sau transformrile care au
loc n lume. 131Focul este mijlocul cel
mai rapid de transmutare profund
calitativ a omului, cci sufletul omului
este fcut din focul cel mai subtil, focul
viu.
132Spusele tnrului Heraclit l-au
impresionat pe Pitagora care l-a mai
ntrebat: Cum crezi c se explic
schimbrile n lume? 133Si Heraclit a
rspuns: Datorit focului care este
agentul transformrii comun tuturor. 134O
nelegere a modului n care focul
lucreaz, prin formele sale de
manifestare, permite oricrei persoane s
participe la ordonarea lumii. 135Prin
aceasta se constientizeaz lumea din
perspectiva logos-ului ducnd astfel la
viaa armonioas. 136Si mai cred c la
fiecare etate exist preocupri umane
care pun n rezonan armonic vrsta
acelui om cu vrsta lumii n care el
trieste. 137Cel nelept este mereu n

schimbare si-si ajusteaz timpul vieii

dup logos.
138Pitagora a fost impresionat de ceea
ce a auzit si i-a spus lui Heraclit: Este
ct se poate de interesant nelepciunea
ta, mai ales c vine de la un om asa de
tnr. 139M ntreb cum de ai dobndit-o
Heraclit? 140Si Heraclit a zis: Este
povestea vieii mele. 141De mic copil am
tot umblat prin lume, dar desigur c mult
mai puin dect domnia ta Pitagora.
142Am rude ntr-o colonie de-a noastr
numit, Istros, de la marea Euxin, portul
Euxin cum spunem noi. 143Tot prin acele
pri de lume se afl un fluviu mare pe
care noi grecii l-am numit tot Istros.
144Cu mai bine de o sut de ani n urm
colonia a fost ntemeiat de ionienii din
Milet. 145Comerul este nfloritor acolo,
rudele mele prosper, au din abunden
grne si lemn de construcie pentru flot.
146n copilarie am locuit la un frate de-al
tatlui meu si i-am cunoscut bine pe gei,
locuitorii bstinasi ai acelui inut. 147Ei se
nchinau unui anume zeu pe care-L
numeau Dumnezeu.
148Da. Aici de fa se gseste
Zamolxion, brbat din acel neam si preot
al zeului Dumnezeu, a zis Pitagora.
149Heraclit L-a privit pe Zamolxe cu
ncredere si respect si a spus: Ooo,
nchinciune, Domnul meu.
150Pitagora dorea s stie motivul
pentru care Heraclit acorda o onoare att
de nalt geilor. 151L-a rugat pe Heraclit:
Spune-ne, cum a decurs nvtura ta
acolo la marea Euxin?
152Si Heraclit si-a reluat firul
istorisirii: Cum ziceam, am cunoscut pe
geii de acolo. 153De la ei am aflat despre
cultul si importana focului. 154Eram
copil si mi-a rmas adnc ntiprit n

minte mpresia acelor triri. 155Treptat cu

vrsta am cutat si alte izvoare spirituale
si religioase care s ateste valoarea
focului. 156Si dup cum stii acest obicei
de venerare a focului este larg rspndit
n toat lumea. 157Am neles astfel c
oamenii au ajuns independent la
venerarea focului. 158Concluzia tras de
mine a fost c tot ce exist are focul ca
baz de schimbare.
159Pitagora a apreciat expunerea lui
Heraclit si a zis: Este foarte corect ce
spui. 160Cum au decurs mai apoi
practicile tale? 161Si Heraclit a rspuns:
Am adoptat metoda simpl a geilor, cea
de a sta n preajma focului sacru fr a
face nimic altceva dect a urmri
CARTEA NEMURIRII

43

flcrile si a lsa gndurile s curg

nestingherite. 162Ulterior am constatat
valoarea acestei metode, cci practica ei
m-a inspirat s fac lucruri bune n via.
163Atunci Pitagora a zis si el: Si eu
am adoptat practica focului sacru la mine
acas n insula Samos. 164Sunt ntru totul
de acord c acest mod de legtur cu
divinul favorizeaz cunoasterea
logosului.
165Omul care a ptruns aceste taine
dobndeste ordine n gndire si prin
aceasta si conduce viaa cu nelepciune.
166Cine posed nelepciune are virtute si
de aici se ajunge la fericire, trirea n foc
sacru spiritual.
167Si Zamolxe le-a zis: Printre noi
geii se spune c pruncul al crui suflet a
fost chemat la focul sacru este un copil al
focului. 168Noi avem multe alte metode
de a pune n practic valoarea focului
sacru.
169Heraclit a mrturisit: Domnii mei,

cunosc si eu astfel de metode. 170Soia

mea Sibila este din neamul tracilor,
prinii ei s-au helenizat si au locuit n
colonia noastr Istros de la marea Euxin.
171Ei au practicat obiceiul strbunilor lor
atunci cnd au dorit un copil, pe Sibila,
care este un copil al focului.
172Oaspeii au rmas impresionai de
cele spuse. 173Zamolxe a vorbit cu Sibila
n limba dac constatnd c ea stia bine
limba strmosilor ei. 174Si toi au fost
mulumii de concluziile la care
ajunseser.
175Ctre sear Heraclit a pregtit si a
aprins un mare foc sacru n onoarea
oaspeilor si. 176n dimineaa urmtoare
Pitagora si Zamolxe s-au pregtit s
prseasc orasul Efes. 177Heraclit si-a
condus oaspeii la port unde si-a luat
rmas bun de la ei.
178Pe timpul cltoriei cu bacul,
Pitagora a evaluat experiena lor la Efes.
179Si I-a spus Lui Zamolxe: Filosoful
Heraclit are perfect dreptate. 180n
esen realitatea este un rezultat al
focului, elementul de baz care poate
transforma orice. 181Si mai cred c o
structurare a acestor idei prin numere
poate duce la cunoasterea multor taine.
182Rmne ca pe viitor s mai discutm
acestea.
183Si cei doi au ajuns curnd n insula
Samos.
184Trecuser aproape doi ani de cnd
Zamolxe nvaa cu neleptul Pitagora
care, n paralel cu nvturile date Lui,
era mereu curios s stie si alte lucruri
despre neamul geilor. 185Zamolxe i-a
vorbit despre zeii/ znii, zeiele/ znele si
despre tradiia sacr a geilor, despre
preoi, preotese si preotese vestale.

186

Si ntr-o zi Pitagora I-a fcut Lui

Zamolxe o surpriz: Am adus astzi cu

mine un om de pe meleagurile Tale, ale
zeului Apollon Lykeios, din inuturile
lupilor. 187Eram n urbe cnd am observat
pe acest tnr. 188Dup mbrcminte
miam
dat seama c este trac, i se zice
Likios. 189I-am vorbit despre Tine si el a
dorit s Te cunoasc.
190Si zicnd aceasta Pitagora a iesit
din camer si i-a lsat pe cei doi oameni
singuri. 191Zamolxe s-a apropiat de tnr
ca s-l vad mai bine. 192Si l-a ntrebat n
limba get: Cum te cheam? De unde
esti?
193Cnd a auzit vorba Lui Zamolxe
biatul a czut n genunchi. 194Tria o
manifestare divin. 195Si a spus cu
lacrimi siroindu-i pe obraji: Dumnezeu,
Dumnezeu s-a ndurat de mine!
CARTEA NEMURIRII

44
196

Zamolxe a neles pe dat ce se

ntmpla. 197L-a lsat pe tnr s se

linisteasc, apoi l-a ridicat n picioare
spunndu-i: Eu sunt Zamolxe, un om
din neamul tu. 198Vin de mai sus de
fluviul cel mare, Istru.
199Si biatul I-a spus: Domnul meu,
m cheam Licu. 200Am saptesprezece
ani, vin din Tracia si sunt din clanul
Cogaion. 201Grecii mi spun Likios.
202Am pornit de acas pentru c am avut
un vis despre un om. 203El vorbea limba
noastr si era cu totul nvluit n lumin.
204I-am inut minte vocea.
205Zamolxe stia c Licu se referea la
El. 206Si i-a zis tnrului: Asa deci. Te
neleg. Nu-Mi vorbi mai departe despre
asta. 207Si Licu L-a rugat: Vreau s

rmn cu Tine si s Te slujesc de

bunvoie, domnul meu.
208Si Zamolxe a mai aflat de la Licu c
fcea parte dintr-o familie nstrit din
Tracia. 209Tnrul avea o educaie bun,
scria si vorbea greceste foarte bine.
210Apoi Zamolxe a aranjat cu Nestor
ca tnrul s stea cu ei ca slujitor al Lui
Zamolxe. 211Licu era asculttor, harnic si
ntreprinztor si din cnd n cnd sttea
la picioarele Lui Zamolxe s nvee
nelepciunea n limba geilor.
212Zamolxe avea astfel prilejul s-si
formuleze cunostinele, dobndite de la
Pitagora, n limba neamului Su. 213n
dorina de a sti ct mai multe despre Licu
si oamenii de pe meleagurile lui,
Zamolxe l ndemna s-si aduc aminte
de viaa de acas.
214Asa tnrul I-a povestit: Noi,
domnul meu, avem n sat o Zn. O
numim Domnazna. 215Ne strngem la
altarul Ei, aprindem focul sacru,
mpletim cununi si cntm din toat
inima pentru a ne chema iubitele
hrzite: 216Domnazn, Domnazn,
impletesc
acum cunun, bucuria s mi
creasc, fetele s m iubeasc, c esti
Zna Znelor, dragostea voinicilor.
217Cine-n via si vrea bine, Te cheam
mereu pe Tine. 218Ne d holde holdelor si
puterea znelor. 219Ad-mi mie noroc,
zu, cum L-ai dat Lui Dumnezu.
220Domnazn, Domnazn, i-mpletesc
acum cunun, pe cap o asez la cea, ce-o
s fie zna mea, c eu vreau s m nsor,
doar cu Zna Znelor.
221Si Licu a povestit mai departe:
Apoi fiecare biat care-si cuta iubita,
aseza cununa pe capul fetei cu care dorea
s se cstoreasc. 222Fiecare era

ncredinat c aleasa lui era Zna Znelor

pentru el, c n acea fat se afla spiritul
de iubire al Znei Domnazna.
223Atunci Zamolxe i-a spus: Si la noi
geii se face ceva asemntor. 224Doar c
pentru cstorii si bucuria vieii noi o
avem pe zna Ila. 225O chemm s ne
ajute s iubim, s ne cstorim si s
muncim bucurosi, ntocmai cum facei
voi cu Domnazna perechea Lui
Dumnezeu.
226Venirea lui Licu la Zamolxe a
schimbat multe lucruri. 227Arianului i se
fcuse dor de neamul su si iat c
Dumnezeu i-a trimis pe cineva ca s-L
ajute s-Si poat mplini cu bine
misiunea.
228Adesea Licu l delecta pe Zamolxe
cu cntece la cobz. 229Pitagora a aflat si
el despre talentul muzical al tnrului si
a
vrut s-l asculte. 230Dup o performan a
tracului dat la scoal, Pitagora fost
ncntat si i-a zis: Noi grecii numim
acest instrument muzical lira trac.
231Mi-a plcut cum ai cntat si te voi mai
chema pe aici.
CARTEA NEMURIRII

45
232

Si n timp Zamolxe a aflat si mai

multe lucruri de la Licu care I-a

mrturisit c nelegea limbajul lupilor.
233ntr-una din zile Zamolxe i-a spus:
De acum te voi numi Lup Alb. 234Si vei
fi protectorul Meu si al neamului
arienilor.
235Si a fost o ntmplare. ntr-o zi, pe
cnd se aflau ntr-o parte mai izolat a
insulei, doi rufctori vroiau s-L
jefuiasc pe Zamolxe. 236Si-au scos
sbiile si ameninau c-L omoar dac nu
le d punga cu bani si aur. 237Si deodat

s-a auzit un urlet sfsietor de lup. 238Cei

doi hoi au privit cu consternare la Licu
si nu nelegeau cum un om poate fi asa
amenintor. 239Le-a intrat frica n oase,
le-au czut sbiile din mini si au rupt-o
la fug.
240Zamolxe stia c tnrul i era
protectorul cu misiune divin. 241Si i-a
spus: Esti Marele Lup Alb. Chemarea ta
va face eroi nemuritori din neamul
arienilor.
242Si Zamolxe s-a gndit la viaa Sa siSi spunea. Faptul c Pitagora a adus aici
un om din neamul Meu, ca s M
protejeze, trebuie s fac parte dintr-un
plan al neleptului. 243Fr doar si poate
c a primit inspiraie de la zei.
244ntr-o sear Zamolxe l-a vizitat pe
Pitagora. 245Vroia s-l consulte si s-Si
clarifice unele nedumeriri. 246Pitagora La
ntmpinat pe get de cnd a intrat pe
us zicndu-I: Bine ai venit. Te
asteptam. 247A sosit timpul s mergi s
cunosti lumea sacerdoilor, n Babilon, n
Ierusalim si n Teba Egiptului. 248Sunt
locurile cele mai bune pentru
spiritualitate. 249Tot asa am fcut si eu n
timpul cltoriei mele de douzeci de
ani. 250Am plecat de acas pentru ca s
neleg mai bine lumea zeilor. 251Si Tu ai
prsit temporar ara Ta pentru acelasi
scop. 252Sederea cu mine n Samos i-a
fost doar primul pas pe calea zeilor.
253Si Zamolxe s-a nclinat cu respect n
faa lui Pitagora si a zis: Asa voi face
didascalos.
254Cnd a revenit acas Zamolxe i-a
mprtsit lui Nestor planul Su de a
pleca spre Babilon. 255Si l-a rugat ca
atunci cnd va merge n Dacia, s dea de
stire familiei Sale c a pornit mai departe
n lume n cutarea nvturilor zeilor

lumii. 256Nestor L-a ncredinat: Asa

voi face prietene. 257Casa mea i este
mereu deschis. Mergi cu bine si d-mi
de stire pe unde te mai afli.
258n urmtoarele zile Zamolxe si
Marele Lup Alb s-au pregtit de plecare.
259Cnd a sosit ziua plecrii era timpul
despririi de maestru. 260Si neleptul
Pitagora I-a spus Lui Zamolxe: Iat o
epistol de recomandare ctre preotul
Zarates, slujitor al Lui Zaratustra n
Babilon si preot al lui Ahura Mazdah.
261Zarates este un om bun si bine vzut
printre conductorii persilor. 262El este
marele sftuitor al tnrului Darius, din
dinastia achemenid, rege privit ca
ntruchipare a ordinii si dreptii, asha,
cum spun persii. 263Zarates Te va ajuta,
gzdui, proteja si nva multe despre
religia zoroastr. 264Ct despre cele
deprinse aici cu mine, n insula Samos,
ele sunt doar o mijire a nelepciunii.
265Le-am nvat si eu de la nelepii
lumii si i le-am transmis din toat
inima.
266Zamolxe s-a nclinat adnc n faa
lui Pitagora spunndu-i: nvtorule,
didascalos, i mulumesc. 267Neamul
meu arian te va venera n toate veacurile
ce vor urma. 268Si Pitagora I-a zis: Ai
CARTEA NEMURIRII

46

dobndit puteri spirituale deosebite

Zamolxe. 269Esti un daimon, erou pzitor
al celor vii si dttor de belsug tuturor.
270Zeus si Dumnezeu s fie cu Tine
Zamolxion, arian si daimon. Drum bun!
CAPITOLUL 6
Zamolxe pleac spre Babilon.
Zarates din Babilon. Focul sacru
zoroastrian. Arienii vedici. Regele
Darius l ntlneste pe Zamolxe. Ordine

si dezordine n lume. Zamolxe ca preot

zoroastru. Prima schimbare la fa a
Lui Zamolxe. Profeiile lui Zarates.
1

Zamolxe si Marele Lup Alb s-au

mbarcat pe un vas, mpreun cu un grup

de negustori greci. 2Si au pornit spre
Orient sosind n Fenicia, de unde si-au
luat cai si cele necesare pentru drum. 3Au
mers clare ctre orasul Tir ajungnd la
rudele lui Pitagora. 4Apoi si-au continuat
drumul spre Babilon. 5Zamolxe a artat
trupelor persane scrisoarea lui Pitagora
ctre Zarates, care era un preot cunoscut
n tot imperiul persan. 6Protejai de
persani cei doi au ajuns cu bine n
Babilon.
7Apoi Zamolxe a mers direct la
templul mare al orasului. 8Preotul
Zarates era acolo. 9De cum l-a vzut
Zamolxe i-a fcut o adnc plecciune si
i-a nmnat scrisoarea de la Pitagora.
10nalt, slab, mbrcat n alb si ncins
cu un snur gros, Zarates era mai n vrst
dect Pitagora cu aproape cinci ani. 11Pe
lng persan, limba sa matern, Zarates
vorbea curent caldeeana si greaca.
12Si Zarates l-a msurat cu privirea pe
Zamolxe, apoi a deschis scrisoarea de la
Pitagora si a citit: Mrite Zarates, preot
al Lui Zaratustra. 13Multe respect de la
Pitagora. 14Trimit domniei tale pe
Zamolxe care mi-a fost nvcel aici n
Samos timp de doi ani. 15El are patruzeci
si doi de ani si este din neamul geilor,
arienii care locuiesc peste fluviul Istros
la nord de Tracia. 16Zamolxe este preot
al acelui neam. 17Ar dori s nvee cu
domnia ta tot asa cum am fcut-o si eu.
18Vei afla c el stie multe nvturi,
chiar si unele pe care noi nu le-am
cercetat. 19nelepciunea de la Ahura

Mazdah este mare si El a dat-o si altor

oameni. 20Rog pe domnia ta s-l primesti
pe Zamolxe la nvtur, el fiind un om
n care asha, dreptatea, ceea ce noi
grecii numim logos, strluceste ca focul.
21Eu voi pleca n curnd din Samos.
Zamolxe i va povesti mai multe despre
planurile mele. 22S continui mrite
Zarates s ai parte de mult lumin de
la
Ahura Mazdah. 23Primeste domnul meu
nchinciune si respect de la Pitagora
din insula Samos, Ionia.
24Zarates era impresionat de alura
brbatului din faa lui si de recomandarea
scris care I s-a fcut. 25Dorea s afle mai
mult despre Pitagora, fostul lui nvcel.
26Si Zarates L-a ntrebat pe Zamolxe:
Ce mai face neleptul din Samos? 27I sa
dus vestea. 28Pitagora a plecat din
Babilon acum doi ani. 29Si mrturisesc c
i duc lipsa, sttuse aici timp de cinci ani.
30mi amintesc c inteniona s deschid
o scoal filosofic.
31Zamolxe i-a rspuns: Domnul meu,
pe cnd eu eram gata s prsesc insula
Samos, Pitagora se pregtea s plece la
Croton, o colonie greac aflat n Magna
Grecia. 32Locuitorii din Samos nu erau
interesai de nvtura lui. Li se prea
deosebit si complicat. 33De aceea
Pitagora a vrut s o fac cunoscut pe
alte meleaguri locuite de greci. 34Eu l-am
CARTEA NEMURIRII

47

lsat gata s prseasc insula, urma s

se mbarce pe un vas al unui negustor pe
nume Nestor, locuitor tot din Samos.
35Zarates a mrturisit nostalgic: Mi-a
fost cel mai bun discipol. 36Inteligent, om
de mare ncredere, virtuos, Pitagora si-a
nsusit de la egipteni, printre care sttuse

timp de zece ani, multe cunostine

temeinice. 37Cu el aici n Babilon am
cunoscut si eu nelepciunea acelor
oameni. 38Noi persii i respectm pe cei
care-L caut pe Ahura Mazdah, zeu si
principiu al luminii. 39Ct despre Tine,
esti get din neamul arienilor. 40Noi persii
suntem tot arieni, strlucitori, nobili n
suflet.
41Si Zarates L-a rugat pe Zamolxe:
Spune-mi despre poporul Tu si despre
credinele voastre? 42Zamolxe a
rspuns: Noi geii locuim mai sus de
Grecia si Tracia, peste fluviul cel mare
Istros. 43Suntem din neamul mare al
tracilor, arieni de cnd lumea-i lume.
44Zeul nostru se numeste Dumnezeu
care-Si are pereche pe Domnazna.
45Dumnezeu este cerul, cruia i se
atribuie numrul unu, asa cum spunea
neleptul Pitagora, iar Domnazna, este
pmntul, numrul doi.
46Zarates l-a privit cu mare atenie pe
Zamolxe. 47Si-a spus n gnd: Omul
acesta este aparte, a pornit n lume n
plin maturitate s caute adevrul.
48Si Zarates le-a spus Lui Zamolxe si
Marelui Lup Alb: Venii cu mine si v
voi da gzduire. 49Apoi cei doi au fost
condusi la cldirile anexe ale templului
zoroastru unde au primit dou camere
alturate. 50Zarates a aranjat ca un
slujitor al templului s aibe grij de tot ce
aveau nevoie noii sosii, inclusiv de
mncare.
51La plecare Zarates I-a spus Lui
Zamolxe: Deocamdat esti unul dintre
aspirani si adoratori ai focului sacru de
la templu. 52Treptat vei nva cum l
onorm noi pe zeul Ahura Mazdah.
53Tnrul care a venit cu Tine rmne
slujitorul Tu. 54De mine i voi trimite

vorb ce ai de fcut.
55Zamolxe si Marele Lup Alb aveau
camerele desprite de o us. 56 Marele
Lup Alb l putea sluji n voie pe Zamolxe
avnd grij de locuin, de curenie si de
primirea hranei.
57Si a doua zi Zarates L-a chemat pe
Zamolxe n incinta templului. 58Prima
nsrcinare a fost s pregteasc n
fiecare diminea lemnele pentru focul
sacru si apoi s asiste la ceremonia
nchinat zeului Ahura Mazdah. 59Era
ritualul pe care preoii zoroastrieni l
ndeplinau zilnic.
60Si Zarates I-a explicat astfel:
Lemnele trebuie alese, curate si
sortate astfel ca s nu existe printre ele
din ntmplare obiecte strine. 61Mai cu
seam s fii atent s nu aib vieuitoare
precum sunt insectele. 62Noi preoii Lui
Zaratustra respectm toate fiinele create
de Ahura Mazdah si avem grij s nu fie
jertfite din neatenie n foc. 63Alte
popoare au obiceiurile lor. 64Caldeenii,
de pild, fac jertfe. 65Ei l au ca zeu al
focului pe Baal, cruia i aduc sacrificii
pe care le ard n foc. 66Aceasta este o
mare eroare. 67Cred c Pitagora i-a
vorbit despre aceste lucruri?
68Zamolxe a rspuns: ntr-adevr noi
am discutat acestea. 69Sunt ncredinat c
jertfa exterioar nu este bun, ci numai
cea interioar. 70La focul sacru se ard
impuritile care atrn greu pe sufletul
omului, nicidecum fiinele de orice fel.
CARTEA NEMURIRII

48
71Si

Zarates a spus: ntocmai. De acuma

stii ce ai de fcut.
72n dimineaa urmtoare Zamolxe a
pregtit lemnele pentru focul sacru pe
care Zarates l-a aprins ntr-un container

metalic fixat pe un suport solid. 73Patru

preoi zoroastrieni vor oficia pentru
mulimea de participani. 74Zarates le-a
spus tuturor: Am aprins lemnele. 75De
acum suntem n prezena lui Ahura
Mazdah prin focul sacru, atash. 76Privii
flcrile si gndii-v la tot ceea ce dorii
s ntreprindei pentru vieile voastre.
77Si preoii au recitat invocaia
Ahunvar si multe altele necesare. 78Apoi
s-a asternut linistea. 79Zamolxe si
observa respiraia rrit si mintea-i
intrase ntr-o stare de beatitudine si
comuniune cu zeul venerat Ahura
Mazdah, creatorul luminii, armoniei si al
binelui. 80Ceremonialul s-a sfrsit cu un
moment de mare profunzime si toi cei
prezeni s-au unit n pacea mental.
81La sfrsit preotul Zarates a anunat:
Pentru astzi am terminat. 82Poftii
acum la osp.
83Pentru prima dat n viaa Sa
Zamolxe avea ocazia s participe la
veselia ce urmeaz unui ritual zoroastru.
84Printre mesele ndestulate cu bogia de
mncruri, cei prezeni aveau prilejul s
schimbe opinii, s discute pe teme
spirituale. 85Prin asistarea la focul sacru
al Lui Zaratustra sufletele lor erau
purificate si apoi umplute de un duh al
nelepciunii.
86Cei prezeni la osp erau de multe
neamuri. 87Zamolxe i-a recunoscut pe
caldeeni, greci, fenicieni, egipteni, iudei.
88Dar atenia I-a fost atras de un om
venit din India.
89Un grec a intrat n vorb cu
Zamolxe, artnd cu mna dreapt
mulimea din jur si spunndu-I: Suntem
adunai din toate prile imperiului
persan, chiar si din afar. Priveste n

jur! 90Grecul, vznd mbrcmintea

Lui Zamolxe, a crezut c era grec si L-a
ntrebat: Dar domnia ta de unde esti de
loc?
91Si Zamolxe a rspuns:. Vin din
insula Samos, Ionia. 92Un timp am locuit
acolo cu nvtorul Meu Pitagora.
93Numele Meu este Zamolxe. 94Sunt
arian de bastin din inuturile geilor.
95Si grecul a mai zis: Bucuros de
cunostin, Zamolxe. Eu sunt Lisandros,
de felul meu din Milet, Ionia.
96Cei doi s-a mprietenit. 97Zamolxe ia
povestit lui Lisandros cte ceva despre
cltoria Lui spiritual. 98Si Lisandros a
constatat bucuros: Asa deci! 99Caui
nelepciunea lumii. 100Te afli ntr-un loc
potrivit. 101Aici n Babilon s-au adunat
muli nvai. Puterea persan i
protejeaz.
102n zilele ce au urmat Zamolxe a
avut prilejul s se mai ntlneasc cu
Lisandros. 103Asa a aflat c grecul locuia
n Babilon de civa ani si c avea drept
cunostine lume deosebit, inclusiv pe
omul cel venit din India.
104Si ntr-una din zile Zamolxe L-a
rugat pe Lisandros: As dori s vorbesc
cu acel indian. 105Lisandros I-a promis:
Bine. V voi aranja o ntlnire.
106Activitile prestate de Zamolxe la
templul zoroastrian erau din ce n ce mai
fructuoase. 107Treptat Zamolxe a reusit s
nvee invocaiile Lui Zaratustra din
Gathas, prile cele mai vechi din
scriptura persilor numit Avesta. 108Si n
CARTEA NEMURIRII

49

acele scrieri a observat similitudini ntre

limbile avestan si cea dac.
109ntr-o zi preotul Zarates I-a spus Lui

Zamolxe: Exist o nrudire ntre

popoarele noastre. 110Noi persii suntem
tot arieni venii de pe meleagurile de
unde suntei voi tracii. 111n vechime
clreii traci si familiile lor au poposit
pe aceste pmnturi, astfel nscndu-se
popoarele mezilor si persilor. 112Eu
neleg destul de bine ce zici atunci cnd
vorbesti cu Likios, omul care Te
slujeste.
113Atunci Zamolxe i-a mrturisit: Si
eu pricep cuvintele din limba persan si
chiar si manthre-le pe care deja le-am
nvat de la domnia ta.
114Lisandros a luat legtura cu omul
venit din India, pe care Zamolxe vroia
s-l cunoasc si a organizat o ntlnire.
115Si la sosirea celor trei, indianul era
mbrcat n alb si purta diagonal peste
piept un fir gros. 116Omul s-a prezentat
zicnd: Sunt preot brahman si m
numesc Sastri. 117Vorbesc limba
sanscrit, care este destul de
asemntoare cu limba persilor,
avestana.
118Zamolxe si-a fcut si El cunoscut
numele. Lisandros, care stia bine limba
avestan va traduce conversaia.
119Si Zamolxe l-a ntrebat pe brahman
despre crezurile lui: Ce s-ar putea spune
despre spiritualitatea indian? 120Si
brahmanul a rspuns: Noi avem
scrierile
sacre numite Veda. 121Pe ele se bazeaz
religia noastr vedic. 122Cu o parte din
ele, sub form oral, au venit n India
strbunii nostri migrnd peste stepele si
munii din inuturile arienilor. 123Scrierile
sunt revelaii. 124Si noi suntem arieni,
urmasii celor care au ajuns pe aceste
meleaguri dup ce au trecut prin
inuturile persilor. 125Arienii vedici si-au

continuat drumul ctre est ajungnd n

India. 126Suntem deci rude apropiate cu
persii.
127Asa Zamolxe a neles c originea
vedicilor este tot arian, aceeasi cu cea a
persilor si a tracilor. 128Si vroia s
cunoasc ct mai multe lucruri despre
scrierile sacre numite Veda si l-a rugat pe
brahman: Spune-mi te rog ce cuprinde
scriptura voastr.
129Brahmanul Sastri a rspuns: Veda
are patru pri vechi, noi le numim
samhita, anume Rig Veda Samhita,
Yajur Veda Samhita, Sama Veda
Samhita si Atharva Veda Samhita.
130Exist preoi brahmani specializai n
fiecare dintre ele, unii chiar le stiu pe de
rost si le cnt. 131Noi credem c
nvtura trebuie s intre n inim nu s
fie doar citit, desi avem alfabetul nostru
devanagari, scrierea zeilor. 132Scopul
nvturii noastre este de a crea ceea ce
numim sanatana dharma, calea etern a
dreptii, adevrului si luminii.
133Atunci Zamolxe a spus: Maestrul
meu spiritual Pitagora recomanda si el
nvtura oral. 134Voi spunei sanatana
dharma la ceea ce grecii denumesc
logos, persanii numesc asha si noi geii
justiia. Este de fapt aceeasi esen.
135Exact a remarcat brahmanul spusele
Lui Zamolxe.
136Si Zamolxe a neles c brahmanul
stpnea cunostine spirituale vaste.
137Cu prilejul ntlnirii lor Zamolxe vroia
s afle ct mai multe. 138Si l-a ntrebat pe
brahman: Spune-Mi te rog domnul
Meu, ce numere sacre avei n religia
vedic?
CARTEA NEMURIRII

50
139

Brahmanul Sastri a rspuns:

Filosofia noastr are dou puncte

centrale care prin interacia ntre ele
creeaz dinamica existenei noastre
spirituale. 140Este vorba despre numerele
zero si unu. 141Am putea rezuma aceast
dinamic n cteva cuvinte: numrul zero
este potenialul care se poate materializa
n numrul unu. 142Astfel zero este
nimicul capabil s genereze ceva, adic
pe acel unu. 143Pe cnd numrul unu,
adic acel ceva, poate fi absorbit n
numrul zero, nimicul. 144Toate celelalte
numere sunt jocul iluzoriu, lila spunem
noi, dintre zero si unu. 145Fireste c
aceast dinamic existenial are loc pe
axa timpului.
146Si Zamolxe a mai ntrebat: Oare
avei un numr sacru aflat n armonie cu
curgerea timpului? 147Brahmanul a
rspuns: Da. Acest numr este o sut
opt.
148Si Zamolxe a zis: Este foarte
interesant. Maestrul Meu grec Pitagora
mi vorbea despre o mistic a numrului
dou sute saisprezece. 149Brahmanul a
rspuns: Observai v rog faptul c dou
sute saisprezece este dublul lui o sut
opt. 150Numrul mistic o sut opt este
atribuit att perspectivei masculine ct si
celei feminine. 151n existena lor
complementar ele nsumeaz cifra dou
sute saisprezece, reprezentnd practic
dinamica masculin-feminin.
152Zamolxe a fost impresionat de
brahmanul Sastri. 153Convorbirea lor I-a
lrgit orizontul de nelegere a misticii
numerelor. 154La desprire i-a mulumit
brahmanului pentru bunvoina cu care a
rspuns ntrebrilor Sale. 155Apoi
Zamolxe si Lisandros au revenit la
templu.
156Au trecut cteva sptmni de cnd

Zamolxe era n Babilon. 157Regele

Darius
a aflat c printre cei care slujeau la
templul lui Zarates era si un get pe nume
Zamolxe. 158Dorea s-L cunoasc si s
afle ct mai multe despre neamul geilor.
159Se gndea regele c va putea trimite o
expediie militar la ei. 160ntr-o zi Darius
i-a cerut preotului Zarates s vin la palat
mpreun cu Zamolxe.
161Intrnd n marea sal a tronului lui
Darius, Zamolxe a fost impresionat de
splendoarea fr egal din jur. 162Oaspeii
de seam au fost invitai s stea la
aceeasi mas cu mritul rege. 163Ca
sftuitor spiritual al lui Darius, preotul
Zarates, nsoit de Zamolxe, a luat loc n
dreapta regelui care, vzndu-L pentru
prima dat pe Zamolxe, a fost uimit de
fizionomia si prezena Sa de spirit.
164Si regele I-a spus Lui Zamolxe:
Vorbeste-mi despre neamul tu getule
Zamolxe! 165Stiu c pe pmnturile
voastre avei colonii prospere ale
grecilor, aflate undeva pe lng mare.
166Zamolxe a rspuns: Mrite rege,
grecii s-au asezat n inuturile noastre de
pe lng marea Euxin. 167Dar ei ne sunt
oaspei nu cuceritori. 168Noi suntem un
popor aprig care nu a fost supus
niciodat de nimeni de cnd ne stim.
169Si Darius a vrut s le cunoasc
temelia spiritual si a ntrebat: Cine este
zeul vostru cel mare? 170Zamolxe a
spus: Zeul nostru drept se numeste
Dumnezeu. 171Afl mrite rege c si noi
geii urmm ceea ce persii numesc asha.
Noi i spunem justiia.
172Dar Darius s-a artat sceptic
zicnd: Asha? Asha? Stii voi oare ce
nseamn cu adevrat asha? 173Atunci

Zamolxe i-a rspuns: Este dreptatea si

CARTEA NEMURIRII

51

adevrul, lipsa minciunii si a trdrii.

174Iubim cu dreptate oamenii, iar pe cei
ri i pedepsim, astfel c lumina lui
Ahura Mazdah, Domnul nelept, se va
mri, pe cnd ntunericul lui Angra
Mainyu, Spiritul Ru, se va diminua.
175Auzind cuvintele Lui Zamolxe,
Darius a fost uimit. 176Se gndise cumva
la cucerirea pmnturile geilor n urma
unor sfaturi gresite. 177Si pe loc a
renunat la acel plan spunnd: Dac
neamul geilor are un om care poate
vorbi att de nobil, atunci vei fi lsai n
pace s slujii n continuare luminii
spiritului. 178Persii nu vor ncerca s v
cucereasc. 179Noi mergem doar
mpotriva acelora care sunt cuprinsi de
ntuneric n spirit. 180i respectm pe
oamenii luminii.
181Si cu aceste cuvinte regele Darius a
ncheiat conversaia cu Zamolxe care era
mulumit c avusese ocazia s afle
gndurile regelui despre gei. 182Persanii
aveau n spatele cuceririlor lor un scop
spiritual si credeau c Dumnezeu, pe
care
ei l numeau Ahura Mazdah, i ajuta.
183Dup terminarea banchetului dat de
regele Darius, Zarates si Zamolxe s-au
ntors la templu. 184Acolo Zarates I-a
spus Lui Zamolxe: Dup cum ai auzit
de la mritul Darius, Rege al Regilor, noi
persii nu atacm popoarele la ntmplare.
185Noi distrugem rul si ntunericul celor
care sunt sub stpnirea Spiritului
Rului, Angra Mainyu atunci cnd ei
jefuiesc alte neamuri si distrug bunuri
omenesti. 186Acum cnd regele Darius a
aflat mai multe despre voi geii arieni,

persii nu vor merge mpotriva voastr.

187Dar cu grecii este altceva. 188n trecut
am avut si noi probleme cu un neam
nrudit cu al vostru, masageii sau sciii
pe care i-am supus n Bactriana cu vreo
zece ani nainte ca marele rege Cirus s
ocupe Babilonul. 189Dar ei ne-au atacat,
cci erau oameni agresivi pusi pe
prdciuni si a trebuit s ripostm.
190Preotul si magul zoroastru Zarates
l considera pe Zamolxe un personaj cu
totul deosebit. 191Si vroia s-si verifice
anumite teorii despre influena astrelor
asupra vieii oamenilor si s afle
mprejurrile n care Zamolxe s-a nscut.
192Si ntr-o zi, pe cnd se aflau n
grdina templului, Zarates L-a rugat pe
getul arian s-i povesteasc: 193Stiu c
ai
patruzeci si doi de ani. 194Vorbeste-mi
despre timpul cnd ai venit pe lume
Zamolxe.
195Zamolxe a zis: Despre acel timp
iat ce mi-au spus prinii mei, domnul
meu. 196Era iarn, mama m-a nscut n
cas pe pmnt. 197Asa este obiceiul la
noi geii. 198Chiar numele meu nseamn
pmnt n sensul de surs germinativ,
de crestere si nflorire, de aspiraie ctre
lumin. 199Spre diminea cnd mama m
nstea la rsritul soarelui, tata a vzut
pe cer o stea mare cu coad. 200Astrul
acela a rmas mult timp s lumineze
cerul. 201Si tata a crezut c este un semn
bun pentru tot neamul geilor. 202La
maturitate am ajuns preot si am fcut ct
am putut pentru ei. 203Dar m ardea o
dorin fierbinte, s cunosc nelepciunea
de peste tot. 204Si asa am plecat n lume,
de aceea m aflu aici, domnul meu.
205Zarates a remarcat: Este interesant.
206n limba avestan zam nseamn tot

pmnt. 207Toate cele spuse de Tine

ncep s capete sens.
208Si se gndea Zarates fcnd calcule:
Getul este nscut cu douzeci de ani
dup Pitagora. 209Deci Zamolxe avea
douzeci si cinci de ani atunci cnd
persii
CARTEA NEMURIRII

52

au cucerit Babilonul si treizeci si cinci de

ani cnd au cucerit Egiptul. 210Si
Zarates I-a spus Lui Zamolxe: M voi
mai gndi la cele ce mi-ai spus.
211Adesea, dup ceremoniile rituale
ale focului sacru atash, Zamolxe sttea
de vorb cu Zarates. 212Si i-a spus ntr-o
zi: nvtorule, n insula Samos am
avut prilejul s discut cu neleptul
Pitagora despre existena lumii. 213El
spunea c n esen realitatea se reduce la
manifestarea ordinii, ceea ce voi persii
numii asha, reprezentat prin numere.
214Tu domnul meu ce prere ai?
215Si Zarates a rspuns: Eu cred c nu
putem face prea usor o asa afirmaie.
216n primul rnd c nu exist ordine
peste tot ca s o putem exprima prin
simboluri si prin numere. 217Si chiar dac
am reusi s gsim numerele potrivite si
legile prin care acele numere arat
ordinea, ce ne vom face cu dezordinea?
218Ne este practic imposibil s aplicm
numerele si n cazul dezordinii.
219Zamolxe a spus: Asa ar prea la
prima vedere. 220Dar s ne gndim la
faptul c ntunericul nseamn lipsa
luminii si dezordinea este lipsa ordinii.
221Pe aceste considerente putem spune ca
Angra Mainyu, Spiritul Ru, este lipsa
lui Ahura Mazdah, Spiritul Bun. 222Prin
urmare Angra Mainyu nu exist.
223Si preotul Zarates a czut pe

gnduri, fiind pus n dificultate. 224Apoi a

mrturisit: Ceea ce spui Tu este foarte
interesant. 225Dar totusi realitatea lumii
nseamn att ordine ct si dezordine.
226Desi dezordinea este lipsa ordinii ea ar
trebui cumva msurat.
227Si Zamolxe a zis: M gndesc c
n timp dezordinea se ordoneaz urmnd
anumite legi. 228Deci ea ar putea fi
exprimat prin numere, chiar dac se afl
n stadiul de dezordine. 229Si Zarates a
fost de acord: Aceasta este adevrat.
230Dar pn la acea ordonare trebuie s
remarcm faptul c orice evaluare a unei
situaii existente ntr-un anumit punct din
timp gseste att ordine ct si dezordine.
231Dinamica relaiei lor nu salveaz
corelarea pentru c haosul apare mereu
n lume.
232Si Zamolxe a continuat argumentul
filosofic n faa lui Zarates zicnd: Deci
putem spune c att Ahura Mazdah ct si
Angra Mainyu, ca fore ale realitii, vor
exista mereu. 233Zarates a rspuns:
Asta este corect. 234Dar noi zoroastrienii
credem c va exista un timp cnd Ahura
Mazdah l va nvinge pe Angra Mainyu.
235Si atunci salvatorul nostru numit
Saoshyant va sosi n lume.
236Ce nseamn anticipata apariie a
acestui personaj? a ntrebat Zamolxe.
237Si Zarates a rspuns: n general noi
zoroastrienii credem c este vorba de
venirea unui om, n carne si oase,
precum
a fost Zaratustra. 238Si mai credem c
spiritul Lui Zaratustra va cobor n acea
persoan. 239Salvarea va consta n
aducerea nelepciunii pentru toi, va fi o
rennoire a lumii. 240Noi numim aceasta
frashokereti. 241n prezent, dup cum se
observ, sunt foarte puini nelepi

printre oameni. 242Noi mai credem c

exist o permanent lupt ntre Ahura
Mazdah si Angra Mainyu. 243Dar lumina
si binele nu sunt dominante, ci mai
degrab stpneste opusul lor. 244Adic
ntunericul si rul, au rol prevalent n
societile umane. 245Dar atunci cnd
lumina si binele vor exista n cel puin
jumtate din gndurile, vorbele si faptele
oamenilor, ca expresii ale constiinei
colective, atunci putem spune c Ahura
CARTEA NEMURIRII

53

Mazdah este pe punctul s-l nving pe

Angra Mainyu. 246O astfel de victorie nu
nseamn dispariia manifestrilor lui
Angra Mainyu, spiritul dezordinii, ci
doar diminuarea prezenei lui.
247Dualitatea ordine-dezordine se va
menine ct timp va fi lumea. 248Dar n
anumite societi ordinea si binele vor
predomina asupra rului. Si astfel
armonia va fi prezent. 249Cred c deja ai
discutat cu Pitagora dualismul
luminntuneric?
250Zamolxe a admis: ntr-adevr
domnul meu. 251Am abordat tema, dar
aspectul de salvare n viitor al oamenirii
a fost tratat doar la suprafa. 252Acum
ideile mi sunt mult mai clare.
253Zamolxe a vrut s stie mai multe
fapte despre fondatorul crezului persilor
spunnd: As dori s-L cunosc mai bine
pe marele profet Zaratustra. 254Si
preotul Zarates a rspuns: Zaratustra a
trit cu aproximativ cinci sute de ani
nainte de aceste timpurile. 255La
vremurile acelea persii si mezii aduceau
zeilor ca ofrande animale sacrificate,
obiceiuri nvate de la popoarele vecine.
256Dar Zaratustra s-a opus, nelegnd
rul care venea de la uciderea ritual.
257El l-a convins pe regele Vistaspa s

fac reforme si n primul rnd s

interzic jertfa. 258De atunci noi persii am
tot progresat. Precum se vede, aproape c
suntem stpnii lumii. 259Si vom
continua
nc s ne ridicm spre si mai mult
lumin pentru c nvturile Lui
Zaratustra sunt cele mai nelepte din
lume. 260Nou persanilor lumea ne spune
adoratorii focului. 261Si pe bun dreptate,
cci noi venerm focul pentru c i stim
puterea de a transforma, de la obiectele
materiale pn la sufletul omului. 262Si ai
observat cum, treptat n prezena focului
sacru, oamenii se schimb n bine. 263Iar
cei care au atins o nalt comuniune cu
Ahura Mazdah, Spiritul Luminii,
dobndesc si darul profeiei.
264n activitile zilnice de la templu,
Zamolxe a primit nsrcinri din ce n ce
mai importante. 265Devenise un bun
cunosctor al manthre-lor din Avesta,
scriptura persilor zoroastrieni. 266Si vroia
s afle ct mai multe despre
spiritualitatea zoroastr, astfel c ntr-o zi
l-a ntrebat pe preotul Zarates: Ce
reprezint simbolul omului cu aripi?
267Si Zarates a rspuns: Noi l numim
faravahar. 268Este un simbol vechi pe
care persii l-au luat de la asirieni. 269ntro
form apropiat l au si egiptenii si
iudeii. 270Cred c prima dat a aprut la
neamul hitiilor, venii de undeva de pe
lng Pontul Euxin. 271Pentru noi
faravahar nseamn Ahura Mazdah.
272La hitii, la egipteni si la iudei n locul
bustului uman este reprezentat soarele.
273S-au dat felurite alte interpretri
simbolului, anumite legende foarte vechi
vorbesc despre oamenii puternici cu
aripi, care au cobort din cer si s-au
mpreunat cu fiicele pmntenilor. 274Noi

legm acest simbol de nasterea Lui

Zaratustra, al crui nume nseamn stea
strlucitoare. 275Profetul nostru a avut
ceva din acei oameni cu aripi, purttori ai
luminii stelelor. 276Faravahar este un
simbol al zeitilor solare care prin
puterea lor divin susin pe conductorii
lumesti cei buni.
277Preotul Zarates era foarte mulumit
de tot ce fcea Zamolxe Arianul. 278ntr-o
zi i-a adus o veste aparte: Curnd va
sosi momentul cnd vei fi iniiat ca preot
al marelui Zaratustra 279Sunt gata
domnul meu s servesc lumina
spiritului
i-a rspuns Zamolxe.
CARTEA NEMURIRII

54
280

Si ceremonia de investitur a Lui

Zamolxe ca preot zoroastru a fost fixat

s aibe loc peste zece zile. 281n ziua
hrzit, patru preoi, printre care si
Zarates, au pregtit totul. 282Evenimentul
deosebit va dura aproape o jumtate de
or si la el vor participa doar civa
invitai.
283Candidatul la preoie a fost
mbrcat n haine de culoare alb si
ncins n jurul mijlocului cu un bru.
284Apoi, cu manthre alese, preoii au
invocat prezena la focul sacru a
spiritului Lui Ahura Mazdah. 285Si au
urmat ritualurile de purificare care
desvrseau consacrarea preoeasc a Lui
Zamolxe. 286La sfrsit Zarates I-a spus
Lui Zamolxe: Te-ai schimbat la fa.
287Lumina Lui Ahura Mazda a intrat n
tine.
288Cnd ceremonia s-a ncheiat a
urmat festinul, bucuria colectiv a
investiturii noului preot. 289Si Zarates a
luat loc la mas, mpreun cu Zamolxe,

proasptul iniiat, si I-a vorbit astfel:

290De acum esti att preot al Lui
Zaratustra ct si medic sacerdot,
Zamolxe. 291Poi conduce ceremonii ale
focului conform ritualurilor noastre si
poi face tratamente de boli si rni cum
crezi de cuviin c e bine. 292Dup cum
stii prea bine, activitile noastre aici la
templu s-au intensificat. 293Sunt multe
cpetenii de oaste care ne solicit
ajutorul, iar noi, cei civa preoi si
medici sacerdoi, care servim la templu,
abia facem fa cererilor.
294Si Zamolxe a intrat n serviciile
sacerdotale cele mai importante de la
templu. 295Avea acum prilejul s
serveasc singur pe cei care solicitau
aprinderea focului sacru si prezena
acolo
a Lui Ahura Mazdah. 296Marele Lup Alb
l ajuta la pregtirea a tot ce era necesar
ceremoniilor.
297Treptat, Lui Zamolxe i s-a dus
vestea despre calitatea deosebit a
serviciilor Sale. 298Personaliti, din
armata persan si din administraia
oraselor si a satrapiilor, apelau la trezirea
spiritual dat de prezena focului sacru
condus de Zamolxe n Babilon.
299Sacerdoii erau pltii prin donaii, iar
beneficiarii care foloseau serviciile
religioase ale preotului Zamolxe erau
foarte generosi.
300Regele Darius btuse moneda de
aur, daricul si pe cea de argint, siculul. n
scurt timp, ca preot al Lui Zaratustra,
Zamolxe s-a mbogit.
301Timpul, ct Zamolxe a deprins
marea nelepciune a Lui Zaratustra,
nvnd de la preotul Zarates si servind
la templul zoroastru din Babilon, a fost
de trei ani.

302

Si ntr-o zi pe neasteptate Zarates

L-a sftuit pe get: Ar trebui s mergi s

vezi cum merg lucrrile la construcia
templului iudeilor, care se pare c se
apropie de finalizare. 303Ei l slujesc tot
pe Domnul Domnilor. 304De aceea iudeii
au fost eliberai din captivitate de ctre
regele Cirus Cel Mare, dup ce acesta a
ocupat Babilonul. 305Treci prin Ierusalim
si apoi pleci n Egipt.
306Si Zamolxe s-a gndit la spusele
preotului Zarates. 307Aici, n Babilon,
sttuse timp de trei ani si ptrunsese
adnc nelepciunea Lui Zaratustra.
308Devenise El nsusi preot al marelui
nelept al persilor. 309Era vremea s
mearg s cunoasc si ali oameni ai
cutrilor divine. 310Si Zamolxe i-a
rspuns lui Zarates: Domnul meu voi
CARTEA NEMURIRII

55

face precum spui. 311E timpul s plec din

Babilon.
312Si Zarates L-a asigurat de sprijinul
su spunnd: i voi da scrisoare de
recomandare ctre armata persan si
ctre toi supusii imperiului. 313La
Ierusalim Te va ajuta Zerubabel, care-l
cunoaste bine pe Pitagora. 314Vei primi
din visteria templului aur si bani destui
ca s-i ajung pentru mult timp. 315Esti
unul dintre magavan, preoii Lui
Zaratustra si ai o poziie nalt printre
toi
oamenii din mpria lui Darius.
316Dup cteva zile Zamolxe a primit
de la Zarates recomandarea scris n
limba avestan. 317Si cnd pregtirile de
plecare au fost aproape gata, Zamolxe a
dorit s aibe o ultim conversaie cu
neleptul Zarates. 318Si i-a spus:
Domnul meu, stiu prea bine c spiritul

profetic care te anim i spune multe si

despre ce va face sufletul Meu n viitor.
319As vrea s stiu, cnd M voi rentrupa
ca s pot ajuta neamul Meu si n viitor?
320Oare cum Mi se aplic ciclicitatea de
dou sute saisprezece ani a sufletelor?
321Pitagora Mi-a vorbit cte ceva despre
aceasta, dar nu a fcut nici o predicie.
322Si preotul Zarates I-a rspuns astfel:
Esti foarte deosebit Zamolxe. 323Afl c
multe evenimente importante, legate de
spiritul Tu, se vor ntmpla cu puin
timp nainte de a se mplini de
dousprezece ori cte dou sute
saisprezece ani, deci vor trece dou mii
cinci sute nouzeci si doi de ani de la
nasterea Ta. 324Cu treizeci de ani nainte
de acel moment va apare o stea
strlucitoare pe cer si va sta asa multe
zile. 325Atunci spiritul Tu va cobor n
poporul Tu si va lucra cu sufletele
oamenilor care treptat se vor ntoarce pe
calea dreptii asha. 326Tot n neamul
Tu se vor ntrupa la acea vreme spiritele
celor optsprezece ancestori ai noii
omeniri spirituale. 327La acel timp Te vei
renaste n toi cei care vor primi spiritul
Tu si care sunt urmasii neamului Tu.
328Dup mplinirea misiunii de treizeci de
ani spiritul Tu propriu va reveni n cer
la Dumnezeu, Ahura Mazdah. 329n felul
acesta urmasii neamului Tu vor avea
sufletele lor strlucind cu al Tu alturi
ca si cum ai renscut n ei.
330Zamolxe a fost profund miscat de
profeiile lui Zarates si i-a spus: i
mulumesc neleptule. Rmi cu bine.
331Fie ca Ahura Mazdah s continue s
lumineze neamul persilor.
CAPITOLUL 7
Zamolxe merge n Iudeea. Zerubabel
si Zamolxe. Sfinirea templului din

Ierusalim. Zamolxe este mhnit de

sacrificiile de animale. Simbolul
soarelui cu aripi. Zamolxe pleac spre
Egipt.
1

Zamolxe si Marele Lup Alb au

pornit ctre Ierusalim. 2Pe drum au

ntlnit trupe persane patrulnd spre
Iudeea. 3Comandantul lor a citit cu
atenie scrisoarea lui Zarates: Ctre
ostenii armatei Marelui Rege Darius si
toi oamenii din mpria persilor.
4Aflai c purttorul acestei scrisori pe
nume Zamolxes este preot al Lui
Zaratustra si om al dreptii, asha, iubit
de Ahura Mazdah. 5El are dreptul la
onoare, respect si ajutor oriunde s-ar
afla n imperiul persilor. 6V-am scris
aceasta eu preotul Zarates al regelui
Darius.
7Si comandantul militarilor persi L-a
tratat cu respect pe Zamolxe nsrcinnd
CARTEA NEMURIRII

56

patru soldai s-L ajute si s-L protejeze

pe tot timpul drumului.
8Cnd Zamolxe a ajuns la Ierusalim, la
cutat pe Zerubabel care, cunoscnd
bine limba persan, a fost impresionat la
citirea scrisorii lui Zarates. 9Si L-a privit
pe Zamolxe cu respect si admiraie
spunnd: Suntei unul dintre preoii
magavan, un nvtor magos, un rabin,
cum spunem noi iudeii. 10Eu am trit n
Persia si cunosc bine religia lui
Zaratustra. 11Cu ce v putem ajuta
domnul nostru?
12Si Zamolxe i-a zis: Sunt n drum
spre Egipt. 13Dar dac tot m aflu aici la
Ierusalim as dori s vd templul lui
Iehova. 14Preotul Zarates mi spunea c
ar trebui s fie deja gata. 15n ce stadiu v
gsii cu zidirea?

Zerubabel a rspuns vesel: Templul

16

nostru este terminat, spre bucuria tuturor

iudeilor. 17Am fcut si toate
decoraiunile, urmeaz ca n cteva zile
s-l sfinim Domnului Iehova. 18Ai sosit
chiar la timpul potrivit. 19Ca preot
zoroastru putei asista la momentul n
care vom face ceremonia. 20Noi iudeii l
considerm pe regele persan Cirus Cel
Mare ca pe un salvator, Mesia. 21Si
respectm persii pentru c ne-au eliberat
din captivitatea babilonian.
22Zamolxe S-a obisnuit repede cu
orasul Ierusalim. 23Zerubabel I-a fcut
cunostin cu profeii timpului acela, pe
nume Hagai si Zaharia. 24Cutrile
spirituale ale Lui Zamolxe l-au
impresionat mai ales pe Zaharia care I-a
spus: Ce cltorie extraordinar ai
fcut! 25Nu puteai s nu venii si la
Ierusalim! 26Aici l vei cunoaste pe
Iehova al cerului! 27De acum nainte El
va locui n templul nostru. 28n curnd
vom face sfinirea templului si vei asista
la un moment grandios.
29Si n cteva zile totul era pregtit.
30Zamolxe si Marele Lup Alb au fost
invitai n rndul din fa, ca s aib o
vedere ct mai bun a evenimentelor ce
vor urma. 31Sfinirea templului va fi
fcut de preoii din spia lui Aaron,
fratele lui Moise, si de levii. 32Si au fost
spune rugciuni si invocaii ctre Iehova.
33Iar cnd a sosit momentul culminant,
preoii, leviii si poporul de rnd au
asistat la sacrificiul a o sut de tauri,
dou sute de berbeci si patru sute de
miei. 34Ritualul de sfinire a templului a
cuprins si jertfa a doisprezece iezi,
pentru
pcatele celor dousprezece triburi ale
lui

Israel, desi zece dintre ele fuseser

pierdute cu circa dou sute de ani n
urm pe timpul imperiului asirian.
35Zamolxe a privit cu cutremurare si
adnc mhnire sacrificiul animalelor
fcut cu ocazia sfinirii templului. 36Stia
din nvturile lui Pitagora si ale lui
Zarates c popoarele care jertfesc
animale vor suferi.
37Si ceremoniile au luat sfrsit. 38n
cele cteva sptmni, ct a mai stat n
Ierusalim, Zamolxe s-a mprietenit cu
profetul Zaharia. 39Si a avut astfel
prilejul s cunoasc mai ndeaproape
religia iudeilor.
40Profetul Zaharia I-a mrturisit: Noi
l venerm pe Iehova nc de pe vremea
patriarhului Abraham. 41Poporul nostru a
suferit mult de-a lungul veacurilor, dar
mereu Iehova si-a ntors faa luminoas
ctre noi si ne-a scpat din urgii.
42Ultima Sa iertare este iesirea iudeilor
din captivitatea babilonian. 43Persii
nvingtori ne-au permis s construim al
doilea templu tot pe locul unde neleptul
rege Solomon l fcuse pe primul distrus
CARTEA NEMURIRII

57

cu peste saptezeci de ani n urm de ctre

babilonieni.
44De ce crezi c Iahve s-a mniat pe
voi? l-a ntrebat Zamolxe. 45Si profetul
Zaharia a zis: Iudeii se nstrinaser de
El si venerau zei strini, dar acum ei i
sunt credinciosi.
46Atunci Zamolxe i-a mustrat pe
iudei: Domnul meu Zaharia, ai studiat
cu nvaii zoroastrieni si ai cunoscut
faptul c jertfele prin ucidere fcute
oricror zei atrag vrsare de snge
poporului care le face. 47De ce oare voi
iudeii nc mai aducei ofrand lui

Iehova sub forma sacrificiilor animale?

48Am vzut cum la sfinirea templului au
fost omorte cteva sute de animale. 49A
fost un adevrat mcel! 50Este o grozvie
pentru un popor ca al vostru care
pretinde c urmeaz lumina vieii!
51Cuvintele Lui Zamolxe l-au pus n
mare ncurctur pe profetul Zaharia care
ntr-un trziu a rspuns: Strmosul
nostru Abraham a fcut jertfe. 52Moise n
Tora ne spune cum s facem aceste
sacrificii, iar noi i urmm.
53Si Zamolxe l-a mustrat pe profetul
Zaharia: Dar tu ca profet, om al luminii,
ce crezi? 54Oare Iehova are nevoie de
sacrificiile voastre de tauri, de berbeci si
de miei?
55Profetul Zaharia s-a adncit si mai
mult n gnduri. 56ntrebrile Lui
Zamolxe l surprinseser si a zis:
Poporul urmeaz nvturile din Tora.
57Dar cnd va veni salvatorul nostru
Mesia vom nelege mai bine aceste idei
si vom fi salvai. 58Acest neam trebuie s
sufere cci noi iudeii suntem un destin.
59Stim c n viitor, n acele zile de pe
urm, va fi un mcel cumplit de oameni.
60Eu le-am spus preoilor si leviilor s
nu jertfeasc animale la sfinirea
templului, dar nu m-au ascultat. 61Acum
i asteapt pedeapsa templul pe care lau
sfinit ei cu attea jertfe va fi distrus
ntr-o zi. 62Cnd Mesia va veni pe
pmnt atunci Iehova va conduce
ntreaga lume si va fi singurul zeu pentru
toi oamenii.
63Si Zamolxe a mustrat si poporul
iudeu zicnd: Poporul iudeu are
obiceiul
s jertfeasc nu numai animale, dar s
ucid chiar si pe profei. 64Este ru ce
facei! 65V asumai suferina datorit

obiceiului de a jertfi.
66Profetul Zaharia a mai spus:
Urmm scriptura. 67Chiar dac ea ne-a
dus de-a lungul timpului n suferin, tot
ea ne-a si salvat.
68Si a mai zis Zamolxe: Crezi c este
mai bine s treci prin suferin ca s fii
salvat? 69Dac salvatorul Mesia va veni
pe pmnt, cndva n viitor, atunci de
acum nainte n mod sigur lucrurile vor
merge din ce n ce mai ru. 70Exist n
religia voastr o component a
ntunericului care cu timpul va creste n
putere.
71Profetul Zaharia a fost de acord:
Asta n mod cert. 72Eu cred c din acea
parte neagr a iudaismului vor rsri
ramuri care s rspndeasc rul n lume
pn n zilele cele de pe urm.
73Zamolxe a luat aminte la cuvintele
profetului Zaharia. 74Si cu durere
sufleteasc se ntreba pe Sine: Oare
acest ru despre care vorbeste Zaharia va
ajunge si la neamul Meu? 75Numai
Dumnezeu stie!
76Dup o lun si ceva iudeii au serbat
Pastile si cu aceast ocazie au sacrificat
mielul pascal. 77Srbtoarea a durat sapte
zile si Zamolxe a asistat la ea. 78Si a vrut
CARTEA NEMURIRII

58

s afle de la profetul Zaharia cum vedea

el viitorul poporului iudeu, dar si al
omenirii n general.
79Zaharia a zis: Lumea se afl n
suferin. 80ntr-o bun zi salvatorul
nostru Mesia va veni s aduc pacea pe
pmnt. 81Pn atunci vor fi muli profei
mincinosi care vor aduce dezbinare ntre
oameni. 82Poporul iudeu, n mare parte,
va fi mcelrit de dusmani, dar Iehova va

distruge pe dusmanii lor care se vor

omor ntre ei, iar inuturile le vor fi
pustiite. 83Cnd va fi asta? Nu stim!
84Zamolxe S-a hotrt s prseasc
Ierusalimul. 85Si si-a luat rmas bun de la
cunoscuii din Ierusalim. 86A avut o
ultim conversaie cu profetul Zaharia
care a spus: Vei nva lucruri foarte
interesante n Egipt. 87Noi iudeii pstrm
cteva obiceiuri bune deprinse n timpul
sclaviei noastre de patru sute de ani n
Egipt. 88Ele au devenit deprinderi
eseniale n religia noastr. 89Spunem
amen atunci cnd dorim ca rugciunea s
se mplineasc. 90Amen, Amun sau Ra
sunt trei nume ale zeului cel mai
important la egipteni, astfel c invocaia
amen l cheam pe zeu s mplineasc
ruga. 91Tot n Egipt noi am nvat ce
nseamn deschiderea ochilor omului
ctre lume, ochiul fiind fereastra
spiritului care se trezeste la o nou
realitate. 92Si aplicm aceasta cu
rugciunea fcut la menora, sfesnicul cu
mai multe brae, unde copiii nostri si
deschid ochii n lumin. 93Acesta este
unul din marile noastre secrete,
iluminarea noilor generaii nc din
fraged copilrie. 94Iehova a fcut ca dea
lungul timpului s nvm si alte
nelepciuni de la caldeeni si zoroastrieni.
95Putem spune c noi iudeii ne aflm n
acest moment istoric pe Calea Lui
Zaratustra, ntr-un fel propriu. 96Altfel nu
puteam fi eliberai din captivitatea
babilonian de ctre persi. 97De la ei am
preluat n iudaism un concept
fundamental, cel de nemurire a sufletului
si de renviere a lui.
98Si Zamolxe i-a spus: De-a lungul
istoriei religiei voastre ai asimilat multe
idei bune de la alte popoare. 99Doar c

ofranda sngeroas v ine nc n

ntuneric. Este un sacrilegiu mpotriva
vieii.
100Profetul Zaharia I-a mai spus Lui
Zamolxe: Iudeii sunt elementul uman
de
liant al marilor culturi ale omenirii, cea
caldeean, cea egiptean si n prezent cea
zoroastr. 101Indiferent ce se va ntmpla
n timp cu aceste culturi noi iudeii vom
supravieui. Este destinul nostru.
102Cnd s-a apropiat momentul
despririi de profetul Zaharia, Zamolxe
a mai vrea s afle nc ceva de la el
zicnd: Spune-mi, te rog, ce stii despre
simbolul soarelui cu aripi si mpreunarea
oamenilor venii din stele cu fiicele
oamenilor?
103Si profetul Zaharia a rspuns: Noi
am luat simbolul de la egipteni care l
aveau de la hitii. 104Acolo n Egipt
simbolul reprezenta o divinitate solar,
pe Amen, nemuritorul flancat de dou
chei ankh. 105Ct despre mpreunarea
oamenilor venii din stele cu fiicele
pmntenilor, Moise a scris n Tora n
Cartea Facerii urmtoarele: 106n zilele
acelea erau pe pmnt uriasi, si chiar
dup aceea, cnd fiii zeilor au intrat la
fiicele oamenilor si acestea le druiau fii:
107acestia sunt uriasii din vechime,
oamenii cei vestii. 108Zeilor noi le
spunem Elohim, un nume care apare
frecvent n Tora. 109Este ct se poate de
clar c femeile pmntene au nscut
CARTEA NEMURIRII

59

copii avui cu oamenii stelelor. 110Regele

nostru Ezechia purta simbolul soarelui cu
aripi care-i reprezint pe acei zei ai
stelelor. Cam att cunoastem despre
aceasta.

Zamolxe a mai spus: Si noi n

111

Dacia avem multe legende despre uriasi.

112Voi avea suficient timp s-mi
lmuresc n Egipt toate aceste lucruri.
113Pn atunci rmi cu bine Zaharia si
Domnul Iehova s fie cu tine. 114Drum
bun Zamolxe I-a urat profetul Zaharia.
115Si cei doi s-au desprit.
116Zamolxe a pornit mpreun cu
Marele Lup Alb ctre vest pe drumul
care ducea spre mare. 117Ajutai de
scrisoarea preotului Zarates, cei doi s-au
alturat convoiului unor trupe persane
care mergeau ctre Egipt. 118Drumul era
greu trebuind s traverseze si zonele
aride, dar n cele din urm au sosit n
Delta Nilului, dup care au pornit n
susul fluviului.
119inta cltoriei lor era Teba, Luxor,
cum era numit orasul n vechime.
120Zamolxe stia de la Pitagora c grecii
ddeau Tebei numele Diospolis. 121Dorea
n primul rnd s ajung la templul zeia
Maat, o divinitate egiptean care exprima
ceea ce egiptenii numesc maat, ordinea,
dreptatea si adevrul. 122Teoretic si
practic aceasta nsemna asha pentru
persani, iar pentru greci era logos.
123Zamolxe stia c la templul zeia
Maat a studiat Pitagora care, ca preot
egiptean, slujise la acel lcas religios.
124Si se ntreba dac la templul Maat va
mai gsi pe cineva care s-l fi cunoscut
pe Pitagora. 125Maestrul grec ionian
fusese dus n captivitate n Babilon cu
douzeci de ani n urm, la venirea
persilor n Egipt.
126n drumul lor ctre Teba, Zamolxe
si Marele Lup Alb s-au alturat unei
caravane de cmile. 127Cltoria, de-a
lungul Nilului, s-a dovedit anevoioas,

dar n cele din urm cei doi au ajuns la

destinaia dorit.
CAPITOLUL 8
Sosirea la Teba. Despre preoimea
egiptean. O noapte n templu n
prezena focului sacru. Zamolxe la
Karnak. Cum se poate crea viitorul.
Zamolxe la Sfinx si n Marea Piramid.
A doua schimbarea la fa a Lui
Zamolxe. Investitura n preoia Lui
Amen.
1

Cnd au sosit la Teba, Zamolxe a

solicitat ajutorul si protecia garnizoanei

persane de acolo. 2Gradul su nalt, de
preot zoroastru, impunea respect si a
primit imediat locuin.
3Si n zilele urmtoare Zamolxe si
Marele Lup Alb au dorit s cunoasc mai
bine orasul si zona dimprejur. 4Teba era
o urbe cu zeci de mii de locuitori, cei mai
muli dintre ei fiind afiliai activitilor
templului.
5ntr-una din zile Zamolxe a cunoscuto
pe Nefertibet, preoteasa de la templul
zeiei Maat. 6Era fiica preotului Senefer
de la templul Luxor, dedicat zeului
Amun n aspectul lui de creator, soiei
sale zeia Mut si fiului lor Khonsu.
7Preoteasa vorbea bine greceste si i-a
povestit Lui Zamolxe despre Pitagora.
8Avea douzeci si unu de ani atunci cnd
Pitagora fusese luat captiv n Babilon de
ctre persi. 9La cei patruzeci si unu de
ani ai ei, Nefertibet deinea titlul onorific
de soie a zeului la templul lui Amun, dar
slujea si la templul zeiei Maat. 10Astfel,
CARTEA NEMURIRII

60

cu ajutorul preotesei Nefertibet, Zamolxe

si-a nceput ucenicia spiritual,
interesndu-se mai nti despre viaa
sacerdoilor egipteni.

Asa Zamolxe a aflat c un preot

11

egiptean, numit n mod curent hem

netjer, servea zeitatea templului
respectiv. 12Preotesele numite hemet
netjer erau considerate soii ale zeului
respectiv, fiind n fapt cstorite de
obicei cu preoii. 13Orasul era mpnzit
de temple, avnd fiecare un lac cu ap
sacr ca simbol al creaiei continue.
14Att preoii ct si preotesele aveau
capul ras, se splau pe corpuri de dou
ori pe zi si de dou ori pe noapte, se
depilau complet, se ungeau cu uleiuri
speciale, iar brbaii aveau fcut
circumcizia. 15Toi sacerdoii egipteni se
abineau de la activiti sexuale cu cteva
zile nainte de intrarea ntr-un templu 16si
nu purtau mbrcminte din piele sau
ln, 17iar sandalele le erau fcute din
papirus. 18Ei urmau reguli stricte n
desfsurarea atribuiilor ce le aveau pe
lng temple, 19cei mai muli dintre ei
dormind chiar n anexele asezmintelor
religioase.
20Casa zeului era templul, numit per
netjer, avnd o statuie a zeului respectiv
ca punct focal al locului. 21La ea aveau
acces numai preoii de rang nalt.
22Inscripiile din temple erau considerate
cuvinte divine medu netjer, reprezentnd
o simbolistic ncrcat de potenialitate.
23Crucea ankh, simbolul vieii eterne, era
considerat ca avnd mari puteri.
24Zamolxe a fost foarte mulumit cu
informaiile primite de la preoteasa
Nefertibet. 25A doua zi a mers din nou la
templul zeiei Maat unde a rugat-o pe
Nefertibet s-i povesteasc despre timpul
cnd Pitagora trise n Egipt. 26Cu
adnc nostalgie preoteasa si-a adus
aminte de acele vremuri spunnd: Ar fi
dorit s rmn ntreaga lui via aici la

Teba. 27Pitagora era preot hem netjer.

28Eu si el vroiam s ne cstorim. 29Dar
au venit persanii care, aflnd c era grec
si fenician, l-au luat n Babilon. 30Am
mai primit apoi vesti de la el, se hotrse
s rmn acolo la templul unui preot
persan numit Zarates.
31Si Zamolxe i-a spus: Pe Zarates lam
cunoscut si eu n Babilon. 32Este un
mare nelept de la care am nvat foarte
mult.
33Ce-i propui s faci aici n Egipt?
a ntrebat Nefertibet. 34Si Zamolxe a
rspuns cu hotrre: Vreau s-mi
continui ucenicia n cunoasterea zeilor.
35M ntreb dac domnia ta preoteas
Nefertibet m poi ajuta?
36Atunci Nefertibet a zis: Egiptenii
cred c nvtura cea mai bun vine de
la zei si zeie. 37Noi preoii si preotesele
de aici nu facem dect s transmitem
altor oameni frnturi din ceea ce am
nvat si noi de la zeiti. 38Personal te
pot ajuta att ct stiu, dar cel mai bine
este s apelezi direct la ajutorul zeilor.
39Si cum se face aceasta? a ntrebat
Zamolxe. 40Nefertibet a rspuns: Exist
metode bine cunoscute. 41Altele vor
putea fi descoperite de ctre cuttorul
spiritual. 42Important de stiut este faptul
c o cale a zeilor este totdeauna specific
fiecrui om care vrea s o urmeze.
43Cum as putea s pornesc pe un
astfel de drum? a mai ntrebat Zamolxe.
44Si Nefertibet a mai spus: O prim
ntlnire cu zeii are loc atunci cnd
ucenicul doarme noaptea n templu n
prezena focului sacru. 45Prin aceasta
aspirantul la cunoasterea zeilor si
CARTEA NEMURIRII

61

testeaz percepia ctre lumea misterelor

lor si zeii l pot vizita n somn. 46Ce

urmeaz numai acel om stie. 47De multe
ori Pitagora a dormit prin temple ca s
poat primi inspiraia zeilor.
48As dori s dorm chiar n aceast
noapte la templul zeiei Maat a rugat-o
Zamolxe pe Nefertibet. 49Si ea a fost de
acord spunnd: Bine. Voi pregti cele
trebuitoare. 50Focul sacru va fi fcut n
curte ca s poat ine pn a doua zi
dimineaa. Vino ast sear la amurg.
51Zamolxe a mers acas si i-a spus
Marelui Lup Alb planul Su. Vor merge
mpreun si vor lua cu ei cteva pleduri
pe care vor dormi.
52Cei doi au ajus la templul Maat,
imediat dup apusul soarelui.
53Nefertibet era acolo si le-a dat
instruciuni pentru ntreinerea focului.
54Si le-a mai spus cte ceva despre
zeitile care ar putea lua parte la ceea ce
va urma zicnd: Folosii cu chibzuin
lemnele pentru focul sacru. 55Rmnnd
aici noaptea s inei seama de faptul c
zeia Maat este fiica zeului suprem
Amun si consoarta zeului nelepciunii
Thoth. 56Putei intra n bazinul cu ap al
templului.
57Apoi Nefertibet s-a retras ntr-una
din construciile anexate templului.
58Marele Lup Alb a asternut un pled
pentru Zamolxe, ntr-un loc mai aproape
de focul sacru, iar el va sta mai deoparte.
59S-a lsat noaptea si focul sacru s-a
nteit. 60Si Zamolxe a intrat n lacul
templului pentru ritualul de purificare.
61Apoi, dup miezul nopii, Zamolxe a
adormit si a visat: 62Era n zori de zi.
63Se
afla singur la poalele unui deal si luna
plin strlucea puternic pe cer. 64n

cercul lunii a aprut capul unui egiptean

care I-a spus: Deschide-i ochii mai
bine si priveste-m. 65Zamolxe s-a uitat
atent la chipul din lun si a observat
ochii omului aprinzndu-se din ce n ce
mai tare. 66Apoi luna a disprut brusc si
a aprut soarele n care se afla un alt
chip de om nconjurat de raze de soare.
67Priveste, priveste. Vino mai aproape.
Urc dealul! I-a spus el. 68Zamolxe a
nceput s urce, iar n spatele Lui s-au
ivit oameni. 69Si Zamolxe a ajuns chiar
n vrf. 70Soarele se afla nc pe bolt.
71Si acolo pe deal se gsea o femeie
asezat pe un tron regal. 72Si ea I-a zis:
Bun sosit fiule. 73Priveste razele
soarelui Ra, cci aici esti n rai, cum
spunei voi geii la locul paradisului.
74Eu sunt regina ta. 75i dau cheia ankh
a vieii eterne. 76Si Zamolxe a primit n
mn cheia marilor puteri, apoi s-a
trezit.
77Dimineaa preoteasa Nefertibet a
vrut s afle ce a visat Zamolxe, care i-a
povestit totul. 78Si ea a spus: Nu ncape
ndoial c te-a vizitat n somn, Khonsu
zeul lunii, apoi Amun zeul soarelui si n
cele din urm ai vzut-o pe zeia Mut.
79Dup prima ta ntlnire n vis cu zeii
Egiptului, va trebui s-i cunosti si la
templele lor.
80Si Nefertibet I-a propus Lui
Zamolxe s viziteze mpreun templele
din zon. 81Primul va fi templul Luxor,
acolo unde slujea chiar tatl ei, preotul
Senefer. 82Despre acest templu se stia c
era dedicat zeului Amun, n aspectul su
de creator, soiei sale zeia Mut si fiului
lor Khonsu. 83Zeia Mut era venerat ca
regin a zeilor si mam a tuturor
fiinelor, iar Khonsu reprezenta astrul
lunar, fiul perechii divine Amun-Mut.

84Cnd

au ajuns la Luxor, vizita le-a fost

scurt. 85Preotul Senefer, tatl lui
CARTEA NEMURIRII

62

Nefertibet, era momentan ocupat, dar i-a

invitat s vin alt dat.
86A doua zi, Nefertibet, nsoit de doi
slujitori, va continua cltoria cunoasterii
templelor mpreun cu Zamolxe si
Marele Lup Alb. 87Vor merge la Karnak,
o localitate din apropiere. 88Acolo se
gsea Templul Karnak, edificiu dedicat
tot zeului Amun, ca zeu originar al
Tebei. 89Era cel mai mare templu din tot
Egiptul.
90Cnd au ajuns la Karnak, Zamolxe a
fost foarte impresionat de calea strjuit
pe ambele pri de sfincsi. 91n aria
imenselor colonade Nefertibet I-a
explicat: 92Marele coridor cu colonade
este decorat de vestitul faraon Ramses al
doilea, zis si cel Mare, cu peste sapte
sute de ani n urm. 93Mai ncolo vei
vedea si lacul sacru al templului.
94Si trecnd printre coloanele
gigantice Zamolxe le-a simit mreia.
95Dup-amiaza toi au revenit la
templul Maat unde Nefertibet I-a spus
Lui Zamolxe: 96n curnd va avea loc
festivalul Opet. 97Amun, Mut si Khonsu,
cei trei zei principali de la Karnak, vor fi
transportai cu brcile la Teba. 98Va fi un
spectacol magnific, idolii vor fi vzui
cltorind n brci.
99Si ziua mult asteptat a sosit, cnd
zeci de mii de spectatori, asisteni si
organizatori se aflau prezeni la festival.
100Cntreii, organizai n grupuri,
acompaniau cortegiile cu instrumente de
percuie, flaute si harpe, atrgnd
spiritele cele bune. 101Preoii invocau
buntatea zeilor.

102

ntregul spectacol a fost un bun

prilej pentru ca Zamolxe s nvee mai

mult despre obiceiurile egiptenilor de asi
venera zeii. 103Cum ar arta oare
acas o srbtoare similar onornd zeii
dacilor? S-a ntrebat El.
104Timpul a trecut cu folos pentru
Zamolxe. 105ntr-una din zile arianul a
vrut s afle ceva deosebit de important
de
la preotul Senefer cum s cunoasc
viitorul. 106Si l-a vizitat pe Senefer la
templu. 107Putea astfel s vad pe
ndelete ntreaga arie sacr, mai puin
camera idolului.
108Si Senefer L-a dus pe Zamolxe ntro
camer anex n care s poat sta
nestingherii de vorb. 109Acolo Zamolxe
l-a rugat: Domnul meu, cum se poate
afla viitorul? Este o mare dorin a mea
de a sti. 110De-a lungul anilor am nvat
multe, dar nc nu pot spune c stpnesc
aceast tain. 111Senefer si-a privit atent
interlocutorul, apoi a spus: Viitorul are
multe fee, Zamolxe. 112Muli dintre cei
care spun c stiu c-l cunosc nu percep
dect frnturi, care n timp se pot nfptui
sau nu. 113Afl deci c viitorul nu poate fi
stiut cu exactitate dect rar, n schimb
putem crea viitorul.
114S-l crem n loc de a-l cunoaste
mai dinainte? a ntrebat Zamolxe foarte
mirat. 115Senefer a rspuns: Exact, s-l
crem si atunci l cunoastem mai
dinainte. 116Cel care este capabil s
creeze secvene din viitor, implicit l va
sti cu exactitate.
117Oare cum putem crea astfel de
secvene, domnul meu? s-a artat
Zamolxe foarte curios. 118Si Senefer a
rspuns: Mai nti trebuie neles cum

funcioneaz lumea. 119Mai precis cum se

manifest ea n desfsurare cauzal a
evenimentelor.
120Zamolxe a zis: Stim c lumea este
continuu supus schimbrilor. 121Despre
aceasta am discutat att cu Pitagora, ct
CARTEA NEMURIRII

63

si cu tnrul Heraclit, n Ionia.

122Constientizarea schimbrii este bun,
dar cel mai important este s ptrundem
n acea schimbare si s contribuim la
dinamica ei a precizat Senefer.
123Cum se procedeaz? a mai
ntrebat Zamolxe. 124Si Senefer a
explicat: Imagineaz-i c esti un
spectator care priveste lumea ca pe un
ru curgnd nencetat. 125Dar n realitate
tu esti cufundat n acel ru de unde poi
fi
n msur s antrenezi dinamica
dorinelor tale n care autoobservaia
joac un rol esenial.
126Ce nseamn autoobservaie? a
mai ntrebat Zamolxe. 127Si Senefer a
rspuns: Este atunci cnd te privesti pe
tine nsui ca si cum ai fi un observator al
existenei proprii, a ceea ce i se
ntmpl. 128Treptat vei fi n msur s
nelegi de ce ai parte de toate cte se
petrec cu tine si astfel poi interveni la
crearea direcionat a unor triri. 129Cu
alte cuvinte participi constient la propria
existen si astfel nu mai esti dus de
valurile manifestrilor, valurile vieii
cum se spune, create mai mult sau mai
puin constient de ctre alte fiine. 130Cu
ct aceast constientizare atinge un nivel
mai ridicat cu att aportul tu la creaie
este mai mare. 131Aici nu mai este vorba
de o simpl creaie care te priveste
exclusiv pe tine, ci de creaia lumii n

general.
132Dar creaia lumii nu este ea oare
fcut de zeul Amun, domnul meu? a
mai ntrebat Zamolxe. 133Si Senefer a zis:
Amun se manifest n procesul de
creaie prin factorul uman constient de
propria sa putere. 134Exist oameni care
stpnesc dinamica naturii, ei putnd
crea prin voin.
135Atunci ce rol pot avea eu n lumea
plin de schimbri? a mai spus
Zamolxe. 136Si Senefer a rspuns:
Lumea pe care o percepi cu simurile,
cu mintea si cu sufletul esti chiar tu.
137Iar dac aceast lume Te reprezint pe
Tine, nu este oare firesc s poi interveni
s faci schimbri n ea?
138Zamolxe a neles cele spuse de
Senefer cruia i-a mrturisit: Este ct se
poate de firesc, domnul meu. 139Dar cum
as putea interveni n mod concret? 140Si
Senefer a zis: Imagineaz-i c toate
cte-i apar ca posibiliti n viaa Ta
sunt usi deschise, iar Tu trebuie mereu s
alegi pe care us vei intra. 141Dar va
trebui s fii atent si s-i consuli vocea
interioar. 142Ea-i va spune ncotro s
psesti. 143n felul acesta i creezi lumea
proprie.
144Si Zamolxe s-a adncit n gndurile
profunzimii ideilor expuse de Senefer.
145Iat mari nvturi pe care nu le-am
auzit nici chiar la marele Pitagora.
Secretele zeilor sunt nelimitate Si-a
spus El.
146Zamolxe s-a artat recunosctor
preotului Senefer spunndu-i: Am aflat
astzi nvturi de seam, si-i
mulumesc domnul meu. 147Tot am
discutat astzi despre viitor, m ntreb ce
prere ai despre astrologie? 148Senefer a

rspuns: Sunt preoi, mai cu seam n

tradiia caldeean, care agonizeaz pe
tema aflrii viitorului oamenilor ca
urmare a unor configuraii astrale
existente la momentul nasterii cuiva.
149Totul este o speculaie si o fars
servind exploatrii celor creduli.
150Soarta oamenilor depinde n special de
capacitile lor naturale si de mediul
familial si social n care se dezvolt ca
persoane. 151Este adevrat c energiile
CARTEA NEMURIRII

64

cosmice pot avea influene asupra

mentalului colectiv, aceasta explicnd
diferitele cicluri ale civilizaiilor. 152Si
uneori, n cazuri extrem de rare, exist
chiar prunci care pot fi influenai de
explozii energetice cosmice, aceasta
contribuind la o oarecare predestinare
dac exist condiii sociale ca acea
orientare de destin s se mplineasc.
153Si Zamolxe a revenit acas
meditnd adnc asupra temelor discutate
cu Senefer.
154La vremea potrivit Nefertibet a
organizat o cltorie n timpul creia
Zamolxe s viziteze piramidele de la
Giza. 155Preoteasa le cunostea prea bine
si-I va servi Lui Zamolxe ca ghid.
156Si totul a fost pregtit pentru drum.
157Nefertibet va fi nsoit de o slujnic si
ali doi servitori care vor avea grij de
transportul bagajelor. 158Zamolxe va veni
mpreun cu Marele Lup Alb.
159Cltoria ctre piramidele Egiptului
de Jos le-a luat destul timp. 160Pe drum
Zamolxe s-a folosit de scrisoarea lui
Zarates, o epistol de mare ajutor n
Egipt, noua provincie a imperiului
persan.
161Si cnd n sfrsit au ajuns la

Memfis s-au odihnit dou zile. 162Apoi

au mers direct la Giza n zona
construciilor sacre. 163Nefertibet avea
rolul de ghid si le-a spus: Iat intrarea n
templu la Giza. 164Si cele dou
obeliscuri. 165Mai ncolo se vd mulimea
de statui ale faraonului Ramses cel Mare
si ale soiei sale favorite Nefertari, o
ncarnare a zeiei Maat.
166Mergnd mai departe, Nefertibet
le-a artat si le-a explicat: Iat Sfinxul!
167A fost construit cu vreo dou mii de
ani nainte, tot cam n aceeasi perioad
cu Marea Piramid Akhet Khufu care
nseamn orizontul lui Khufu. 168Se
refer la faraonul Khnum Khuf, cruia
noi i spunem mai simplu Khufu.
169Trebuie s stii Zamolxe c Sfinxul si
piramidele au mari puteri. 170Se spune c
celui ce stie s invoce la Sfinx, Zeul
Amen n viitor i va ciopli chipul n
piatr, acolo n pmntul de unde
provine
acel om. 171Iar prin puterea zeilor Marea
Piramid i va mplini dorinele.
172Zamolxe era foarte atent la tot ce
vedea. 173Nefertibet L-a observat cuprins
de devoiune ctre zei si s-a retras
deoparte, cci arianul se apropiase cu
evlavie de Sfinx, ngenunchease si
invoca astfel: 174Dumnezeule care ai
mult lumin, revars-o si n sufletul Meu.
175F ca dorina tatlui Meu Crciun, ca
Eu s aduc nelepciune neamului
dacilor, s se mplineasc. 176Zeule
Amen! Amen! Amen!
177Si atunci cnd au ajuns la piramide
preoteasa Nefertibet a explicat:
Piramidele ascund mari secrete. 178Ele
sunt susinute de zeul nelepciunii
Thoth, soul zeiei Maat. 179As dori s
dorm o noapte n Marea Piramid a

rugat-o Zamolxe pe Nefertibet. 180Si ea a

rspuns: Se poate aranja aceasta cu
sacerdotul de aici.
181Mai trziu Nefertibet a discutat
dorina Lui Zamolxe cu preotul egiptean
de acolo care impresionat a zis: Esti
temerar! 182Te astept ast-sear pe
nserate s Te conduc n interior. 183Va
trebui s urmezi ntocmai instruciunile
mele. 184Chiar doresti s stai la noapte n
piramid? 185Sunt neabtut, domnul
meu! l-a ncredinat Zamolxe.
186Si la amurg dacul se afla la intrarea
piramidei. 187n curnd a sosit si preotul
care I-a destinuit: Nefertibet mi-a spus
CARTEA NEMURIRII

65

multe despre curajul Tu. 188Dar afl c

noaptea prezena zeului Thoth, n
interiorul Marii Piramide, este deosebit
de puternic. 189Au fost muli care dup
ntlnirea cu El, pur si simplu au murit
de
fric. 190Te mai ntreb nc o dat dac
mai esti hotrt s rmi n piramid
peste noapte? 191Nu m abat de la
dorina mea, domnul meu. 192Si nu am
team de ntlnirea cu zeul Thoth.
193Atunci preotul a zis: Bine. 194Haidem
nuntru cu aceste dou tore aprinse.
195Exist si una de rezerv pe care o vei
pstra.
196Si au aprins torele. 197Zamolxe a
primit si tora suplimentar si au ptruns
direct n labirint, dup care au ajuns
ntrun
coridor nalt, la Marea Galerie.
198Preotul egiptean I-a spus: Te voi duce
direct la camera mortuar a regelui si vei
rmne acolo noaptea. 199Ai tora cu Tine
Zamolxe. Dup un timp se va stinge si
vei rmne pe ntuneric. 200Poi aprinde

cu amnarul a doua tor cu care vei gsi

drumul napoi.
201Cnd au ajuns n camera regelui
faraon, preotul nu a vrut s mai stea
acolo.
202i mulumesc, domnul meu. 203Ne
vedem iarsi mine diminea i-a spus
Zamolxe. 204Preotul a rspuns: Sper si
eu. 205Dac adormi s fii atent la ceea ce
visezi, deoarece visul este un bun trm
unde pot fi ntlnii zeii.
206Si preotul egiptean a pornit ctre
iesire lsndu-L singur pe Zamolxe care,
rezemat de un perete, Si-a nceput
invocaia, cu braele ridicate n fa si
palmele ndreptate n sus, zicnd:
207Mrite Thoth, zeu al nelepciunii.
208Sunt acum n prezena Ta si renun
fr nici o reinere la persoana Mea.
209Tcerea s-a lsat adnc. 210Mintea
Lui Zamolxe s-a linistit, auzea n
interiorul urechii sunetele inimii,
sunetele sufletului, despre care i vorbise
Pitagora c erau cele care vesteau
prezena zeilor.
211Si Zamolxe a adormit visnd: Se
afla n Marea Piramid, simea o
prezen fr form. 212Nu auzea niciun
glas exterior, dar cineva i vorbea n
minte. 213Zamolxe, om din neamul
tracilor, de ce ai venit la mine? a zis
vocea. 214Pentru nelepciune, Mrite
Thoth. Vreau s-o duc neamului meu.
215Si Thoth a zis: Afl c Tu Zamolxe
Arianul esti sufletul tracilor si
ntruchiparea nelepciunii lor n vecii
vecilor. 216Chiar dac vor trece urgii
peste ei, nu vei fi niciodat uitat cu totul.
217Ce mai doresti s dai neamului Tu?
218Domnul meu, m aflu n aceast
Mare Piramid. As vrea s o duc

poporului Meu. 219Nu-Mi pot imagina

cum se va putea face aceasta. Doar cu
puterea Ta! a zis Zamolxe. 220Si zeul
Thoth a spus: Egiptenii vor pstra
aceast piramid pe care au fcut-o cu
minile lor. 221Dar voi o avei deja n
spirit si n lumin. 222O avem deja n
spirit si n lumin? Ce nseamn aceasta
Mrite Zeu? a ntrebat Zamolxe. 223Si
zeul Thoth a spus: Marea Piramid
apare ca o umbr pe pmnturile
voastre, pe un vrf de munte la rsritul
Lui Ra, soarele. 224Piramida aceasta
poat fi vzut de Tine, de neamul Tu si
de urmasii neamului Tu la sase
sptmni dup ce nfloreste planta
marii voastre zeie Snziana. 225Si
muntele acela va avea un nume
asemntor cu cel al Meu, Thoth.
226Mrite Zeu, ce urgii se pot abate n
viitor peste neamul Meu? a vrut s mai
CARTEA NEMURIRII

66

stie Zamolxe. 227Si Thoth a rspuns:

Cnd cei din poporul Tu aproape c
Te vor uita, atunci la acel timp ei vor
suferi, iar cnd si vor aminti de Tine,
suferina lor va dispare. 228Si acum
Zamolxe primeste cheia nemuririi ankh.
229Esti ca si mort pentru aceast lume,
dar acum esti nviat n nemurire.
230Si imediat Lui Zamolxe I-a aprut
la gt un snur avnd atrnat pe el cheia
ankh. 231Asa a neles Zamolxe c a fost
iniiat n tainele nelepciunii de ctre
zeul Thoth. 232Apoi a dormit un somn
adnc pn dimineaa.
233n zorii zilei Zamolxe a iesit din
piramid spre surprinderea preotului
egiptean care, vzndu-L cu cheia ankh
atrnndu-I la gt, se nchina adnc n
faa Lui. 234Si preotul egiptean a zis:
Faptul c ai stat o noapte nuntrul

piramidei este un fapt extraordinar. 235O

trire att de mrea echivaleaz cu
moartea si renasterea, cci numai cineva
nscut a doua oar mai poate iesi viu din
piramid dup ce a petrecut acolo o
noapte. 236Noi de acum V credem un alt
om si V onorm ca atare, cci ai
dobndit puteri de semizeu.
237Curnd a sosit la faa locului
preoteasa Nefertibet care a vzut crucea
ankh la gtul Lui Zamolxe. 238Era uimit
de alura Lui, c faa I s-a schimbat, nu
mai era acelasi om cu care venise la
Giza. 239Si ea a neles ce s-a ntmplat
zicndu-I: Zeul Thoth Te-a iniiat n
tainele vieii si ale nvierii, altfel nu
puteai iesi viu din piramid. 240De acum
triesti o alt via, cea profan a luat
sfrsit. 241Acum constientizezi
nemurirea, Te-ai integrat n armonia
cosmic.
242Dup cele ntmplate la Giza,
Zamolxe si grupul s-au rentors la Teba.
243Nefertibet a pregtit o cltorie
spiritual n preajma Tebei, n Valea
Regilor. 244Si acolo preoteasa I-a explicat
Lui Zamolxe: Aici n Valea Regilor este
locul de unde faraonii Egiptului si cei
apropiai lor pleac spre lumea cealalt.
245Cam cu o mie de ani n urm zona a
devenit loc de nmormntare al trupurilor
marilor spirite ncarnate n Egipt.
246Preoii egipteni au venit aici, multe
secole de-a rndul, ca s invoce
rencarnarea acelor spirite. 247Exist o
ciclicitate moarte-rencarnare de care noi
suntem constieni de mult timp. 248Se
aplic mai ales familiilor faraonilor, ale
cror suflete revin din timp n timp
pentru a susine maat, ordinea, armonia
si dreptatea, ceea ce grecii numesc logos
si persanii asha.

Ce spirite au faraonii? a ntrebat

249

Zamolxe. 250Nefertibet a rspuns: Ei si

soiile lor, care uneori le pot fi surori, vin
de obicei n perechi ca ncarnri ale
marilor zeiti, ca de pild Osiris-Isis,
Amen-Mut, Thoth-Maat.
251Si dup ce au fcut nconjurul
ntregii arii din Valea Regilor s-au ntors
la Teba.
252Zamolxe si fcuse obiceiul ca
aproape n fiecare zi s-l viziteze la
templul Amun pe preotul Senefer. 253l
ajuta la cele trebuincioase, prilej cu care
ptrunsese tot mai mult n tainele
spiritualitii egiptenilor.
254Srguina la nvtur a Lui
Zamolxe l-a impresionat mult pe preotul
Senefer care ntr-o zi I-a propus: Ar
trebui s fii preot al Lui Amun. 255Sunt
gata, domnul meu. 256Dac zeul a gsit
ceva plcut n mine l voi sluji cu
devotament a rspuns El.
CARTEA NEMURIRII

67
257

Si ceremonia de investitur a Lui

Zamolxe ca preot egiptean, hem netjer, a

fost pregtit minuios de ctre Senefer.
258n camera idolului a fost aprins focul
sacru n prezena ctorva persoane care
aveau acces s-I vad chipul zeului.
259Dup ritualurile de investitur,
Zamolxe a primit n final vesmntul de
preot al Lui Amun. 260L-a mbrcat cu
mare devoiune si a participat, alturi de
ceilali preoi, la slvirea final a zeului.
261Si iniierea Lui Zamolxe a fost cu
totul aparte. 262S-a inut cont de faptul c
era strin de Egipt si nu I s-au aplicat
toate restriciile impuse altor preoi
egipteni, precum erau rasul pe cap si
circumcizia. 263Preotul Senefer a spus:

Momentul istoric pe care l trim ne

face s nu fim prea severi cu iniierea Ta.
264Si aceasta pentru c eu cred c n
viitor, cndva, spiritualitatea noastr se
va renaste n neamul Tu Zamolxe.
265Esti un preot egiptean de factur cu
totul special, un hem netjer geticus.
CAPITOLUL 9
Despre nelepciunea egiptenilor.
Oamenii venii din stele. Zamolxe
prseste Egiptul. Revenirea n insula
Samos. Eliberarea sclavilor la Atena.
Zamolxe trece prin Tracia si ajunge n
Dacia.
1

Timpul a trecut si, din ce n ce mai

mult, Zamolxe se apropiase spiritual de

preotul Senefer. 2Aveau mpreun
discuii spirituale ndelungi si Senefer
era
bucuros s-i mprtseasc Lui Zamolxe
multe din valorile civilizaei egiptene cu
sentimentul c preda o stafet cu cele
mai mari secrete ale unei culturi care
apunea.
3ntr-o zi s-au ntlnit iarsi si preotul
Zamolxe l-a rugat pe preotul Senefer:
Domnul meu, as dori s vd
nelepciunea egiptenilor scris pe
papirus. 4Stiu c alte popoare au cri
sacre scrise. 5Atunci Senefer a explicat:
Noi egiptenii nu pstrm nvturile
cele mai nalte pe papirus. 6Pe acestea nu
le vei gsi consemnate dect n sufletele
oamenilor. 7Preoii nostri au cu legmnt
c nelepciunea omului trebuie s fie
vie. 8Ea nu poate fi nvat de pe
papirusuri. 9Este drept c atunci cnd se
iveste pericolul ca acele cunostine s se
piard, ele pot fi scrise pentru ca urmasii
s preia nelepciunea. 10n vremurile
vechi s-au fcut scrieri sacre pentru a
ine

nvtura. 11Cnd nelepciunea a intrat

n sufletele preoilor egipteni, scrierile
acelea au fost n cea mai mare parte
distruse.
12Si Zamolxe a zis: Este extrem de
interesant ceea ce aud. 13Oare nscripiile
existente pe frontispiciile templelor, pe
coloane si pe obeliscuri, n general pe
toate construciile sacre pe care le-ai
fcut timp de mii de ani, ce reprezint
ele? 14Si Senefer a rspuns: Sunt
mrturii ale devoiunii ctre zei,
nicidecum nvturi. 15Noi imortalizm
n piatr o atitudine a poporului egiptean
si a oamenilor cei mai alesi, mai cu
seam faraonii si familiile lor, care sunt
cei care menin custodia devoiunii, iar
noi preoii pe cea a nelepciunii. 16Si se
gndea Zamolxe: Modelul acesta ar
putea fi folosit si de poporul meu.
17Sistemul pe care l utilizai este
temeinic a zis Zamolxe. 18Senefer a
precizat: Valoarea lui const n faptul c
modelul funcioneaz. Mai exact a
funcionat un timp ndelungat. 19Acum,
CARTEA NEMURIRII

68

n aceast epoc istoric, sunt semne c

civilizaia egiptean apune.
20Si Zamolxe a mai spus: Subiectul
acesta l-am discutat n treact si cu
maestrul Pitagora n insula Samos. 21M
ntreb cum vezi tu domnul meu aceast
descompunere social si de valori? 22Si
n primul rnd de ce se ntmpl toate
acestea aici n Egipt? 23Si preotul
Senefer a explicat: Civilizaia egiptean
se ncheie dup dou mii cinci sute
nouzeci si doi de ani, adic de
dousprezece ori cte dou sute
saisprezece ani de existen continu.
24Decderea ei se datoreaz introducerii

sacrificiului animalelor, practic nterzis

de ctre preoi n vechime. 25La folosirea
jertfe crudei au contribuit att preoii
locali ct si faraonii, influenai fiind de
idei venite din afara Egiptului. 26Faraonii
au observat c popoare care fceau, n
scopuri sacre, sacrificii de animale,
precum erau asirienii si babilonienii,
aveau mare putere militar. 27Au vrut si
ei s o dobndeasc tot prin acele
mijloace rele, dar nu si-au dat seama c
atrgeau si mai mult vrsare de snge.
28Istoria le-a fost mrturie, cci imperiile
asirian si babilonian au sfrsit n bli de
snge. 29Preoii egipteni au fost uneori
forai s introduc n ritualuri sacrificiul
animalelor, iar atunci cnd ei refuzau
erau nlocuii cu ali preoi venii din
afara Egiptului.
30Dar domnia ta nu faci astfel de
jertfe a spus Zamolxe. 31Senefer a
rspuns: Eu, Senefer, sunt un mrunt
preot egiptean care nu poate repara ceea
ce a nceput s se strice n aceast ar de
zeci de ani. 32Si cum spuneam exist o
ciclicitate care ntr-un fel este si voina
zeilor. 33Noi avem o istorie milenar. De
la unirea Egiptului de Sus cu Egiptul de
Jos au trecut peste dou mii sase sute de
ani. 34Precum spuneam un ciclu mare al
unei civilizaii dureaz dou mii cinci
sute nouzeci si doi de ani de ani, adic
de dousprezece ori cte dou sute
saisprezece ani. 35Aceste lucruri sunt
cunoscute si de maestrul tu Pitagora.
36Egiptul a ncheiat de curnd acest ciclu,
a pierdut puterea politic odat cu
cucerirea persan.
37Va putea oare Egiptul s se
redreseze cndva n viitor? l-a mai
ntrebat Zamolxe pe Senefer. 38Si Senefer
a rspuns: Totul depinde dac se vor

gsi persoane care s invoce revenirea

acele spirite care au fcut ca Egiptul s
fie mre. 39Acesta este secretul aplicabil
la orice cultur si civilizaie
rentoarcerea prin rencarnare a marilor
suflete ncrcate de ordine, armonie,
adevr, dreptate social si iubire de
oameni. 40Si-Si spunea Zamolxe: Asa
va trebui s fac si Eu cnd voi reveni la
neamul Meu s chem sufletele nobile,
din ntreaga lume, s se ntrupeze n
poporul dacilor arieni.
41Apoi Zamolxe a mai vrut s stie:
Domnul meu, afl c n Babilon si n
Iudeea am vorbit cu anumite persoane
despre oamenii venii din stele, aceia
care sunt reprezentai n Iudeea de
simbolul soarelui cu aripi, iar n Babilon
si Asiria de omul cu aripi. 42Profetul
Zaharia Mi-a spus la Ierusalim c este
vorba despre zeii care s-au mpreunat cu
fiicele pmntenilor, asa cum scrie n
cartea lor sacr Torah. 43Tu ce prere
ai? 44Si Senefer a zis: Legenda aceasta
am luat-o si noi de la un popor vechi
numit hitii, oameni venii de undeva de
la nord de Pontul Euxin. 45n ea se spune
c pe acolo au aprut uriasii care ar tri
nc si acum pe acele meleaguri. 46Ei
CARTEA NEMURIRII

69

sunt fiinele fcute de zei cu femeile

pmntene. 47Noi am mostenit simbolul
lor care combinat cu crucea ankh
exprim puterea divin.
48Si noi geii avem aceste legende.
49Uriasii nc mai triesc pe la noi i-a
spus Zamolxe. 50Senefer a dorit s afle
mai mult zicnd: Da? Tu ar trebui s stii
mai multe despre aceste mituri. Te
ascult! 51Si Zamolxe a explicat: Se
spune c n trecut pe meleagurile noastre
au sosit oameni venii din stele care s-au

mpreunat cu femeile noastre. 52Ele au

dat nastere unor fiine puternice si agere
la minte, uriasii. 53Cu timpul ei au fost
tot mai puini, ns neamul geilor a
crescut n nelegere si n vieuire mai
bun. 54Nu stiu cum a fost n vremea
dinaintea uriasilor, dar oamenii spun c
neamul nostru era destul de slbatic.
55Mai apoi ne-am mai nelepit. 56Si cred
c muli oameni de la noi au ceva din
sngele acelor uriasi, desi corpurile nu le
sunt tot asa de mari ca ale uriasilor
dinti. 57Si Senefer a recunoscut: Iat
c aflu de la Tine ceva ceea ce eu nu
cunosc, Zamolxe. 58M voi mai gndi la
ceea ce am vorbit astzi mpreun.
59Au trecut aproape trei ani de cnd
Zamolxe se afla n Egipt. Marele Lup
Alb, omul Lui de ncredere, era un brbat
n toat firea. 60mplinise douzeci si trei
de ani, era atent la practicile sacerdotale,
dar nu dorea s fie iniiat.
61Si ntr-o zi Marelui Lup Alb i s-a
trezit dorul de glia strbun si L-a
ntrebat pe Zamolxe: 62Domnul meu, s
nu-i fie cu suprare, cnd ne-om duce
pe pmnturile noastre? 63Si Zamolxe a
rspuns: Si Eu M-am gndit la asta Lup
Alb. 64Cred c a sosit timpul s ne
ntoarcem la ai nostri.
65Apoi Zamolxe i-a mrturisit lui
Nefertibet dorina Sa s mearg acas n
Dacia. 66Si ea a spus: De ce nu rmi
aici cu noi? 67Vei gsi o femeie potrivit
cu care s locuiesti. 68Esti doar preot al
Lui Amun. 69Atunci Zamolxe i-a
rspuns: Nu mai pot sta Nefertibet.
70M cheam n suflet neamul Meu. 71Si
Nefertibet a fost de acord spunnd: Fie
cum doresti Zamolxe. 72i voi spune tatei
c vrei s ne prsesti.
73Zamolxe si Marele Lup Alb au

nceput pregtirile de drum. 74Au luat

legtura cu trupele persane care patrulau
de-a lungul Nilului. 75Soldaii i vor
nsoi spre Delta Nilului de unde se vor
mbarca spre Grecia.
76Si n ziua dinaintea plecrii Zamolxe
a mers la templul din Karnak s-si ia
rmas bun de la tatl preotesei
Nefertibet. 77Acolo preotul Senefer I-a
spus: nvturile nelepciunii Egiptului
vor trece n timp la alte popoare. 78Poate
cndva n viitor Egiptul s renasc. 79Dar
spiritele luminii de aici nu vor pieri
nicicnd. 80Ele vor hldui la templele si
la mormintele faraonilor si oamenilor de
seam ai acestui neam pn cnd si vor
gsi odihn prin alte pri de lume. 81Cei
care au cunostine cum s atrag aceste
spirite, emanaii ale marelui zeu AmunRa, vor ferici popoarele lor.
82Eu cred, domnul meu, c pot lua cu
Mine, pentru neamul Meu, cte ceva din
aceste puteri a spus Zamolxe. 83Si la
desprire preotul Senefer I-a zis: Fie
Amun cu Tine!. 84Iar Zamolxe a
rspuns: Rmi cu bine neleptule! 85Si
nu uita neamul Meu atunci cnd vei
ajunge acolo n cer la zeul Amun. 86Te
vom chema noi s te ntrupezi printre
tracii arieni.
CARTEA NEMURIRII

70

Apoi Zamolxe a revenit la templul

87

zeiei Maat. 88Era timpul despririi de

preoteasa Nefertibet care I-a urat: Toi
zeii si zeiele Egiptului s fie cu Tine
Zamolxe! 89Lumina noastr se stinge
acum dup ce a strlucit n lume timp de
peste dou mii cinci sute de ani. 90Dar
zeia Maat nu va muri niciodat, cci
toate popoarele care se vor ridica n lume
o vor venera n felul lor. 91Fr ordine,

dreptate si adevr nu putem s-L

cunoastem pe Zeul Suprem, oricare ar fi
numele Lui dat de oameni oriunde n
lume. 92Si Zamolxe i-a zis: Rmi n
lumin hemet netjer Nefertibet. 93Noi
geii vom chema zeii luminosi ai
Egiptului s reverse razele lor de
nelepciune pe pmnturile noastre.
94Si Zamolxe mpreun cu Marele Lup
Alb au luat calea ctre Delta Nilului.
95Duceau cu ei cteva bagaje grele
ncrcate pe cmile. 96Cnd au ajuns n
delt s-au mbarcat pe un vas comercial
ctre insula Samos din Ionia si dup un
timp au sosit acolo.
97ntlnirea Lui Zamolxe cu Nestor a
fost emoionant. 98Si Nestor I-a spus:
Au trecut sase ani de cnd ne-am
desprit. 99Iar geii Ti acas nu Te-au
vzut de opt ani. 100Cnd Te ntorci n
Dachia sau Dochia Ta, cum spunei voi?
101Zamolxe a spus: Ct de curnd
prietene. 102Vin din Egipt si sunt doar n
trecere pe la tine. 103Cum i mai merg
treburile Nestor? 104Nestor a zis: nc
bine. 105La noi n Samos s-au ntmplat
multe schimbri n toi acesti ani de cnd
ai lipsit. 106Suntem acum sub stpnirea
persilor. 107Dar Grecia continental este
liber. 108Tracia este si ea sub persi.
109Si Zamolxe a zis: Am aflat si Eu
cte ceva despre aceste evenimente.
110Regele Darius a trecut cu armata
Helespontul pe un pod de vase si a
invadat Tracia. 111n campania lui
militar mpotriva sciilor, regele a
ncercat s ocupe si pri din Dacia
cernd pmnt si ap, asa cum le este
obicei persilor, dar nu a reusit. 112n
Babilon, am vorbit chiar cu regele Darius
si l-am prevenit. 113l credeam ce spunea,
c urmeaz dreptatea, asha, dar pn la

urm regele Darius m-a dezamgit.

114Nestor a rspuns: S-i lsm pe regi
cu ale lor, drag prietene. 115Dar mai
nti s Te odihnesti dup cltoria cea
lung. 116Apoi s-mi spui pe unde ai
umblat prin lume. 117Vd c esti bine
nstrit.
118Apoi Nestor a chemat doi slujitori
s-L ajute pe Zamolxe la descrcatul
bagajelor.
119Si n zilele urmtoare Zamolxe si
Nestor au avut timp s povesteasc.
120Nestor vroia s stie toate cte s-au
petrecut cu Zamolxe n ultimii ani si I-a
spus: 121M ntreb, oare L-ai gsit pe
Dumnezeul vostru pe care-L cutai peste
tot prin lume? 122Si Zamolxe i-a rspuns:
Afl drag prietene c Eu l cunosteam
bine pe Dumnezeu nc din Dacia, ara
Zeilor, ara Soarelui. 123Ceea ce am aflat
prin lume a deschis o cale spiritual mult
mai larg. 124Dac neamul Meu o va
putea susine, ea va fi lumin pentru noi
si pentru ntreaga lume. 125Desigur c
nelepciunea Lui Dumnezeu este
nelimitat. 126Dar Eu am vzut c El le-a
dat mult din ea si altor neamuri. 127Si
precum stii atunci cnd dai nelepciune
primesti la rndul tu nelepciune. 128Un
neam care dobndeste nelepciune va
avea totul.
129Nestor a mai zis: Sunt de acord cu
ce spui. 130Noi grecii suntem mereu
dezbinai ntre noi. 131Si asta pentru c ne
CARTEA NEMURIRII

71

lipseste nelepciunea ca aspiraie a vieii.

132Ne preocupm de comer, de agonisit,
dar de aurul minii mai puin. 133Ai vzut
cum Pitagora a trebuit s plece dintre
noi. 134Nici acolo n Croton nu cred c va
avea mare succes.

Ce mai face Pitagora, maestrul

135

Meu? L-ai mai vzut oare? a ntrebat

Zamolxe. 136Si Nestor a rspuns: Da, de
cteva ori. 137Pot spune c i merge mai
bine acolo dect aici, dar tot exist
opoziie destructiv. 138Unii oamenii sunt
invidiosi pe faptul c Pitagora nu-i
primeste n confreria lui.
139Dac mai ai ocazia s mergi la
Croton la Pitagora s-i spui c este
oricnd binevenit la Mine n Dacia l-a
rugat Zamolxe pe Nestor care a rspuns:
Asa voi face.
140Sederea Lui Zamolxe n insula
Samos a fost scurt. 141Curnd si-a luat
rmas bun de la Nestor si familia lui si
mpreun cu Marele Lup Alb s-a
mbarcat pe un vas spre Grecia
continental.
142Ajunsi la Atena, era zi de trg de
sclavi. 143Si Zamolxe a rscumprat pe
toi geii si tracii dai spre vnzare si i-a
lsat liberi s mearg napoi la casele lor.
144Erau opt traci si doi gei. 145Suntei
slobozi s mergei unde dorii! 146Nu mai
suntei sclavi, v redau libertatea le-a
spus Zamolxe dup ce oamenilor li s-au
scos lanurile.
147Si toi cei eliberai vroiau s se
ntoarc acas n Tracia si n Dacia.
148Oamenii au spus: Te vom nsoi spre
Tracia domnul nostru.
149Apoi Zamolxe cu Marele Lup Alb
si cu toi oamenii eliberai au format o
caravan si au pornit la drum. 150Intrnd
n Tracia au ntlnit trupe persane, prilej
cu care Zamolxe s-a folosit de poziia
Lui nalt de preot zoroastru putnd
merge nestingherit alturi de toi oamenii
care-L nsoeau.
151Treptat, pe drum, tracii au rmas pe

la casele lor. 152Marele Lup Alb L-a dus

pe Zamolxe la familia sa unde toi au fost
bucurosi s-l revad pe tnrul rtcitor.
153Dar sedere lor a fost scurt. 154Tcu,
fratele Marelui Lup Alb, a vrut s-i
nsoeasc n Dacia si Zamolxe l-a luat
cu ei.
155Si cei cinci brbai au trecut Istrul.
156Cnd au psit pe pmntul Daciei toi
au ngenuncheat si l-au srutat. 157Iar
geii, venii cu Zamolxe din Grecia, I-au
spus: Te ducem pn acas domnul
nostru. 158Apoi vom merge si noi pe la
casele noastre.
CAPITOLUL 10
Zamolxe merge la Sarmisegetuza.
Lucrrile de construcii de la
Sarmisegetuza. Inaugurarea scolii de
nelepciune. Noua preoime.
mplinirea
spiritual. Leciile iubirii date de
Bendisa. Zamolxe n inuturile carpilor.
1

Zamolxe si oamenii Lui au pornit

spre Sarmisegetuza. 2Pe drum se gndea

la revederea cu familia Sa si dorul de cei
dragi i crestea pe msur ce se apropia
de cas. 3Desi trecuser anii stia c toi l
asteptau cu credin.
4Era luna florilor si ziua aniversrii
nasterii Bendisei.
5Zamolxe urca dealul pe cal la galop.
6Trecea pe lng gospodriile stenilor si
muli oameni l recunosteau si-L urmau
pe jos sau clare. 7Si pn s ajung n
faa porii casei Sale avea cu El un ntreg
alai nsoitor.
CARTEA NEMURIRII

72
8

Mama Vetra si tatl Crciun se aflau

n curte. 9Au vzut oamenii adunndu-se

si-au neles ce se petrecea. 10Le-a sosit

biatul si I-au iesit n ntmpinare.

11Revederea cu fiul plecat n lume a fost
misctoare pentru mama Sa Vetra care Ia
spus cu lacrimi n ochii: Dragul nostru
bine ai venit. 12O, Doamne, ce fras
este! 13O, Doamne, ie-i mulumesc c
ne-ai adus feciorul acas!
14Bendisa si copiii au venit si ei
degrab. 15L-au mbrisat veseli c li s-a
ntors soul si tatl.
16Si Zamolxe i-a spus lui taic-Su:
Unchesule, vreau s fac din gei un
popor renscut din focul sacru. 17Ei s fie
oameni ai cerului, ai pmntului, ai Lui
Dumnezeu si Domnaznei. 18Multe am
vzut n lume, dar nicieri nu este un
neam ca al nostru. 19Niciunde nu sunt
plaiurile sau gurile de rai ca la noi.
20Dac dacii vor nva s-si stpneasc
deprinderile aspre si s-L urmeze pe
Domnul Adevrat vom fi nentrecui n
lume. 21Asa s ne ajute Dumnezeu! Zu!
22Si Crciun tatl, I-a spus Lui
Zamolxe: Te-am dat Lui Dumnezeu s-I
fii fiu ca s aduci dreptatea, biatul meu.
23C dac un neam are dreptate api amu
cu ea vin si adevrul si lumina si bogia
si fericirea omului.
24Apoi muli dintre cei cunoscui L-au
mbrisat pe Zamolxe. 25Erau dornici s
le spun pe unde a umblat si ce a vzut n
lumea larg. 26Si Zamolxe i-a ncredinat:
V voi povesti, avem timp destul. 27Dar
acum vreau s rmn cu ai Mei. 28Si
treptat oamenii s-au mprstiat pe la
casele lor.
29Ctre sear stenii s-au strns la
vatra satului si au aprins un foc mare n
cinstea celui abia venit. 30Si spuneau:
Este rugul Lui Zamolxe, preotul nostru.
31Ne bucurm c a revenit acas. 32n

atmosfera nltoare toi cntau si erau

veseli de sosirea Lui Zamolxe printre ei.
33Si noaptea trziu Zamolxe mpreun
cu soia Sa Bendisa au mers acas.
34Erau
acum singuri n camera lor si puteau ssi
vorbeasc nestingherii. 35Si Bendisa I-a
spus n soapt: i-am dus dorul dragul
meu, domnul meu. 36Si eu zna Mea,
Zna Znelor, doamna Mea. Si tot te
iubesc i-a rspuns Zamolxe.
37Dis-de-diminea Zamolxe a vrut sSi astmpere setea de dorul pmntului
strmosesc si a plecat prin mprejurimi.
38Cu fiecare pas l npdeau amintirile
copilriei, adolescenei si maturitii,
atunci cnd muncea n pdure alturi de
tatl-Su sau lucra pe ogor cu Bendisa,
cu biatul lor Clin, cu rudele si stenii.
39Era ca vrjit de grdina maicii Sale.
40Vetra o fcuse dup ce Zamolxe
plecase spre insula Samos ca s-i
aminteasc mereu de frumuseea
feciorului ei. 40Pomii sdii erau acum
mari. 41Toi stenii cunosteau grdina
Vetrei cu numele de Grdina Maicii Lui
Zamolxe.
42Si Zamolxe cutreiera locurile, dar cu
ali ochi, cci privea n viitor. 43Era
bogat, avea patruzeci si opt de ani si se
gndea s ntemeieze o scoal unde s
instruiasc preoimea neamului. 44Acolo
tinerii si tinerele vor nva nelepciunea
pe care El Zamolxe a deprins-o ct timp
a umblat prin lume.
45Si primul lucru pe care L-a fcut a
fost s-l iniieze la focul sacru dacic pe
Marele Lup Alb ca preot dac al Zeului
Dumnezeu. 46Ceremonia de investitur a
avut loc n mijlocul unui grup de oameni

strnsi la vatra Znei Vesta. 47Zamolxe si

CARTEA NEMURIRII

73

Marele Lup Alb au invocat ntruparea n

neamul dacilor a sufletelor nobile ale
lumii, acelea ncrcate de ordine,
armonie, adevr, dreptate social si
iubire de oameni. 48Toi cei chemai
astfel s se ntrupeze se vor numi copii ai
focului.
49Apoi Zamolxe a cstorit-o, la focul
sacru, pe Mari, fata Sa, care avea
nousprezece ani, cu Marele Lup Alb si
cu Tcu fratele lui. 50Marele Lup Alb
avea douzeci si trei de ani, iar Tcu
douzeci si unu.
51Si mpreun cu Marele Lup Alb,
omul Su de ncredere, Zamolxe a
nceput lucrrile de construcii la
Sarmisegetuza. 52Vroiau s ridice cteva
cldiri, iar n centru lor s se afle o cas
nalt cu o sal impuntoare. 53Acolo
Zamolxe plnuia s fac adunri mari de
oameni, s dea ospee si s le vorbeasc
dacilor despre nelepciunea lumii.
54Cldirile adiacente vor fi clase de
studiu si dormitoare pentru nvcei.
55Grdina Vetrei, maica Lui Zamolxe, va
deveni parcul scolii de sacerdoi.
56Cnd lucrrile au fost terminate,
scoala trebuia inaugurat. 57Dup
obiceiul locului, Zamolxe a chemat prin
tulnice pe oricine dorea s asiste la rugul
sacru dacic. 58Iar dup ce marea sal de
festiviti va fi botezat cu busuioc, va
urma un mare osp.
59Era n amurg, cnd la vatra Znei
Domnazna, brbai, femei si copii s-au
strns cu mic cu mare. 60Un rug urias era
pregtit pentru ardere. 61Si preotul
Zamolxe a aprins lemnele, focul s-a
aat, iar cei prezeni au cntat veseli

invocnd zna s le dea sntate, belsug

si bucurie n via.
62Apoi a sosit marele moment al serii.
63Din marea vlvtaie a focului sacru
dacic Zamolxe a aprins o fclie. 64Si
asistat de civa tineri a dus tora n
flcri spre marea sal. 65Mulimea L-a
urmat si sala s-a umple treptat cu
oameni. 66Toi asteptau s se ntmple
ceva mre. 67Si Zamolxe le-a spus:
Aceast fclie va aprinde acum vatra
sacr a nemuririi dacilor arieni. 68Lumina
focului din vatr este ntruchiparea
spiritului divin. 69De acum nainte
aceast vatr sacr va arde supravegheat
continuu de veghetorii la foc. 70Ea va
aprinde focul nemuririi n sufletele
dacilor arieni. 71Asa s ne ajute Domnul
Dumnezeu. Zu!
72Si asistat de primii doi veghetori ai
focului nemuririi dacilor, Zamolxe a
aprins lemnele din vatr. 73Dup obiceiul
preoilor daci s-a presrat tmie pe focul
ncins. 74Si Zamolxe a trecut cu gletusa
cu ap printre rndurile de oameni si-i
boteza cu busuioc, cu ap vie, foc sacru
si spiritul Lui Dumnezeu.
75Apoi a nceput ospul. 76Tuturor li
s-au dat mncruri de tot felul, dar vin si
buturi tari nu au fost aduse. 77Asa
Zamolxe arta la toi c mintea omului
frumos trebuia s fie limpede. 78Si
ospul s-a ncheiat noaptea trziu.
79Au trecut cteva luni de la revenirea
acas a Lui Zamolxe. 80Stenii si
oamenii
din mprejurimi s-au obisnuit din nou cu
prezena Sa. 81Toi ns, care L-au
cunoscut, spuneau c era schimbat.
82Dac nainte era preotul dac care-i
inspira ncredere deplin, acum se ridica
cu mult deasupra. 83Avea o alur care

emana respect si iubire, iar n prezena

Lui toi simeau c se trezeau la via.
CARTEA NEMURIRII

74

Si planul scolii sufletului se nfiripa.

84

85Treptat

s-a format n jurul Lui Zamolxe

un grup de oameni crora El le ddea
diferite nsrcinri. 86Unii se ocupau de
curenia cldirilor, alii de paza lor si
supravegheau focul nemuririi dacice, si
alii aveau sarcini de administrare a
scolii.
87Cnd a sosit primvara, si zpada sa
topit, era timpul ca dacii de
pretutindeni s afle ce se ntmpla la
Sarmisegetuza. 88Zamolxe a trimis
olcari n Dacia s dea sfoar n ar si s
nstiineze pe tinerii si tinerele care vor
s devin preoi si preotese. 89Propunerea
era fcut mai ales familiilor cpeteniilor
si oamenilor cu stare, tarabostes. 90Si cei
care vroiau s-L cunoasc pe Dumnezeu,
si aveau darul preoiei, vor locui chiar la
Sarmisegetuza.
91Curnd au sosit primii tineri doritori
ai preoiei celei noi. 92Erau cinci biei,
Gruiu, Vercu, Dragos, Zogru si Soimu, si
trei fete, Sorana, Zorela si Simina. 93De
biei va avea grij Clin, fiul Lui
Zamolxe, iar de fete Bendisa si nurorile
ei, Gema si Iza, soiile lui Clin.
94Marele
Lup Alb, preot al Zeului Dumnezeu, va
ine lecii alturi de Zamolxe.
95Timpul nvturii va fi de un an.
96Clase noi se vor forma doar la
nceputul fiecrui anotimp. 97Astfel,
ntrun
an se vor nfiina patru grupe de
nvcei.
98Pentru nceput Zamolxe le-a fcut
cunoscut tinerilor, venii la nvtur,

despre organizarea scolii, modul de

predare si orarul cursurilor. 99Si de la
primele lecii El le-a vorbit despre unirea
sacr Dumnezeu-Domnazna, despre
spirite si zei, asa cum nvase de la
Pitagora si de la ali preoi, pe unde
umblase n lume.
100Treptat scoala s-a mrit, ali tineri
au venit s nvee tainele preoiei de la
Zamolxe. 101Se dusese deja vestea ht
departe. 102Multe dintre marile cpetenii
ale dacilor aflaser despre generozitatea
si nelepciunea Lui Zamolxe Arianul,
preotul de la Sarmisegetuza.
103Iar pentru acei tineri care nu stiau
alfabetul dacic, Zamolxe a organizat
clase aparte. 104Ei nvau scrierea pe
plcue de lemn ceruit, pe pergamente
cerate, pe diferite esturi textile ceruite
si pe pergamente si papirusuri aduse de
negustorii greci n Dacia. 105Toate cele
necesare cursanilor erau oferite gratuit
de ctre scoal.
106Zamolxe si preda oral nvturile,
dup felul cum deprinsese n timpul
cltoriilor Lui prin lume. 107nvceii
nu luau notie, cci Zamolxe le spusese
c nelepciunea trebuie s se dezvolte
n minte, nu s fie scris, tot asa cum
Lui Zamolxe i spusese maestrul
Pitagora, la nceputul uceniciei sale n
insula ionian Samos. 108Si multe
prelegeri se ineau n preajma focului
sacru care purifica sufletul omului.
109Iar tinerilor care urmau scoala
zamolxian li se recomanda, dar nu era
obligatoriu, s fie vegetarieni, n cele ale
mncrii, precum era si Zamolxe. 110Lor
li se explica de ce preoimea nou a
dacilor trebuia s urmeze practica
nonuciderii. 111Cci preoii Lui Zamolxe
trebuiau s fie exemple pentru oamenii

care cutau salvarea la Dumnezeu Tatl

si Domnazna Mama.
112nvceii vor fi pregtii n
matematic, astronomie si medicin
sacerdotal. 113Vor nva ce nseamn cu
CARTEA NEMURIRII

75

adevrat justiia. 114Si vor fi instruii s

preuiasc valorile dreptii, adevrului si
responsabilitii personale, ale prieteniei
si iubirii, ale curajului si druirii pentru
binele colectiv.
115Si treptat, la scoala Lui Zamolxe, au
venit muli tineri si tinere. 116Existau
acum trei grupuri diferite. 117n primul
rnd erau cei care vroiau s devin
sacerdoi si medici. 118Ei proveneau de
obicei din familii preoesti mai vechi, din
presbiteri si presbitere care doreau ca
urmasii lor s stie noile nvturi ale Lui
Zamolxe. 119Prin ei Zamolxe vroia s
ridice scoli de nvtur n toat Dacia.
120Si asa nelepciunea s ndrepte tot
omul si neamul dacilor la lumina Lui
Dumnezeu. 121Zamolxe scrisese deja n
limba dac un tratat de medicin
naturist pentru folosul tinerilor la
preoie.
122Un alt grup l formau cei care
vroiau s nvee arta conducerii. 123Erau
tineri si tinere alesi dintre copiii de nobili
tarabostes si dintre cei ai unor cpetenii
militare. 124Ei vor veghea dreptatea
social, vor fi judectori, menintori ai
ordinii si militari de carier. 125Ca osteni,
comandani de trupe, exarhi si cavaleri
zamolxieni, ei vor nva s mnuiasc
armele si s construiasc dave, ceti
militare fortificate cu valuri de pmnt,
sanuri de aprare si palisade ntrite.
126Al treilea grup era cel care nva
despre nego, agricultur si mestesuguri.

Zamolxe a organizat la Sarmisegetuza

ateliere unde se fabricau unelte de lucru,
printre care si roata olarului.
127Treptat scoala de la Sarmisegetuza
a transformat inimile celor care o urmau,
cci ei se luminau pe zi ce trecea la o
via pe care prinii lor nu au cunoscuto
vreodat. 128Din focul sacru dacic a
renscut o generaie de oameni ai luminii
sufletului.
129Adesea, la lecii, Zamolxe le
spunea: Adevrata comoar a unui om
este mplinirea spiritual. 130Un sacerdot
dac, pe lng iscusina de a conduce
ritualuri ale focului, trebuie s fie si un
nelept. 131Cu adevrat are nelepciune
doar acela care poate s fac legtura
direct ntre facultile sale mentale si
cunostinele sufletului. 132Si acestea din
urm sunt inepuizabile. 133Drumul de
urmat ctre nelepciune duce la
cunostinele sufletului, susinut de
experiena dobndit prin judecat si
deducie. 134Si astfel se ajunge la
concluzii de valoare. 135n schimb simpla
abilitate mental nu genereaz concluzii
dect pe baza experienei.
136Sorana, una dintre cursante a
ntrebat: Cum putem oare face deducii
corecte? 137Si Zamolxe a rspuns:
nelepciunea si deducia se
completeaz reciproc. 138nelepciunea
vine din suflet pe cnd deducia din
raiune si experien.
139Atunci Dragos a ntrebat si el: De
unde se adun nelepciunea omului?
140Si Zamolxe a rspuns: Parte din ea o
mostenim din vieile anterioare, ca zestre
spiritual. 141Dar nu putem spune aceasta
si despre raiune si experien, cci ele
trebuie dobndite si cultivate n viaa

prezent. 142De aceea ne strduim s

acumulm experien si s o judecm
prin prisma raiunii. 143Dar saltul
spiritual
al fiecruia este fcut doar atunci cnd
deducia rezultat, ca o concluzie din
raiune si experien, lucreaz mpreun
cu nelepciunea sufletului. 144Voi
tinerilor, pentru c ai optat pentru
preoia dacic, avei deja prezent n voi
calitatea nelepciunii. 145La ea se va
CARTEA NEMURIRII

76

aduga dezvoltarea raiunii si experiena.

146De acestea dou vei beneficia aici la
scoal. 147Vei studia cum s gndii
logic si vei acumula experien ce va fi
folositoare profesiei pe care v-ai ales-o.
148Dar n momentul n care vei reusi ca
deducia, rezultat din raiune si
experien, s v fie asociat cu
nelepciunea sufletului, atunci ai intrat
n procesul creator al vieii. 149Inspiraia
nsoeste acest proces ca o dinamic ce
ne arat cum s ne manifestm ntr-un fel
sau altul si cum s lum decizii si s
acionm ca atare. 150Participarea voinei
personale la aceast activitate creatoare l
ridic pe om la nivelul de semizeu, l
apropie de Dumnezeu si Domnazna.
151n acest mod viaa i este sacralizat.
152A tri cu scop divin este singurul mod
de a vieui cu adevrat, de a simi din
plin c esti viu.
153Gruiu, si el unul dintre nvcei, a
ntrebat: Ct de vii putem spune c
suntem, domnul nostru? 154Si Zamolxe
a
rspuns: Gradul de vitalitate este dat de
sufletul, mintea si trupul omului. 155n
esena ei vitalitatea este o realitate a
gradului de constientizare a existenei
sufletului, nicidecum manifestarea

materiei. 156De reinut este si faptul c

nelepciunea face legtura cu
transcendena sufletului, pe cnd raiunea
si experiena cu realitatea material.
157Vei nva pe parcurs cum factorul
material izvorste din cel transcendental,
care practic creeaz si transform
materia. 158Treptat vei nelege puterea
spiritului asupra materiei. 159Putem
spune, prin urmare, c desi vitalitatea
este dat de suflet, ea se exprim si prin
minte si prin trup ca s fim zgrimintesi si
sntosi.
160Apoi Gruiu a zis: Domnul nostru,
aceste idei ni se par destul de greu de
neles, dar cu timpul ne vom strdui s
le pricepem.
161nvtura nalt a transformat n
bine pe cursani de la Sarmisegetuza.
161n prezena Lui Zamolxe sufletele lor
se manifestau n lumin. 162Odat
Zamolxe le-a spus: Toate se trag din
suflet. 163Att cele bune ct si cele rele,
ale fiinei noastre ntregi, se revars din
suflet. 164Ct priveste ngrijirea de sine, a
minii si a trupului, trebuie s o dm n
primul rnd sufletului si atunci si capul si
restul trupului deopotriv or s-o duc
bine.
165De multe ori Zamolxe le atrgea
nvceilor atenia asupra importanei
legturii omului cu natura zicndu-le:
Omul are cu natura un dialog continuu.
166Natura este pentru om o cltorie spre
perfeciune. 167n tot acest timp natura i
se relev omului din ce n ce mai
profund. 168Omul astfel echilibrat este
parte din natur si nelege cel mai bine
zeitile.
169Si pas cu pas nvturile pe care
Zamolxe le deprinsese n cursul uceniciei
Sale n Ionia, n Babilon si n Egipt au

fost deprinse de nvaceii Si de la

Sarmisegetuza.
170Uneori Bendisa, soia Lui Zamolxe,
inea cte o lecie aparte. 171Vroia s le
insufle cursanilor respectul dintre brbat
si femeie spunndu-le: Constiina iubirii
este nelepciunea care-l apropie pe om
de Dumnezeu. 172S inei minte c
iubirea este cea mai bun religie. 173Ea
ncepe cu simpatia pentru cineva, apoi se
consolideaz cu fora atraciei care prin
transmutare n iubire atinge apogeul n
adoraia persoanei iubite. 174Cerul ne
face
CARTEA NEMURIRII

77

s cutm, pmntul s iubim, soarele s

trim, luna s vism.
175Alteori Bendisa le-a vorbit
nvceilor despre zeiti si relaia
aparte
brbat-femeie si despre psihologia
sexelor astfel: Zeitile sunt n perechi
de zni si zne. 176Brbatul emuleaz cu
perechea lui feminin spiritele lor.
177Brbatul este ca un vultur puternic
vrnd s domine spaiul. 178Pentru
mreia gloriei supreme el poate s
zboare pn la captul pmntului.
179Brbatul lumineaz minile prin
raiune, cci poate gndi profund si vorbi
minii. 180El se manifest n primul rnd
cu mintea. 181Femeia este ca mierla care
cnt dorind s cucereasc sufletul.
182Pentru virtutea divin ea poate s
zboare de acolo de unde ncepe cerul.
183Femeia d iubire inimii, cci poate
intui adnc si vorbi sufletului. 184Ea se
manifest n primul rnd cu inima.
185Si Bendisa le mai vorbea si despre
viaa casnic armonioas astfel: Este
foarte important existena permanent

n cminele voastre a focului sacru mai

cu seam n opaie arznd continuu.
186Vatra de gtit a casei nu poate fi
considerat sacr. 187Brbatul aprinde
focul sacru dacic ntr-un cmin nou si
femeia l ntreine. 188Partenerii sunt egali
si complementari, comuniunea dintre ei
este fondat pe iubire si respect
reciproc.
189n ziua de Snziene s-a ncheiat la
Sarmisegetuza anul de studiu al primului
grup de tineri la nvtura preoiei
zamolxiene. 190Cei cinci biei si trei fete
au absolvit scoala Lui Zamolxe. 191Ca
semn distinctiv al preoiei ei vor purta
vesminte albe, cingtoarea mpodobit si
toiagul sacerdotal avnd sculptat, la
captul de sus, capul de sarpe ca simbol
al nelepciunii.
192n cursul ceremoniei de iniiere si
hirotonisire toi absolvenii au primit
nume preoesti. 193Aceasta le va schimba
destinul n noua lor calitate de preoi daci
zamolxieni.
194Apoi absolvenii s-au pregtit s se
ntoarc acas. 195Printre ei era si Gruiu,
tnrul venit de peste munii, dinspre
rsrit, de la triburile carpilor.
196Si Zamolxe l-a ntrebat pe Gruiu:
Cnd pleci? 197Poimine, domnul
meu. 198Am trimis vorb la tata. Vor veni
civa osteni de-ai nostri s m ia acas
a rspuns el. 199Ia spune-mi, unde
locuiesti acolo la rsrit? l-a mai
ntrebat Zamolxe. 200Si Gruiu a rspuns:
Noi avem pmnturi multe n jurul unui
vrf de munte pe care-l numim Toca.
201Si se gndea Zamolxe: Toca? Zeul
Thoth mi-a spus despre un munte cu un
nume asemntor cu al Lui.
202Si Zamolxe a mai vrut s stie: Se

observ ceva deosebit acolo pe vrful

Toca? 203Gruiu a rspuns: Da,
ntradevr
este ceva neobisnuit. 204n fiecare
an, la vreo patruzeci si ceva de zile dup
nflorirea snzienelor, noi vedem asa n
vzduh o umbr ca o piramid. 205Nu
stim de unde vine, dar ne minunm
foarte tare. 206Si nainte de asta, chiar la
rsritul soarelui vedem Calea Cerului.
207Noi spunem c este un drum pe care
Dumnezeu ni-l deschide ca s arate
sufletului ncotro s se duc spre lumin.
208La acel timp este Srbtoarea
Muntelui cnd ne veselim si ncingem
hore. 209Cei care locuiesc la ses se
nchin muntelui Toca al nostru care este
sacru, cci acolo au trit oamenii uriesi.
210Mai jos de Toca se afl Jgheabul
Uriesilor.
CARTEA NEMURIRII

78

Atunci Zamolxe si-a amintit de

211

vorbele zeului Thoth si a neles c s-au

adeverit. 212Si i-a mai spus lui Gruiu: As
dori s vd si Eu muntele acela si s iau
parte la srbtoarea voastr.
213Bucuros, domnul meu. Vino cu noi
cnd mi vor sosi nsoitorii a rspuns
tnrul preot.
214Si Zamolxe, Marele Lup Alb si ali
doi tineri preoi, curiosi si ei s vad
minunea de pe vrful muntelui Toca, sau
pregtit s mearg n vizit la arienii
de la rsrit. 215Gruiu era bucuros c
prinii lui vor avea ocazia s-L cunoasc
pe neleptul de la Sarmisegetuza, cel
care-l pregtise pe fiul lor pentru profesia
de preot zamolxian.
216Si cnd micul grup de la
Sarmisegetuza a ajuns la prinii lui
Gruiu toi a fost primii cu drag. 217La

timpul potrivit s-a organizat urcarea lor

la munte.
218Era dimineaa, la rsritul soarelui,
cnd Zamolxe a putut s vad cu ochii
Lui Calea Cerului care arta sufletului
drumul spre Dumnezeu. 219Pe cer se
vedea piramida. 220Zamolxe era uimit si
si-a spus. Mulumescu-i Zeule Thoth
c ne ari calea spre cer nou dacilor.
221Aceast piramid este fcut de
Dumnezeu. 222Si este mai sacr dect
toate piramidele Egiptului care sunt
iesite
din mini omenesti.
223Apoi Zamolxe s-a ntors acas la
Sarmisegetuza.
CAPITOLUL 11
Zamolxe Marele Preot al dacilor. Se
schimb inimile dacilor. Venerarea
vieii nu a idolilor. Zamolxe devine
rege. A treia schimbare la fa a Lui
Zamolxe. Primirea Legilor Belagine de
la Zna Vesta. Reformele sociale la
daci.
1

Au trecut anii si Lui Zamolxe I s-a

dus vestea de mare nelept. 2La scoala

Lui veneau nu numai tinerii din triburile
dacilor, dar si din cele ale altor traci.
3Sacerdoii medici, pregii la scoala de
la Sarmisegetuza, erau din ce n ce mai
cunoscui n lume sub numele de preoii
Lui Zamolxe. 4Se credea despre ei c
trezeau sufletul, ascueau mintea si
nvlguiau trupul. 5Si a sosit timpul ca ei
s-L numeasc pe Zamolxe, Marele
Preot al dacilor.
6Se apropia ziua de Snziene si treptat
s-au strns la Sarmisegetuza peste cinci
sute de sacerdoi daci de pretutindeni.
7Va fi o mare adunare la vatra Znei
Vesta. 8Si cnd ziua a sosit a fost

pregtit pe vatra focului o grmad

mare de lemne aduse din pdure.
9Dupamiaz
s-a format un grup de opt tineri
care vor purta torele de aprindere a
rugului. 10Un numr de doisprezece
sacerdoi, sase brbai si sase femei, vor
ndeplini ritualul focului sacru dacic. 11Ei
vor face invocaii ctre toi zeii
neamului.
12S-a lsat seara si torele au fost
aprinse rnd pe rnd ca s lumineze peste
tot. 13La focul sacru se aflau strnsi
sacerdoii daci, iar n spatele lor era
poporul de rnd. 14ntreaga adunare
astepta cu sufletul la gura ceea ce va
urma.
15Si Dostana, preoteas si Zn a
Focului Sacru, a aprins lemnele rugului
cu fcliile aduse de la vatra focului
nemuririi de cei opt tineri. 16Strigte
nltoare au erupt din sute de piepturi:
Ave, ave, ave! 17Grupul sacerdoilor a
CARTEA NEMURIRII

79

invocat n cor puterea zeitilor, pe

Dumnezeu si pe Domnazna, s coboare
n fiina primului Mare Preot al neamului
dacilor, Zamolxe.
18Cnd totul s-a sfrsit a urmat un
mare osp. 19La desprire de oameni
Zamolxe a luat cuvntul de rmas bun
spunndu-le: Munii nostri sunt toi
sacri, sunt cogaioni. 20Urcnd pe muni
ne apropiem de Dumnezeu si
Domnazna. 21 S ai drum n pace popor
de la izvor!
22Dup un timp s-a format la
Sarmisegetuza Sfatul nelepilor avnd
douzeci si patru de brbai si femei.
23Doisprezece dintre ei stteau la
Sarmisegetuza, iar ceilali doisprezece,

mai tineri, cltoreau nencetat prin

Dacia ca trimisi ai Marelui Preot s
lumineze poporul.
24Si Zamolxe, cu marea-I putere
preoeasc, dorea s fac reforme cu
ajutorul tinerilor pe care-i nvase la
Sarmisegetuza si crora le-a spus odat:
ncrederea unui singur om misc
munii. 25Eu am civa credinciosi si cu
ei voi schimba inimile dacilor ca ei s
ajung un popor mare si nelept.
26Preotul dac trebuie s cunoasc tainele
cerului si ale pmntului.
27Asa Zamolxe a continuat s dea
oamenilor nvtura sntoas, cea a
sufletului. 28Si i ndemna pe daci s
preuiasc pe btrnii nelepi.
29La acea vreme s-a rspndit si mai
mult obiceiul ofrandelor, cnd pe mese
ntinse gospodarii si ofereau prinosul,
produse care apoi erau date la cei
nevoiasi de ctre preoi si preotese.
30Se stia si despre calendarul dacic n
care anul nou ncepea primvara cnd
ziua era egal cu noaptea.
31Si Zamolxe, Marele Preot, a
ntemeiat ordine clugresti, pentru
brbaii si femeile care triau retrasi n
pesteri si prin munii sacri cogaioni. 32Se
stia despre acesti ascei c erau discipoli
ai Marelui Preot, sihastri celibatari,
vegetarieni, oameni de o nalt inut
spiritual care triau simplu, frumos si
drept n simbioz cu natura. 33Acesti
pustnici purtau adesea Crucea Lui
Zamolxe, crucea care avea n centrul ei
floarea vieii reprezentnd soarele ca
simbol al Lui Zamolxe. 34Asceii erau
respectai de popor, cci ei deveniser
pstrtori ai nelepciunii si ai Legilor
Lui Zamolxe.

Si preoii si preotesele care fcuser

35

scoala zamolxian la Sarmisegetuza

reveneau adesea acolo s se mai scalde
n
puternica lumin a zeilor. 36Asa mai
primeau ndumri de via, vorbe de
nelepciune si lumin n suflete. 37Lor
Zamolxe le spunea: Religia noastr este
ancorat n ritmurile naturii si ale
vegetaiei. 38Religia noastr hrneste
viaa, cci noi nu avem zei plsmuii, ci
pe cei care au menire n tririle noastre.
39Zeitile noastre sunt principii de via,
fenomene ale naturii, legi ale evoluiei,
abstractizri, si tot ce poate fi legat de
creaia din Dumnezeu si Domnazna,
care-si distribuie manifestrile n forme
multiple. 40Nu exist legtur ntre
zeitile noastre si idolatria. 41Noi nu ne
nchinm la idoli, ci venerm viaa.
42Suntem fiine constiente, suntem
constiina zeilor! 43Avem capacitatea de
a fi parial zei, adic semizei, deoarece
acolo unde exist constiin se afl si
identitatea acelei constiine.
44Muli dintre nobilii de seam,
tarabostes, puternicii conductori ai
dacilor, aflaser de la preoimea
CARTEA NEMURIRII

80

zamolxian despre Marele Preot

Zamolxe, neleptul de la Sarmisegetuza.
45Si ntr-o zi, n marea sal de la
Sarmisegetuza, s-au strns multe
cpetenii. 46Toi stiau ce va urma,
Zamolxe va fi numit vicerege si astfel va
fi asociat la domnia regelui Scander.
47Civa osteni purtau totemul cap de lup
dacic ca simbol al neamului. 48n linistea
care a urmat, Scander, regele triburilor
dacice din toat aria Sarmisegetuza,
munii nconjurtori si inuturile de la

cmpie, a luat cuvntul. 49Si le-a spus

celor prezeni: Astzi este un moment
nltor pentru neamul dacilor. 50Stii
prea bine c suntem oameni aspri si ne
rzboim des ntre noi. 51De acum vrem
ca
s nceteze lupta dintre frai si s avem la
conducerea neamului nostru un om al
Lui Dumnezeu. 52El este nvat, a
colindat lumea si ne-a adus nelepciune.
53Dumnezeu s-a ndurat de noi. 54De
astzi noi dacii de pe aceste locuri vom
avea un vicerege, pe Zamolxe, Marele
Preot. 55Eu Scander, regele vostru, l
chem s-mi fie alturi la domnie.
56Mulimea a izbucnit n urale, arcasii
de afar au tras sgei spre cer. 57Iar
cpeteniile de pe platforma unde se aflau
Scander si Zamolxe si-au strns fiecare
pumnul minii drepte si l-au adus lng
inim, ca semn de credin si supunere
noului vicerege.
58Si dup nlarea Sa la domnie,
alturi de regele Scander, Zamolxe avea
grij n continuare de scoala de la
Sarmisegetuza. 59De fiecare dat
Zamolxe si gsea timp s-i mbrbteze
pe tineri cu spusele Lui. 60nvceii le
stiau pe de rost ca metod general de
tmduire astfel: 61Dup cum nu trebuie
s ncercm a ngriji ochiul fr s inem
seama de cap, 62nici capul nu poate fi
ngrijit neinndu-se seam de corp, 63tot
astfel trebuie s-i dm ngrijire trupului
dimpreun cu sufletul. 64Trebuie
cunoscut ntregul ca s poi vindeca
partea si nu poi vindeca cu adevrat
partea dac ntregul este bolnav. 65Si cum
sufletul este marele ntreg pentru om, de
la suflet se porneste pentru a vindeca ce
este mai jos de el, precum apa izvorului
care cur ceea ce i se iveste n cale. 66Si

cnd sufletul se vindec pot fi vindecate

si mintea si corpul.
67A trecut aproape un an de cnd
Zamolxe era asociat la domnia regelui
Scander. 68Ca vicerege vizita des
cpeteniile triburile dacilor si asa au
ncetat vrajbele dintre ele. 69Ca Mare
Preot, Zamolxe se gndea la aducerea
pentru neam a unor legi frumoase, Legile
Belagine, Legile Blajinilor. 70Ca dup
aceste legi omul s-si triasc viaa
simplu, frumos si drept, n frie cu
natura si n moderaie, cumptare si
hrnicie. 71Si asa spiritul creator al
omului s nzuie la contopire cu cel al
Lui Dumnezeu, pe timpul ct omul este
nc din via.
72Sosise timpul ca Zamolxe s
primeasc legile sacre ale dacilor. 73Si El
i-a vorbit Marelui Lup Alb, astfel: De
astzi vreau s fiu ct mai apropiat de
Vesta, Zna Focului Sacru. 74Voi aprinde
focul n fiecare sear si voi sta n
meditaie. 75O voi consulta pe zei ca
smi
dea legile pentru acest neam. 76S nu
lasi pe nimeni n preajma mea atunci
cnd sunt la focul sacru dacic. 77Prea
bine, domnul meu. Asa voi face I-a
rspuns Marele Lup Alb.
78De atunci, n fiecare zi, dimineaa si
seara, Zamolxe se afla n meditaie la
focul sacru, cte o or de fiecare dat.
79si lsa gndurile libere s vin si s
CARTEA NEMURIRII

81

plece, astfel primea inspiraie de la

Vesta, Zna Focului. 80Pe zi ce trecea se
schimba la fa, care i devenea din ce n
ce mai luminoas. 81Si asa Legile
Belagine, Legilor Frumoase, pe care
vroia s le dea poporului Su, I s-a

limpezit n minte.
82Si dup vreo zece zile Zamolxe i-a
mrturisit Marelui Lup Alb: La focul
sacru dacic, n prezena Zeiei Vesta am
primit, de la Dumnezeu si Domnazna,
Legile Frumoase. 83Ele vor face s se
nasc nelepciunea n poporul dacilor si
ele vor aduce salvarea neamului nostru, a
urmasilor lui si a altor oameni care le vor
folosi n lume.
84La acea vreme Marele Lup Alb a
scris Legile Lui Zamolxe n limba dac
pe foi de papirus aduse de ei de la Luxor
din Egipt. 85Apoi aceste legi au fost
gravate pe tblie de aur.
86Si primele vorbe de nelepciune au
fost zece porunci, care s-au numit
Decalogul Lui Zamolxe. 87Ele au fost
scrise astfel: Opune-te rului, respect
adevrul, caut dreptatea si umple-te de
lumin n suflet. Urmnd acestea puterea
ntunericului scade (1). 88Trieste n
armonie cu oamenii, dar dac ei nu sunt
pasnici trebuie confruntai pentru c
minile le sunt stpnite de ntuneric (2).
89Omul care greseste s-si repare complet
faptele rele, dac mai este posibil, iar
dac nu s-si primeasc pedeapsa pentru
greseli (3). 90Respect pe oricine, dar
dac cineva nu merit onoarea pe care io
dai atunci ignor acea persoan (4). 91 n
tot ce faci urmeaz lumina Lui
Dumnezeu (5). 92Cei care dobndesc
Spiritul nelepciunii merg n mpria
Lui Dumnezeu si sunt nemuritori (6).
93Lui Dumnezeu sau zeilor nu le face
niciodat sacrificii bazate pe omorrea
fiinelor si pe distrugerea de flori si
fructe; 94divinitile nu au nevoie de
ofertele materiale ale oamenilor.
95Sacrificiul tu trebuie neles ca

renunarea la dezordine n gnduri, vorbe

si fapte (7). 96nva de la orice popor
ceea ce are mai bun, astfel lumina
neamului tu va strluci mai puternic (8).
97Trieste simplu, frumos si drept (9).
98S privesti flacra focului sacru,
legtura ta cu Dumnezeu (10).
99Si Zamolxe le-a mai spus oamenilor:
Acestea sunt poruncile de baz, pentru
omul care ar vrea s-si salveze sufletul.
100Am mai primit si alte legi care vor fi
treptat cunoscute, dar si aceast
rugciune ctre Tatl Nostru Dumnezeu
si Mama Noastr Domnazna: Tatl
Nostru Dumnezeu, Mama Noastr
Domnazna, 101Voi care trii n lumin,
nelepi suntei n cer si pe pmnt.
102Astept darul nlrii Voastre n mine.
103Vreau s primesc harul Vostru n
fiecare zi. 104Lumina Voastr s-mi fie ca
pinea de zi cu zi. S-mi dea
nelepciune
sufletului care s-mi lumineze cu putere
viaa. 105Tat Dumnezeu si Mam
Domnazn rogu-V s-mi dai
binecuvntarea Voastr cu lumin, s
pot tri n nelepciune, mulumire si har
106si focul din inimile voastre s fie si n
inima mea. 107Asa s fie, asa s fie, asa
s fie, zu.
108Si luptele cu triburile nvecinate sau
rrit, dar nu au ncetat. 109ntr-o
btlie cu agatrsii, un neam al galilor,
undeva mai sus de rul Maris, regele
Scander a fost ucis. 110La Sarmisegetuza
a fost jale mare si n marea sal s-au
strns marile cpetenii ale dacilor.
111Acolo a avut loc o ceremonie, condus
de un sobor de preoi, n timpul creia
Zamolxe a fost recunoscut ca rege.
CARTEA NEMURIRII

82

112

Sosise acum timpul ca Zamolxe s

aduc reforme neamului, norme care vor

ntri si mai mult statul. 113Ele vor fi
temelie nu numai credinelor si
instituiilor religioase, ci si celor trei
clase de oameni sacerdoii, militarii si
productorii n patru domenii principale:
114Domeniul instituiilor religioase (1).
115Sacerdoii zamolxieni, absolveni ai
scolii de la Sarmisegetuza, se vor ocupa
de rspndirea n popor a preceptelor
religioase. 116Se interzicea complet
practica jertfelor. 117Se construiau noi
temple si sanctuare; 118Domeniul
sistemului de educaie (2). 119Preoimea
zamolxian era cea care va educa n scoli
tnra generaie; 120Domeniul justiiei
(3). 121Judectorii comunitilor erau
alesi dintre acei oameni care nvaser
arta conducerii la scoala de la
Sarmisegetuza sau la scolile afiliate ei.
122Sfatul btrnilor i va ajuta n
judecarea cazurilor de dreptate social si
n luarea deciziilor corecte; 123Domeniul
mijloacelor de informare n mas (4).
124Se instituia funcia de trimis special
regal avnd si atribuia de crainic, olcar
al regelui. 125Crainicii aveau misiunea de
a anuna poruncile regale oriunde era
necesar fiind ajutai la mplinirea lor de
ctre conductorii militari ai locului.
126Si la Sarmisegetuza, Zamolxe a
organizat iniieri pentru tineri ca fii sau
fiice ale soarelui sau fii sau fiice ale
lunii. 127La temple au luat amploare
ritualurile de trecere pentru generaiile de
vrste diferite, la nastere, la pubertate, la
adolescen, la maturitate si la felurite
alte ocazii din viaa oamenilor.
128Si ntr-o zi, la Sarmisegetuza, a
sosit o delegaie persan condus de
generalul Megabazos. 129Grupul de

douzeci de persoane, nobili si osteni,

vroiau s-L vad pe Zamolxe, regele
dacilor. 130Purtau cu ei un mesaj din
partea lui Darius, regele persilor.
131Oaspeii au fost invitai n sala mare
s-L ntlneasc pe regele Zamolxe care
i-a ntmpinat n graiul persan zicnd:
Bun sosit pe pmnturile noastre.
132Suntei oaspei si dup obiceiul nostru
strmosesc v primim cu bucurie, cu
pine si sare.
133ndat au venit femei tinere care, de
pe tipsii de aur, i-au servit pe oaspei cu
pine si sare. 134Apoi li s-a dat ap n
cupe de aur.
135Si Zamolxe i-a vorbit generalului
Megabazos, pe care l cunoscuse cu ani
n urm n Babilon, ntrebndu-l: Ce
mai face mritul rege Darius?
136Generalul I-a rspuns: nchinare
domnul nostru Zamolxe, rege al geilor si
preot al Lui Zaratustra. 137Mritul Darius,
Regele Regilor, este bine. 138Noi aducem
un mesaj din partea lui. Iat-l!
139Si Zamolxe a luat scrisoarea ce I-a
fost ntins, a desfcut-o si a citit: Ctre
regele geilor Zamolxe, preot al Lui
Zaratustra. 140Eu, Darius regele persilor,
i transmit binee de aici din capitala
imperiului, Pharsa. 141Poate Te ntrebi
de ce noi persii nu am ajuns nc pe
meleagurile voastre acum cnd suntem
cea mai puternic mprie din lume,
stpnind pmnturi de la Marea Egee
si Egipt pn la munii cei mari n ara
inzilor. 142Afl dar c Mi-am inut
promisiunea pe care i-am fcut-O cu
ani n urm n Babilon, aceea c persii
nu vor ncerca s v cucereasc. 143Noi
stim c prin Tine neamul geilor slujeste
lumina spiritului. 144Si mai afl c n
cursul campaniei pe care am organizat-o

acum civa ani mpotriva sciilor a

trebuit s luptm cu grupuri de gei
CARTEA NEMURIRII

83

acolo ntre Istru si Pontul Euxin. 145Ei

ne-au atacat pe noi persii, care pornisem
n campanie contra sciilor, nicidecum a
geilor. 146Dup ce am trecut fluviul Istru
am fi putut s ne angajm n lupte cu
geii urcnd pe valea fluviului Tyras, pe
pmnturile voastre, 147dar am preferat
s mergem doar mpotriva sciilor prin
stepe trecnd de fluviul Borysthenes,
pn la fluviile Tanais si Atel. 148Geii
sau
convins c nu avem intenii ostile fa
de ei, dup care ne-au lsat n pace.
149Rege Zamolxe, ca semn de preuire
pentru c esti Om al luminii, al dreptii
si al adevrului, i trimit din partea
Mea
un coif de aur. 150Fie ca lumina Lui
Ahura Mazdah s continue s
strluceasc n voi neamul geilor.
151Darius, Regele Regilor.
152Si Zamolxe a terminat de citit
scrisoarea regelui persan Darius. 153Apoi
generalul Megabazos, conductorul
delegaiei persane, a psit n fa nsoit
de un nobil persan. 154A scos coiful de
aur mpachetat ntr-o pnza fin si l-a
asezat pe o tipsie de aur purtat de
nobilul nsoitor.
155Si generalul a luat coiful de aur si sa
apropiat de Zamolxe. 156Apoi
ceremonios, cu un gest de respect deplin,
I la asezat pe cap zicnd: n numele
marelui Darius, imperiul persan, cel mai
puternic din lume, l recunoaste pe
Zamolxe Arianul ca rege al geilor.
157Drept pentru care primeste Mria Ta
acest coif de aur de la Darius, Regele
Regilor.

158

Marele Lup Alb a tradus imediat,

vorbele generalului, pentru toi cei

prezeni. 159Oamenii au izbucnit n urale
strignd: Ave! Ave! Ave! 160Apoi s-a
fcut liniste si Zamolxe le-a vorbit
tuturor: Mritul Rege al persilor este
foarte generos. 161Cu adevrat Darius
este Regele Regilor. 162Iat c nu si-a
nclcat promisiunile.
163Spre sear, n cinstea oaspeilor
persani, Zamolxe a pregtit un foc sacru,
asa cum se obisnuia la persii
zoroastrieni.
164Si, spre uimirea tuturor celor prezeni,
Zamolxe a fcut invocaii n limba
avestan. 165n timpul acela, generalul
Megabazos, conductorul delegaiei
persilor, se gndea cu uimire: Iat pe
unde poate strluci lumina Zeului nostru
Ahura Mazdah! 166N-as fi crezut
vreodat c voi vedea focul sacru al Lui
Zaratustra pe aceste meleaguri!
CAPITOLUL 12
Zamolxe se retrage de la domnie.
Dacii sunt poporul Lui Dumnezeu.
Despre tradiia strbun. Pitagora vine
n Dacia. Profeiile Lui Zamolxe.
Plecarea la zei a Lui Zamolxe.
1

La acea vreme atacurile armate ale

agatrsilor asupra dacilor au fcut ca

sarcinile regale ale Lui Zamolxe s fie
mai dificile. 2Trebuia s rspund cu
for si asta a fcut ca n mintea Sa s se
duc o lupt ntre ndatoririle de rege si
cele de Mare Preot. 3Si Zamolxe S-a
gndit adnc si a neles c mplinise
ceea ce-si dorise pentru neamul dacilor.
4A neles c trebuia s renune de a fi
rege.
5Si curnd Zamolxe a strns marile
cpetenii ale dacilor, n sala mare de la
Sarmisegetuza, si le-a vorbit astfel: Sunt

un om al pcii, nu al rzboiului. 6Dar un

rege este uneori nevoit s fac rzboi
pentru a-si apra poporul. 7Legmntul
meu cu Dumnezeu m opreste s dau
ordine s fie omori dusmanii. 8Trebuie
s aleg, ori s fiu un rege asa cum e
CARTEA NEMURIRII

84

nevoie, ori un preot al Lui Dumnezeu.

9Si hotrrea Mea este luat, v rog s o
respectai. 10Voi rmne doar preot al Lui
Dumnezeu si va trebui ca de astzi s v
alegei un alt rege.
11S-a lsat o liniste adnc si Zamolxe
a prsit demn sala. 12Dacii au neles
lupta care se ducea n sufletul Lui
Zamolxe. 13Si n aceeasi zi ei au hotrt
ca rege s le fie marea cpetenie Gelu.
14Ceremonia nvestiturii noului rege a
decurs exact ca cea fcut la ncoronarea
Lui Zamolxe. 15A fost condus de un
sobor de preoi si preotese n frunte cu
Arian si soia lui Rodia, preoteas si ea.
16Mai trziu noul rege Gelu a mutat
capitala regatului.
17Dup retragerea de la domnie,
Zamolxe a avut mai mult timp s se
ocupe de hrana spiritual a oamenilor.
18Scoala de la Sarmisegetuza s-a extins
cu noi asezminte n principalele ceti
ale rii.
19Odat Zamolxe Si-a amintit despre
cele vorbite la Ierusalim cu profetul
Zaharia. 20Atunci Zaharia i mprtsise
Lui Zamolxe marele secret al iudeilor,
taina luminii sacre aprins o dat pe
sptmn n casele lor, obiceiul
Sabatului. 21Asa Zamolxe a vrut s
creasc lumina n sufletele copiilor
dacilor. 22Si a pregtit la Sarmisegetuza
un rug sacru numai pentru copii ca s le
deschid sufletele ctre lumin. 23De

atunci, pe oriunde a mers prin Dacia,

Zamolxe Si-a gsit mereu timp s fac
ruguri sacre anume pentru copiii
rumnilor.
24Si asa aprinderea rugului pentru
copii a devenit un obicei la daci si a fost
urmat veac de veac de neamul lor n
casele celor cu rvn pentru Dumnezeu.
25Fie c era aprins n case cu lumnri,
fie afar la focul dacic, lumina Lui
Dumnezeu era cunoscut din copilrie de
copiii dacilor. 26Si ei cresteau n
nelepciune din fraged copilrie, tot asa
cum cresteau si copiii iudeilor dup
obiceiul neamului lor. 27C dacii nvau
de la orice popor ce era bun si astfel
lumina neamului lor strlucea si mai
puternic, asa cum le spunea Decalogul
Lui Zamolxe.
28Anii au trecut si Zamolxe a reusit
s-si fac nvtura cunoscut printre
multe dintre triburile dacilor si tracilor,
de-o parte si de alta a fluviului Istru,
pn la fluviul Borysthenes n est, iar n
vest pn peste fluviul Tibiscos.
29Cu timpul neamurile agatrsilor si
ale altor gali, s-au amestecat cu cele ale
tracilor si pn la urm au devenit un
singur popor al rumnilor.
30Si ntr-o zi Zamolxe a primit o
epistol, adus de negustorii greci din
insula Samos, de la Nestor, prietenul
Su. 31n ea se scria astfel: Mrite Preot
si prieten al meu, nchinare. 32Afl c am
fost la Croton si m-am ntlnit cu
neleptul Pitagora. 33El este bine
sntos, dar are probleme cu
concetenii de acolo care se opun
nvturii lui. 34Mi-a ncredinat o
scrisoare, pentru Tine Domnul meu, pe
care o trimit aici cu a mea. 35Afl c
anul acesta nu pot veni n Dacia, dar

este sigur c voi fi acolo n cel urmtor.

36Primeste din partea mea, binee si
urri de sntate. Nestor.
37Zamolxe era nerbdtor s afle
vestile de la Pitagora. 38Si i-a deschis cu
emoie scrisoare si a citit: Binee de la
Pitagora, ctre Zamolxe. 39i scriu
discipolul meu de aici din Croton. 40La
cei saptezeci si unu de ani ai mei m
simt
nc bine. 41Am noroc cu soia mea
CARTEA NEMURIRII

85

Theano care, mai tnr fiind, are grij

de mine. 42Am probleme aici la scoala
mea si cu ordinul spiritual nfiinat de
mine. 43Dar i scriu mai ales din alte
motive. 44Am cercetat neamurile care se
gsesc prin aceste pri de lume unde, n
afar de greci, s-au stabilit latini, etrusci
si alte triburi. 45De curnd a avut loc un
moment aparte pe care i-l transmit.
46Regele etrusc Tarquinius Superbus, al
asezrii numit Roma, a fost nlturat de
supusii si latini, romanii. 47Afl dar c
acesti latini sunt venii de pe acele
meleaguri ale voastre din Tracia. 48O
legend a latinilor vorbeste despre eroul
lor ntemeietor, tracul Eneeas. 49Latinii
sunt oameni drji si disciplinai, au n
snge simul libertii tot asa ca si voi
geii. 50Regele etrusc era un tiran,
romanii prefer acum s triasc sub
forma politic de republic. 51Ei
preuiesc dreptatea, iustitia si curajul,
virtus, caliti izvorte din cunoastere.
52Latinii vor creste n putere si au mare
viitor.
53Cunosc obiceiurile religioase ale
romanilor si latinilor, le-am aflat
ritualurile si comportamentul
sacerdoilor, preoi, preotese si vestale.
54Mare parte dintre aceste practici sacre

le avei si voi geii. 55Romanii nu aduc

zeilor ca jertfe fiine vii, ci neleg mult
mai bine, chiar si dect grecii, c
sacrificiile ctre zeiti sunt rele si
aductoare de dezastre si suferin. 56Iar
cnd acesti latini se vor uni atunci si
soarta noastr a grecilor, de pe aceste
locuri din lume, va fi pecetluit.
57Am inut s stii detalii despre un trib
de-al vostru care a ajuns pe aceste
pmnturi, pentru c v seamn. 58Am
cercetat si scrierea pe care ei o numesc
latin. 59Este aceeasi cu a voastr a
geilor pe care eu o cunosc de pe
pergamentul scris de Tine n Samos cu
ani n urm, si pe care l-am luat aici cu
mine la Croton.
60Ct despre poporul Tu, geii, Te
ndemn s-l statornicesti n logos,
justiia, cum spunei voi dreptii si
adevrului. 61De drzenie stiu c avei
parte de cnd lumea. 62Tracii au fost
odat cel mai civilizat neam din lume de
la care si noi grecii am nvat, dar
obiceiul jertfirii ctre zei i-a barbarizat.
63Ca Mare Preot al poporului Tu, Tu
poi s-i aduci lumina nelepciunii.
64Nu stiu cte zile voi mai avea de
trit, dar cnd sufletul mi va pleca la
cer, la Zeus, s mi-l chemi s se
ntrupeze n neamul vostru. 65Vei afla
mai multe de la negustorul Nestor care
vine adesea acolo n Dacia, ct si aici n
Croton.
66Fie ca zeii Ti Dumnezeu,
Domnazna si ceilali s-i dea putere si
s Te nsoeasc n tot ce faci pentru
neamul Tu. Pitagora din Croton.
67Zamolxe a simit cu sufletul
cuvintele lui Pitagora. 68Se gndea cu
veneraie la printele spiritual care I-a

deschis calea ctre nelepciunea lumii.

69Si-si spunea: La vremea potrivit
marele nelept Pitagora va fi chemat n
neamul dacilor si va purta numele de
Decezeu. 70n viitor, voi face n asa fel
nct cei care M urmeaz s cheme la
nevoie sufletul lui Pitagora, cci n el se
afl zece zei.
71Adesea, la Sarmisegetuza, Zamolxe
i invita pe sacerdoii daci, brbai si
femei, crora dorea s le ntreasc
nvtura. 72Si lor le vorbea astfel:
nelepciunea este frumuseea sufletului.
73S v hrnii din nelepciunea ntregii
CARTEA NEMURIRII

86

lumi. 74Dnd altora lumin nu pierzi din

lumina ta. 75Fericirea se trieste pe calea
vieii nu la captul drumului. 76Voi
preoii si preotesele dacilor trebuie s fii
modele n via. 77S trii simplu,
frumos si drept c asa vei psi pe Calea
Cerului care va crea n voi drnicia,
bucuria, curajul, iubirea, virtutea, dreapta
judecat si trezvia sufletului. 78Numai
atunci oamenii v vor urma. 79Noi,
neamul dacilor, suntem fiii si fiicele
soarelui si ai luminii. 80Si de-a pururea s
inei minte c noi dacii suntem Poporul
Lui Dumnezeu.
81Si Zamolxe le-a dat ndrumri
oamenilor cum s scape de fric si de
teama de necunoscut spunnd: Cnd v
vei simi nsingurai si neajutorai s
chemai spiritele strbunilor, veghetorii
nevzui ai focului sacru dacic. 82S nu
v temei de moarte si nimic s nu v
rup de Dumnezeu. 83Si s nu glorificai
suferina sub nici o form, cci suferina
omului este desprinderea sa de inima Lui
Dumnezeu. 84Noi oamenii suntem
alctuii n natura noastr din frumusee
si nesfrsire, iar natura ntreag este

opera grandioas a Lui Dumnezeu.

85Cu alte ocazii Zamolxe le-a vorbit
dacilor despre legea strmoseasc,
temelia spiritual a neamului, zicnd:
Avei colinde ca s v amintii mereu de
strbuni. 86nelepii nostri zgrimintesii
vor nfrunta veacurile cu poveele lor de
bine. 87De aceea tradiiile strvechi
trebuie s le transmitei urmasilor. 88S
inei pstrate n pine semnele noastre
sacre c asa nu le vei uita niciodat n
veacuri cum nu uitai s mncai pinea.
89nvturile sacre neamului s v
rmn vii n minte si s le scriei iar si
iar pe tblie de aur.
90Cnd Zamolxe a mplinit saizeci de
ani, L-a vizitat prietenul Nestor care I-a
adus vesti despre Pitagora spunndu-I:
Afl c neleptul, care are acum optzeci
de ani, ar vrea s vin la Tine n Dacia,
Domnul meu. 91Pitagora are probleme
serioase, de via si de moarte, acolo la
Croton. 92Unii l-au ameninat c-l vor
omor. 93Ceva trebuie fcut ct se poate
de repede. 94Si Zamolxe a spus: Voi
trimite oameni s-l aduc aici pe
Pitagora.
95n dou zile s-a format o echip de
salvare. Nestor va pleca la Croton nsoit
de cinci brbai daci care vorbesc si
greceste. 96Zamolxe le-a dat sarcina s-l
aduc cu bine la Sarmisegetuza pe
Pitagora.
97Planul le-a reusit. 98Si asa maestrul
Pitagora L-a revzut pe Zamolxe, fostul
lui nvcel, dup optsprezece ani.
99ntlnirea lor a fost emoionant. 100Si
Zamolxe i-a spus lui Pitagora cu adnc
veneraie: Zeii sunt mereu cu tine
domnul Meu. 101Bun sosit pe pmntul
strmosilor nostri, geii. 102De acum i
va

fi temelie cci aici vei tri n siguran.

103Te primim cu pine si sare.
104Maestrul Pitagora a fost adnc
miscat de respectul pe care i-l acorda
Marele Preot spunndu-I: Dac si regii
lumii ar venera nelepciunea omeneasc,
asa cum o faci Tu Zamolxe, omenirea ar
tri n bun pace si nelegere.
105Lui Pitagora i se pregtise o
locuin, potrivit spiritului lui ascetic si
vrstei, unde putea sta retras si gnditor.
106Adesea Zamolxe l consult asupra
unor teme spirituale si sociale
importante. 107neleptul era bucuros s-I
fie de folos.
CARTEA NEMURIRII

87
108

Si Pitagora s-a obisnuit cu viaa de

la Sarmisegetuza. 109A cunoscut pe tinerii

aspirani la preoie. 110Si vroia s le
predea lecii filosofice despre isihasm.
111Zamolxe a fost foarte bucuros cnd a
auzit despre dorina lui Pitagora. 112Si
toi cursanii de la Sarmisegetuza au fost
chemai s ia parte la leciile maestrului.
113Marele Lup Alb era interpretul lui
Pitagora. 114nc de la prima lecie a lui
Pitagora, Marele Lup Alb a adaptat
termenii din limba greac n cea dac.
115Si asa hesychasmos a devenit isihasm,
iar hesychia, isihia.
116Maestrul Pitagora si-a pstrat
modul de predare. 117inea treaz atenia
participani care puteau s-i pun
ntrebri asupra temele prezentate. 118Mai
nti Pitagora a expus originea si
principiile metodei isihaste. 119Apoi a
structurat conceptul la noile condiii
spunnd: Isihasmul este o modalitate de
linistire a omului n cele trei planuri, cel
al trupului, cel al minii si cel al
sufletului. 120Metoda si are originea n

Egipt. 121Acolo practicanii retragerii se

numeau anahorei, n traducere cei careL urmeaz pe Horus. 122De menionat c
zeul Horus reprezint soarele la rsrit,
astrul pe care pustnicii Egiptului l
venerau din deserturile unde vieuiau.
123Noi grecii l considerm pe zeul Horus
ca fiind acelasi cu zeul Apollon. 124Si
cred c v este cunoscut credina
grecilor n Apollon Likeios, Apollon
Zeul Lupilor, un zeu primordial al
locuitorilor inuturilor tracilor.
125Pitagora le-a vorbit despre evoluia
n timp a isihasmului zicnd: Practicile
anahoreilor egipteni s-au rspndit si
printre grecii eremii. 126Metodele numite
de noi isihaste, cuvntul hesychia
nsemnnd linistire, sunt o tradiie
spiritual distinct. 127n Egipt, de unde
si trage originea, isihasmul practica
rugciunea ctre zeul Horus. 128Se sttea
ntr-o postur comod, nsoit de
respiraie controlat si de meditaie
asupra inimii. 129Atunci practicantul si
imagina un soare strlucind. 130Noi grecii
am adaptat metoda, pstrm intact
practica n sine, 131dar facem rugciunea
ctre Apollon astfel: Zeule Apollon
adumi
soarele Tu n inim. 132Iat de ce
aceast rugciune se numeste
Rugciunea Minii n Inim.
133Un tnr dac, dintre cei prezeni, a
spus: Ne ntrebm dac noi dacii o
putem adapta pentru divinitatea noastr,
Dumnezeu? 134Si Pitagora a rspuns:
Fireste. 135Si chiar asa vom face. Vom
spune: Doamne Dumnezeule adu-mi
soarele Tu n inim. 136Si haide s o
practicm chiar acum.
137nvceii au urmat instruciunile
maestrului. 138Rugciunea Minii n

Inim a durat timp de o jumtate de or.

139Pe timpul inspirului respiraiei,
cuvintele erau pronunate mental.
140Concomitent fiecare dintre participani
a vizualizat un soare rspndindu-si
razele din inima proprie.
141Si la sfrsit Pitagora le-a explicat:
Aceast metod este de o mare valoare.
142Ea purific trupul, mintea si sufletul,
creeaz ordine n viaa omului care o
urmeaz perseverent, cci mintea
coboar n inima cea luminat.
143Rugciunea Minii n Inim conduce
omul la renasterea n spirit, la
transformare interioar si la devenirea
omului ntru fiin constient de propria-i
existen.
144Au trecut trei ani de la venirea lui
Pitagora la Sarmisegetuza. 145neleptul
avea optzeci si trei de ani. 146ntr-o zi
CARTEA NEMURIRII

88

sufletul i-a plecat la zei. 147Si Zamolxe

le-a adus la cunostin preoilor daci ai
sanctuarului spunndu-le: 148Pentru
marele nelept Pitagora vom face un foc
al nemuririi dacice cum nu s-a mai vzut
vreodat. 149Pregtii toate cele necesare
pentru mine la ora prnzului!
150A doua zi, la amiaz, soarele
strlucea perpendicular peste asezarea
Sarmisegetuzei. 151Oamenii s-au strns n
numr mare s participe la momentul
solemn. 152n linistea deplin Zamolxe a
aprins rugul. 153Si le-a vorbit oamenilor
despre Pitagora astfel: Marele nelept a
strlucit ca soarele n timpul vieii sale.
154S-l vad acum soarele Amen pe care
el l-a venerat n Egipt. 155A fost un Mare
Preot al lumii. 156Cnd neamul nostru va
avea nevoie de un om al luminii, care s
reformeze casta preoilor, atunci s

cheme sufletul lui Pitagora si s-i spun

Decezeu, cci avea n el spiritele a zece
mari zei ai lumii. 157El a plecat sus la zei,
iar noi dacii am renscut datorit acestui
om al Lui Dumnezeu. 158Si de-a pururea
inei minte vorbele lui Pitagora:
Respect-te pe tine, respect-i pe ceilali,
fii rspunztor pentru toate aciunile
tale.
159Au trecut cincisprezece ani de la
revenirea Lui Zamolxe n Dacia. 160La
cei saizeci si trei de ani, Zamolxe se
simea n putere. 161Avea destul timp s
ntreasc ceea ce ntemeiase, se ocupa
mai ales de cei care erau deja n preoie.
162Cltorea mult prin Dacia participnd
la serviciile religioase si la inaugurarea
templelor.
163Si Zamolxe a pus civa oameni s-i
pregteasc o locuin subteran la
Apolovraci. 164Vroia s stea acolo un
timp ca ascet. 165Se stia din legende c n
vechime trise la Apolovraci chiar zeul
Apollon Likeios, vindectorul, vraciul.
166Retras din lume, Zamolxe era cu
sufletul mai aproape de Dumnezeu si
Domnazna, de la care vroia s
primeasc ndrumri.
167Si au trecut trei ani, timp n care
Zamolxe nu s-a ntlnit dect cu civa
membri ai familiei Sale care-L ngrijeau.
168Clipele si Le petrecea cu gndul la zei
si ajunsese la adnci profunzimi ale
spiritului. 169Si dup timpul celor trei ani
Zamolxe s-a artat si altor oameni spre
bucuria tuturor. 170n anii ce au urmat
Zamolxe i-a nvat pe civa preoi daci
marile taine ale nemuririi pe care le
aflase de la Domnul n timpul ct sttuse
retras de lume.
171Era iarn, n ziua de Crciun cnd
Zamolxe mplinise optzeci si opt de ani.

172De

mult timp toi l priveau cu

veneraia dat unui zeu. 173Zeul cu
Tmpla Nins simea c I se apropia
timpul cnd va pleca la Dumnezeu
Frtatul. 174Soia Sa Bendisa murise n
iarna trecut, cu cteva zile dup
aniversarea zilei Lui de nastere. 175ntr-o
noapte Bendisa I-a aprut n vis si I-a
spus: Te astept Domnul meu. 176Toi cei
de aici, unde eu m aflu, suntem
nemuritori.
177Se apropia primvara si s-a dus
vestea c atunci cnd ziua va fie egal cu
noaptea va avea loc la Sarmisegetuza o
mare adunare a cpeteniilor neamului.
178Le va vorbi Zamolxe Zeul. 179Stiau c
vor primi povee pentru salvarea
sufletelor.
180Si n sala cea mare se adunase
mult lume. 181Nu lipseau regele, preoii
si nobilii cei mai de vaz. 182Zamolxe lea
vorbit astfel: Poporul Meu, popor de
la izvor, oameni de la ruri, rumni. 183A
sosit vremea ca Eu s merg la Dumnezeu
CARTEA NEMURIRII

89

Frtatul si s las preoia de pe pmnt

Marelui Lup Alb. 184El v va fi Mare
Preot. 185S-l ascultai cci neamul nostru
are mare viitor. 186Si v mai spun c
dobndirea salvrii sufletului este atunci
cnd omul ajunge la nelepciune.
187Aceasta s v fie menirea n via, s
ajungei nelepi. 188Salvarea omului
nseamn omul care se divinizeaz, nu
divinul care se umanizeaz. 189Cci
divinul care se umanizeaz doar ajut
omului care se divinizeaz.
190ntr-o liniste adnc Zamolxe le-a
spus celor prezeni despre un viitor
posibil astfel: 191Toate n viitorul
apropiat ar putea fi bune, pstrnd n

sufletul vostru lumina focului sacru dacic

si nelepciunea strbunilor vie. 192Dac
n numele Lui Dumnezeu si al iubirii vor
veni la voi oameni cu o nvtur strin
care vor s v dezbine, s v distrug
pn n temelii templele sacre si s v
stearg scrierile sacre, s nu i ascultai.
193Ei vor s v fac s pierdei calea cea
dreapt, s fii ca vitele njugate, obidii,
s crai n spinare o cruce pe care n
locul soarelui nostru luminos se va afla
corpul unui om mort. 194Acei oameni ai
ntunericului, mbrcai n vesminte
negre, vor pretinde c vin de la
Dumnezeu, si c Fiul Lui Dumnezeu s-a
ntrupat undeva n lume si c ei aduc
lumin sufletelor rumnilor. 195S nu i
credei! 196Ei venereaz sngele unui om
mort si vor ncerca s v dea s bei
simbolic, sub forma unei buturi
alcoolice, din acel snge, ca s v ia
minile. 197S-i alungai dintre voi, s
fugii de ei! 198S nu uitai vreodat de
focul sacru dacic si de sufletele
strbunilor. 199Asa inimile voastre nu vor
fi cuprinse de lanurile robiei. 200S
pstrai cultul strmosilor, s respingei
cultul morilor.
201Nu, nu, nu vrem s se ntmple
aceasta mrite zeu au strigat oamenii.
202Si Zamolxe a continuat spunnd: S
M chemai mereu n minile voastre, c
acolo-Mi voi face cunoscut prezena.
203S aprindei focuri sacre pe oriunde
vei fi si asa v vei pstra sntosi si
nsntosi, iar duhurile ntunericului s-or
duce napoi n pustiurile unde hlduiesc.
204Si inei minte c ceea ce spunei n
prezena focului sacru dacic Le spunei
zeilor, Lui Dumnezeu si Domnaznei.
205Mulimea adunat l asculta pe
Zamolxe cu sufletul la gur. 206Si Marele

Lup Alb scria cuvnt cu cuvnt vorbele

Lui Zamolxe care continua s le griasc
astfel: 207Nu uitai c natura, cu toi zeii
si znele ei, este sacr, ngrijind-o v
ngrijii de voi. 208Aducei-v aminte
mereu s v bucurai la ntlnirile cu zeii
si asa s stii c lumina exist n inimile
voastre. 209Focurile sacre rituale s le
pzii s fie mereu curate, fr sacrificii
de orice fel. 210De M vei avea n
sufletele voastre, ca strmos al vostru,
vei psi pe calea vieii innd ca si acum
drumul vieii frumoase.
211Toi cei ce ascultau simeau iubirea
Lui Zamolxe pentru ei ca o pavz n
toate clipele vieii lor. 212Si Zamolxe le-a
mai spus: Dac dai ca ofrand Lui
Dumnezeu, pine, fructe, mncare pe
care n numele Lui Dumnezeu le oferii
oamenilor nevoiasi, vei primi de la ali
oameni ceea ce voi oferii. 213Si ceea ce
dai s fie nsoit de lumina focului sacru.
214Pomana este bun, dar jertfa este rea.
215Eu voi pleca curnd dintre voi.
216Si n linistea adnc Zamolxe a mai
spus: n viitor cnd vei putea auzi
chemarea Marelui Lup Alb, dezbinarea
va nceta ntre voi. 217Si cnd i vei
recunoaste chipul n stncile munilor si
CARTEA NEMURIRII

90

vei venera sufletul lui, si-i vei auzi

glasul cum v cheam, atunci s stii c
puterea neamului va creste si doar atunci
vei fi iarsi lng mine cu sufletele
voastre.
218Zamolxe Arianul stia c misiunea
Lui pe pmnt se apropia de sfrsit, asa
cum I-o menise tatl su Crciun, aceea a
unui om nscut din foc. 219Si le-a mai
vorbit oamenilor astfel: Casta
preoeasc este puternic n dreptate,

justiia, 220si se va menine asa prin

chemarea la focul sacru spre ntrupare a
sufletului marelui nelept Pitagora care
se va numi Decezeu, cci are n el zece
mari zei ai lumii. 221Vei pstra vatra
nemuririi dacilor arieni mereu aprins
supraveghind aprinderea focurilor sacre
la altarele zeilor. 222Si asa ntunericul se
va mprstia. 223De vei pstra apele
curate si limpezi atunci frumosul vieii
v va rmne n inimi. 224Dac urgiile
istoriei ce va urma vor face ca flacra
sacr s nu v mai lumineze calea spre
Dumnezeu si Domnazna, urmasii nostri
s o reaprind mereu si mereu de la focul
sacru fcut de preoi si preotese. 225S
aprindei des focurile sacre, cci prin ele
vei ine legtura cu spiritele strbunilor
neamului.
226Si dacii L-au ntrebat cu speran n
glasuri: Cnd vei veni din nou printre
noi zeul nostru iubitor de oameni?
227Zamolxe a rspuns: Eu sunt cel ce
sunt, un om iubitor de oameni. 228Cnd
vei vedea chipul meu si ale strbunilor
nostri c v privesc din stncile munilor
sacri, cogaionii, s stii c ne gndim la
voi. 229Cnd v vei apropia cu evlavie de
chipurile noastre din piatr n mreia
munilor s stii c inimile voastre ncep
s se curee. 230Cu treizeci de ani nainte
de a se mplini de dousprezece ori cte
dou sute saisprezece ani de la timpul
cnd am venit Eu pe lume, o stea va
strluci puternic mult timp pe cer.
231Atunci s stii c spiritul meu s-a
cobort n mijlocul neamului si spiritele
strbunilor se vor ntrupa timp de treizeci
de ani. 232Si cnd se vor mplini de
dousprezece ori cte dou sute
saisprezece ani de la timpul cnd am
venit pe lume s stii c sufletele
neamului nostru au cobort n urmasii

nostri. 233Si abia dup aceea esena

sufletului Meu va reveni, napoi la
Dumnezeu si Domnazna, dup ce le-a
trezit pe cele care hlduiau pe
pmnturile dacilor arieni. 234Eu nu
cobor n lume n trup, ci doar n suflet.
235Nu vei avea un salvator n carne si
oase, ci un spirit cluzitor.
236Si a doua zi Zamolxe le-a spune
celor de aproape ultimele Sale cuvinte
astfel: S M dai focului de unde Mam
nscut n spirit. 237S-Mi ardei trupul
mort deasupra pesterii de la Apolovraci.
238Acolo sufletul Meu va mai reveni ca
s stea de vorb cu novacii si s asculte
susurul rului care curge mai jos.
239Apoi suflarea i s-a rrit si a ncetat.
240Omul zeificat de oameni a murit.
241Si Marele Lup Alb a mers afar la
oamenii care asteptau si le-a spus cu glas
puternic. Zeul cu Tmpla Nins,
Furitorul de Inimi, a plecat la
Dumnezeu Frtatul si la Mama noastr
Domnazna. 242Sufletul I S-a eliberat din
carne, dar o parte rmne cu uriasii, cu
novacii rumnilor si cu ntregul Lui
popor. 243Dup msura nelepciunii, a
faptelor si a virtuilor Sale noi spunem c
Zamolxe Arianul, Zeu al Vieii si al
nvierii, este Fiul Lui Dumnezeu.
244Trupul omului-zeu a fost pregtit
pentru incinerare asa cum si-a dorit,
CARTEA NEMURIRII

91

deasupra pesterii de la Apolovraci. 245Si,

dup obicei, n timpul ritualului de
nlare a sufletului Lui la cer, un
ciobnas a cntat dintr-un fluieras.
246Si rugul s-a stins. 247Apoi Marele
Lup Alb, Mare Preot al dacilor, le-a
vorbit celor prezeni astfel: De astzi

neamul nostru al rumnilor, al dacilor

arieni va srbtori n fiecare an la sosirea
primverii, la nvierea naturii, ridicarea
la cer a sufletului Lui Zamolxe, trimisul
ceresc. 248Va fi Srbtoarea Primverii,
Pastile, cnd ne nveselim de mai mult
lumin si mai puin ntuneric. 249Atunci,
la cteva zile dup ce ziua este egal cu
noaptea, vom serba nvierea Lui
Zamolxe. 250Chemm astfel ca o
prticic
din sufletul Lui s nvie n noi. 251Stim c
El s-a dus acolo n cer si sufletul i este
viu alturi de Dumnezeu, Domnazna, de
iubita Lui soie Bendisa, de ttnele
Crciun si de maica Lui Vetra. 252Noi
urmasii lor vom face din ntreaga Dacie,
Grdina Maicii Domnului Zamolxe,
Grdina Raiului Dac, care ntr-o zi va
cuprinde sufletul ntregii lumi. 253n veci
este cinstit Zamolxe nemuritorul, FtFrumos al neamurilor tracilor. 254Asa s
ne ajute Dumnezeu! Zu!
255La cteva zile de la plecarea Lui
Zamolxe la zei, Marele Lup Alb a
pregtit cioplirea unui obelisc. 256O
echip de mesteri a fcut obeliscul de la
Apolovraci, dintr-o piatr dur nalt de
civa metri, simbol al muntelui creaiei.
257Secole de-a rndul, generaii de daci
au venit nencetat la obelisc, ca s
reaprind mereu focul sacru dacic.
258Credinciosii chemau la focul viu
prezena Spiritului Lui Zamolxe, un FtFrumos nsoit la dreapta de soare si la
stnga de lun sau aprnd cu soarele n
fa si cu luna n spate.
259Dup trecerea Lui Zamolxe la
Dumnezeu, Marele Lup Alb, a scris
istoria despre Zamolxe. 260Si a cuprins
vorbele Lui de nelepciune ntr-o carte a
nvturilor, Legile Lui Zamolxe, o

scriptur a iubirii de oameni, o lege a

strmosilor si a obiceiului pmntului.
261Generaiile de oameni care au urmat
au pstrat legile n suflete si au rescris
mereu pe plcue de aur nelepciunea pe
care Zamolxe a lsat-o pentru vesnicie
poporului dacilor.
262Cu timpul au aprut n Dacia
altarele Lui Zamolxe. 263Lumina focului
sacru trezea sufletul omului la adevrul
sufletului Lui Dumnezeu. 264Oamenii sau
deprins s-L venereze pe zeul
Zamolxe. 265Preoii zamolxieni oficiau
mbrcai n alb. 266Ei au meninut cu
perseveren cultul focului sacru dacic,
Focul Lui Zamolxe, Focul Viu. 267S-a
rspndit si obiceiul botezului cu ap vie,
foc sacru si Spiritul Lui Zamolxe.
268Iar atunci cnd aveau prilejul, dacii
aprindeau Rugul Lui Zamolxe, focul
sacru de proporii mai mari, pentru
folosul tuturor. 269n preajma focului
dacic se cntau balade si se invocau
Psalmii Lui Zamolxe, versete create si
folosite de nsusi Zamolxe. 270Sacerdoii
zamolxieni le-au introdus treptat n
serviciile rituale. 271Ei foloseau crucea al
crui simbol solar din mijloc, floarea
vieii, l reprezenta pe nsusi Zamolxe,
zeul solar.
272Si cu timpul dacii, mai ales femeile,
s-au deprins s O venereze ca zei pe
Bendisa, soia Lui Zamolxe, zna
dragostei, a fertilitii si a elementelor
naturii. 273Ea urzea destinele oamenilor,
iar cstoriile rumnilor aveau loc n
prezena Bendisei. 274Si Bendisei I s-au
nlat temple si altare n toat Dacia.
CARTEA NEMURIRII

92
275Srbtoarea

Bendisei, numit bendi

deia, avea loc n timpul lunii florilor.
276Zeia era nfisat purtnd dou cosie

blonde lsate pe spate. 277Cultul Bendisei

a dat nastere legendelor si miturilor cu
Ileana Cosnzeana.
278Si treptat preoia Lui Zamolxe s-a
rspndit peste tot n inuturile tracilor.
279S-a dus vestea n toat lumea despre
mestesugul vindecrii sufletelor, al
minilor si al trupurilor stiut de preoii
zamolxieni, care erau medici cu renume.
280Ei i nvau pe oameni s urmeze
drnicia, bucuria, curajul, iubirea,
virtutea, dreapta judecat si trezvia
sufletului. 281Si-i mai ndemnau s nu se
team de moarte si s stie c sunt
nemuritori.
282S-a rspndit si obiceiul oferirii
darurilor iarna la aniversarea nasterii Lui
Zamolxe. 283Despre daruri oamenii
spuneau c vin de la Mos Crciun, tatl
Lui Zamolxe, btrnul care umbla pe cer
ntr-un car tras de cerbi si apoi cobora
prin sate cu sacul plin de daruri. 284Si mai
credeau c si cu usile nchise mosul tot le
intra noaptea pe cosul sobei n cas, ca s
lase din preioasa lui sarcin si din
bucuria de a mprtsi cu alii iubirea
pentru fiul su Zamolxe. 285Anual, n
ziua de Crciun, dacii serbau att
nasterea Lui Zamolxe ct si pe Mos
Crciun cel darnic.

93

CARTEA LEGII STRMOSESTI

sau
CALEA NELEPCIUNII LUI
ZAMOLXE
CAPITOLUL 1
Marele Lup Alb vorbeste poporului.
Focul Viu de la Sarmisegetuza.
Schimbarea la fa. Marele Lup Alb
scrie din nou Legile Lui Zamolxe.
Legile Lui Zamolxe.

Si Marele Lup Alb a fost muli ani

Marele Preot, Btrnul nelept.

2Odat Marele Lup Alb a fcut la
Sarmisegetuza o mare adunare a
preoimii. 3Si muli ali oameni au venit
acolo, iar el le-a vorbit tuturor astfel:
Popor de la izvor, oameni de la ruri,
rumni! 4Trim timpuri n care ne vom
zidi din ce n ce mai mult cu nvturile
Lui Zamolxe Arianul Fiul Lui
Dumnezeu. 5Dac Zamolxe s-a unit n
spirit cu Dumnezeu, atunci El este tot
att de vechi ca si timpul. 6Si multe stim
acum si multe trebuie s mai facem ca
neamul nostru de oameni frumosi s
dinuiasc. 7Poporul trebuie s stie
mereu care-i sunt rdcinile strmosesti
si asa s spun tuturor urmasilor n veci
de veci. 8Si iat adevrul despre oamenii
din cer si cei de pe pmnt. 9n vremurile
strvechi au venit pe pmnt zei din
ceruri si din amestecul lor cu pmntenii
s-au ivit strmosii nostri ttnii cei
blajini, rugmanii, crora li se mai spune
si ttri, tartori sau titani. 10Ei erau uriesi,
tartorii cerului. 11Si de la ei avem noi
legea ttnreasc, legea celor blajini.
12Dar stim c oamenii din stele au mers
si
la alte neamuri n lume. 13Aici la noi, ei
au lsat marile lor nvturi primite de la
Domnul Dumnezeu al crui nume cel
adevrat este LER. 14C Domnu-i Domn
si Leru-i Ler. 15Noi am nvat s trim n
frie cu natura de unde ne vine puterea
de a vieui n lume. 16Si cultul
strbunilor, pomenirea celor adormii, ne
face s cunoastem puterea cea mare a
neamului nostru. 17Iar preuirea
nelepciunii ne face zgrimintesi, oameni
cu mintea ager. 18Pe cei din alte
neamuri

care triesc n pace printre noi i avem

drept frai. 19C strbunul Zamolxe ne-a
lsat drept pild iubirea de oameni.
20Si tot atunci Marele Lup Alb,
Btrnul nelept, le-a mai spus: Ca s
poi nva de bine pe cineva trebuie s ai
credin dreapt. 21Si ca s prosperi
trebuie s muncesti cu srg. 22C bogia
fr munc nu e bun. 23Si mai inei
minte cnd facei nego s-l facei cinstit.
24Si dac avei credin n Zamolxe, n
rnduielile Lui si n zeii strmosesti, asta
s artai prin faptele voastre de bine.
25Dac sdii nvturile Lui Zamolxe n
minile copiilor vostri, acestea vor fi ca o
smn nemuritoare. Si asa s facei n
veac de veac.
26Toi stiau c n marea sal de la
Sarmisegetuza ardea focul viu, focul Lui
Zamolxe care era pzit zi si noapte de
veghetorii focului viu. 27Era un obicei
lsat chiar de strbunul Zamolxe, dup
ntoarcerea Sa din cltoria prin lume.
28Si veghetorii focului viu de la
Sarmisegetuza erau alesi cu grij, doar
dintre acei oamenii care-L aveau pe
Dumnezeu n inim.
CARTEA LEGII STRMOSESTI

94

ntr-un an Marele Lup Alb a chemat

29

poporul la Sarmisegetuza la Ziua de

Snziene. 30Si au pregtit acolo un rug
mare la care fiecare om s-si cheme,
dup voie, zeii si znele ca astfel s
mearg pe calea Domnului Dumnezeu.
31Si rugul a fost aprins chiar de Marele
Lup Alb cu torele n flcri luate de la
focul nemuririi dacilor, care ardea n sala
cea mare.
32Atunci s-au strns, n jurul focului,
dansatorii focului sacru. 33Si veniser
atunci la Sarmisegetuza si greci chemai

n ospeie ca prieteni. 34Ei s-au rugat unui

zeu numit Derzis, pe care dacii l numeau
Drzu, zeul vigorii corpului omenesc, al
sntii si al virtuilor.
35Si mii si mii de oameni s-au
schimbat la fa. 36Rugul sacru dacic le-a
deschis minile si lumina Lui Dumnezeu
li se vedea pe chipuri.
37Atunci Marele Lup Alb le-a spus
oaspeilor greci: Iat cum chemm noi
pe Stpnul Cerului ca s fie aici cu noi.
38Si unul dintre greci a zis: Asa vom
face si noi cnd ne vom ntoarce acas,
domnul nostru. 39Astzi ne-am mprtsit
iarsi cu lumin pe Calea Cerului Lui
Zeus.
40Se stia c agatrsii cei puternici, cei
iniiai n trmul nevzut agarta al
pesterilor, locuiau pe pmnturile dacilor
si intraser n neamul dacilor, si toi au
fcut un singur popor.
41Era pace n toate inuturile locuite de
daci si Marele Lup Alb mai lucra nc la
scrierea Legilor Lui Zamolxe, Legile
Vieii, pe care Zamolxe le primise de la
Zna Vesta pe timpul cnd El sttuse
lng focul sacru dacic.
42Pe cnd tria Zamolxe, El i spusese
Marelui Lup Alb c acele legi fuseser
date oamenilor de ctre ngerii veghetori,
oamenii venii din stele. 43Si i-a mai zis
c erau legile cele dinti pe care le
urmaser si uriasii, ttnii, urmasii
ngerilor veghetori, fondatorii. 44Ele au
fost numite Testamentul Dacilor si au
fost scrise pe tblie de aur si ascunse n
locurile tainice ale munilor. 45Se stia c
Legile Lui Zamolxe erau cuvintele de aur
ale nelepciunii omenesti, o scriptur a
iubirii de oameni, o lege a strmosilor si
a obiceiului pmntului.

Si la acea vreme Marele Lup Alb a

46

scris dou sute saisprezece legi. 47Odat

oamenii l-au ntrebat: De ce sunt dou
sute saisprezece legi? De ce nu sunt mai
multe sau mai puine? 48Si Marele Lup
Alb a rspuns: Am scris aceste legi ca
s-l cinstim pe Pitagora c el credea n
puterea numrului dou sute saisprezece.
49Dar cu adevrat legile bune pentru
oameni sunt nenumrate. 50Si vor fi muli
ali oameni care vor scrie si alte legi
bune si de mare folos pentru via. 51Si
chiar dac aceste legi scrise de mine n
timpurile acestea vor fi date uitrii, ele
vor izvor din minile limpezi ale
oamenilor care ne-or urma nou. 52Legile
Lui Zamolxe sunt legile vieii celei n
lumin si atta timp ct va exista via n
lumina sacr legile acestea nu vor pieri.
53Si luai aminte c Legile Lui Zamolxe
sunt nelepciunea dat oamenilor de
ctre ngerii veghetori, oamenii venii din
stele, cei care au trit pe vremea lui Ene
uriasul, trimisul cerului cu vorbe bune
pentru oamenii acelor vremuri. 54Voi s
inei minte c Legile Lui Zamolxe nu
vor pieri niciodat. 55Neamul nostru le va
ine mereu n suflet, si chiar dac uneori
nu vor mai fi scrise nicieri aceste legi
vor fi vii n inimi de lumin.
CARTEA LEGII STRMOSESTI

95

Si iat cum Marele Lup Alb a scris

56

Legile Lui Zamolxe:

57Dumnezeu este CEL CE ESTE n
nemrginire si vesnicie. 58Noi oamenii
Iam
dat multe nume CELUI CE ESTE,
dup mintea noastr. 59Dar EL cu
adevrat nu are nume (1).
60Domnul Dumnezeu si are fiinarea
n Focul Viu. 61Si cu Focul Viu Domnul

zmisleste sau pierde lumi. 62Dumnezeu,

creatorul a tot ce exist, se afl n cerul
de purpur si este Focul Viu care a
existat dintotdeauna n lumin sacr (2).
63Omul a fost creat de Dumnezeu
pornind de la o scnteie a spiritului Lui.
64Si scnteia a intrat n materie, s-a
mbrcat cu materie si treptat a evoluat n
fiine care seamn din ce n ce mai mult
cu Dumnezeu. 65Fiinele sunt n devenire
n Dumnezeu, cresc n constiina de sine
pn cnd o ating pe cea a Lui
Dumnezeu n care se mistuie (3).
66Domnul trieste n multe lumi si
atta timp ct ESTE, EL creeaz
necontenit. 67Domnul se revel prin
creaia Sa si prin sinele fiinelor.
68Fiinele cu putere mai mare a minii l
cunosc mai bine pe Dumnezeu.
69Existena pe care o creeaz mintea
omului nu are limitri ntocmai ca si cea
creat de mintea Lui Dumnezeu (4).
70Tot ceea ce exist este crea ia Lui
Dumnezeu. Dumnezeu este unul si omul
s nu-si fac dumnezei dup mintea sa
(5).
71Pentru noi oamenii, Dumnezeu este
si Tat si Mam pentru c l privim ca pe
CEL care ne-a creat corpurile si minile
si sufletele (6).
72Creatorii cei mai mari sunt acele
fiine cu mini ceresti, cci trezvia lor
este cea care le d puterea de a crea
alturi de Domnul Dumnezeu, Foc Viu
din cerul de purpur (7).
73Mintea omului nu are limitri de
gndire, astfel c realitatea pe care
mintea sa o creeaz nu are limitri.
74Gradul de discernmnt al omului
cerne participarea sa n universul

nelimitat. 75Dar n viaa proprie omul

ssi
stabileasc limitrile potrivite unui
timp anume datorit urmelor trecutului
lsate n viaa sa (8).
76Dumnezeu se revel si prin Sinele
omului. 77Regulile de a tri ale omului
sunt date de nelepciunea cunoasterii
sale. 78Toate fiinele si fac regulile de a
tri pe ct pot ele s neleag din lumina
Lui Dumnezeu (9).
79Lumina urmeaz lumina, ntunericul
urmeaz ntunericul. 80S urmezi lumina
Domnului Zeu si s nu iei n desert
numele Lui (10).
81Ca fiine umane suntem legai cu
ntreaga lume prin corp, minte si suflet.
82Ne crem o reea de interdependene
mai mult sau mai puin controlate.
83Energiile corpului ale minii si ale
sufletului se pot transforma una n alta
(11).
84Prin puterea minii totul devine
posibil. 85ns credina este cea care d
putere minii omului (12).
86S simi nemrginirea din tine
precum este preaplinul Lui Dumnezeu
(13).
87Lumea este ceea ce crezi tu c este;
gndurile tale sunt cele care i-au fcut
viaa asa cum este (14).
88Oamenii care se afl n jurul tu sunt
rezultatul credinei tale n vieile lor
alturi de a ta (15).
CARTEA LEGII STRMOSESTI

96

Lumea existent este rezultatul

89

interseciei lumilor zmislite de minile

cu puteri creatoare (16).
90Gndurile tale atrag realitatea pe

care o triesti; dac ele sunt pozitive

atunci vor crea o realitate pozitiv, iar
dac sunt negative asa i va fi si lumea
n care vieuiesti. 91Omul si schimb
viaa prin a-si schimba modul n care
gndeste (17).
92Visele i par omului realitate si
realitatea i pare vis. 93Toate cte sunt,
sunt si vis si realitate. 94Realitatea pentru
tine este ceea ce tu triesti, omul s fie
atent la ce i se potriveste pentru viaa pe
care si-o construieste din gnduri
statornice (18).
95Puterea care uneste este mai mare
dect cea care desparte. 96Cel nelept
caut armonia n oameni. 97Puterea
fiinelor vine dinuntrul lor (19).
98Gndul nelept, iesit din lumina
sufletului, trebuie urmat de vorb si fapt
pentru ca el s se mplineasc (20).
99Urmai lumina sufletului din voi, iar
dac o dai si altor oameni ea nu se
mpuineaz, ci strluceste si mai tare
(21).
100Mintea cea ascuns (sinele de jos),
mintea cea cu care esti treaz (sinele de
mijloc) si mintea sufletului (sinele de
sus), sunt trmurile n care omul trieste
(22).
101n ACUM se afl toat puterea
vieii. 102Puterea lui ACUM depinde de
puterea constiinei prezentului.
103Fiinele
exist cu adevrat doar ntr-un prezent
continuu, care se schimb clip de clip.
104Schimbnd gndul ACUM se schimb
si realitatea prezentului si pasul urmtor
ctre viitor (23).
105Puterea omului vine ntotdeauna
dinuntrul su si tot ceea ce creeaz
omul

este rezultatul folosirii puterii sale

luntrice (24).
106Prin manifestarea ateniei
(nzuinei) ctre trecut trim n trecut, pe
cnd folosind-o spre viitor trim n
viitor; dar cnd atenia are direcia ctre
prezent, numai atunci trim cu adevrat
realitatea (25).
107Oamenii se deosebesc esenial prin
puterea minii fiecruia dintre ei (26).
108Frica paralizeaz puterea omului
(27).
109Vinovia slbeste energia omului
si-i nruie viaa (28).
110S nu cazi n patimi, s-i nfrnezi
pornirile cele care te ostoiesc de vlag
(29).
111Dumnezeu creeaz cu nelepciune
din iubire. 112Iubirea, pasrea cu aripi de
foc, este taina vieii (30).
112A iubi nseamn a fi n Dumnezeu
si a fi fericit, cci iubirea este msura
fericirii si intensitatea de a tri (31).
113Crescnd n iubire, omul creste n
Dumnezeu (32).
114A fi ndrgostit nseamn a fi n
Dumnezeu (33).
115nceputul nelepciunii este iubirea
de Dumnezeu, iar ruina nelepciunii este
frica de Dumnezeu (34).
116Iertarea l vindec n primul rnd pe
cel care iart (35).
117Urmele trecutului se manifest n
prezent datorit amestecului lor cu
realitatea prezentului (36).
118Puterea prezentului poate prevala
asupra predestinrii trecutului. 119Omul
cu constiina prezentului slbeste sau
CARTEA LEGII STRMOSESTI

97

sterge influena trecutului manifestat

prin obiceiuri si tipare create de minte si
meninute n memorie (37).
120Omul a fost creat pentru a cunoaste
lumina divin si prin ea el s se ridice la
cerul de purpur al Lui Dumnezeu (38).
121Schimbnd gndul acum se
schimb si realitatea prezentului; omul
unde gndeste acolo se pomeneste (39).
122Slbind trirea n prezent, se
slbeste esena fiinei, de aceea pentru a
ntri fiina este bine s trim n prezent
(40).
123S nvm s deosebim adevrul
de iluzie. 124Cnd omul nu mai face
diferena ntre propriul suflet si egoul
fals atunci el si fureste iluzii si vise
nedefinite legate de cele vzute si auzite
(41).
125Energia curge ntr-acolo unde o
direcioneaz atenia (nzuina) care
arat calea inteniei (42).
126Lumea omului se creeaz din
energia direcionat. 127Puterea omului se
manifest ntr-acolo unde se ndreapt
nzuina minii (43).
128La focul sacru se creeaz o realitate
care trezeste puterea mentalului colectiv
al celor care privesc focul (44).
129nainte de a aciona, omul s se
adune n sine, s-si drmuiasc puterea si
abia atunci s-si ndrepte nzuina ctre
ceea ce vrea s realizeze. 130Si astfel va fi
ajutat de energiile corpului, ale minii si
ale sufletului, puteri care se pot
transforma una n alta (45).
131mplinirea este msura adevrului,
cci pomul dup roade se cunoaste si
omul dup fapte (46).

132

Lumea este ceea ce cred minile

fiinelor c este. 133Gndurile fiinelor

atrag realitatea pe care ele o triesc.
134Fiinele si pot schimba viaa dac si
schimb gndurile care sunt urmate de
fapte (47).
135Dac opiniile si credinele tale nu
dau rezultate bune si-i fac pe oamenii
buni s sufere, renun la ele, cci ele
sunt manifestri ale lipsei luminii din
sufletul tu (48).
136Faptelor sunt msura adevrului
gndurilor tale (49).
137Dumnezeu d dreptul la via (50).
138

Asa ne spune Domnul Dumnezeu:

Zeii sunt puterile care exist n lume,

orice ntruchipare a lor nu poate ine loc
acestor puteri. 139Iar dac i faci chip
pictat sau cioplit, sau ceea ce crezi tu c
este asemnare cu zeii-putere, ine minte
c tu nu te nchini la pictura sau chipul
cioplit, sau la orice asemnare pe care o
dai acelor puteri n mintea ta, ci venerezi
puterile Mele artate oamenilor (51).
140Dumnezeu este Cel care vede prin
lumina ochilor sufletului tu, cci
Dumnezeu este n timp si n afar de
timp, El este n existen si n afara
existenei (52).
141Crend n iubire, omul creste n
Dumnezeu. Iubirea este msura fericirii
fiinelor (53).
142Noi oamenii suntem alctuii n
felul nostru din frumusee si nesfrsire,
iar natura ntreag este marea oper a Lui
Dumnezeu (54).
143ntunericul este lipsa luminii.
144Lumina urmeaz lumina, ntunericul
urmeaz ntunericul. 145Lumina este
ordine, ntunericul este dezordine (55).

146

Tu omule esti templul viu al Lui

Dumnezeu. Iar cnd i faci temple cu

minile tale, ele sunt doar trepte ca tu s
CARTEA LEGII STRMOSESTI

98

psesti ctre Dumnezeu si s aduci

iubirea ta ofrand Lui Dumnezeu cu
mnile ntinse spre focul sacru (56).
147Omul exist cu adevrat doar ntrun
prezent continuu, care se schimb
clip de clip. 148Prin constiina tririi n
prezent se pot sterge tiparele curgerii
vieii dintr-un trecut care predispune
(57).
149Experiena eternitii depinde de
intensitatea tririi mentale, n clipa de
acum se poate afla toat eternitatea lumii
si atunci timpul dispare (58).
150S nu poftesti la bunul altuia sau si
nsusesti orice bun dac nu i se cuvine
(59).
151S v crestei copiii n legea
strmoseasc c numai asa neamul
vostru
va dinui (60).
152Iubirea zideste si nelepciunea
nal (61).
153Gndurile plcerilor trite
orienteaz omul ctre fgasul acelor
triri
(62).
154Popoarele care-si sacralizeaz
istoria vor dinui mult timp (63).
155Pacea lumii este punerea mpreun
a pcii din minile oamenilor (64).
156Si iertai c asa si Tatl Cel din
ceruri v va ierta vou greselile (65).
157Averea, cea mai de pre, omul o
ine n inim n legtura lui cu
Dumnezeu, si astfel nu i-o poate lua

nimeni (66).
158Robia minii se naste din
necunoastere. Nzuieste la a sti si
cunoasterea te va face liber (67).
159Singurul lucru care-l poate salva cu
adevrat pe om este iubirea. n iubire se
afl izvorul nzuinelor celor bune (68).
160S urmezi dreptatea si s nu
mrturisesti strmb mpotriva nimnui
(69).
161Fii cumptat n cele ce faci si
temeinic n lucrarea minilor tale (70).
162Drumul suferinei nu este drumul
iubirii. 163Pe treptele suferinei nu urci ci
cobori, cci treptele acestea nu formeaz
scri nspre cer ci spre adncurile
ntunericului (71).
164S te nfrnezi s agonisesti lucruri
care nu-i folosesc si s dai lucrurile care
i prisosesc (72).
165Att lumina ct si ntunericul sunt
eterne si nemrginite n fiinarea lor.
Doar lumina exist cu adevrat, cci
ntunericul este lipsa luminii (73).
166Ridicndu-te mai presus de lumin
si de ntuneric, asa vei nelege de pe
acele nlimi de unde a luat fiin chiar
Domnul Dumnezeu (74).
167Cnd omul are cunoasterea de sine,
atunci va putea s vad lumina sufletului
si asa se va mntui (75).
168mpria Domnului este nluntrul
vostru si ea vi se face cunoscut atunci
cnd omul se cunoaste pe sine nsusi
(76).
169Dac Dumnezeu ar fi avut ceva de
ascuns fa de om nu i-ar fi dat gndul de
a cunoaste (77).
170Cunoasterea, ca si lumina, este de

natur divin (78).

171Tainele Domnului vor fi aflate doar
de acei oameni care sunt vrednici de ele
(79).
172Temelia pe care s-a construit
vesnicia este iubirea. Din aceast esen
divin este creat si omul (80).
CARTEA LEGII STRMOSESTI

99
173

Omul se mplineste prin dragostea

sa de Dumnezeu (81).
174Ia seama c oricnd vei fi la
strmtoare s chemi numele tainic al
Domnului care este ZAM. 175Dar numai
cei care cu adevrat caut lumina vor
putea avea marea putere dat de acest
nume (82).
176S nu uitai vreodat de focul sacru
dacic si de sufletele strbunilor. Asa
inimile voastre nu vor fi cuprinse
niciodat de lanurile robiei (83).
177S aprindei focuri sacre pe oriunde
vei fi si asa v vei pstra sntosi si
nsntosi, iar duhurile ntunericului s-or
duce de la voi (84).
178La focul sacru se ard impuritile
care atrn greu pe sufletul omului.
Privii flcrile si gndii-v la tot ceea
ce dorii s facei pentru vieile voastre
(85).
179Uit-te la natur cum se rennoieste
n fiecare an. Tot asa s-i nnoiesti si tu
mereu fiina si s te mbraci cu un nou
vesmnt de via (86).
180Vitalitatea este o realitate a
gradului de constientizare a existenei
sufletului. 181Desi vitalitatea este dat de
suflet, ea se exprim si prin minte si prin
trup (87).
182Cel ce-L slujeste pe Domnul ia din

lumina Lui nesecat si nemrginit si

astfel va fi puternic si nelept (88).
183Cnd lumina divin v va merge
direct n inimi, atunci rodul ei este
umplerea cu duhul nelepciunii. Iar cine
are duhul nelepciunii are totul (89).
184Aducei copiii vostri la lumina
focului sacru si acolo s-si in ochii
deschisi si s-l priveasc. Si asa vor
creste s ajung oameni nelepi (90).
185Focul sacru este dat oamenilor ca
mijloc de legtur cu zeii (91).
186Aducei-v aminte mereu s v
bucurai la ntlnirile cu zeii si asa s stii
c lumina exist n inimile voastre (92).
187Si inei minte c ceea ce spunei n
prezena focului sacru dacic Le spunei
zeilor, Lui Dumnezeu si Domnaznei
(93).
188Iubirea vindec (94).
189

nelepciunea este marea cale ctre

Dumnezeu si ea se nfirip prin speran,

iubire si adevr. 190Constiina iubirii este
nelepciunea care-l apropie pe om de
Dumnezeu (95).
191Din lumina din noi oamenii, ne
modelm lumea frumoas care ne
nconjoar (96).
192Acceptnd zeii si znele, nu facem
altceva dect s-i descoperim n noi, n
armoniile firii noastre (97).
193Nu exist legtur ntre zeitile
noastre si idolatria. Noi nu ne nchinm
la idoli, ci venerm viaa (98).
194Cerceteaz universul, privind
stelele (99).
195Lumea care se vede si cea care nu
se vede este rezultatul interseciei
lumilor

create de toate minile fiinelor din acel

spaiu (100).
196Oricine poate s cad n cursul
vieii, dar cei nelepi se pot ridica iarsi
prin puterea minii lor (101).
197Dac tu poi crede, toate-i sunt cu
putin celui care crede (102).
198Fiinele se deosebesc esenial prin
puterea minilor lor (103).
199Ct priveste ngrijirea de sine, a
minii si a trupului, trebuie s o dm n
primul rnd sufletului si atunci si capul si
CARTEA LEGII STRMOSESTI

100

restul trupului deopotriv or s-o duc

bine (104).
200Preotul aflat pe Calea Lui Zamolxe
trebuie s cunoasc tainele cerului si ale
pmntului (105).
201Fii responsabil de faptele tale (106).
202

F faptele bune cu discernmnt si

vei rmne n lumina spiritului (107).

203Omul este propriul su stpn
(108).
204Frumuseea vieii tale s i se arate
pe chip (109).
205Zmbetul pe buze s-i vin din
inim (110).
206Priveste nainte, cci acolo i este
direcia de mers (111).
207Fii activ cu sufletul, cu mintea si cu
trupul. Asa fiina i va dinui n bun
stare (112).
208Poart cu tine spiritul copilriei si
ntreaga via nu te vei simi btrn.
209Btrneea nseamn renunarea la
nzuinele vieii (113).
210Noi, neamul dacilor, suntem fiii si
fiicele soarelui si ai luminii (114).

Brbatul lumineaz minile prin

211

raiune, cci poate gndi profund si vorbi

minii (115).
212Fericirea se trieste pe calea vie ii
nu la captul drumului (116).
213La fiecare sapte zile s te odihnesti
dup ce ai muncit n celelalte zile (117).
214Cel puin o dat la sapte zile s
aprinzi si s privesti focul sacru, care
este legtura ta cu Domnul Dumnezeu
(118).
215Domnul este n voi n primul rnd.
Pe acel Domn s-L trezii si atunci
rugciunea v este mplinit (119).
216Doamne Dumnezeule adu-mi
soarele Tu n inim (120).
217Nu ntrebai, la fiecare pas, ce avei
de fcut, cci asa vei face toat viaa
numai ce v spun alii (121).
218Sperana ntinereste (122).
219

S nu glorificai suferina sub nici o

form, cci suferina omului este

desprinderea sa de inima Lui Dumnezeu
(123).
220Tradiiile strvechi ale nelepilor
titani, oamenii cei blajini din vechime,
trebuie s le transmitei urmasilor (124).
221Cerul ne face s cutm, pmntul
s iubim, soarele s trim, luna s vism.
Asa viaa omului se mplineste (125).
222Omul echilibrat este parte din
natur si asa va nelege cel mai bine ce
sunt zeitile ca puteri ale naturii (126).
223nva s-L cunosti pe Domnul Cel
Preanaltul (127).
224Cnd vei cunoaste zeii atunci te vei
trezi n plin constiin creatoare (128).
225Avei capacitatea de a fi parial zei,

adic semizei, deoarece acolo unde

exist constiin se afl si identitatea
acelei constiine (129).
226Fiinele constiente sunt constiina
zeilor (130).
227Cel care ridic sabia, de sabie va
muri, si cel care ofer snge zeilor, de
snge va avea parte (131).
228Zeii sunt intermediarii ofrandelor
fcute de cei buni pentru meninerea
bineii ntre oameni (132).
229Dumnezeu l ajut pe cel ndrzne
n bine (133).
230Urmeaz-i perseverent idealul
(134).
CARTEA LEGII STRMOSESTI

101
231

Chemai mereu la focul sacru

rentoarcerea prin rencarnare a marilor

suflete ncrcate de ordine, armonie,
adevr, dreptate si iubire de oameni
(135).
232Religia noastr hrneste viaa, c
noi nu avem zei plsmuii, ci pe cei care
au menire n tririle noastre n frie cu
natura (136).
233Zideste-te n credin. ncrederea
unui singur om misc munii (137).
234A tri cu scop divin este singurul
mod de a vieui cu adevrat, de a simi
din plin c esti viu (138).
235ntunericul nu exist dect atunci
cnd lumina nu se arat. 236S luai
seama c ntunericul sufletului nu va
exista atunci cnd voi v vei cunoaste pe
voi nsiv (139).
237S lsai lumina divin s intre n
voi si s v transforme viaa, c viaa
fr
lumin, credin si demnitate nu merit

trit (140).
238Treptat lumea va fi curit si
nsntosit cu Focul Viu, Focul Vieii,
Focul Lui Zamolxe (141).
239Nu uitai c natura, cu toi zeii si
znele ei, este sacr, ngrijind-o v
ngrijii de voi (142).
240Botezul oamenilor se face cu ap
vie, foc sacru si Duhul nelepciunii care
este Duhul Lui Dumnezeu (143).
241Marile taine ale vieii vor fi aflate
doar de ctre cei vrednici de ele (144).
242ine-i visele vii, c asa se vor
mplini. Optimismul atrage fapta
mplinit. Fapta bun face viaa omului
bun (145).
243Credei n puterea invocaiei. Desi
invocaia este adresat zeilor, scopul ei
este de a armoniza sufletul, mintea si
trupul celui care o face si prin aceasta de
a-l nsntosi si a-l ine sntos pe acel
om (146).
244Suntei legai cu lumea ntreag.
Sporii-v puterile cu puterile lumii
(147).
245Armonia naturii si nelepciunea
omului merg mn n mn (148).
246Cel mntuit este ca cel care se naste
din nou n spirit, desi trupul n care se
gseste sufletul lui i este acelasi (149).
247Iubirea te poate salva de cderile
cele mai grele (150).
248Cei care aduc pe oameni la
nelepciune sunt purttorii luminii Lui
Dumnezeu (151).
249Duhul Lui Dumnezeu este Duhul
nelepciunii care este mai nalt dect
Duhul Sfnt. Cine are Duhul
nelepciunii are si Duhul Sfnt (152).

250

Nu facei sacrificii sngeroase, nu

oferii nimic zeilor, c zeii nu au nevoie

de ofrandele voastre, ci doar de credina
voastr n bine (153).
251Mintea bun coboar n inima cea
luminat (154).
252Rugciunea Minii n Inim
conduce omul la renasterea n spirit, la
transformare interioar si la devenirea
omului ntru fiin constient de propria-i
existen (155).
253Vei pstra vatra nemuririi dacilor
arieni mereu aprins supraveghind
aprinderea focurilor sacre la altarele
zeilor (156).
254Primul pas ctre nelepciune este
s poi simi linistea, apoi nvei s
asculi si s ii minte lucrurile, iar pe cele
bune s le folosesti. Numai dup ce le ai
CARTEA LEGII STRMOSESTI

102

pe acestea poi da din nelepciunea ta si

altora (157).
255Nu-i copia pe alii, gseste-i
propria ta cale pe care s mergi plin de
ncredere ntru mplinirea vieii (158).
256De-a pururea s inei minte c noi
dacii suntem Poporul Lui Dumnezeu
(159).
257Durerea apare ca s te trezeasc la
via, s devii mai constient de calea pe
care s o urmezi. Accept aceast trezire
si vei rmne treaz (160).
258nva s triesti natura ta interioar
si din liniste i va izvor bucuria fr un
motiv anume (161).
259Dac vei urma mulimea ajungi
pierdut n mulime. Adevrurile se revel
doar anumitor suflete (162).
260Doar Dumnezeu este adevrata

realitate. Scnteia din sufletul nostru face

parte din Dumnezeu (163).
261Focul sacru vine de la zei, ngerii
veghetori au dat focul sacru oamenilor si
datoria oamenilor este s-l menin ntru
inerea vieii n armonie (164).
262n prezena focului sacru, oamenii
se schimb n bine. La focul sacru
sufletele sunt purificate si umplute
treptat
de un duh al nelepciunii (165).
263nelepciunea neamului este zidit
n vorbele de duh ale poporului (166).
264nva din greselile altora ca s nu i
se ntmple si ie la fel (167).
265Caut-i pe nelepi si vei nva de
la ei cum s fii nelept (168).
266Cei nelepi aleg simplitatea vieii
(169).
267S pstrai cultul strmosilor, s
respingei cultul morilor (170).
268Cnd faci bine, la alii, e mai bine
ca de asta s nu stie nimeni, ci doar
Domnul. 269Mila fa de alii este mna
de ajutor pe care i-o ntinzi singur
pentru
cnd vei avea vreodat nevoie. 270Dar ia
seama s nu dai ceva bun celui ru cci
rsplata lui pentru tine va veni din
rutatea lui (171).
271Pomana este bun, dar jertfa este
rea (172).
272Att cele bune ct si cele rele, ale
fiinei noastre ntregi, se revars din
suflet (173).
273Femeile cele bune sunt cele care te
fac s uii de orice fel de suferin (174).
274Cine vrea s fie iubit, s iubeasc,
cine vrea s primeasc s druiasc.

Aceasta este legea vieii frumoase (175).

275Dac vei prsi iubirea vei uita si
de scopul pentru care triesti (176).
276Cnd omul iese din legea divin
umbl rtcit n ntunericul pe care-l
ntreine cu faptele ntunericului (177).
277Idolii ti, precum icoane si statui,
sunt faceri de mini omenesti si puterea
lor vine din credina ta n ei. 278Focul
sacru este viu si cur sufletul, pe cnd
idolii doar ncnt privirea (178).
279Prin orice poate omul cdea n
via, numai prin iubire nu (179).
280Pe tatl si pe mama ta s i cinstesti
dac ei urmeaz lumina Lui Dumnezeu,
iar dac ei se afl cu mintea n ntuneric
s fugi de ei. Asa i va fi bine si muli
ani vei tri (180).
281Ia seama c lucrurile lumii vin si
pleac, trinicia exist doar n sufletele
oamenilor (181).
CARTEA LEGII STRMOSESTI

103
282

Cunoaste-i si construieste-i

arborele genealogic, pentru ca sufletul s

nu-i rtceasc prin familii strine (182).
283O iubire nerealizat este ca
pierderea fiinei proprii. Este ca si cum
L-ai vzut odat pe Dumnezeu si apoi i
s-au nchis toate cile ca s-L poi zri
iarsi (183).
284S nu ucizi pe nedrept (184).
285

Afl omul nelept dup viaa pe

care o duce. Muli pot prea nelepi

dup vorbe, dar proba nelepciunii este
viaa trit cu nelepciune (185).
286Mergi la omul nelept si ia sfat bun
pentru viaa ta. Cel nelept va cunoaste
tulburarea din inima ta (186).
287S aduci lumina divin n tine si asa

vei gsi rspunsuri la problemele tale

(187).
288Legile Lui Zamolxe se nasc si
renasc din ele nsele pentru c sunt legile
vieii (188).
289S luai bine aminte c Legea
Domnului este viaa nu Scriptura, care
orict ar fi ea de bun nu poate s fie mai
presus de cuvntul viu. 290Viaa n
lumin este cuvntul viu al Domnului
(189).
291Ia seam s asculi de btrnii
nelepi. Domnul i rsplteste cu lumin
si ei strlucesc puternic nainte de a
prsi viaa pmnteasc (190).
292Pe toate cte cerei rugndu-v, s
credei c le-ai si primit, si le vei avea
(191).
293n faa Lui Dumnezeu toi oamenii
sunt egali. Doar felul lor de a-L nelege
pe Dumnezeu i desparte (192).
294Pstreaz-i dreptul de a alege si fii
liber (193).
295Nu-i da pmntul strmosesc
strinilor c vei ajunge strin n glia
strbun. 296Tu, omul Lui Zamolxe, s fii
legtura ntre Cerul Lui Dumnezeu si
Mama pmnt (194).
297Iubirea s-i fie temelia pe care s-i
triesti viaa care s urmeze calea inimii
si s asculte de vocea raiunii (195).
298Femeia d iubire inimii, cci poate
intui adnc si vorbi sufletului (196).
299Virtutea nseamn putere (197).
300

Priveste adnc nuntrul fiinei tale

si acolo vei descoperi zeii si tainele

lumii. Iar cnd privesti lumea stelelor te
vei gsi pe tine (198).
301Hrnicia i va face via

mbelsugat si te vei bucura de rodul

braelor si minii tale ntru trezirea
sufletului din tine (199).
302Ascult ce-i spune natura, urmeaz
calea armoniei naturii (200).
303Bucuria simurilor este dat de la
Dumnezeu pentru oameni. n trezirea
simurilor l ntlnim pe Domnul (201).
304Renun la tot ce nu-i aduce pace si
mulumire n viaa. 305Calea suferinei nu
duce la Dumnezeu (202).
306Armonizeaz-i mintea si apoi poi
ptrunde si n tainele inimii (203).
307Marile taine se gsesc n sufletul
tu si le vei afla atunci cnd sufletul i se
va trezi (204).
308Viaa omului este ca o grdin,
dac o ngrijeste este frumoas ca florile
din ea si grdina d rod, iar dac nu este
ngrijit cade n paragin (205).
309Spune-i EU SUNT n prezena
focului viu si asa poi intra pe poarta
fiinrii, a cunoasterii de sine (206).
CARTEA LEGII STRMOSESTI

104
310

Dimineaa cnd te trezesti s simi

lumina Lui Dumnezeu cum intr n inima

ta. Si ziua i va fi plin de bucurii si vei
fi mulumit de ceea ce vei face (207).
311Calea zeilor e usoar pentru c este
calea inimii. Pseste cu ncredere pe ea si
te va duce la armoniile cerului de
purpur (208).
312S te feresti de cearta si de
glcevile oamenilor (209).
313Rutatea oamenilor nu te va atinge
dac nu lasi s-i intre n minte gndurile
lor negre (210).
314Fii neclintit ca stnca atunci cnd
ntunericul altor oameni te mpresoar si

nu te lsa ademenit de ei (211).

315Multe ne sunt date fr efort n
lume, soarele aduce cldur, ploaia
aduce
rod, psrile cnta. Oare ce motiv avem
s nu fim fericii n viaa dat nou de
ctre Dumnezeu? (212).
316Lucrul minilor tale s-i fie
temeinic, ori c faci pentru tine sau
pentru oricine altcineva (213).
317Ascute-i simurile si asa vei simi
c triesti n lume (214).
318Cnd omul si trezeste memoria
ancestral dobndeste mari puteri (215).
319Frumuseea trupului este felul n
care Dumnezeu ne arat bucuria de a tri
n trup. 320Frumuseea minii omului este
felul n care Domnul ne arat bucuria
minii n armonie. 321Iar frumuseea
sufletului ne arat bucuria Lui
Dumnezeu
(216).
322Cele dou sute saisprezece Legi ale
Lui Zamolxe au fost duse n toat lumea
de ctre preoii si cavalerii zamolxieni.
323Si multe popoare au luat nelepciune
din aceste legi, att ct au putut nelege.
CAPITOLUL 2
Tainele Marelui Preot. Novac uriasul
si Ler mprat. Ordinul Cavalerilor
Zamolxieni. Transmiterea Marii
Preoii.
Marele Lup Alb pleac la Zamolxe.
Munii cogaioni si sufletul neamului.
Scolile nelepciunii din Dacia si
Tracia.
Marile puteri ale preoilor zamolxieni.
Preoii zamolxieni devin lumina
neamurilor.
1

Si a mai trecut timpul. 2Zamolxe, zeu

al vieii si al nemuririi, devenise

binecunoscut n sufletele rumnilor. 3Iar
Focul Lui Zamolxe era privit ca pe o
zeitate, ca Sufletul Lui Zamolxe.
4Marele Lup Alb, care era Mare Preot,
si-a ales cu grij pe cel care s-l urmeze
la Marea Preoie. 5Si preotului Rodu i-a
destinuit rnd pe rnd tainele nemuririi,
acelea stiute doar de cei care cunosteau
cu adevrat inima Lui Zamolxe. 6De
atunci aceste taine au fost stiute de toi
cei care au devenit de-a lungul timpului
Mari Preoi.
7Adesea Marele Lup Alb le mai
amintea preoilor si preoteselor
rdcinile neamului zicndu-le: Noi
dacii suntem urmasii uriesilor, blajinii
cei din vechime crora le spunem ttni,
fiii cerului, fiii lui Novac uriesul. 8De la
uriesi noi am mostenit tainele nemuririi.
9Si noi le vom pstra cu strjnicie n veac
de veac. 10Dar vor fi si alte neamuri care
le vor afla. 11Si asta este bine, c lumina
Lui Dumnezeu nu poate fi pus sub
obroc. 12Tot de la noi au pornit limbile pe
care le vorbesc toate neamurile care ne
nconjoar. 13Si de la noi au plecat toate
felurile lor de a scrie. 14Si Domnul
Dumnezeu ne-a binecuvntat cu bogiile
pmnturilor pe care locuim. 15Iar dac
urmasii nostri vor uita acestea, ei vor
CARTEA LEGII STRMOSESTI

105

suferi blestemul dacilor. 16Iar cnd si vor

aminti de toate acestea, lumina Lui
Zamolxe va strluci din nou n inimile
lor.
17Si erau unii oameni care aflaser
aceste taine de la novaci care nc mai
triau la acele vremuri. 18Si de la ei stiau
si despre Varanha, asa cum era odat
numit pmntul Daciei si pe care ei l

mai numeau si Vlanha si Vlaha, iar ei si

ziceau vlahi. 19Se mai spunea c si
Crciun Btrnul, Arheul, Zeul Tat al
Lui Zamolxe, i vzuse pe ngerii
veghetori cei venii din alte lumi, dar a
inut tain.
20Se povestea despre Novac uriasul,
zeul cel vechi Osiris, c nc mai trieste
undeva ntr-un palat alb pe un munte
nalt si c Novac era nc regele uriasilor.
21Si se credea c Marele Lup Alb era din
spia lui Novac. 22Multe se mai spuneau
si despre uriasul Iorgovan si despre Ram
mprat, cel care trise odat n cetatea
Ramidava.
23Se mai spunea c Ler mprat era cel
mai mare mprat al lumii. 24n mpria
Lui Ler, care era ntr-o pester a
cerurilor, ntr-un munte mare, nevzut, se
afla si Sufletul Lui Zamolxe, stpn
peste
neamul oamenilor si al zeilor. 25Si
nimeni nu putea gsi acel munte, care se
afla ntr-o alt lume, care se
ntreptrundea cu lumea asta, dect omul
care plcea Lui Ler mprat, adic
Domnului Dumnezeu.
26Iar taina adevrailor regi ai lumii,
regii sacri, era s cunoasc numele
adevrat al mpratului lumii. 27C regii
sacri ai lumii erau nestiui oamenilor de
rnd. 28Si cuvntul acela tainic l-a folosit
n gnd Crciun Btrnul, tatl Lui
Zamolxe, atunci cnd L-a chemat pe
Zamolxe s se ntrupeze. 29Numele
Crciun era puternic, iar cei care l
spuneau se ntreau n vlag, n bun
judecat si n nelepciune. 30Asa l
cunosteau pe Domnul, Cel nscut din El
nsusi.
31La acel timp muli oameni, din toate
pmnturile locuite de neamurile tracilor,

au fost iniiai, n tainele spiritului,

trecnd prin probe grele. 32Si treptat s-au
nfiripat frii tainice de suflet. 33Rumnii
le spuneau mosi celor nelepi, desi unii
nu erau btrni. 34Cci mosii cunosteau
tainele nemuririi.
35Cei ce fceau parte din aceste frii,
brbai si femei, se adunau lng Focul
Lui Zamolxe, Focul Viu, si asa ineau
nestins flacra Spiritului Lui Zamolxe.
36Si Marele Lup Alb a ntemeiat
Ordinul Cavalerilor Zamolxieni, o frie
al crui conductor nevzut era
Cavalerul
trac. 37Tot el a iniiat primii cavaleri
zamolxieni, un grup de doisprezece
brbai si femei, crora le-a spus: Fria
aceasta a cavalerilor zamolxieni este
tainic. 38Pornim acum aceast cale a
luminii, dar cu adevrat omul care vrea
s slujeasc dreptatea si adevrul se
poate iniia singur n Ordinul Cavalerilor
Zamolxieni. 39Si fr ajutorul nimnui va
face jurmntul la focul viu. 40Asa
cavalerii zamolxieni vor dinui n vecii
vecilor, ei nu au nevoie de recunostina si
onorurile nimnui. 41Si muli dintre
acesti cavaleri nu se vor cunoaste nici
ntre ei, datoria lor fiind s slujeasc
dreptatea si adevrul. 42C Domnul
Dumnezeu si Marele Cavaler trac vor sti
faptele acestor cuteztori si nemuritori,
cavalerii zamolxieni, oamenii dreptii.
43Atunci Marele Lup Alb le-a spus
jurmntul cu care cavalerii zamolxieni
se legau pe vecie la focul viu. 44Si toi cei
doisprezece au mrturisit mpreun
CARTEA LEGII STRMOSESTI

106

Jurmntul Cavalerilor Zamolxieni

astfel: 45Jur pe toiagul nelepciunii Lui
Zamolxe, pe Cavalerul trac din Varanha,

s slujesc dreptatea si adevrul. 46Jur ca

n lupt s fiu puternic ca soimul n zbor,
ca apele nvolburate s rstorn stnca
vrjmasilor, ca vntul npraznic s
nimicesc pe cei ri. 47Jur pe inima Lui
Zamolxe, neamului meu s-i fiu
credincios, pe asupritor s-l pun n
genunchi, si pe cel umilit s-l ridic. 48Jur
pe focul sacru dacic, s in vie flacra
iubirii de oameni, s aduc la lumin
oamenii lumii. 49Focul Viu al Lui
Dumnezeu s m nsoeasc. 50Zu! Zu!
Zu! 51Apoi toi cei prezeni au strigat
cu mare putere: Aho! Aho! Aho!
52Asa cavalerii zamolxieni au devenit
rzboinicii sacri, lupttorii luminii, eroii
nemuritori. 53De-a lungul timpului unii
dintre ei au cutreierat lumea si s-au
asociat doi cte doi sau n grupuri, iar
alii au rmas singuratici necunoscui de
vreun om de pe pmnt. 54Faptele lor
mree sunt cunoscute n Cartea Vie a lui
Dumnezeu. 55Si toi marii conductori ai
neamului rumnilor, rmlenilor, au fost
cavaleri zamolxieni la vremea lor.
56A trecut timpul si Marele Lup Alb, a
vrut s lase Marea Preoie unui brbat
destoinic si mai tnr dect el. 57ntr-o zi
un sobor de preoi si preotese au aprins
rugul Lui Zamolxe pe un vrf de munte
nalt, pe un cogaion. 58Si acolo Marele
Lup Alb, a invocat prezena Lui
Dumnezeu, a Domnaznei, a Lui
Zamolxe si a Znei Bendisa. 59Spiritele
chemate au cobort n Focul Viu si asa
Marele Lup Alb a dat slujba de Mare
Preot, preotului Rodu. 60Atunci preoii si
preotesele au aflat cum se va transmite n
viitor Marea Preoie unui brbat din
neamul tracilor si al urmasilor lor.
61Apoi Marele Lup Alb s-a retras n
munii cei nali s fie mai aproape de cer

si de nvtorul su Zamolxe. 62Si muli

spuneau c l-au vzut cum sttea cu lupii
n muni si nimic ru nu i se ntmpla, c
lupii i se supuneau.
63n cinstea Marelui Lup Alb, tracii
srbtoreau Ziua Lupului nainte de
nceputul iernii cu vreo trei sptmni si
ceva nainte de srbtoarea Crciunului,
Ziua Nasterii Lui Zamolxe. 64Si poporul
i ziceau Marelui Lup Alb, Alb mprat.
65De Ziua Lupului se puneau n
miscare lupii. 66Se credea c n noaptea
cea de dinainte, spiritele oamenilor si
prseau trupurile si fceau hore pe la
rspntiile drumurilor jucnd cu
strjnicie pn la cntatul cocosilor.
67Lupul rmsese pentru traci un simbol
al luminii, al soarelui si al eroului
nenfricat, cci sub semnul lupului se
nsteau toi cuteztorii neamului.
68Nimeni n-a aflat vreodat cnd
Marele Lup Alb a plecat n Cerul Lui
Zamolxe la Templul Celest al Lui
Zamolxe. 69Adesea tracii auzeau
chemarea lui si-si spuneau: Iar a vorbit
cu Zeul Mos, iar ne cheam s
cunoastem Inima Lui Zamolxe.
70La o vreme, Rodu, Marele Preot, a
venit la Sarmisegetuza cu nevasta lui Iza
si a adunat acolo preoi si preotese n
marea sal unde, nc de pe vremea Lui
Zamolxe, ardea continuu focul la vatra
sacr a nemuririi dacilor arieni.
71Asa s-au strns la Sarmisegetuza
sute si sute de preoi si preotese ai
tracilor de pretutindeni. 72Iar Marele
Preot Rodu le-a vorbit acolo despre
timpurile ce vor urma astfel:
Credinciosi ai Lui Zamolxe, copii ai
pmntului si ai cerului, pstrtori ai
CARTEA LEGII STRMOSESTI

107

pmntului si ai nelepciunii, bine ai

venit! 73Unii dintre voi L-ai cunoscut n
via pe Zamolxe, regele nevzut al
lumii, om de-al nostru ajuns zeu prin
puterea sufletului Lui. 74Si El a lsat
Marea Preoie, Marelui Lup Alb, care
mi-a ncredinat-o mie.
75Toi ascultau cu luare aminte
vorbele Marelui Preot care a continuat
astfel: De acum este bine s stii cum
vor fi lucrurile pentru vremurile ce vor
veni. 76Si aflai c spiritul Marelui Lup
Alb se ntrupeaz mereu n Marele Preot
care, la hirotonisire, n prezena a cel
puin zece preoi si preotese din neamul
nostru, primeste acest spirit direct de la
Marele Preot care se retrage. 77Eu astzi
voi lsa Marea Preoie lui Tracian, care
v va fi mare pstor pn cnd si el va
invoca trecerea spiritului Marelui Lup
Alb ntr-un un alt preot, om al
nelepciunii.
78Apoi, n prezena focului, de la vatra
sacr a nemuririi dacilor arieni, Marele
Preot Rodu a inut ritualul de trecere, a
Marii Preoii, lui Tracian, care apoi s-a
umplut de duhul nelepciunii.
79Si Tracian le-a vorbit oamenilor
astfel: Viitorul acestui popor este creat
de minile oamenilor din neamul nostru,
care dac vor fi luminoase tot asa va fi si
viitorul lor. 80Iar dac minile le vor fi
ntunecate atunci si viitorul poporului va
fi ntunecat. 81Dac vei cdea din lumina
Lui Zamolxe n rul sacrificiilor atunci
vei suferi. 82Dac vei uita de cuvintele
nelepciunii Lui Zamolxe vei suferi.
83Si s inei minte c atunci cnd
poporul va fi subjugat de duhurile rele, el
se va salva dac-si va aminti de Marele
Lup Alb si de nelepciunea Lui
Zamolxe. 84C rul omenirii va fi cndva

distrus de lup si de sarpe. 85Lupul este

cutezana, iar sarpele este nelepciunea.
86Si atunci cnd cutezana si
nelepciunea se unesc, ntunericul
dispare din sufletele oamenilor. 87Lupul
si sarpele sunt temelia salvrii omenirii,
noi i purtm pe stindardul nostru,
simbolul neamului.
88Si la plecare Tracian, noul Mare
Preot, s-a desprit de oameni cu urarea
strveche: Mergei cu bine, cu sntate,
n vremurile care vor veni! 89Si oamenii
au strigat din toate puterile: Aho! Aho!
Aho!
90Cu timpul dacii au construit altare si
temple pentru Marele Lup Alb, Alb
mprat, care era protectorul neamului.
91Ei stiau ca Marele Lup Alb avusese n
el ceva din spiritul Cavalerului Trac. 92Si
multe obiceiuri si fcuser dacii de cnd
primiser nvturile Lui Zamolxe.
93Unii se nchinau la rdcina unui
gorun si invocau spiritul strmosilor lor
creznd c ndejdea mntuirii n pduri
se afl. 94Si se credea n znele silvane,
iar preotesele dacilor invocau spiritele
pdurii, observau cursul apelor si poziia
muschilor de pe trunchiurile copacilor
sacri si ascultau suierul vntului din gura
grotelor din muni si urmreau zborul
psrilor si culoarea cerului de la rsrit
la apus. 95Si umpleau vase cu ap
nenceput de la izvoarele rurilor din
care ddeau voinicilor s bea. 96Iar pe
nlimi oamenii se obisnuiser s
aprind focurile sacre. 97Locurile cele
mai bune erau pe vrfurile cogaionilor,
munii sacri care-i ineau pe oameni
apropiai de cer. 98Iar oamenii de la ses
si ridicau ei muni sacri din pietre si din
pmnt, att ct puteau s-i fac de nali.
99Si acolo aprindeau focuri sacre si se

ntlneau n spirit cu strbunii neamului.

CARTEA LEGII STRMOSESTI

108
100

Si n timp, pe toate pmnturile

locuite de neamurile tracilor, s-au pus

temelii ale scolii nelepciunii Lui
Zamolxe. 101Acolo se nvau Decalogul
Lui Zamolxe si Legile Lui Zamolxe, asa
cum fuseser ele date de Marele Lup
Alb.
102La acea vreme Pandu, preot
zamolxian si un urmas al lui Mari, fiica
Lui Zamolxe si al soului ei Licu, numit
si Marele Lup Alb, a venit n Munii
Haemus de unde Licu se trgea de
bastin. 103Lui Pandu, Marele Preot i
fcuse profeii, c din spia lui va iesi un
mare nelept al neamului tuturor tracilor
si c acel nelept va fi trimisul
Domnului
pe pmnt si El va face o mare lucrare de
lumin. Si Pandu s-a nsurat acolo cu
Sorana si a deschis scoli ale nelepciunii
pentru tracii de acolo.
104Poporul nvase de la preoii
neamului nelepciunea n cuvinte simple
astfel: 105Fericii sunt cei milostivi, c
aceia se vor mntui. 106Fericii sunt aceia
care muncesc cu hrnicie, c ei vor
culege roade mbelsugate si n grdina
cerului de purpur. 107Fericii sunt cei
mulumii, c ei aduc cerul pe pmnt.
108Fericii sunt cei cumptai, c ei vor
avea ntotdeauna de toate. 109Fericii sunt
fctorii de pace, c fii cerului s-or
chema. 110Fericii sunt cei ce-s cuteztori
pentru adevr, c a lor este izbnda cea
din urm. 111Fericii sunt cei blnzi, c
aceia vor mosteni ntreg pmntul.
112Fericii sunt cei curai n suflet, c
hrana le-a fost lumina Lui Dumnezeu.
113Fericii sunt cei care urmeaz

dreptatea si adevrul, c al lor este raiul

n cerul de purpur. 114Fericii sunt cei ce
nu se semeesc, c oamenii vor crede n
nelepciunea lor si-i vor urma.
115Si se dusese vestea n lume despre
preoii si preotesele dacilor si tracilor.
116Se credea despre ei c au mari puteri,
daruri de la Dumnezeu. 117Unii
deveniser iatromani cunoscui,
vindectorii. 118Alii erau prezictori
capabili s-si aminteasc de vieile
anterioare, iar alii nvau oamenii cum
s simt duhul Lui Dumnezeu. 119Se
credea despre unii c pot fi prezeni n
mai multe locuri deodat. 120Si se stia c
preoimea dacilor si tracilor era treaz si
nu cdea n patimi lumesti. 121Puterile lor
erau n slujba binelui oamenilor, cci
ajunseser s se cunoasc pe sine.
122Preoii zamolxieni erau la acea
vreme pstrtorii nelepciunii lumii si
purttorii puterii zeilor. 123Ei ddeau din
lumina proprie oricror oameni care
vroiau s o primeasc si lumina lor nu le
scdea, c ea venea de la lumina Lui
Dumnezeu, cea care nu avea margini.
124Asa preoimea zamolxian a ajuns
lumin vie neamurilor. 125Mai ales
printre greci s-au fcut cunoscute
nvturile Lui Zamolxe Arianul.
126Medicina Lui Zamolxe a fost folosit
de grecii acelor timpuri. 127Iar cei care
nvau medicina n scolile zamolxiene
fceau un jurmnt si un legmnt de
credin att la nceputul ct si la
terminarea scolii. 128Fr acest legmnt
nimeni nu putea practica mestesugul
vindecrii printre greci.
129Si asa jurau medicii n scolile
zamolxiene: Jur pe Dumnezeu, pe
Dumnezeea, pe Zamolxe, pe Bendisa si
Vesta, pe toi zeii si znele luminii

lumilor, si-i iau ca martori c voi

ndeplini, pe ct m vor ajuta puterile si
priceperea, legmntul care urmeaz
130nvturile medicale le voi mprtsi
tuturor celor care vor si pot s prind
CARTEA LEGII STRMOSESTI

109

acest mestesug al vindecrii si ei

fgduiesc prin jurmnt s respecte
legile medicale (1). 131ngrijirea
bolnavilor se va face spre folosul lor, pe
ct m vor ajuta puterile si mintea, si m
voi feri s le fac orice ru si orice
nedreptate. Voi ndeplini mestesugul
medicinei n dreptate si adevr (2). 132La
orice cas as merge, voi intra spre folosul
bolnavilor, pzindu-m de orice fapt rea
si strictoare comis cu bunstiin (3).
133Pstrarea tainei este o datorie a mea si
orice fapt as vedea, as auzi si as
cunoaste n timp ce mi fac meseria sau
n afar de aceasta, nu voi vorbi despre
ea dac nu-i nici o nevoie s fie
destinuit (4). 134Dac voi respecta acest
legmnt fr s-l ncalc, m voi bucura
pe deplin de via si de meseria mea, si
voi fi cinstit de oameni, iar dac l voi
nesocoti merit s fiu pedepsit si s am o
soart rea (5). 135Zu! Zu! Zu! (6)
136Multe popoare au luat acest
legmnt si l-au folosit asa cum credeau
mai bine, jurnd pe zeii lor. 137Dar traci
si grecii acelor vremuri aveau legmntul
cel care fusese dat la nceputuri.
138Si la acele timpuri dacii au avut regi
destoinici despre care s-a scris n
cronicile vremurilor. 139Unul dintre ei a
fost rege Dromihete, cavaler zamolxian,
cel care l-a nvins prin for si
nelepciune pe regele macedonean
Lisimah.
CAPITOLUL 3
Lumina pleste prin jertfe. Vremuri

negre. Tbliele de aur sunt distruse.

Cderea n ru. Chemarea lui Pitagora
s se ntrupeze.
1

Si a mai trecut timpul. 2ntr-o zi au

sosit la Sarmisegetuza trei oameni cu trei

slujitori ai lor. 3Toi erau mbrcai n alb
si spuneau c vin din partea cealalt a
fluviului Istru, din Tracia. 4Vorbeau si
limba trac, dar ntre ei se nelegeau
ntr-un grai necunoscut dacilor. 5Si
ziceau acei oameni c sunt slujitori ai
Lui
Zamolxe si pstoresc sufletele tracilor
care triau la sud de fluviul Istru.
6Iar preoii de la Sarmisegetuza i-au
crezut si i-au primit cu bucurie dndu-le
adpost si hran, asa cum se cuvenea
unor oaspei. 7Dar mai apoi s-a dovedit
c acei oameni veniser cu gnduri rele.
8ntr-o noapte s-a gsit trupul mort al
unui gal care venise la Sarmisegetuza s
nvee tainele nelepciunii si s devin
preot druid. 9Tnrul ucis era fiul lui
Aster, rege galilor scordisci. 10Omul
fusese intenionat sacrificat chiar pe
discul solar al sanctuarului. 11Preoii i-au
vzut urmele sngelui curs pe piatr.
12Apoi preoii si conductorii militari
au aflat c cei trei pelerini si slujitorii lor
fuseser vzui noaptea cum fcuser
vrji. 13Dar vrjitorii ucigasi fugiser.
14Cnd preoii daci au cunoscut cele
ntmplate s-au ngrozit. 15Niciodat
acolo pe discul solar n-au fost fcute
sacrificii. 16Si i s-a spus despre acest
sacrificiu Marelui Preot Rmlean care a
venit degrab la Sarmisegetuza. 17El i-a
adunat pe toi preoii si preotesele din
mprejurimi si pe civa dintre cei care
fceau parte din Sfatul nelepilor. 18Si
Marele Preot le-a spus: Aflai c de un

timp, pe mai multe pmnturi ale

noastre, s-au gsit ucisi pe altarele sacre
oameni al cror snge a fost lsat s
curg n focul sacru. 19O mare urgie a
czut peste neamul nostru pentru c nu
am fost treji. 20Exist oameni ri, din alte
neamuri, care ne pizmuiesc pentru c
suntem pe calea luminii si am prsit-o
CARTEA LEGII STRMOSESTI

110

pe cea a ntunericului pe care se afl ei.

21Nu ne mirm c ucigasii vrjitori s-au
mbrcat n alb ca s ne nsele asupra
inteniile lor rele. 22Dumnezeu ne
pedepseste si de acum lumina Lui ncepe
s pleasc pentru noi.
23Si oamenii au ntrebat cu mare
speran: Marite Preot, ce este de fcut?
24Mai putem oare opri rul care se
rostogoleste acum peste noi? 25Si
Marele Preot a rspuns: Vom ncerca,
dar ceea ce s-a ntmplat este prea
ntunecat ca s poat fi ndreptat cu
usurin. 26Nu ne rmne dect s
aprindem focurile sacre peste toate
pmnturile noastre si s ne rugm Lui
Zamolxe.
27S-a trimis porunc ca peste tot s se
curee vetrele pngrite si s se aprind
focurile sacre dacice, iar preoimea s
stea acolo de paz si n rugciuni. 28Si
cavalerii zamolxieni, pzitorii dreptii,
au aflat despre cele ntmplate si civa
dintre ei au pornit n cutarea ucigasilor.
29Dar vrjitorii trecuser apa Istrului
si au mers la Aster, tatl tnrului ucis,
spunndu-i: Mrite rege noi venim din
Dacia si-i aducem o veste rea, fiul tu a
fost sacrificat pe piatra discului solar de
la Sarmisegetuza. 30Si regele gal Aster a
zis: Cerule! Cum asa? Dacii nu fac
sacrificii umane! 31Nu pot crede ce-mi

spunei! 32Vei plti cu capul dac nu este

adevrat! 33Vom pleca acolo degrab si
voi vei merge cu mine!
34Cu o oaste mare, regele Aster a
pornit spre Dacia nsoit de oamenii cei
ri. 35Cum a psit pe pmntul Daciei,
regele a fost hruit tot timpul de rumnii
care credeau c erau atacai, cci fusese o
nelegere ntre daci si galii scordisci ssi
respecte fiecare pmnturile. 36Dar
cnd regele gal a ajuns la Sarmisegetuza
s-a izbit de lupttori si a ntmpinat o
drz rezisten, iar regele Aster a fost
rnit n lupte. 37Dar Marele Preot le-a
trimis vorb lupttorilor daci s se
retrag, cci cursese prea mult snge n
locurile sacre. 38Si dacii s-au rspndit
prin pduri, iar la Sarmisegetuza mai
rmseser doar civa preoi ai Lui
Zamolxe.
39Apoi Aster a vzut locul unde fiul
lui fusese ucis si a spus: Dac acest
popor este n stare s fac un asa ru
nseamn c legile lor sunt strmbe.
Dup ce legi se conduc acesti oameni?
40Si i s-a spus c erau Legile Lui
Zamolxe scrise pe tblie de aur. 41Atunci
regele Aster a zis: Cum au luat ei viaa
fiului meu, care venise s nvee acele
legi, care se credeau a fi bune, tot asa le
voi distruge si eu tbliele. 42Si nu mult
dup aceea s-a aflat unde se gseau
tbliele de aur si regele Aster le-a topit
n foc lund cu el tot aurul.
43Si Aster a stins focul nemuririi
dacice, care sttuse aprins necontenit de
pe vremea Lui Zamolxe, si a ars pn n
temelii marea sal de la Sarmisegetuza.
44Pe cei civa preoi rmasi ai dacilor i-a
sacrificat pe piatra discului solar la
Sarmisegetuza. 45Dar pe Marele Preot
Rmlean si pe nevasta lui Sarmisa nu iau

gsit, cci vroiau s-i ucid.

46Sarmisegetuza, capitala sacerdotal a
dacilor, a fost ars pn n temelii.47Apoi
regele Aster s-a retras degrab din Dacia
trecnd fluviul Istru napoi n Tracia.
48Marile sacrilegii fcute de regele gal
Aster au fost peste msur de mari.
49Dar spiritul Cavalerului trac lucra si
dup un timp vrjitorii, care vroiser s
distrug neamul dacilor, au fost aflai de
cavalerii zamolxieni care i-au ucis chiar
acolo n Tracia.
CARTEA LEGII STRMOSESTI

111

Dumnezeu, n cerul Lui de purpur,

s-a ntristat de cte s-au ntmplat n
Dacia. 51Si Domnul si-a ndreptat faa n
alt parte si nu a mai vzut poporul Su
asupra cruia czuse o mare urgie.
52De atunci multe rele s-au ntmplat,
dacii se omorau lesne ntre ei si czuser
n patima beiei. 53Si peste tot era mare
jale n suflete, n triburile apulilor din
Hardeal, ale carpilor, costobocilor si
rohmanilor din Moldava, ale sucilor din
Ramania si ale altor neamuri de traci.
54Dar au trecut anii si ncet ncet
Sarmisegetuza a nceput s fie
reconstruit din temelii.
55Era mijlocul primverii si cpetenia
Grad cu Burebista, fiul lui n vrst de
cinci ani, au mers la Sarmisegetuza. 56De
acolo preoii i-au dus undeva n munii
cei tainici ca s vorbeasc cu Gruiu,
Marele Preot de atunci.
57Si Grad a zis: nchinare Marite
Preot al dacilor. Sunt cpetenia Grad si
vin din cetatea Argedava. 58As dori s-i
spun domniei tale cteva cuvinte despre
oamenii neamului nostru. Si rogu-te s
m asculi. 59Vorbeste i-a rspuns
50

Marele Preot.
60Si Grad a continuat: Afl c muli
dintre rmleni au uitat de zeii neamului.
61Nu mai sunt ngrijite altarele si oamenii
si pierd minile bnd vin si buturi tari
peste msur. 62Ne ducem de rp
Doamne! 63Ce putem face oare ca s
oprim aceast cdere n ru care duce la
pieirea neamului nostru?
64Gruiu, Marele Preot, s-a mhnit de
cele ce auzise si a czut pe gnduri.
65Stia de mai nainte ce se ntmpla
printre daci, care treptat pierduser calea
cea dreapt, Calea Lui Zamolxe. 66Si a
zis Marele Preot: Asteptam un semn
omule din Argedava, trimis al cerului.
67Cunosc aceste lucruri, neamul nostru sa
prbusit ntr-un gol care se numeste
rtcire. 68Eu zic asa: Ne trebuie un rege
puternic si un Mare Preot, pe msur,
care s reformeze casta preoeasc.
69Vom aprinde un mare foc sacru dacic
ca s chemm spiritul lui Pitagora s se
ntrupeze. 70El a fost un om mare, a avut
puterea a zece zei. ncarnarea lui se va
numi Decezeu, asa cum ne-a spus Zeul
Zamolxe n vechime, dar noi i vom zice
Deceneu. 71Si Grad a rspuns: Asa s
ne ajute Dumnezeu Frtatul.
72Atunci Marele Preot a fcut planul:
De mine vom aranja ca pe locul unde
Pitagora a fost incinerat, cu sute de ani n
urm, s inem aprins focul nemuririi
dacice timp de trei zile si trei nopi.
73Vom da sfoar n ar ca, oricine
doreste s vad focul sacru, s vin
acolo. 74Si sunt ncredinat c spiritul lui
Pitagora va dori s coboare printre noi si
s se ncarneze. 75Si n muli oameni,
care vor fi prezeni, vor descinde
spiritele
virtuoase ale strbunilor nostri. 76Toate

acestea le vom face n timpul verii,

nainte de noaptea de Snziene.
77Si Marele Preot a trimis olcari n
toate inuturile ca s anune hotrrea sa.
78La timpul potrivit s-a adunat o mare
mulime de oameni deasupra pesterii Lui
Zamolxe de la Apolovraci. 79Si printre ei
era si preotul Cerian cu nevasta lui Ilaria
care era nsrcinat. 80Grad si fiul su
Burebista veniser si ei.
81Atunci, dimineaa, nainte de Ziua
de Snziene, a fost pregtit Rugul Lui
Zamolxe. 82La amiaz soborul de preoi
si preotese au nconjurat rugul sacru si au
fcut invocaii ctre Dumnezeu si
Domnazna, ctre Zamolxe si Bendisa si
CARTEA LEGII STRMOSESTI

112

ctre toi zeii si znele neamului. 83Si era

acolo o mare mulime de oameni.
84Apoi preotul Cerian a aprins rugul.
85Si rnd pe rnd toi cei prezeni se
apropiau cu credin de foc si chemau
spiritele strbunilor s se ndure de
neamul dacilor aflat acum la mare
restriste. 86Preotul Cerian s-a rugat
aproape nencetat alturi de nevasta sa
Ilaria ca s se ntrupeze spiritul lui
Pitagora.
87Asa au trecut trei zile si trei nopi.
88Apoi Marele Preot Gruiu a luat tciuni
aprinsi din focul sacru si mpreun cu
civa preoi tineri au mers cu focul viu
pe coama munilor la Sarmisegetuza, pe
Calea Iluminrii, Calea Lui Zamolxe.
89Si au inut aprins focul dacic pn cnd
au ajuns.
90Acolo, la Sarmisegetuza, mpreun
cu preoii si preotesele locului, si cu sute
de oameni din popor, au reconstruit din
piatr vatra sacr a nemuririi dacilor
arieni. 91Cci vatra focului nemuririi

neamului rmsese nc stins de pe

timpul distrugerilor regelui gal Aster.
92Atunci Marele Preot a spus: De
astzi Domnului Dumnezeu din ceruri i
cerem s-Si ndrepte privirea ctre noi,
cci am ptimit destul. 93Aprind acum si
aici vatra sacr a nemuririi dacilor arieni
ca ea s fie mrturie c ne smerim si
cerem ndurare Domnului Dumnezeu ca
s revenim pe calea luminii sufletului.
94n linistea care s-a asternut, Marele
Preot Gruiu a pus pe vatra sacr tciunii
adusi de la rugul de la Apolovraci. 95Si
vatra focului s-a aprins si a mai zis
Marele Preot: De astzi vom face n asa
fel ca acest foc s fie ntreinut si pzit
continuu de veghetorii la foc, tot asa cum
era si pe vremea strbunului Zamolxe.
96ncet, ncet, ne vom ridica din
genunchi, ne vom lumina sufletele si
neamul nostru si va reveni din suferina
si pedeapsa n care se afl acum.
97Si Domnul, n lumina Lui de
purpur, privea cu bucurie la focul aflat
n vatra sacr a nemuririi dacilor arieni si
stia c n vremurile schimbrii la fa a
lumii, poporul Lui se vor mbrca cu un
nou vesmnt de via mult mai luminos
dect pn atunci.
CAPITOLUL 4
Nasterea lui Deceneu. Deceneu
merge pe urmele Lui Zamolxe.
Deceneu
devine Mare Preot. Regele Burebista.
Regele Deceneu. Deceneu ndreapt
neamul pe calea nelepciunii.
1

Cnd a ajuns acas preotul Cerian a

aprins un foc cu tciunii adusi de la focul

sacru de la Apolovraci. 2Civa dintre
preoii si preotesele din partea locului au
vegheat focul chiar n curtea casei

preotului Cerian. 3Si muli oameni din

mprejurimi au venit s vad focul sacru
dacic, si asa s-si hrneasc sufletele cu
lumin vie.
4Nu a trecut mult timp si Ilaria,
nevasta preotului Cerian a nscut un
biat, cruia i-au pus numele Deceneu.
5Si n Ziua Nasterii lui Deceneu s-au
vzut corbii, vestitorii nemuririi, zburnd
n naltul cerului. 6Era un semn c venise
pe lume un om al nelepciunii.
7Marele Preot Gruiu a aflat de
nasterea lui Deceneu si a zis: Iat c
Domnul se ndur de noi si a trimis
mesagerul renasterii noastre. 8Vom face
totul ca el s poat lucra n voie. 9Si
Deceneu va fi preot al Zeului Zamolxe.
CARTEA LEGII STRMOSESTI

113

Cnd Deceneu a ajuns la vrsta

10

potrivit s neleag nelepciunea

strmoseasc, Marele Preot a aranjat ca
biatul s fie nvat de nelepii
neamului. 11Si chiar el, Marele Preot,
Btrnul nelept, i ddea povee lui
Deceneu.
12Si odat Marele Preot i-a spus lui
Deceneu: Tu copile cu privirea
ptrunztoare s ii minte ct vei tri c
adevraii zei sunt nemuritori. 13Si rul
vine n minile oamenilor atunci cnd
zeii nemuritori sunt nlocuii cu zeii
muritori plsmuii de minile rtcite.
14Cu timpul Deceneu a deprins buna
nvtur si stia a vorbi limbile cele mai
cunoscute ale acelor vremuri. 15Cci
Marele Preot vroia s-l trimit pe
Deceneu pe urmele strbunului Zamolxe
de cutare a zeilor, s peregrineze n
lume.
16Si a venit ziua cnd Deceneu a fost

hirotonisit preot al Lui Zamolxe. 17Un

sobor de preoi si preotese, toi alesi de
noul Mare Preot Dorian, au fcut
investirea lui Deceneu n preoie si l-au
iniiat cavaler zamolxian 18Atunci tnrul
preot Deceneu, s-a schimbat la fa si s-a
umplut de duhul nelepciunii.
19Nu mult dup aceea Deceneu se
cstoreste cu Mara, o fat din inuturile
Hardealului. 20Dorian, Marele Preot, i-a
legat pe Deceneu si pe Mara cu
jurmntul iubirii pe care ei l-au spus
innd minile pe un trunchi de brad,
arborele vieii. 21Apoi si-au unit minile
deasupra focului sacru dacic.
22Si ntr-una din zile Deceneu l-a
rugat pe unul dintre preoii cei btrni, pe
nume Semian, s-i spun tot ce stia el
despre strbunul Zamolxe. 23Asa
Deceneu a cunoscut multe. 24Atunci
tnrul preot a spus: Am aflat lucruri
minunate despre omul nemuririi,
Zamolxe, printele neamului nostru.
25Vreau s plec n lume pe urmele
Marelui Zeu Zamolxe. 26Si Domnul
nostru Dumnezeu va fi cu mine asa cum
i-a nsoit prin lume pe toi cavalerii
zamolxieni.
27Nu mult timp dup aceea Deceneu a
pornit spre Tracia nsoit fiind de doi
cavaleri zamolxieni, protectorii lui. 28Cei
trei au trecut fluviul Istru si au ajuns n
munii Haemus la clanul Cogaion,
neamurile Marelui Lup Alb, Alb mprat,
care trise pe vremea Lui Zamolxe. 29Si
acolo Deceneu i-a cunoscut pe preoii
tracilor care pstrau vie credina
neamului. 30Asa Deceneu a aflat si de la
ei despre rentoarcerea n suflet a lui
Zamolxe. 31Cci preoii stiau asta de la
Pandu preotul, cel care venise din Dacia
n Tracia. 32Si Pandu era un urmas de

snge al Lui Zamolxe.

33Din Tracia, Deceneu a mers n Ionia,
n insula Samos unde oamenii pstrau
nc vie amintirea vieii lui Pitagora pe
acel pmnt. 34Si Deceneu, pe care grecii
l numeau Decaineos, a fcut rugciuni
chiar pe locul unde Pitagora locuise n
vechime, si asa a fost nvluit ntru-totul
de duhul nelepciunii lui Pitagora.
35De acolo Deceneu a plecat spre
Babilon, dup care a trecut prin Iudeea si
a ajuns n Egipt urcnd apoi pe cursul
Nilului pn n Egiptul de Sus, la Luxor.
36Si pe unde a umblat a vzut cu ochii lui
locurile pe unde psise Zamolxe cu sute
de ani n urm. 37Si multe lucruri de
nelepciune a nvat Deceneu n cursul
cltoriei lui.
38Iar cnd a revenit n Dacia, nsoit de
cei doi cavaleri zamolxieni, Deceneu a
povestit cele trite de el mergnd pe
CARTEA LEGII STRMOSESTI

114

urmele strbunului Zamolxe. 39Nu mult

dup ntoarcerea sa n Dacia, Deceneu,
desi tnr, a primit Marea Preoie de la
Dorian, n prezena a sute de preoi si
preotese din neamurile tracilor, la
Ceahlu muntele cogaion al carpilor,
chiar n dimineaa zilei cnd n vzduh se
vedea piramida si Calea Cerului.
40Era atunci timpul cnd ncepuse s
se ridice n putere Burebista, un cavaler
zamolxian care se abinea de la vin si n
care Marele Preot Deceneu a vzut
cresterea neamurilor tuturor tracilor. 41Si
Deceneu i-a prorocit lui Burebista si l-a
sprijinit s fie rege si s-si ntreasc
domnia. 42Deceneu a fost cel care a
condus un mare sobor de preoi si
preotese si l-au cstorit pe regele
Burebista cu Znaida, fata unui rohman

din inuturile carpilor.

43Iar regele Burebista, stiind marea
nelepciune a lui Deceneu, l avea om de
tain. 44Si asa i se dusese vestea Marelui
Preot Deceneu c tlmceste voina
zeilor si toi l respectau. 45Regele
Burebista se sftuia cu Deceneu n tot ce
era de fcut mai de seam n marele lui
regat si Burebista si l-a asociat pe
Deceneu la domnie.
46Apoi Deceneu si Burebista au dat
porunc s se taie via de vie acolo unde
era obiceiul beiei, si-i nvau pe oameni
s fie cumptai. 47C la acea vreme
muli daci aveau nravul buturii fr
msur.
48Odat Marele Preot Deceneu a mers
n inuturile carpilor din Moldava si le-a
vorbit preoilor si mulimii de acolo
astfel: Rumnii au devenit neputinciosi
pentru c au prsit nelepciunea
strbunilor. 49Dar credina n Zamolxe ne
va salva. 50Dac vrem s cunoastem
iarsi ce este nemurirea s ne lsm
cluzii de strbuni, mosii si strmosii
nostri de sub brazd. 51Si asa s stii,
cnd vom simi iarsi sufletele
strbunilor, c ne arat calea luminii,
atunci treptat se vor deschide cerurile si
pentru noi si vom putea din nou s avem
vieile fericite.
52n sudul fluviului Istru se mai aflau
nc galii scordisci. 53Si ntr-o primvar
regele Burebista, cu o armat puternic, a
trecut Istrul si a mers la galii scordisci,
cei care topiser la Sarmisegetuza
tbliele de aur pe care fuseser gravate
Legile Lui Zamolxe. 54Si regele
Burebista a luat napoi tot aurul si l-a dat
lui Deceneu.
55n anii care au urmat Burebista a

reusit, s-i uneasc pe toi dacii si pe ali

traci din triburile nvecinate prin
blndee
sau prin for. 56Asa Burebista a ajuns
unul dintre cei mai puternici regi ai
lumii. 57Pmnturile regatului lui
Burebista se ntindeau n vest pn spre
Vindobona si spre izvoarele Istrului, iar
n est pn nspre fluviile Tanais si Atel,
acolo unde triau sciii frai buni cu
tracii.
58Marele Preot Deceneu umbla pe
pmnturilor marelui regat al lui
Burebista dndu-le rumnilor pilde si
mbrbtndu-i.
59Deceneu a topit aurul primit de la
regele Burebista si l-a transformat n
plcue pe care a gravat din nou Legile
Lui Zamolxe, Legile Belagine, Legile
Blajinilor, cele scrise n vechime de ctre
Marele Lup Alb. 60Cci legile fuseser
pstrate n grai de unii preoi si de
rohmani, pustnicii cei blajini. 61Asa a
crescut puterea preoimii, iar Legile
Belagine au fost iarsi cunoscute de toate
neamurile tracilor.
CARTEA LEGII STRMOSESTI

115

Vremurile s-au schimbat si

62

mpria romanilor dobndise mare

putere. 63Si ntr-o zi, prin uneltirile unor
oameni ri, regele Burebista a fost rpus.
64ara era n mare jale si preoimea l-a
chemat pe Deceneu s fie rege si
cluzitor neamului. 65Era nevoie de un
om care s fie pild tuturor si Adunarea
Btrnilor a hotrt la Sarmisegetuza ca
Deceneu s fie rege pe deplin. 66Apoi a
fost pace n toate pmnturile tracilor.
67Odat regele Deceneu a vorbit
preoimii si multor oameni adunai la
Sarmisegetuza astfel: Aflai c o ar nu

se poate ndruma bine fr ca cei care o

conduc s fie ei nsisi virtuosi si drepi.
68Si temelia neamului este familia, cei
apropiai care se ajut unii pe alii. 69Asa
se ridic tot poporul la lumin. 70S nu
asteptai s primii fr munc, cci de la
munc vine bogia. 71Iar voi preoimea,
cei care avei cunoastere despre
nelepciune, s o folosii n bine. 72Si tot
omul cnd vinde sau cumpr si face
nego, pe oriunde s-ar afla, s nu se
gndeasc la nselciune, ci la ce este
drept. 73Iar dac suntei credinciosi
strbunului Zamolxe s artai acesta
prin faptele voastre bune, prin mil si
drnicie. 74Mergnd asa pe calea
nelepciunii vei afla si ce este
nemurirea. 75Si s luai aminte s nu
prsii niciodat pmnturile neamului
si s nu le dai vreodat la strini c vei
ajunge n bejenie si vei pieri. 76C
popoarele n pribegie fie pier fie nu-si
gsesc vreodat linistea pn nu se ntorc
pe pmnturile strmosilor lor, acolo de
unde au plecat.
77De multe ori Deceneu i strngea pe
preoii si pe preotesele locurilor pe unde
umbla si le vorbea despre rumni si
nfrirea lor cu natura. 78Asa Marele
Preot Deceneu a ntrit credina
neamului
n Munii Carpai sacri, cogaionii.
79Si Deceneu i-a iniiat pe unii preoi,
n multe taine, numindu-i pileai, acei
preoi care purtau cciul de blan de
miel. 80Preoimea lui Deceneu fcea
iniieri n mistere dacice n pesterile
sacre si pe vrfurile munilor. 81Iar pe
preoii cei mai buni Marele Preot
Deceneu i-a nvat tainele stelelor.
CAPITOLUL 5
Balada Lui Zamolxe. Lumina Lui

Dumnezeu revine. Deceneu pleac la

Zamolxe. Cei ce simt c triesc.
Frumuseea si misterul femeii. Vorbe de
nelepciune.
1

nc de pe vremea Lui Zamolxe

rmsese n popor Balada Lui Zamolxe,

o cntare n versuri a nvturilor Lui
Zamolxe Arianul Fiul Lui Dumnezeu. 2Si
balada aceasta era o mrturie a credinei
de veacuri a neamului: 3P-un picior de
plai, pe-o gur de rai, strnsu-ne-am n
vale, o mulime mare. 4Rugul am aprins,
focul am ncins. 5La Zamolxe vrem, s ne
nchinm. 6Doamne ne-om ruga, la
puterea Ta, trezire ne dai, pe-o gur de
rai. 7Doamne, Tu Stpne, cuvinte ne
spune, de nelepciune. 8Focul s-a-nteit,
Zamolxe a privit, si-astfel ne-a grit: 9Tu poporul Meu, s ai Dumnezeu, cci
preotul tu, e un deceneu. 10Oriunde
umblai, voi s nu uitai, rugul aai, la
Domn v rugai. 11C din zori de zi, Eu
cu voi voi fi. 12Iar de o fi noapte, s
privii departe, ochiul de Mi-oi vede,
atuncea vei crede, c la voi M uit,
vrerea v-o ascult. 13S mai luai aminte,
crestele sunt sfinte, la popor de zei,
Carpaii-s temei. 14n codru de umblai,
aminte s luai, cnd frunza fosneste,
CARTEA LEGII STRMOSESTI

116

Deceneu vorbeste. 15Voi s-l ascultai, si

s v-nchinai, binecuvnteaz, s-avei
mintea treaz. 16Sacru v e plaiu, sfnt
v este graiu, inimii de foc, viaa-i cu
noroc. 17Voi oameni frumosi, s fii
drgstosi. 18Drepi v ridicai, oamenii
vi-s frai, ajutor s dai. 19Pe cei oropsii,
s nu-i prsii. 20Cel ce v mngie, la
Mine-o s vie. 21Viaa de v-o dai, s v
aprai, asta nu uitai: Vei fi nviai!
22Vieile-n dreptate, sunt nenumrate.
23Cel ce-n Mine crede, lacrima nu vede,

iau suspinul greu. 24De poporul Meu, voi

vorbi mereu, sus la Dumnezeu. 25Cnd
hora-i ncinge, la Mine-o ajunge, cntec
bucuros, din omul frumos. 26Atunci si ali
zei, vor avea temei, s se-nveseleasc,
doina s porneasc, si s v iubeasc.
27Si cnd v vorbii, s v amintii,
graiul
omenos, e cel mai frumos. 28C-al zeilor
grai, e-n cntul de nai, p-un picior de
plai, pe-o gur de rai.
29An de an lumina Lui Dumnezeu
revenea n sufletele dacilor. 30Si asa
muli dintre ei se ntorceau de la
ntuneric la lumin. 31De la sntatea
castei preoesti, si a celor care conduceau
poporul, oamenii dobndeau si ei virtute.
32La acele vremuri au fost aprinse
multe ruguri sacre care-i cinsteau si pe
Marele Lup Alb si pe Cavalerul trac,
modelele de cutezan, adevr si dreptate
ale neamului. 33Numrul cavalerilor
zamolxieni, oamenii dreptii,
nemuritorii, s-a nmulit si toi tracii stiau
despre calea luminii faptelor lor.
34S-a ntrit familia, temelia neamului,
iar spiritul de ajutor devenise iarsi viu
asa cum fusese pe timpul Lui Zamolxe
Arianul. 35Oamenii se deprinseser iarsi
cu munca ca de acolo stiau c vine
berechetul. 36Multe vii se scoseser si
patima buturii a tot sczut pn cnd
aproape a disprut. 37Iar preoii
neamului, ajunseser iarsi pilde de via
cinstit si cumptat si poporul i urma.
38Negoul nflorea si se dusese vestea
bogiilor Daciei si a aurului pmntului.
39Muli negustori veneau din sud, din
Tracia si Grecia, c drumurile erau bune
si fr lotri. 40Iar sufletele rmlenilor
erau pline de drnicie si o artau n fapte
si vorbe bune. 41Credina n strbunul

Zamolxe nviase.
42Deceneu, care fusese Mare Preot un
mare numr de ani, mbtrnise si a
ornduit datul Marii Preoii. 43L-a ales,
s-i urmeze, pe Lucian preotul, un om
nelept cstorit cu preoteasa Cidia si cu
Miruna, o femeie din neamul sucilor.
44Si cnd a venit vremea s mearg la
ceruri, Deceneu i-a spus soiei sale Mara:
Eu m voi duce curnd la strbunul
Zamolxe. 45Tu s ornduiesti ca trupul
meu s fie ars dup datin si s-mi pui
cenusa ntr-o urn si s o ngropi undeva
n curtea casei noastre. 46Iar pe locul
acela, din cnd n cnd, s aprinzi focul
sacru al nemuririi c asa voi fi si eu cu
voi n duh.
47ntr-o zi Deceneu si-a dat ultima
suflare. 48Atunci, la Apolovraci, pe
munte sus, s-a adunat mulime mare de
preoi ai neamului si au aprins un rug si
dup datin au ars corpul lui Deceneu.
49Iar Marele Preot Lucian le-a vorbit
oamenilor astfel: Aflai c Deceneu,
Maimarele Preot si rege al dacilor, a
plecat n cerul de purpur la strbunul
nostru Zamolxe. 50El Deceneu a fost
trimisul cerului ca s ne ridice iarsi
ochii spre lumin, c poporul czuse n
ntuneric prin uneltirile celor ri. 51Si
stim cum printele Deceneu ne-a zidit
iarsi n credina noastr n Munii
Carpai sacri, cogaionii. 52Suntem acum
CARTEA LEGII STRMOSESTI

117

din nou un neam cu ncredere n

drzenie, cinste, curaj, lipsa de team
fa de moarte, fire vesel deschis si
primitoare, hrnicie si vorb neleapt.
53Si Deceneu a fost cel care a redeschis o
cale nou iniierilor n pesterile noastre
sacre. 54Stim c printele Deceneu a avut

suprema funcie sacerdotal, iar din

spiritul lui se adap acum cu ap vie
toat preoimea noastr care n cinstea lui
se mai numeste si preoime decenee.
55El,
printele Deceneu, a gravat pe tbliele
de aur Legile Belagine, mostenite de la
strbunul Zamolxe si pstrate prin viu
grai de pustnicii rohmani. 56Si asa s-a
deschis iarsi calea cea larg a inimii
treze. 57n vecii vecilor neamul nostru l
va avea pe Deceneu n inimi. Zu!.
58Asa preoii decenei i nvau pe
oameni cum s-si triasc frumos viaa si
le artau de ce s se fereasc spunndule:
59Moare puin cte puin cel ce
devine sclavul obisnuinei, 60cel ce nu
cltoreste, 61cel ce nu citeste, 62cel ce nu
ascult muzic, 63cel ce nu mai simte
pasiunea, 64cel ce fuge de dragoste, 65cel
ce nu ajut si nu se las ajutat, 66cel care
nu mai are ochii strlucitori, 67cel ce
ofteaz des, 68cel ce nu schimb nimic n
viaa sa, 69cel ce nu vrea s construiasc
ceva nou, 70cel ce nu vorbeste cu oamenii
pe care nu-i cunoaste, 71cel ce-si petrece
zilele plngndu-si de mil, 72cel ce nu
ntreab de frica s nu se fac de rs,
73cel ce nu risc sigurana pentru
nesiguran pentru a-si ndeplini un vis.
74Si multe alte pilde de nelepciune
ddeau preoii decenei poporului. 75Iar
femeile neamului erau preuite pentru
armonia pe care o aduceau familiilor lor,
pentru nelepciunea si cumptarea lor ca
stpne ale cminelor. 76Despre femei,
preoii decenei spuneau vorbele lsate
neamului de ctre Bendisa, soaa Lui
Zamolxe, Zna Znelor, astfel: 77Un
popor se trezeste cnd femeile din
neamul acela cunosc lumina Lui
Dumnezeu. 78Cci femeia, soaa de via

a brbatului, are misterul lunii de pe cer,

79unduirea apelor, 80blnda atingere a
zorelelor, 81miscarea tremurnd a
frunzelor, 82nlarea zvelt a bradului,
83atingerea delicat a florilor, 84privirea
ndrgostit a cerboaicei, 85bucuria razei
de soare, 86timiditatea rndunicii,
87mndria punului, 88duritatea
cremenelui, 89cuminenia porumbelului,
90cruzimea lupului, 91ardoarea focului
92si
rceala zpezii.
93Dacii ineau n inimile lor multe
vorbe de nelepciune lsate din strbuni
si de la Zamolxe, cci nelepciunea
neamului era zidit n vorbele de duh ale
poporului. 94Ele erau o lege a strmosilor
si a obiceiului pmntului, legile bunei
firi omenesti, felul n care ei nelegeau
nelepciunea. 95Si se stia c dac Legile
Lui Zamolxe, scrise pe tbliele de aur,
vor fi vreodat distruse, ele se pot reface
din nelepciunea poporului.
96Si iat cteva din vorbele de duh ale
neamului rumnilor, rmlenii cei
pstrtori ai nelepciunii lumii dat la
nceputuri de ngerii veghetori n
scrierile
cele vechi:
97Lucrul bine nceput este pe
jumtate fcut.
98Caut s nu lasi lucrul neterminat.

Apele sunt hrana pmntului si

99

vorba bun e hrana sufletului.

100neleptul tace si face.
101Tcerea este impulsul crerii
luntrice.
102Omul de onoare, doar o vorb are.
CARTEA LEGII STRMOSESTI

118

103

Ia aminte c adesea drumul pe care

vrei s-l scurtezi este cel mai lung.

104Frica ucide mintea, iar ura se naste
din fric.
105Cel ce adun fir cu fir o s aib cu
grmada.
106Omul harnic, muncitor, de pine nu
duce dor.
107Pe trie bru nu poi s contezi.
108n loc de mil s impui respect.

Ai carte, ai parte.
110Nu te mbta cu ap rece.
111Las s te laude altul, nu gura ta.
112Apa ct de mare vine, piatra tot n
109

vad rmne.
113Apa curge, pietrele rmn.

Apa stttoare poate fi nseltoare.

115Apele mici fac rurile mari.
116Nu pune toate la inim.
117Cine are ochi pizmasi, chiar lui
114

nsusi i-e vrjmas.

118Aschia nu sare departe de trunchi.
119

Pe calea luminii vei ntlni si

izvoare cu ap vie.
120Un prieten bun nu se gseste la
capt de drum.
121Ia aminte s nu-i tai singur creanga
de sub picioare.
122Aa se ntinde pn se rupe.
123Economia se face nc de la
nceputul sacului nu doar la sfrsitul lui.
124Brbatul dup muiere si copilul
dup mam se cunosc.
125Binecuvntarea prinilor ntreste
casele copiilor.
126Omul se leag de inim.

127

Pnza bun nu st n nfloritur, ci

n estur.
128Casa fr femeie e pustie pe
dinuntru, casa fr brbat e pustie pe
dinafar.
129Brbatul pzeste ogorul si femeia
bttura casei.
130Cltorului i sade bine cu drumul.
131

Ce-a fost a trecut, ce-o mai fi o mai

veni.
132Cele bune s s-adune, cele rele s
se spele.
133Cine pe sraci ajut, pe Dumnezeu
mprumut.
134Le este fric de adevr doar acelora
care triesc n minciun.
135Nu strnge lucruri de care nu ai
nevoie.
136Ce poi face astzi nu lsa pe
mine.
137Omul gospodar si face vara sanie
si iarna car.
138Bate fierul ct e cald, c de se va
rci n zadar vei munci.
139Ce poi face singur nu astepta de la
alii.
140Nu cldi pe nisip.
141Ce semeni aceea rsare si aceea
culegi.
142Fii fericit si lumea din jurul tu va
fi fericit.
143Iubeste si vei fi iubit.

Ce faci te face.
145Munte cu munte se-ntlneste, dapi
144

om cu om.
146Ce ie nu-i place altuia nu-i face.

147

Cine adun la tineree are si la

btrnee.
CARTEA LEGII STRMOSESTI

119
148

Cine face lui si face, cine d lui si

d.

Prietenul la nevoie se cunoaste.

150Cel ce iubeste iart.
151Dragostea este ca o grdin tnr:
149

trebuie ngrijit si ntreinut cu atenie

ca s dea rod.
152Dumnezeu este treaz.

Cine nu-i dator e bogat.

154Adevrata avere a omului este
153

nelepciunea.
155Omul nvat poart ntotdeauna
averea cu el.
156Viaa omului este ca o oglinda,
daca el zmbeste oglinda i intoarce
zmbetul.
157De esti trist i vei ntrista si pe
oamenii din jurul tu.
158Iubeste si ascult-i muzica inimii si
a sufletului.
159Ochii sunt poarta ctre suflet.
160Omul cu suflet mare e bogat, cel cu
suflet mic este srac.
161Bine faci, bine gsesti.
162

Zmbeste oamenilor si ei i vor

zmbi.
163Cine gndeste bine si sdeste triri
de mulumire.
164Cnd doresti ajutorul oamenilor
aminteste-i c ai muli prieteni pe care
nu-i cunosti.
165Extazul leag omul cu Dumnezeu.
166

Ce-i frumos si lui Dumnezeu i

place.
167Cum e faa linistit a izvorului
curat, asa-i viaa celui care e cu Cerul
mpcat.
168Dumnezeu gseste o ramur joas
pentru pasrea care nu poate zbura.
169Ziua bun de diminea se
cunoaste.
170Prin munc si struin, vei ajunge
la dorin.
171Cine nu a construit o cas, n-a dat
nastere unui copil si nu a sdit un pom, a
trit degeaba.
172La tineree s fii drgstos, la
btrnee vesel, la orice ntmplare cu
ndelung rbdare, n slav cu smerenie,
la bogie cu cumptare, ctre toi cu
ndurare.
173Desteptul nva din greseala altuia.
174Omul nva din greseala lui doar
atunci cnd se trezeste.
175Vorba dulce mult aduce.
176

Fii recunosctor oamenilor care-i

fac bine.
177Rspunsul blnd nltur mnia.
178De esti bun cu oamenii si ei vor fi
buni cu tine.
179Ascult si nu te mnia, ca s te poi
ndrepta.
180E bine s cunosti ce este binele, dar
si mai bine este s-l urmezi.
181Cine mnnc pn se
mbolnveste, posteste pn se
nsntoseste.
182Nu da binelui cu piciorul, c pe
urm i duci dorul.
183Vorba mult, srcia omului.

Munca nnobileaz pe om.

185Femeia harnic ine casa cu fusul.
186Vulturul nu trieste n cuib de
184

vrabie.
CARTEA LEGII STRMOSESTI

120
187

Nu e omul niciodat btrn, cnd e

vorba de nvtur.
188Unde-s muli, puterea creste.
Unirea face puterea.
189

Pomul dup roade se cunoaste, iar

omul dup fapte.

190Dumnezeu i d, dar nu-i bag si-n
traist.
191Un btrn nelept e o comoar
nepreuit.
192D-mi, Doamne, puterea tnrului
si mintea btrnului.
193Neamurile si vecinii sunt dai de
Dumnezeu, prietenii i-i alegi singur.
194Greseala copilului tu s nu o treci
cu vederea, c se face obicei.
195Chipul omului este oglinda
sufletului.
196Dac vrei s prosperi un an, cultiv
cereale. 197Dac vrei s prosperi zece ani,
planteaz copaci. 198Dac vrei s prosperi
timp de o via, creste oameni.
199Gndeste si apoi treci la fapte, nu
invers.
200Unde-i mintea e si norocul.
201Norocu-i dup cum si-l face omul.
202

Soarta omului este mereu n minile

lui.
203

Adevrata cunoastere duce la

credin.
204Treaba nu o faci cu graba.

205

Tare-i bine si frumos, cnd e omul

sntos.
206Fie pinea ct de rea, tot mai bine-n
ara ta.
207Cine sap groapa altuia, cade singur
n ea.
208Inima omului i se citeste pe fa.
209Si din aceste vorbe de nelepciune
lsate din strbuni, se va hrni de-a
pururea nelepciunea urmasilor tracilor.
CAPITOLUL 6
Poporul zeilor. Ornduirea vieii,
obiceiuri, datini si srbtori ale dacilor.
Graiul strmosesc.
1

Si poporul zeilor s-a asezat n tihn

fcndu-si din nelepciunea strbunilor

fel de via. 2Preoimea decenee pstorea
cu inim curat poporul. 3Mersul de la
pestera Apolovraci, pestera Lui Zamolxe,
la Sarmisegetuza era un drum mitic,
Calea Iluminrii, Calea Lui Zamolxe, pe
care orice preot deceneu o parcurgea, cel
puin o dat n viaa sa. 4Pe acel drum
merseser uriasii, titanii, ttnii cei din
vechime.
5Iar oamenii si msurau timpul si-si
ornduiau viaa dup natur si semnele
timpului. 6Asa stiau cnd era aratul si
semnatul, cnd s urce sau s coboare
oile sau cnd s scoat stupii la vrat sau
s-i pun la iernat. 7Si tot la anumite
timpuri ngrijeau pomii si via de vie. 8Se
stiau zilele cnd se culegeau plantele de
leac, sau cnd se fcea peitul si
logoditul, si cnd ineau srbtori de
aducere a berechetului. 9Se fceau nuni
cu daruri unde mirii se ndestulau ca s
porneasc bine csnicia lor. 10Viaa
oamenilor mergea dup rnduiala
ndtinat. 11Si se stia cnd se schimbau

anotimpurile, cnd soarele zbovea mai

mult pe cer si cnd ziua era egal cu
noaptea. 12Anul l mpreau n
dousprezece luni dup numele lor:
gerar, furar, mrisor, prier, florar,
ciresar, cuptor, gustar, rpciune,
brumrel, brumar si undrea.
CARTEA LEGII STRMOSESTI

121

n ceea ce nfptuiau, dacii ineau

13

seama de zne, zeiele neamului. 14Si la

srbtori anume le cinsteau pe zeie dup
cum se aflau. 15Unele erau tinere, precum
Floriile, Snzienele, Drgaicele si Ielele
care se artau de cum venea primvara
pn sosea vara. 16Apoi de la venirea
verii pn la venirea toamnei erau Maica
Domnului Zamolxe, Muma Caloianului
si Muma Pdurii. 17Iar de toamna pn la
venirea iernii erau zeiele mai btrne,
despre care se credea c mureau odat cu
mijirea iernii.
18Tot asa dacii i srbtoreau pe zeii
cei tineri, Dragobetele, Sntoader si
Sngiorz, pe cei mai maturi, Sntilie,
Snptru, Smedru, si pe cei btrni,
Mos Indrei, Mos Nicoar, Mos Ajun si
Mos Crciun.
19Si iarna, la timpul potrivit, copiii
umblau cu sorcova si le urau oamenilor
de bine. 20Cei, pn la sase ani, mergeau
la moase, de-i da de grind, n semn s
creasc mari. 21Si le puneau copiilor pe
cap un covrig mare cu o moned de aur
nfipt-n el si-i sltau de trei ori n sus.
22Si lumea petrecea cu moasele.
23n ajunul Bobotezii, n luna lui gerar,
se postea, iar la Boboteaz, preoii
dacilor umblau cu botezul ntru curia
sufletelor si dezghearea apelor. 24Fetele
luau fire de busuioc crescut la fereastr,
si le puneau noaptea sub streasina casei.

25Si

de cdea bruma pe ele era semn c

fata se mrita. 26A doua zi, dup
Boboteaz, se srbtorea Ziua lui Ion
ntemeietorul din dinastia mprailor Lui
Dumnezeu.
27n luna lui furar era Ziua Ursului.
28Se cinsteau mosii de iarn n amintirea
strmosilor. 29Apoi ineau srbtoarea
Dragobetelui, zeul cel tnr al dragostei,
fiul Dochiei.
30Primvara se ntorceau psrile
cltoare, ieseau mnjii, mieii si puii
psrilor. 31Si era obiceiul ca lumea s
mnnce dimineaa tare devreme ca s le
mearg din plin. 32De Sntoader lumea se
spla pe cap cu lesie cu iarb mare.
33Flcii ncurau caii si fetele dormeau
peste noapte cu iarb mare n cosie.
34n luna lui mrisor, de Ziua
Mrisorului, fetele primeau ca dar
mrisoare. 35n aceast lun era ultima
bab si se strngeau gunoaiele si li se
ddeau foc. 36Si mai era obiceiul c
primvara cnd tuna prima dat a ploaie,
lumea si ddea cu aur pe la frunte ca
semn de belsug si de berechet. 37Multe se
spuneau si despre Baba Dochia, Zeia
Mam, a crei zi era n prima zi din luna
lui mrisor. 38Si tot n luna lui mrisor
se srbtorea si Ziua Preoteselor Vestale,
tinere virgine. 39Si era si Smbra Oilor
sau Ziua Sarpelui, atunci cnd brbatul
casei aprindea Focul Viu n sob frecnd
ntre ele dou lemne uscate. 40De
Mcinici, ziua cnd murea Baba Dochia,
oamenii si aminteau de sufletele mosilor
si strmosilor si mncau colcei cu miere
si nuc.
41La Pasti, n luna lui mrisor, cnd
ziua era egal cu noaptea, srbtoarea
primverii, oamenii aprindeau lumina c
era ziua ridicrii la cer a sufletului

strbunului Zamolxe. 42Si petreceau cu

mese bogate, flcii plesneau seara din
bice si n puterea nopii strigau fetele
nemritate de Ziua Focului, de Alimori
cnd se dansa si se cnta n jurul focului.
Si cnd focul se mai domolea sreau
peste foc si strigau zeul nemuririi:
Alimore! Alimore! 43Apoi, dup cteva
zile era Ziua Cucului, Bunavestirea, cnd
CARTEA LEGII STRMOSESTI

122

ncepea cucul s cnte. 44nainte de a

auzi
primul cntec de cuci oamenii se
mbrcau curat, erau veseli si cu gnduri
bune.
45Si la Joimari, Joia-Mare a Pastilor,
se mprea poman pentru sufletele
strbunilor, mai ales linguri, strchini si
oale. 46Copiii umblau cu joimrica si
cereau ou. 47Si la Vinerea-Mare dacii
roseau ou si se trecea pe sub Crucea Lui
Zamolxe. 48De Pasti oamenii si spuneau
Zamolxe a nviat si li se rspundea
Adevrat a nviat. 49De Pasti se
ciocneau ou semn c oamenii rensteau
din oul cel mare al nceputurilor lumilor.
50La Florii, smbta, n luna lui prier,
copiii se duceau dup joarde de rchit,
iar duminica o duceau la templu sau la
vatra dacic unde preotul o binecuvnta.
51Apoi lumea se ncingea cu rchit ca s
nu-i doar salele.
52De Sngiorz, anul nou al ciobanilor,
n luna lui prier, se formau turmele si
ncepea pstoritul care dura pn la
Snmedru, Ziua Soroacelor, n luna lui
brumrel, cnd se fceau socotelile dup
nvoielile luate la Sngiorz.
53Si tot primvara n prima zi din luna
lui florar era ziua de arminden cnd
oamenii se splau pe fa cu roua

dimineii si-si puneau la pori ramuri

verzi de armindeni, iar tinerii le asezau la
porile fetelor iubite ca s le peeasc.
54La Rusalii, n luna lui ciresar, cnd
cobora duhul nelepciunii Lui Zamolxe,
peste neamul ntreg, erau mosii de var,
cea mai mare srbtoare a poporului.
55Atunci jucau cetele de clusari care-i
vindecau pe muli. 56Srbtoarea dura
cteva zile si se fceau trguri de mosi.
57Si n straie de srbtoare, oamenii,
mai ales femeile si copii, mergeau
dimineaa la cimitire unde sub lespezi
sttea cenusa strbunilor. 58C dacii si
ardeau morii. 59Atunci se mpreau
colacii, se ddeau de poman vase si
ustensile pentru gospodrie, acolo lng
crucile morilor care aveau pe ele fcut
Crucea Lui Zamolxe cu floarea vieii
ncrustat pe ea. 60Se rostea cu piosenie
numele celui ngropat si se spuneau
ntmplri din viaa omului acela. 61Si
asa ei ineau vie credina n strbunii
neamului care dormeau sub grui. 62Iar
strbunul Zamolxe i veghea din cerul
Su de purpur.
63n Ziua de Snziene, cnd era Ziua
Amuitului Cucului, n luna lui ciresar,
fetele adunau flori de snziene si fceau
din ele coronie rotunde pentru fete si
sub
form de cruce a Lui Zamolxe pentru
biei, si fceau si ap de dragoste si
jucau n hora Snzienelor. 64De Snptru,
n luna lui ciresar, se mpreau mere.
65Cnd era secet n luna lui cuptor
paparudele umblau din curte-n curte, iar
de Sntilie, se ddea poman porumb
fiert pentru sufletele strbunilor. 66Si
oamenii nu lucrau de Sntilie, la mijlocul
verii, cnd se fceau nedei.

n luna lui gustar era Srbtoarea

67

Muntelui, schimbarea la fa a
oamenilor, tot asa ca si pe vremea Lui
Zamolxe Arianul. 68Si muli se strngeau
pe munii cogaioni, munii sacri. 69Mii de
oameni urcau pe muntele cel mare al
carpilor, pe vrful Toca, de unde vedeau
umbra piramidei, pe locurile unde n
vechime triser uriasii. 70n acea zi
aprea uneori si Calea Cerului care arta
sufletului omenesc drumul spre
Dumnezeu.
71Mosii cei mari pzeau fulgerul si
deschideau poarta dintre var si toamn.
72Toamna ncepea cnd ziua era egal cu
CARTEA LEGII STRMOSESTI

123

noaptea. 73Si atunci era Ziua Crucii Lui

Zamolxe, sau Crstovul viilor cnd se
fcea culesul viilor n luna lui rpciune.
74Se credea c de Ziua Crucii se adunau
serpii pentru mperechere prin alunisuri.
75Apoi erau mosii de toamn, n luna
lui brumrel, nainte de Smedru,
Sumedru, cnd ncepea iarna pentru
pstori. 76Atunci se mpreau ofrande si
erau invocate spiritele strbunilor s
aduc spor si belsug n cas si sntate.
77Toamna, n luna lui brumar, era si
Ziua Lupului cnd dacii l srbtoreau pe
Marele Lup Alb, protectorul neamului.
78Si se aprindeau multe focuri sacre la
temple cinstind cutezana lupului si
nemurirea neamului.
79Si de Crciun, srbtoarea Lui
Zamolxe, n luna lui undrea, indrea, luna
lui Mos Indrei, copiii umblau cu
bolindeu si femeile coceau colaci,
crciunii, colindeii, pe care-i ddeau
cetelor de colindtori cu capra sau cu
urca, cu ursul, brezaia, cerbul sau cu
mosii. 80Se credea c atunci se

deschideau cerurile si cei curai cu inima

i puteau vedea pe zeii lumii de dincolo.
81Si se fceau daruri copiilor, asa cum era
obiceiul de pe vremea lui Crciun, tatl
Lui Zamolxe.
82Dup Srbtoarea Crciunului
urmau dousprezece zile si nopi de voie
bun cnd se credea c firea omului
renstea. 83Cetele de flci colindau cu
plugusorul si cu sorcova ntru nflorirea
vieii omenesti. 84Atunci se mergea cu
steaua n amintirea ngerilor veghetori,
cei venii din stele, prinii ttnilor,
uriasii neamului. 85Si se credea c asa se
rentemeia lumea din Dumnezeu Tatl si
Domnazna Mama Dumnezeea.
86Femeile tinere gteau cu plante de
leac. 87Si era obiceiul ca femeile s
poarte pe cap coronie din plante de leac,
brbaii le aveau la gt si puneau
coronie
si pe gtul animalelor si pe pori.
88Decusear brbaii lsau la templu
unelte de lucru si arme ca s fie
binecuvntate, iar femeile aduceau
ustensile de buctrie tot pentru
binecuvntri. 89Preoii si preotesele la
temple, mbrcai n strai alb, pregteau
vase n care ardea focul sacru dacic.
90Si cnd oamenii se adunau la
templu, preoimea primea ofrande plante
de leac, vase cu miere si fructe. Toi cei
prezeni primeau binecuvntri si asa se
schimbau luminosi la fa.
91Iar brbaii stteau separai de femei.
92Pe rnd ngenunchiau n faa focului
sacru brbaii n vrst, brbaii tineri,
femeile n vrst, femeile tinere si copiii.
93Si fceau promisiuni Lui Zamolxe cnd
brbaii spuneau: n numele Lui
Zamolxe vom fi si mai harnici si vom

apra hotarul mai bine. 94Iar femeile

ziceau: n numele Lui Zamolxe vom
avea grij de cas, de familie si de
animale. 95Apoi toi ieseau la focul
sacru de afar si fceau dou grupuri, cel
al brbailor si cel al femeilor. 96Cu toii
ridicau minile spre cer, fceau jurmini
apoi grupurile se uneau si se mbrisau.
97Si intrau n templu s continue
srbtoarea unde preoii si preotesele
stteau separat la masa lor. 98Urma
dansul fetelor care purtau pe cap stergare
albe, cu dungi rosii la capete. 99Pe
stergare se asezau pini. 100Apoi intrau
bieii mai mici care druiau un ban
fiecrui brbat rud si fetiele care
druiau la femeile rude un lucrusor fcut
de mnuele lor. 101Fetiele mpleteau
CARTEA LEGII STRMOSESTI

124

ghirlande de flori pe care le puneau pe

capul preoilor si preoteselor la alegerea
lor.
102Urma masa comun la care fete
tinere serveau mncruri alese. 103La
plecare, spre casele lor, oamenii luau o
mn de cenus din focul sacru s o
mprstie pe pmnturile lor ca s dea
rod bun. 104Spre diminea unii oameni
se ntorceau si preoimea i stropea cu
picturi din roua dimineii.
105Asa dacii urmau ritualuri si asa
intrau n curgerea armonioas a vieii n
ritmurile naturii si n cele ale corpului,
minii si sufletului omenesc. 106Si asa ei
se alturau tririi vieii omenesti n
lumin.
107Cnd se mergea la srbtori pe
munii sacri cogaioni se credea c munii
aceia sunt osia lumii si stlpi ai cerului.
108n inuturile carpilor era muntele
Raru, soarele care alung rul, iar n

munii din mijloc era chipul Lui Zamolxe

fcut din piatr de ctre Dumnezeu. 109Si
se credea c soarele era ochiul Lui
Dumnezeu si muli se nchinau la
rsritul soarelui cu semnul Lui
Zamolxe.
110La hore oamenii spuneau: Bate
hora din picioare s rsar iarsi soare,
bate hora tot pe loc s rsar busuioc.
111Asa ei chemau lumina s risipeasc
suprarea si ntunecimile sufletesti.
112Poporul zeilor s-a ntrit n frie de la
inim la inim. 113Si viaa omului, de la
botezul copilului pn la moartea
btrnului, era cuprins n legile vieii.
114Pruncii erau botezai n natur sau
la templu si li se ddeau nume cu care
prinii vroiau s-i predestineze, nume
stiute din mosi-strmosi. 115Iar acei
prini care doreau ca pruncii lor s fie
nscui din foc i treceau prin foc, pentru
Zamolxe, srind cu copiii n brae pe
deasupra focul sacru dacic. 116Zorile,
zeiele destinului, erau ntrebate despre
viaa ce va s vie a pruncului.
117Iar cstoria omului era legarea de
suflet a brbatului de femeie si a femeii
de brbat. 118Cstoria se fcea la focul
sacru unde cei doi si jurau credin cu
minile mpreunate deasupra focului.
119Si unii miri mai jurau si cu minile
puse pe trunchiul unui copac gros si
sntos, mai ales bradul. 120Era obiceiul
ca nainte de cstorie s se fac
purificarea corpurilor si a minii mirilor,
cnd ei se splau n ape limpezi si
priveau cerul nemrginit, lcas al
spiritului omenesc.
121La mplinirea vremii omului, atunci
cnd se pleca pe trmul cellalt se
fceau srbtori pentru cei adormii ntru
Domnul. 122Si dup ce i se ardea corpul

celui mort cenusa i se punea n urnele

funerare care erau ngropate fie n curile
caselor, fie n cimitire, unde stteau la un
loc cu urnele celor nrudii prin neam.
123Dar muli oameni lsau cu gur de
moarte ca cenusa trupurilor lor s fie
presrat pe glie, pe vi, prin pduri, pe
dealuri si peste muni sau ape, ca ei s fie
alturi de Dumnezeul din natur. 124Si
despre cei plecai la ceruri se credea c
sau
dus acolo doar pentru un timp, ca apoi
ei s vin napoi pe pmnt ntru
ntruparea sufletelor. 125Focuri ale
nemuririi erau aprinse pe locurile unde se
afla cenusa celor plecai pentru a-i chema
la ntrupare.
126Si muli se pregteau temeinic
nainte de plecarea lor din lume. 127Erau
btrni care, cu gndul la Dumnezeu, se
spovedeau la brad, pomul sacru al
Bendisei, si fceau o gaur la rdcina
CARTEA LEGII STRMOSESTI

125

copacului la care si spuneau tainele,

apoi
o astupau cu pmnt ca gndurile lor s
intre n seva bradului si s se
nfptuiasc
n viaa viitoare odat cu cresterea lui.
128Se puneau n genunchi cu faa spre
rsrit si spuneau rugciuni lsate din
mosi-strmosi. 129Iar cei care nu
ajungeau la temple aplecau vrfurile la
brazi si fceau templu din ei si aduceau
muguri de salc si ap vie de izvor si o
beau. 130Si-si pregteau astfel drumul
ctre lumina din lumea de dincolo.
131Multe alte obiceiuri, datini si
srbtori ineau oamenii poporului zeilor
ntru nemurirea lor. 132Li se dusese
vestea n toat lumea c erau oamenii
luminii, iar cavalerii zamolxieni

cutreierau lumea si duceau cu ei lumina

poporului zeilor si o ddeau bucurosi si
altor neamuri.
133Odat, niste preoi decenei, au mers
n muni la Simin, Marele Preot de
atunci. 134Acolo au aflat c undeva pe
munii cei nali ai carpilor de la rsrit
se gseau oameni care nc mai vorbeau
n graiul strmosesc de pe vremea lui
Zamolxe. 135Iar Marele Preot s-a sftuit
cu ei si au hotrt s mearg la acei
oameni s-i cunoasc.
136Condusi de cluze, sapte preoi
decenei si nsusi Marele Preot Simin,
care era n puteri, au ajuns acolo. 137Si
mare le-a fost mirarea cnd au gsit sate
ntregi si oameni care triau dup legile
cele vechi ale Lui Zamolxe si aveau
preoi pe msura lor. 138Iar graiul le era
vechi de cnd lumea si ei l numeau
prisca. 139Atunci preoii decenei au stat
cu ei la sfat ca s-i asculte pe acei
oameni ai munilor cum griau si mare
le-a fost uimirea ce au auzit.
140Si Arian, unul dintre preoii lor, a
spus: Dapi noi sntem aci n mun d
cndi lumia lumie. 141S obiceaiurile
nostre snt p msur. 142Amu istim
multie dn vreamurile ddmult cnd p
pmnt domnia Ler mprat. 143S d
cnd Domniezu mbla p pmnt cu
omini. 144S pstrm d la mosistrmosi
graiul lor c ase vorbiau ei s ase o
vorbitu s strbunul Zamolxe, zul
nostru. 145S multi s povestiesc dspre
acei omini dn vechimi.
146S ne spui si nou despre acele
legende l-a rugat Simin, Marele Preot.
147Si Arian a continuat: Api amu,
dmult, tari dmult, p timpu cnd
Zamolxe nc nu s nscus irau prin
Lui, ttnele Crciun Arheu s mumsa

Vetra. 148S Crciun o rugatu p Zoda, o

prioteas datunci, s chemi ia la focul
viu s s ntrupezi un suflit mari. 149S
Crciun o stiutu dspre Zamolxe cel
Btrnu, Mosu cel dntre uriesi. 150Ase
so nscutu Zamolxe dn spia d suflit a
lu Ler mprat. 151S api Zamolxe o
agiunsu preot al Lu Domniezu, zul cel
mari cari hlduiesti p vrfurile
munlor s cari s mai cheam s
Omniezu. 152 n dimineaa ceia, cnd
mumsa lo nscutu p Zamolxe, tocmai
rsria soarili. 153S tatl Lui, cari s
numia Crciun, Lonchinatu p Zamolxe
Lu Domniezu. 154S d mic copchil,
Zamolxe ira tari sprinten la minti s
ttnele Crciun istia c va agiunge om
mari s nleptu n neamul rumnilor.
155Api ase a s fostu, c Zamolxe o
cutreiratu pn lumie so dprinsu tt ce
ira mai bun d la omini undi so dusu.
156Cnd sontorsu acas Zamolxe o datu
lumina Lu Domniezu neamului s o
fcutu o cas mari undi s adunau cei
nlep s acolo mul omini onvatu
ce e bini pntru al s or fostu fcu
acolo mul preo s priotese. 157S ase
sor dprinsu rumnii cu hrnicia s
CARTEA LEGII STRMOSESTI

126

cinstea, cu vitejia s viaa cea bun

omineasc. 158Api Zamolxe o fcutu
lejile dup cari tot neamul so adpatu cu
ap vie pntru suflit. S ase lumina s
ceriul dn inema omului sor nmultu
n vac d vac. Iaste advru.
159Toi cei de fa s-au minunat auzind
vorbele preotului Arian si se gndeau cu
credin c n acel grai vorbise si
strbunul Zamolxe.
160n alt zi stenii le povesteau celor
venii legendele vechi de cnd lumea
despre Ler mprat si despre regii nestiui

ai lumii.
CAPITOLUL 7
Dacii si galii cheam Spiritul Lui
Zamolxe s lumineze lumea. Profeia
revenirii Lui Zamolxe.
1

Si vznd dacii ct lumin a Lui

Dumnezeu se afla n neamul lor, se

gndeau cu mil de oameni ca ea s fie
dat ntregii lumi. 2Dar asteptau un semn
ceresc ca asa s stie cnd s cheme
Spiritul Lui Zamolxe.
3Triburile tracilor si galilor de la sud
de fluviul Istru continuau s se
rzboiasc ntre ele. 4Si unii gali au fost
forai s treac fluviul Istru la daci.
5Muli ani au trecut si galii s-au
amestecat cu dacii si au format un singur
neam, tot asa cum fuseser n vremurile
de demult. 6Asa galii au cunoscut si ei
lumina nvturilor Lui Zamolxe, iar cei
cu har, dintre ei, au fost iniiai n preoie.
7Si au cugetat dacii si galii c ar fi
bine s dea nvturile nemuririi ntregii
lumi. 8Atunci un sobor, de preoi si
preotese, s-a adunat la Sarmisegetuza.
9Acolo au ales doisprezece dintre ei, sase
brbai si sase femei, s mearg pe vrful
muntelui, acolo unde Zamolxe fusese
incinerat, deasupra pesterii de la
Apolovraci. 10Si pe culmea acelui munte
au aprins focul nemuririi dacice. 11Si
vreme de sapte ani l-au inut nestins
chemnd Spiritul Lui Zamolxe. 12Sute si
sute de preoi si preotese au fcut cu
rndul veghind focul sacru dacic. 13Si asa
prin invocaii si rugciuni, preoimea a
trimis la Dumnezeu dorina neamului
dacilor ca Spiritul Lui Zamolxe s revin
n lume.
14Iar cnd timpul chemrilor lor s-a
ncheiat, a venit acolo Simin, care era

atunci Marele Preot, mpreun cu nevasta

sa Andra preoteasa. 15Si Marele Preot,
vestitor de vreme, a prorocit de fa cu
toat mulimea, astfel: 16Va veni un
timp cnd Domnul Dumnezeu va trimite
pe pmnt spiritul unui om care va
schimba lumea. 17Pmntul, apa si focul
l vor ajuta. 18El va fi Fiul Lui Omnezeu
Cel care locuieste pe vrfurile nalte ale
munilor sacri, cogaionii. 19Si El va fi
Fiul Omului si Iisus se va numi. 20Cu
puterea de sus El va fi lumina neamurilor
si pruncul Domnului. 21Si Iisus va
propovdui Iubirea si Legile pe care noi
dacii le stim de la strbunul Zamolxe.
22Iar lumea l va cunoaste cu numele
DOMNUL E CU NOI, cci prin El
Domnul cel Mare va fi printre noi si Iisus
va avea Duhul Lui Dumnezeu. 23Iar
prinii Lui vor fi o mam din neamul
galilor si un tat din neamul tracilor.
24Toi s-au minunat ascultnd cu luare
aminte vorbele Marelui Preot Simin care
a mai zis: 25Si mai aflai c pruncul ce
va veni este sperana lumii s nu piar
din cauza rutilor oamenilor si
strmbtii vieilor lor. 26Vor fi rtciri
si mult suferin pn cnd, dup mult
timp, oamenii vor nelege nelepciunea
CARTEA LEGII STRMOSESTI

127

Trimisului Lui Dumnezeu, ntruparea Lui

Zamolxe. 27Si cu El Domnul va fi cu noi.
28C Domnul Cel Preanaltul, Domnul
nelepciunii, Domnul Zu, totuna este
cu
Dumnezu sau Omnezu al strbunilor
nostri, Zul Cel Mare al munilor celor
aproape de cer. 29Iar dup ntruparea Lui
Zamolxe va veni un timp cnd se va
ntrupa si Cavalerul trac care se va numi
Decebal.
30Si la acel timp se stia c unii din

galii scordisci, tritori n Tracia,

trecuser apa n Asia Mic unde
ntemeiaser statul Galaia. 31Apoi, la o
vreme unii dintre urmasii acestor gali au
cobort mai ctre sud ajungnd pe
locurile vecine cu cele ale iudeilor. 32Si
acele pmnturi, unde galii s-au asezat,
s-au numit Galileea dup numele
neamului galilor.
33Au trecut anii si Simin, Marele
Preot, care-l cunoscuse pe Deceneu,
ajunsese foarte btrn si era gata s
treac marea preoie lui Cerion. 34Asa la
Sarmisegetuza au fost chemai preoi si
preotese din toate pmnturile tracilor.
35Era Ziua de Snziene cnd Marele
Preot Simin le-a vorbit tuturor astfel:
Bun sosit popor de la izvor! 36De-acum
vremea s-a scurtat si mult timp nu mai
este pn cnd va sosi pe lume zeul
Zamolxe ntrupat n om. 37Si v spun s
luai aminte de-a pururea c noi avem
sapte oameni, ca modele de urmat, iar ei
sunt stpnii a sapte ceruri. 38Primul
dintre ei este zeul Zamolxe, strbunul
care ne-a artat calea nemuririi. 39Al
doilea model este zeea Bendisa, soaa
Lui Zamolxe, Zna Znelor; ea este calea
bucuriei vieii. 40Al treilea model este
Marele Lup Alb, omul curajului, dar si al
pcii; el este si va fi n veac de veac
pzitorul neamului nostru. 41Al patrulea
model este Iisus, cel ce va s vie ca
ntrupare a Lui Zamolxe; Iisus va fi omul
cii iubirii de oameni, ncununarea iubirii
Lui Dumnezeu. 42Al cincilea model este
Cavalerul trac cel care ne arat calea
virtuii, demnitatea, justiia cum spunem
noi dacii. 43Iar al saselea model este
printele Deceneu, om al nelepciunii si
al judecii celei drepte. 44Si modelul cel
mai nalt l aflm n Dumnezeu si

Domnazn, care sunt una. 45Calea Lor

ndumnezeieste omul, dndu-i tezvie
sufletului, care n om este ca diamantul
care se slefuieste nencetat.
46Si de la acel timp nainte dacii triau
n sperana c strbunul Zamolxe va veni
cndva printre ei. 47Preoii si preotesele
tuturor tracilor l chemau adesea pe
Zamolxe la focul nemuririi dacice si
ridicaser deja altare Lui Iisus, desi El
nc nu se nscuse.
48Domnul Dumnezeu si Dumnezeea
se aflau n cerul Lor de purpur n Focul
Viu si n lumina cristalin si stiau toate
cele care vor urma.

128

CARTEA IUBIRII DE OAMENI

sau
CALEA LUI IISUS FIUL DACIEI
sau
EVANGHELIA DACILOR
CAPITOLUL 1
Dumnezeu n cerul de purpur. Despre
Pandera din Tracia. Cultul strbunilor
tracilor. Pandera n Galileea. Fecioara
Maria.
1

Dumnezeu, Tat si Mam, se afla n

limpezimea luminii n cerul de purpur.

2Si Domnul i-a chemat la El pe ngerii
cei mari, pe Osiris si pe Isis, soia Lui, si
pe Horus, fiul Lor, si pe Melchisedec, si
pe Zaratustra, si pe Zamolxe cu soia Lui
Bendisa, si pe alii. 3Si se gndise
Domnul s mai limpezeasc apele printre
oameni. 4Si Le-a vorbit ngerilor: Este
vremea s le mai amintim oamenilor ce
este iubirea. 5Doar ei asa se apropie mai
mult de lumina Noastr. 6Voi stii ce
avei de fcut. 7Atunci cnd duhurile
voastre ngeresti coboar pe pmnt, sunt
si Eu cu Voi n duh.

Apoi Domnul S-a dus n partea cea

palid a cerurilor unde erau sufletele cu

lumin palid, si chiar si fr lumin. 9Si
le-a spus lor: Este vremea s le mai
amintim oamenilor ce nu este iubirea.
10Voi stii ce avei de fcut.
11Si Domnul s-a ntors n limpezimea
luminii n cerul de purpur s priveasc
cele ce vor urma.
12Era vremea mpratului roman
Octavianus Augustus, nepotul lui Iulius
Cezar. 13Tiberius, fiul adoptiv al lui
Augustus, anexase regiunile din Balcani.
14Romanii erau puternicii zilei si stpnii
unui vast imperiu.
15Tracia, pmntul aflat la nord de
Grecia, intrase de mai mult timp n sfera
de influen a Romei, dar nu era
provincie roman. 16Locuitorii Traciei
cunosteau si cultura elen, muli dintre ei
vorbeau si limba greac.
17Clanul Cogaion, aflat n aria
Munilor Haemus, era binecunoscut n
toat Tracia. 18Din clanul Cogaion fcea
parte si Tcu Pandera, pstor de munte si
om cucernic n credina Lui Zamolxe.
19Tcu l crescuse pe fiul su Tiberiu
Iuliu n spiritul iubirii Lui Dumnezeu.
20Familia lor urma cu strjnicie
Decalogul Lui Zamolxe, Legile Lui
Zamolxe si toate nvturile mostenite
din mosi-strmosi.
21La maturitate Tiberiu Iuliu Pandera,
cruia cei cunoscui i spuneau de obicei
Iuliu, era un brbat voinic care mnuia
cu mare ndemnare arcul si lancea, fiind
nentrecut n luptele cu sabia si scutul.
22ntr-o zi Iuliu i-a spus tatlui su
Tcu: Vreau s m angajez n armata
roman.

Tatl i-a rspuns: Ai aproape

23

optsprezece ani, esti brbat n toat firea.

S mergi sntos biete. Sunt ncredinat
c te vei ntoarce teafr. 24Un singur
lucru i cer cu strjnicie nu uita
niciodat Decalogul Lui Zamolxe si
pstreaz legile strbunilor nostri! 25Si
asa Dumniezu si Zamolxe vor fi mereu
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

129

cu tine ca s te apere si s te
binecuvnteze.
26Voi face precum mi spui, si-a
asigurat Iuliu tatl.
27Cu o sear nainte de ziua plecrii
lui Iuliu, familia si prietenii au aprins
Rugul Lui Zamolxe, ajutai de un preot
deceneu. 28Si s-au rugat cu Rugciunea
Domneasc: Tatl Nostru Dumnezeu,
Mama Noastr Domnazna, 29Voi care
trii n lumin, nelepi suntei n cer si
pe pmnt. 30Astept darul nlrii
Voastre n mine. 31Vreau s primesc
harul Vostru n fiecare zi. 32Lumina
Voastr s-mi fie ca pinea de zi cu zi.
S-mi dea nelepciune sufletului care
smi
lumineze cu putere viaa. 33Tat
Dumnezeu si Mam Domnazn roguV
s-mi dai binecuvntarea Voastr cu
lumin s pot tri n nelepciune,
mulumire si har 34si focul din inimile
voastre s fie si n inima mea. 35Asa s
fie, asa s fie, asa s fie, zu.
36Cnd a sosit la Atena, unde vroia s
se nroleze n armat, Tiberiu Iuliu
Pandera a luat legtura cu garnizoana
roman de acolo. 37Comandantul ei a
aflat astfel c tnrul trac dorea s
slujeasc n armata roman. L-a privit pe
Pandera din cap pn-n picioare si a

constatat aptitudinile lui fizice deosebite.

38Si comandantul i-a spus: Te trimit
la instructaj, apoi te angajm soldat
roman. 39Si i vom zice Pandera, c
avem destui soldai cu numele Tiberius si
Iulius. 40Comandantul i-a scris lui
Pandera o trimitere ctre scoala de
instructaj si Pandera a mers acolo nsoit
de un soldat roman.
41Cnd a sosit la cmpul de instrucie,
al cohortei romane, Pandera a ntlnit si
ali recrui venii din multe inuturi ale
imperiului roman. 42Si muli l credeau
grec pentru c Pandera vorbea limba
greac foarte bine. 43Treptat Pandera a
observat c limba latin a romanilor se
apropia mult de limba lui matern, traca.
44Dup instructajul de trei luni
Pandera a revenit la Atena unde a fost
angajat soldat roman cu smbrie pe o
perioad de douzeci si cinci de ani.
45Dar curnd a fost transferat de la Atena
la o garnizoan roman din orasul Sidon,
n Fenicia, unde Pandera a rmas un
timp. 46Acolo a nvat repede limba
fenician care i va folosi n Iudeea, cci
se asemna cu cea aramaic.
47Dar, cunoscndu-i-se aptitudinile de
arcas, Pandera a fost trimis la Ierusalim,
la cohorta Sagittariorum, alturi de un
grup de soldai din Fenicia, ca s
slujeasc n Iudeea.
48Cnd Pandera a sosit la Ierusalim,
toi l-au crezut c era fenician. 49Si a
primit sarcini de lucru n localitatea
Nazaret din Galileea mpreun cu doi
soldai cu care venise din Fenicia.
50Pandera trebuia s pzeasc casa unui
aristocrat, de origine greac, pe nume
Filias. Aristocratul si familia lui se
temeau de iudei c ei i sprijineau pe

romani.
51Si Domnul se afla n limpezimea
luminii n cerul de purpur si privea la
oameni.
52La acel timp, n Nazaret, tria Maria,
o fecioar de saisprezece ani care locuia
peste drum de casa aristocratului Filias.
53Aproape n fiecare diminea Maria l
vedea pe Pandera n grdin cnd el se
ruga la zeii lui. 54Si Maria se gndea:
Trebuie s fie un om bun dac face asta.
Asa un so as vrea si eu s-mi trimit
Domnul. 55Dar prinii mei m-au logodit
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

130

cu Iosif. Si eu nu vreau s-i fiu soie.

56Doamne, nu stiu cum s scap de asta!
Nu vd nici o posibilitate.
57Si Mariei i-a ncolit n minte un
gnd al speranei: Ce-ar fi ca ntr-o zi
s-l cunosc pe acest om? Poate c m
poate ajuta cu ceva? Este din armata
roman si ei au mare putere aici la noi.
Poate c-l va ndupleca pe logodnicul
meu Iosif s renune la mine?
58A doua zi Maria l-a vzut iarsi pe
Pandera cnd si fcea rugciunile de
diminea. 59Si dup ce el a terminat, fata
s-a mbrcat ntr-o rochie alb
feciorelnic. 60Ea i stia deja obiceiul lui
Pandera c, n scurt timp dup rugciune,
el va pleca de acas.
61Maria era hotrt s atrag cumva
atenia omului care o impresiona asa de
mult. Si si-a pus un vl pe cap si pe fa,
si a iesit la poarta casei.
62Nu a trecut mult timp si Pandera si-a
fcut apariia n curtea palatului
aristocratului Filias. Trebuia s mearg
cu treburi la comandamentul garnizoanei
romane din Nazaret.

Cnd Pandera a iesit pe poart a

63

observat-o pe fecioara, care prea c

asteapt pe cineva. 64El stia prea bine c
va trece linistit pe lng ea si nu-i va
putea vede faa. 65Asa era obiceiul la
iudei, dar el ar fi fost curios s vad ce se
ascunde sub acel vl.
66Cnd Pandera s-a apropiat de fat, el
era hotrt s-si continue drumul, dar
mare i-a fost surpriza cnd ea si-a
descoperit faa si i-a zmbit. 67Tnrul a
crezut c fata a fcut aceasta ctre cineva
care venea n urma lui, dar privind napoi
a constatat c nu era nimeni.
68Si si-a zis Pandera n gnd: Mie mia
zmbit. Este o fat frumoas, si chiar
mi place foarte mult de ea. Este iudee,
iar eu sunt soldat roman, si mai am mult
timp pn s fiu lsat la vatr.
69Si tot drumul, pn a ajuns la
garnizoan, Pandera s-a tot gndit la
evenimentul dimineii: Fetei i place de
mine. Altfel de ce mi-ar fi artat chipul?
70Mai trziu, cnd Pandera a revenit la
casa aristocratului Filias, el si-a reluat
preocuprile obisnuite. 71Aproape c-si
scosese din minte cele ntmplate
dimineaa, creznd n neputina unei
legturi ntre el si fecioara vzut.
72n schimb Maria a fost toat ziua
gnditoare la ntlnirea ei cu soldatul
roman. 73Si-si spunea: Este un brbat
frumos. Si mai presus de toate este un
om cucernic. L-am vzut mereu cum se
nchin la zeii lui. Oare cine or fi ei?
Mine diminea voi iesi din nou la
poart s m vad.
74A doua zi Maria l-a privit din nou pe
Pandera cnd si fcea rugciunile la zeii
lui. 75Stia c el va pleca curnd de acas
si ea ar fi vrut s dea iar ochii cu el. 76Si

fata s-a mbrcat cu aceeasi rochie alb,

si-a pus vlul pe cap si pe fa, si a iesit
la poart.
77Cnd Pandera a revzut-o pe Maria
era tare ncntat. Si cnd s-a apropiat mai
mult de ea, Maria si-a dat la o parte vlul
de pe fa, ca el s-i poat vedea iarsi
chipul. 78Tnrul s-a oprit si a salutat-o
pe Maria n limba greac, si ea i-a
rspuns cu un zmbet si l-a privit adnc
n ochi, dup care a fugit repede n cas.
79Dup rezolvarea treburilor prin
localitate, Pandera s-a ntors acas. 80Ar
fi vrut s stie mai multe despre fat. Si a
aflat c o chema Maria, c locuia la rude
si c prinii ei au decedat. 81I s-a mai
spus c Maria era logodit cu un om din
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

131

localitate, un iudeu din casa lui David pe

nume Iosif, un brbat mult mai n vrst
dect Maria.
82Pandera si spunea: Nu stiu ce s
mai cred? Fata asta trebuie s se
cstoreasc cu un iudeu, dar i place de
mine, un trac din armata roman. Trebuie
s aflu chiar de la ea ce doreste.
83Si n zilele urmtoare Pandera i-a
cunoscut pe Iesua si pe Rut, rudele la
care locuia Maria. Brbatul, Iesua, era
fratele Anei, mama Mariei.
84ntr-o sear Pandera a fost invitat la
ei la cin si Iesua a aflat despre originea
trac a lui Pandera. 85Iesua i-a spus: Noi
credeam c toi soldaii care pzesc casa
aristocratului Filias suntei fenicieni. Dar
vd c domnia ta esti din alt neam.
86Si n timp ce mncau, Iesua i-a spus
lui Pandera ntreaga poveste despre
logodna Mariei cu Iosif: 87Ioachim, tatl
Mariei, si soia lui Ana, sora mea, au

murit. Ioachim si Ana au logodit-o de

mic pe Maria cu Iosif. 88Cum este
obiceiul la noi iudeii, Iosif i-a pltit
tatlui fetei o mare sum de bani. 89Dar
cnd Maria s-a fcut mai mare ne-a spus
c nu-i place deloc de Iosif. 90Ce putem
oare s mai facem noi acum? Banii nu-i
avem ca s-i dm napoi lui Iosif, care
desigur c va cere si dobnd. 91Si el nea
spus c este timpul s i-o trimitem pe
Maria s-i fie soie, c ea are deja
saisprezece ani, iar el patruzeci si doi de
ani.
92Pandera a ascultat tcut cele spuse
de Iesua si nu stia ce soluie s-i dea. 93Si
Iesua i-a mai zis: Noi ne-am gndit
domnule Pandera c dumneata ne poi
ajuta cumva. Esti un om cu putere, faci
parte din armata roman. Poate c-l
ndupleci pe Iosif s renune la logodna
lui cu Maria?
94Dar Pandera le-a zis: Lucrul acesta
este greu de fcut. Desi noi romanii
suntem stpni aici, nu prea ne bgm n
treburi atunci cnd este vorba despre
obiceiurile voastre religioase. O s vd
ce pot face.
95n zilele urmtoare Pandera l-a
cunoscut pe Iosif, care i-a spus si el
despre legmntul logodnei dintre el si
Maria: 96Tatl Mariei, Ioachim, care a
murit de mult, mi-a promis-o pe fat de
cnd ea era o copil. Atunci i-am pltit o
avere si m-am logodit cu ea. Cu
siguran
c ntr-o zi Maria va veni s stea cu
mine.
97Si Pandera a aflat de la Iosif c era
tare bucuros c ntr-o zi Maria va trebui
s vin s stea cu el.
98Lui Pandera, Iosif i-a prut un om de

treab. Si Pandera a neles c nu poate

interveni cu nimic ca s schimbe
lucrurile.
99Dup ntlnirea lui cu Iosif, Pandera
a mers acas si mai trziu a vizitat
familia Mariei si le-a povestit despre
toate cele vorbite de el cu Iosif.
100Apoi Iesua a zis: Doamne ferestene!
Ne gsim ntr-o situaie disperat,
domnule Pandera. 101Sub nici o form nu
o putem trimite pe Maria s stea cu Iosif,
mpotriva voinei ei.
102n dimineile care au urmat, Maria a
iesit de multe ori la poarta casei s
schimbe cteva vorbe cu Pandera, care
simea c ine la ea. 103Si din cnd n
cnd familia Mariei l-a mai invitat pe
Pandera la ei acas si au devenit prieteni
buni.
104n limpezimea luminii, n cerul de
purpur, Domnul Dumnezeu privea la ce
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

132

fac oamenii pe pmnt. Si era bucuros

cnd i vedea mpreun pe Maria si
Pandera.
CAPITOLUL 2
Elisabeta si preotul Zaharia. ngerul
Domnului i se arat lui Zaharia. Visul
Elisabetei. Maria rmne nsrcinat.
Maria si Iosif. Nasterea lui Ioan
Boteztorul.
1

n inutul muntos, ntr-o localitate

aflat n aria tribului lui Iuda, locuia

Elisabeta, al crui tat era frate cu
Ioachim, tatl Mariei. 2Elisabeta era
cstorit cu preotul Zaharia, care era din
ceata preoeasc a lui Abia. 3Elisabeta
descindea si ea din Aaron, ntemeietorul
tagmei preoesti a lui Israel. 4Ei nu aveau
copii, Elisabetei i cam trecuse timpul
zmislirii.

Oameni drepi naintea Domnului,

Elisabeta si preotul Zaharia umblau fr

prihan n toate poruncile si rnduielile
Domnului, si se tot rugau ca El s le deie
un copil.
6ntr-una din zile preotul Zaharia
slujea la templu mpreun cu ali preoi.
7Mulimea sttea afar rugndu-se. 8Vine
rndul lui Zaharia s intre n templu si s
tmieze. 9Si Gavriil, ngerul, cel ce st
n faa Domnului, i s-a artat stnd de-a
dreapta altarului tmierii. 10Cnd l-a
vzut pe Gavriil, Zaharia s-a tulburat tare
si i-a fost fric.
11Dar ngerul i-a grit: Nu te teme,
Zaharia, fiindc rugciunea i-a fost
ascultat si Elisabeta, femeia ta, i va
naste un fiu si-i vei pune numele Ioan.
12De nasterea lui te vei bucura c mare
va
fi el naintea Domnului. 13Nici vin si nici
butur tare nu va bea cci el se va
umple de Duhul Sfnt nc din pntecele
mamei sale. 14El va avea puterea si duhul
lui Ilie care coboar din cer ca s
pregteasc poporul pentru venirea Lui
Mesia. 15Eu ngerul Gavriil sunt trimis s
griesc ctre tine si s-i binevestesc
acestea.
16Cnd Zaharia a iesit din templu era
tare tulburat si le fcea semne oamenilor
c nu putea s vorbeasc. 17Iar ei au
neles c ceva deosebit i s-a ntmplat
lui Zaharia pe cnd era acolo la altar.
18Dup dou sptmni de zile, de
slujit la templu, Zaharia a mers acas si a
povestit nevestei sale Elisabeta toate cte
i s-au ntmplat, 19si a aflat c Elisabeta
era gravid n luna a sasea, c ea i
tinuise aceasta.
20Chiar n noaptea aceea Elisabeta a

visat-o pe Maria. Se fcea c fecioara era

ntruchiparea zeiei egiptene Isis, avea
trei luceferi pe piept si umeri, era
nsrcinat si trebuia s-L nasc pe
salvatorul neamului iudeilor, pe Mesia.
21Dimineaa Elisabeta i-a spus visul ei lui
Zaharia. 22Si Zaharia i-a zis Elisabetei:
Dac Mariei i s-a dat de la Domnul
nostru Adonai ca s-L nasc pe Mesia,
nu ncape ndoial c pruncul nostru este
trimis de Domnul s-I deschid calea.
23O s trimit degrab pe cineva s-o aduc
aici pe Maria.
24Preotul Zaharia a vorbit cu o rud
de-a lui s mearg la Nazaret si omul s-a
dus. Si ajungnd la casa lui Iesua si Rut,
el le-a zis: Preotul Zaharia de la munte,
vrea s o aduc la ei pe Maria, ruda
Elisabetei, nevasta lui.
25Atunci Iesua i-a spus: Bine. Maria
va pleca cu tine. Si noi ne gndeam s o
trimitem la Elisabeta, dar iat c mna
Domnului ne-a luat-o nainte.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

133

Cnd Maria a ajuns la Elisabeta si

26

Zaharia, ei au primit-o cu mare bucurie.

27Si Maria a aflat c Elisabeta era
nsrcinat n luna a sasea si le-a povestit
rudelor ei de-a fir a pr toate cte i s-au
ntmplat cu Iosif, logodnicul ei, pe care
nu dorea s-l ia de brbat.
28Atunci Elisabeta i-a spus Mariei
despre cele petrecute la templu cu
Zaharia si despre visul ei: 29Brbatul
meu Zaharia era la templu si tmia cnd
a primit nstiinare de la ngerul Gavriil
c eu voi naste un biat care va avea
duhul lui Ilie. Pruncul nostru va fi profet
al Celui-Preanalt, al lui Mesia. 30Iar eu
am visat c tu-L vei naste pe izbvitorul
neamului nostru, pe Mesia, si c tu esti

ntruparea pe pmnt a zeiei egiptene

Isis, Cea pe care neamul nostru o venera
pe cnd poporul lui Israel se afla n
Egipt.
31Maria a fost tulburat de ce a auzit
de la Elisabeta, si le-a rspuns: Cum s
nasc eu un prunc de vreme ce nu stiu de
brbat? Iar de Iosif nici nu vreau s aud.
Mine merg napoi acas.
32Si a doua zi Maria a plecat la
Nazaret. 33Pe drum se gndea: Cum sL nasc eu pe Mesia? Doamne
lumineazm!
34Cnd Maria a ajuns acas, Iesua si
Rut au fost mirai c ea s-a ntors asa
curnd.
35Si au ntrebat-o ce s-a ntmplat.
Atunci Maria le-a zis: Elisabeta si
Zaharia au primit nstiinare de la
Domnul c eu l voi naste pe Mesia.
36Elisabeta este deja nsrcinat si ea va
naste un prunc care va avea duhul lui
Ilie, cel care trebuie s coboare din cer ca
s deschid calea pentru venirea Lui
Mesia. 37Si m ntreb, si m frmnt, si
nu gsesc rspuns. Cum pot eu s-L nasc
pe Mesia dac nu stiu de brbat?
38Iesua si Rut au czut pe gnduri si
nu stiau ce s zic. 39Apoi Iesua le-a
spus: Iat cum cred eu: Mesia nu se
poate naste dect dintr-un brbat si o
femeie care se iubesc din suflet. 40Iar tu
Marie, dac nu-l iubesti pe Iosif,
logodnicul tu, cum ai putea tu oare s-L
nasti pe Mesia?
41Dar Rut, care era mai tcut de felul
ei, le-a zis: Bine, bine. S aflm atunci
pe cine iubeste Maria. C ea trebuie s
iubeasc pe cineva, c nu degeaba i s-a
prezis c-L va naste pe Mesia. 42Si atunci
Maria va sti si de brbat, c altfel nu se

poate s se nasc un prunc. 43Ia s ne

spui Maria, pe cine iubesti tu?
44Atunci Maria si-a luat inima n dini
si le-a mrturisit: Domnul mi este
martor si stie c dac este s aleg pe un
om dup inima mea acela este Pandera,
soldatul roman pe care voi l stii.
45Iesua si Rut n-au fost surprinsi de
spovedania Mariei. 46Dar Iesua le-a zis:
Asta nu se poate. Mai nti c Iosif
trebuie s renune la logodna lui cu
Maria, ca apoi ea s se logodeasc cu
Pandera. 47Dar, zic si eu asa. Si
mrturisesc c-mi este greu s spun ce ar
fi mai bine s fac Maria. 48Va trebui
musai s ne sftuim cu preotul Zaharia si
cu Elisabeta.
49Si a doua zi Iesua, Rut si Maria au
plecat la munte la Elisabeta si Zaharia ca
s le cear sfat.
50Dup ce toi au ascultat toate cele
spuse de Iesua, preotul Zaharia le-a spus
tuturor: Nici pomeneal ca Maria s se
logodeasc cu Pandera. C dup Legea
noastr, ea este deja logodit cu Iosif. Si
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

134

precum stii Iosif nu vrea n ruptul

capului s rup logodna lor.
51Atunci Elisabeta le-a fcut cunoscut
ce credea si ea: S lum aminte c acest
tnr, pe nume Pandera, nu este din
neamul nostru. El se roag la ali zei
dect cei ai nostri. Tracii si au Legea lor
precum noi o avem pe a noastr.
52Dar Maria, care nu spusese nimic
pn atunci, le-a zis: L-am vzut de
multe ori cum se roag la zeii lui si cred
cu toat inima c el este un om bun. Ce
deosebire s fie oare ntre zeii lui
Pandera si cei ai nostri?

ns Zaharia era nenduplecat: Nici

53

vorb s amestecm zeii lor cu cei ai

nostri! C asa ne-au spus si Moise si
patriarhii. 54Oricum orice cstorie dintre
o femeie iudee si un neiudeu nu este
valabil dup Legea noastr, chiar dac
este bun dup Legea acelui om cu care
femeia se mrit.
55Si Elisabeta le-a mai spus si ea: Hai
s vorbim atunci cu Pandera si s aflm
despre zeii lui si ce crede si el despre
toate cele ce am vorbit noi.
56A doua zi toi au mers la Nazaret.
57Si Pandera a fost invitat seara la casa
lui Iesua si Rut. 58Asa Elisabeta si
Zaharia l-au vzut pe Pandera pentru
prima oar.
59Si tot vorbind ei ntre ei, Zaharia a
aflat multe despre zeii si znele la care se
nchina Pandera. 60Si preotul Zaharia i-a
povestit lui Pandera de-a fir a pr toate
cte se stia despre venirea Lui Mesia si
faptul c El va fi nscut ca prunc al
Mariei.
61Apoi preotul Zaharia l-a ntrebat pe
Pandera: Am vrea s stim si noi
domnule Pandera cum are loc cstoria
la voi tracii?
62Si Pandera le-a povestit cum
decurge ritualul cstoriei la traci. 63La
sfrsit, doar n cteva cuvinte, le-a spus
si concluzia: Prin urmare, cstoria la
traci se face ntre un brbat si o femeie
care se iubesc. 64Si ei folosesc
Jurmntul Iubirii Sacre pe care noi l
urmm din vremurile vechi, de pe timpul
Zeului Zamolxe.
65Atunci Iesua, stiind ct de mult
Maria l iubeste pe Pandera, s-a hotrt
s lmureasc lucrurile: Iat ce credem
noi, domnule Pandera. Maria nu poate s

zmisleasc pe Mesia dect cu domnia

ta, pentru c esti singurul brbat pe care
ea l iubeste. Eu am spus ce aveam de
spus!
66Pandera a czut pe gnduri si a
chibzuit cu temei cele auzite. 67Apoi le-a
zis: Eu urmez Legea strbunilor mei,
Legea Zeului Zamolxe. 68Si mai trebuie
s inei seama si de faptul c sunt soldat
roman si nu pot s-mi calc jurmntul ca
s dezertez din armat si s-mi fac o
familie.
69Dar preotul Zaharia i-a zis: Noi,
nici pe departe, nu dorim ca s-i ncalci
credina si onoarea. 70Dar avem o datorie
fa de Domnul ca Mesia Lui Israel s se
nasc. 71Si credem c dac ne-ai ajuta la
asta ar fi att voina zeilor nostri ct si a
zeilor domniei tale. 72C atunci cnd este
vorba de cele sfinte ale Domnului, cine
se mai uit la cele lumesti?
73Atunci Pandera le-a zis rspicat:
Oameni buni! Si eu slujesc pe Domnul
ca si voi, desi la noi El are un alt nume
dect la voi. 74Ca eu si Maria s putem
avea un prunc va trebui s m cstoresc
cu ea dup legea strbunilor mei. Asa
cred eu c este bine.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

135

Si preotul Zaharia i-a rspuns: Asta

75

putem face fr nici un fel de problem,

c noi iudeii nu recunoastem legturile
de cstorie n afara Legii noastre. 76Si
ochii Domnului vd iubirea n locul
regulilor scrise de oameni. 77Te rugm,
domnule Pandera, s pregtesti o astfel
de cstorie dup legea strbun pe care
o urmeaz tracii.
78Era ctre sfrsitul toamnei si
Pandera le-a spus c se va cstori cu
Maria pe vrful muntelui celui mai

apropiat de casa Elisabetei si a lui

Zaharia, c tracii credeau c munii sunt
sacri. 79Si toi s-au pregtit ca a doua zi
s mearg pe vrful de munte, asa cum le
spusese Pandera c trebuie s fac.
80La acel timp vremea era mai
rcoroas. Si dimineaa, dup rsritul
soarelui, toi sase au pornit spre vrful de
munte. Si au mers ncet cci Elisabeta
era nsrcinat. Cnd au ajuns acolo se
apropia prnzul.
81Pandera si Maria s-au splat n ap
de izvor. 82Si Pandera s-a mbrcat n
cmas alb de in, si totul pe el era alb.
83Maria s-a mbrcat si ea n alb, n
rochie de mireas. 84Si amndoi si-au
fcut coronie din flori unul altuia si leau
pus pe cap.
85Atunci Pandera a aprins un foc
sacru. 86I-a spus Mariei s urmeze ce-i
spune el si s repete dup el, cuvnt cu
cuvnt, n limba tracilor, Jurmntul
Iubirii Sacre. 87Si au nceput asa: De
astzi eu fac legmnt, pe tot ce-mi e
mai
drag si sfnt, s onorez mereu iubirea
ce-aduce-n via mplinirea.
88Si Maria asa a fcut. 89Apoi Pandera
si Maria si-au ntins braele cu palmele
deschise ctre focul sacru si au spus n
continuare unul dup cellalt: M-oi
nchina Znei Iubirii s primesc cheia
nemuririi si astfel voi simi iubirea si-oi
sti ce e nemrginirea.
90Apoi Pandera si Maria si-au
mpreunat minile deasupra focului sacru
si au zis: Din foc cu minile-mpreun
pornim s facem cas bun si-n via o
inim vom fi tot timpul ct ne vom iubi.
91Apoi Pandera a srutat-o tandru pe
buze pe Maria. 92Si ea cu emoie n glas

i-a mrturisit: Vreau s-i fac o surpriz,

domnul meu, asa cum fceau strbunii
mei pe cnd ei se aflau n Egipt. Primeste
aceast cheie a nemuririi, cheia ankh.
93Si Maria i-a petrecut lui Pandera, pe
dup gt, snurul pe care se afla prins
cheia ankh, fcut din aur. 94Atunci
Pandera a ridicat-o n brae pe Maria si a
srutat-o din nou si i-a spus n soapt:
Esti zna mea, esti Zna Iubirii Sacre,
Zna Znelor a strbunilor mei.
95Si toi cei prezeni s-au nveselit si
au mncat strnsi fiind la focul sacru,
acolo pe vrful de munte.
96Apoi au cobort la casa lui Zaharia
si Elisabetei unde Pandera a mai stat
zece
zile.
97Si n noaptea cnd a cunoscut-o pe
Maria, Pandera i-a spus: Eu voi face
rugciuni la zeii mei, iar tu f la zeii ti.
98Si Pandera si Maria s-au dus lng
lumina opaiului si au fcut rugciuni n
gnd.
99Pandera a spus rugciunea Tatl
Nostru Dumnezeu, Mama Noastr
Domnazna, iar Maria s-a rugat
Domnului ei.
100Si asa s-a rugat Maria: Doamne,
astept pogorrea Duhul Tu Cel Sfnt
peste mine ca s-L pot naste pe Mesia.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

136
101

Pandera s-a rugat Lui Dumnezeu

astfel: Doamne pogoar peste mine

Duhul Lui Zamolxe si d-mi un fiu care
s aibe Duhul Lui.
102Apoi Pandera s-a ntors la
Ierusalim, dar Maria a rmas s stea la
vara ei Elisabeta.

103

Si Domnul Dumnezeu era n

limpezimea luminii n cerul Lui de

purpur si se uita la oamenii de pe
pmnt.
104Dup o lun si ceva de zile, Maria
stia c era nsrcinat. 105Si ea s-a sftuit
cu Elisabeta si cu preotul Zaharia, si ei
iau
spus s mearg la Nazaret si s
vorbeasc cu Iosif.
105n zilele urmtoare, Maria si prinii
ei adoptivi, Iesua si Rut l-au vizitat din
nou pe Iosif. 106Vroiau s clarifice cumva
lucrurile, dar Iosif nu s-a lsat convins s
renune la logodna lui cu Maria. 107Dar ei
nu i-au spus lui Iosif c Maria era
nsrcinat.
108Si Maria s-a dus din nou la munte
s stea cu Elisabeta. 109Si a trecut asa
timpul si Maria era cu prunc n pntece
de aproape trei luni. 110Si ea le-a spus
temerile ei preotului Zaharia si
Elisabetei: Ce-o s m fac cnd m va
vedea lumea c am prunc n pntece?
Oamenii m vor omor cu pietre.
111Atunci Elisabeta i-a zis: Iat cum
vom face. Vorbim cu Iosif, logodnicul
tu. l vom chema aici si se va convinge
singur s renune la logodna voastr.
112Zaharia este preot si te va dezlega de
legmntul fcut cu Iosif. 113Sunt
ncredinat c acum Iosif nu se va mai
opune aflnd c ai prunc cu altcineva.
114Ct despre recuperarea banilor, el s-i
cear napoi celui care i-a dat, c
Ioachim e mort de mult. 115Adevratul
tat al copilului tu este Domnul care Sia
trimis Duhul Su n Pandera, asa c
pruncul tu are Duh Sfnt si va fi Mesia
al poporului nostru, precum am visat eu.
116Nu te teme de lume c Zaharia le va

spune oamenilor c Domnul s-a cobort

peste tine n duh si asa ai rmas
nsrcinat urmnd s-L nasti pe Mesia.
117S vedem ce va mai zice acum Iosif,
logodnicul tu.
118Cnd Iosif a aflat c Maria era
nsrcinat a vrut s o lase. 119Dar un
nger al Domnului i s-a artat n vis
grind: Iosife, din neamul lui Iuda, nu te
teme s-o iei pe Maria drept femeia ta,
fiindc ceea ce s-a zmislit ntr-nsa este
de la Duhul Sfnt. 120Ea va naste un Fiu,
cruia tu i vei pune numele Iesua, cci
El va mntui pe poporul Su de pcatele
lor.
121A doua zi preotul Zaharia a trimis
pe cineva la Nazaret s-l aduc pe Iosif
care, aflnd vestea, credea c-l cheam
ca s-o ia pe Maria acas la el.
122Ajuns la casa lui Zaharia, Iosif a
intrat vesel pe us si a spus: Pace casei
acesteia! Si binee de la Domnul.
123Si Zaharia i-a rspuns: Bun sosit
om bun. Ce faci? Cum i mai merg
treburile?
124Iosif a zis: Slav Domnului, nu m
pot plnge. Sunt sntos si muncesc cu
spor la tmplrie. 125Sunt bucuros c n
sfrsit m-ai chemat si v-ai hotrt c
este timpul s mi-o dai pe Maria de
nevast.
126Preotul Zaharia a tcut. Din camera
alturat au venit Elisabeta si Maria.
127Cnd Iosif a vzut-o pe Elisabeta
nsrcinat a spus: Binee Elisabetei. S
ai un copil cu duh si har. Si binee si
Mariei, logodnica mea.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

137
128

Atunci Elisabeta l-a ntmpinat

astfel: Bun sosit la noi, om bun. Ne

ntrebam ce mai este cu tine Iosif c nu

te-am vzut de mult. 129Ct despre mine,
ce s zic? Mai am puin si voi naste.
130Si Iosif i-a rspuns: S fie ntr-un
ceas bun!.
131Si Elisabeta i-a povestit lui Iosif
profeia preotului Zaharia: Soul meu
Zaharia, pe cnd slujea n templu la
Ierusalim, a aflat de la ngerul Gavriil c
pruncul nostru va fi profet al CeluiPreanalt. 132Iar eu am avut un vis: Se
fcea c Maria va naste pe Mesia,
izbvitorul neamului nostru. Si afl c
deja Duhul Domnului s-a cobort n
Maria si ea este nsrcinat.
133Iosif a fost coplesit despre cele
auzite si a zis: nchinare, nchinare,
nchinare! Si eu am avut un vis
asemntor. Un nger al Domnului mi-a
grit la fel despre Maria.
134Cnd Elisabeta, Zaharia si Maria au
aflat despre visul lui Iosif, ei au amuit.
135Dar Elisabeta tot vroia s se
ncredineze c Iosif a renunat la Maria
si i-a spus: Stii bine c toi suntem n
minile Domnului. Copilul pe care l va
naste Maria va fi Fiul Domnului. Maria a
fcut copilul cu un alt brbat. Acum tu
Iosif ai motive s renuni la logodna ta cu
Maria.
136Si spunnd acestea Elisabeta credea
c l-a pus pe Iosif ntr-o mare
ncurctur.
137Dar Iosif i-a rspuns: Ba fereasc
Domnul! Cum pot eu s-o las pe Maria?
Mai ales acum cnd stiu c-L va naste pe
Mesia? 138Orice s-ar ntmpla sunt mai
hotrt ca oricnd s-o iau pe Maria acas
la mine. C doar ea va fi mama
Salvatorului nostru Mesia. 139Si nu m
voi atinge de ea pn va naste.

140

Vorbele lui Iosif i-au surprins pe

toi. 141Atunci preotul Zaharia i-a zis lui

Iosif: Uite ce este! Tu iesi afar n
curtea casei pn noi vorbim si ne
sftuim ntre noi ce-o s fie.
142Dup ce Iosif a iesit n curte,
preotul Zaharia, Elisabeta si Maria au
cntrit lucrurile. Si au czut la nvoial
ca Maria s mearg acas la Iosif si s
stea cu el.
143Apoi l-au chemat pe Iosif si preotul
Zaharia i-a spus: Noi ne-am neles ca
tu
si Maria s plecai mpreun la Nazaret.
Oamenii vor vedea c umblai amndoi
si vor sti c de acum toate lucrurile sunt
rezolvate. 144Dar tu si Maria nu v vei
cstori niciodat c Maria este dat
Domnului.
145Cnd s-a mplinit vremea, Elisabeta
a nscut un prunc pe care l-au numit
Ioan. 146Si n ziua a opta l-au tiat
mprejur. Atunci Zaharia, tatl su, s-a
umplut de Duh Sfnt si a profeit c
pruncul va fi profet al Celui-Preanalt, c
el va merge naintea Lui Mesia, s-I
gteasc calea ntru constiina mntuirii
si luminarea celor ce sed n ntuneric si
n umbra morii.
147Si Domnul, din cerul Lui de
purpur, privea lumea mpreun cu toi
ngerii care mai rmseser n cer.
CAPITOLUL 3
Nasterea Lui Iisus. Cei trei magi de
la rsrit. Pandera l boteaz pe Iisus.
Iosif si familia lui n Egipt. Pandera si
pruncul Iisus. Pandera n Egipt. Duhul
Lui Zamolxe se pogoar peste Iisus n
Iudeea. Iisus la doisprezece ani n
templu.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

138

Se apropia sfrsitul verii si Maria

stia c mai erau puine zile pn ca ea s

nasc. 2Iosif si Maria au primit nstiinare
de la sora mai mare a Mariei, care sttea
n Betleem. 3Pe ea o chema tot Maria,
zis a lui Cleopa. Si ea i trimisese veste
sorei ei din Nazaret s vin la Betleem ca
s nasc acolo. 4C se stia din scripturi
c
Mesia trebuia s se nasc n Betleem.
5Si Iosif a plecat cu Maria la Betleem
unde au ajuns seara spre asfinitul
soarelui. 6Dar Maria n-a apucat s trag
la casa sorei ei c trebuia s nasc. 7Si au
mas degrab ntr-un grajd. 8Si Iosif a
vorbit cu pstorii care stteau noaptea pe
cmp cu oile. 9Ei au trimis-o pe Maria a
lui Cleopa si pe alte femei ca s-o
moseasc pe Maria, care a nscut un
prunc n iesle.
10Nevestele pstorilor au aflat c
pruncul este Mesia si le-au spus si
brbailor lor, pstorii, care au spus si la
ali oameni. Si toi care auzeau se mirau.
11Era lun nou, si noaptea trziu, si Iosif
a luat pruncul n brae si a mers cu Maria
la casa sorei Mariei, numit Maria a lui
Cleopa.
12La acea vreme sosiser din Persia la
Ierusalim trei preoi magi care umblau
ntrebnd: Unde este Cel ce S-a nscut
rege al iudeilor? Noi I-am vzut steaua n
rsrit si am venit s I ne nchinm.
13Regele Irod Arhelau a aflat despre
acesti oameni si a crezut c sosise
vremea nasterii Mesiei lui Israel. 14Si a
vorbit cu crturarii poporului care i-au
spus c Mesia trebuia s se nasc la
Betleem n Iudeea. 15Atunci Irod Arhelau
i-a chemat n tain pe magi si a aflat de
la ei despre steaua de la rsrit. Si i-a

trimis pe magi la Betleem s-L caute

acolo.
16Pe drum magii au tot fcut rugciuni
la zeii lor si au mers toat noaptea
uitndu-se mereu la steaua strlucitoare
de pe cer. 17A doua zi au ajuns n
Betleem si au ntrebat pe unii oameni
dac auziser despre nasterea Lui Mesia
n Betleem, dar nimeni nu stia nimic.
18Dar au dat peste niste pstori care le-au
spus c nevestele lor mosiser o femeie
si ea a nscut un biat n iesle. 19Si
pstorii le-au artat magilor casa unde se
afla pruncul.
20Cnd magii au btut la usa casei, a
iesit Iosif, i-a vzut si le-a spus: Nu
suntei de prin partea locuri. De unde
venii?
21Unul dintre magi a zis: Venim de la
rsrit. 22Noi credem c pe aceste
meleaguri s-a nscut pruncul Mesia. El
va avea ceva din duhul zeului nostru
Zaratustra, c va fi saosiant, adic
salvator al lumii.
23Iosif i-a chemat pe magi n cas si ia
dus la prunc si la Maria, mama Sa.
Atunci ei s-au plecat n genunchi si I s-au
nchinat si I-au adus daruri: aur, tmie si
smirn. Dup care au plecat spre ara lor.
24Cnd Iosif, Maria si pruncul s-au
ntors la Nazaret, Iosif a vorbit cu
Pandera si i-a spus toate cte li s-au
ntmplat la Betleem.
25ntr-o diminea, nainte de rsritul
soarelui, Iosif a plecat la lucru si a lsato
n cas pe Maria cu pruncul. 26Si dup
puin timp a venit Pandera care i-a spus
Mariei: Iat curnd va rsri soarele.
S-l ducem pe biat n grdin c acolo
vreau s-I fac botezul dacic, dup

obiceiul strbunilor mei si s-I dau un

nume.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

139

Si au mers n curtea casei unde

27

Pandera a aprins un foc n care a aruncat

tmie si ierburi frumos mirositoare. 28Si
a pus ap proaspt ntr-un vas. 29Cnd
au aprut primele raze de soare Pandera
a
luat copilul n brae si a spus: S te vad
acum si focul si soarele si cerul. Esti
copil al focului. Tu s aduci nelepciune
lumii.
30Apoi Pandera si-a nmuiat degetele
minii drepte n ap si a udat cu ele
pruncul pe frunte zicnd: Cu ap vie,
foc sacru si Duhul Lui Zamolxe te botez.
Te numesc Iisus si Te nchin Lui
Dumnezeu. Cu trupul esti fiul meu, dar
cu duhul esti Fiul Lui Dumnezeu. Esti
Iisus Fiul Lui Dumnezeu!
31n noaptea aceea ngerul Domnului i
s-a artat n vis lui Iosif si i-a spus s
plece cu pruncul si mama Sa n Egipt.
32Si Iosif asa a fcut si au mers la Abdum
n Egiptul de Sus unde se afla marele
templu al zeului Osiris.
33La Abdum Iosif a vorbit cu preoii
locului de la templul zeului Osiris si l-au
nchinat pe Iisus, zeilor Osiris, Isis si
Horus. 34Si preoii si preotesele L-au
purificat pe prunc cu ap vie si L-au
binecuvntat cu foc sacru si spiritele
zeilor. 35Mama Sa Maria s-a bucurat tare
mult cci ea stia despre sine c era
ntruparea zeiei Isis.
36Odat cnd Maria era n templul
zeiei Isis, si-L inea pe Iisus n brae,
atunci a venit peste ea duhul zeiei Isis
care i-a zis: Ia seama suflet din sufletul
meu, c pruncul Tu are duhul zeului

Horus, feciorul meu. Si asa cum te afli

acum cu pruncul n brae vei fi de-a
pururea cunoscut ca Fecioara Maria cu
pruncul. C fecioria cereasc este n
sufletul femeii nu n trupul ei.
37Iar dup cteva luni Iosif a primit n
vis nstiinare de la ngerul Domnului s
mearg napoi n Galileea unde domnea
tetrarhul Irod Antipa, iar n Iudeea
domnea Irod Arhelau, amndoi fiii lui
Irod Idumeul care murise. 38Si Iosif s-a
intors acas cu Fecioara Maria si cu
pruncul ca s stea n Nazaretul Galileii.
39Si Domnul Dumnezeu veghea din
cerul Lui de purpur cu toi ngerii
rmasi acolo.
40Pandera venea din cnd n cnd la
casa lui Iosif ca s-L vad pe Iisus si asa
a aflat cte se petrecuser cu ei cnd au
fost n Egipt. 41n tain Maria i-a spus lui
Pandera despre duhul, care-i vorbise n
templul zeiei Isis si care o numise
Fecioara Maria.
42Atunci Pandera i-a spus: Asa te
privesc si eu Maria, ca fecioar de-a
pururea, c sufletul i este curat ca
lacrima. 43Noi stim din Dacia c cine va
naste pruncul care s aib Duhul Zeului
Zamolxe se va numi Maica Domnului,
asa cum i se spunea si maicii Lui
Zamolxe pe care o chema Vetra. 44Si tu
Maria ai acel duh al maicii Lui Zamolxe,
c marile suflete cltoresc din trup n
trup pentru a lumina omenirea. 45Acelasi
spirit al zeiei Isis este si cel al maicii Lui
Zamolxe pe care noi n Dacia o numim
Maica Domnului.
46Dup un timp Pandera a primit
nstiinare, de la sutasul roman c vor
pleca n Egipt. 47Si Pandera a vorbit cu
Iosif c va veni s-L vad pe pruncul

Iisus nainte de plecare. 48Si Iosif i-a

spus: Poi veni oricnd la noi, domnule
Pandera. Maria este mai tot timpul acas
si va fi bucuroas s te vad.
49Cu cteva zile nainte de plecarea sa
n Egipt, Pandera a mers la casa lui Iosif.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

140
50Cnd

a btut la us a iesit n prag Maria

cu pruncul n brae si i-a spus: Bun
venit. Sunt singur c Iosif este dus cu
treburi.
51Atunci Pandera i-a spus Mariei c va
pleca din Nazaret si a venit s-L vad pe
prunc nainte de a porni ctre Egipt.
Pandera L-a binecuvntat pe Iisus cu
semnul crucii, cu Semnul Lui Zamolxe.
Si i-a spus Mariei c la vremea potrivit
l va lua pe Iisus n Dacia.
52Iar Maria i-a zis: Asa s se fac
voia Domnului. Mergi sntos, domnul
meu.
53Dup plecarea lui Pandera, Maria a
rmas un timp trist. Si-si spunea: Ce
mult l iubeste Pandera pe Iisus, fiul lui.
F Doamne ca el s se ntoarc curnd si
teafr. 54Dar ea nu stia c vor trece
muli ani pn cnd Pandera va reveni n
Iudeea.
54Cnd a ajuns n Egiptul de Sus, cu
trupa de soldai romani, Pandera a primit
nsrcinri n localitatea Abdum, locul
unde oamenii venerau pe zeii Osiris, Isis
si Horus. 55Si Pandera stia cte ceva,
despre aceste locuri, de la Maria care
fusese acolo cu Iisus si Iosif, dup
nasterea pruncului.
56Pandera a stat muli ani n Abdum,
unde a cunoscut bine pe preoii si
preotesele egiptene de acolo. Si era
adorator cucernic si credincios al zeiei

Isis. 57Muli credeau c Pandera avea n

el duhul zeului Osiris.
58Toi l stiau pe Pandera c purta, tot
timpul cu el la gt, cheia ankh pe care i-o
dduse Maria la cstoria lor pe vrful de
munte n Iudeea. 59Si oamenii l-au numit
pe Pandera, Abdes, adic cel care se
nchin zeiei Isis la Abdum.
60Vremea a trecut si Iisus se ntrea n
trup si duh. 61Era ctre sfrsitul verii n
ziua cnd Iisus mplinise doisprezece ani.
62Si El a mers la templu ca s se roage si
era n duh cnd a vzut si a auzit. 63Apoi
a mers acas si i-a povestit mamei Sale:
Eram n templu cnd un duh a venit
peste Mine. Am vzut un om cu prul alb
si o barb mare. Cnd m-am nchinat
Lui, El Mi-a vorbit zicnd: Iisus, fiul lui
Pandera, vei fi lumii lumin de
nelepciune, dar pentru asta trebuie s
mergi n muni la rudele tatlui Tu.
64Cnd Maria a auzit cele spuse de
Iisus a neles c era timpul ntoarcerii lui
Pandera. Si ea a plns cu lacrimi de dor.
65Primvara, de srbtoarea Pastilor,
Iosif si Maria mergeau n fiecare an la
Ierusalim cu rudele si cunoscuii. 66Iisus
implinise deja doisprezece ani la sfrsitul
verii. 67Si dup zilele Pastilor la
Ierusalim, Iosif si Maria au pornit napoi
spre Nazaret, iar Iisus mergea mai mult
printre rude. Si asa au cltorit ei ziua
ntreag.
68Dar cnd L-au cutat pe Iisus, El nu
era si negsindu-L Iosif si Maria s-au
ntors la Ierusalim. 69L-au aflat dup trei
zile n templu, stnd n mijlocul
nvtorilor, ascultndu-i si ntrebndu-i.
70Si toi cei ce erau acolo si-L auzeau se
minunau de priceperea si de rspunsurile
Lui.

Iosif si Maria au rmas uimii, dar

71

Maria L-a certat: De ce ne-ai fcut una

ca asta, s pleci de lng noi? Iat, tatl
Tu si eu Te-am cutat ngrijorai.
72Si Iisus le-a zis: Cum se face c M
cutai si nu stiai unde pot fi? Oare nu
ntru cele ale Tatlui Meu trebuie s fiu,
adic aici la templu?
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

141
73

Dar unde ai stat trei zile si trei

nopi? I-a spus mama ngrijorat.

74Iisus i-a rspuns: La templu, v-am
spus. Si acolo am aflat numele tainic al
Tatlui.
75Cnd Iosif si Maria au auzit aceasta
s-au nspimntat, cci stiau c cel ce
cunoaste numele tainic al Tatlui avea
mare putere. Si nu au mai zis nimic.
76Iar acas Maria a aflat de la Iisus c
El dormise n templu si un nger al
Domnului I s-a artat si L-a nvat
numele tainic al Tatlui si felul cum
putea fi folosit. 77Si Maria s-a bucurat
cnd a auzit asta, c pstra n inima ei
cine este El si ce aflase ea de cnd fusese
cu El n Egipt.
78Si Iisus sporea n nelepciunea si n
harul Domnului, care din cerul Lui de
purpur se uita s vad ce fceau
oamenii
pe pmnt. Si Domnul Dumnezeu se
bucura.
CAPITOLUL 4
Pandera revine n Iudeea. Iisus n
Egipt pe urmele Lui Zamolxe. Duhul
Lui Zamolxe pogoar peste Iisus n
Egipt.
1

ntr-o zi pe cnd se ruga n templul

zeiei Isis, Pandera a auzit un glas care-i

spunea: S mergi la Nazaret la fiul tu

Iisus si s-L aduci aici, apoi s-L duci la
neamurile tale n Tracia si n Dacia. Si El
s-l cunoasc pe Btrnul nelept.
2Si tocmai s-a nimerit c cineva
trebuia s mearg cu treab la cohorta
Sagittariorum, la Ierusalim, n Iudeea. Si
sutasul roman l-a trimis pe Abdes
Pandera, cum i se spunea de obicei lui
Pandera n Egipt.
3Trecuse Pastile si primvara era n toi
cnd Pandera a sosit la Ierusalim. 4Si
dup ce a rezolvat treburile la pretoriu,
Pandera a mers la Nazaret.
5Acolo a aflat cte ceva despre familia
lui Iosif: Maria avea si ali copii; Iisus,
biatul ei cel mare, era foarte nvat n
legea iudaic. 6Si Pandera se ntreba ce-o
s urmeze: Ce va spune oare fiul meu
Iisus cnd m va cunoaste acum la
doisprezece ani ai Si?
7De cteva ori Pandera a trecut prin
faa casei lui Iosif, dar nu a vrut s intre
n curte. 8ntr-o zi a vzut-o pe Maria
trebluind si memoriile l-au npdit. Si
se tot gndea Pandera: Ce mult am
iubit-o si nc o mai iubesc pe Maria!
Pcat c nu s-a putut s rmnem
mpreun.
9ntr-o zi Pandera a vzut-o pe Maria
plecnd de acas ctre trg. Si i-a iesit n
ntmpinare Mariei si i-a zis: Iat-m
Maria!
10Si Maria a fost tare emoionat s-l
vad pe Pandera si i-a spus cu lacrimi:
Domnul meu, bine ai sosit, slav
Domnului! Ce faci?
11Pandera i-a rspuns: Am venit cu
treburi la pretoriu la Ierusalim. Dar tu
smi
spui ce face fiul nostru Iisus?

Atunci Maria i-a povestit: Iisus S-a

12

fcut biat mare. El stie c nu este fiul lui

Iosif si de multe ori m-a ntrebat despre
tine, tatl Su. 13Iisus vorbeste foarte
bine trei limbi, evreieste, latineste si
greceste. 14Si este nvat n cele ale
scripturii, dar noi totusi am vrea s-L
dm la scoala rabinic. 15Iisus este un
biat foarte inteligent, dar cam
neasculttor n nvturile iudaice pe
care doreste s le ndrepte cum vrea El.
16A intrat de multe ori n dispute cu
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

142

fariseii si saducheii cei nvai. Acum nu

stim dac l vor mai primi la scoala
rabinic.
17Dup ce a ascultat cele spuse de
Maria despre Iisus, Pandera i-a dat de
stire de ce se ntorsese el n Iudeea:
Draga mea Maria. Pe Iisus as vrea s-L
iau cu mine n Egipt si apoi s-L duc n
Tracia si n Dacia, unde El poate s
nvee cu nelepii nostri si s ajung
preot.
18Auzind acestea Maria i-a spus lui
Pandera despre duhul care de curnd
coborse asupra Lui Iisus. 19Si i-a mai
spus lui Pandera c ea nu era surprins
de ce-i spusese el. Dar era nc
ngrijorat: Cum s facem cu plecarea
Lui Iisus? Ce va spune oare Iosif care-l
iubeste ca pe fiul lui propriu?
20Dar Pandera a linistit-o zicnd:
Vom rezolva si aceasta. Spune-I
biatului nostru c am venit s-L vd. Si
inei aceasta n tain de lume, dar lui
Iosif poi s-i spui.
21Apoi cei doi au plecat fiecare la
treburi. Maria se gndea cu emoie: S-a
ntors Pandera, domnul meu, primul si
singurul meu brbat iubit. Doamne ct i

mulumesc!
22Cnd a ajuns acas Maria I-a vorbit
Lui Iisus despre ntoarcerea tatlui Su si
El i-a zis: Stiam c tata M va cuta.
Vreau s-l cunosc si eu mam. Du-m la
el ct de curnd!
23Seara, cnd Iosif s-a ntors de la
lucru, Maria i-a povestit cele ntmplate.
24Si a doua zi dimineaa Maria L-a
mbrcat frumos pe Iisus si mpreun au
plecat s-l ntlneasc pe Pandera.
25Cnd Pandera si-a vzut fiul, L-a
privit ndelung cu mult iubire. Iisus era
si El uimit de vederea tatlui Su. Si
Pandera I-a zis: Bun gsit fiule. Vino s
Te mbrisez!.
26Apoi Pandera L-a strns n brae pe
biat si L-a srutat pe frunte si Iisus i-a
mrturisit cu lacrimi n ochi: Ce mult
team
asteptat, tat. Stiam c vei veni s M
iei si c nu M-ai prsit.
27Atunci Pandera I-a mrturisit: Da
fiule. Vom merge n Dacia strbunilor
Ti. Acolo i vei gsi mplinirea n
via.
28Si Pandera cu Maria au stat s
plnuiasc plecarea Lui Iisus. 29Dar
Maria era nc ngrijorat de ceea ce va
urma si i-a ntrebat: Ce vom face de
acum nainte? Cum vom rezolva
lucrurile
cu brbatul meu Iosif?
30Pandera i-a rspuns: Lui Iosif i
vom spune totul. El este un om bun si
nelept si va nelege.
31Cnd Maria a ajuns acas i-a spus
lui Iosif toate cte s-au petrecut la
ntlnirea lor cu Pandera. 32Atunci Iosif
ia

zis: Nu m pot opune. Pandera este

tatl Lui n trup, iar Domnul n duh.
Dac Iisus vrea s mearg cu el atunci
noi l vom pregti de drum.
33n zilele urmtoare s-au sftuit cu
toii. Mai nti, Pandera si Iisus, vor
merge n Egipt, unde Pandera vroia ca El
s nvee tainele preoilor si s pseasc
pe urmele strbunului Zamolxe. 34Apoi
Pandera si Iisus vor pleca spre Tracia si
mai apoi spre Dacia.
35Pandera le-a mai spus: Neamul
meu se trage din Mari fiica zeului nostru
Zamolxe. 36Pandu, un urmas de-al ei si al
soului ei Licu, numit si Marele Lup Alb,
a venit n Munii Haemus de unde Licu
se trgea de bastin. 37Noi n Tracia am
pstrat cu strjnicie memoria clanului
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

143

Cogaion si am inut mereu legtura cu

rudele noastre din Dacia.
38n cteva zile pregtirile au fost gata
si Pandera cu Iisus au pornit ctre Egipt.
39Cnd au ajuns la piramide, n
Egiptul de Jos, tatl I-a povestit fiului
legende ale tracilor despre sederea Lui
Zamolxe n Egipt astfel: 40Strbunul
nostru Zamolxe si-a purtat pasii pe aceste
locuri. Legendele noastre spun c El a
fost la piramide, la Teba, la Karnak si n
Valea Regilor. La Teba, Zamolxe a fost
hirotonisit preot egiptean. 41n Dacia
preoii au obiceiul s cheme spiritele
zeilor Egiptului asa cum au fcut si
strbunii nostri Zamolxe si Marele Lup
Alb, din care ne tragem noi fiule.
42Mergnd pe Valea Nilului, ctre
Egiptul de Sus, Pandera si Iisus au ajuns
la Teba. Si acolo au cunoscut-o pe
preoteasa de la templul zeiei Maat, Zeia
nelepciunii la egipteni. Si vroiau s afle

de la ea dac se mai stia ceva din

vechime despre sederea Lui Zamolxe n
Egipt.
43Dup cteva zile preoteasa le-a spus:
Istoria noastr a consemnat trecerea pe
aici a unui dac pe nume Zamolxes, cu
vreo cinci sute de ani nainte. 44Zamolxes
a stat trei ani n Egipt apoi s-a ntors pe
meleagurile Lui. 45El era deja preot al
Zeului Dumnezeu din Dacia, dar si preot
al Lui Zaratustra, profetul persilor.
46Cnd Zamolxes a prsit Egiptul, El
fusese hirotonisit si preot al Marelui Zeu
Amun.
47Pandera i-a mulumit preotesei
pentru cele spuse. Si a mai ntrebat-o:
Se mai scrie oare si altceva despre
strbunul nostru Zamolxe? Noi stim c
egiptenii din vechime consemnau atent si
despre spiritele care i cluzeau pe
anumii oameni alesi de Preanaltul.
48Si preoteasa le-a spus: n cronici se
mai scrie c Zamolxes era ntruparea
unui mare profet din vechime, un om cu
numele de Melchisedec, care a fost Mare
Preot si rege pe vremea lui Abram,
printele iudeilor. 49Se proroceste c acel
spirit al Lui Melchisedec si al Lui
Zamolxes va cobor n cineva tritor n
aceste timpuri. 50Noi nu stim cine poate
fi acel om, dar putem spune c va fi preot
n veac si rege drept, cci aceasta
nseamn numele Melchisedec.
51Pandera era ncredinat c duhul,
despre care vorbise preoteasa, coborse
deja n Iisus, fiul lui. 52Si a mai ntrebat-o
pe preoteas: Rogu-te s-mi spui cum se
face c un suflet care s-a ntrupat poate fi
fcut din mai multe suflete care au fost
odat ntrupate si ele?
53Preoteasa i-a spus: La facerea unui

suflet nou pot participa mai multe suflete

vechi, desi sufletul are miezul lui. Dar
acel suflet nou este si el vechi ca si
sufletele care l compun. 54Si atunci cnd
sufletul nou este format si se afl ntr-un
corp, el si face o baz nou si
acumuleaz o experien nou de via.
55Si Pandera a mai ntrebat: Dar ce se
ntmpl cu sufletul nou atunci cnd el
merge n lumea cealalt? Oare prile de
suflete din care este fcut revin la
sufletele lor originale?
56Preoteasa i-a rspuns: Cnd sufletul
merge n lumea de dincolo, el nu se
risipeste, c are o identitate proprie, desi
i este nrudit cu sufletele din care iniial
s-a compus. 57Si tot asa se ntmpl
mereu cu fiinarea de suflete care toate
au pornit de la Domnul ca scntei. Si ele
se ntreptrund si se multiplic pn
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

144

cresc n lumin asa de mult nct se

ntorc napoi la Domnul, tot asa cum fac
ngerii. 58Dar drumul existenei lor este
lung pentru c ntlnesc n calea lor si
ntunericul care le ia din lumin.
59Si Pandera a mai ntrebat: Oare
cine poate s cheme sufletele cele
luminoase?
60Atunci preoteasa i-a zis: Un om
care cunoaste aceste taine poate chema
orice suflet s vin n sufletul lui propriu
si astfel s dobndeasc o parte din
lumina sufletului pe care l doreste. 61Dar
sufletele invocate nu coboar cu totul n
noul corp, ci ele dau doar scntei care se
alipesc altor scntei care se afl deja n
sufletul omului care le-a chemat.
62Si Pandera a fost ncredinat c
acolo la Teba era locul cel mai bun
pentru ca Iisus s deprind nelepciune.

63Si

a vorbit cu preoteasa de la templul

zeiei Maat ca Iisus s stea la templul ei
si s nvee religia locului si s devin
preot egiptean. 64Si dup ce a fcut toate
acestea Pandera s-a ntors la Abdum la
trupele romane din care fcea parte.
65n trei ani Iisus a aflat tainele zeilor
Egiptului. 66El a deprins stiinele
egiptenilor si a cunoscut formulele
magice prin care se dobndeau mari
puteri. 67Iisus stia deja de la templul din
Ierusalim numele secret al Domnului.
68De la preoii egipteni Iisus a mai
nvat si mestesugul vindecrii bolilor si
s fac minuni.
69La numai cincisprezece ani Iisus a
fost investit ca preot al zeului Amun,
chiar la templul Luxor din Teba, unde n
vechime Zamolxe fusese si El iniiat
preot al zeului Amun, zeul solar. Pandera
a participat si el la hirotonisirea Lui Iisus
si era tare mndru de feciorul lui.
70ntr-o zi, pe cnd se afla la templul
zeiei Maat din Teba, Iisus a fost rpit n
duh. 71Si El a inut minte cele trite
atunci si a mers la Abdum si i le-a
povestit tatlui Su Pandera: Eram n
templul zeiei Maat atunci cnd Duhul
Lui Zamolxe a pogort peste mine.
72Mam
ridicat n spirit si am ajuns pn n al
noulea cer unde M-a ntmpinat un om
btrn. 73Eu L-am recunoscut si M-am
nchinat Lui, c-L stiam dintr-o alt
viziune pe care am avut-o n Iudeea. 74Si
El Mi-a zis: Iisuse, urmasul Meu, afl c
Duhul Meu se va cobor cu si mai mult
putere n Tine. 75Apoi El a disprut si
Mi-am revenit n simiri, dar viziunea
Mi-a rmas adnc ntiprit n minte.
76Pe dat Pandera I-a spus: Este un
semn c a venit timpul s pornim spre

cas, fiule. 77Si acolo n Dacia vei

cunoaste cu adevrat Duhul Lui
Zamolxe.
78Si Pandera a vorbit cu sutasul de la
Abdum s-l lase s plece un timp din
armata roman, si s vin napoi dup
civa ani.
CAPITOLUL 5
Iisus merge n Tracia, apoi n Dacia
la Sarmisegetuza. Iisus nva
nelepciunea Lui Zamolxe cu preoii
decenei si cu Marele Preot si devine
preot. Duhul Lui Zamolxe pogoar
peste Iisus n Dacia.
1

Iisus avea cincisprezece ani cnd a

pornit cu tatl Su Pandera spre Tracia.

2Au cobort n Delta Nilului si de la
Alexandria s-au mbarcat spre Atena n
Grecia. 3Apoi de acolo au purces clare
ctre Munii Haemus n Tracia.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

145
4

Cnd Pandera a ajuns la rudele lui, la

clanul Cogaion, toi i-au primit cu

dragoste si s-au bucurat s-L vad pe
Iisus despre care stiau de la Pandera c
era fiul su care sttuse n Galileea cu
mama Sa.
5n Tracia, Iisus a cunoscut multe rude
din partea tatlui. 6I-a ntlnit si pe
preoii traci decenei, slujitorii Lui
Zamolxe, care, observnd aptitudinile
deosebite ale tnrului Iisus, au dorit sL ia la nvtur.
7Atena, preoteasa decenee, sora lui
Pandera, a zis: Biatul s stea un timp
cu noi si s deprind nvtura Lui
Zamolxe si s ajung preot deceneu.
8Dar Pandera i-a rspuns: Iisus va
merge cu mine n Dacia, unde se afl
Marele Preot, cruia i se spune Btrnul

nelept. Acolo Iisus va nva cu marii

nelepi ai neamului nostru.
9Pandera si Iisus au stat n Tracia pn
primvara cnd s-au pregtit de plecare
spre Dacia. 10Si au trecut rul cel sfnt
Istru si au purces ctre Sarmisegetuza
unde rudele i asteptau, c aflaser c
Pandera l va aduce acolo pe Iisus, fiul
su. 11Preoii si preotesele de la
Sarmisegetuza l asteptau si ei, se credea
c spiritul Lui Zamolxe a cobort ntr-un
om.
12Pandera si Iisus au ajuns la
Sarmisegetuza spre bucuria tuturor. 13n
seara venirii preoii au aprins un rug
sacru si s-au rugat Lui Dumnezeu si Lui
Zamolxe si au chemat spiritele
strbunilor nelepi.
14ntr-o zi Pandera L-a dus pe Iisus la
Marele Preot Iulian, care tria n muni,
retras de lume. 15Si i-a povestit Marelui
Preot viaa tnrului Iisus si i-a mai spus
si despre viziunile Lui Iisus atunci cnd
I-a vorbit strbunul Zamolxe n Iudeea si
n Egipt.
16Si Marele Preot a zis: Noi, de la
plecarea la Zamolxe a Marelui Preot
Deceneu, am tot chemat la focul sacru s
revin Duhul Lui Zamolxe. 17Deceneu a
prorocit c Spiritul Lui Zamolxe se va
ntoarce ntr-un om care va schimba
lumea. 18Dup cte mi-ai spus, nu ncape
ndoial c tnrul Iisus are scntei din
spiritul strbunului nostru Zamolxe, care
este Mare Preot si zeu n vecii vecilor.
19Noi nu stim ce va face Iisus n lume, si
nici cum o s-o ndrepte pe calea luminii,
dar stim c va avea putere de la
Dumnezeu, Tatl nostru ceresc. 20C noi
suntem poporul Lui Dumnezeu. 21De
acum pe Iisus l lum la nvtur si n
doi ani de zile va ajunge preot deceneu.

Si Marele Preot a aranjat ca Iisus s

22

nvee cu preoii si preotesele de la

Sarmisegetuza. 23Dar Iisus urma
nvtura mai ales pe lng Marele
Preot.
24ntr-o zi Marele Preot I-a povestit
Lui Iisus legende despre Zeul Zamolxe:
Se stie prea bine cum strbunul nostru
Zamolxe a nvat cu neleptul Pitagora,
apoi cu Zarates, un mare preot din
Babilon si mai apoi a stat un timp n
Egipt. 25Dar Zeul nostru Zamolxe a fost
prezent la sfinirea templului din
Ierusalim. 26Era pe vremea cnd tria
prorocul Zaharia. 27Atunci Zamolxe i-a
mustrat pe iudei c au adus sacrificii la
inaugurarea templului din Ierusalim.
28Ce
se face cu vrsare de snge se va sfrsi
tot cu vrsare de snge. 29Noi credem c
din acel templu nu vor rmne dect
ruine.
30Iisus i-a zis Marelui Preot: Este un
obicei la poporul mamei Mele de a aduce
jertfe. 31Desi de-a lungul timpului s-a
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

146

vzut c jertfele aduc distrugeri celor

care le fac, iudeii tot continu s fac
aceasta pentru c urmeaz scriptura Tora,
unde este scris s aduc jertfe.
32Marele Preot Iulian a mai spus:
Pcat c acesti oameni, aflai n
cutarea
cunoasterii Domnului, mai cred c
sngele poate spla de pcate. 33Si dac
ei vor continua s mai fac sacrificii de
animale nu va mai rmne nimic din
poporul lor. 34Noi neamurile tracilor nu
mai aducem jertfe zeilor de pe timpul
strbunului Zamolxe. Si de atunci ne
merge bine. Si bine va fi ct timp nu

venerm moartea ci viaa. 35C adevrata

scriptur este nssi viaa, iar cnd
scripturile scrise nu mai urmeaz viaa
ele devin rtciri, ntineaz sufletul
omului si aduc mari pagube si
nenorociri.
36De obicei Iisus mergea singur s-l
vad pe Marele Preot care limpezea
nedumeririle Sale.
37Si odat Iisus l-a ntrebat: Mrite
Preot, cine este Dumnezeu si cum l
putem noi cunoaste? 38La iudei Spiritul
Suprem este mprit n mai multe
entiti. nelepii neamului se strduiesc
de sute de ani s-L defineasc. 39Dar
multele lor frmntri nu au reusit s
limpezeasc lucrurile. 40Desi se crede c
exist o singur Fiin Suprem, numirea
Ei este neclar si duce mereu la violen.
41n Iudeea nu am putut nelege de ce
contradiciile continu si de ce sunt
partide religioase care susin idei diferite
ducnd mereu la dezbinri.
42Atunci Marele Preot I-a explicat Lui
Iisus: Dumnezeu, n mrirea Lui, este
peste puterea noastr de nelegere. 43Dar
este necesar s aflm despre El pe
nelesul nostru. 44Putem spune fr s
gresim c Dumnezeu este n tot si n
toate. 45Dar mai cu seam i vedem
prezena n ritmurile naturii, n care si
viaa noastr trebuie trit. Fr aceast
apartenen la natur omul si pierde
sufletul.
46Iisus a ntrebat: Atunci unde se afl
locul omului n nelegerea Lui
Dumnezeu?
47Marele Preot Iulian a zis: Domnul
este att n exteriorul omului ct si n
interiorul lui. 48Iar atunci cnd omul
reuseste s-L trezeasc pe Domnul din el

va sti ce s fac n via si va cunoaste ce

este viaa omului. 49Si asa omul va
nelege puterea gndului, a cuvntului si
a faptei. 50Si s iei aminte c gndurile
omului deschid mereu drumul pe care el
pseste, cci de la gnd vine cuvntul si
de la cuvnt vine fapta. C noi oamenii
dup ce gndim, spunem n cuvinte ce
am gndit si apoi nfptuim.
51Atunci Iisus l-a mai ntrebat pe
Marele Preot: Dar sufletul omului unde
slsluieste?
52Si Marele Preot a rspuns: Cu
adevrat sufletul este fr timp. 53Dar
sufletul se arat ntr-un fel n lumea
material care-i este creaia. 54Minile
noastre si trupurile noastre sunt tot de
suflete create. 55Si cu adevrat sufletul
omului este tot asa de btrn ca si timpul
care nu are vrst tot ca si Dumnezeu.
56Iisus a ascultat atent vorbele Marelui
Preot Iulian pe care l-a mai ntrebat:
Cum poate atunci omul s intre n
ritmurile naturii?
57Si Marele Preot a rspuns:
Ritmurile naturii sunt o trire a
Domnului. 58Este bine ca omul s
neleag c de cnd se naste si pn la
moarte, viaa s-i fie condus de
ritmurile naturii. Dar dac omul iese din
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

147

aceste ritmuri el sufer. 59Noi preoii

decenei avem trimiterea de a-l ndrepta
pe om pe calea cea bun atunci cnd el
se
rtceste. Noi oferim aceast posibilitate
pe care omul, fie o accept, fie o refuz.
60Oamenii, care rtcesc n via, vin la
preoii decenei care-i ajut s pseasc
din nou pe fgasul armoniei cu natura.
61Din mos-strmosi urmm multe

practici care in vie constiina sacralitii

vieii omului, adic trezvia, cum o
numim noi.
62Si Iisus a mai ntrebat: Care ar fi
aceste practici?
63Marele Preot a spus mai departe: n
primul rnd omului trebuie s i se
trezeasc simul realitii. Cu alte cuvinte
el s-si dea seam de fiinarea lumii si a
propriei viei. Baza practicilor st n
folosirea focului sacru care trezeste
sufletul. 64Odat cu trezirea sufletului
omul deschide ochii spre lume si asa si
ndreapt viaa pe calea armoniei. 65Si n
orice moment omul si alege singur pasul
pe care-l face. 66Iar atunci cnd omul
devine constient de puterea gndului lui,
el poate s-si triasc frumos toate
clipele vieii. 67Dar sunt unele momente
din via pe care omul pseste ca pe niste
trepte pentru a se apropia de Dumnezeu.
68Auzind ultimele sale cuvinte Iisus la
ntrebat pe Marele Preot: Care ar fi
aceste momente? Cum pot fi ele definite?
Care sunt practicile potrivite? Rogu-te
s-Mi spui.
69Dar Marele Preot a rspuns pe scurt
la ntrebrile Lui Iisus: n viaa omului
sunt momente cheie pline de sacralitate.
Trei dintre ele sunt cele mai importante,
anume: nasterea, cstoria, moartea.
70Preoii de la Sarmisegetuza cunosc
practicile pe care noi le urmm n astfel
de mprejurri. 71S vorbesti cu preoii si
preotesele de acolo despre ritualurile
urmate de ei la nastere, cstorie si la
moartea oamenilor.
72n zilele ce au urmat Iisus a discutat
cu preoii si preotesele, care ddeau
nvtur la scoala sacerdotal, despre
subiectele amintite de Marele Preot.

73Leciile

se ineau fie n grup, fie

individual, urmnd tradiia scolii lui
Zamolxe nfiinat cu peste cinci sute de
ani nainte.
74Preotul Casian, unul dintre cei care
nvau pe tinerii de la scoala de la
Sarmisegetuza, I-a explicat Lui Iisus:
75Nasterea unui copil nseamn
revenirea sufletului, care plecase n
lumea de dincolo, n corp uman.
76mprejurrile n care se naste un copil
sunt legate de vieile anterioare ale
sufletului care se ntoarce. 77Noi preoii
avem ritualuri care-l primesc pe copil n
lume, prin ceea ce se cheam botez. 78Si
urmm metoda tradiional a botezului
cu ap, foc si Spiritul Lui Zamolxe.
79Preotul Casian a mai explicat:
Botezul se face ntr-un loc potrivit ales.
De obicei are loc la rsritul soarelui. Se
aprinde un foc sacru ntr-o vatr, sau
ntr-un vas n care se pun ierburi frumos
mirositoare. 80Dac pruncul are nas si
nas ei l aduc n brae si urmeaz ceea
ce le spune preoteasa sau preotul
deceneu. 81Cnd apar primele raze de
soare sacerdotul spune: S te vad acum
si focul si soarele si cerul. La aceste
cuvinte se mai pot aduga si alte vorbe
potrivite momentului. 82Apoi n prezena
focului sacru sacerdotul si moaie
degetele minii drepte n ap proaspt
si-l ud pe prunc pe frunte zicnd: Cu
ap vie, foc sacru si Duhul Lui Zamolxe
te botez. 83Si-i d copilului un nume
dup vrerea prinilor si-l nchin la un
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

148

zeu sau o zn anume. 84Asa se face

ritualul botezului dup mprejurrile n
care are loc. 85Dar momentele cheie sunt
folosirea celor dou expresii: S te vad
acum si focul si soarele si cerul si Cu

ap vie, foc sacru si Duhul Lui Zamolxe

te botez. 86Se poate boteza un prunc
oriunde n natur, la munte, la deal, la
ses, la mare, n cmpie si n pdure, sau
lng o ap curgtoare sau ntr-o ap
curgtoare curat. Si acolo unde se face
botezul trebuie aprins focul sacru.
87Atunci Iisus i-a spus preotului
Casian: Asa a fcut tata cnd M-a
botezat n Galileea.
88Preotul Casian I-a rspuns: Fireste.
Cci Pandera urma obiceiul strbunilor
nostri. Orice om poate boteza chiar dac
nu este preot deceneu, ci el trebuie doar
s urmeze Legile Lui Zamolxe. 89Dar cel
mai bine este ca botezul s fie fcut de
ctre un sacerdot deceneu. Preoii si
preotesele decenee cunosc bine cum s
atrag benecuvntrile zeilor la botezul
unui copil.
90Alt dat preotul Casian a vrut s-I
explice Lui Iisus cum era fcut cstoria
la daci. 91Dar Iisus i-a spus: Cunosc
bine acest ritual. A fost urmat de tata si
de mama cnd ei s-au cstorit pe vrful
unui munte din Iudeea.
92Si Iisus i-a depnat preotului Casian
toate cte stia despre cstoria prinilor
Lui, iar preotul Casian a ncuviinat c
totul a fost fcut dup Legele Lui
Zamolxe.
93Si Iisus i-a mai spus: As vrea s
cunosc mai multe despre obiceiurile
tracilor cu privire la cstorie.
94Atunci preotul Casian I-a zis:
Cstoria cea mai bun este ntre un
brbat si o femeie care se iubesc. 95Dar
sunt oameni care nu vor s se
cstoreasc, iar alii care vor mai mult
dect nsoirea n doi. 96Si brbaii care
vor s se nsoeasc cu mai multe femei o

pot face, si femeile care vor s se

nsoeasc cu mai muli brbai o pot
face
si ele, c Domnul Dumnezeu nu vrea ca
omul s ard dac gseste mplinire asa.
97Mai rele sunt ascunderea si minciuna si
prefctoria si nselciunea, c din
patimile nfrnate ale omului ies multe
rele.
98Iisus l-a mai ntrebat pe preotul
Casian: Si cum se petrec aceste cstorii
cu mai multe persoane?
99Preotul Casian I-a rspuns:
Perechile se cstoresc fiecare n parte.
Si de la nceput se neleg ntre ei cum
vor vieui. 100C omul nu are stpnire pe
trupul nici unui alt om, dect pe cel de
sine. 101Dar e bine ca brbatul si femeia
s doarm fiecare separat, dac se poate.
102C femeia st mai mult cu copiii ei ca
s i creasc. 103Si dac brbatul doarme
aparte de femeia lui, el o va iubi mereu
c dorul lui de ea nu se va ostoi, si nici
dorul ei de el. 104Eu am ca soae dou
surori, care se neleg ca suratele de bine,
si viaa ne este frumoas, slav
Domnului.
105n alt zi preotul Casian a vorbit
despre ritualurile folosite la moartea unui
om. Si I-a zis Lui Iisus: Noi incinerm
trupurile celor mori si uneori le punem
rna ntr-un loc anume n pmnt peste
care mai apoi aprindem focuri sacre si
chemm napoi sufletul mortului s se
ntrupeze. 106Cei care mor nu-si pierd
sufletul cci el merge la Zamolxe. 107Dar
dac vrem, noi putem s-i chemm pe
oameni, s se ntoarc pe pmnt,
chemnd sufletele lor. C trupul omului,
atunci cnd nu mai are suflet n el, este
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

149

ca si rna, asa cum ne spune

Dumnezeu.
108n zilele care au urmat Iisus a asistat
la cteva incinerri si asa a nvat ce
ritualuri fceau acolo preoii decenei ca
s scape sufletele de suferin pn
ajungeau n lumea cealalt. 109Si a mai
aflat c sufletele din trupurile moarte,
care nu erau incinerate, se nriau si se
transformau n strigoi. De aceea dacii
foloseau incinerarea trupurilor.
110Si n timp Iisus a mai nvat cum
preoii decenei conduceau ritualurile de
trecere a celor tineri la pubertate, la
adolescen si la maturitate.
111ntr-una din zile, pe cnd Iisus se
afla mpreun cu Marele Preot, El l-a
ntrebat despre cunoasterea viitorului
astfel: Rogu-te, Mrite Preot, s-Mi
spui
ce importan are cunoasterea viitorului
pentru om?
112Atunci Btrnul nelept I-a
rspuns: Prediciile, cunoasterea
viitorului, nu sunt elurile existenei
omului. 113Noi dorim n primul rnd
cresterea trezviei n om. 114Nu vrem s
stim ce ne asteapt n viitor, ci dorim s
ne ordonm existena prezent n
mijlocul naturii. Si atunci vom sti c
urmm vrerea Lui Dumnezeu si viaa ne
va fi bun. Si asa, din viaa cea bun, ne
facem bun viitorul. 115Noi nvm s
devenim nemuritori prin nelegerea
nemuririi sufletului nu prin cunoasterea
viitorului. 116Profeiile pot rtci atunci
cnd profeii sunt rupi de via. Si am
auzit multe astfel de istorii n care
profeii i-au dus n restriste pe oamenii
pentru care ei fceau profeii.
117Atunci Iisus a zis: Neamul mamei

mele crede foarte mult n profeii si de

multe ori iudeii au suferit dup ce unii
profei au spus profeii strmbe care au
dus poporul n rtcire. Si muli profei
au fost omori si pe drept si pe nedrept.
118Si Iisus a vorbit cu preoii si
preotesele de la Sarmisegetuza despre
profei si profeii, iar ei I-au spus istoria
neamului tracilor care credea n profeii,
dar le lega de trezirea sufletului,
nicidecum de un destin fixat al omului si
al neamurilor. Si tot asa rezulta si din
cele vorbite de Iisus cu Marele Preot
Iulian, Btrnul nelept.
119ntr-alt zi Iisus se afla sus la munte
mpreun cu Marele Preot, pe care l-a
rugat: neleptule, ai putea s-Mi
vorbesti despre Legile Lui Zamolxe?
120Si Marele Preot I-a rspuns: Legile
Lui Zamolxe sunt Legile Lui Dumnezeu,
tot asa cum Legile Lui Moise sunt Legile
Domnului iudeilor. 121Noi tracii numim
Legile Lui Zamolxe, Legile Belagine,
Legile Frumoase. 122Ele au fost scrise
dup nlarea la cer a Lui Zamolxe.
Multe dintre aceste legi sunt vorbele Lui
de nelepciune. 123O prim form a
acestui cod de legi a fost fcut
cunoscut dacilor de ctre Marele Lup
Alb, succesorul Lui Zamolxe la Marea
Preoie. 124De atunci noi tracii am tot
urmat aceste legi care au fost mereu
scrise pe tblie de aur. 125Dar uneori
istoria s-a dovedit rea si distrugtoare si
Zamolxe ne-a nvat ca s pstrm
aceste legi sub form de simboluri puse
pe azimele de pine, c asa nu le vom
uita cum nu uitm s mncm pinea.
126Si se poate ntmpla c oamenii pot
distruge plcile de aur pe care Legile Lui
Zamolxe sunt gravate cuvnt cu cuvnt,
dar semnele din pine vor rmne ct va

fi suflare de traci si de urmasii lor. 127Si

chiar dac nu mai avem plcile de aur cu
Legile Lui Zamolxe, ele se pot
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

150

reconstitui din obiceiurile noastre si din

simbolurile pe care le punem pe pine si
din cele ce stiu oamenii c era scris pe
plcuele de aur si din viziunile unora
care primesc mesaje de la zei.
128Si Iisus a mai ntrebat: Cum putem
cunoaste Legile Lui Zamolxe?
129Marele Preot I-a rspuns: Ultima
oar Legile Lui Zamolxe au fost
reconstituite n vremea Marelui Preot
Deceneu, cnd Legile Lui Zamolxe au
fost din nou gravate pe plci de aur. Si de
atunci le pstrm cu sfinenie.
130Si Marele Preot I-a mai spus Lui
Iisus: Vino s le vezi!
131Apoi Iisus a fost condus de Marele
Preot ntr-o ncpere spat n stnc.
Acolo el I-a artat Lui Iisus plcuele de
aur. Si El s-a nchinat la ele cu semnul
Crucii Lui Zamolxe si a ridicat fiecare
plcu de aur n palme si a atins-o cu
fruntea.
132Vzndu-I credina Marele Preot Ia
spus Lui Iisus: Te las singur ca s le
poi pricepe pe ndelete.
133Si Iisus a luat rnd pe rnd plcile
de aur, pe care erau scrise Legile Lui
Zamolxe si le-a citit pe toate. 134A trecut
asa un timp bun, dup care Marele Preot
a revenit si L-a ntrebat pe Iisus: Ei,
cum este?
135Iisus era plin de Duhul nelepciunii
si i-a rspuns: Mrite Preot, am citit
atent toate plcile. Nicieri nu am ntlnit
o nelepciune mai mare. Ea cuprinde
cele mai profunde legi date omului pe

pmnt. Si aceste legi nu se pot compara

n dreptate si adevr cu nici unele n
lume.
136Marele Preot I-a rspuns: Noi
credem n Dumnezeu si stim c El are
toat nelepciunea din care sorbim si noi
stropi atta ct El ne d. 137Sunt n lume
si alte popoare care au denumiri diferite
date zeilor lor si si-au fcut legi dup
care se conduc, precum sunt Legile Lui
Moise de pild. 138n spatele legilor lor
este numele unui personaj n care cred ei.
139Dar zeii sunt diferii pentru toi, orict
ar spune oamenii c ei sunt aceiasi si c
doar denumirile lor difer. 140Si atta
timp ct popoarele vd divinul prin
ochiul lor propriu, zeii numii de ei nu
sunt aceiasi, c si caracteristicile, care li
se atribuie, sunt altele. 141Noi oamenii
nelegem doar frnturi din lumea pe care
ne-o prezint zeii. Si de aceea i numim
cum credem noi mai bine c ar fi.
142Smi
spui acum, ce zei sunt cei la care se
nchin poporul iudeu, cel al mamei
Tale?
143Atunci Iisus i-a rspuns: Zeului
Cel mare I se spune Iehova. 144Sunt si ali
zei mai mici crora Li se spun Elohim.
145Sunt multe violene scrise n scriptura
iudeilor. Omului care o citeste atent i se
rupe inima cnd afl despre attea
omoruri si dezastre. Ar fi mult prea
multe de spus ca s le enumr.
146Si Marele Preot a zis: Din pcate
cei care urmeaz nvturile care
preamresc violena, n numele unui zeu
bun doar cu numele, vor avea parte de
violen. Nu ncape ndoial de aceasta.
147Strbunul nostru Zamolxe ne spunea
c cel care ridic sabia, de sabie va muri,
si cel care ofer snge zeilor, de snge va

avea parte. 148Noi nu facem sacrificii

sngeroase, nu oferim zeilor nimic, c
zeii nu au nevoie de ofrandele noastre, ci
doar de credina noastr n bine. 149n
schimb dm oamenilor ceea ce vrem s
primim din partea zeilor, desi stim c tot
oamenii sunt cei care ne dau ceva din ce
este bun. 150Dar zeii sunt intermediarii
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

151

ofrandelor fcute de cei buni pentru

meninerea bineii ntre oameni. 151C
ofranda trebuie s fie binee fcut de cei
buni altor oameni ca ei s stie ce este
binele si s fac la fel altora. Si asa
binele merge din om n om.
152Iisus a ascultat cu mare atenia
vorbele Marelui Preot. Si-Si zicea: Oare
poporul mamei Mele poate nva
vreodat aceast nelepciune a
sufletului? 153Iisus se gndea ca ntr-o zi
s fac ceva pentru poporul lui Israel, pe
care-l iubea ca pe mama Sa Maria, astfel
ca neamul iudeilor s cunoasc
nelepciunea Lui Dumnezeu si s-si
salveze sufletele.
154n alt zi Iisus vorbea cu preotul
Casian si-i spunea: Se stie c Zeul
Zamolxe este Fiul Lui Dumnezeu. M
ntreb dac Dumnezeu mai are si ali
fii?
155Preotul Casian I-a rspuns:
Zamolxe a fost primul om dintre daci
cruia oamenii i spuneau Fiul Lui
Dumnezeu. 156Dar orice om poate fi
numit Fiul Lui Dumnezeu dac-I trieste
spiritul ca duh al nelepciunii. 157A-i
spune cuiva c este Fiul Lui Dumnezeu
nseamn c acea persoan este treaz n
duh si aceast trezvie vine de la
Dumnezeu, cci omul se afl cuprins de
Duhul Lui Dumnezeu. 158Miezul

constiinei omului este Dumnezeu, si

atunci cnd avem starea de trezvie ne
gsim n Dumnezeu.
159Si Iisus i-a zis preotului Casian: n
poporul mamei Mele, neamul iudeilor,
Duhului Domnului I se spune Duhul
Sfnt.
160Preotul Casian a rspuns: Duhul
Lui Dumnezeu este Duhul nelepciunii
care este mai nalt dect Duhul Sfnt.
Cine are Duhul nelepciunii are si Duhul
Sfnt. Strbunul nostru Zamolxe avea
Duhul nelepciunii.
161Iisus si-a amintit de botezul fcut
Lui de ctre tatl Su Pandera si a zis:
Printe Casian, afl c la botezul Meu,
tata M-a numit Fiul Lui Dumnezeu.
162Si preotul Casian i-a rspuns: Noi
stim c Pandera, tatl Tu, Te-a botezat
n Legea strmoseasc cnd erai acolo n
Galileea Iudeii. Te-a numit pe drept,
Iisus Fiul Lui Dumnezeu.
163ntr-una din zile Iisus asculta o
lecie inut de preoteasa Miruna care
vorbea despre srbtorile importante ale
dacilor: La noi dacii, rumnii, cea mai
mare srbtoare a anului este cea a
Crciunului. 164n acea zi, aflat la cteva
zile de la nceputul iernii, atunci cnd
ziua este egal cu noaptea, s-a nscut
zeul nostru Zamolxe. 165Dar noi numim
srbtoarea Crciun dup numele tatlui
Lui Zamolxe, care avea obiceiul s
mpart daruri oamenilor n ziua cnd i
se nscuse feciorul Zamolxe. 166Si inem
acest obicei si astzi, si toi ne bucurm
cnd vine Crciunul care va rmne asa
din veac n veac, ct va fi lumea. 167O
alt srbtoare este cea de la nceputul
primverii cnd ne amintim de ridicarea
la cer a sufletului Lui Zamolxe. 168Si mai

serbm venirea verii n ziua de Snziene,

iar n tot cursul anului i cinstim pe
strmosi la srbtori cu veselie si
pomeni.
169Multe zile Iisus a nvat despre
srbtorile strbune ale tracilor. Si pe
toate le stia si le urma.
170Iisus a cunoscut puterea cuvntului
asa cum era folosit la daci. 171El deja
cunostea din Iudeea si Egipt multe
cuvinte care aveau putere. 172ntr-o zi
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

152

preoteasa Simina I-a spus: Noi credem

n puterea invocaiei. Desi invocaia este
adresat zeilor, scopul ei este de a
armoniza sufletul, mintea si trupul celui
care o face si prin aceasta de a-l
nsntosi si a-l ine sntos pe acel om.
173Dar trebuie credin, cel puin ct un
bob de mustar, zicem noi.
174De atunci Iisus l invoca zilnic pe
Zeul Zamolxe. 175Si ntr-o sear, pe cnd
se ruga la focul sacru, Duhul Lui
Zamolxe a pogort peste Iisus. 176Atunci
s-au deschis cerurile si Iisus a vzut pe
Zamolxe si pe zeii si znele Lui n cerul
de purpur. Si Dumnezeu era si El acolo.
177Au trecut doi ani de cnd Iisus se
afla la nvtur la Sarmisegetuza.
178mplinise deja optsprezece ani si ntr-o
zi a fost hirotonisit preot deceneu. 179Un
mare sobor de preoi, toi nvesmntai n
alb, asa cum se mbrcau preoii dacilor,
au preamrit pe Domnul Dumnezeu si pe
strbunul Zamolxe. 180Atunci a asistat la
investitura Lui Iisus si Marele Preot
Iulian care iesea rar s fie vzut de
popor. 181n seara hirotonisirii s-a aprins
un mare foc sacru. 182Rugul Lui Zamolxe
a fost condus de Iisus nsusi care-Si
spunea: De lumina focului sacru are

nevoie si neamul mamei Mele Maria.

183Pandera lipsise de la serviciul
militar din armata roman de patru ani.
Si a trebuit s se ntoarc la cohorta
Sagittariorum n Iudeea. 184Iisus a rmas
n Dacia s-Si fac datoria de preot.
185Tot umblnd pe pmnturile
dacilor, Iisus a ajuns la vrful de munte
Omu. 186Si oamenii I-au spus c acolo
slsluia duhul Zeului Omu. 187Iisus a
stat un timp acolo si n fiecare zi fcea
un
foc sacru pe vrful de munte la altarul
zeului si se ruga. 188Si a mai aflat despre
credina n Zeul Omu c era mai veche
dect cea n Zeul Zamolxe, si c n
vechime Zeului Dumnezeu I se spunea
Omnezeu. 189Pentru credina Lui Iisus n
Zeul Omu, oamenii au deprins s-I spun
Iisus Fiul Omului. Si asa I-a rmas
numele, pe unde mergea toi i spuneau
Iisus Fiul Omului.
190n anii ce au urmat, Iisus a mers
peste tot n inuturile tracilor de la marea
cea mare pe vile fluviului sfnt Istru si
mai sus de el pn ht departe la apele
Tibiscos si Tyras, si n toi munii dintre
ape. 191ntr-un loc la munte Iisus a
ntlnit-o pe Lilia si a luat-o de nevast,
c Lilia era ntruparea Bendisei, soaa
Lui Zamolxe. 192C-Si spunea Iisus:
Brbatul se mplineste prin femeie, si
femeia prin brbat.
193Si amndoi, Iisus si Lilia, au mers
pe vrful Omu. 194Si acolo au aprins
focul sacru si s-au rugat Zeului
Omnezeu. Au spus Jurmntul Iubirii
Sacre si asa s-au cstorit. 195Iisus i-a
spus Liliei: Prinii mei, n Iudeea, si-au
spus Jurmntul Iubirii Sacre pe un vrf
de munte. Si dup ce s-au cstorit, tata
i-a spus mamei: Esti zna mea, esti Zna

Iubirii Sacre, Zna Znelor a strbunilor

mei. 196Si asa i spun si eu draga mea
Lilia: Esti zna mea, esti Zna Iubirii
Sacre, Zna Znelor a strbunilor mei.
197Iisus a adus-o pe Lilia acas la
Sarmisegetuza si au stat acolo. 198Si
Lilia, i vorbea cu dulcea n glas, l
numea Domnul Meu, si-L ncuraja pe
Iisus n tot ce fcea.
199Ca preot al Zeului Zamolxe, Iisus
mergea pe la neamurile tracilor, cum
fcuse n vechime si strbunul Su
Zamolxe.
200Vremea a trecut si Iisus mplinise
treizeci de ani. Si ntr-o sear, pe cnd
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

153

sttea la focul sacru, a avut o viziune

cnd ngerul Gavriil I-a grit: Du-te la
neamul mamei Tale Maria s le dai
lumin sufletelor!
201Si Iisus a vorbit cu preotul Antim,
care era atunci Mare Preot al tuturor
tracilor. Si Marele nelept L-a sftuit pe
Iisus s plece degrab n Iudeea.
202Apoi Iisus a strns un sobor de
preoi si le-a zis celor adunai: A sosit
vremea s merg la neamurile mamei
Mele. Iudeii sunt un popor care are
nevoie de lumina Domnului si de calea
cea dreapt, Calea Lui Zamolxe. C mai
marilor iudeilor le lipseste lumina
sufletului.
203Atunci preotul Gherase i-a rspuns:
Cum doresti asa s fie, preote Iisus. Noi
n Dacia te vom astepta ct va fi lumea
lume. 204Stim c sufletul Tu va fi mereu
printre uriesii neamului, c nu degeab
i se spune Iisus Fiul Omului. S mergi
sntos si s te ntorci cu bine!
205n noaptea aceea Iisus a avut un vis.

Se fcea c Zeia Bendisa, soia Lui

Zamolxe, i spunea: S iei aminte s
dezlegi femeile din lanurile robiei la
demonii zmislii de minile brbailor
cuprinsi de ntuneric. 206C atta timp ct
femeia este inut roab unor demoni
nchipuii, brbaii si pierd minile si se
vor omor ntre ei mnai fiind de
duhurile cele rele ale ntunericului. C
femeia inut n robie naste demoni.
207Dezlegarea femeii din robie este cheia
misiunii tale la iudei. 208Apoi Lui Iisus
I-a aprut n vis zeia Vesta care-I zicea:
S le spui oamenilor c focul sacru este
cel care purific, vindec si duce
dorinele la Dumnezeu. Si atta timp ct
oamenii vor sti s cate puterea focului
sacru, minile lor vor iesi din ntuneric la
lumin.
209Si Zeul Dumnezeu sttea n cerul
Lui de purpur si se ngrijea de Iisus c
venise vremea lucrrii Domnului.
CAPITOLUL 6
Iisus revine n Iudeea la vrsta de
treizeci de ani. Ioan Boteztorul.
Botezul Lui Iisus n Iordan.
nvturile
Lui Iisus. Profeiile Lui Iisus si
sfrsitul
lumii.
1

Iisus avea treizeci de ani cnd s-a

rentors n Nazaretul Galileii. 2Lipsise

muli ani de acolo si oamenii care-L stiau
de copil, L-au recunoscut. 3Iosif, tatl
adoptiv, murise. 4Mama Sa Maria L-a
primit cu drag inim si cu multe lacrimi.
5Rnd pe rnd Iisus S-a ntlnit cu
rudele si prietenii, dar cel mai mult L-a
impresionat Ioan, vrul Lui, care
conducea gruparea esenienilor. 6Ioan stia
de visul mamei sale Elisabeta despre el si
despre Iisus. 7Si Iisus i-a vizitat pe

esenieni n pesteri, unde locuiau n

pustiul Iudeii, si li s-a alturat. Dar nu
sttea cu ei.
8Iisus s-a nscris la scoala rabinic s
fie rabin ca s poat nva norodul n
templu si n sinagogi. Dup un an de
nvtur a iesit rabin.
9Era timpul cnd Ioan propovduia
chemnd oamenii la pocin,
botezndu-i pe muli n rul Iordan spre
iertarea pcatelor. 10i povuia s fie
darnici cu cei sraci, s nu
nedrepteasc pe nimeni, s nu
mituiasc si s nu se lase mituii, si s nu
nvinuiasc pe nimeni pe nedrept. 11Si
muli se ntrebau: Nu cumva el este
Mesia? 12Dar Ioan le-a spus: Eu v
botez cu ap, dar curnd vine Cel ce este
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

154

mai mare dect mine, care v va boteza

cu ap, cu foc si cu Duh Sfnt.
13Si Ioan Boteztorul i certa pe
fariseii si saducheii care veneau la el, dar
nu vroiau s fie botezai, zicndu-le: Pui
de vipere, cine v-a nvat s fugii de
mnia ce va s fie? 14Venii s v botez
cu ap spre pocin c iat securea st la
rdcina pomilor, si tot pomul care nu
face road bun se taie si se arunc n
foc. Dar ei tot nu ascultau.
15Si Iisus a venit si El s fie botezat,
dar Ioan I-a zis: Cum asa? Tu vii la
mine s te botez? Eu sunt cel ce are
trebuin s fie botezat de Tine care
botezi cu ap, cu foc si cu Duh Sfnt. Eu
botez doar cu ap.
16Dar Iisus i-a spus: F asta ca s se
plineasc prorocirile.
17Ioan L-a botezat pe Iisus n rul
Iordan. Si cum a iesit El din ap iat

cerurile s-au deschis. Duhul Domnului a

venit deasupra Lui ca un porumbel si
Iisus a auzit un glas din cer spunnd: Tu
esti Fiul Meu Cel iubit, ntru Tine
binevoiesc!
18Si Iisus i nva pe oameni n
templu si n sinagogi. 19Muli au rmas
uimii de nvtura Lui si se minunau c
ce auzeau le prea ceva nou. 20Si El le
zicea: nvtura mea mntuie si este
tainic. Oricine va afla nelesul
cuvintelor Mele nu va gusta moartea.
21Si unii L-au ntrebat: nvtorule
s ne spui ce este mntuirea si ce este
nemurirea?
22El le-a zis: Mntuirea este atunci
cnd omul nelege c sufletul lui este
nemuritor, chiar dac ntr-o zi trupul i va
muri. 23Cel mntuit este ca cel care se
naste din nou n spirit, desi trupul n care
se gseste sufletul lui i este acelasi. Asa
omul va fi eliberat de moarte n veac,
cci este ca nscut din nou atunci cnd
nelege c sufletul lui nu are moarte.
24Se credea pe atunci c era vremea s
vin Mesia lui Israel, s salveze poporul
de cuceritori si s mntuie sufletele cele
rtcite. 25Si unii au crezut c Iisus este
Acela si L-au urmat. 26Si Iisus i boteza
cu ap vie, foc sacru si Duhul
nelepciunii, si ei i deveneau ucenici.
27De multe ori ucenicii stteau cu
Iisus la focul sacru si El i nva:
Vedei voi acest foc? S luai aminte c
fr focul sacru rugciunile voastre nu
sunt primite pentru c se pierd.
28Si Simon, zis si Petru, unul dintre
ucenicii Si, L-a ntrebat: De ce
Doamne rugciunile se pierd fr focul
sacru?
29Iisus i-a rspuns: S nu credei c

dac v rugai la Domnul, El si pleac

urechea s asculte ce-I spunei voi.
Domnul este n voi n primul rnd. Pe
acel Domn s-L trezii si atunci
rugciunea v este mplinit. 30Focul
sacru este cel care face legtura voastr
cu Domnul, iar apa v purific s primii
lumina focului sacru mai usor. Acea
lumin v va merge direct n inimi. 31Si
cnd toate acestea sunt fcute atunci
rodul lor este umplerea cu Duhul
nelepciunii.
32Si toi ucenicii stiau c Iisus cnd se
ruga aprindea focul sacru. Si asa fceau
si ei.
33Muli oameni au crezut n El si L-au
urmat, dar El pstra marile taine doar
pentru ucenicii Si crora le zicea:
Tainele Mele vor fi aflate doar de acei
oameni care sunt vrednici de ele. 34La
muli Eu le vorbesc n pilde ca ei s
priceap. 35Si luai aminte c pentru toi
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

155

oamenii nelepciunea nal si iubirea

zideste.
36ntr-o zi Iisus le vorbea oamenilor
dnd pilda semntorului astfel: Un
semntor a iesit s semene semine. 37Pe
cnd semna el, o smn a czut lng
drum si a fost clcat n picioare si au
mncat-o psrile. 38Si alt smn a
czut pe o piatr umed si a rsrit, dar
sa
uscat cnd piatra s-a uscat. 39Si alt
smn a czut n mijlocul spinilor si
crescnd mpreun cu spinii a fost pn
la urm nbusit. 40Si alt smn a
czut pe pmntul cel bun si a crescut
bine si a fcut mult rod.
41Apoi toi L-au rugat s le spune ce
nsemna parabola aceea. 42Iisus le-a zis:

S luai aminte c smna e cuvntul

Domnului. 43Cea czut lng drum este
n acei oameni care, desi aud, nimic bun
nu se prinde de ei. 44Smna czut pe
piatr este n acei care cnd aud cuvntul
Domnului l primesc cu bucurie si cred o
vreme, dar apoi cnd sunt ncercai se
leapd, c smna din ei nu a prins
rdcin. 45Iar smna czut ntre spini
este n cei care aud nvturile cele
bune, dar sunt amgii de grijile lumii si
de plcerile vieii si smna din ei nu
poate rodi. 46Dar cea mai bun este
smna czut pe pmnt bun si ea se
afl n cei care aud cuvntul Domnului
si-l urmeaz neabtui si viaa le este
roditoare.
47Odat Iisus era la templu cu ucenicii
Si. Si a vzut cum oamenii bogai
puneau bani de aur n cutia milei. 48Si a
vzut-o si pe o vduv srac punnd
acolo doi bnui de aram.
49Apoi Iisus le-a spus: O vduv
srac a pus doi bani de aram n cutia
milei, dar cei bogai au pus bani de aur.
Adevr v spun c aceast vduv a dat
mai mult dect toi, fiindc ea a dat tot ce
avea, din srcia ei, dar cei bogai au dat
din prisosul lor.
50Si oamenii l-au mai rugat: S ne
vorbesti nvtorule despre mil.
51Atunci Iisus le-a spus: Cel care are
mil de oameni va primi si el mil de la
oameni. 52S nu v semeii n via c nu
stii soarta cum v este. 53Si dac
prisosesti ceva, caut s-i ajui si pe alii,
c multe v stau n cas degeaba, dar pot
fi bune si de folos pentru alii. 54Cnd
faci bine, la alii, de asta s nu stie
nimeni, ci doar Domnul. 55C omul este
mai bine s stie c ajutor i-a venit de la
Domnul si s nu-l cunoasc pe omul care

i-a fcut bine. 56Si atunci cel cruia i s-a

fcut bine i priveste pe toi oamenii cu
buntate, c-si zice c poate unul dintre
ei i este binefctorul. 57Pe rude si pe
prieteni s nu-i lsai la ananghie c ei
sunt cei cu care v trii viaa dat de la
Domnul si avei datorii unii fa de alii
din alte viei trite mpreun. 58Mila fa
de alii este mna de ajutor pe care i-o
ntinzi singur cnd vei avea vreodat
nevoie. 59Si luai aminte c cine d, lui
si
d, si cine fur de la alii, de la el fur.
60Nimeni nu poate s nsele pe Domnul,
ci se nseal singur. 61Si asa s avei mil
unii de alii ca de voi nsiv.
62Muli vedeau c Iisus vindeca si
tmduia si se ntrebau cu ce putere face
aceasta.
63ntr-o zi, pe cnd Iisus era cu
ucenicii si stteau strnsi n jurul unui
foc sacru, a venit la ei un om care avea
fiul bolnav. Si Iisus l-a ntrebat despre
biat si omul I-a spus totul. 64Atunci
Iisus a zis: Dar de ce nu vrei tu s-l
vindeci?
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

156

Omul a rspuns: Eu as vrea s-l

65

vindec, dar nu pot.

66Iisus a spus: Dac tu poi crede,
toate-i sunt cu putin celui care crede.
67Si ndat tatl copilului a zis cu
lacrimi n ochi: Cred Doamne! Ajut
necredinei mele!
68Atunci Iisus le-a spus ucenicilor:
S avei credin n Domnul. 69Pe toate
cte cerei rugndu-v, s credei c leai
si primit, si le vei avea. 70Iar cnd stai si
v rugai, iertai orice avei mpotriva

cuiva, pentru c si Tatl vostru Cel din

Ceruri s v ierte vou greselile voastre.
71Iar dac voi nu iertai, nici Tatl Cel
din ceruri nu v va ierta vou greselile.
72Si Iisus i-a zis omului care avea fiul
bolnav: Mergi acas si credina ta i va
arta ce s faci. Si copilul i se va
nsntosi. Si asa a fost.
73Si pe cnd Iisus se afla n templu, au
venit la El fariseii si crturarii aducnd
cu ei o femeie prins n adulter. 74Si I-au
spus Lui Iisus: nvtorule, iat pe
aceast femeie care a fost prins
svrsind adulter. 75Moise prin Lege ne-a
poruncit ca pe aceste femei s le omorm
cu pietre. S ne spui atunci ce s facem?
76Atunci Iisus i-a privit ndelung si lea
zis: Credei voi oare c aceast femeie
a svrsit adulter singur? Credei voi c
ea este mai vinovat de moarte dect
brbatul cu care a svrsit adulter? Unde
este brbatul cu care ea a svrsit
adulter? 77Legea lui Moise o condamn
numai pe femeie si nu zice nimic despre
brbatul adulter. 78Dac voi credei c ea
trebuie omort cu pietre atunci s-l
aducei aici si pe brbatul cu care ea a
svrsit fapta. 79Si cnd va veni aici
brbatul adulter atunci vom vedea ce este
de fcut.
80Si toi care au auzit au rmas uimii
de rspunsul Lui c stiau cu cine femeia
svrsise adulter, un brbat dintre
fruntasii iudeilor.
81Si Iisus le-a mai zis: Si v-ai
ntrebat oare de ce femeia a svrsit
adulter? Toi v grbii s dai cu pietre
ntr-o femeie care cade si nu v gndii la
sufletul ei suferind. 82C femeia
svrseste adulter cnd nu gseste
bucurie n casa ei. 83Si voi toi stii asta,

dar urmai orbeste niste legi care v

ndeamn la pedeaps si rzbunare.
84Uitai-v la relele lumii, c ele vin de la
asuprirea femeii, care dac nu are lumin
n suflet naste demoni, si asa lumea se
umple de suflete ntunecate.
85Si atunci fariseii si crturarii au lsat
femeia s plece.
86Dup iesirea femeii afar din
templu, Iisus le-a vorbit tuturor despre
iertare: 87n Lege se scrie c omul
trebuie s plteasc ochi pentru ochi si
dinte pentru dinte. 88Dar eu v spun ca s
iertai gresiilor vostri care-si ndreapt
greselile lor si care se smeresc n faa
Domnului dup ce au fcut rul. 89C
iertarea este darul Domnului, iar cei care
se pociesc sunt iertai de Domnul. 90Si
dac Domnul iart atunci s iertai si
voi.
91Alt dat oamenii L-au ntrebat pe
Iisus: De ce n Legea noastr se scrie
despre un creator care este mereu gata s
se rzbune pe oameni? De ce acest
creator a cerut sacrificii ca noi oamenii
s-I artm credin? Oare aceast Lege
mai este bun si astzi?
92Si Iisus le-a zis: Legea este bun
atta timp ct serveste poporul s nu
piar si s fie bun nelegere ntre
oameni. 93Dar Legea nu mai poate
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

157

continua asa cum este acum c vedem c

nu-i duce pe oameni la mntuire. 94Si ca
s se mplineasc Legea Domnului,
Legea de acum trebuie schimbat. 95Si
luai bine aminte c Legea Domnului
este viaa nu Scriptura, care orict ar fi
ea
de bun nu poate s fie mai presus de
cuvntul viu. 96Viaa este cuvntul viu al

Domnului. Si atunci vei nelege de ce

Domnul a fcut, toate cte a fcut, cu
poporul lui Israel. 97Cnd Legea cea
nou
va fi neleas de poporul lui Israel,
atunci vei vedea faa cea bun a
Domnului. Pn acum Domnul mai mult
v-a certat pentru necredin. 98Eu v aduc
Legile Vieii care sunt ca apa vie. Si cine
bea din aceast ap vie nicicnd nu va
muri.
99Si cnd le vorbea despre trup, minte
si suflet, Iisus le zicea: Trupul s asculte
de minte, iar mintea s asculte de sufletul
curat. Cnd omul face tocmai invers
atunci si duce viaa n suferin.
100Oamenii L-au ntrebat: S ne spui
nvtorule, oare sufletul omului, cnd
se naste el prima dat din Domnul, este
de brbat sau de femeie?
101Iisus le-a rspuns: Sufletul cnd se
naste nu este nici de brbat nici de
femeie, ci devine de brbat sau de femeie
atunci cnd are corp de om.
102Si oamenii mai ziceau: nseamn
c Domnul nu este nici brbat si nici
femeie.
103Iisus le-a zis: Asta asa este.
104

Oamenii au mai ntrebat: Dar

atunci noi de ce zicem Domnul Tatl

cnd am putea spune si Mama?
105Si Iisus le-a zis: Mare adevr ai
spus voi acum. C Domnul este si Tat si
Mam.
106ntr-alt zi Iisus a fost ntrebat: S
ne spui nvtorule, de ce se zice c
Domnul este lumin? Oare de ce vedem
mult ru n jurul nostru? De unde vine
acest ntuneric? Cum oare putem s
scpm de rul si de negura din suflete?

107

Iisus le-a spus: ntunericul nu

exist dect atunci cnd lumina nu se

arat. 108Si luai seama c ntunericul
sufletului nu va exista cnd voi v vei
cunoaste pe voi nsiv. Cnd omul are
cunoasterea de sine, atunci el va vedea
lumina sufletului si asa se va mntui.
109Si mai degrab s cutai aducerea
luminii dect distrugerea ntunericului.
110Cci dac omul are lumin atunci
ntunericul, din sufletele celor de lng
el, se va duce ca fumul. 111n loc s
criticai pe altul mai bine i ludai
faptele bune, cci asa i aducei lumin n
suflet n loc s-l amri cu greselile pe
care le face. 112Si asa vei gusta din
mpria cerurilor care nu este alta dect
cea a luminii sufletelor.
113Si unii ziceau: Dar unde se gseste
atunci mpria Domnului, c nou ni se
spune c se afl n cer?
114Si Iisus le-a rspuns: Dac
mpria Domnului ar fi n cer atunci
naintea voastr vor ajunge acolo psrile
cerului. 115S luai aminte c mpria
Domnului este nluntrul vostru si ea vi
se face cunoscut atunci cnd omul se
cunoaste pe sine nsusi. 116Si cnd omul
va gsi aceast mprie atunci el va sti
c este fiu al Tatlui ceresc. Bogat n duh
este cel ce stie aceasta.
117Si mai ziceau: Dac mpria
Domnului este n noi si nu n ceruri
atunci nici iadul nu se afl undeva n
adncuri, n seol?.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

158
118

Domnul Iisus le-a spus: Bine ai

grit voi. C iadul este tot n voi dac

sufletele v sunt ntunecate. 119Si raiul si
iadul sunt n voi, c atunci cnd sufletul
v este luminat trii n rai, dar dac v

este ntunecat ptimii n iad. 120Si mai

luai aminte c ngerii si dracii se afl tot
n voi dormind. Si cnd suntei n lumin
i trezii pe ngeri ca s v vegheze, dar
cnd suntei n ntuneric i sculai pe
draci. 121C de aceea se spune despre un
om bun: Este ca un nger! Iar despre
un om ru se zice: Are draci! 122Si nici
satana nu exist ca om asa cum cred unii,
ci este nsumarea tuturor relelor, adic tot
ntunericul sufletelor si lipsa luminii
Domnului.
123Muli se minunau cnd auzeau
vorbele Lui Iisus, c ei fuseser nvai,
de arhierei si de crturari, c diavolul sau
satana era un om care umbla mereu s-i
ademeneasc pe toi la rele, si avea
coarne si pr mult pe trup.
124ntr-o zi Iisus i-a luat cu sine pe
Petru, pe Iacob si pe Ioan si au mers pe
un munte nalt. 125Si acolo au aprins un
foc sacru si se rugau. 126Atunci Petru,
Iacob si Ioan L-au vzut pe Iisus n
lumin si faa-I strlucea. 127Si Petru I-a
zis: nvtorule, te vedem cu faa
strlucind ca soarele. S ne spui si nou
de ce ari astfel la chip?
128Iisus a rspuns: Asa este cel care
nvie din mori, cci nvierea aceasta este
a cugetului nu a trupului. Atunci omul se
schimb la fa pentru c sufletul i
strluceste si lumina lui se vede pe faa
omului. 129Si asa i vei recunoaste pe cei
care nvie din mori c sufletul le iese la
lumin pe chip, c ei sunt ca si nscui a
doua oar. Dar ceilali oameni, desi
misc si vorbesc, ei sunt ca morii.
130Odat Iisus se afla pe munte cu
ucenicii Si si-i nva: Dac vei fi
prigonii pentru dreptate s nu v temei,
c a spune adevrul nseamn s v aflai
n lumina Domnului. 131Pe unde umblai

cutai s facei pace ntre oameni c

atunci fii ai Domnului v vei chema cci
pmntul va fi stpnit de cei buni. 132S
v fie inimile curate ca roua si asa l vei
putea vedea chiar si pe Domnul. 133Si
cnd v vei umple de Duhul Iubirii
atunci totul va fi al vostru, chiar si
mpria cerurilor.
134Si ucenicii luau aminte si se
nelepeau n cuget si n simire.
135Pe cnd Iisus se afla cu ucenicii Si,
ei I-au spus: Noi credem c Tu esti
trimis de ctre Tatl la oile cele pierdute
ale lui Israel.
136Atunci Iisus le-a zis: Eu vin pentru
toi oamenii lumii cu vorbe de la Tatl
ceresc. 137Ceea ce v spun Eu vou va fi
un izvor de foc pentru lume si prin
lumina acestui foc lumea se va cura de
ntuneric. 138Si multe vor arde n lume si
multe vor pieri pn cnd omul va nva
calea Domnului. 139Si ct as vrea ca acest
foc s curee sufletele acum, dar va trece
mult timp pn atunci. 140Cci Eu am
venit s aduc pacea pe pmnt ca s-l
mpac pe fiu cu tatl su, pe fiic cu
mama sa, pe nor cu soacra ei, ca omul
s nu-si in rul n inim.
141ntr-o zi Iisus sttea cu ucenicii Si
sub un mslin, si ei L-au ntrebat:
nvtorule, se stie c sunt muli
oameni care sufer pentru credin.
142Alii si pierd calea cea dreapt de
fric s nu fie asuprii si omori. 143Si
muli nu vor s-i ajute pe cei drepi.
144Noi ce s facem, c iat sunt unii care
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

159

fug de noi, stiind c noi umblm cu

Tine?
145Si Iisus le-a zis: Dac vei urma
calea cea dreapt lumea v va sluji. 146S

nu v speriai cnd suferii si suntei

asuprii. Acestea sunt semne ca s v
ndeprtai de acolo c Domnul v
mpinge s nu stai n durere. 147Dar dac
rmnei n suferin si asuprire
nseamn c nu ascultai de Domnul.
148Voi nu trebuie s ducei crucea
suferinei, ca s o artai oamenilor, ci s
purtai crucea luminii. 149Si asa cei, care
v vd, se vor lumina si ei cnd v artai
n lumin, dar dac suntei tristi si obidii
crnd n spinare crucea suferinei,
oamenii vor fugi de voi.
150Iisus a vzut c uneori ucenicii se
sfdeau ntre ei si le zicea: Ia seama
cnd critici pe alii c paiul din ochiul
fratelui tu l vezi, dar brna din ochiul
tu nu o vezi. 151Cnd vei scoate brna
din ochiul tu atunci vei vedea bine ca s
scoi paiul din ochiul fratelui tu. C asa
ai ochi de vzut si sufletul i este treaz si
viaa i-o triesti n lumin.
152Cnd Iisus le vorbea ucenicilor
despre menirea omului pe pmnt, le
zicea: Amintii-v c suntei trectori
prin via si nu v dai sntatea pentru
adunarea bogiilor, care nu folosesc la
nimic dac trupul, mintea si sufletul v
sunt bolnave. 153Cel care iubeste rodul s
iubeasc si pomul care l-a rodit si s
ngrijeasc de pomul roditor. Asa si voi
s grijii viaa cea bun.
154ntr-una din zile au venit la Iisus
saducheii care spuneau c nu este
nviere, dar fariseii credeau n nvierea
trupului. 155Si saducheii ca s-L
umileasc, pentru c auziser c Iisus
credea n nviere, I-au spus: Din Legea
noastr, lsat de Moise, stim c dac
moare fratele cuiva si-si va lsa femeia
fr copii, pe femeia lui s o ia fratele
su si s-i ridice urmasi. 156Si erau sapte

frai care rnd pe rnd au murit si femeia

celui dinti a fost luat rnd pe rnd de
frai cci niciunul nu a lsat urmasi cu
ea.
Dar mai apoi a muri si femeia. S ne spui
acum nvtorule a cruia dintre frai va
fi femeia la nviere?
157Iisus le-a rspuns: Voi rtcii
cnd spunei asta. Cnd oamenii nvie
din mori nu se mai nsoar si nu se mai
mrit, ci ei sunt duhuri libere n ceruri.
158C morii nu nvie n trup, ci n spirit.
159Si muli se minunau de noua
nvtur. Si peste tot s-a dus vestea
despre nelepciunea Lui Iisus si muli se
ntrebau: Oare a sosit Mesia lui Israel?
160Dar ucenicii vroiau s stie ei mai
nti si I-au spus: nvtorule, noi
asteptm venirea Mesiei Lui Israel. Si
noi stim c Tu esti acela dup cte spui si
cte faci.
161Iisus le-a zis: S luai aminte c Eu
sunt Fiul Omului.
162Si ei L-au rugat: S ne spui si nou
ce nseamn aceasta.
163Atunci Iisus le-a rspuns: Omu
este un zeu mare care hlduieste pe
vrfurile cele nalte ale munilor. 164Si n
vechime strbunii vostri l adorau pe
acest zeu pe nlimi unde ei fceau
focuri si se rugau Lui. Asa au fcut si
patriarhii si Moise. 165Si Zeul Omu nu
este altul dect Tatl ceresc c altarele
Lui se afl numai pe vrfurile cele nalte
ale munilor ca s fie ct mai aproape de
cer.
166Ucenicii I-au spus atunci: Nu
ncape ndoial c dac Tu esti Fiul
Omului esti Fiul Tatlui, care stim c-L
va trimite pe Mesia ca s ne izbveasc.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

160
167

ntr-o zi Iisus nva poporul n

sinagog si le-a spus: Eu art lumin

lumii. Cel ce-Mi urmeaz Mie nu va
umbla n ntuneric, ci va avea lumina
vieii vesnice. 168Orice om care este
luminat este lumin pentru ntreaga
lume. 169Si cnd urmai un om luminat
avei lumin vieii.
170ntr-o zi Iisus se afla ntr-o sinagog
si oamenii L-au ntrebat: Esti Tu oare
Fiul Domnului? Nou s ne spui acum
nvtorule.
171Iisus le-a rspuns: Eu sunt Fiul
Domnului n spirit nu n trup, c n trup
sunt fiul tatlui care m-a zmislit cu
mama Mea Maria.
172Si uneori cnd vorbea n templu,
Iisus i critica pe farisei si pe crturari
zicnd: 173Acesti nvtori sunt ca
paznicii care au ncuiat usile la casa
cunoasterii si au luat cheile, dar nici ei
nu
intr, nici nu las pe alii s intre acolo.
Judecai dac este bine ce fac ei care se
cred sfinii lui Israel.
174Si Iisus le-a spus fariseilor: Dect
s v deschidei ochii, ca s vedei
adevrul, preferai s scoatei ochii celui
care vi-l arat. Uitai-v la voi ct de
rtcii suntei.
175Muli crturari se opuneau
nvturilor pe care Iisus Le ddea
norodului. Si au vrut s nu-L mai
iubeasc poporul si au rspndit vorba c
Iisus nu era iudeu ntru-totul ci c-L avea
ca tat pe Pandera, nu pe Iosif. Si-I
spuneau Iesua ben Pandera (Iisus fiul lui
Pandera).
176ntr-una din zile, Nicodim, un
fruntas al iudeilor, a trimis Lui Iisus

vorb c ar dori s-L vad. 177Iisus l-a

chemat, si Nicodim I-a zis: nvtorule,
multe se spun despre Tine si nvtura
Ta. 178Eu astept mpria Domnului, ca
muli alii, dar rogu-Te s-mi spui dac
esti Tu Mesia Cel asteptat de iudei,
Izbvitorul nostru? 179Eu nu stiu ce s
mai cred. Am auzit si am vzut chiar eu
nsumi cte minuni faci, dar sunt ndoit
de ce spun arhiereii si ali btrni de la
templu, c nvtura Ta rtceste
poporul n loc s-l duc pe calea cea
dreapt.
180Atunci Iisus i-a rspuns:
Nicodime, afl c eu vreau s izbvesc
acest popor, dar nu m-am numit
niciodat Mesia, ci sunt Fiul Omului, si
am mari puteri de la Tatl. 181Sunt muli
dintre iudei care vor s fac din Mine un
om cum si-au nchipuit ei. Asa au fcut si
cu vrul mea Ioan, cel care boteza n
Iordan. 182Ioan le-a zis rspicat c nu este
Ilie, cel care trebuie s vin s netezeasc
calea Lui Mesia, dar ei nu l-au crezut. Si
Ioan a murit ucis de oamenii lui Irod
Idumeul. 183Eu, desi umblu de ceva timp
cu ucenicii Mei, am vzut c ei tot n-au
priceput nvtura Mea care predic
nelepciunea nu sfinenia. 184Iudeii nu
pot iesi usor din vina pcatului etern care
li se predic de veacuri si veacuri. Si de
aceea ei cred c sfinenia este necesar
pentru salvarea sufletului. Si multe altele
cred ei n mod gresit. 185De pild fiecare
ar vrea s fie nemuritor n trup, pe cnd
eu propovduiesc nemurirea sufletului.
186Si a mai spus Nicodim: Unii zic c
esti Mesia, alii c nu esti, Tu le spui c
nu esti Mesia, unii te cred, dar alii
insist c esti. Unii vor s te omoare, alii
vor s moar pentru tine. Cum oare se
vor termina toate astea?

187

Atunci Iisus a rspuns: Vreau s

aduc o lumin de speran acestui neam

necredincios. Lupta mea pentru adevr
nu este terminat. 188Acest neam se afl
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

161

ntr-o mare rtcire care le-a adus mult

suferin. 189S nu uitm sclavia din
Egipt, risipirea celor zece triburi ale lui
Israel de ctre asirieni, distrugerea
templului lui Solomon si captivitatea
babilonian. 190Multe alte dureri i
asteapt n viitor dac ei nu vor prsi
rutile n care triesc. 191Crezi tu oare
Nicodime c Domnul degeaba a fcut ca
neamul iudeu s sufere?
192Si de atunci Nicodim I-a devenit
ucenic Lui Iisus, dar nu umbla cu cei
doisprezece care erau Simon zis Petru cu
fratele lui Andrei, Iacob al lui Zevedeu
cu fratele lui Ioan, Filip, Bartolomeu,
Toma, Matei vamesul, Iacob al lui Alfeu,
Levi zis Tadeu, Simon Canaaneanul si
Iuda Iscarioteanul.
193ntr-o zi, pe cnd Iisus se gsea n
templu si vorbea mulimii, unii admirau
pietrele slefuite si odoarele.
194Si Iisus le-a zis: Le vedei voi pe
toate acestea? Adevr v griesc c acest
templu va fi drmat si se va risipi. 195C
Domnul nu uit vrsarea de snge fcut
cnd templul acesta s-a dat n folosin
pe timpul profetului Zaharia. 196Si
Zaharia le-a spus s nu se fac ucideri de
animale la templu, dar ei nu au ascultat si
au jertfit o sut de tauri, dou sute de
berbeci si patru sute de miei. 197Si de-a
pururea, oricine va mai construi ceva pe
aceste locuri, va avea parte de snge si
de
suferin. C jertf sngeroas nu poate
s fie temelie bun.

198

Odat ucenicii vroiau s stie despre

vieile lor de dinainte, c Iisus le spusese

c sufletul nemuritor al omului trecea
dintr-o via n alta si locuia mereu n alt
corp.
199Si Iisus le-a spus: n viitor din ce
n ce mai muli oameni si vor aminti
vieile pe care le-au trit nainte. Ei vor fi
cei ale cror suflete se vor apropia de
Tatl ceresc. 200Si voi dac v rugai la
Tatl si stai aproape de focul viu, vei
primi aceast cunoastere a vieilor de
dinainte.
201Muli iudei vedeau vremurile
tulburi pe care le triau si ct nedreptate
si rutate era n lume. 202ntr-o zi civa
L-au rugat: Doamne, s ne vorbesti
despre sfrsitul lumii, c n vechime
profeii nostri au spus c odat va veni
sfrsitul timpului.
203Atunci Iisus le-a zis: De demult
prinii vostri au crezut n sfrsitul lumii,
atunci cnd vor fi multe suferine si
pagube pentru ntregul pmnt. 204Dar
luai aminte c sfrsitul lumii este cnd
mintea omului se cur de relele pe care
le gndeste, c este vorba de lumea rea
pe care au creat-o ei n minile lor
ntunecate. 205Si muli citesc si puini
pricep scripturile. 206Si asa cum spune
profetul Daniel, la acele vremuri muli
vor fi alesi si nlbii si ncercai prin foc
si sfinii si de asta doar cei nelepi
vor avea cunoasterea. 207Tot Daniel
spune c trebuie s nceteze jertfa. 208C
jertfa cu snge nu e bun, zeii nu au
nevoie de jertfe. 209Oamenii, n loc s
ucid animalele de sacrificiu, mai bine s
jertfeasc n focul sacru relele si
ntunericul din ei, si asa s se purifice.
210Ct priveste lumea, pe care o vedei cu
ochii, ea va avea odat un sfrsit ca toate

cele lumesti, dar este departe ceasul

acela
cnd se vor duce si pmntul si soarele si
stelele. 211Voi s cutai s stii despre
sfrsitul lumii rele din voi nu de lumea
pmnteasc si cea a stelelor, c lumea
din minile voastre e cea care v ine n
rtcire.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

162
212

Alt dat Iisus era doar cu ucenicii

cei mai apropiai si ei L-au ntrebat: Ce

se va ntmpla la acele vremuri de pe
urm?
213Iisus le-a rspuns: Cnd sufletele
se vor trezi n oameni, la acele timpuri si
trupurile le vor deveni cu adevrat vii si
minile lor se vor scutura din adormire.
214Fr trezirea sufletului omul nu
trieste cu adevrat, c este aidoma
fiinelor ale cror viei sunt ca fumul.
215Si prsind trupul lor de rn,
oamenii trezii vor fi ntocmai ca zeii.
Asta nseamn c se deschid cerurile si
c oamenii intr ntr-o mprie nou.
216Si toate acestea se ntmpl cnd omul
deschide cu chei potrivite cele sapte
temple din el si gseste acolo drnicie,
plcere, pace, iubire, ncredere, dreapt
judecat si trezire a sufletului. 217Si eu
voi fi cu voi dac vei bate la porile
acestor temple unde vei gusta din pomul
vieii care este n raiul Domnului aflat n
voi.
218Si ucenicii L-au mai ntrebat: Cum
oare vei fi cu noi Doamne n timpurile de
pe urm?
219Atunci Iisus le-a rspuns: La acele
vremuri Fiul Omului va cobor pe
pmnt cu multe suflete ale ngerilor
luminii, c Eu voi fi n sufletele lor. 220Si
multe suflete din ntuneric se vor ntrupa

si ele. 221Si din cerul de purpur vor veni

pe pmnt muli ngerii ca s fie lumin
celor aflai n ntuneric. 222Si vei cobor
si voi odat cu ngerii cei mari, c vei fi
ngeri mari si vei avea trupuri, dar eu
voi
fi doar parte din sufletele voastre n care
va fi lumina Mea. 223Si la timpul acela,
ce va veni, oamenii vor nva de la
ngerii luminii ce este iubirea si vor
nva de la sufletele coborte din
ntuneric ce nu este iubirea. 224Si lumina
sufletelor va fi asa de mare c se vor albi
toate sufletele care au trit vreodat pe
pmnt. 225Dar va trece mult timp pn
se vor nfptui toate acestea.
CAPITOLUL 7
Pandera vine la Ierusalim. Iisus i
alung pe vnztorii din templu.
Viclesugul celor de la templu. Cina cea
de Tain. Pe Muntele Mslinilor.
Trdarea lui Iuda si prinderea Lui
Iisus. Lepdarea lui Petru. Iisus n faa
sanhedrinului. Pilat si Irod l judec pe
Iisus. Iisus este condamnat la
rstignire.
1

Primvara, devreme, Pandera sosise

la Ierusalim. 2Pe Iisus l observa de

departe fr s-I spun c venise. Ba
chiar de cteva ori Pandera a intrat n
templu, mbrcat n haine evreiesti, si-L
asculta pe Iisus cum le vorbea oamenilor.
3Si se gndea Pandera cu speran: Cu
ajutorul Lui Dumnezeu, fiul meu i va
lumina pe acesti oameni.
4ntr-o zi Iisus a intrat n templu si a
vzut pe muli care vindeau si cumprau.
Si le-a rsturnat mesele vnztorilor si ia
dat afar din templu zicndu-le: Asta-i
cas de rugciune nu pester de tlhari.
5Arhiereii si crturarii au auzit cele
ntmplate si de atunci cutau s-L

piard, dar se temeau de popor. 6La acel

timp erau arhierei Anna si Caiafa.
7Se apropia srbtoarea Pastilor, a
Azimelor, si arhiereii si crturarii cutau
s-L omoare pe Iisus. 8Atunci s-au folosit
de un viclesug si l-au chemat pe Iuda
Iscarioteanul, care era din numrul celor
doisprezece care-L urmau pe Iisus. 9Csi
ziceau ei: Dac acest Iuda ine punga
cetei lui Iisus, atunci este iubitor de
argini.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

163

Iuda s-a dus la templu si a stat de

10

vorb cu arhiereii si cu leviii care

pzeau la templu. 11Lui Iuda i-au dat bani
si s-au nvoit ca el s-L dea n minile lor
ntr-un loc unde s nu fie mulime de
oameni ca s-I ia aprarea.
12Si cnd a venit ziua de Pasti, Iisus
le-a spus lui Petru si lui Ioan: Mergei n
cetate si ne pregtii Pastile ca s
mncm. 13Cnd vei intra n cetate s v
uitai la oamenii care trec. Si dac vei
vedea un om ducnd un ulcior plin cu
ap acesta este semnul cel mai bun. 14S
v luai dup acel om si la casa n care el
va intra s spunei stpnului acelei case
c Eu vreau s vin cu ucenicii Mei s
mnnc Pastile ntr-o odaie pe care ne-o
va pregti el acolo.
15Petru si Ioan au fcut precum le
spusese Iisus.
16La ceasul potrivit Iisus a stat la mas
cu apostolii Lui si le-a spus: Am dorit
foarte mult s mnnc Pastile cu voi mai
nainte ca Eu s ptimesc.
17Apoi Iisus a luat ulciorul cu ap, a
mulumit Domnului, a but ap si le-a
spus ucenicilor: Luai-l si mprii apa
vie ntre voi. De acum nu voi mai bea

apa vieii cu voi pn la venirea

mpriei Domnului.
18Apoi Iisus a luat pinea, a mulumit
Domnului si a frnt-o n buci zicnd:
Luai si mncai ca s v ntrii
trupurile. 19Bnd din apa vie si mncnd
din azima care d vigoare trupului este
Legea cea Nou pe care voi s o urmai
ntru pomenirea Mea.
20Asa ucenicii au aflat c Iisus nu va
mai fi curnd printre ei. 21Si ei vroiau s
stie cine va rmne s conduc grupul
lor.
22Si Iisus le-a dat nvtur: S luai
aminte c legea cea nou este iubirea de
oameni. Cnd omul are iubire de oameni
poate s svrseasc orice lucru bun n
via, c Domnul prin oameni si arat
buntatea. 23Cel mai mare dintre voi s
fie asemenea celui mai mic. Dac este
cpetenie s fie asemenea celui ce
slujeste. 24Chiar dac Eu stau la mas cu
voi sunt asemenea celui ce slujeste.
25Cnd Eu voi merge la Tatl Meu v voi
rndui s venii si voi acolo cu sufletele
atunci cnd vei muri. Si n mpria
Mea nu se bea si nu se mnnc, c
trupuri nu vei mai avea. 26Si cnd vei
sta n mpria Mea vor veni odat si
vremurile de pe urm cnd vei judeca
seminiile lui Israel. Dar mult timp va
trece de la Tatl Meu pn atunci.
27n sinea lui Simon Petru se ndoia de
cele spuse de Iisus si se ntreba: Oare
cine este Tatl Su de ne vorbeste asa?
28Iisus l stia bine pe Petru c adesea
si pierdea credina si i-a spus ca s-l
ntreasc: M-am rugat pentru tine ca s
nu-i piar credina cu care s-i ntresti
pe fraii ti.
29Atunci Petru a zis: Doamne, cu

Tine sunt gata s merg oriunde si-n

temni si la moarte.
30Si Iisus i-a spus: i-o spun eu ie
Petre c astzi nu va cnta cocosul pn
ce tu de trei ori te vei lepda de Mine,
cum c nu M cunosti.
31Dup ce au terminat cina, Iisus a
iesit din cas si urmat de ucenicii Si,
dintre care lipsea Iuda Iscarioteanul, a
plecat ctre Muntele Mslinilor s
aprind focul sacru si acolo s se roage.
32Cnd a ajuns le-a zis tuturor s se roage
si ei. 33Dar El s-a ndeprtat ca la o
arunctur de piatr si ngenunchind se
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

164

ruga: Printe al Meu de voiesti

deprteaz aceast suferin de la mine,
dar chiar dac-Mi va fi greu voia Ta s se
fac!
34Si cnd s-a ntors Iisus la ucenicii
Si i-a gsit adormii n jurul focului, si
acesta era un semn ru. 35Atunci noaptea
a venit o gloat de oameni, arhiereii,
cpeteniile templului si btrnii ca s-L
prind. 36n fruntea lor se afla Iuda
Iscarioteanul care, la lumina torelor, L-a
artat pe Iisus celor cu care venise. 37Iar
El i-a zis: M vinzi tu pe Mine Iudo?
C stia ce fcuse Iuda Iscarioteanul.
38Iar ucenicii vznd ce avea s se
ntmple au scos sbiile. 39Petru cu sabia
lui l-a lovit pe o slug a arhiereului si i-a
tiat urechea dreapt. 40Dar Iisus i-a oprit
pe ucenici s lupte si a luat urechea
rnitului, i-a pus-o la loc si l-a vindecat.
41Iisus era mhnit de cei care veniser
s-L prind si le-a zis: Ca la un tlhar
ai iesit cu sbii si ciomege. Cnd eram
n templu si nvam norodul nu v-ai
ntins minile asupr-Mi, c v era fric
de popor. Iat c a sosit ceasul cnd

artai c suntei sub stpnirea negurei!

42Si iudeii L-au prins pe Iisus si L-au
dus la casa arhiereului. 43De departe
Petru i urma.
44Noaptea, cei care-L aduseser pe
Iisus, au aprins focul n mijlocul curii si
Petru a venit s se nclzeasc si el. 45Pe
Iisus l ineau deoparte n frig.
46O slujnic l-a recunoscut pe Petru ca
unul dintre cei ce stteau la foc si le-a
zis: Si acesta era cu el! Atunci Petru sa
lepdat zicnd: Femeie, nu-l cunosc!
Dar un alt om din mulime i-a zis: Si tu
esti dintre ei! Petru iar a tgduit
zicnd: Omule, nu sunt! Mai trziu un
altul, uitndu-se atent la Petru, le-a zis
celorlali: Negresit si acesta a fost cu el,
c e galileean dup grai. Dar si a treia
oar Petru nu a recunoscut zicnd:
Omule, nu stiu ce spui!
47Si atunci a cntat cocosul, Iisus a
privit spre Petru care si-a adus aminte de
cuvintele Domnului care-i spusese: i-o
spun eu ie Petre c astzi nu va cnta
cocosul pn ce tu de trei ori te vei
lepda de Mine, cum c nu M cunosti.
48Si iesind afar din curte Petru a plns
cu amar.
49Cnd s-a fcut de ziu au venit la
sanhedrin btrnii poporului care erau
arhierei si crturari si L-au adus acolo pe
Iisus. 50Si ei i-au zis: Spune-ne nou
dac esti tu Mesia?.
51Iisus le-a rspuns: Ce v voi spune
oricum nu vei crede. Dac v voi ntreba
ceva nu-Mi vei rspunde si nici nu M
vei elibera. 52De acum Fiul Omului va
sedea n putere de-a dreapta Tatlui.
53Cei prezeni, nu au neles vorbele
Lui Iisus, care nsemnau c cel care
spune adevrul dobndeste puterea

Domnului.
54Esti tu Fiul Domnului nostru? au
ntrebat ei.
55Iisus le-a rspuns: Nu eu spun asta,
ci voi!
56Si adunarea din sanhedrin L-a
condamnat zicndu-I: Ce trebuin mai
avem de alt mrturie? C noi nsine din
gura lui am auzit blasfemie!
57Si arhiereii L-au dus n faa
guvernatorului roman Poniu Pilat si Lau
prt zicndu-i: Acest om ne
rzvrteste neamul mpiedicndu-l s dea
dajdie cezarului si zicnd c el este
Mesia mprat.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

165

Atunci Pilat L-a ntrebat pe Iisus:

58

Esti tu mpratul iudeilor? Iat iudeii,

neamul tu, si arhiereii mi te-au adus s
te judec. Spune-mi ce ru ai fcut?
59El i-a rspuns: Este adevrat c Eu
sunt mpratul Iudeilor. Dar mpria
Mea nu este din lumea aceasta si nu
amenin nici o alt mprie. 60Nu am
slujitori ca s lupte pentru mine. Nimic
ru nu am fcut. 61Am mrturisit pentru
adevr c mpria Mea este n suflet.
62Pilat era cunosctor ntr-ale
filosofiei si I-a zis: Stim noi oare ce este
adevrul omule?
63Atunci Pilat a iesit afar la iudei si a
zis ctre arhierei si ctre mulime: L-am
judecat si nu gsesc nici o vin n omul
acesta.
64Dar ei struiau c Iisus ntrta
poporul si era galileean din Nazaret. 65Si
Pilat i-a trimis la Irod Antipa, care era
tetrarhul Galileii si se ntmplase s fie si
el atunci la Ierusalim.

Irod Antipa s-a bucurat cnd L-a

66

vzut pe Iisus si ndjduia s vad vreo

minune svrsit de El, din cele ce auzise
c face. 67Si I-a pus multe ntrebri, dar
Iisus nu i-a rspuns nimic. 68Arhiereii si
crturarii l tot nvinuiau, dar Irod Antipa
nu L-a gsit vinovat si ei au mers cu El
napoi la Pilat.
69Cnd Pilat i-a vzut din nou, le-a
zis: De ce ai mai venit? Pe omul acesta
l-am cercetat deja n faa voastr si n-am
gsit nici o vin din cele pe care voi le
aducei mpotriv-i. 70Si vd c nici Irod
nu l-a gsit vinovat de vreme ce ai venit
iar la mine. 71Omul acesta n-a fcut
nimic vrednic de moarte. l voi
condamna la biciuire, dar apoi l voi
elibera.
72Pilat tot mai credea c arhiereii si
crturarii nu si-au pierdut pe de-a-ntregul
simul dreptii. 73Si era atunci obiceiul
ca de praznicul iudeilor guvernatorul
roman s elibereze un ntemniat, pe
care-l vroiau ei. 74Si Pilat stia c cel mai
ru dintre ntemniai era un om numit
Baraba. Atunci Pilat i-a ntrebat: Pe care
vrei s vi-l eliberez: pe Baraba sau pe
Iisus?
75Atunci mulimea, care stia c Baraba
era un criminal si un rscolnic, a cerut
sfat de la arhierei si btrni.
76Pe cnd Pilat sedea n scaunul de
judecat, femeia lui a trimis pe cineva la
el s-i spun: Nimic ru s nu-I faci
Dreptului Acestuia, c am aflat despre
El. 77Este un om venit din inuturile
tracilor, dar mama Lui este de aici, si El
a fost nscut n Iudeea. 78Iudeii vor s-L
omoare c El le aduce o nvtur nou
care s le lumineze minile.
79Cnd Pilat a iesit si a ntrebat

mulimea pe cine s elibereze, ei au

strigat s-l elibereze pe Baraba.
80Dar Pilat vroia neaprat s-L scape
pe Iisus pe care mulimea i cerea s-L
rstigneasc. Si i-a ntrebat a treia oar:
Dar ce ru a fcut omul acesta? Eu nu
am gsit n el nici o vin vrednic de
moarte.
81Mulimea ntrtat striga si mai
tare: S fie rstignit! S fie rstignit!
82Pilat le-a zis: De ce nu-l rstignii
voi, c eu nici o vin nu gsesc n el.
83Iudeii i-au rspuns: Noi avem o
Lege, si dup Legea noastr el trebuie s
moar pentru c s-a fcut pe sine fiu al
Domnului. 84Dar nou nu ne este
ngduit s omorm pe nimeni c suntem
sub stpnirea roman.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

166

Si Pilat a intrat din nou n pretoriu,

85

si-a amintit de vorbele trimise de nevasta

lui. Si L-a ntrebat pe Iisus: De unde
esti
tu omule?
86Dar Iisus nu i-a rspuns. 87Atunci
Pilat I-a zis: Mie nu-mi vorbesti? Nu
stii
c am putere s te eliberez sau s te
rstignesc?
88Si Iisus i-a rspuns: N-ai avea nici
o putere asupr-Mi dac nu i-ar fi fost
dat de sus din cer. 89Dac m condamni
n-ai nici o vin. Pcatul mare este al
celor care M-au dat n mna ta.
90Cnd Pilat a auzit acele cuvinte
vroia s-L elibereze pe Iisus chiar atunci.
91Dar iudeii l-au prins la strmtoare si iau
zis: Dac-i dai drumul nu esti de
partea cezarului. Stii bine c oricine se
face pe sine mprat este mpotriva

cezarului.
92Si Pilat s-a temut de uneltirile
iudeilor si a vrut s scape de orice vin.
93A iesit afar din pretoriu si L-a adus
acolo si pe Iisus. 94A sezut pe scaunul de
judecat si le-a zis iudeilor: Iat pe
mpratul vostru care vrea s v aduc
lumin n suflete!
95Atunci ei au strigat: Ia-l, ia-l,
rstigneste-l! 96Pilat le-a zis: Cum
asta? Pe mpratul vostru s-l
rstignesc? 97Arhiereii au rspuns: Noi
nu avem mprat dect pe cezarul!
98Si Pilat lund ap si-a splat minile
n faa mulimii zicnd: Nevinovat sunt
eu de sngele acestui om drept. De acum
pe voi v priveste ce facei cu el!
99Iar iudeii rspunzndu-i au zis: Nu
ne temem c facem o fapt rea. Sngele
lui s cad asupra noastr si a copiilor
nostri dac gresim!
100S fie precum zicei a spus Pilat
si le-a eliberat pe Baraba.
101Apoi Pilat a mers n pretoriu si a
chemat sutasul si civa soldai romani si
le-a spus n tain: 102Purtai-v mai
blnd cu omul sta, c nu vreau s
moar. Nu-i punei crucea suferinei n
spinare. Nimeni s nu afle vreodat ce
vam
spus eu acum.
103Apoi sutasul a pus soldaii s-L
strjuiasc pe Iisus si L-au dus la
cohort. 104Si asteptau ordine de la Pilat
cnd s porneasc ca s-i rstigneasc pe
osndii. 105Soldaii au pregtit crucile si
Pilat a pus s se scrie pe crucea Lui Iisus
cu litere grecesti, latinesti si evreiesti:
Acesta este mpratul iudeilor.
106Si Pilat a vorbit cu Pandera, despre

care stia c era tatl Lui Iisus, si i-a spus

planul lui. 107Si era mpcat n cuget c
n-o s ncalce vorbele drepte pe care i le
trimisese femeia lui despre Iisus ca s
nu-i fac nici un ru.
108Apoi sutasul cu ostasii romani i-au
luat pe osndii s-i duc s-i
rstigneasc. Si mulimea venea dup ei.
109Domnul Dumnezeu privea din cerul
Lui de purpur la zbaterile oamenilor pe
pmnt si vedea sufletele luminii si pe
cele ale ntunericului trimise n trupuri de
oameni ca s nfptuiasc planul Lui de
mntuire.
CAPITOLUL 8
Calvarul rstignirii. nmormntarea
Lui Iisus. Iisus se arat femeilor si
ucenicilor. Plecarea Lui Iisus din
Iudeea.
1

Era vinerea Sabatului si mulimea a

pornit cu Iisus si cu doi fctori de rele

CARTEA IUBIRII DE OAMENI

167

spre Dealul Cpnii. 2Si de departe

Pandera i urma.
3Muli dintre iudei au citit cele scrise
de Poniu Pilat pe crucea Lui Iisus.
4Arhiereii au mers la Pilat si i-au zis:
Nu scrie c este mpratul Iudeilor, ci
c el a zis: Eu sunt mpratul Iudeilor.
5Iar Pilat le-a rspuns: Ce-am scris,
am scris! C doar voi ai spus c oricine
se face pe sine mprat este mpotriva
cezarului si c nu avei mprat dect pe
cezarul. 6Omul sta trebuie s fie numit
mpratul Iudeilor. Dac nu este atunci
de ce l-ai luat s fie rstignit? Ca s nu
mai fie o ameninare pentru cezarul de la
Roma, nu? Iar dac nu este mpratul
Iudeilor, nu are nimeni de ce s se team
si atunci ar trebui eliberat.

Si arhiereii n-au mai stiut ce s

rspund.
8Dar ostasii romani nu I-au pus Lui
Iisus crucea rstignirii n spinare ca s
sio
duc singur ca si ceilali osndii. 9Si
au luat pe un oarecare Simon Cireneul,
un om zdravn, si l-au forat s duc el
crucea n urma Lui Iisus.
10Femeile din Galileea care veneau cu
gloata l plngeau si se vicreau c-L
duc la moarte.
11Si cnd au ajuns pe Dealul Cpnii
i-au rstignit acolo pe condamnai. 12I-au
legat pe cruci cu funii groase de mini si
de picioare. 13Pe Iisus L-au pus ntre cei
doi fctori de rele si I-au pus pe cap o
coroan de spini. 14Si pe crucea Lui era
scris cu litere grecesti, latinesti si
evreiesti: Acesta este mpratul iudeilor.
15Dar Iisus le cunostea rtcire din
suflete si i-a iertat pentru faptele lor
zicnd: Tat ceresc, iart-le iudeilor, c
ei nu stiu ce fac!
16Si muli si bteau joc de El si le
ziceau altora: Dac el este Mesia, alesul
Domnului, si dac i-a mntuit pe alii,
atunci s se mntuie acum si pe sine
nsusi. Vrem s vedem minunea asta.
17Coroana de spini l nepa, sngele i
intra n ochi si cu greu putea s mai vad.
18Si Iisus Si-a pierdut ncrederea n
Domnul si a strigat n aramaic: Aba,
aba, lama sabahtani? (Tat, tat, de ce
M-ai prsit?).
19Lng crucea Lui Iisus stteau
mama Sa si sora mamei Sale, Maria a lui
Cleopa si Maria Magdalena.
20Si asa S-a chinuit Iisus pn cnd s-a
lsat nserarea cnd a strigat: Tat

ceresc, n minile Tale mi pun duhul!

21Apoi a cerut ap: Mi-e sete.

Atunci sutasul a luat o ramur de

22

isop, a prins de ea un burete muiat n oet

si I l-a dus la gur, c pregtise totul
dinainte. 23Cnd Iisus a mirosit oetul sia
plecat capul n jos si nu a mai miscat.
24Si iudeii au crezut c a murit.
25Fiind vinerea Sabatului, iudeii nu
vroiau s lase trupurile pe cruci smbta.
26Si s-au grbit si au mers la Pilat s-l
roage s le zdrobesc picioarele la cei
rstignii ca s moar mai repede si s-i
ia de acolo. Si Pilat a ncuviinat.
27Apoi ostasii sutasului au zdrobit
picioarele celor doi condamnai rstignii
cu Iisus. 28Cnd au ajuns la Iisus sutasul
a vrut s arate mulimii c Iisus murise si
a zis celor mai de aproape: Dac n-a
murit atunci o s simt sulia.
29Si l-a atins pe Iisus la coaste. Si s-a
vzut c nu mai misc si sutasul roman a
zis: A murit! Ce rost are s-i mai
zdrobim oasele?
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

168

Se fcuse ntuneric de-a binelea si

30

ostasii le-au spus oamenilor s plece c

rstignirea se terminase. 31Si sutasul s-a
dus la Pilat s-i spun cele ntmplate.
32Dar cteva femei din Galileea,
rmseser la priveghi. 33Soldaii s-au
pregtit s ia cu ei trupurile zdrobite ale
celor rstignii si s le ngroape undeva.
34Dar de Iisus nu s-au atins asa cum le
spusese sutasul s fac.
35Iosif din Arimateea, om bun si drept,
mersese la Pilat si ceruse trupul Lui Iisus
ca s-L nmormnteze. 36Si adusese cu el
o targ din lemn si doi oameni ca s-L ia

pe mort. 37Iar Pilat s-a speriat si a crezut

c Iisus murise. A chemat sutasul care
asistase la rstignirea Lui Iisus, si l-a
ntrebat n tain dac a murit.
38Sutasul i-a spus: Am fcut precum
ne-ai spus.
39Atunci Pilat i-a spus n tain totul lui
Iosif din Arimateea si i-a poruncit s aib
grij de Iisus. 40Si l-a trimis pe Iosif cu
oamenii lui, cu sutasul si civa ostasi cu
torele aprinse, pe Dealul Cpnii.
41Cnd ei au ajuns acolo mulimea
plecase si mai erau doar cteva femei
care stteau mai departe si soldaii care-L
vegheau pe Iisus. 42Si era acolo si
Pandera.
43Apoi sutasul si soldaii romani au
plecat si ei. 44Iosif din Arimateea
mpreun cu Pandera L-au dezlegat pe
Iisus de pe cruce si L-au cobort cu grij.
45Iosif din Arimateea si Pandera L-au
pus pe Iisus pe targ si a fost purtat asa
de oamenii lui Iosif. 46Cteva femei din
Galileea i urmau.
47Si asa au ajuns la o cas pe care o
aranjase Iosif. 48Si oamenii lui stteau
afar si pe femei nu le-au lsat s intre.
49Iisus si revenise. Apoi S-a splat, iar
Iosif si Pandera I-au ngrijit rnile.
50Apoi au pregtit un giulgiu si L-au
nfsurat pe Iisus n el, ca si cum era
mort.
51Iosif din Arimateea si Pandera L-au
luat pe Iisus pe targ si au plecat cu El la
mormntul pregtit de Iosif. 52C nu
vroiau ca oamenii lui Iosif s stie c Iisus
era viu.
53Si de departe erau urmai de Maria a
lui Cleopa, de Maria Magdalena si de
Salomeea. 54Maria, mama Lui Iisus,

plecase c nu mai putuse sta n picioare

de durere.
55Pe Iisus L-au lsat n mormnt si au
pus o piatr mare la intrarea, apoi au
plecat.
56Femeile care veniser cu ei s-au dus
s pregteasc miresme si miruri ca s-I
ung corpul asa cum era obiceiul la
iudei. 57Dar era ziua de Sabat cnd nu se
lucra. 58Si ele au asteptat pentru a doua
zi, duminic, ca s mearg la mormnt.
59Apoi Pandera s-a ntors singur la
mormnt, a dat piatra la o parte si a
aprins un opai. 60Cnd a intrat nuntru
L-a vzut pe Iisus c sttea nc ntins pe
piatr. 61Apoi Iisus S-a ridicat, a pus
giulgiurile pe locul unde sttuse ntins si
amndoi s-au mbrcat n alb. 62Si s-au
rugat strmosului Zamolxe. 63Apoi dup
un timp au iesit, au pus la loc piatra pe
mormnt si au plecat mpreun.
64Smbta devreme s-au adunat la
Pilat arhiereii si fariseii, si i-au zis:
Neam
adus aminte c amgitorul acela a
spus, nc de pe cnd era n via, c
dup trei zile se va scula. 65Te rugm
porunceste ca mormntul s fie inut n
paz ca nu cumva, venind ucenicii lui,
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

169

s-l fure si s spun poporului c s-a

sculat din mori.
66Si guvernatorul le-a zis: V dau
soldai de straj. Mergei cu ei la
mormnt si pzii-l cum stii.
67Iar ei, ducndu-se, au pecetluit piatra
si au ntrit cu straj paza mormntului.
68Duminic devreme, cnd nu se
crpase nc de ziu, Maria Magdalena,
Maria a lui Cleopa si Salomeea au venit

la mormntul Lui Iisus aducnd

miresmele pe care le pregtiser. 69Si iau
rugat pe strjeri s le dea piatra la o
parte de pe mormnt. 70Cnd au intrat
nuntru au aprins lumnri, dar nu au
mai gsit trupul Lui Iisus acolo unde
stiau c era pus.
71Femeile s-au nspimntat si au
plecat degrab s spun ucenicilor ce
vzuser. 72Dar pe cnd mergeau ele s-i
vesteasc, iat c au vzut doi oameni
mbrcai n alb, si unul dintre ei era
Iisus. 73Ele i-au cuprins picioarele si I
sau
nchinat.
74Iisus le-a zis: Nu v teme i!
Bucurai-v! Nu cutai un om viu
printre mori. Aducei-v aminte cum
vam
vorbit, pe cnd eram nc n Galileea,
zicnd c Fiul Omului trebuie s fie dat
n minile oamenilor pctosi si s fie
rstignit, dar El nu va muri. 75Ducei-v
si-i vestii pe ucenici s mearg n
Galileea c eu vin acolo si ei M vor
vedea.
76Femeile au mers si au spus
apostolilor si altora, ce ele vzuser si
auziser, dar nimeni n-a crezut.
77Atunci Petru a alergat la mormnt.
Strjerii deja plecaser s anune pe
arhierei despre toate cele ntmplate. 78Si
Petru privind nuntru n-a vzut dect
giulgiurile. Atunci a crezut c Iisus nu
murise.
79Cnd arhiereii au aflat de la strjeri
c Iisus nu mai era n mormnt s-au
adunat mpreun cu btrnii si au inut
sfat. 80Le-au dat ostasilor romani argini
din belsug zicndu-le: Voi s spunei
asa: Ucenicii lui au venit noaptea si l-au

furat n timp ce noi dormeam. De se va

auzi aceasta la guvernator s nu avei
grij c noi l vom ndupleca s nu v
pedepseasc.
81Iar ei, lund arginii, au fcut asa
cum au fost nvai rspndind printre
iudei cuvintele acestea. Dar guvernatorul
Pilat stia tot adevrul.
82Si iat c-n aceeasi zi doi dintre
apostoli, Cleopa si Luca, plecaser spre
Galileea. 83Si n timp ce vorbeau pe drum
despre toate cele ntmplate si se tot
ntrebau ntre ei, Iisus nsusi apropiinduSe, cu tatl Su Pandera, mergea
mpreun cu ei. Dar ei nu L-au
recunoscut c El si schimbase cumva
chipul. 84Si Iisus le-a zis: Despre ce
vorbii mergnd?
85Si Cleopa i-a zis: Oare nu stii
strine ce s-a ntmplat n Ierusalim
zilele acestea?
86El le-a zis: Spunei-Mi.

Iar ei I-au povestit: Cele despre

87

Iisus Nazarineanul, un profet puternic n

fapt si-n cuvnt naintea Domnului.
88Nu ai aflat cum L-au osndit la moarte
arhiereii si mai-marii nostri si L-au
rstignit? 89Noi ucenicii Lui ndjduiam
c El este Cel ce avea s izbveasc pe
Israel. 90Niste femei de-ale noastre,
ducndu-se astzi de diminea la
mormnt si neaflndu-I acolo trupul
mort, au venit la noi zicnd c pe drum la
ntoarcere au vzut doi ngeri, unul
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

170

semna cu Iisus care le-a spus c era viu.

91Iar unii dintre noi s-au dus la mormnt
si au gsit asa cum si femeile spuseser,
dar pe El nu L-au vzut.
92Si El le-a zis: Suntei zbavnici s

credei n spusele profeilor. Nu trebuia

oare ca Mesia s ptimeasc si s nvie?
93Atunci Cleopa a scos o pine si i-a
invitat s mnnce: Mncai cu noi
oameni buni.
94Dup ce Iisus a spus binecuvntri a
frnt pinea si le-a dat tuturor s
mnnce. Atunci Cleopa si Luca L-au
recunoscut.
95Si Luca a zis: Domnul nostru, esti
viu.
96Atunci Iisus le-a dat porunc:
Mergei la ucenici n Galileea si le
spunei c voi veni la muntele stiut.
97Cleopa si Luca s-au dus degrab la
ucenici, i-au strns n locul stiut si le-au
spus c L-au vzut pe Iisus, dar ei nu i-au
crezut.
98Atunci Iisus a venit n mijlocul lor si
i-a dojenit pentru necredina si
mpietrirea inimii lor, c nu i-au crezut
pe cei ce-L vzuser viu.
99Si le-a spus: Mergei si nvai
toate neamurile s pzeasc toate cte
vam
poruncit Eu vou. 100Botezai-i pe
oameni cu ap vie, cu foc si cu Duhul
nelepciunii, c Eu voi fi cu voi n duh
ct va fi lumea lume. 101Fii nelepi ca
serpii si blnzi ca porumbeii si atunci
Duhul Tatlui va gri ntru voi. 102n
orice facei ntru pomenirea Mea, cnd
M vei mrturisi n faa oamenilor, s nu
v temei de cei ce ucid trupul, c
sufletul nu pot s-l ucid.
103Apoi Iisus s-a desprit de ucenici
si a vorbit cu tatl Su Pandera s
mearg s o aduc pe mama Sa Maria si
s o ia cu ei.
104Cnd Maria a venit au plecat toi

trei ctre mare de unde ei vroiau s se

mbarce.
105Pe drum Iisus l-a ntrebat pe tatl
Su: Ce crezi tat? Ce vor face iudeii cu
nvtura pe care Eu le-am dat-o? Ei nau
neles-o de vreme ce M-au
condamnat la moarte.
106Si Pandera I-a rspuns: Si eu cred
la fel ca tine fiule. Marii crturari din
poporul maicii Tale Te-au respins si au
rmas cu sufletele n ntuneric. Dar vor
ncerca s justifice cele rele fcute de ei
si nu stim ce va iesi. Cei civa iudei care
au priceput nvtura Ta o vor
propovdui, dar nu prea au cui.
107Si Iisus cu tatl Su si cu mama Sa
au trecut prin orasul Sidon n Fenicia,
apoi prin marele oras Efes, unde au vzut
templul zeiei Artemis, si mai apoi prin
orasul Atena.
108Pe drum tot vorbeau si se sftuiau
pn cnd au ajuns n Dacia.
109Si Domnul Dumnezeu din cerul Lui
de purpur l privea pe fiul Su Iisus.
CAPITOLUL 9
Iisus n Dacia. Revenirea Lui Iisus n
Iudeea si ntlnirea cu Pavel. Iisus
Mare Preot si rege drept. mplinirea
profeiilor.
1

Cnd au trecut apa Istrului si au

intrat n Dacia, Pandera, Maria si Iisus au

mers direct la Sarmisegetuza. 2Lilia,
soaa Lui Iisus, rudele si toi de acolo iau
primit cu mare bucurie.
3Dup cteva zile preoii si preotesele
vroiau s afle ce a fcut Iisus n Iudeea.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

171
4Si

s-au strns n jurul unui foc si Iisus

le-a povestit: Neamul iudeilor este
ndrtnic. 5Ei nu au vroit s deschid

ochii ca s vad adevrul, dar au vrut s

scoat ochii celui care li-l arta. 6M
condamnaser la moarte, dar
guvernatorul roman a fcut n asa fel c
s scap cu via.
7Si Iisus le-a spus toate cte I s-au
ntmplat.
8Marele Preot Antim a afla si el de
revenirea Lui Iisus acas si L-a chemat
s-L vad. Iisus i-a spus de-a fir a pr
cele petrecute n Iudeea.
9Si Marele Preot I-a zis: Eu cred asa:
Cu timpul cuvintele de nelepciune date
neamului mamei Tale vor fi rstlmcite
si vor folosi si la luminarea minilor, dar
si la robie. 10Dar n poporul nostru
nvturile Tale vor rmne de-a pururi
vii pn cnd se vor trezi la lumin si
alte
neamuri. 11Va veni un timp cnd toate
rtcirile sufletelor vor fi risipite ca
fumul. 12Si la acea vreme iudeii nsisi vor
gusta din apa vie pe care Tu le-ai dat-o,
dar pe care ei au respins-o deocamdat.
Dar va dura veacuri si veacuri.
13Pandera, Maria, Iisus si Lilia locuiau
acolo unde sttuse n vechime Zamolxe
cu prinii Lui, Crciun si Vetra.
14Grdina maicii Lui Zamolxe era acolo
si Maria o ngrijea si stia c grdina se
numea Grdina Maicii Domnului.
15Iisus Si-a reluat preocuprile inimii.
Ca preot al Zeului Zamolxe, cltorea
prin toat Dacia si prin inuturile altor
traci de o parte si de alta a fluviului Istru,
si prin muni si pe pmnturi neumblate.
16Asa a cunoscut muli sihastri care
triau retrasi n muni, prin pesteri si n
locuri singuratice, n post si rugciune.
17Si ei foloseau Rugciunea Minii n
Inim nvat de pe timpul Zeului

Zamolxe: Doamne Dumnezeule adu-mi

soarele Tu n inim.
18Asa au trecut patru ani. 19Din cnd
n cnd Iisus afla vesti din Iudeea.
20Acolo nvturile Lui erau date uitrii.
Puini mai rmseser cei care s le
urmeze si s le rspndeasc printre
iudei. 21Arhiereii i prigoneau pe ucenici
pe oriunde se aflau.
22Si-si zicea Iisus: Lucrurile nu merg
bine n poporul iudeilor. Trebuie s m
sftuiesc cu Marele Preot despre asta.
23Apoi Iisus a mers s vorbeasc cu
Marele Preot Antim cruia i-a spus:
Mrite Preot, cunosti foarte bine cele
ntmplate cnd am fost n Iudeea, unde
am stat un timp ca s luminez neamul
mamei Mele Maria. 24Urmresc atent ce
se mai ntmpl acolo. nvturile Mele
sunt date uitrii, iar cei care le mai
propovduiesc sunt prigonii. 25Cel mai
ru este c cele spuse de Mine sunt
rstlmcite. 26Ce s fac? Cum as putea
s ndrept lucrurile? 27M gndesc la
profeiile primite de la arhanghelul
Gavriil, de mama Mea Maria, de
Elisabeta si de Iosif, precum c Eu sunt
Mesia poporului iudeilor.
28Atunci Marele Preot Antim a spus:
Profeiile primite sunt adevrate.
Dovada este c pn acum s-a mers n
direcia acelor profeii. 29Si as vrea s Te
ntreb: Crezi tu oare c esti Mesia
poporului lui Israel?
30Si Iisus a rspuns: Mult timp am
crezut aceasta. Dar acum M ndoiesc,
mai ales c nu sunt deloc semne c
poporul lui Israel este salvat n urma
misiunii Mele printre ei. 31Intenia Mea
mrturisit lor a fost s salvez pe toi
oamenii lumii, pornind de la salvarea
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

172

iudeilor. Si vd c aceasta nu se ntmpl

deocamdat. 32Si M ntreb de ce
Domnul Dumnezeu a fcut s fie asa
cum a iesit?.
33Marele Preot i-a spus: Noi nu
cunoastem cu limpezime cile
Domnului.
Si ngeri de am fi, cobori pe pmnt,
tot nu le-am sti pe de-a-ntregul. 34Nu
trebuie s uitm c este nevoie de timp
pentru mplinirea lor. 35Si eu zic asa: Cel
mai bine este s faci ceva ca s ndrepi
lucrurile. Ar trebui s mergi n Iudeea.
36Si Iisus a zis: Asa voi face. 37Va fi
ultima Mea ncercare de salvare a
poporul mamei Mele Maria.
38Si Marele Preot I-a urat: S fie cu
spor. Mergi sntos si s te ntorci cu
bine.
39Iisus s-a pregtit de plecare n Iudeea
si nainte de a porni la drum mama Sa
Maria L-a binecuvntat.
40Si Iisus a luat cu Sine doi rumni
care slujiser n armata roman si care
vorbeau bine att limba latin ct si
limba greac.
41Cnd pregtirile au fost gata, Iisus si
nsoitorii Lui au trecut Dunrea n
Tracia. 42Dup o scurt sedere la rudele
tatlui Su Pandera, n Munii Haemus,
Iisus a plecat spre Grecia continental.
43Apoi s-a mbarcat pe un vas comercial
si a ajuns n Fenicia de unde a mers
direct n Iudeea.
44Cnd Iisus a ajuns la Ierusalim, a
aflat multe despre prigoana arhiereilor
mpotriva celor care-I urmau nvtura.
45Si a auzit c cel mai ru dintre
asupritori era un om numit Saul din Tars,

rabin si fariseu de loc din Cilicia. 46Si I

sa
spus c Saul tocmai primise de la
arhierei scrisori ctre sinagogile din
Damasc ca, dac va afla acolo pe vreunii,
att brbai ct si femei, c merg pe
Calea Lui Iisus, s-i aduc legai la
Ierusalim.
47Atunci Iisus a pornit si El pe drumul
Damascului. Era ctre amiaz si soarele
dogorea puternic si Iisus cu nsoitorii
Lui, cu care venise din Dacia, se
apropiau de Damasc. Si mergeau n urma
lui Saul.
48Saul era istovit, i era foame si a stat
pe o piatr ca s se odihneasc. 49Si Iisus
s-a apropiat de Saul. Cnd Saul a ridicat
capul, s vad cine este lng el, a
deschis ochii. 50Si atunci l-a izbit lumina
soarelui puternic direct n ochi, i s-au
nmuiat picioarele si a czut la pmnt.
51Si Iisus i-a zis: Saule, Saule, de ce
M prigonesti?
52Iar Saul a rspuns: Cine esti tu?

Iisus i-a mai zis: Eu sunt Iisus, Cel

53

pe care tu l prigonesti. Urndu-M pe

Mine este ca si cum i izbesti piciorul n
epus.
54Saul tremura si era nspimntat c
stia c Iisus murise. Si a spus: Doamne,
ce voiesti Tu ca eu s fac?
55Iisus i-a zis: Ridic-te, intr n
cetate si i se va spune ce trebuie s faci.
56Si Saul s-a ridicat de la pmnt, dar,
desi avea ochii deschisi, nu vedea nimic
fiind orbit de soare.
57nsoitorii Lui Iisus l-au luat pe Saul
de mn si l-au dus la Damasc n casa
unui ucenic numit Iuda care locuia pe
Ulia Dreapt. 58Acolo Saul a zcut

bolnav si fr vedere trei zile. Si n-a

mncat, nici n-a but.
59Si fiind n Damasc, Iisus, mpreun
cu nsoitorii Lui, au cunoscut civa
dintre ucenicii de acolo.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

173

Era printre ei unul cu numele

60

Anania care-L stia pe Iisus din Galileea

si cruia i-a poruncit s nu spun la
nimeni c-L vzuse. 61Si Iisus l-a
binecuvntat pe Anania si i-a dat puterea
Duhului Tmduirii. 62Si i-a zis lui
Anania: Mergi pe ulia care se cheam
Ulia Dreapt si caut n casa lui Iuda pe
un om din Tars, cu numele Saul.
63Si a rspuns Anania: Doamne,
despre brbatul acesta de la muli am
auzit cte rele le-a fcut el ucenicilor Ti
n Ierusalim. Si aici are putere de la
arhierei s-i lege pe toi cei ce cheam
numele Tu.
64Iisus i-a zis: Du-te la el si vindec-l
si boteaz-l, pentru c l-am ales ca
numele s Mi-l poarte inaintea
neamurilor si a copiilor lui Israel, c
omul acesta vorbeste bine cteva limbi.
65Si Anania a fcut precum i spusese
Iisus. Si si-a pus minile peste Saul, si el
si-a recptat vederea. Apoi Anania l-a
botezat pe Saul n numele Domnului
Iisus.
66De atunci Saul a nceput s
propovduiasc iudeilor pe oriunde
umbla.
67Dup ntlnirea lui Saul, zis si Pavel,
pe drumul Damascului, Iisus s-a rentors
n Dacia. 68Si a discutat ndelung cu
Marele Preot Antim cele petrecute n
timpul sederii Lui n Iudeea.
69ntr-una din zile Marele Preot

Antim, care era tare btrn, I-a spus:

Ne-am gndit la profeiile care s-au
fcut despre Tine. 70Dac nu ai fost Mare
Preot la iudei, atunci vei fi la noi. Si dac
nu ai fost rege la ei, vei fi rege la noi.
71C stim c Duhul Lui Zamolxe s-a
pogort n Tine.
72Si preotul Antim a pregtit totul
pentru ca s transmit Marea Preoie Lui
Iisus. Si au adus coiful de aur al Lui
Zamolxe, cel primit de la regele persan
Darius si purtat de toi regii care au
domnit la Sarmisegetuza de la Zamolxe
ncoace. 73Un sobor de preoi decenei,
venii din toate inuturile neamurilor
tracilor, L-au hirotonisit pe Iisus ca Mare
Preot si L-au uns ca rege al dacilor. 74De
fa au fost si Pandera si mama Sa Maria,
care a plns cu lacrimi de fericire.
75Si atunci cnd I-au pus pe cap coiful
regal, Iisus si-a amintit cum iudeii L-au
batjocorit cu coroana de spini. 76Si a
prorocit si Si-a zis: Asa cum au spus
iudeii c sngele meu s cad pe ei si pe
urmasii lor dac ei gresesc, asa s fie. Si
n timp se va vedea adevrul. 77Dar
neamul lor nu va pieri pentru c nu M-au
ucis, ci doar M-au fcut s sufr. 78Ei nu
si-au dat seama ce-au fcut si asa au
pierdut prilejul mntuirii. 79Acest popor
nu va avea liniste si pace pn cnd
salvarea le va veni de la urmasii
tracilor.
80Au trecut aproape cincisprezece ani
de la convertirea lui Pavel pe drumul
Damascului. Regele Iisus a trimis civa
oameni n Iudeea ca s afle ce se mai
ntmpl acolo cu ucenicii Si. 81La
ntoarcere trimisii I-au spus: Pe cnd ne
aflam la Ierusalim am cunoscut muli
dintre ucenicii care-i urmeaz. 82Si am
aflat si problemele lor unii vor ca

nvtura Ta s fie dat numai iudeilor

de pretutindeni, alii cred c ar fi mai
bine s fie spus tuturor neamurilor.
83Si trimisii Lui Iisus I-au spus cteva
nume de ucenici; pe unii dintre ei Iisus i
stia, dar pe alii nu.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

174

Iisus i-a ntrebat: L-ai ntlnit pe

84

Saul?
85Si ei au rspuns: Pe Saul, l-am
vzut la o adunare a ucenicilor. Acolo a
avut loc o mare nenelegere ntre ei care
erau mprii n dou tabere. 86Si Saul
vroia ca nvtura Ta s fie dat tuturor
oamenilor indiferent c sunt iudei sau nu.
87Pn la urm nu s-au neles, dar am
aflat c Saul Pavel propovduia
neamurilor.
88Iisus i-a mai ntrebat: Ce spuneau ei
despre Mine si nvtura Mea.
89Trimisii au rspuns: Mrite Preot,
noi am adus cteva scroluri scrise n
limba aramaic pe care ucenicii le
foloseau si le ddeau din mn n mn
spre citire. Iat-le!
90Si Iisus a luat scrolurile. n
urmtoarele zile El le-a cercetat cu
atenie si S-a minunat ce a citit acolo.
91Si-si zicea: Iat acest scrol fcut de un
anume Marcu. Se scrie c mama, fraii si
surorile mele au zis c nu eram n toate
minile. Din toate astea nimic nu-i
adevrat. Ai Mei M respectau si Eu i
respectam pe ei. Eu nu Mi-am respins
niciodat familia cum pretinde acest
Marcu.
92Citind mai departe Iisus a descoperit
si altele zicndu-Si Iat c scrie aici
despre un om demonizat care se zice ca
avea n el o legiune de demoni pe care

Eu i-am trimis ntr-o turm mare de porci

care s-au repezit de pe stnc n mare si
porcii au murit. Cum puteam Eu s fac
asa ceva cnd se stie c duhurile rele nu
pot muri odat cu moartea porcilor?
93Si-Si mai spunea Iisus: Iudeii s-au
rtcit ru n privina Mea. Nu-i de
mirare c Marcu scrie c unii m credeau
Ioan Boteztorul care s-a sculat din
mori, alii ziceau c sunt Ilie, iar alii c
eram un profet. S ne fereasc
Dumnezeu de minile acestor oameni!
94Iisus era mhnit de cele ce se
ntmplau n Iudeea. 95Si n zilele
urmtoare Si-a continuat cercetarea
scrolurilor lui Marcu si a fcut si alte
descoperiri: Iat ce se mai scrie aici, c
Eu am hrnit o mulime de cinci mii de
oameni cu cinci pini si doi pesti. Si
dup ce s-au sturat au mai strns si
dousprezece cosuri pline cu frmituri
de pine si ce rmsese din pesti. 96M
ntreb cum au adunat ei cu rbdare
frmiturile? 97Oamenii stia chiar nu
judec cu mintea. 98Iat ce se mai scrie
aici, c Eu mai nti am refuzat s scot
un demon, din fiica unei femei care era
de neam din Fenicia Siriei, pe motiv c
aceast femei era pgn si nu era bine
s iei pinea fiilor lui Israel si s-o arunci
cinilor de neamuri. 99Ce neadevr! Eu i
cred pe toi la fel, nu i mpart n oameni
iudei, ca fii ai Domnului, si n oameni
neamuri, pe care s-i numesc cini.
100Doamne Dumnezeule ct de rtcii au
putut ajunge discipolii Mei printre
iudei!
101Pe msur ce citea Iisus era din ce
n ce mai mhnit: Iat aici scrie despre
un alt episod n care Eu am hrnit patru
mii de oameni cu sapte pini si civa

pestisori, si dup ce ei s-au sturat au

mai
adunat si sapte cosuri cu frmiturile
rmase. Mare e grdina Ta Doamne!
102Iat si acest episod cu smochinul care
nu avea rod pentru c nu era vremea
smochinelor. Marcu scrie c am
blestemat smochinul ca n veac s nu
aib rod dac nu a avut atunci cnd
vroiam s mnnc, cci mi era foame.
103Oamenii fr judecat nu se ntreab
de ce as fi spus aceasta cnd vremea
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

175

smochinelor nu venise? Iar Eu nu

blestem pe nimeni niciodat, c strbunul
Zamolxe a interzis blestemul care este o
chemare a forelor ntunericului s fac
ru.
104Apoi, dup zilele de cercetare a
scrolurilor din Iudeea, Iisus a aprins un
foc sacru ca s vorbeasc cu Dumnezeu.
105Si-I spunea: Doamne, nvturile
date de Mine poporului mamei Mele au
luat o alt cale. 106Ele pot fi lanuri
pentru oameni si o pricin de asuprire a
minii si de ucidere. Doamne Tat, M
iart dac am gresit! 107Am dorit doar s
luminez minile unor rtcii si mpietrii
n inimi. Dar unii oameni desi au ochi si
urechi ale sufletului ei nu vd si nu aud,
cci le este mpietrit inima.
108Si Domnul era n cerul Lui de
purpur si privea si asculta. Si
Dumnezeu
si zicea: Asa este s fie c timpul
izbvirii oamenilor este lung si dureros.
Asta pn cnd ei vor nva ce este
lumina sufletului.
109De atunci Iisus a inut doar n inima
Lui cele aflate despre poporul mamei
Sale Maria. Si mereu aprindea cte un

foc sacru si se ruga.

110Si cnd a venit vremea ca Fecioara
Maria s plece la Domnul, corpul mort ia
fost incinerat la Sarmisegetuza n
Grdina Maicii Domnului.
111A trecut timpul. Iisus a mai aflat ce
se ntmplase cu nvturile Sale printre
oamenii care locuiau n imperiul roman.
112Numrul celor care urmau calea cea
nou crescuse mai ales pentru c se
predica teama de moarte si venirea
sfrsitului lumii. 113Si muli se nchinau
la crucea nfisnd trupul mort al Lui
Iisus. 114Iisus stia si-Si spunea: Au
nlocuit cuvntul vieii si speranei, dat
de Mine, cu cel al morii, al suferinei si
al fricii. Presupusa Mea moarte pe cruce
va aduce mult jale n lume. 115Si au
fcut din strdania Mea o suferin si un
chin care s adune oamenii n suferin si
n chin, tot asa cum fariserii si saducheii
i ineau pe iudei n chingile minciunii si
ale necunoasterii. 116Dumnezeule Tat,
iart-M c nu asa am dorit s ias!
117Domnia Lui Iisus ca rege al dacilor
a fost dreapt. Si mai mult se gndea la
cele ale nelepciunii dect la cele
lumesti. 118Iisus a pus temelia multor
temple si altare ale zeilor si a ntrit
preoimea decenee chemnd femeile la
preoie s slujeasc pe Zeul Dumnezeu si
pe ali zei. Si pe cnd era nc n via I
s-au nlat temple zeului Iisus.
119Se apropia vara si regele Iisus, care
era si Mare Preot, a chemat la
Sarmisegetuza preoimea tracilor de
pretutindeni, la o adunare n ziua de
Snziene. 120Si au venit cteva sute de
preoi si preotese crora Iisus le-a spus
c
sosise timpul ca El s renune la coroana
de rege, si la Marea Preoie. Si asa a

fcut.
121Iisus trecuse de saptezeci si cinci de
ani cnd a aflat c templul din Ierusalim
fusese drmat de ctre romani. 122Si-si
spunea: Profeiile se mplinesc. Templul
a fost drmat si nu va mai fi reconstruit
vreodat. 123Mesia Lui Israel nu va veni
dect n duh, nu n carne si oase asa cum
cred ei acum. Templul Lui Dumnezeu
este n suflete nu n facerile de mna
omului. 124Si salvarea iudeilor va veni de
la urmasii tracilor. Atunci neamul
iudeilor va fi iertat de pcate, c Duhul
Meu va cobor n ei si asa se vor mntui.
125Si nu e nevoie ca Domnul s trimit pe
un om n trup cnd El este atotputernic si
poate face totul n duh.
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

176
126

Cnd a venit timpul ca Iisus s se

duc la strbunul Zamolxe, mplinise

optzeci de ani si Lilia, soia Lui, plecase
deja n lumea cealalt. 127Iisus si simea
plecarea aproape si ntr-o noapte L-a
visat pe Zamolxe c venise s-L ia.
128n ziua urmtoare Iisus le-a spus
preoilor decenei s fac pregtirile c El
va pleca curnd din lume. 129Si le-a spus
s-I ard corpul mort deasupra pesterii de
la Apolovraci, tot asa cum se ntmplase
cu vreo cinci sute de ani nainte cu trupul
mort al Lui Zamolxe. 130Si a doua zi Iisus
a murit, exact n aceeasi zi cnd murise
si
Zamolxe. 131Era la cteva zile dup ce
ziua era egal cu noaptea, cnd dacii
ineau Srbtoarea Primverii, adic
Pastile care era Srbtoarea nvierea Lui
Zamolxe. 132Era ziua din vechime cnd
sufletul Lui Zamolxe se dusese la
Dumnezeu si Domnazna, la Bendisa,
soia Lui si la ttnele Crciun si la

maica Vetra.
133Marele Preot era Ilarion. Si el a
pregtit incinerarea corpului Lui Iisus.
134Dup ce dacii au ars corpul mort al
Lui
Iisus la Apolovraci, Ilarion le-a vorbit:
L-ai cunoscut cu toii pe Iisus, Fiul lui
Pandera. 135El a trit de mic copil n ara
mamei Sale n Galileea, n imperiul
romanilor. 136Dar tatl Su, Pandera, L-a
adus la noi n Dachia. 137Aici Iisus a fost
preot al Lui Zamolxe, zeul nostru care
avea un duh al unui om mare din
vechime. 138Cnd Iisus a mers la
neamurile mamei Sale, la iudei, ca s-i
lumineze, ei L-au respins si au vrut s-L
omoare. Dar Domnul L-a inut n via.
139Noi dacii, rumnii, stim cu adevrat
cine a fost Iisus, Fiul Lui Dumniezu si
Fiul Dachiei, c noi suntem poporul Lui
Dumniezu. 140Duhul Lui Iisus va
rmne cu noi n vecii vecilor. 141Noi
vom scrie vestea cea bun a faptelor Lui
si vom respinge scrierile rstlmcite
fcute de acei oameni care nu L-au
neles. Asa s ne ajute Dumniezu.
142Si sufletul Lui Iisus a plecat spre
cerul de purpur. 143Si cnd a ajuns n
lumea de dincolo, Iisus S-a ntlnit cu
strbunul Zamolxe care I-a vorbit: Bun
sosit n lumea vesniciei. Te asteptam
parte a sufletului Meu. 144De acum vei fi
aici n cerul de purpur. Si oamenii vor
cuta s Te aduc n sufletele lor si prin
Tine se vor apropia de lumina Lui
Dumnezeu.
145Apoi Iisus a mers la Dumnezeu si a
stat de-a dreapta Tatlui. 146Si Domnul Ia
vorbit: Ai suferit pentru dreapta
credin ca s dai o pild celor de pe
pmnt despre iubirea Mea pentru
oameni. 147Si uneori Te-ai ndoit si i-ai

pierdut ncrederea, asa cum ar face

oricare mare nger cobort printre
oameni. 148Dar asa trebuia s fie, ca s
artm oamenilor cum s se nale spre
lumin prin adevr. 149De acum oamenii
au o cale de urmat. Si vor avea
mpotmoliri si ezitri, vor fi suferine si
dureri, dar drumul lor se va netezi mereu
puin cte puin. 150Iar dac acum ei
rstlmcesc nvturile Tale, Calea tot
va rmne deschis, cci vor veni alii si
alii care s o ndrepte mereu.
151Si Iisus avea mpria Lui unde
primea pe cei care i fuseser credinciosi
pe pmnt.
152Muli ani dup nlarea la cer a
sufletului Lui Iisus, oamenii au aprins
focul sacru pe locul unde fusese incinerat
trupul Lui Iisus. Si mai era acolo
Obeliscul Lui Zamolxe.
153Dar n timp au venit oamenii, de la
sud de fluviul cel sfnt Istru, care
CARTEA IUBIRII DE OAMENI

177

vorbeau altfel despre Iisus. 154Si obiceiul

aprinderii focului nemuririi pe locul
incinerrii corpului Lui Iisus a nceput s
se piard.
155Si de la ultimul Mare Preot
Chesarion ncoace, lumea n-a prea mai
vorbit despre Iisus din Dacia, ci despre
Iisus cel nsngerat si omort pe cruce.
156Dar tracii pstrau adnc n inimi pe
Iisus Fiul Omului, Iisus din Dacia.
157Va veni odat timpul cnd urmasii
tracilor vor face ca Domnul Iisus din
Dacia s fie cunoscut de ntreaga lume ca
Domn al Luminii. 158Si treptat lumea l
va uita pe Iisus cel suferind, si-L va
cunoaste pe Iisus Cel al bucuriei vieii.
159Atunci lumea va fi curit si
nsntosit cu Focul Viu, Focul Vieii,

Focul Lui Zamolxe. 160Si se vor ridica

din nou temple Lui Dumnezeu, Lui
Zamolxe, Lui Iisus si zeilor si znelor.
161Si Domnul Dumnezeu cu ngerii
Lui cei mari si cu toi ngerii din cerul
cel
de purpur, priveau pmntul care Le era
grdina unde cresteau ngerii ce vor veni
n raiul ceresc. 162Si se bucurau cnd
vedeau Dacia, Grdina Maicii Domnului.