Meditatii zilnice cu Krishnamurti – Fiind in

legatura
19 - 04 - 2018 Postare in categoria : Dezvaluiri

Fărărelație nu este existență: a fi înseamnă a fi în legătură. Cei mai

mulți dintre noi nu par să realizeze aceasta – că lumea este relația
mea cu ceilalți, fie unul sau mai mulți. Problema mea este această
relație.

Ce sunt eu, acesta este planul meu; și evident dacă nu mă înțeleg,

întreaga relație este una de confuzie în cercuri tot mai extinse. Deci
relația devine de o extraordinară importanță, nu cu așa numita masă,
mulțimea, ci în lumea familiei mele și prietenilor mei, oricât de mică
ar putea fi – relația cu soția mea, cu copiii mei, cu vecinii mei.

Într-o lume cu mari organizații, cu mari mobilizări de oameni,

mișcări de masă, ne este frică să acționăm la o scară mică; ne este
frică să fim oameni mici și să ne îngrijim și curățăm propria noastră
bucată.

Spunem: ”ce pot face eu personal?”

Trebuie să mă alătur unei mișcări de masă, pentru a mă reforma,

pentru a mă schimba. Dimpotrivă, adevărata revoluție nu are loc prin
mișcări de masă, ci prin reevaluarea interioară a relației – doar
aceasta este adevărata reformă, o revoluție radicală, continuă.

Ne este teamă să începem la o scară redusă. Deoarece problema este

atât de vastă, credem că trebuie să intrunească un mare număr de
persoane, cu o organizație mare, cu mișcări de masă.

Cu siguranță trebuie să începem a aborda problema pe o scară mică,

și la această scară mică sunt ”Eu”. Când m-am înțeles pe mine și tu
pe tine, dincolo de această înțelegere se află iubirea.
Iubirea este factorul care lipsește; există lipsă de afecțiune, de căldură
în relație, și pentru că ne lipsește această iubire, această sensibilitate,
generozitate, compasiune în relație, vom evada în acțiunile de masă,
care în continuare produc confuzie și mizerie.

Ne umplem inimile cu scenarii pentru reforma lumii și nu vedem

unicul factor care rezolvă problema, și acesta este iubirea.

Meditatii zilnice cu Krishnamurti – Mintea in

starea de creatie
6 - 11 - 2018 Postare in categoria : Dezvaluiri

Meditatia este golirea mintii de toate lucrurile pe care mintea le-a asezat impreuna. Daca o
faci – probabil nu o s-o faci, dar nu conteaza, doar asculta acum – vei descoperi ca exista un
extraordinar spatiu in minte, si acest spatiu este liber.

Asa ca trebuie sa cauti libertatea inca de la inceput si nu doar sa astepti sperand sa o

dobandesti intr-un final.

Trebuie sa cauti semnificatia libertatii in munca ta, in relatii, in tot ceea ce faci. Atunci vei
descoperi ca meditatia este creatie.

Creatia este un cuvant pe care cu totii il folosim atat de superficial, atat de usor.

Un pictor plaseaza cateva culori pe o panza si suntem extrem de incantati de asta.

Asta este realizarea lui, modalitatea prin care el se exprima, este ceea ce el vinde pentru a
obtine bani sau reputatie – si el numeste asta “creatie”!

Fiecare scriitor “creeaza” si exista scoli de “creatie” literara, dar acestea nu au nimic de a
face cu creatia.

Aceasta este tot raspunsul conditionat al mintii care traieste intr-o anumita societate.

Creatia de care vorbesc este ceva cu totul diferit.

Este mintea care se afla in starea de creatie.

Ea poate sau nu poate exprima aceasta stare.

Expresia are o valoare foarte mica.

Aceasta stare de creatie nu are o cauza, si prin urmare, mintea aflata in aceasta stare in
fiecare moment traieste si moare, iubeste si exista.

Totalitatea acestora este meditatia.

Cartile lui Jiddu Krishnamurti se pot vedea la linkurile de mai jos:

- link 1 - aceasta pagina

- link 2 - aceasta pagina

Info: Playerul video de pe acest blog doar face enabled la linkul extern, youtube, openload, vimeo,
etc, deci trebuie sa asteptati sa se incarce!

Meditatii zilnice cu Krishnamurti – Dincolo

de dualitate
14 - 04 - 2018 Postare in categoria : Dezvaluiri

Nu sunteți conștienți de asta? Nu sunt acțiunile sale evidente, durerea sa zdrobitoare? Cine
a creat-o, nu fiecare dintre noi? Cine este responsabil pentru acestea, nu fiecare dintre noi?

Așa cum am creat ceea ce este bun, cât de puțin, la fel am creat răul însă imens, enorm.
Binele și răul sunt o parte din noi și deasemenea sunt independente de noi.

Când gândim sau simțim îngust, cu invidie, cu lăcomie și ură, ne alăturăm răului care ne
transformă și ne sfâșie.

Problema binelui și a răului, această problemă conflictuală, este întotdeauna alături de noi,
atâta timp cât noi singuri o creăm.

Ea a devenit o parte din noi, acest ”a vrea” și ”a nu vrea”, ”a iubi” și ”a urî”, dorința și
renunțarea. Noi creăm continuu această dualitate în care gândurile și sentimentele sunt
prinse.
Gândul-sentiment poate merge dincolo, mai presus de bine și opusul său doar atunci când
înțelegem cauza dorinței.

În înțelegerea calităților și defectelor nu există libertate în niciuna. Contrariile nu pot fuziona

și trebuie transcense prin disoluția, prin sfârșitul dorinței, a poftei.

Orice opoziție trebuie să fie gândită, simțită cât mai intens și profund în toate straturile
conștiinței; prin acest gând dincolo de senzație, o nouă înțelegere este trezită, care nu este un
produs al dorinței sau al timpului.

Există rău în lume la care contribuim, dar la fel am putea contribui la bine.

Omul pare a se uni mai mult în ură decât în bine, dar prin înțelegere își eliberează gândirea
și sentimentele de ea.

Cartile lui Jiddu Krishnamurti se pot vedea la linkurile de mai jos:

- link 1 - aceasta pagina

- link 2 - aceasta pagina