Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria realil
Plmflntului
Editia
) I revizuitl
Edi{ie revizuit[ la ini,tiativa ;i sub ingrijirea lui George Acu
Cquza
Capitolul5 - Ri
din sistemul
Probleme in si
Sosirea orionit
Draconienii
Siriusienii
Povestea
Distrugerea
Viafa de pe
I
Cuprins
'-t. E -E-
^-. ,ili
conducdndu-i qi controldndu-i in timp ce menlin pure liniile de sdnge $coli de mistere de1
ale conducdtorilor lor ori interacliune cu ET care pleacd Mqrea Frarie -4lh
tn cele din urmd, ldsdndu-i pe oameni sd se descurce singuri..........142 Ordinul Elohimih
10) incruci;area extratere;trilor cu popoare bdEtina;e, in unele cazuri Ordinul lui lletd
hibrizii devenind rasa predominantd dintr-o zond datd....................143 Ordinul ltri lleldr
Confederatia Gd
Capitolul 8 - Colonizarea fieciruicontinent in ultimii 100.000 de ani. .149
Comandqmentul t
Rasele stelare s-au stabilit qi s-au relocat pe Pdm6nt de multe ori..........149 Crucea Solard-----
f6riledinOrientulMijlociuqimediteraneene........... ..........150 $coala de ntistqe
AdevdratapovesteaOrientuluiMijlociu...... ......................151 $colile de mistae
ConstruireamonumentelordepePdmdnt....... ....................152
$colile de ntistete
Primele piramide............ ..............153
Triburile africane gi
Natura porlilor stelare, a portalurilori vortexurilor ;i liniilor deflux EM. .154
Tribul dogon.....--.
$tiinla con;tiinlei... .... 154
Nubienii;i olgil--.
Cercurile din pietre ;i locurile sacre........... .....156
Alte triburi a_fiica
$colile de mistere din Egiptul antic qi regiunea mediteraneean[............158 India Ei Asia de Sud
invdldturile lui Thoth (Hermes)..... ..................158
Infiinlarea religiil
in interiorul Scolilor de mistere ale lui Thoth.......... ...........161
Indienii estici 5i o
Ordinul lui 1sis......... ..................... 162
Povestea liranila
Sosirea siriusienilor qi cdderea Egiptului Ei a Pdmdntului \fdnt...........163 Alte popoare din t
Tbmplul lui \et......... .....................163
Asia de Nord si Cen
Zeiifaraonilor ;i regii Egiptului.... ..................164
Popoarele strdr;ra,
1udeii.......... ................ 165
Hiperboreenii. plt
Cabala........ ...............165
Popoarele din Eurol
Zeii Vechiului Tbstament.................. ................166
Tracii................---
Sumerienii.. ................ 167
Originile ronrunil
Zeii greci.... ................168
Nordul Ei vestul Ern
Zeii romani ................168
Nordicii, vikingii;
O scurtd examinare a pove;tii lui lsus........ .....169
Cop\ii..............----
Mai multe qcoli de mistere - istoria qi originea 1or.................................169
Gnosticii....... "... --.
Ordinul Trandafirului Alb ;i esenienii..... ........169
Drui2ii............ - -.--
Ordinul Trandafirului Ro;u sau Cruceq Rozd (rozacrucienii)...............171
CeLtrii........ ....---.
Oracolul din Delphi... ...................171
America de Nord.---
Protectorii Bibliotecii din A\exandria................ .................172
Hopi, anasa:i gi a
Efectul bisericii asupra Ecolilor de mistere.. ......t73
Adevdrul din sfr
Cruciadele qi inchizilia .................173
Eschimo;ii si alte
Cqtarii qi misticii creqtini........ ......174
Triburile din Srar
Tranzilia de la Evul Mediu la Rena;tere ..........175
Ritualuri qle ndit
$colile de mistere din perioada modemd.. ........175
Triburile din Amerir
Francmasonii................. ...............176
invdldturile saoi;
Cavalerii templieri..... ...................176
Influenla ertratea
Cavalerii lui Columb, Sbull & Bones ;i a|1ii......... ..............177
Toltecii, aztecii. ino
Tbozofia (Blavatslry), Crowley, Manly P. Hall qi a|1ii.............................177
Tb1tecii.............---.
Illuminati bavarezi...... ..................178
Aztecii....
Dinastia Rothschild si Illuminati de a2i.......... ....................179
Cuprins
t7B
Toltecii........ ...............200
179
-4:tecii........ ................201
10
IE6onald Lista de tabele
..311
Mesaje de lu Tabelul 2.1 - Cichxi ale Universului nostru local.......... .............60
Tabelul 2.2 -Yia[a inteligentd - date numerice... ......62
Tabelul 3.1 - O listd detaliat[ a raselor extraterestre
- Edifia 1 ...................69
.....318 Tabelul 3.2 - Rase hibride...... .................79
Tabelul 4.1 -Liniatemporald a universului nosffu........ .............85
*la strdmo;ii
Tabelul 4.2 -Istoria PSmdntului: I miliard i.Ch. p6nI in pre2ent.................90
322
Tabelul 7.1 - Metode de migra{ie sau de relocare..... ................132
23 Tabelul 8.1 - DistribufiaADN-ului in descenden{ii exfraterqtrilor............150
qi adiugitl Tabelul 8.2 - $coli de mistere antice qi moderne .....158
.........326
Lumind....329
a clr,tilor publicate.
acestei carfi)
., I
PrefatI
Ce este necesar sd stiti tnainte de u citi uceastd corte
Dacd aceasta este prima carte de acest autor pe care o citili, in ea vefi g[si o
prezentarc general5 ampl[ a ceea ce s-a petrecut pe P[m0nt vreme de milioane
de ani. Pentru a ayea obazd, mai detaliati a multora dintre idei qi concepte, vi
se sugereaz[ sd cititi qi celelalte cd{i ale acestui autor. Ele sunt urmdtoarcle: ,,Wala
lafrontiera cunoa;terii" Edilia a2-a, ,,Transformdri planetare ;i perspective"
@dilia a2-aacd$ri ,,Transformdri planetare 2012-2030"), ,,Pdmdntul se treze;te:
Profelii 2012-2030" qi ,,Integrarea sufletului"1. Explicarea adecvati, in aceast6
carte, a tot ce a fost prezentat in cd4ile anterioare ar necesita prea multe pagini
pentru cititorul obiEnuit. Prin urmare, aici veli gisi rezumate ale multora din
principiile fundamentale care sunt necesare pentru ?nfelegerea informafiilor
din aceastd carte.
Deqi multe dintre ideile prezentate aici pot fi argumentate de studii gtiinlifice
riguroase sau pot fi descoperite prin cercetarea sArguincioas[ a culturilor moderne
qi strdvechi, existd un corp mare de cunoaqtere care nu este sprijinit de domeniile
de cercetare oficiale. Multe din aceste idei mai radicale pot chiar sd sune scandalos
qi exagerat. Este extrem de important sd avem o minte deschisd, obiectivb, atunci
c6nd explordm subiectele de aici. Un adev[rat om de qtiin,t5 pleacd delapremiza
,,- Nu ;tiu rdspunsurile, dar o sd aflu. " LJn asemenea cercetdtor foloseqte
toate instrumentele de studiu disponibile, inclusiv pe acelea care sunt in afara
definiliei de ,,acceptabil" pentru cercetarea qtiinlificd.
Deqi o mare parte a acestei cdrfi se bazeazdpe metoda qtiinlificb, autorul
simte cd este imperativ ca acest material sd fie publicat cdtmai curdnd, pentru a
ajuta sufletele sd se trezeascd qi a le preg[ti sd construiasc[ pe P[mdnt o erd nou[
a pdcii qi prosperitatii. Prin uffnare, referinjele, notele de subsol, diagramele
5i graficele sunt menlinute la minim. Atunci cdnd este important, vom da o
referinld sau vom menliona o surs[. Dacd acestea nu sunt indicate, se poate
presupune cd informaliile provin de la sinele mai inalt al autorului ori de la
unul sau mai mulfi dintre ghizii sdi.
Este important sd nu acceptaf sau s[ respingefl orbeqte informa{iile prezentate
in aceastd carte. Examinali gi alte surse de informalie. Folosili gdndirea critica.
Doar faptul cd autorul pretinde c[ informa{iile provin de la sinele sdu inalt qi/
:au de la ghizir sdi spirituali nu le face automat adevdrate.
ln curdnd va ajunge sd fie evident c[ societatea modemd oficiald nu vd ofer[
corfiacteze din tdr6murile spiritului Ei si vd dea informalii valoroase. Chiar dacd Acest autor a invdtat cu
sunte! conqtienf de existenfa unor asemenea tirdmur| marea majoritate a fiin1elor decenii de practicd si a
umane inci nu au inv6{at cum si se racordeze la asemenea informafli, astfel inc6t
susline qi corobora infur
ele sunt limitate la povestirile celor viifrzic,transmise din generalie tn generafie. gi ceea ce in mod obi5nu
Veli observa cd metodele convenfionale ale mass-mediei nu vd pot oferi
Acestea, precum si a
intreaga poveste cu privire la evenimentele istorice. Existd mai multe motive
carte. Nu este de ajuns da
pentru acest lucru:
oficialS a istoriei Parnetr
1. DupI cum s-a afirmat mai sus, informa{iile sunt fansmise de la o generalie intenlionafi care doresc r
la alta cu neinlelegeri qi traduceri greEite, mai ales in cazul obstacolelor culturale pe Pdmint, intenlia noas
Ei legate deprezenlamai multor limbi;
fost indu;i oamenii in a
2. Adesea, cei care au fost invinqi in rdzboaie qi au supravieluit nu au avut ,,- Ce anume se afla in q
acces la tipamile sau la materiale de citit gi e posibil sd nu li se fi auzit vocile sfhrEit vom rlspunde la in
printre declaraliile pompoase qi ipocrite ale inving[torilor din rdzboaiele respective; din inchisoarea gdndirii t
3. Adesea, facultdlile subtile frzice, emolionale, mentale ;i psihice ale autoimpusd sau ne este i
reporterilor, experimentatorilor, martorilor Ei mesagerilor nu erau dezvoltate Mie unul nu irni plrc I
complet. Ei pot relatanumai ceea ce pot percepe cele cinci simluri fizice ale lor; sau explicatiile atenuate
superficial, menit si facf,
4. Sufletele care oferd relatilri istorice sunt influenlate de credinle religioase
este in realitate. Marea r
dogmatice, superstilii, obiceiuri qi tradifii culturale, programare qi condilionare
naturd bun[ Ei sunt iubit
psihologicd etc.;
uimitoare. De exemplu,
5. Este posibil ca a$a-numitele ,,puteri" -adicd cei care par sd controleze afaceri qi finanfe, care nu g
mass-media qi instituliile politice- sd incuraj eze sa.u chiar sd dicteze ce este banii. Aproape toli aga-nur
acceptabil sd fie diseminat intr-o societate dat[; qi c[ ne afl6m aici doar &
6. Adesea, cei care au resursele financiare cele mai mari frnanleazd acele In urmd cu cdteva sute de
surse care ii ajutn sd iqi menlin[ controlul asupra bogSliei qi distribu{iei acesteia. dacd sunt referinfe la Pfr
Inventatorii qi oamenii de Etiinld ale c5ror descoperiri repreztntd o ameninlare la in Biblie). Astdzi incl rn
adresa stdrii de bine a unor asemenea controlori vor fi -Ei au fost- suprimali; in multe cazuri, dov
7. Guvemele, armatele, bEncile qi alte institufli care sunt conffolate,,din culise" de aga-numi1ii,,expe4i"
de indivizi qi grupuri extrem de bogate sunt instruite despre cum sd disemineze puteli aminti povestea m
informalii in moduri care sd promoveze qi sd menlind starea de lucruri respectivd; porturi ale bdgtinagilor di
vdzuser[ niciodat[ ceva tr
8. Exist5 influenle cosmice, adicd surse din afara Pdmdntului, a cdror intenlie
acele nave imense cu pA
principalS este controlarea minlilor oamenilor, pentru propriile lor scopuri qi
aveau niciun punct de n
agende egoiste;
9. Adesea, propriile noastre suflete nu sunt pregdtite si primeascd anumite
informalii, infucdt acestea ne-ar fo(a si creqtem prea rapid ca nivel de conqtien!5.
' Oricet de incredibil ar pire
cred cd Pdm6ntul este plar: rf,
Cu alte cuvinte, este posibil s[ avem anumite leclii de suflet care s5 ne solicite s6 Flat_Earth_Society , n. ed.
t4
Prefald
gf,tite si primeascd anumite - OricAt de incredibil ar pdrea, exist[ la inceput de secol XXI sute de mii de oameni care
trapid ca nivel de conqtienfE. :red cd Pdm6ntul este plat: www.flatearlhsociety.org :). Vezi gi https://ro.wikipedia.org s iki
b srtlet care sd ne solicite sd Flat_Earth Society , n. ed.
I5
itffiil
neagteptat. Vedem ceea ce vrem sA vedem. Ne convingem cA lucrurile sunt reguli -qi care crede clr
intr-un anumit fel qi, ficdnd asta, ne deconect[m de la perceperea lucrurilor ii fie luatd de descoperin
aflate ?n afara ,,zorrei noastre de confort" sau mentalitAtii ,,cutiei". Haidefi s[ ilustr5m I
Cea mai mare parte din ceea ce trece drept evolu/ii noi tn societate sunt lucruri care prezint6 cffi
doar reforme ale paradigmelor existente. Cu alte cuvinte, tn cea mai mare parte, Piramid[ de la Gizeh - r
aqa-numifii ,,vizionar7" ai timpurilor noastre, nu fac dec0t si ne ofere o ,,cutie" fost un mormAnt pentnr
mai mare in care s[ percepem realitatea. Foarte putini (qi ii pot num[ra pe degetele se fier[straie qi ddlgi de I
de la o singurd mdn[ pe cei pe care i-am cunoscut) se ofer[ sd ne scoatd afarl din Este incredibil fapurlr
,,cutie" complet. Printre oamenii care pur Ei simplu oferd un spafiu mai mare in ar putea crede aceste lu
,,cutie" (sau probabil o cutie cu mai multe decoraliuni) se numdrd mufti aqa-numili matematica de liceu rerrck
guru, in{elep{t, avatai, yoghini, sfin}i, tnvd}itori spirituali, metafizicieni gi filozofi. im
explicafl a f adi,tional[
O parte din problemd se afl[ in natura realit5,tii subiective. Ne putem impdrt5qi este alcdtuitd din peste 2
experienlele folosind limbajul limitat al cuvintelor, ideilor qi simbolurilor, dar in de peste 10 tone (10.0fi
majoritatea cazurilor nu putem transmite o experienj5 directd a realithlii subiective de-a lungul secolelor po
(dec0t dacd" avem o capacitate telepaticb foarte dezvoltatL). Dasd spun: ,,-lstdzi am descoperite in structura I
avut o esperien/d spirituald uimitoare, cu lumini strdlucitoare qi curenfi de energie Cariera de unde au I
inten;i",v-a[iputea face o idee despre cum se simte asta, pebazaexperienfelor afld,la o distan!5 de 9001
voastre din trecut, dar, dacd nu sunteli extrem de congtienli qi senzitivi, probabil cu specificalii care sunt
nu veli putea sd trbili acel lucru in acelagi mod in care l-am trdit eu. tehnologia moderni de r
Scopul acestei cdrli este sd vd ajute s[ evadali din propria voastr[,,cutie" ce ar fi necesar pentru ct
-inchisoarea programdrii qi condifion[rii voastre mentale- qi sd examinaji unele Mai int6i, ar fi nevci
percepfii care e posibil sd se afle in afara zonei voastre de confort. Penku unii fiecare capabil s[ ridice Z
dintre voi, multe informafii din aceastE carte nu vor face dec6t sd confirme sau sE degert foarte fierbinte Ei I
recunoascd ceea ce trdili deja ca experienfd. Este posibil sd fi intdlnit oameni piatd qi, din moment oc I
sau sb fi citit cd(i ori articole online despre multe dintre aceste subiecte, iar prin aproape 1.000kgpentufi
citirea versiunii acestui autor, puteli s[ pune]i la locul lor mai multe piese din scripeli. Date fiind acesfi
puzzle-ul cosmic intr-un mod care are sens cu adevdrat. reduc6 inc[rcdtura per b
Nu putem qti tot -cel pufin nu in acest moment al evoluliei noastre-, insd 24.000 de astfel de scrip
putem evada din bula iluziei care ne-a otrlvit cu jum[tbli de adevdruri Ei minciuni Degi lucrurile prea
pe fap.Afi putea spune cd am parcurs o cale lungd in ultimele cAteva mii de ani. pentru capacit{ile t,mz
Nu cu mult timp in urmd, superstiliile dominau majoritatea oamenilor. De exemplu, piramida in 23 de ani, s.
unii erau inspdimAntali de o eclips[ Ei credeau cd Dumnezeu ii pedepsea qi le (s6patE din pimdnt, extn
lua soarele (sau luna). Dacd, ar fi sd c[16torifi inapoi ?n timp cu 100 de ani qi deqert, adusi la locul cr
sd incepefi sI vorbili despre dispozitivele hand-held care vb permit sd vorbili dorit qi pus6 in ordinea c
cu qi sd, vedefi oameni care se afld,la distanle de mii de kilometri, afi putea fi Numdrul de pietre d
considerali nebuni gi inchi;i. impresionant - aproxim*ir
Nu cu mult timp in urm5, oamenii de gtim15 au descoperit lumea cuanticI, care de aproximativ 30 de grd
intoarce qtiinla convenlionali cu susul in jos. in fiecare zi se fac descoperiri noi, potrivit. Amintili-vl cd e
din care multe nu sunt frcute publice (din motive prezentate in tabelul celor 10). C0t timp ar fi necese
Oamenii ajung sd fie ataqalr de moduri de trai care swrt confortabile qi familiare. MINUTE, non-stop, tm6
Existd multe reguli menite sd protejeze starea de lucruri. Elita care face acele oameni, cai qi c6mile, c&r
t6
PrefalS
nvinsem cd lucrurile sunt reguli -gi care crede cE se afl6 la putere-, nu vrea ca ,,plasa de siguran!6,' s6
le la perceperea lucrurilor ii fie luatd de descoperiri noi care i-ar face stilul de viald s6 par6 invechit.
ilitaiii ..cutiei". Haideli sd ilustrdm un exemplu despre cum putem ajunge sd fim orbili de
olutij rtoi trt societate sunt lucruri careprezrnticontradicfli evidente in modul nostru de a g6ndi. Luafi Marea
inte. rn cea mai mare parte, Piramidd de la Gizeh - o structurd enormd despre care egiptologii spun cr a
deci: sa ne ofere o ,,cutie" fost un morm6nt pentru faraoni qi cd a fost construitd, in 23 de ani folosindu-
$i ii orrt num5ra pe degetele se fierdstraie gi dilli de cupru.
oferi :a ne scoat5 afara din Este incredibil faptul cd oamenii de ;tiinp care au diplome ?nfaicdgi inginerie
rferi un spatiu mai mare in ar putea crede aceste lucruri. Cercetarea simpl5 qi elementard, impreund cu
tse numiri mu[i a;a-numifi matematica de liceu reveleazfmai multe t5s6turi ale acestei piramide care sfideazd
rll meufizicieni Ei filozofi. explicaf,a tadif;onalS int-un mod stig6tor la cer. in primul rAnd, Marea Piramide
i*m:',e. \e putem impdrt5qi este alcdtuitd din peste 2,5 milioane de pietre, fiecare avdnd o greutate medie
bilo: si simbolurilor, dar in de peste 10 tone (10.000 kg). (Cdteva mii dintre pietre au fost furate de hofi
dire--. e realitalii subiective de-a lungul secolelor pentru a-qi construi locuinlele. Asemenea pietre au fost
6l Daca sptur: ,,-lstdzi
am descoperite in structura locuinfelor din Cairo gi din comunitElile apropiate.)
riltxitt si curcnli de energie Cariera de unde au fost exploatate pietrele (extrase, tiiate gi glefuite) se
rase- pe baza experienlelor afldla o distanfi de 900lcn de locul construcfiei. Piefele sunt tEiate cu precizie,
Etie::u si senzitivi, probabil cu specifica[ii care sunt dificil -daci nu imposibil- de reprodus folosindu-se
are l-am treit eu. tehnologia modernd de azi. Doar pentru amuzament, s[ aruncrm o privire la
din p ru.pria voastrd,,cutie" ce ar fi necesar pentru ca povestea egiptologilor sd fie corectd:
ntale- si sE examinali unele Mai intai, ar fi nevoie de aproximativ 1.300.000 de b[rbafi foarte putemici,
stre de confort. Pentru unii fiecare capabil sd ridice 200 kg qi sd care aceste piefre pe o distanl5 de 900 km de
m decdt sd confirme sau s[ degert foarte fierbinte qi uscat. Aproximativ 12 oameni pot sd cuprind6 fiecare
psibii sa fi intAlnit oameni piatr6 gi, din moment ce fiecare piaffi cAnt5regte peste 10.000 kg, asta inseamnd
mre aceste subiecte, iar prin aproape 1.000 kg p€ntru fiecare barbat. insd, din fericire, se pot proiecta gi fabrica
cul L-rr mai multe piese din scripefi. Date fiind aceste dimensiuni, e posibil ca un scripete proiectat bine sd
,:irat. reduc[ incdrcrtura per bdrbat la aproximativ 200 kg. Ar fi nevoie de numai
t al er oluliei noastre-, insd 24.000 de astfel de scripeli, dat fiind c[ pot fi refolosili de multe ori.
nEg de adevdruri Ei minciuni Degi lucrurile prezentate mai sus pot sd sune ca un efort destul de mare
n ultimele cAteva mii de ani. pentru capacitSlile umane, aici devin qi mai improbabile. Pentru a construi
Btea oamenilor. De exemplu, piramida in 23 de ani, s-a calculat cE fiecare piatr6 ar trebui sd fie exploatatd
Dumnezeu ii pedepsea gi le tsipat5 din prm0nt, extras6, tdiata gi qlefuitn), iar apoi si fie transportatii prin
oi in timp cu 100 de ani gi de5ert, adusd la locul construcfiei, inc6rcat6 pe rampe care conduc la locul
ld care vd permit sd vorbi{i dont gi pusd in ordinea corect[.
di de kilometri, ali putea fi Numdrul de pietre de care esto nevoie pentru construirea rampelor este
:'rpresionant - aproximativ cinci milioane de piete t5iate ciudat (probabil la unghiuri
scoperit lumea cuantic[, care de aproximativ 30 de grade), pentu a facilita mutarea pieffelor de fundalie la locul
re zi se fac descoperiri noi, rctnvit. Amintifi-v[ cd atunci nu existau macarale diesel gi maqini grele.
uenute in tabelul celor 10). Cit timp ar fi necesar pentru ca fiecare piatrd sd fie pusi la locul ei? $ASE
cmt confortabile qi familiare. \ffiLTE. non-stop, toatazhta, weme de23 de ani. Asta inseamn[ o caravani de
rcruri. Elita care face acele rarr€rri. cai ;i cimile, cdrufe, piefe gi scripeli care gerpuiesc de-a lungul deqertului
1',?