A 5-a dimensiune nu este un loc, este o Creaţie

Noi ne creăm propria realitate. Această informaţie s-a transmis de mii de ani şi a fost păstrată ca secret în
societatea vestică de tot atâţia ani . Este totodată cea mai importantă informaţie pe care „puterile care au fost”
încearcă să o oprească să ajungă la masele adormite. Motivul pentru care această cunoaştere este ţinută secretă
este pentru că atunci când o persoană este adormită (netrezită din punct de vedere spiritual), poate fi condusă să
creeze realitatea altcuiva folosind frica, persuasiunea şi iluzii create ale unei realităţi care este vândută atât de
insistent încât este greu de crezut că nu este reală.

Dar, când ne gândim la a 5-a dimensiune, sau la orice altă dimensiune superioară, uităm deseori că este valabil
acelaşi lucru. În dimensiuni mai subtile materialul esenţial este fizic mai subtil, dar ce se întâmplă sau ce
experimentăm acolo, sau chiar intrând în acea realitate mai puţin densă, este propria noastră creaţie. Pentru a
intra într-o dimensiune mai subtilă şi mai flexibilă, avem nevoie de conştientizare şi de capacitatea de a ne
permite să fim şi să creăm în acea realitate mai puţin densă. Facem aceasta devenind noi înşine mai puţin
„denşi”.

Datorită solidităţii mai reduse a celei de-a 5-a dimensiuni (sau a 4-a sau a 12-a sau a oricărei dimensiuni
intermediare), cei care o fac parte din mediul lor sunt mult mai conştienţi de propria natură şi de natura realităţii
lor. Suntem „capabili să facem/să ne descurcăm” mult mai bine decât în soliditatea 3D. În dimensiunile mai
subtile, pentru a „folosi” puterea altei persoane avem nevoie de acordul ei conştient. Motivul este că în acele
dimensiuni a mai rămas foarte puţină neconştienţă şi ce a rămas nu poate fi folosit cu uşurinţă de alţii.

Noi creăm a 5-a dimensiune

Da, toată realitatea fizică este o iluzie şi are mai multe dimensiuni, dar pe care le creăm pentru a trăi experienţa
individualităţii. Aceste dimensiuni există în acelaşi „loc”, care este infinit, însă în acelaşi timp, alegem să fim
conştienţi doar de o mică porţiune din acea „realitate” atotcuprinzătoare. Acea mică porţiune dictează ceea ce
experimentăm ca „real”. Diferenţa dintre a 3-a, a 4-a şi a 5-a dimensiune ţine de împuternicire, subtilitatea
materiei solide şi de capacitatea de a face. Prin urmare, ce experimentăm în dimensiunile mai subtile este ceea
ce alegem să experimentăm acolo. Ele nu „există” până când nu creăm acel spaţiu şi ne deplasăm conştienţa în
el.

În Unitate nu există dimensiuni pentru că nu există un construct singular de individualitate în care să existe
„altul”, fie că este vorba de „altă persoană” sau de „mediu”.

Din punctul de vedere al Unităţii, diferenţa dintre dimensiunea a 3-a şi a 5-a este infinit de mică şi
nesemnificativă, dar din punctul nostru de vedere, şi din perspectiva conştiinţei noastre, nu ar putea exista două
experienţe mai diferite ale existenţei fizice. Şi, cel mai important aspect, acestea nu sunt dimensiuni în care
trecem, ci dimensiuni pe care le creăm în mod activ, clipă de clipă, prin ridicarea nivelului personal de vibraţie,
ridicând nivelul de vibraţie al planetei şi fiind complet conştienţi de intenţia şi energia din spatele tuturor
comunicaţiilor noastre cu alţii şi cu noi înşine. Este un proces personal de creaţie.

Cum ajungem la acel punct de creaţie conştientă?

Cum ajungem la acel punct de creaţie conştientă? Ne ridicăm nivelul de vibraţie personal, ridicăm nivelul de
vibraţie al mediului nostru, întrupăm noua paradigmă. Cum facem asta? Găsim instrumentele care rezonează
cu noi. Există mii de astfel de instrumente. Ce rămâne de făcut după ce ne ridicam propriul nivel de vibraţie, pe
cel al planetei şi după ce creăm a 5-a dimensiune? Ei bine, e la latitudinea voastră.

Rolul meu nu e de creator, ci este să va inspir să fiţi auto-împuterniciţi, să vă preluaţi propria autoritate, să fiţi
stăpânii propriei realităţi, să vă arăt că aveţi la dispoziţie instrumentele, capacitatea şi abilitatea astfel încât
nimeni altcineva să nu vă poată lua vreodată puterea fără consimţământul vostru conştient.
Este rolul vostru să creaţi noua paradigmă, a 5-a dimensiune sau orice alt nume sub care cunoaşteţi acea
experienţa în plan fizic subtil. Când începeţi? Eu spun să începeţi ACUM!

Voi sunteţi CREATORUL. Începeţi să creaţi acea nouă realitate chiar acum. Nu este un loc în care să ajungeţi,
este ceva ce VOI creaţi astăzi ridicându-vă nivelul de vibraţie şi decizând ce vreţi să creaţi.
Numele meu este Inelia Benz şi sunt aici pentru a ridica nivelul de vibraţie al planetei. Voi pentru ce sunteţi
aici?

Ce înseamnă faptul că a 3-a dimensiune dispare?

Pe măsura ce vremea Vărsătorului se apropie, urgența acestui mesaj crește, deoarece cu toții rămânem făra timp
de joacă în a 3-a dimensiune la propriu. În termeni simpli, obiceiul gânditului, simțitului și al comportamentului,
așa cum le știm noi în a 3-a dimensiune, dispare. Cu toții ne mutăm într-o a 4-a dimensiune a conștiinței și
experienței, iar mai apoi, într-o a 5-a. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor de pe planetă nu sunt pregătiți
pentru a face trecerea. Și totuși, aceasta se întâmplă fără doar și poate, iar pentru cei care nu sunt conștienți de
ce se întamplă, experiența în sine nu va fi una confortabilă și cu ușurință.

Și totuși, poate fi minunată și plăcută în același timp. Având informațiile de bază despre ce înseamnă trecerea și
ce anume înseamnă „dimensiunile”, având niște instrumente simple cu ajutorul cărora să gestionăm gândurile și
emoțiile, cu toții putem evolua în conștiință și să trecem cu grație și bucurie în zone de vibrație mai înaltă.
Dacă nu știți ce reprezintă aceste „dimensiuni”, nu sunteți singurii.

Majoritatea oamenilor joacă jocul vieții așa cum o știm în a 3-a dimensiune și o fac fără un „ghid de reguli” care
să explice jocul în sine și cum poate fi jucat cu success. Acest articol oferă regulile de bază care ne lipsesc.
Explică ce anume reprezintă a 3-a, a 4-a și a 5-a dimensiune și de ce sunt cele mai importante considerații ale
vieții noastre acum. Dacă putem înțelege structurile acestor dimensiuni și ne putem juca cu ele, vom putea să ne
mișcăm fluid în schimbările fără precedent pe care această trecere le aduce cu ea, fără frică, efort, fără tensiunile
și anxietățile devenite o obișnuință în viețile noastre.

Așadar, permiteți-mi să definesc ce nu sunt dimensiunile.

Dimensiunile nu sunt locuri sau locații, nu sunt o progresie liniară (3-4-5-6), asemeni unor clătite așezate una
peste alta. A 3-a dimensiune sau a 4-a nu sunt precum scaunul pe care stați sau pereții care vă înconjoară sau
chiar Pământul în sine. Acestea toate reprezintă forme care există predominant în dimensiunile a 3-a și a 4-a și
care vor face parte destul de mult din dimensiunea a 4-a, odată ce a 3-a nu va mai fi o opțiune disponibilă.
În general, dimensiunile sunt stări ale conștiinței, disponibile oricui vibrează în rezonanță cu frecvențele
specifice și oportunitățile disponibile din fiecare dimensiune. Într-un fel, ați putea să vă gândiți la fiecare
dimensiune ca la un joc diferit, cu un set de reguli diferite în ceea ce privește ce este posibil și ce nu pentru cei
care aleg să se joace și să fie creatori în ea.

Asadar, ce înseamnă a 3-a dimensiune?

A 3-a dimensiune (3D) este, mai mult sau mai puțin, ca o cutie de credințe rigide, cu un set de reguli inflexibile
și cu limitări. Majoritatea dintre noi am jucat jocul acesta vieți la rând, astfel că avem tendința să credem că este
singurul joc disponibil pentru noi. Dar nimic nu poate fi mai departe de adevăr decât asta.

Una dintre credințele rigide ale dimensiunii 3D care structurează viața noastră (gândirea, emoțiile și acțiunile)
este liniaritatea timpului. Timpul liniar este o credință opțională și o structură care ne permite să „trăim” o
experiență a trecutului și a viitorului…iar apoi murim. Deoarece această credință este premisa implicită a
conștiinței de masa 3D, iar evenimentele tind să valideze această credință, majoritatea credem și ne comportăm
ca și cum aceasta ar fi adevărată. Insă acum ne trezim cu toții din iluzia acestei credințe ubicue.

Și pe măsura ce devenim mai conștienți, realizăm că timpul în 3D este de fapt o buclă.

Ceea ce experimentăm în „trecut” este mai mult sau mai puțin ceea ce ne fură toată atenția, iar acea
realitate o proiectăm în „viitor”. Astfel că, trăim aceleași experiențe iar și iar. Așadar, structura timpului este
destul de specifică (și limitativă) în a 3-a dimensiune, însa experiența timpului este destul de diferită (și
declanșatoare de putere) pe măsură ce ne mutam în dimensiuni mai înalte.

În conștiinta 3D, totul este de asemenea foarte condiționat. De exemplu, conceptul de „iubire
necondiționata” nu există în a 3-a dimensiune. Daca experimentați „iubirea neconditionată” sau „pacea
necondiționată”, ați făcut deja trecerea în a 4-a dimensiune (4D) a conștiinței.

Vedeți voi, în experiența pământeană de acum avem acces atât la a 3-a, cât și la a 4-a dimensiune a conștiintei,
însă rareori ieșim din obiceiurile bine împământate ale gândirii și emoțiilor 3D.

De asemenea, dimensiunea a 3-a nu oferă posibilitatea de a alege. În ea, noi nu ne alegem gândurile, emoțiile și
acțiunile în fiecare clipă (această fiind o măiestrie a 4D și 5D). În schimb, reacționăm față de persoane și situații
care se ivesc în spațiul nostru, din credințe inconștiente. Dualitatea oferă o altă structură rigidă a experienței 3D
(ex. sus-jos, stânga-dreapta, ar trebui - nu ar trebui).

De la căderea Atlantidei, acum peste 12.000 de ani, am devenit foarte temători ca mod de a trăi și în acea frică
am învățat să îngustăm prin definiții binele și răul.

Gândirea 3D este impregnată de judecăți inconștiente. Mai mult decât atât, percepem experiența 3D cu emisfera
stângă a creierului în mod predominant, locul minții raționale, iar astfel utilizam undeva la 5-10% din
capacitatea creierului pentru a juca jocul 3D. Majoritatea dintre noi bănuiesc faptul că ceva se întâmplă cu restul
creierului nostru, însă nu avem nici cea mai vagă idee despre ce face și cum funcționează el de fapt.

De fapt și de drept, restul creierului nostru ne permite să funcționam în dimensiunile mai înalte, a 4-a și a
5-a și chiar și mai sus. Noi deja avem potențialul, tot ceea ce ne este necesar, chiar acum, pentru a fi complet
conștienți în toate aceste dimensiuni. Însă obiceiurile noastre de a gândi și simți, cimentate în atâtea vieți, ne
îndobitocesc și ne limitează la experiența 3D.

Partea stangă a creierului nostru, mintea rațională stie ce știe și nu știe ceea ce nu știe, muncind fără oprire
pentru a ne menține în acest spectru al gândirii obiective și posibilităților 3D. Iar noi, de cele mai multe ori, ne
lăsăm conduși de ea. Însă nu pentru mult timp.

Creșterea constantă a energiilor și frecvențelor generate de „trecere” ne recalibrează creierul, pentru a ne

permite să accesăm un spectru cât mai larg de informații și posibilități, în comparație cu cele din a 3-a
dimensiune. Aceste energii ne pregătesc pentru experiențele 4D și 5D, pe măsură ce curăță „regulile” rigide ale
3D din conștiința noastră.

Așadar, ce este a 4-a dimensiune?

„Regulile” celei de a 4-a dimensiuni a conștiintei oferă o intensificare a sentimentului de ușurință, posibilitate și
capacitate, în comparație cu structurile celei de a 3-a dimensiuni.

De exemplu, timpul în 4D avem întotdeauna timpul prezent. Focusul este numai pe acest moment, pe ceea ce
se întâmplă chiar acum. Corpurile noastre știu numai timpul prezent; ele nu cunosc noțiunea de „ieri” sau
„mâine”, iar ca ființe conștiente, în aliniere naturală cu a 4-a dimensiune, funcționam complet în „acum”, în
prezență și atenție.

Atunci când punctul nostru de concentrare devine conștiența prezentului, alegerile devin posibile din nou.
Putem observa orice și toate evenimentele cu un sentiment de detașare, ca situații pur informative, iar din locul
acela liniștit și ordonat putem alege modul în ce fel vrem să răspundem. În a 4-a dimensiune devenim
responsabili.
Un concept și o posibilitate cunoscute drept paradox devin acum disponibile în prezentul 4D al conștiinței.
Paradoxul constă în simplul fapt că ce a fost adevărat acum o secundă poate fi neadevărat în acest moment.
Iar ceea ce era fals acum o secundă nu mai poate fi fals.

În loc să aplicăm definiții rigide, preexistente oricărei experiențe, alegem versiunea și vibrația preferată în
fiecare moment. Pe măsură ce ne mutăm în prezentul conștiinței 4D, având puterea de a alege, responsabilitatea
și flexibilitatea paradoxului, ne crește și abilitatea de a schimba jocul, pentru a ne fructifica fericirea și starea de
bine. În mod interesant, conștiinta 4D nu va fi o opțiune pe termen lung, odată ce trecerea în sine va șterge
structurile rigide ale conștiintei 3D.

A 4-a dimensiune ne servește ca un pas esențial dar scurt, pentru a trece în vibrația celei de a 5-a dimensiuni a
conștiinței. 5D este targetul pentru planeta Pământ și toți locuitorii ei.

Arhanghelii au spus că întreaga conștiință a Pământului va fi una în a 5-a dimensiune, pâna la finele anului
2015. Dar, deși a 5-a dimensiune este ținta, experiența dimensiunii 4D este esențiala. Nu putem trece direct din
4D în 5D.

Tot bagajul mental și emoțional din 3D trebuie lăsat la ușa celei de a 4-a dimensiuni, iar în a 5-a dimensiune
vom trece doar atunci când vom măiestri cu grație gândurile și emoțiile noastre din 4D.

Ce este a cincea dimensiune?

A 5-a dimensiune funcționează, în mare, într-un mod complet diferit față de a 3-a și a 4-a dimensiune.

Timpul în 5D este timpul instantaneu, aceasta însemnând că totul (toate posibilitățile) se întâmpla exact în
același timp. În 5D, toată atenția și răspunsurile sau experiențele ne sunt date exact atunci și acolo unde ne
concentrăm. Cere și vei primi.

În 5D nu mai trebuie să ne mișcăm sau să mergem nicăieri pentru a primi răspunsurile sau experiențele; totul
vine cu usurință, fără efort, bazat pe atenția concentrată asupra unui singur punct sau a unei singure vibrații pe
care alegem să o avem în fiecare moment. Atunci când vibrăm în conștiința 5D, nu mai creăm prin formă, așa
cum făceam în a 3-a și a 4-a dimensiune. Ci creăm cu lumina, pattern-uri și frecvențe de lumină. Noi suntem
cei care dăm sunet, culoare și forme geometrice. În 5D interacționăm conștient cu Creatorul și toate ființele
de lumină.

În această conștiință înaltă, mintea raționala are un rol minim. Se întoarce la rolul mic și specific pe care l-a
avut încă de la început, acela de a menține starea de bine a corpului fizic.

Cum devenim maeștri ai conștiinței 4D?

Uneltele timpului prezent 4D

Asa cum am menționat, 4D este „acum”-ul „timpului prezent”. Însă timpul prezent are de fapt și de drept
4 nivele diferite. Marea majoritate a oamenilor de pe aceasta planetă nu sunt pregătiți pentru a-și măiestri fiecare
gând, emoție sau acțiune, în fiecare moment. Însă nu există alternativă. Este o capacitate necesară, de bază pe
care conștiintele 4D și 5D le impun.

Unul dintre motivele pentru care dimensiunea a 3-a a fost creată a fost pentru a oferi un „loc de joacă” în care
să putem exersa și rafina vibrațiile gândurilor și emoțiilor noastre. Pentru a face acest lucru, locul de joacă 3D
are și un stoc-tampon de timp. În loc de „manifestarea instantanee”, există un decalaj între gândul pe care îl
gândim și manifestarea experienței a ceea ce gândim.

In majoritatea timpului, suntem neglijenți cu acest stoc-tampon.

In loc să ne concentrăm pe ceea ce vrem și să permitem să se desfășoare în timp, noi vărsăm mânie, frustrare,
plictiseală, îngrijorare, anxietate, vină, vinovăție, frică – tot felul de gânduri și emoții cu vibrație joasă,
disarmonică. Ne comportăm ca și cum putem gândi și simți orice cu impunitate, doarece nu vedem instantaneu
rezultatele gândirii noastre. Însă acest lucru nu mai este posibil.

Pe măsură ce timpul liniar 3D dispare într-un singur punct al timpului prezent, stocul-tampon de timp dispare și
el. Avem din ce în ce mai puține oportunități de a exersa conștiința obiceiurilor noastre mentale și emoționale,
înainte de a primi ceea ce gândim. Iar acest aspect este extrem de important.

Din fericire, există câteva instrumente energetice simple, ce ne pot ajuta să gestionăm gândurile și emoțiile
noastre în fiecare moment, astfel încât să fim pregătiți pentru oportunitatea și provocarea fără precedent de a trăi
și crea în timpul prezent, în dimensiuni mai înalte. Aceste instrumente energetice de bază sunt disponibile și pe
website-ul www.masteringalchemy.com, însă dați-mi voie să vă explic o mică parte dintre ele, prin puterea
exemplului.

Permiteți „trecerii” să vă curețe de gândurile și emoțiile inconștiente

În termeni simpli, trecerea folosește un val de frecvențe de lumina pentru a curăța ceea ce nu suntem și un alt
val pentru a ne reaminti cine suntem. Trecerea știe unde a stocat obiceiuri mentale inconștiente, de nedorit și
emoțiile reacționare – iar lumina curăță toate acestea din câmpul nostru vibrațional. Si totuși, pe măsură ce
aceste gânduri și emoții sunt curățate mai puțin, cu atât mai mult ele vor veni în conștiința noastră, polarizând
oameni și circumstanțe în experiențele noastre pentru a ne oglindi energiile haotice.

Cum gestionăm aceste energii adesea puternice, atunci când apar? Le permiteți să fie. Dacă le veți observa pur și
simplu, cu detașare, pe măsură ce apar (fiind conștienți că ele apar tocmai pentru a fi curățate) – acestea se vor
curăța cu usurință și nici măcar nu vă veți aduce aminte despre ce era tot „tărăboiul”. Însă, dacă vă veți ține de
aceste gânduri și emoții haotice, dacă veți insista să vă simțiți vinovați, îngrijorați, dacă veți continua să folosiți
agumente precum „eu nu sunt bine” sau „ei nu sunt ok”, aceste energii nu vor fi curățate din spațiul vostru. Iar
trecerea, pe măsură ce accelerează și mai tare, va deveni destul de abruptă, cu un drum destul de anevoios
pentru voi.

Țineți minte, de cele mai multe ori, ceea ce vine nici măcar nu este al vostru, nu vă aparține. Fiți conștienti de
faptul că vine pentru a fi curățat…pentru totdeauna. Respirați adânc de câteva ori, ieșiți la plimbare, ascultați
muzică – însă concentrați-vă atenția pe ceva cu o vibrație mai înaltă.

Pentru a simplifica un alt aspect important al trecerii, să ne imaginăm că a 4-a dimensiune are doar 2 părți: una
de jos și una mai înaltă. (acest lucru nu este tehnic adevărat, însă este o distincție utilă). Așa cum am mentionat,
forma va rămâne atunci când 3D va dispărea. Incă vom experimenta case, mașini și copaci. Insă frica,
judecățile, vina, vinovăția, cele „corecte” și cele „greșite” vor dispărea. Toate aceste energii emoționale dense
care ne țin acum departe de a ne juca în dimensiuni mai înalte vor fi pur și simplu curățate din spațiul nostru.

Cu toate acestea, în funcție de vibrația gândurilor pe care le avem atunci când a 3-a dimensiune dispare, ne vom
regăsi într-o a 4-a dimensiune fie mai joasă, fie mai înaltă. A 4-a dimensiune joasă, denumită și câmpul astral
sau spațiul viselor, conține toate gândurile gândite vreodată în a 3-a dimensiune. Vedeți voi, gândurile nu
dispar odată ce le-am emis. Ele trăiesc în acestă a 4-a dimensiune joasă, având o greutate, textură, densitate și
încărcătură emoțională specifice. Iar acestea se leagă și se conectează cu gânduri similare ca tipologie.

Unele gânduri, precum violul, dominarea, sclavia, războiul, ura, se simt ca fiind grele, dese și întunecate.
Iar gânduri precum „fluturi”, „copii jucându-se în parc” sau „flori înflorind primăvara” se simt ușoare, având o
vibrație simplă, eterică. Gândurile ușoare, precum acestea, rareori rămân în conștiința 3D, deoarece, pentru a ne
alinia și simți vibrația frumosului, de exemplu, trebuie să ieșim din conștiința 3D și să intrăm în prezent – un
spațiu mai înalt al celei de a 4-a dimensiuni. Veți spune: „stai așa, și eu stiu ce înseamnă frumusețea!”.
Intr-adevăr, știti, pentru că noi trăim simultan în a 3-a și a 4-a dimensiune.
Insă cât de des vă aliniați cu… și păstrați acest sentiment de frumusețe? Este a patra dimensiune, o măiestrie a
timpului prezent în care să luăm gânduri precum „ușor”, „eteric” și „frumos” și să le păstrăm în inimă.
Aceste vibrații nici măcar nu există într-o dimensiune 3D a grabei, vitezei, a trecutului și viitoruui, unde este
dificil să ne oprim și să mirosim o floare. Pe de altă parte, însă, ați observat greutatea și disconfortul produse de
gânduri precum „nu sunt suficient de bun” sau „ei nu mă plac” sau „nu voi reuși”? Acestea tind să rămână mai
mult în conștiința 3D. Iar acest lucru se întâmplă deoarece gândurile sunt electrice, iar emoțiile sunt magnetice.

Un set de lumină, vibrații eterice precum „frumusețea” sau „grația” au o încărcătură electrică ușoară, expansivă
și fluidă. In timp ce gândurile urâte, mai grele, vin încărcate cu emoții puternice din punct de vedere magnetic.
Aceste gânduri nu numai că sunt mai greu de curățat decât cele de bunătate și iubire, însă ele se și leagă din
punct de vedere magnetic de alte gânduri asemănătoare în a 4-a dimensiune joasă.

Din fericire, al doilea val al trecerii face totul din ce în ce mai usor. Pe măsura ce ne curățăm de energiile grele a
ceea ce nu suntem, lumina ne recalibrează, făcându-ne să trecem în vibrația înaltă a celei de a 4-a dimensiuni,
cu mai puține gânduri și emoții, unde nu vor mai fi o distragere de la experiența noastră în sine.
Incepem să trăim în acord cu inima și să experimentăm vibrații și consecința ale unor concepte precum
„mă plac”, „sunt fericit(ă)”, „sunt multumit(ă) cu mine”. Alinierea cu inima devine naturală, deoarece este
deja în acord natural cu dimensiunile mai înalte, precum a 4-a, a 5-a și a 6-a.

Orice limitare, judecare, negare, vină, vinovație sau resentiment pentru care fiecare încă luptă, într-un fel sau
altul, devine asemeni unei greutăti legate de un balon cu aer cald. Acestea ne limitează și îngreunează
ascensiunea în câmpul vibrațional al celei de a 4-a dimensiuni.

Fiecare dintre noi este responsabil 100% de procesul său. Cu cât eliberăm mai mult din greutăți, din
pattern-urile de vibrație joasă ale cuvintelor, gândurilor și emoțiior, cu atât ascendem mai mult, într-o experiență
expansivă a celei de a 4-a dimensiuni. Pe măsură ce ne aliniem cu inima în mod natural, „mă plac”, nu vom mai
găsi niciun motiv sau pulsiune de a alege un loc de atenție inconfortabil în dimensiunea a 4-a joasă.
Totul devine natural și firesc, deoarece este vorba despre limbajul și vibrația stării noastre de bine – asta dacă ne
detașăm și ne concentrăm asupra ei.

Este o alegere!
Pe măsura ce trecerea se accelerează și noțiunea de timp se prăbușește, iar totul devine momentul prezent, noi
toți vom putea alege inconștient gândurile și emoțiile noastre, din cauza obiceiurilor cimentate în 3D.
Si astfel, vom putea trăi acel disconfort instantaneu și puternic în experiența noastră. Dar putem alege gândurile
și emoțiile în fiecare moment, fiind puternic conștienți și trăind în plenitudinea acelei experiențe.
Cu alte cuvinte, este în avantajul nostru să exersăm și să integrăm abilitatea de a alege conținutul conștiinței
noastre în acest moment, înainte de a conta cu adevărat – iar acel moment nu este foarte departe.

Totul tine de noi!

Până acum, centrul capului nostru, locul din care alegeam gândurile și punctul nostru de concentrare, a fost
preocupat de gândurile despre ceilalți. Mama, tatăl, profesorii noștri ne-au iubit și au avut o opinie despre ce
este cel mai bine și care este cea mai bună cale pentru viața noastră, iar pe măsura ce gândurile lor
ocupau mintea noastră, „noi” ieșeam din ea. Acum este timpul să ne recâștigăm centrul minții noastre.
Pe măsură ce recunoaștem și lăsăm în urmă orice gând nenatural, care spune „nu poți face asta”, „nu poți face
cealaltă” și „nu ar trebui să faci asta”, vom descoperi că toate acele gânduri, împreună cu toate conexiunile lor
cu partea joasă a celei de a 4-a dimensiuni vor dispărea.

Concentrați-vă atenția în timpul prezent, pe „frumos”, pe „stare de bine” sau doar pe „a fi fericit” într-o stare
de ușurință și eliminați vibrațiile joase, stocate în câmpurile astrale joase ale celei de a 4-a dimensiuni.
Începeți prin a vă juca cu vibrația a ceea ce eu numesc Cuvinte Vii.
Arhanghelii au ales deliberat și extrem de precis aceste cuvinte. Cuvinte precum Sigur, Capabil, Impunător,
Prezent, Senior, Grație și Fericire – au fost alese pentru ca noi să putem curăța toate vibrațiile inconștiente din
spațiul nostu. Alegeți în fiecare zi un cuvânt și trăiți cu el toată ziua. Gândiți-l și simțiți-l cât de des puteți.
Dacă exersați gândirea și simțirea acestor vibrații acum, când nu contează absolut deloc, ele vor deveni un
obicei bun pentru atunci când va conta cu adevărat. Veți începe să vă realiniați cu grație în plenitudinea voastră,
iar starea voastră naturală de bine vă va ridica într-o a 4-a dimensiune mai înaltă. Ușor?
Cam da. Simplu? Da. Este nevoie de conștiință și alegere dintr-un spațiu al prezentului? Absolut. Poți sta pe
margine, sperând că totul vine de la sine? Nu.

Niveluri înalte de lumină electromagnetică din dimensiunile înalte plutesc prin noi toți acum. Mulți oameni din
a 3-a dimensiune nu pot duce tot acest val și aleg să elimine acele niveluri din corp. Și din ce în ce mai mulți vor
urma, odată cu accelerarea trecerii. Vedeti voi, toți ne ducem „acasă”, în a 4-a și a 5-a dimensiune, însa nu toți
se duc în același timp, cu aceeași ușurință și grație. Voi ce alegeti ? …. sursa

Jim Self

FORȚA SPIRITULUI

FORȚA SPIRITULUI
Majoritatea oamenilor simte nevoia să se impună, să domine, de aceea caută puterea, forţa. Da, dar unde o
caută? În maşini, în aparate, în arme, în tot ceea ce este exterior. Evident, în aparenţă ei o obţin; se pot impune,
devin violenţi, distrug. Dar, adevărata forţă nu se găseşte aici. Vă simţiţi puternici având bani, maşini, avioane,
rachete, mitraliere sau bombe atomice? Nu, acestea sunt în afara voastră, iar dacă le veţi pierde, unde se va găsi
forţa voastră? Dacă vă credeţi puternici cu ceea ce posedaţi, forţa voastră nu este decât o iluzie; în realitate, nu
sunteţi capabili prin voi înşivă să duceţi o greutate mai mare, să aruncaţi mai departe o piatră sau să vă eliberaţi
de anumite greutăţi şi suferinţe. Deci, forţa nu vă aparţine. Dispuneţi de mijloace exterioare, da, dar ce faceţi
dacă le veţi pierde vreodată?

Iniţiaţii au înţeles demult că în loc să-şi petreacă viaţa căutând puteri pe care nu le vor avea niciodată cu
adevărat, e preferabil să lucreze pentru a obţine adevărate puteri în ei înşişi. Iată cu ce lucrează, cu ce se
exersează. Ei ştiu că adevărata forţă se află în interior, în acest eu interior care gândeşte, simte şi acţionează.
De aceea, ei au stabilit reguli, au dat metode ca să poată permite manifestarea completă, perfectă, absolută a
acestui eu, a acestei fiinţe care dispune de tot: Spiritul. Şi, în spirit omul trebuie să caute forţa. Adevărata forţă
se găseşte în spirit, în voinţa şi inteligenţa spiritului.

Să luăm un exemplu: toţi admiră un microscop electronic care poate mări un obiect de 100 000 de ori.
Dar ei uită esenţialul: anume că nu pot vedea nimic fără proprii lor ochi, şi că, dacă nu ar avea ochi, toate
microscoapele din lume nu ar servi la nimic. De ce să se minuneze continuu de instrumentele exterioare, când
tot meritul, toată gloria trebuie să cadă asupra celui ce vede? Şi cine este cel care vede? Este spiritul, el vede
prin ochii voştri; deci, nici ochii voştri nu reprezintă esenţialul. Esenţialul este această existenţă: spiritul.
Dar nu se ţine seama de acesta, el este mereu neglijat.

Această atitudine greşită este o consecinţă a filozofiei materialiste care a rătăcit oamenii: i-a făcut să iasă din ei
înşişi, pentru a-i duce să se piardă, departe, în pâcla materiei şi acum ei nu mai pot găsi adevărurile
fundamentale care le-ar permite să-şi rezolve problemele.Trebuie să înţelegeţi: tot ce se găseşte în afara voastră,
nu vă aparţine; ne este împrumutat pentru foarte scurt timp, şi nu acolo se află adevărata forţă. Ea se află în
Creatorul tuturor lucrurilor, adică în spiritul care se manifestă. Dovada este că imediat ce spiritul părăseşte
corpul, chiar dacă omul posedă încă toate organele, nimic nu mai funcţionează; stomacul nu mai digeră, inima
nu mai bate, plămânii nu mai respiră, creierul nu mai reacţionează. Dacă îl cântăriţi, vedeţi că el cântăreşte tot
cât înainte, nimic nu este schimbat; dar, el este mort, pentru că acea existenţă vie care gândea, care simţea, a
plecat. Ei bine, ea era esenţialul.
Esenţialul este viaţa, spiritul.
Deci, de ce să căutăm ceea ce nu este esenţial? Se poate spune că singura diferenţă adevărată între un Iniţiat şi
un om obişnuit este că Iniţiatul se opreşte direct asupra esenţialului. Iniţiatul caută spiritul, caută să-i dea toate
posibilităţile de dezvoltare, îi evidenţiază conţinutul, bogăţiile.

Priviţi o celulă: ea este construită din membrană, citoplasmă şi nucleu. La fel, fiinţa noastră se compune din
corp, suflet şi spirit. De aceea, în Ştiinţa Iniţiatică se poate considera corpul ca “tegumentul” sufletului; sufletul
este asemenea citoplasmei, unde circulă forţe, energii, viaţă; şi, în fine, spiritul este asemenea nucleului, locul
unde se găseşte inteligenţa care creează, ordonează, organizează. Nucleul creează în mijlocul citoplasmei,
fiindcă citoplasma serveşte de materie nucleului. Forţa se găseşte în nucleu. La fel, în noi este spiritul care vrea
să se manifeste şi prin impulsul său să creeze noi forme, să modeleze materia. Dacă omul a ajuns la nivelul său
actual de dezvoltare, acest fapt se datorează eforturilor pe care spiritul le-a făcut asupra materiei, pentru a se
putea manifesta.

Când sunteţi inspiraţi, când simţiţi o forţă care vă determină să acţionaţi cu nobleţe, să-i ajutaţi pe alţii, să vă
uniţi cu Sufletul universal, acesta este spiritul care se manifestă. Din contră, când vă simţiţi gol, descurajat,
derutat, când sunteţi tentat să abandonaţi totul, înseamnă că materia a devenit preponderentă şi se opune
eforturilor spiritului. Ce puteţi face în acel moment? Faceţi apel la intelect pentru a îndrepta situaţia.

Intelectul, în om, este situat între spirit şi materie, sau mai precis, între spirit şi inimă, şi de aceea el poate
interveni. Când vede că materia a ajuns să domine, să blocheze impulsurile divine ale spiritului, intelectul poate
intra în acţiune pentru a susţine spiritul, pentru a-i deschide porţile. Din interior, spiritul se manifestă mereu, dar
omul nu este conştient şi nu ştie că îi poate uşura munca sau din contră, să se opună oferind mai multe
posibilităţi materiei.

Dacă Iniţiaţii au format şcoli, ei au făcut-o în scopul antrenării oamenilor, pentru ca ei să poată munci cu ei
înşişi, să se domine, să se purifice şi să permită astfel manifestarea spiritului. Dacă omul nu ar avea nici o
posibilitate de acţiune prin intelectul sau voinţa sa, Iniţiaţii nu ar fi făcut nimic pentru a-l îndemna să ia
cunoştinţă de rolul său în Univers şi totul s-ar face, deci, fără participarea sa. Ori, omul are un rol de jucat în
evoluţia creaţiei şi Dumnezeu ţine seama de existenţa sa.

Dacă Dumnezeu a creat omul, a făcut-o pentru ca el să contribuie la realizarea unei lucrări cosmice.
Dumnezeu i-a conferit inerţie materiei, iar spiritului, impuls; omul este situat între cele două. El este îmbrăcat pe
dinafară în materie, dar în interior este aruncat în intensitatea spiritului. El primeşte, deci, această dublă
influenţă: când spiritul care se manifestă, când materia care vrea să-l prindă şi să-l aducă spre haosul primordial.
Omul este obligat mereu să lupte şi, dacă nu este luminat şi activ, se lasă pradă inerţiei. Tocmai acest fapt se
întâmplă cu unii, la care predomină materia, pentru că ei nu fac nici o muncă intelectuală, spirituală, divină; ei
se transformă în mlaştini invadate de mormoloci, tânţari, muşte, bălţi cu mirosuri urâte. Discipolul care este
luminat, ghidat, nu se opune spiritului, ci îi deschide toate porţile. Iar spiritul, care în acel moment este rege,
începe să lucreze în el pentru a armoniza totul, a înfrumuseţa, a ilumina, a vitaliza şi a trezi.

Aceste transformări se pot face cu rapiditate, cu condiţia să se acorde prioritate spiritului. Materia nu ştie decât
să înghită, să absoarbă, să mortifice, în timp ce spiritul ştie să organizeze, să vitalizeze, să însufleţească; el nu
ştie decât atât să facă, şi de aceea, trebuie să i se dea întâietate. Câţi oameni nu au sfârşit prin a se pietrifica,
deoarece au împiedicat spiritul să se exprime în ei! Dar, să mergem mai departe.

Deoarece toate puterile se găsesc în spirit, iar el se manifestă prin materie, nu putem concepe spiritul în stare
pură, complet degajat de materie. Dacă există, spiritul pur nu aparţine Universului nostru, şi nu se poate
cunoaşte regiunea în care se găseşte.

În Universul nostru spiritul şi materia sunt legate şi tot ce vedem, tot ce atingem, este construit din spirit şi
materie, combinate într-o formă sau alta.
Să luăm exemplul fisiunii atomului. Se presupune că materia produce explozia; nu, materia este numai forma
care conţine, reţine şi comprimă spiritul care se manifestă ca foc şi căldură. Pentru ca explozia să aibă loc,
trebuie ca spiritul să fie acolo, comprimat în materie, fiindcă materia singură nu poate face nimic, ea este doar
un vehicul, un recipient. Dacă nu ar exista materie care să-l conţină, spiritul ar scăpa, pentru că este volatil.
Savanţii se minunează de puterea materiei; ei nu au văzut că forţele care se degajă din ea sunt cele ale spiritului.
Da, ele sunt închise acolo, un anume timp, ca să nu se piardă, în aşteptarea momentului când se vor putea
manifesta. Dovada este că odată eliberate, aceste forţe nu mai pot fi recuperate; când spiritul a putut scăpa, este
imposibil să-l mai poţi prinde şi să-l întorci spre regiunile de unde a venit. Cât priveşte materia, ea este
pulverizată, nu mai rămâne nimic din ea, pentru că puterea spiritului este atât de mare încât ea ar distruge şi
materia, dacă i s-ar oferi posibilitatea.

Ce este un copac? Un rezevor, un fomidabil rezevor de energie care vine din soare. Este suficient să-l ardem ca
să obţinem dovada. Când ardem un copac, nu facem nimic altceva decât să declanşăm un proces neîntrerupt de
eliberare a energiei sub o altă formă, este acelaşi fenomen ca în cazul fisiunii atomului. Energiile care erau în
copac se eliberează şi precum prizonierul care se eliberează cu zgomot de lanţuri şi lacăte, energiile lemnului
izbucnesc, făcând să se audă un pârâit. Acest pârâit este eliberarea energiei solare; ea se eliberează sub formă de
căldură ce poate fi utilizată. Şi, vedeţi, vaporii de apă, aerul şi gazele se duc sus; în focar nu rămâne decât puţină
cenuşă, care este de fapt pământ şi al cărui volum este atât de mic în comparaţie cu cantitatea de apă şi de gaz
care s-a eliberat. Iată deci, încă o probă că materia proteja spiritul închis în ea.

De unde vine energia pe care o eliberează copacul arzând? Ea nu se găseşte în lemnul propriu-zis, acolo este
numai înmagazinată. Ea vine din soare. Materia nu poate produce forţe; forţa vine dintr-o altă regiune şi materia
joacă numai rolul de menţinere şi conservare a sa. Iniţiaţii, care au studiat în profunzime diferitele manifestări
ale vieţii, au dorit să ofere oamenilor metode pentru a-şi putea regăsi forţa lor primordială. Căci, în timpuri
imemoriabile, omul poseda această forţă, şi întreaga natură îl asculta. El a pierdut-o, lăsându-se antrenat în
densitatea materiei, şi acest fapt a fost denumit căderea.

Fiinţa omenească a comis deci o greşeală; ea şi-a pierdut forţa, lăsându-se înghiţită de o materie mai densă, mai
grosolană. Înainte, ea trăia de asemenea în materie, dar într-o materie eterică, mulţumită căreia ea făcea minuni.
De aceea se spune în Biblie că Adam şi Eva trăiau în Paradis, în grădina Edenului, goi, în puritate şi în lumină,
necunoscând nici boala, nici moartea.

Dar, încercând să pătrundă într-o materie mai densă pentru a o explora, oamenii şi-au pierdut uşurinţa,
libertatea, nemurirea. Ei au început să sufere de boli şi moartea a pus stăpânire pe ei. Acum, după mii de ani,
totul continuă: suferinţa, boala, moartea… Şi va continua până ce ei vor regăsi drumul care îi va conduce la
restabilirea vieţii lor primordiale. Este ceea ce Iniţiaţii numesc “reintegrarea fiinţei”, “întoarcerea la starea
primordială de slavă”.

Iată întreaga filozofie a Iniţiaţilor. Ei ne spun: “Vă aflaţi situaţi între spirit şi materie, deci reflectaţi, studiaţi şi în
fiecare moment al existenţei voastre observaţi ce este dominant în voi. Dacă simţiţi că se trezesc gânduri şi
sentimente care vă îngreunează, vă zăpăcesc, încercaţi să le neutralizaţi, în loc să le lăsaţi să vă antreneze.
Cei care se vor lăsa pradă materiei îşi vor pierde lumina, libertatea şi frumuseţea; în timp ce cei care reuşesc să
se detaşeze de ea, conferind primul loc activităţii spirituale devin liberi, luminoşi şi puternici.

Forţa se găseşte în spirit.

Deci, trebuie să pătrundeţi din ce în ce mai mult în voi înşivă, să vă reculegeţi, ca să atingeţi principiul divin din
voi. Într-o zi, un izvor va începe să ţâşnească şi vă veţi simţi împliniţi, susţinuţi, inundaţi de forţe inepuizabile.
Dar, dacă veţi uita de spirit, contând numai pe latura exterioară (bani, case, maşini, arme), atunci forţa,
adevărata forţă a spiritului vă va părăsi. De ce? Pentru că nu o susţineţi, nu vă gândiţi la ea, nu vă adresaţi ei, nu
comunicaţi cu ea. Cu ceea ce vă rămâne din resurse vă veţi mişca puţin, dar nu veţi ajunge prea departe; vă veţi
crede puternici încă, dar izvorul, sursa, se va opri din curgere, deoarece aţi rupt contactul şi atunci veţi vedea cât
sunteţi de tari şi de puternici!… Veţi fi măturaţi, azvârliţi, veţi dispare!…
Majoritatea oamenilor nu pune preţ decât pe latura exterioară, dar oare pentru cât timp? În timpul vieţii au
dobândit bani, arme, dar murind nu le pot duce cu ei şi cum pe pământ nu au lucrat să-şi întărească spiritul, când
vor fi obligaţi să părăsească pământul nu vor mai avea nimic! Atunci ei încep să înţeleagă că a trecut vremea
atotputerniciei lor, încep regretele, suferinţele şi acest lucru poate fi numit Infern. Ei încearcă apoi să revină
lângă cei vii, încercând să vorbească soţiei sau copiilor, dar nimeni nu îi va auzi. Unii merg la şedinţele spiritiste
şi intră în medium declarând: “Am dus o viaţă prostească, nu faceţi ca mine” şi nici acolo nimeni nu îi va crede.
Într-o zi, ei se vor reîncarna şi vor trebui să reînceapă de la zero, deoarece hoţii le-au luat toate bogăţiile
adunate. Deci, vedeţi, deziluziile ce se pregătesc acelora care nu au cunoscut Iniţierea; îi putem compătimi!
Dar, câte bogăţii nu posedă cei care au lucrat pentru a-şi cîştiga virtuţi, calităţi, capacităţi! Chiar dacă nu au
nimic în exterior, ei sunt bogaţi în cunoştinţe şi forţe şi plecând de cealată parte ei iau cu ei aceste bogăţii.
Deoarece ei au exersat aici pentru a le dezvolta, acestea le vor rămâne, nimeni nu va putea să le ia. Şi, chiar
toate dorinţele ce le-au avut pe pământ vor găsi împlinirea din belşug, acolo. Cei care iubesc lumina şi culorile
le vor putea contempla fără încetare. Pentru cei a căror suflet este plin de muzică şi simfonie, stelele şi întreg
universul vor cânta. Cei care visau la descoperirea secretelor creaţiei vor primi, în sfârşit răspuns.

Adevărata forţă se află în spirit, deoarece calităţile spiritului sunt, în mod particular, legate de forţă.
Inteligenţa, înţelepciunea, puritatea vă dau mari puteri. La fel şi iubirea. Dacă aveţi multă iubire, veţi ajunge, de
asemenea, să depăşiţi stările voastre negative: necazul, tristeţea, furia, ura… deoarece iubirea se aseamănă cu un
alchimist care poate transforma totul.

Dar, adevărata forţă se găseşte în adevăr, pentru că adevărul este domeniul privilegiat al spiritului. Iisus a spus:
“Căutaţi adevărul şi adevărul vă va elibera”. Ca să ne putem elibera, trebuie să deţinem adevărata forţă, pe care
înţelepciunea singură nu o poate poseda; mulţi înţelepţi nu au avuns să se elibereze.

Chiar şi iubirea, numai ea singură, nu vă poate elibera în întregime. Numai adevărul o poate face, adică unirea
înţelepciunii cu iubirea. Iată ceea ce ne învaţă Ştiinţa Iniţiatică. Dar, oamenii neglijază iubirea, înţelepciunea,
imaginându-şi că banii îi vor elibera… Gândiţi-vă!… Banii îi vor aservi, deoarece le vor oferi toate posibilităţile
ca să-şi hrănească natura lor inferioară, aruncându-se în plăceri, capricii şi chiar răzbunări, eliminându-i pe alţii,
dacă aşa trebuie… Banii le vor deschide drumul ce duce direct în infern! Evident, dacă vor fi înţelepţi şi stăpâni
pe situaţie, banii le vor permite să se elibereze şi să facă mult bine. Dar, daţi bani unor oameni slabi şi veţi vedea
dacă se vor elibera. Poate o vor face în exterior, debarasându-se de vreun inoportun sau scăpând de persecuţiile
altuia, dar în interior nu vor scăpa de propriile slăbiciuni, vicii, sau frică. Ei vor călători, dar vor transporta cu ei
toate relele. Adesea, oamenii cei mai bogaţi sunt cei mai puţin liberi, în timp ce oamenii săraci, dar inteligenţi,
sunt mult mai liberi.

Ca să înţelegem mai bine, trebuie să punem de la început fiecare lucru la locul său şi tocmai aceasta facem într-o
Şcoală Iniţiatică. Aici nu învăţăm zoologie, botanică, etnologie, geografie sau istorie, ci ştiinţa vieţii…
Nu există nici o problemă pe care să o neglijăm. Există şcoli pentru tot felul de lucruri, dar unde putem învăţa
ştiinţa de a trăi? Nicăieri. Iată, ne aflăm într-una din aceste şcoli rare, excepţionale, unde se învaţă ştiinţa de a
trăi: cum să gândeşti, să simţi, să acţionezi. Din nefericire, foarte puţini îi înţeleg valoarea; ceilalţi vor înţelege
când vor fi nevoiţi să părăsească pământul, dar va fi prea târziu!…

Pentru moment, oamenii sunt încă victima acestei filozofii materialiste, care îi ţine foarte departe de adevărata
forţă. Şi ei slăbesc pe zi ce trece. Dar, veţi vedea, de acum înainte, în câţiva ani materialismul va fi exclus, gonit,
blestemat în universităţi, în şcoli, în familii, peste tot oamenii se vor instrui în ştiinţa spirituală. Atunci, ei vor
observa că s-au împotmolit vreme de secole şi toate aceste descoperiri tehnice şi ştiinţifice nu au fost un
“progres” real. Numai progresul spiritului este un progres adevărat, nimic altceva.

Scrieţi aceste cuvinte, căci veţi avea o formulă de lucru pentru viitor. Se fac din ce în ce mai multe descoperiri,
dar cuceririle care se limitează la bunăstarea fizică şi la confortul material nu îi vor face pe oameni mai buni.
Dimpotrivă, ei devin mai egoişti, mai pretenţioşi, mai bolnăvicioşi, mai vulnerabili şi în acelaşi timp mai
orgolioşi, mai dezmăţaţi. Iată ceea ce a adus “progresul” căci nu este vorba despre un progres al spiritului…
Progresul spiritului înseamnă să perfecţionezi creaturile, gândurile şi sentimentele lor, astfel ca starea lor de
sănătate fizică şi psihică să rămână mereu pozitivă; dar pe moment progresul, sau aşa numitul progres, constă în
deschiderea unor spitale, clinici şi puşcării, din ce în ce mai sofisticate! În loc să căutăm un remediu în spirit,
îmbunătăţind mereu câte ceva, acolo în interior, toţi aleargă să caute în exteriorul lor. Nimeni nu se gândeşte să
caute ceva în interior, nimeni, în afară de aceşti sărmani mistici, aceşti sărmani spiritualişti, dispreţuiţi mereu pe
nedrept.

Da, adevărata forţă vine din interior, din spirit, adică din centru.
Desigur, nu putem nega rolul unor elemente folositoare dispuse la periferie, dar acestea sunt mai puţin
importante. Ce este autentic se găseşte în centru, în spirit; tot restul este mai mult sau mai puţin falsificat,
amestecat, impur. Chiar aurul şi pietrele preţioase, care reprezintă tot ce poate fi mai pur în natură, trebuie să fie
extrase din minereul lor. Tot ceea ce se găseşte departe de sursă este amestecat cu impurităţi, deci trebuie
curăţat, decantat. Doar cei care merg direct la sursă pot bea apă de o puritate absolută.

Peste tot în univers, ca şi în om, se manifestă principiul vieţii şi al morţii. Când viaţa vrea să se dezvolte, forţe
contrare încep să se trezească pentru a o zdrobi, a o oprima, iar viaţa trebuie mereu să se apere. Peste tot nu
vedem decât acţiune şi reacţiune. Dacă omul nu se va supraveghea, este posibil ca puterea morţii să-l ducă cu
ea. Câte lecţii nu se pot învăţa din acest adevăr!

Cineva vine să mă vadă, plângându-se că nimic nu îi merge, că este descumpănită, dezamăgită în faţa existenţei.
Eu o privesc şi îi răspund destul de simplu: “Vi se întâmplă acest lucru pentru că sunteţi înscrisă în ŞCOALA
SLĂBICIUNII. – Ce şcoală? Sigur, când am fost tânără am fost înscrisă la şcoală, dar acum nu mai frecventez
nici o şcoală”. Eu îi răspund: “Ba da, sunteţi înscrisă la şcoala slăbiciunii”. Ea nu pricepe deloc şi atunci revin:
“Iată, în această şcoală a slăbiciunii nu se face nici un efort, nici un exerciţiu fizic sau spiritual, ne refugiem în
fotoliu, în confort, în lene. Poate este bine, minunat, dar ce se întâmplă în acel moment? Mişcările interioare
încetinesc intensitatea vieţii, a spiritului, gândirea se diminuează, iar latura negativă se strecoară aducând
impurităţi şi lăsând urme de care nu ştiţi cum să scăpaţi.

Deci, va trebui să trăiţi o viaţă intensă, eliminând toate murdăriile care vor să pătrundă înăuntrul vostru şi
care vă pot provoca tot felul de tulburări. Acum, înscrieţi-vă la ŞCOALA FORŢEI, adică MENŢINEŢI ÎN VOI
MEREU ACTIVITATEA, VIGILENŢA, DINAMISMUL, CURAJUL, ENTUZIASMUL”.

Ştiind că cele 2 principii – al vieţii şi al morţii – sunt într-o luptă continuă, nu trebuie să cedaţi şi nici să lăsaţi
forţele negative să vă invadeze şi să vă stăpânească. Pentru moment ne simţim bine lăsându-ne în bătaia
vântului, dar apoi paralizăm: nici sângele, nici celulele, nimic nu mai vibrează pentru a lupta şi a combate şi
atunci ne acoperă praful, mucegaiurile şi ciupercile. Când o roată se învârte în viteză, noroiul nu se poate
depune, fiind aruncat; dar, când mişcarea încetineşte, noroiul se depune. Aţi înţeles? Găsim aici o filozofie şi o
ştiinţă extraordinare. Deci, de acum înainte va trebui să faceţi eforturi, deoarece voi singuri sunteţi interesaţi să
nu vă lăsaţi pradă lenei şi moleşelii. SUNT NECESARE EXERCIŢII PENTRU MEMBRE, PENTRU
PLĂMÂNI, PENTRU GÂNDIRE, PENTRU SENTIMENT, PENTRU SUFLET, PENTRU SPIRIT. În acele
momente vă veţi afla într-o stare de vibraţie ce va arunca toate impurităţile şi aşa veţi continua timp îndelungat.

Vă repet de ani de zile: “ÎNSCRIEŢI-VĂ LA ŞCOALA FORŢEI, FACEŢI EFORTURI”, căci inerţia aduce cu
sine moartea. Veţi verifica, într-o bună zi, cât de necesară este viaţa intensă. Iată de ce TREBUIE SĂ NE
GĂSIM MEREU SUB SEMNUL ENTUZIASMULUI, SĂ NU RENUNŢĂM LA IUBIRE, LA IUBIREA
SPIRITUALĂ, căci ea este cea care crează în noi o stare de emisie radiantă, îndepărtând tot ce este negativ şi
întunecat. Cei care se consideră inteligenţi şi înţelepţi gândind la inutilitatea iubirii şi bunătăţii şi-au semnat
propria condamnare la moarte, la început la moartea spirituală şi în final la cea fizică.
Deci, trebuie să vă decideţi astăzi să înţelegeţi unde se află sensul vieţii, unde se găsesc sănătatea şi forţa.

Forţa se găseşte în activitatea spirituală. - Omraam-Mikhael-Aivanhov