U. G.

KRISHNAMURTI
Mintea e un mit

 Traducere din limba engleză: BADEA

BADEA CORNEL CLAUDIU
În loc de cuvânt înainte

Învăţăura mea! dacă ace"a e"e cuv#nul $e care vreţi "ă%l &'l'"iţi! nu e
 (ngrădiă de nici un dre$ de $r'$rieae)
$r'$rieae) *uneţi liberi "ă re$r'duceţi
re$r'duceţi "ă
di"ribuiţi "ă iner$reaţi "ă iner$reaţi gre+i! "ă di"'r"i'naţi "ă runc,iaţi "ă
&aceţi ce vreţi!
vreţi! c,iar "ă $reindeţi
$reindeţi că "uneţi au'rul &ără c'n"imţăm#nul
meu "au $ermi"iunea nimănui)
Oamenii mă nume"c -un 'm ilumina. % eu dee" ace" ermen % ei nu
gă"e"c un al cuv#n $enru a de"crie &elul (n care &uncţi'nez eu) T''daă!
eu "ubliniez că nu e/i"ă del'c iluminare) *$un a"a $enru că 'aă viaţa
mea am căua +i am vru "ă &iu un 'm ilumina! +i am de"c'$eri că nu
e/i"ă iluminare)))
0
1a,e", B,a: 2 E+i $e m'are333
U) 4) 5ri",namuri: 2 6rice$e%' $e a"a +i $rice$e%' bine333 c'r$ul nu +ie
că e"e viu3 T'aă acea"ă $'rcărie $e care ţi%au băga%' (n ca$333))) &'l'"e+i
cun'a+erea +i (ţi "$ui "ingur că e+i viu3 C#nd vei &i m'r nu vei &i $rezen ca
"ă%ţi "$ui că e+i m'r3 6enru 'rgani"mul viu nu e/i"ă nici na+ere nici
m'are3 Tu e+i cel care le "e$ară37
Uppaluri Gopala Krishnamurti  a muri la 88 marie 899 (n Ialia! (n
;allecr'"ia! de$are de 'ra+ul "ău naal din India) În cea"ul m'rţii a ceru "ă
&ie lă"a "ingur) C#ţiva $rieeni vec,i erau in $rea<mă $enru a "e 'cu$a de
cele nece"are du$ă m'are) C'n&'rm $r'$riei d'rinţe! cadavrul "ău a &'"
incinera a d'ua zi &ără nici un riual)
-Din $area mea $ueţi "ă%l $uneţi (nr%un "ac de $la"ic +i "ă%l aruncaţi (n
'mber'n. % acea"a era v'rba &av'riă a lui U) 4) 5ri",namuri (n zilele de
dinainea m'rţii "ale)
U) 4) 5ri",namuri e"e (n $rezen cel mai discutat şi dezbătut filozof
filozof din
India )

Viata lui U. G. Krisnamurti

Uppaluri Gopala Krishnamurti  "%a nă"cu (n ziua de = iulie >=>? (n
1ac,ili$anam din India +i a cre"cu (n 'ra+ul 4udivada) Numele "ău de
&amilie e"e Gopala! iar Krishnamurti  e"e
 e"e un $renume c'mun (n India@ U.
G. Krishnamurti  nu e"e rudă (n nici un &el cu &aim'"ul g#ndi'r Jiddu
Krishnamurti ! dar cei d'i au &'" legaţi $rin $rieenie +i de"in)
1ama "a a muri la +a$e zile du$ă ce i%a da na+ere! iar aăl "ău "%a
recă"ă'ri (n "cur im$! $rin urmare "arcina de a cre+e c'$ilul a reveni
bunicil'r maerni) Bunicul! Tummala$alli 4'$ala 5ri",namuri! a &'" un
av'ca b'ga care "%a 'cu$a (n m'd de'"ebi ca băiaul U) 4) 5ri",namuri
"ă aibă 'aă educaţia nece"ară +i (n general ' ce era nev'ie $enru a
merge $e calea iluminării) *e credea! (n c'n&'rmiae cu $r'&eţia mamei "ale
&ăcuă (naine de a muri! că ace" c'$il "%a nă"cu $enru un de"in
ne'bi+nui) Bunicii erau c'nvin+i că micul U)4) era un 'gab,ra",a % '
$er"'ană care a &'" &'are a$r'a$e de iluminare (n viaţa $recedenă)
 C'$ilăria +i%a $erecu%' (nvăţ#nd de"$re (nreaga culură indiană a
iluminării! bunicul "ău anga<a"e $r'&e"'ri "$eciali+i care "ă%l (nveţe! iar $#nă
la v#r"a de +a$e ani băiaul $uea re$r'duce din mem'rie 'ae
U$ani+adele +i mule ale e/e "&ine ale Indiei) A+a cum ne "$une U)4)! u+a
ca"ei l'r era de"c,i"ă $enru 'ricare "&#n a&la (n recere! $enru 'rice
$racican al 'ricărei căi "$iriuale) Bunicul a &'" ''daă un membru
im$'ran al *'cieăţii Te'z'&ice! bun $rieen cu &'nda'area ace"ei
"'cieăţi! elena 6er'vna Blava"! iar *'cieaea Te'z'&ică a adu"! dacă
mai era nev'ie! un $lu" de "$iriualiae (n ca"a &amiliei 4'$ala) 6e $ereţii
ca"ei a#rnau abl'uri cu "&inţi m'rţi "au vii! iar cel mai mare abl'u dinre
'ae era cel al lui iddu 5ri",namuri! 'mul $rede"ina "ă &ie (nvăţă'rul
lumii! a+a cum credeau liderii *'cieăţii Te'z'&ice) T'ae ace"ea au &'"
bine(nţele" (nre$ărun"e cu m'mene de c'$ilărie n'rmală)
Ce este iluminarea şi cum pot să o dobândesc? Acea"ă (nrebare! $rin
$ri"ma cre+erii $e care a avu%'! a deveni (nrebarea lui U)4)) A&irmaţia că
U) 4) 5ri",namuri ar &i căua ră"$un"ul la acea"ă (nrebare! c,iar daca nu
ar &i &'" (ndruma de căre &amilie! e"e li$"iă de $rime<dia de a gre+i) Cu
'ae că a văzu du$liciaea 'amenil'r care "e $reindeau "&inţi +i a
remarca "u$er&icialiaea $racicanţil'r cail'r "$iriuale! c'$ilul a c'ninua
"ă%+i d'rea"că "ă a&le ce e"e iluminarea) Ca e/em$lu al &irii "ale
nea"#m$ărae! e/i"ă urmă'area (n#m$lare: un mare "&#n al Indiei a &'"
$rimi cu mare &a" (n ca"a bunicului "ău@ "&#nul
"&# nul $uea "ă creeze m'nezi de
aur! iar c#nd lui U) 4) care $e aunci avea +a$e aniF i "%a ceru "ă "e $lece +i
"a "ărue $ici'arele "&#nului! băiaul a "$u" că va &ace a"a a "a d'ar dacă acela
va crea ' m'nedă de aur din anul curen@ +'caţi cu 'ţii! au "cuza c'$ilul +i l%
au rimi" (n camera lui)
Gc'ala a &'" negli<aă de"ul de mul $enru că $racicile "$iriuale nu au
lă"a im$ băiaului $enru a (nvăţa) De la v#r"a de $ai"$rezece
$a i"$rezece ani U) 4) a
mer" (n &iecare vară (n imalaa ca "ă $racice 'ga cu *Hami *ivananda)
6racica 'ga &'are "eri'a"ă l%a c'ndu" căre 'ae e/$erienţele "$iriuale
de"cri"e (n cărţi! inclu"iv "amad,i! dar a realiza imedia că ace"eaa ce"ea erau
$r'du"ul $r'$riei minţi! deci &ără nici ' val'are) Dezamăgi de (nreaga
culură 'rienală! care nu era cu nimic mai bună dec# cea 'ccidenală! U) 4)
a &'" cu$rin" de un "ce$ici"m acerb +i brual) 1ae"rul "ău de 'ga l%a
dezamăgi de%a"emenea: (n mi<l'cul $'"ului! U) 4) a inra (n c'liba
mae"rului "ă%i "$ună ceva! &ără "ă baă la u+ă! +i l%a văzu $e *Hami
*ivananda m#nc#nd! "au mai bine zi" dev'r#nd murăuri de mang' $e
a"cun") Reacţia mae"rului a &'" aceea a unui c'$il $rin" cu 'caua mică) U)
4) a (nc,i" u+a &ără "ă "$ună nimic! a d'rmi (n n'a$ea aceea la a",ram! iar
a d'ua zi dimineaţa a $leca &ără "ă "$ună nimănui nimic) -Cum "e $'ae ca
ace" 'm "ă "e mină $e "ine" ine (n"u+i +i $e alţii! $reinz#nd una +i &ăc#nd ala 
Gi%a nega "ie+i 'ul (n "$eranţa de a 'bţine ceva dar nu "e $'ae (n&r#na)
E"e un i$'cri) Nu genul ace"a de viaţă vreau "ă am eu).
La v#r"a de 8> de ania ni a renunţa la $racica 'ga! care! du$ă cum văzu"e
$e $r'$ria $iele! nu%l ducea nicăieri) *%a (n"cri" la univer"iaea din 1adra" +i
a "udia $"i,'l'gia! merg#nd (n acela+i im$ la cur"uri de +iinţe + iinţe +i de
 &il'z'&ie) În acea"ă $eri'adă U) 4) g#ndea că 'ţi (nvăţă'rii lumii! Budd,a!
Ii"u"! *ri Ramari",na! ec) "%au amăgi $e ei (n+i+i +i au amăgi $e 'aă
lumea@ "imţea ' re$ul"ie &aţă de 'ae lucrurile c'n"iderae "acre "au "&ine)
 T'u+i "%a lă"a c'nvin" la in"i"enţele unui $rieen "ă meargă la
 Tiruvanrnamalai +i "ă v'rbea"că cu un (nţele$ de"$re care nu auzi"e nimic
$#nă aunci! Ramana 1a,ar"i) Iaă dial'gul dinre U) 4) 5ri",namuri +i
Ramana 1a,ar",i:
U) 4) : !!E/i"ă a+a ceva $recum iluminarea.
1a,ar",i: -Da! e/i"ă).
U) 4): -E/i"ă grade ale iluminării.
1a,ar",i: -Nu! nici un grad nu e"e $'"ibil) E"e un "ingur lucru % &ie e+i
ac'l'! &ie nu e+i ac'l' del'c).
U) 4): -Lucrul ace"a numi iluminare@ mi%l $'ţi da +i mie 1a,ar",i a
răma" ăcuF
U) 4) - (nrebarea mea e"e: $'ţi "ă%mi dai ceea ce ai.
1a,ar",i: -Eu i%l $' da! dar u (l $'ţi lua.
Acea"ă (n#lnire cu Ramana 1a,ar",i i%a readu" lui U) 4) "eea de a
căua)
-Adevăraa mea căuare abia acum (nce$e3. +i%a "$u" "ie+i) 6enru $rima
daă nu era am#na! nu era rimi" "ă $racice mai mul +i ' mai mul! nu i
"e dădeau e,nici n'i! ci i "e "$unea că acum $uea avea m'",a numai că
el nu era (n "are "ă ' ia) Ceea ce el nu $uea lua! a deveni (nrebarea lui
U)4): ce este acea stare? Avea "ă caue un ră"$un" la acea"ă (nrebare $#nă
Ia v#r"a de J= de ani) A re"$in" r'lul de guru "$re care l%au (ndruma bunicii
+i a du" ' viaţă a$aren 'bi+nuiă)
La 8K de ani "%a că"ă'ri +i a &'" aăl a $aru c'$ii! d'uă &ee +i d'i
băieţi) Tim$ de mai mulţi ani a 'cu$a &uncţia de *ecrear 4eneral al
*'cieăţii Te'z'&ice &iliala din IndiaF! $enru care a &'" +i lec'r
inernaţi'nal) De+i a v'rbi ca lec'r $rin 'aă lumea % (n India ziarele au
ira c,iar că U) 4) 5ri",namuri e"e unul dinre cei mai "cli$i'ri v'rbi'ri
$e care i%a da vre'daă India % inima lui nu era la ceea ce &ăcea (n cadrul
"'cieăţii) 1'+eni"e de la bunicul "ău ' "umă mare de bani +i ar &i $uu "ă
nu muncea"că +i "e (nreba aunci de ce v'rbe+e 'amenil'r din cărţi! dacă
lecurile nu "un $enru el un mi<l'c de a%+i c#+iga $#inea! a"a ar $uea &ace
'ricine are ' 'arecare ineligenţă)
 Tim$ de +a$e ani! (nre >=J +i >=K! U) 4) l%a a"cula $e Jiddu
Krishnamurti 'ri de c#e 'ri ace"a venea (n India la Adar! dar (n ' ace"
im$ U) 4) nu l%a cun'"cu $er"'nal $e ) 5ri",namuri) Înr%una din
cuv#nările din decembrie >=K! ca "ă de$ă+ea"că un im$a" de m'men
5ri",namuri i "%a adre"a direc lui U) 4) cer#ndu%i $ărerea (n "ubiecul
m'rţii@ a# a li$"i ca "ă "e i+e ' di"cuţie dinre cele mai a$rin"e (nre cei
d'i! ) 5) '$rind $e 'ricare a reia $er"'ană care a (ncerca "ă inervină (n
di"cuţie -Nu d'mnule! a"a rebuie rez'lvaă (nre n'i d'i). La c#eva zile
du$ă aceea! un $rieen c'mun! L);) B,ave! le%a &ăcu cun'+inţă cel'r d'i
5ri",namuri! care (n "cur im$ au deveni &'are buni $rieeni) In &iecare
duminică U) 4) 5ri",namuri venea (n viziă cu (nreaga &amilie la )
 5ri",namuri) Tim$ de +a$e ani relaţia de $rieenie dinre cei d'i a &'" c#
"e $'ae de "r#n"ă! e/i"#nd +i $eri'ade (n care "e vedeau zilnic) U) 4) ne
"$une că de c#e 'ri di"cuau! avea l'c ' c'n&runare (nre cerbi! "e ci'cneau
ca$ (n ca$) Urmă'rul "c,imb de cuvine dinre el +i ) 5ri",namuri! araă
 (nr%un &el cum "e de'"ebe"c cei d'i mae+ri: U) 4): -Pe mine nu rna pus
nimeni să sal!ez omenireal . ) 5): -Casa arde " tu ce faci? . U)4): -#orn mai
multă benzină pe ea şi poate ce!a !a renaşte din cenuşă 7) In vreme ce ) 5)
ar aduce c# mai mulă a$ă +i ar văr"a%' $e &'c! U) 4) ar urna benzină +i ar
a+e$a "ă vadă cum va &i cenu+a % iar mai #rziu a+a a +i &ăcu)
În urma unei ,'ăr#ri ineri'are +i a unui "c,imb a$rin" de cuvine! U) 4) a
$u" ca$ă relaţiei a$r'$iae cu ) 5ri",namuri! lă"#nd a$'i "ă "e "ingă
$rieenia l'r) Du$ă cinci ani $erecuţi (n America! (ncerc#nd un raamen
$enru a&ecţiunea unuia dinre &iii "ăi! U) 4) +i &amilia "a au răma" &ără bani)
Di"anţarea de &amilie (nce$u"e mai demul! a"&el (nc# nu a &'" ' "ur$riză
$enru ei aunci c#nd U) 4) a lua decizia de a%+i rimie "'ţia +i c'$iii (na$'i
 (n India! lă"#ndu%le ce mai rămă"e"e din bani! iar el +i%a lua un bile căre
L'ndra! unde a a<un" a$r'a$e &ără nici un ban (n anul >=M>)
 Tim$ de +a"e ani a răi (n L'ndra! nu "e +ie cum +i unde! dar "e +ie că (n
mare $are a răi $e "răzi! (n bibli'eca 'ra+ului! $e băncile din $arc +i c,iar
 (n canalizare $enru a "că$a de &rigul de a&ara! m#nc#nd din mila 'amenil'r)
*e $are ca (n acea"ă $eri'adă de +a"e ani nimic nu a c'na $enru el +i că
' ceea ce a &ăcu i "%a $ăru $er&ec n'rmal) 6#nă (nr%' zi c#nd +i%a zi":
-4enul ace"a de viaţă nu e"e bun) 6racic am a<un" un vagab'nd care
răie+e din mila 'amenil'r) Acea"a e"e ' viaţă de $r'a"ă caliae) Am
 (nnebuni) În ală zi! un gardian I%a averiza că%l (nc,ide dacă mai "ă (n
$arcul de! iar ace"a a &'" m'menul (n care +i%a zi" -Du%e la 1i"iunea
Ramari",na.) N'r'cul a &ăcu ca *Hami 4,ariananda! $re+edinele
'rganizaţiei! "ă ia"ă (n acea "eară! iar U) 4) a $uu "ă%i ceară a<u'rul!
*Hami I%a a<ua +i i%a da de lucru (n cadrul 'rganizaţiei "ale! unde U) 4) a
l'cui c#eva luni! iar c#nd a "r#n" ceva bani a $leca căre 6ari") Înaine de
$lecare i%a "cri" ' "cri"'are mae"rului! care era b'lnav (n "$ial! din care un
&ragmen e"e relevan: !! $%onia ascunsă a !ie&ii mele' pe care nici o fiin&ă
umană nu ar puteao (n&ele%e' sa dizol!at de la sine' pur şi simplu' iar asta
ma trezit din ceea ar putea fi numit un somnambulism spiritual. )am (ntors
de pe mar%inea a ceea ce părea a fi un abis' am fost binecu!ântat peste
măsură cu claritatea percep&iei. .
In 6ari" a "a c#eva luni! dar "imţind că va inra iară+i (n m'dul de viaţă
$e care l%a du" (n L'ndra! U) 4) a "c,imba 'ra+ul merg#nd (n 4eneva) Dar (n
c#eva luni ineviabilul "e $r'duce! răm#ne &ără bani +i un lucru ne$lăcu
$ărea +i el de neevia % "ă "e (n'arcă (n India +i "ă%+i revadă &amilia
ace"ea "e $ereceau (n >=MMF) *'ţia "a muri"e (n urma unui acciden (n anul
>=M! iar el a a&la cu +a"e luni (n#rziere de la un $rieen care l%a (n#lni (n
L'ndra) Răm#n#nd &ără bani (n 4eneva! U) 4) a mer" la C'n"ulaul Indian
unde a ceru "a &ie rimi" aca"ă! (n"ă C'n"ulaul l%a am#na) La c'n"ula a
cun'"cu%' $e d'amna ;alenine de 5erven! iar cei d'i au deveni buni
$rieeni) ;alenine i%a $r'$u" "ă răm#nă Ia ea dacă nu vrea "ă "e ducă (n
India) 6rieenia l'r a dura $#nă la "&#r+iul vieţii l'r)
;alenine +i U) 4) "%au mua a$'i (n *aanen! Elveţia) 6eri'ada de c#nd "%a
mua (n *aanen +i $#nă (n ziua (n care a (m$lini J= de ani! (n >=M! U) 4) '
nume+e $eri'ada de incubaţie) De c#nd $leca"e (n L'ndra $r'blemele
"$iriuale nu%i mai 'cu$au minea! iar acum! a+eza (nr%' ca"ă! lucruri
ciudae au (nce$u "ă i "e (n#m$le: dureri de ca$ in"u$'rabile +i &ără nici '
cauză +i ' cre"c#ndă elecrizare "aică a c'r$ului) U) 4) ne "$une că $#nă la
acea daă arunca"e din minea "a (nreaga c,e"iune "$iriuală! iar ace"e
&en'mene ine/$licabile $enru el nu au (n"emna nimic +i nici nu le%a da
vre' aenţie@ U) 4) ne "$une că $e aunci era un ereic "ce$ic! nu credea (n
nimic c,iar dacă "e (n#m$la "ub na"ul lui) T'u+i ' (nrebare a răma" arz#nd
"ub cenu+ă: -Ce e"e acea "are.) Inen"iaea ace"ei (nrebări a cre"cu +i
a c'ninua "ă crea"că)
În iulie >=M ) 5ri",namuri a veni (n *aanen ca a$r'a$e (n &iecare an +i a
ţinu 'bi+nuiele "ale cuv#nări $ublice) C#ţiva $rieeni l%au ra" du$ă ei $e U)
4) la una dinre ace"e cuv#nări) În im$ ce ) 5ri",namuri a v'rbi aunci
de"$re "area (n care "e a&lă un 'm liber! U) 4) a ie+i din c'r "imţind cu
'aă &iinţa că ) 5) a (nce$u "ă de"crie nu "area $r'$rie ci "area iui! că el
"e a&la (n acea "are (n $rezen) ără "ă +ie! U) 4) 5ri",namuri era (n acea
"are) A d'ua zi U) 4) a mer" $e ' bancă de unde $uea $rivi unul dinre cele
mai &rum'a"e $ei"a<e din lume) Ac'l'! ' a avu ' ală (nrebare: -Cum de ştiu
că sunt (n acea stare?.) Iaă dial'gul "ău ineri'r $e care l%a avu $e acea
bancă:
!!*tăteam acolo. +u că (ntrebarea era prezentă' ci (ntrea%a mea fiin&ă era
acea (ntrebare, - Cum de ştiu că sunt (n acea stare? mam (ntrebat. -/0istă
o di!iziune ciudata (n mine, e0istă cine!a care ştie că se află (n acea stare.
Cunoaşterea acelei stări  % ceea ce am citit t   ceea ce am e0perimentat1 ceea
ce au !orbit al&ii " cunoaşterea este cea care se uită la acea stare' deci
această cunoaştere a proiectat această stare .
1i%am zi" mie (n"umi: -Uite ce' bătrâne' după patruzeci de ani nu ai
 pro%resat nici un pas1 eşti (ncă (n pătră&elul numărul unu. Cunoaşterea este
cea care a proiectat această stare atunci când &iai pus (ntrebarea. /şti (n
aceeaşi situa&ie' pui aceeaşi (ntrebare, -Cum de ştiu? " asta pentru că
cunoaşterea pe care o ai' descrierile acestei stări pe care leau făcut acei
oamenif  toate au creat această stare pentru tine. #e prosteşti sin%ur. /şti un
 prost blestemat. 2ar totuşi e0ista un sentiment special cum că aceasta era
acea stare..
A$'i "#nd $e bancă "%a (n#m$la ceva: -2intro dată a a!ut loc o
-e0plozie (n interior' dinamitând fiecare celulă' fiecare ner! şi fiecare %landă
din corpul meu .)
Aunci c'ninuiaea g#ndului a &'" di"ru"ă! au avu l'c "c,imbări
c,imice +i mai ale" "c,imbări neur'l'gice! "imţurile "ale au (nce$u "ă
&uncţi'neze la ca$aciae ma/imă! iar glandele care c'nr'lează 'rgani"mul
au (nce$u "ă aibă un r'l mul mai im$'ran) La c#eva zile du$ă
declan+area ace"'r "c,imbări U) 4) a muri +i "%a (n'r" la viaţă % cel $uţin
 a+a $'ve"e+e! că a muri $rinr%un &el de acciden (n"ă c'r$ul a gă"i
$uerea de a reveni la viaţă) 4#ndul a căzu (nr%un &ăga+ naural +i 'daă cu
ace"a U) 4) "$une că a căzu (n "area naurală a 'mului) Din ziua c#nd a
"a $e acea bancă! un lung +ir de "c,imbări au (nce$u "ă "e $ereacă cu
'rgani"mul "ău! cea mai ciudaa &iind un &el de "c,imbare (n meab'li"m
care "e e/$rimă $rinr%' a$arenă m'are clinică (n care U) 4) inră &ără v'ia
"a a$r'a$e zilnic) T'ae ace"e &en'mene n'i "%au "abiliza du$ă ' $eri'adă
de a$r'/imaiv un an) De aunci U) 4) a du" ' viaţă de n'mad! merg#nd
 (m$reună cu ;alenine $rin 'aă lumea +i (n#lnind ' &elul de 'ameni care
veneau la el ca "ă di"cue) *e $are că du$ă m'area iniţială $rin care a
recu a &'" nev'i "ă re(nveţe "ă v'rbea"că! (n 'rice caz ' $eri'adă nu a
v'rbi a$r'a$e del'c! mai #rziu zic#nd: -Ce po&i spune după un asemenea
lucru? 7 C#nd "%a (n#m$la ani%iluminarea! a+a cum ' nume"c $rieenii "ăi!
U) 4) avea J= de ani! iar c#nd a muri! (n anul 899 avea ?= de ani! (n"eamnă
că im$ de $aruzeci de ani a răi ani%$redic#nd (n Eur'$a! America +i India)
- $stai tot. 3io%rafia mea sa terminat... +u mai e0istă nimic de scris şi nu
!a mai fi nimic de scris. 2aca oamenii !in şimi pun (ntrebări' eu răspund.
2acă nu !in' nui nici o diferen&ă pentru mine... /u nu am nici un mesa4
anume pentru omenire' decât să spun că toate sistemele sfinte de a ob&ine
iluminarea simt nonsensuri şi că toată !orbăria despre a a4un%e la o muta&ie
 psiholo%ică prin conştientă este un %unoi. )uta&ia psiholo%ică este
imposibilă. *tarea naturală poate a!ea loc doar prin muta&ie biolo%ică ).
-+u ştiu ce mi sa (ntâmplat +u am cum sămi dau seama. Cum!a am
murit şi mam (ntors la !ia&ă' liber de trecutul meu. $cest lucru sa (ntâmplat
fără !oia mea şi (n ciuda fundalului meu reli%ios. Iar acesta este un miracol.
+u poate fi folosit ca model şi repetat de către al&ii ).

Inv!ț!tura lui U. G. Krisnamurti

Oamenii mă nume"c -un 'm ilumina. % eu dee" ace" ermen % ei nu

gă"e"c un al cuv#n $enru a de"crie &elul (n care &uncţi'nez eu) T''daă!
eu "ubliniez că nu e/i"ă del'c iluminare) Eu "$un a"a $enru că 'aă viaţa
mea am căua +i am vru "ă &iu un 'm ilumina +i am de"c'$eri că nu e/i"ă
iluminare)))
0
 T'ţi ace+i (m$uţiţi 'ameni religi'+i "e $r'"e"c $e ei (n+i+i +i $r'"e"c $e
'aă lumea! răind $e "eama naiviăţii +i a creduliăţii 'amenil'r! duc#nd '
viaţă u+'ară v#nz#nd bunuri &al"i&icae +i $r'miţ#nd bunăăţi $e care nu le
aduc nici'daă) Dar u vrei "ă crezi 'ae ace"e n'n"en"uri) a$ul că u cazi
 (n $la"a ace"'r $'rcării e"e ' re&le/ie a ineligenţei ale)
0
Ceea ce am de"c'$eri eu $enru mine (n"umi +i $rin mine (n"umi e"e
c'nrar a ' ceea ce au "$u" ei 'ţi) *%au (n+ela $e ei (n+i+i +i au (ndruma
gre+i $e 'aă lumea) ;'i mu+caţi (ncă din 'ae ace"ea din cauză că! dacă
"$re e/em$lu aţi &i nev'iţi "ă vă "c,imbaţi diea! aţi muri de &'ame)
0
Eu am +er" $e <'" cu 'ae cele nă"cue din g#ndirea 'mului) T' ceea ce
mi%au "$u" ei m%au &al"i&ica) Iar ceea ce (ncerci u "ă 'bţii nu vei 'bţine
nici'daă $enru că nu e/i"ă nimic care "ă &ie 'bţinu)
0
Nu e/i"ă ' -(nvăţăură. a mea +i nici'daă nu va e/i"a una) -Învăţăură.
nu e"e cuv#nul $'rivi) O -(nvăţăură. im$lică ' me'dă "au un "i"em! '
e,nică "au un n'u m'd de a g#ndi care "ă &ie a$lica cu "c'$ul de a $r'duce
' ran"&'rmare a m'dului ău de viaţă) Ceea ce "$un eu e"e (n a&ara ariei de
-(nvăţabiliae7 e"e $ur +i "im$lu ' de"criere a&eului (n care &uncţi'nez eu)
E"e d'ar ' de"criere a "ării naurale a 'mului
% ace"a e"e &elul (n care &uncţi'nezi +i u! dinc'l' de ma+inaţiile g#ndului)
0
 -4uru. <'acă un r'l "'cial la &el +i $r'"iuaele) Din $ăcae ceea ce '&eră
-guru. nu e"e d'ar acce$a de căre "'cieae! ci ei "un văzuţi a &i
e"enţiali) 6r'"iuaele nu au ace" $rivilegiu) Tu alege ce%ţi $lace)))
0
E"e drăguţ din $area v'a"ră că aţi veni aici! dar nu aţi veni unde
rebuie % $enru că v'i vreţi un ră"$un" +i credeţi ca ră"$un"ul meu va &i +i
ră"$un"ul v'"ru) Dar a"a nu%i a+a) Eu $'ae că mi%am gă"i ră"$un"ul dar el
nu e"e +i ră"$un"ul v'"ru) ;'i va rebui "ă de"c'$eriţi $enru v'i (n+ivă +i
$rin v'i (n+ivă m'dul (n care &uncţi'naţi (n acea"ă lume! iar acela va &i
ră"$un"ul v'"ru)
0
Eu (ţi "$un "ă "ai $e $r'$riile $ici'are! u $'ţi "ă (n'ţi! nu e vei "cu&unda)
A"a e"e ' ce $' "$une) A#a vreme c# va e/i"a eama! $eric'lul ca u
"ă e (neci va &i mare) Almineri e/i"ă ' v#l'are ac'l' (n a$ă care e va ţine
$luind dea"u$ra) Teama de a e "cu&unda e"e (n"u+i lucrul care &ace "ă%ţi
&ie im$'"ibil "ă la+i acea mi+care "a aibă l'c (n &elul ei
0
 Tu vrei mereu "ă &ii alcineva@ vrei "ă imiţi viaţa alcuiva % vrei "ă imiţi
viaţa lui I"u"! vrei "ă imiţi viaţa lui Budd,a! vrei "ă imiţi viaţa lui *,anara)
Nu ' $'ţi &ace! $enru că nu +ii ce e"e (n "$aele acelei vieţi) ;ei a<unge "ă%
ţi "c,imbi maniile! din r'z (n +'&ran! din +'&ran (n galben! "au din galben (n
r'z! de$inde de gu"ul ău $aricular) Cum $'ţi cere un lucru $e care nu%l
cun'+i Acea"a e"e (nrebarea mea) Deci! căuarea nu are nici un "en")
Numai c#nd căuarea "e "&#r+e+e! ceea ce e"e ac'l' (năunru "e va
e/$rima $e "ine (n &elul "ău)
0
U)4): De ce vrei "ă imiţi $e vreun al icăl'"
1): A"a e"e ' ce $uem &ace)
U)4): E"e ' ceea ce "uneţi &ăcuţi "a credeţi că $ueţi &ace3 E"e '
ceea ce vi "e cere "ă &aceţi) T' acel ra,a $e care vi l%au băga (n ca$) ;'i
"uneţi acela) T' acel ra,a care a &'" $u" ac'l' de acei icăl'+i nemernici3
Gi nu $'ae &i da a&ară din "i"emul ău $rin nici un e&'r! $rin nici ' "&'rţare)
1): Deci ' ce ţi "e "$une e"e "ă &ii ' imiaţie $er&ecă
 U)4): Da) Gi au reu+i
1): *e inde căre a"a)
U)4): Au reu+i ii "incer3
1): Nu)
U)4): Nu%mi "$une mie gun'aie din a"ea3 Tu $'ţi "ă crezi ' acel ra,a3
0
*ă &ii u (n"uţi e"e cel mai u+'r) Dar v'i nu vreţi "ă &iţi (n "area v'a"ră)
1ai degrabă aţi &i alcineva! ai imia $e alcineva) A"a%i $r'blema v'a"ră)
*ă &ii u (n"uţi nu nece"iă im$ del'c) Dar v'i v'rbiţi de"$re aem$'ral! care
e"e ' băaie de <'c) Ca "ă &ii u (n"uţi! ai nev'ie de im$ *ă &ii un 'm bun!
"ă &ii un minuna 'm religi'"! "ă &ii (nr%' "are de $ace! "ă &ii (nr%' "are de
beaiudine! bine(nţele" că ai nev'ie de im$) A"a "e va (n#m$la mereu (n
ziua de m#ine) C#nd m#ine vine! "$ui -Bine! $'im#ine). A"a e"e im$ eu nu
v'rbe"c de"$re c,e"ia mea&izică "au &il'z'&ică) Eu nu v'rbe"c de"$re im$ul
mea&izic "au aem$'raliae) Nu e/i"ă aem$'raliae)
0
 Tu nici'daă nu (ţi $ui la (nd'ială "'luţiile $e care le ai) Dacă $ui cu
adevăra la (nd'ială "'luţiile! va rebui "ă e (nd'ie+i de ce( care ţi%au '&eri
"'luţiile) Dar "enimenali"mul e (m$iedică "ă re"$ingi nu numai "'luţiile!
dar +i $e cei care le%au '&eri) A e (nd'i nece"iă un cura< imen" din $area
a) Tu $'ae că ai cura<ul "a e caţeri $e mune! "ă reci (n' lacuri "au "ă
reci Alanicul "au 6aci&icul $e ' $luă) A"a ' $'ae &ace 'rice $r'"! dar
cura<ul de a &i de unul "ingur! de a "a $e $r'$riile ale $ici'are! e"e ceva ce
nu%ţ( $'ae &i da de alcineva) Nu e $'ţi elibera $e ine (n"uţi (ncerc#nd "ă
dezv'lţi ace" cura<) Dacă ai &i liber de $'vara (nregului recu al 'menirii
aunci ceea ce ar răm#ne ar &i cura<ul!
0
Na+erea a nu e"e (n m#inile ale) E+i aici din cauză că $ărinţii ăi au
&ăcu "e/) Dar acum eu $' "$une că m'area a e"e (n m#inile ale)
0
Nu rebuie "ă mă crezi $e cuv#n3 *u&eră +i m'ri (n "u&erinţa al
*u&erinţa nu are nici un (nţele" +i nici un "c'$)
Oamenii l%au numi ani%guru%ul! $r'&eul ani%(nţele$ciunii! (nţele$ul
 (n&uria! ani%5ri",namuri%ul re&eri'r la iddu 5ri",namuri F! ani%ilumina%
ul! ne%guru%ul! cel mai mare (nvăţă'r ani%(nvăţă'r) Nimeni $#nă (n $rezen
nu "%a &ăcu a# de a"cula (n lume "$un#nd ''daă că el nu are nimic
"$u"! nimic de ran"mi"! nici un me"a< de da 'menirii! neg#nd că v'rbele
"ale au vre' val'are! neg#nd că el (n"u+i $'ae a<ua $e cineva) El nu ţinea
cuv#nări! c'n&erinţe! di"cur"uri! dar 'amenii in"i"au "i veneau "ă di"cue cu
ace" 'm e/ra'rdinar@ nu ave a ' l'cuinţă $ermanenă! dar 'u+i 'amenii (l
gă"eau)
Cei care (l urmăre"c cu aenţie $e ace" 'm ne'bi+nui (+i $' da "eama că
el a+a a &'" din'deauna! (+i $' da "eama că ceea ce "e nume+e
caracerul unui 'm nu "%a "c,imba du$ă ce U) 4) a inra (n ceea ce el
nume+e -"area naurală! că U) 4) a &'" din'deauna un 'm cu ' mine
&'are a"cuţiă! un 'm cu un cura< imen"! un cura< nebun! un 'm $er&ec
"incer cu el (n"u+i +i cu ceilalţi! un 'm brual de "incer! nemil'" cu "ine "au
cu ceilalţi) D'ua ră"ăuri "im a+adar de&ini'rii $enru U) 4)! minea e/rem
de a"cuţiă +i cura<ul imen")
A lua c'nac cu U) 4) 5ri",namuri (n"eamnă a lua c'nac cu un er'ri"
al "$iriului! un er'ri" ,'ăr# "ă l'vea"că iar +i iar! un er'ri" nemil'")
C,iar dacă (ţi v'rbe+e calm! dinr%' daă $'ae arunca ' grenadă) Te,nica
lui de bază e"e "ă "&#+ie 'ul +i "ă e la"e g'l! a$'i e+i $e c'n $r'$riu! ai
răma" cu ine (n"uţi) O miralieră abia ie+iă din &abrică nu e"e inere"aă de
a ucide! dar e"e $r'iecaă "ă ucidă % la &el U) 4) nu e"e inere"a "ă ragă!
dar e"e lucrul $enru care $are "ă &ie &ăcu) Cu a# mai greu le e"e acel'r
căuă'ri care au l'cui "ub acela+i ac'$eri+ cu U) 4)! aceia ' +iu &'are bine!
U) 4) "e li$e+e de "ubiecul cel mai $uţin $lăcu +i in"i"ă $e c,e"iunea cea
mai inc'm'dă cel'r din cameră@ c,iar +i (n cazul 'amenil'r n'i $e care%i
cun'a+e! e"e ra$id (n a de"c'$eri rana l'r cea mai mare +i (n a a$ă"a $e ea
$#nă c#nd vicima e"e gaa "ă renunţe la acea rană a "a! "au $#nă c#nd
&uge c# ' ţin $ici'arele) De aceea i "%a zi" că "e c'm$'ră ca un mae"ru
zen) Dar c'm$araţia e"e (ncă nedrea$ă cu el! $racic are $r'$riul "il de
zen) E"e amuzană ' (n#m$lare cu un $"i,'l'g cun'"cu (n Eur'$a) Acea"a
a vru "ă l'cuia"că cu U) 4) c#eva "ă$ăm#ni $enru a di"cua cu el mai $e
larg +i $enru a%l cun'a+e) Du$ă ' lună $"i,'l'gul -a ceru v'ie. "ă $lece!
"$un#nd că dacă mai "ă cu U) 4) va (nnebuni "igur! că 'aă munca lui (n
$"i,'l'gie a &'" ' $ierdere de vreme +i că "e va a$uca "ă $racice cealală
"$ecializare a "a! $ediaria)
I) : -/0ista pantofi cu care să po&i mer%e pe spini? .
U)4): -+u mai umbla după trandafiri şi nu !or mai fi spini ).
U)4) nu are cizme de v#nzare! nu e"e un al v#nză'r de cizme! nu e"e
un v#nză'r de c'c,ilii! nu e"e un v#nză'r de $racici "$iriuale $r'ecive!
nici nu vinde
c#r<e $enru +c,i'$i) El ne re$eă că 'rgani"mul uman &uncţi'nează
inde$enden de iluziile n'a"re! că $uem &'are bine "ă aruncăm 'ae
iluziile) Iar cel'r care vin "a di"cue! le re$eă cu cea mai mare em&ază "ă nu
mai cum$ere c#r<e! "ă nu%i mai creadă $e v#nză'rii de c#r<e "$iriuale!
$enru că ei ne &ac "ă credem că "unem ,andica$aţi! c#nd n'i de &a$
$uem merge@ iar cu +i mai mulă di"$erare (n 'n ne (ndeamnă "ă ne ridicăm
+i "ă "ăm $e $r'$riile n'a"re $ici'are! indi&eren c# de remur#nde ar &i ele
% dacă v'm cădea! iară+i ne v'm ridica)
El (n"u+i e"e ' enigmă) E"e a$r'a$e im$'"ibil de v'rbi de"$re el! $enru
că U) 4) a &ăcu din "ine (n"u+i ' g,ici'are) Ce va gă"i cel care va a&la
ră"$un"ul la acea"ă g,ici'are A"a numai el (n"u+i +ie) Deci &ără "ă
dezlegi g,ici'area cum $'ţi "ă v'rbe+i de"$re g,ici'are
Acea"ă inr'ducere c'nţine g#ndurile unui 'm! g#nduri care au a$ăru
du$ă ce l%a a"cula +i cii $e U)4)) Ele nu au $reenţia de a &i c'rece "au
a$r'a$e de adevăr) Ele "e "c,imbă mereu! $e mă"ură ce c'n"aţi la "&#r+iul
r#nduril'r "cri"e că nu l%ai $rin"! că a "că$a $rezenării +i de"crierii) *un
'ameni care de zeci de ani (ncearcă "ă%l $rindă! "ă%l de"crie +i "ă%l e/$lice)
 C#nd cel care ar vrea "ă%l e/$lice a<unge la ca$ăul $aeril'r! U)4) $are "ă &ie
 (ncă ne'b'"i (n a aluneca +i "că$a) In cuvinele unui &il'z'& care "%a "rădui
zile (n +ir "ă%l cun'a"că +i "ă%l e/$lice! dar nu a reu+i +i "%a da bău:
- $ceastă pasăre este cu ade!ărat una rară. *ă lăsăm această pasăre rară să
 zboare57
În"ă d'ar ceea ce "$une U) 4) e"e $arad'/al! &a$ele "ale nu "un)
;'rbele "ale "un $arad'/ale cre#nd ' en"iune care (n cele din urmă
lărge+e (nţelegerea celui care le a"culă! "au mai bine ar &i "ă "$unem că
v'rbele "ale e/ind ceea ce (nţelegem $rin a (nţelege) a$ele "ale (n "c,imb
"un "im$le! ne$arad'/ale! c,iar dacă nu "e $'rive"c cu ceea ce "$un
"cri$urile de"$re un 'm ilumina)
 Tradiţi'nal! un 'm ilumina e"e (nru$area uur'r (nvăţăuril'r "&ine! U)
4! e"e -dez(nru$area. uur'r (nvăţăuril'r!
Badea C'rnel Claudiu
U) 4) 5RI*NA1URTI
1inea e un mi
"A#IT$%U% I
"ertitudinea care s&ul'er! totul

U)4) 5ri",namuri: Eu nu $' nici'daă "ă "au $e ' $la&'rmă +i "ă

v'rbe"c) E"e $rea ari&icial) E ' $ierdere de im$ "ă "ai +i "ă di"cuţi (n
ermeni i$'eici "au ab"racţi) Un 'm m#ni'" nu "ă "ă v'rbea"că +i "ă
c'nver"eze $lăcu de"$re m#nie@ e"e $rea m#ni'") A+a că nu%mi "$une că
e+i (n criză! că e+i m#ni'") De ce "ă v'rbe+i de"$re m#nie Tu răie+i +i
m'ri cu "$eranţa că (nr%' bună zi! (n vreun &el! nu vei mai &i m#ni'") E+i
 (m$'văra cu "$eranţă +i dacă viaţa a"a $are &ără "$eranţă! invenezi viaa
vii'are) Nu e/i"ă vieţi vii'are 3
Inerl'cu'r: Ei bine! cu "iguranţă nu "e $'ae "$une că v'rbele ale dau
"$eranţă cuiva) De ce v'rbe+i! dacă nu "ă c'n"'lezi "au "ă (ndrumi
U)4): Eu ce "ă &ac Tu vii! eu v'rbe"c) ;rei "ă e criic! "ă arunc cu $iere
E &ără &'l'"! căci u nu e+i ain" de nimic@ ai ridica ' armură im$enerabilă
 (n <urul ău) Nu "imţi nimic) Ne&iind (n "are "ă%ţi (nţelegi "iuaţia! u
reacţi'nezi $rin g#nd! adică $rin idei +i m'duri de a g#ndi) Reacţia e"e g#nd)
Durerea $rin care reci e"e clar re&lecaă (n mine &ără a ' e/$erimena) Aici
nu e/i"ă nici ' e/$erienţă) A#a ') În acea"ă "are naurală "imţi durerea
al'ra! &ie că%i cun'+i $er"'nal! &ie că nu) Nu de mul! &iul meu mai v#r"nic
era $e m'are! din cauza cancerului! (nr%un "$ial din a$r'$iere) 1ă a&lam (n
z'nă +i (i viziam de") 6rieenii "$un că am "u&eri inen" (nreaga $eri'adă!
$#nă c#nd el a muri) Eu nu $' "ă &ac nimic) Durerea e ' e/$re"ie a vieţii) Ei
v'iau "ă (ncerc (n vreun &el "ă%i vindec cancerul) Dacă a+ &i ain" acea u%
m'are! ea ar &i cre"cu! $enru că i%a+ &i adăuga viaţa) Cancerul e"e '
muli$licare a celulel'r! ' ală e/$re"ie a vieţii! +i 'rice a+ &i &ăcu l%ar &i
 (nări)
I): Deci $'ţi "imţi "u&erinţa al'ra +i 'u+i e+i liber de ea! a+a e"e
U)4): A "u&eri e"e ' e/$erienţă! iar aici nu e/i"ă nici ' e/$erienţă) Tu nu
e+i ceva +i viaţa alceva) ;iaţa e"e ' mi+care uniară +i 'rice a+ "$une
de"$re ea nu &ace dec# "ă $r'ducă er'are +i c'n&uzie) Tu nu e+i ' -$er%
"'ană.! nu e+i un -lucru.! nu e+i ' eniae di"c'ninuă (nc'n<uraă de ale
-lucruri.) 1i+carea uniară nu e"e ceva ce $'ţi e/$erimena)
I): Dar a v'rbi de"$re a răi &ără a e/$erimena "ună li$"i de "en" minţil'r
n'a"re)
U)4): Ceea ce "$un e (n c'n&lic cu cadrul ău l'gic) Tu &'l'"e+i l'gica
$enru a c'ninua acea "rucură "e$araivă! a#a ') Înrebările ale "un
iară+i g#nduri +i
de aceea reacive) T' g#ndul e"e reaciv) Îţi $r'e<ezi cu di"$erare armura!
ace" "cu de g#nd! +i e+i (n"$ăim#na că mi+carea vieţii ţi%ar $uea "$arge
graniţele) ;iaţa e ca un r#u (n revăr"are! l'vind (n maluri! ameninţ#nd
limiele care i%au &'" $u"e (n <ur) *rucura g#ndirii +i cadrul ău $"i,'l'gic
"un limiae! dar viaţa (n"ă+i nu e) De aceea viaa (n liberae e"e durer'a"ă
$enru c'r$@ imen"a e/$l'zie de energie care are i'c (n mine e"e ceva
durer'" $enru c'r$! dinami#nd &iecare celulă (n calea "a! Nu%ţi $'ţi imagina
cum e"e nici (n cele mai nebune vi"e) De aceea 'ricum a+ v'rbi de"$re ea
induce (n er'are)
I): 1ae+rii +i $re'ţii ne (nvaţă +i ei că nu e/i"ă "rucură "e$araivă +i că
acea"a e"e "ur"a $r'blemel'r n'a"re) Cu ce e de'"ebe+i u de ei
U)4): 6enru ine +i $enru ei "un d'ar cuvine) Credinţa a (nr%' mi+care
uniară a vieţii e"e d'ar ' credinţă &ără emei! li$"iă de 'rice ceriudine) Ai
raţi'naliza (n m'd i"cu"i ceea ce mae+rii +i cărţile "&ine e%au (nvăţa)
Credinţele ale "un rezulaul acce$ării 'arbe a au'riăţii! "un (n (nregime
de m#na a d'ua) Tu nu e+i "e$ara de credinţele ale) C#nd $reţi'a"ele ale
credinţe +i iluzii "e "&#r+e"c! u e "&#r+e+i) ;'rbele mele nu "un alceva
dec# ră"$un"ul la durerea a! $e care ' e/$rimi $rin (nrebări! argumene
l'gice +i ale m'duri de g#ndire)
I): Dar cu "iguranţă! dacă "ai aici +i v'rbe+i cea" de cea"! araă că ai '
&il'z'&ie! un me"a< de da! c,iar dacă e $uţin (nţele" de căre a"culă'rii ăi)
U)4): Del'c) Aici nu e/i"ă nimeni care v'rbe+e! dă "&auri! "ime durere
"au e/$erimenează) Ca ' minge aruncaă "$re $eree! "are (ndără! a#a
') ;'rbele mele "un rezulaul direc al (nrebăril'r ale! eu nu am nimic al
meu aici! nici ' agendă evidenă "au a"cun"ă! nici un $r'du" de v#nzare! nici
un '$'r de a"cuţi! nimic de d'vedi)
I): Dar c'r$ul e"e e&emer +i n'i 'ţi a"$irăm la vreun &el de nemurire)
N'rmal! ne (ndre$ăm căre cea mai (nală &il'z'&ie! religie! "$iriualiae) Cu
"iguranţă! dacă n'i)))
U)4): Ceea ce e nemuri'r e c'r$ul) El (+i "c,imbă d'ar &'rma du$ă
m'area clinică! răm#n#nd (n curgerea vieţii (n n'i &'rme) C'r$ul nu e"e
$re'cu$a de -viaţa du$ă m'are. "au de 'rice &el de $ermanenţă) El "e lu$%
ă "ă "u$ravieţuia"că +i "ă "e muli$lice acum) icivul -du$ă.! crea din
cauza &ricii de căre g#nd! e"e de &a$ cerinţa $enru mai mul din acela+i
lucru! (n &'rmă m'di&icaă) Acea"ă cerinţă $enru re$earea ne(nceaă a
aceluia+i lucru e"e cerinţa $enru $ermanenţă) O a"&el de $ermanenţă e"e
"răină c'r$ului) Cerinţa g#ndului $enru $ermanenţă "ugrumă c'r$ul +i
di"'r"i'nează $erce$ţia) 4#ndul "e vede $e "ine nu d'ar ca $r'ec'r al
$r'$riei c'ninuiăţi! dar +i al c'ninuiăţii c'r$ului) Ambele "un c'm$le
&al"e)
I): *e $are că ' "c,imbare radicală rebuie "ă aibă l'c! dar &ără inervenţia
v'inţei)))
U)4): Dacă are l'c &ără v'ia a! aunci acela e"e "&#r+iul) Nu vei avea
cum "ă ' '$re+i! "ă "c,imbi "iuaţia) Nu $'ţi dec# "ă reci $rin ea) Nu
&'l'"e+e "ă e (nd'ie+i de realiae) Ind'ie+e%e mai degrabă de "c'$urile
ale! de credinţele +i a"um$ţiile ale) De ele! nu de realiae! rebuie "ă &ii
elibera) Ace"e (nrebări &ără "en" $e care Ie $ui v'r di"$ărea 'daă cu
aband'nul au'ma al "c'$uril'r ale) Ele "un inerde$endene! nu $'
e/i"a unele &ără alele)
I): O a"emenea $er"$ecivă e c,iar $rea mul) N'i ne emem de $ieire r de
di"rugere 'ală)
U)4): Dacă e (neci! e (neci) Nu e vei "cu&unda) Dar la ce bun a"igurările
mele Inuile! mă em) ;ei c'ninua "ă &aci ceea ce &aci@ ne(n"emnăaea Pa
 ceea ce &aciQ nici măcar nu%ţi va rece $rin ca$) Îţi "$un! c#nd (nceezi "ă &aci
lucruri din a "$era +i din d'rinţa de c'ninuiae! ' ceea ce &aci (n $aralel cu
ele "e '$re+e) ;ei "a $luind) Dar "$eranţa răm#ne 'u+i ac'l': -Trebuie "ă
e/i"e ' cale! $'ae că nu ' &ac eu (n m'dul c'rec). Cu ale cuvine! rebuie
"ă acce$ăm ab"urdiaea de$inderii de 'rice ar &i) Trebuie "ă ne (n&runăm
ne$uinţa)
I): Nu ne $uem abţine "ă nu "imţim că rebuie "ă e/i"e ' "'luţie $enru
$r'blemele n'a"re)
U)4): 6r'blemele ale c'ninuă din cauza "'luţiil'r &al"e invenae de ine)
Dacă ră"$un"urile nu "un ac'l'! (nrebările nu $' &i ac'l') Ele "un
inerde$endene@ $r'blemele ale +i "'luţiile ale merg (m$reună) De'arece
vrei "ă &'l'"e+i anumie ră"$un"uri ca "ă $ui ca$ă $r'blemel'r ale! acele
$r'bleme c'ninuă) Numer'a"ele
"'luţii '&erie de 'ţi ace+i 'ameni "&inţi! de $"i,'l'gi! de $'liicieni! nu "un
del'c "'luţii) A"a e"e eviden) Dacă ar &i ră"$un"uri legiime! nu ar mai
e/i"a $r'bleme) Ei e $' (ndemna "ă e "răduie+i mai are! "ă $racici mai
mul mediaţia! "ă culivi umilinţa! "ă "ai (n ca$! mai mul +i ' mai mul din
acela+i lucru) A"a e ' ce $' &ace ei) Învăţă'rul! mae"rul "au liderul care
'&eră "'luţii e"e +i el &al"! (m$reună cu a+a%zi"ele "ale ră"$un"uri) El nu &ace
ceva cin"i! d'ar vinde la arabă ' mar&ă ie&ină +i $r'a"ă) Dacă ai (nlăura
'ae "$eranţele ale! &ricile! naiviăţile! +i i%ai raa $e ace+i indivizi ca $e
ni+e a&aceri+i! ai vedea că ei nu livrează mar&a! +i nici'daă nu ' v'r livra)
Dar u c'ninui "ă cum$eri ace"e măr&uri &icive '&erie de căre e/$erţi)
I): Dar (nregul d'meniu e"e a+a de c'm$lica (nc# $are nece"ar $enru
n'i "ă ne bizuim $e cei care au "udia aen +i +i%au dedica viaţa realizării%
de%"ine +i (nţele$ciunii)
U)4): T'ae &il'z'&iile l'r nu "e $' c'm$ara cu (nţele$ciunea naivă a
c'r$ului (n"u+i) Ceea ce nume"c ei aciviae menală! aciviae "$iriuală!
aciviae em'ţi'nală +i "enimene "un de &a$ 'ae un "ingur $r'ce"
uniar) Ace" c'r$ e"e e/rem de ineligen +i nu are nev'ie de acele
 (nvăţăuri +iinţi&ice "au e'l'gice $enru a "u$ravieţui +i a $r'crea) Da la '
$are 'ae (nc,i$uirile de"$re viaţă! m'are +i liberae! +i c'r$ul răm#ne
nevăăma! &uncţi'n#nd arm'ni'") Nu are nev'ie de a<u'rul ău "au de al
meu) Nu rebuie "ă &aci nimic) Nu vei mai $une nici'daă (nrebări "u$ide!
idi'ae! de"$re
nemurire! vieţi de du$ă m'are! "au m'are) C'r$ul e"e nemuri'r)
I): Ai ăia &ară milă 'rice $'"ibiliae de reabiliare! anul#nd c,iar +i
"$eranţa vagă de a "că$a de acea"ă ne&ericire) 6are "ă nu mai răm#nă
nimic dec# au'di"rugerea) De ce "a nu e "inucizi
U)4): Dacă c'miţi "uicid! nu a<uă "iuaţia (n nici un &el) In cli$a de du$ă
"inucidere c'r$ul (nce$e "ă "e de"c'm$ună! (n'rc#ndu%"e la ale &'rme de
viaţă! di&eri 'rganizae! ne"&#r+ind nimic) ;iaţa nu are (nce$u +i nici "&#r+i)
Un c'r$ m'r +i (n de"c'm$unere ,răne+e &urnicile &lăm#nde ac'l' (n
m'rm#n! iar cadavrele $urezie dau "'lului (ngră+ăm#n c,imic! care la
r#ndul Iui ,răne+e ale &'rme de viaţă) Nu $'ţi $une ca$ă vieţii! e"e
im$'"ibil) C'r$ul e"e nemuri'r +i nici'daă nu $une (nrebări naive $recum:
 -E/i"ă nemurire.) El +ie că a<unge la un "&#r+i (n acea &'rmă $ariculară
d'ar ca "ă c'ninue (n alele) Înrebările de"$re viaţa de du$ă m'are "un
 (n'deauna $u"e din &rică)
Acei lideri care "un di"$u+i "ă%ţi (ndrume -viaţa "$iriuală. nu $' &i 'ne+i
 (n legăură cu ace"e lucruri $enru că ei (+i c#+igă $#inea de $e urma &ricii!
a "$eculaţiil'r de"$re viaţa vii'are +i din -mi"erul. m'rţii)
C# de"$re v'i! di"ci$'lii! nu "uneţi (n realiae inere"aţi de vii'rul
'menirii! ci d'ar de $r'$riile v'a"re de"ine mărune) E d'ar un riual $rin
care receţi! v'rbind 're (nregi de"$re 'menire! c'm$a"iune! +i ' re"ul) De
ine e+i inere"a! al&el nu ar e/i"a ace" inere" c'$ilăre"c (n vieţile ale
vii'are +i iminenul ău dece")
I): Dar $enru mulţi dinre n'i viaţa e"e ceva "acru) Ne lu$ăm "ă ne
$r'e<ăm c'$iii! mediul! "ă $revenim un al răzb'i) ) )
U)4): *uneţi cu 'ţii 'ameni nevr'ici) ;'rbiţi (m$'riva c'nr'lului
na+erii! &lecăriţi la ne"&#r+i de"$re $reţuirea vieţii! a$'i b'mbardaţi +i
ma"acraţi) E"e $rea ab"urd) *uneţi (ngri<'raţi de ' viaţă nenă"cuă! (n
vreme ce ucideţi mii +i mii de 'ameni $rin b'mbardare! (n&'meare! "ărăcie
+i er'ri"m) -4ri<a. v'a"ră legaă de viaţă e"e d'ar ca "ă &aceţi din ea '
c'nr'ver"ă $'liică) E"e d'ar ' di"cuţie academică) Eu nu "un inere"a de
a+a ceva!
I): Da! dar mulţi dinre n'i văd 'ae a"ea +i ''daă "unem inere"aţi "ă
"c,imbam lucrurile) Nu%i d'ar eg'i"m din $area n'a"ră)
U)4): C,iar e+i inere"a Te inere"ează vii'rul 'menirii 1'dul (n care
u (ţi e/$rimi &uria! <u"eţea +i gri<a nu are "en" $enru mine) E d'ar un riual)
 Tu "ai +i v'rbe+i! a#a ') Nu e+i del'c &uri'") Dacă ai &i &'" &uri'" (n
m'menul ă"a! nu ai mai $une acea"ă (nrebare! nici măcar ţie (n"uţi)
;e+nic "ai +i v'rbe+i de"$re &urie) uri'"ul nu ar &i v'rbi de"$re a"a)
C'r$ul de<a a acţi'na cu $rivire la &rică! ab"'rbind%') uria e"e ar"ă!
erminaă! aunci +i ac'l') Tu nu &aci nimic@ c'r$ul ' ab"'arbe) A#) Dacă
'ae ace"ea "rrn $rea mul $enru ine! dacă e de$rimă! nu e duce
nici'daă la 'ameni "&inţi) Ia $a"ile! &ă 'rice! dar nu e a+e$a ca a&acerea
"&#nă "ă e a<ue) E ' $ierdere de im$)
I): 1ă &aci "ă vreau "ă aband'nez cu 'ul! "ă renunţ)))
U)4): C#ă vreme crezi că ai ceva la care "ă renunţi! e+i $ierdu) A nu e
g#ndi la bani +i la nece"iăţile vieţii e"e ' b'ală) E"e ' $erver"iune "ă%ţi
negi nece"iăţile de bază ale vieţii) Tu crezi că $rinr%un a"cei"m au'%im$u"
 (ţi vei lărgi c'n+iinţa +i a$'i vei $uea "ă &'l'"e+i acea c'n+iinţă ca "ă &ii
&erici) Nici ' +an"ă) ;ei &i (n $ace c#nd 'ae ideile ale de"$re c'n+iinţă v'r
cădea +i u vei (nce$e "ă &uncţi'nezi ca un c'm$uer) Trebuie "ă &ii ' ma+ină!
"ă &uncţi'nezi au'ma (n lumea acea"a! nec,e"i'n#ndu%ţi nicic#nd
acţiunile (naine! (n im$ul! "au du$ă ce au l'c)
I): Negi im$'ranţa $racicil'r 'g,ine! a renunţării religi'a"e! "au
val'area educaţiei m'rale Omul e"e mai mul dec# ' ma+ină! cu
"iguranţă)
U)4): T'ae val'rile m'rale! "$iriuale! eice "un &al"e) 6"i,'l'gii! cău#nd
' cale de ie+ire $ragmaică! "e a&lă acum la ca$ăul re"ur"el'r l'r
 inelecuale! ba c,iar "e (ndrea$ă "$re 'amenii "$iriuali (n căuare de ră"%
$un"uri) Ei "un $ierduţi +i 'u+i ră"$un"urile rebuie "ă vină de la ei! nu de
la rigidele +i ne&'l'"i'arele radiţii ale "&inei a&aceri)
I): A"a ne la"ă a+a de nea<u'raţi) Nu%i de mirare că lumea "%a bizui $e
-me"ia.! -ma,ama. +i $r'&eţi!
U)4): A+a%zi+ii me"ia nu au lă"a (n urmă! (n acea"ă lume! nimic alceva
dec# "u&erinţă) Dacă un me"ia m'dern ar veni (nainea a! el n%ar $uea "ă
e a<ue) Gi dacă el nu $'ae! nimeni alcineva nu $'ae)
I): Dacă un me"ia! un "alva'r "au un (nţele$ "$re e/em$lu! nu $'ae &i
de a<u'r! aunci $'ae ca! a+a cum zic "cri$urile &e ire&rme "ă -cun'a+em
adevărul +i adevărul ne va elibera.)
U)4): Adevărul e"e ' mi+care) Nu%l $'ţi ca$ura! c'nţine! nu%i $'ţi da
e/$re"ie "au &'l'"i $enru inere"ele ale) În cli$a (n care (l ca$urezi! el
 (nceează "ă mai &ie adevăr) 6enru mine! adevărul e"e ceva ce! (n nici ' cir%
cum"anţă! nu $'ae &i c'munica ţie) Ceriudinea de aici mi $'ae &i
ran"mi"ă aluia) Din ace" m'iv (nreaga c,e"iune a gurului e"e un
n'n"en" ab"'lu) A+a a &'" (n'deauna! nu d'ar acum) A a negare%de%"ine
e"e ca "ă (mb'găţe+i $re'ţii) Îţi negi nev'ile de bază (n im$ ce 'mul acela
călă're+e (nr%' ma+ină R'll" R'ce! m#nc#nd ca un rege! &iind raa ca un
au'cra) El +i alţii din "&#na a&acere $r'"$eră $e "eama "u$idiăţii +i
creduliăţii al'ra) *imilar! $'liicienii $r'"$eră $e "eama naiviăţii 'mului)
E"e la &el $e"e ')
I): Accenul ău e"e mereu $e laura negaiva! cla"ica ab'rdare  nei ne
i S) Nu cumva arăţi nece"iaea aband'nării 'ricărui e/ce" de baga<!
incluz#nd "cri$urile! -mae+rii. "i au'riăţile! $enru ca cineva "ă $'aă gă"i
acea "are de"$re care "$ui că ne e"e $rin na+ere naurală
U)4): Nu) A ermina cu -mae+rii.! em$lele +i cărţile "&ine ca $re"cri$ţie
$enru liberae e"e ridic'l) Tu cauţi ră"$un"uri numai ca remedii $enru
$r'blemele ale! ca "ă eviţi durerea) T' ce "e na+e e"e durer'") Nu%i de
&'l'" "ă (nrebi de ce%i a+a) A+a e) Tu crezi că renunţ#nd la mae+ri guruF +i
Ia au'riăţi vei că$ăa ' rezi"enţă divină@ rezi"enţa Ia durere nu e va a<ua
"$iriual) Nu e/i"ă cale)
I): Dar e cun'a+em a &i mai mul dec# un &aali"! un cinic) Tu indici un
de"in di&eri $enru 'm! nu d'ar criici $rezena "a "iuaţie $enibilă! nu%i
a+a
U)4): E/i"ă ' "'luţie $enru $r'blemele ale % m'area) Acea liberae de
care e+i inere"a $'ae veni d'ar (n cli$a m'rţii) Orice 'm ainge m'"a
$#nă Ia urmă! căci m'"a (n'deauna $recede m'area! +i 'rice 'm m'are)
I): Dar $re"u$un că nu vrei "ă "$ui m'are de vreun &el $'eic "au
imaginar) Nu ' m'are $"i,'l'gică! r'manică "au ab"racă e"e ceea ce
de"crii u! ci ' reală m'are &izică! nu%i a+a
U)4): Da! a+a e) C#nd m'ri! c'r$ul e"e i"'vi! (nceează "ă &uncţi'neze +i
ă"a e &inalul) Dar (n cazul meu! c'r$ul cumva "%a (nn'i $e "ine) Acum "e
 (n#m$lă zilnic@ (nregului $r'ce" i%a lua ani ca "ă "e "abilizeze) 6enru mine
viaţa +i m'area c'n"iuie un "ingur lucru! nu d'uă "e$arae) Te averizez că
dacă ceea ce ţine+i % m'",a % c,iar "e (n#m$lă! vei muri) ;a &i ' m'are
 &izică! $enru că rebuie "ă &ie ' m'are &izică $enru a inra (n "area aceea)
E ca aunci c#nd e <'ci c'nr'l#ndu%ţi re"$iraţia $enru că gă"e+i a"a
amuzan) Dar dacă (ţi ţii re"$iraţia $rea mul! e "u&'ci +i m'ri)
I): Deci rebuie "ă devenim c'n+ienţi de m'are@ &ăc#nd%' 'biec al
mediaţiil'r n'a"re! ra#nd%' (nr%un m'd r'manic! mi"ic) A"a e
U)4): A de"crie acea "are ca ' "are mediaivă $lină de c'n+ienţă e"e '
lăură r'manică) C'n+ienă3 Ce ruc &ana"ic &'l'"i de unii $enru a "e
$ăcăli $e ei (n+i+i +i $e alţii) Nu $'ţi &i c'n+ien de &iecare $a"@ dacă &aci a"a!
devii d'ar de%"ine%c'n+ien +i dizgraţi'") Am cun'"cu c#ndva un 'm care
era $il' de nave (n $'r) A ' cii de"$re -c'n+iinţa $a"ivă. +i a (ncerca "ă
$ună (n $racică) Aunci! $enru $rima 'ară! a$r'a$e că a di"ru" nava $e
care ' $il'a) 1er"ul e"e au'ma +i dacă (ncerci "ă &ii c'n+ien de &iecare
$a"! vei (nnebuni) A+a că nu invena $a+i mediaivi) Lucrurile "au +i a+a
de"ul de $r'") *area mediaivă e"e ceva +i mai rău)
I): Dar nu $'ţi azv#rli de$are))) ' ce ţi%a &'" "&#n
U)4): Ba "igur că $'@ 'ae "un d'ar c,e"ii r'manice) Orice remediu a+
'&eri eu! ar deveni $are din căuarea a@ a"a (n"emn#nd +i mai mule c,e"ii
r'manice) De aceea nu 'b'"e"c nicic#nd "ă "$un ca eu nu am măr&uri la
v#nzare! cu a# mai $uţin '&er me'de n'i +i mai bune ca u "ă%ţi $'ţi
c'ninna căuarea) Re"$ing c'm$le validiaea acelei căuări) Nu vei 'bţine
nimic aici) (ncearcă%ţi n'r'cul (n ală $are)
I): Dar cu "iguranţă e+i 'm +i vrei "ă &d de &'l'" 'menirii! c,iar dacă d'ar
din milă
U)4): Cine m%a $u" $e mine m#nui'r Aveţi numer'+i "&inţi! $r'&eţi +i
"alva'ri care d're"c "ă vă "lu<ea"a) De ce "a adaugai inca unul Ii"u" a
"$u": Bae "i i "e va de"c,ide) ;enii 'i inru 1ine)7 Din nu "iu ce m'iv eu
nu ' $' &ace)
Am v'rbi de"$re mule azi) 6'ae ca%i mai bine "a c'ninuam c'nver"aia
maine)
I): 6e maine aunci)
U)4): Ii mulume"c)
I): Din ceea ce ai "$u" ieri! $are eviden că cineva rebuie "ă aibă '
 <udecaă $er&ec "ănă'a"ă ca "ă &acă ceea ce ai &ăcu u % adică! "ă m'ară)
C#nd ne%am '$ri ieri! "$uneai că cineva rebuie de &a$ "ă m'ară dacă vrea
"ă de"c'$ere liberaea "au m'",a) Un $a" radical ca ace"a nu $'ae &i
&ăcu de un r'manic! de a $er"'ană nevr'ică) E"e $a"ul unei $er"'ane
libere de au'%ab"'rbţie! de e$i"'ade nevr'ice! de au'c'm$ăUrnire) E/i"ă
vreun m'd de a (nvăţa a"a 6' &i 'amenii educaţi "ă &ie cu minea
"ănă'a"ă
U)4): Eu nu cred (n educaţie) 6'ţi (nvăţa ' e,nică % maemaică! mecanică
au'! dar nu inegriae) Cum (i $'ţi (nvăţa de"$re n'n%lăc'mie +i n'n%ambiţie
 (nr%' "'cieae e/rem de lac'mă +i de ambiţi'a"ă ;ei reu+i d'ar "ă%i &aci +i
mai nevr'ici)
Uie ce! e+i un ri+'r) Ambiţiile ale religi'a"e "un e/ac la &el ca ale
a&aceri"ului) Dacă nu $'ţi ri+a! ceva nu e (n regulă) Cum crezi că b'gaul de
ac'l' +i%a &ăcu averea 6rin lecuri de"$re n'n%lăc'mie +i alrui"m Nici%
 decum) A &ăcu%' (n+el#nd $e cineva) *'cieaea! care e"e im'rală! "$une
clar că a (n+ela e"e im'ral +i că a nu (n+ela e"e m'ral) Eu nu văd di&erenţa)
Dacă e+i $rin"! e+i băga Ia (nc,i"'are) Deci ,rana +i adă$'"ul (ţi "un dae)
De ce "ă%ţi &aci gri<i ;ina ce ' ai e"e cea care e &ace "ă v'rbe+i de"$re
n'n%lăc'mie (n im$ ce (ţi c'ninui viaţa lac'mă) N'n%lăc'mia e"e invenaă
de g#nd ca "ă e (m$iedice "ă vezi că lăc'mia e"e ' ce e/i"ă ac'l') Dar u
nu e+i mulţumi cu ceea ce e"e) Dacă nu ar e/i"a nimic mai mul dec#
ceea ce e"e! ce ai &ace A"a%i ' ce e"e ac'l') Trebuie d'ar "ă răie+i cu
a"a) Nu $'ţi "că$a) T' ce $'ae &ace g#ndul e"e "ă "e re$ee $e "ine! iar +i
iar) A"a%i ' ce $'ae &ace) Gi 'rice e"e re$eiiv e"e "enil)
I): 1ediaţia $are mai $uţin re$eiivă! mai ad#nca dec# g#ndul 'bi+nui)
 T'u+i e"e ne"ai"&ăcă'are)
U)4): Dacă mediaţia! "ad,ana! me'dele +i e,nicile ale ar val'ra ceva!
nu ai mai &i aici $un#nd ace"e (nrebări) 6enru ine! 'ae ace"ea "un
mi<l'ace $e care le ai la di"$'ziţie $enru a aduce ' "c,imbare) Eu menţin
a&irmaţia că nu e/i"ă nimic care "ă &ie "c,imba "au ran"&'rma) Tu acce$ţi
că e/i"ă ceva $e care "ă%l "c,imbi ca ac de credinţă) Nu $ui nici'daă la
 (nd'ială e/i"enţa celui care va &i "c,imba) (nreaga mi"ică a iluminării e"e
bazaă $e ideea ran"&'rmării de "ine) Eu nu $' "ă%mi e/$rim "au "ă%ţi
ran"mi ceriudinea mea că u +i 'ae au'riăţile (n d'meniu de%a lungul
"ec'lel'r "uneţi (n er'are) Ei "un c'm$le &al+i ca +i bunurile "$iriuale $e
care le v#nd la bucaă) 6enru că eu nu%ţi $' ran"mie acea"ă ceriudine!
ar &i inuil +i ari&icial "ă urc $e ' $la&'rmă +i "ă ţin un di"cur") 6re&er "ă
v'rbe"c in&'rmai! eu d'ar v'rbe"c! -1ă bucur "ă e cun'"c.)
I): Aunci de ce mai v'rbe+i
U)4): Nu e/i"ă un &armec anume (n a &i ani"'cial) Eu nu dau 'amenil'r
ceea ce v'r) C#nd (+i dau "eama că nu v'r 'bţine ceea ce v'r aici! invariabil
ei $leacă) Aunci c#nd $leacă $enru ulima 'ară! (mi $lace "ă adaug ane/a@
-Nu ' veţi 'bţine de nicăieri.)
C#nd 'amenii vin "ă v'rbea"că! "e gă"e"c (n "iuaţia de a "e c'n&runa cu
ăcerea (n"ă+i) De aceea 'aă lumea care vine e"e au'ma ăcua) Dacă
cineva nu $'ae "u$'ra ăcerea +i in"i"ă "ă di"cue lucruri! va &i &'rţa "ă nu
&ie de ac'rd +i "ă $lece) Dar dacă "ai mul! vei &i &ăcu ăcu! nu $enru că
PăcereaQ e"e $rea $er"ua"ivă! mai raţi'nală dec# ine! ci $enru că e"e
ăcerea (n"ă+i &ăc#nd ăcuă acea mi+care ac'l' (n ine)
Acea ăcere arde 'rice aici) T'ae e/$erienţele "un ar"e) De aceea
v'rbiul cu 'amenii nu mă e$uizează) 6enru mine e/i"ă energie) De aceea
$' v'rbi 'aă ziua &ără "a dau "emne de 'b'"eală) ;'rbiul cu a+a mulţi 'a%
meni de%a lungul anil'r nu a avu nici un im$ac a"u$ra mea) T' ceea ce eu
"au ei au "$u" e"e ar" aici! nelă"#nd nici ' urmă) Nu e"e a &el (n cazul ău!
din ne&ericire)
I): Care%i l'cul ineligenţei (n 'ae ace"ea 6are că indici e/i"enţa unei
ineligenţe naive! care nu are nimic de%a &ace cu acumularea cun'+inţel'r +i
e,nicil'r)
U)4): Acce$area limiaţiil'r e"e ineligenţă) Tu (ncerci "ă e eliberezi de
ace"e limiaţii naurale +i a"a e"e cauza durerii +i "u&erinţei ale) Acţiunile
ale "un (n a+a &el (nc# ' acţiune ' limiează $e urmă'area) Acţiunea a din
ace" m'men (ţi limiează urmă'area acţiune) Acea"ă acţiune e"e '
reacţie! c,e"iunea liberăţii de acţiune nici măcar nu "e ridică) De aceea nu%i
nev'ie de nici ' &il'z'&ie &aali"ă) Cuv#nul -arma. (n"eamnă ' acţiune
li$"iă de reacţie) Orice acţiune a a limiează acţiunea urmă'are care va
avea l'c)
Orice acţiune care are l'c la nivelul c'n+ien al e/i"enţei g#ndiului ău
e"e ' reacţie) Acţiunea $ură! "$'nană! liberă de 'ae acţiunile $recedene
e"e li$"iă de
"en") *ingura +i unica acţiune e"e ră"$un"ul ace"ui 'rgani"m viu) la "imulii
din <ur) Acel $r'ce" "imul%ră"$un" e"e un &en'men uniar) Nu e/i"ă
diviziune (nre acţiune +i reacţie dec# (n cazul (n care g#ndul inervine +i Ie
"e$ară (n m'd ari&icial) Al&el! e"e un $r'ce" au'ma uniar! +i nu $'ţi &ace
nimic ca "ăl '$re+i) Nu%i nev'ie "ă%l '$re+i)
A+a cum (n realiae nu e/i"ă nici ' "e$araţie (nre acţiune +i reacţie! '
a"&el nu e/i"ă l'c (n "c,ema naurală a lucruril'r $enru 'mul religi'")
6r'a"$ăa mi+care a vieţii ameninţă "ur"a $uerii +i $re"igiului "ău) Gi 'u+i!
el (ncă nu vrea "ă "e $en"i'neze) El rebuie da a&ară! Religia nu e"e un
aran<amen c'nracual! &ie $ublic! &ie $riva) Nu are nimic de%a &ace cu
"rucura "'cială "au cu admini"rarea ei) Au'riaea religi'a"ă vrea "ă c'n%
inue "ă ţină "ub "ă$#nire 'amenii! dar religia e"e (n (nregime ' c,e"iune
individuală) *&inţii +i "alva'rii au reu+i d'ar "ă vă &acă "ă $luiţi (n derivă cu
durere +i
mizerie "u&leea"că +i "ă "imţiţi &ără 'di,nă ca rebuie "ă e/i"e ceva mai
"emni&icaiv "au mai inere"an de &ăcu cu viaa v'a"ră)
E/i"enţa (n "ine e"e cu adevăra im$'rană! nu cum "ă răie+i) N'i am
crea -cum. "ă răie+i! care a crea a$'i ' dilemă $enru n'i) 4#ndirea a a
crea $r'bleme % ce "ă măn#nci! cu ce "ă e (mbraci! cum "ă e $'rţi 
c'r$ului nu%i $a"a) Eu $ur +i "im$lu ară ab"urdiaea ace"ei c'nver"aţii)
Odaă ce e $rinzi! $leci $ur +i "im$lu) Eu nu am un me"a< de da 'menirii)
N'i am $u" (n mi+care &'rţe irever"ibile) Am $'lua aerul! a$ele! 'ul)
Legile naurii nu cun'"c rec'm$en"a! d'ar $edea$"a) Rec'm$en"a e "im$lul
&a$ că e+i (n arm'nie cu naura) T'aă $r'blema a (nce$u c#nd 'mul a
,'ăr# că (nregul univer" a &'" crea e/clu"iv $enru $lăcerea "a) Am
"u$ra$u" n'ţiunea de ev'luţie +i $r'gre" $e"e naură) 1inea n'a"ră J +i
nu e/i"ă minţi individuale! d'ar mine % care e"e acumularea 'aliăţii
cun'+inţel'r +i e/$erienţel'r 'mului! a crea n'ţiunea de $"i,ic +i ev'luţie)
D'ar e,n'l'gia $r'gre"ează! (n vreme ce n'i ca ra"ă "unem ' mai
a$r'a$e de c'm$lea +i 'ala di"rugere a n'a"ră +i a lumii) T'ul (n
c'n+iinţa 'mului (m$inge (nreaga lume! $e care naura a crea%' a# de
lab'ri'"! căre di"rugere) Nici ' "c,imbare caliaivă nu a avu l'c (n
g#ndirea 'mului! n'i g#ndim de"$re vecinul n'"ru la &el cum (n"$ăim#naul
'm al $e+erii g#ndea de"$re vecinul "ău) *ingurul lucru care "%a "c,imba
e"e abiliaea n'a"ră de a di"ruge $e vecin +i $r'$rieaea "a)
;i'lenţa e"e $are inegrană a $r'ce"ului ev'luţi'ni") Acea"ă vi'lenţă
e"e e"enţială $enru "u$ravieţuirea 'rgani"mului viu) Nu $'ţi "ă c'ndamni
 b'mba cu ,idr'gen! $enru că ea e"e ' e/en"ie a $'liţi"ului +i a d'rinţei
ale de a &i $r'e<a) Unde ragi linia Nu $'ţi) Nu avem cum "ă inver"ăm
 (nreaga c,e"iune)
I): Umaniari+ii in"i"ă că 'mul are ca$aciaea de a iubi +i că iubirea ar
$uea &i "ingura "'luţie la di"rugerea reci$r'că) E/i"ă ceva adevăra (n
'ae a"ea
U)4): Iubirea +i ura "un e/ac la &el) Ambele au avu ca rezula ma"acre!
crime! a"a"inări +i răzb'aie) A"a ţine de i"'rie! nu de '$inia mea)
Budd,i"mul a avu ca rezula 'r'ri (n a$'nia) E"e acela+i lucru $e"e ')
 T'ae "i"emele n'a"re $'liice au izv'r# din g#ndirea religi'a"ă! &ie a
E"ului &ie a ;e"ului) În lumina ace"'r &a$e! cum $'ţi avea vre' (ncredere
 (n religie Care%i &'l'"ul (n a re(nvia ' recuul! recuul inuil iindcă raiul
ău nu are nici un "en" $enru ine! u răie+i (n recu) 1ici măcar nu
$lue+i (n derivă) Nu ai nici ' direcţie@ d'ar $lue+i) Eviden! nu e/i"ă nici
un "c'$ (n viaţa a! al&el nu ai răi (n recu)
Ceea ce nu e%a a<ua $e ine! nu $'ae a<ua $e nimeni) Indi&eren ce
"$un eu! u e+i mediul de e/$rimare) De<a ai $rin" ceea ce "$un eu +i &aci
din a"a ' n'uă d'crină! ' ide'l'gie! ' cale de a 'bţine ceva) Ceea ce (ncerc
eu "ă zic e"e că u rebuie "ă de"c'$eri ceva $enru ine (n"uţi) Dar nu e
g#ndi că ceea ce vei gă"i va &i de &'l'" "'cieăţii! că $'ae &i &'l'"i "$re a
"c,imba lumea) Ai rermina cu "'cieaea! a#a ')
Acel lucru care rebuie de"c'$eri de &iecare $enru el (n"u+i e"e
Dumnezeu "au iluminarea! nu%i a+a
U)4): Nu) Dumnezeu e"e $lăcerea ulimă! &ericirea ne(nreru$ă) Nu
e/i"ă a+a ceva) a$ul că u vrei ceva ce nu e/i"ă e"e rădăcina
$r'blemel'r ale) Tran"&'rmarea! m'",a! eliberarea! +i 'ae de genul ă"a
"un d'ar ariaţii ale aceleia+i eme: &ericire $ermanenă) C'r$ul nu $'ae
"u$'ra a"a) 6lăcerea "e/ului! "$re e/em$lu! e"e $rin naura "a em$'rară)
C'r$ul nu $'ae $rimi $lăcere ne(nreru$ă $rea mul im$! ar &i di"ru") A
vrea "ă im$ui ' &icivă +i $ermanenă "are de &ericire a"u$ra c'r$ului e"e '
"eri'a"ă $r'blemă neur'l'gică)
I): Dar religiile ne averizează (m$'riva căuării $lăcerii) 6rin rugăciune!
mediaţie +i ale $racici 'mul e"e (ncura<a "ă de$ă+ea"că $lăcerea)))
U)4): Ei (ţi v#nd medicamene "$iriuale! m'r&ină "$iriuală) Tu iei acel
dr'g +i ad'rmi) Acum "avanţii au $er&eca dr'gurile $lăcerii! "un mul mai
u+'r de lua) Nu e l've+e nici'daă &a$ul ca iluminarea +i Dumnezeu $e
care le cauţi "un d'ar $lăcerea ulimă! ' $lăcere $e care! de al&el! u ai
invena%' $enru a &i liber de "area durer'a"ă (n care e+i mereu) *area a
nevr'ică! durer'a"ă e"e cauzaă de &a$ul că vrei d'uă lucruri c'nradic'rii
 (n acela+i im$)
O Tu (n"ă e+i 'arecum liber de 'ae ace"e c'nradicţii +i de+i nu $reinzi
că e+i (n vre' "are de $er$euă beaiudine!! $are că e+i &undamenal
&erici Cum de viaţa a a lua ace" cur" +i nu alul 
U)4): Dacă narez $'ve"ea vieţii mele! e ca +i cum a+ de"crie viaţa
alcuiva) Nu e/i"ă nici un aa+amen! "enimen "au c'nţinu em'ţi'nal
$enru mine c#nd am (n vedere viaţa mea) (ţi &aci ' im$re"ie gre+iă de crezi
 cumva că eu năzuie"c g#nduri "au "enimene $rivae! $reţi'a"e $rivi'r la
recuul meu)
6enru $rima 'ară! un 'm "%a ru$ de &undalul religi'" Pre&erindu%"e la
 iddu 5ri",namuriQ! +i de<a (nvăţăura lui e"e dem'daă! de$ă+iă +i induce
 (n er'are) )5) a ale" &'rma $"i,'l'gică de a e/$lica! care e"e de<a de$ă+iă)
Nu%> $'ţi di"ruge $e )5)! dar cadrul g#ndirii $e care >%a crea el e"e de<a
de$ă+i +i inuil) 6r'blema nu
e $"i,'l'gică! ci &izi'l'gică) Ace" c'r$ nu "%a "c,imba (n m'd &undamenal
de "ue de mii de ani) Tendinţa "a de a urma lideri! de a evia "ingurăaea!
de a $ura răzb'aie! de a adera la gru$uri % 'ae ace"e ră"ăuri "un
c'n"rucţia geneică a 'mului! "un $are din m'+enirea "a bi'l'gică)
I): Lă"#nd la ' $are (nrebarea dacă răul "au binele e $'"ibil $enru un
'rgani"m care e"e de<a $r'grama "ă &ie brual +i răzb'inic nu "un $racicile
religi'a"e % mediaţia! 'ga! "merenia ec) % ' (ncercare de a a<ua 'mul "ă
reacă dinc'l' de ace"e limiaţii bi'l'gice
U)4): 1ediaţia e"e ea (n"ă+i un rău) De aceea 'ae g#ndurile rele "e
um&lă +i dau $e dina&ară c#nd (ncerci "ă mediezi) Almineri nu ai nici un
$unc de re&erinţă! nici un m'd de a +i dacă g#ndurile "un bune "au rele)
1ediaţia e"e ' băălie! (nc# e/$erimenezi d'ar mai mulă "u&erinţă) Te $'
a"igura nu numai că ţelul de a media +i m'",a "un $u"e (n ine de culura
n'a"ră! dar +i că (n cele din urmă nu vei 'bţine dec# "u&erinţă) *%ar $uea
"ă ai c#eva e/$erienţe mi"ice me"c,ine! care nu au nici ' val'are $enru
ine "au $enru alcineva)
I): Dar n'i nu "unem inere"aţi de ' a"&el de e/$erienţă me"c,ina&  n'i
vrem liberae)))
U)4): Care e"e di&erenţa dacă vei gă"i "au nu acea"ă liberae! acea"ă
iluminare Tu nu vei &i ac'l' ca "ă $r'&iţi de ea) Ce bine $'"ibil (ţi $'ae &ace
acea"ă "are Acea"ă "are (ţi ia ' ce ai) De aceea i "e "$une <izan% mui
% a răi (n liberae) (n im$ul vieţii! c'r$ul a muri)
Cumva c'r$ul rec#nd $rin m'are! e"e ţinu (n viaţă) Nu e nici &ericire! nici
ne&ericire) Nu e/i"ă ceva $recum &ericirea) Tu nu vrei a"a +i nu $'ţi "ă vrei
a"a) Ceea ce vrei u e"e 'ul! aici $ierzi 'ul) Tu vrei 'ul +i a"a nu e"e
$'"ibil) Religiile au $r'mi" a# de mul % randa&iri! grădini % +i e alegi d'ar
cu "$ini)
I): Dar alţi (nvăţă'ri $recum ) 5ri",namuri de"criu ' călă'rie a
de"c'$eririi P"$un#ndQ că $rin c'n+ienţă +i $ărunderea nemărginiă a minţii
cineva $'ae a&la)))
U)4): Nu e/i"ă ran"&'rmare! radicală "au de al gen) Acel bu&'n
Pre&erindu%"e la )5)Q v'rbe+e ac'l'! (n c'rul de circ! '&erind ' călă'rie a
de"c'$eririi) E"e ' călă'rie (nc,i$uiă) Nu e/i"ă ' a"emenea călă'rie)
C,e"iile din ;ede nu mai "un de a<u'r) Au &'" invenae de ni+e ca$ee%
ulburi du$ă ce au bău "ir'$ de "'ma) )5) e"e mai nevr'ic dec# cei care
"e duc "ă%l a"cule)
I): Dacă nu dai crezare (nvăţăuril'r religi'a"e anice! aunci iei $"i,'l'gia
m'dernă mai (n "eri'"
 U)4): (nregul d'meniu al $"i,'l'giei a indu" (n er'are 'aă g#ndirea
'mului de ' "uă de ani (nc'ace "au de mai mul) reud e"e uimi'area
&raudă a "ec'lului d'uăzeci) ) 5ri",namuri v'rbe+e de ' rev'luţie a
$"i,icului) Nu e/i"ă $"i,ic) Unde e"e minea care "e $re"u$une a &i magic
ran"&'rmaă Di"ci$'lii lui )5) au a<un" (n $uncul (n care ' ce $' &ace ei
e"e "ă re$ee &raze g'ale) *un 'ameni "u$er&iciali! g'i) a$ul că )5) $'ae
arage mulţimi mari nu (n"eamnă nimic! &ermecă'rii +er$i arag de
a"emenea mulţimi mari) Oricine $'ae arage mulţimea)
I): Dar u &'l'"e+i ' ab'rdare "imilară cu)))
U)4): Da! &'l'"e"c ?9 din cuvinele +i &razele lui! acelea+i &raze $e care
Ie%a &'l'"i de%a lungul anil'r ca "ă%i c'ndamne $e guru! $e "&inţi +i $e
"alva'ri) O meriă) Un lucru nu am zi" nici'daă: că nu%i un 'm de caracer)
Are mare caracer! dar nu "un c#u+i de $uţin inere"a de 'amenii de
caracer) Dacă vede mizeria $e care a crea%' (n ace" r'l &al" de me"ia +i
$une ca$ă la '! eu v'i &i $rimul care "ă%l "alue) Dar e"e $rea băr#n +i
$rea "enil ca "ă ' &acă) Ade$ţii lui "un ara+i aici $enru că (i admini"rez Plui
 )5)Q ' d'ză din $r'$riul Iui medicamen) Nu c'm$ara ce "$un eu cu ceea ce
el! "au ale au'riăţi religi'a"e! au "$u") Dacă dai cel'r "$u"e de mine
Încărcăură "$iriuală "au vre' ar'mă religi'a"ă! (ţi "ca$ă e"enţialul) De
aceea rebuie "ă le la+i de'$are)
I): Dar n'uă ni "e $are că ) 5ri",namuri +i $r'babil alţi z#ţiva (n i"'rie!
au ceva de "$u") ) 5ri",namuri $are "ă &ie zeea ce $reinde că e"e! un 'm
liber)
U)4): Are ceva) 1ie (mi $lace "ă zic că el a văzu cubul de za,ăr! dar nu a
gu"a cubul de za,ăr) Dacă acel 'm! eu (n"umi! "au 'ricare ală $er"'ană
e"e "au nu liberă! nu e $r'blema a@ e"e 'biceiul caraceri"ic minţil'r
evazive! un amuzamen invena "$re a evia $r'blema reală! care e"e
neliberaea a) 6'ţi &i "igur de un "ingur lucru: cel care "$une că e"e un 'm
liber e"e un &al") De a"a $'ţi &i "igur) Lucrul de care rebuie "ă &ii liber e"e
-liberaea. di"cuaă de acel 'm +i de alţi (nvăţă'ri) Tu rebuie "ă &ii liber de
-$rima +i ulima liberae.! +i de 'ae liberăţile care a$ar)
I): Dacă n'ţiuni $recum aceea de viaţă (n ,ar! $ace +i liberae "un d'ar
&icţiuni c,emae "ă ne "ca$e %de univer"ala n'a"ră "u$er&icialiae! aunci
de ce "ă c'ninuăm Dacă nu e/i"ă ' realiae $er"i"enă +i ran"cendenă
"$re care 'mul "ă "e $'aă (ndre$a! aunci de ce "ă mai răim E/i"ă d'ar a
m#nca! a d'rmi +i a re"$ira
U)4): A"a%i ' ce e/i"ă) Du%e) Uie! eu zic că rebuie "ă a&li d'ar $enru
ine (n"uţi dacă e/i"ă ceva (n "$aele ace"'r ab"racţii g'ale care (ţi "un
aruncae (n &aţă) Ei v'rbe"c de"$re inimi "acre! minţi univer"ale! "u&lee
de"ăv#r+ie % +ii u! 'ţi ermenii ab"racţi! mi"ici! &'l'"iţi la "educerea
credulil'r) ;iaţa rebuie "ă &ie de"cri"ă (n ermeni $ur &izici +i &izi'l'gici)
 Trebuie demi"i&i% caă +i de$"i,'l'gizaă) Nu v'rbi de"$re -cenri (nalţi. +i
c,ara) Nu ace"ea ci glandele c'nr'lează c'r$ul uman) 4landele "un cele
care dau in"rucţiuni $enru &uncţi'narea 'rgani"mului) (n cazul ău! u ai
inr'du" un inermediar % g#ndul) (n "area a naurală g#ndul (nceează "ă
 mai c'nr'leze ceva! el inră (n &uncţiune em$'rară aunci c#nd ' $r'v'care
 (i e"e adu"ă! căz#nd imedia (n &undal dacă nu mai e"e nece"ar)
I): Deci indi&eren ce am &ace! n'i &uncţi'năm (nr%un m'd nenaural! a+a
e"e
U)4): De aceea evidenţiez ace"e lucruri) Uiă de "'cieaea ideală +i de
&iinţa umană ideală) D'ar $rive+e la m'dul (n care &uncţi'nezi u) A"a e"e
im$'ra) Ceea ce a (m$iedica 'rgani"mul "ă (n&l'rea"că (n $r'$ria "a uni%
ciae e"e culura) A $u" 'biecivul gre+i % $er"'ana ideală % (nainea
'mului) Înreaga c,e"iune e"e nă"cuă din c'n+iinţa divizaă a 'mului) Nu
ne%a adu" dec# vi'lenţă) De aceea 'ricare d'i guru "au "alva'ri nu "e $un
de ac'rd nici'daă) iecare inenţi'nează "ă%+i $redice $r'$riile n'n"en"uri)
I): Ce ne aduce aici ca "ă e auzim De ce "unem inere"aţi de ceea ce ai
de "$u"
U)4): ;eniţi $enru acela+i m'iv $enru care mergeţi la 'ricine % $enru
ră"$un"uri: v'i vreţi "ă +iţi! v'i credeţi că +iind $'ve"ea mea veţi $uea "ă
re$r'duceţi ceea ce mi "%a (n#m$la mie) Av#nd creierul "$ăla $e $arcur"ul
 (nregii v'a"re vieţi! v'i $ueţi g#ndi d'ar (n ermeni de imiare) ;'i credeţi
că (n vreun &el veţi $uea "ă re$eaţi ceea ce mi "%a (n#m$la mie! a"ai
') Ace"a e"e m'ivul venirii v'a"re) Nu e/i"ă ' n'uă ab'rdare a
c,e"iil'r religi'a"e) E"e ceva c'm$le di&eri) Nu are ab"'lu nimic (n c'mun
cu 'ae c,e"iile r'manice! "$iriuale! religi'a"e! ab"'lu nimic) Dacă
raduci ceea ce zic (n ermeni religi'+i! (ţi "ca$ă c'm$le e"enţialul) -Religie.!
-Dumnezeu.! -*u&le.! -Beaiudine.! -m'",a. "un 'ae d'ar cuvine! idei
&'l'"ie $enru a%ţi ţine c'ninuiaea $"i,'l'gică inacă) C#nd ace"e
g#nduri nu "un ac'l'! ceea ce răm#ne e"e "im$la! arm'ni'a"a &uncţi'nare
&izică a 'rgani"mului) Eu $' de"crie m'dul (n care &uncţi'nez din cauză că
 (nrebarea a a crea ' $r'v'care aici) Înrebările ale creează c'ndiţiile
nece"are ca ace" ră"$un" "ă aibă l'c) Deci! "e de"crie $e "ine! dar nu
ace"a e"e m'dul (n care &uncţi'nează) uncţi'nează (nr%' "are de%a%nu%+i!
Eu nu mă (nreb nici'daă cum &uncţi'nez) Eu nu%mi $un nici'daă la (nd'ială
acţiunile! (naine! (n im$ul! "au du$ă ce au avu l'c) *e (nreabă un
c'm$uer cum &uncţi'nează 
I): Dar c'm$uerele nu au "imţire! $"i,ic! nu au dimen"iune "$iriuală)
Cum $'ţi "a c'm$ari))) 
U)4): Nu mă $'ţi băga (n acel cadru religi'") Orice (ncercare din $area a
de a raduce ceea ce zic (n v'cabularul ău religi'" (n"eamnă a $ierde
e"enţialul) Eu nu "un unul dinre "&inţii v'+ri care "$un: -Eu (mi $lec) ca$ul!
veniţi +i $lecaţi ca$ul 'daă cu mine.) T'ae ace"ea "un ' &'rmă de
nebunie)
I): De ce e"e nebunie a vrea "ă a&li de"$re viaţă +i m'are))) 
U)4): 6enru că e/ac a+a cum ' &emeie nebună "$une că nu e"e nebună!
u in"i+i "$un#nd că e/i"a m'are! că vei muri) Ambele "un &al"e) 6e c#
"un "ări ale minţii bazae $e realiae! $e a# ambele "un la &el de
invalide)
I): Cred că (nce$ "ă e (nţeleg inelecual)))
 U)4): Nu e"e ' glumă "ă%mi "$ui că (nţelegi ceea ce (ţi "$un *$ui că cel
$uţin mă (nţelegi inelecual! de $arcă ar e/i"a ' ală cale de a (nţelege)
 (nţelegerea a inelecuală! (n care ai inve"i imen"! nu a &ăcu $enru ine
$#nă acum nici ' $ara c,i'ară) Tu c'ninui "ă culivi acea"ă (nţelegere
inelecuală! +iind mereu că ea nu e%a a<ua nici'daă cu nimic) A"a e"e
uimi'r) C#nd "$erana +i (ncercarea de a (nţelege nu mai "un! aunci viaţa
devine $lină de "en") ;iaţa! e/i"enţa a! are ' uria+ă caliae vie (n ea) T'ae
n'ţiunile ale de"$re iubire! beaiudine! in&iniă &ericire +i $ace &ac d'ar "ă
bl'c,eze acea"ă energie naurală a e/i"enţei) Cum $' "ă e &ac "ă (nţelegi
că ceea ce de"criu eu nu are ab"'lu nici ' legăură cu 'ae acele reburi
religi'a"e ;ezi "ue de cadavre arae (n dric du$ă m'are! +i 'u+i nu%ţi
$'ţi imagina $r'$ria m'are) E"e im$'"ibil! căci $r'$ria a m'are nu r'ae &i
e/$erimenaă de ine) A"a c,iar e ceva) Nu &'l'"e+e la nimic "a arunci
'ae ace"e gun'aie căre mine) Orice ar l'vi (n mine e"e imedia ar" % a"a
e"e naura energiei din mine)
Oamenii "$iriuali "un cei mai ne'ne+i 'ameni) Eu "c' (n evidenţă &undaţia
$e care (nreaga "$iriualiae e"e c'n"ruiă A"a "c' (n evidenţă) Dacă nu
e/i"ă "$iri! aranci 'aă v'rbăria de"$re "$iriualiae e"e ' $r'"ie
n'n"en") Nu $'ţi &i u (n"uţi $#nă c#nd nu e+i liber 'aă c,e"iunea ce
 (nc'n<'ară c'nce$ul de -"ine.) Ca "ă &ii cu adevăra $e $r'$riile $ici'are!
 (nreaga bază a vieţii "$iriuale! care e"e er'naă! rebuie "ă &ie di"ru"ă)
A"a nu (n"eamnă "ă devii &anaic "au vi'len! "ă incendiezi em$le! "ă "$argi
ic'ane! "ă di"rugi cărţi "&ine! $recum ' adunăură de beţivi) Nu e del'c a+a)
E/i"ă un ra" (n ineri'rul ău) T' ceea ce 'menirea a g#ndi +i răi rebuie
"ă m'ară! ;i'lenţa incredibilă din lumea de a"ăzi a &'" creaă de -Ii"u+i. +i
de -Budd,a+i.)
I): Dar cu "iguranţă (ncercarea de a deveni civilizaţi e"e ' (ncercare de a
ran"cende legile <unglei)))
U)4): Aceia care cred (n Dumnezeu! care $redică $acea +i v'rbe"c de"$re
iubire! "un cei care au crea <ungla umană) C'm$araă cu <ungla umana!
 <ungla naurii e"e "im$lă +i "en"ibilă3 (n naură animalele nu%+i ucid "emenii)
A"a e"e $are din &rumu"eţea naurii) In acea"ă $rivinţă 'mul e"e mai rău
dec# celelale animale) A+a% numiul 'm -civiliza. ucide $enru idealuri!
credinţe! (n vreme ce animalele ucid $enru "u$ravieţuire)
I): Omul are idealuri +i credinţe $uernice $enru că el cauă adevărul!
ceea ce animalele nu &ac)
U)4): Nu e/i"ă adevăr) *ingurul lucru care e/i"ă de &a$ (n ine e"e
$remi"a a $re"u$u"ă -l'gic.! $e care u ' nume+i -adevăr.)
I): Dar! revin! 'ae marile (nvăţăuri au "ublinia im$'ranţa gă"irii
adevărului $rin $racică! n'n%eg'i"rn +i renunţare)
U)4): Eu renunţ la "ingurul lucru la care meria "ă renunţi % la ideea că
e/i"ă renunţare) Nu ai la ce "ă renunţi) Ideea a gre+iă $rivind renunţarea
creează d'ar +i mai mule &anezii de"$re -adevăr.! -Dumnezeu. ec)
I): Nu e"e del'c &laan "ă crezi că "unem mai rău dec# ale animale)))
U)4): 6enru că 'mul e"e mai rău dec# animalele a &'" nece"ar +i $'"ibil
$enru el "a creeze dilema m'rală) C#nd 'mul a e/$erimena (n#ia 'ară
diviziunea (n c'n+iinţa "a % c#nd a e/$erimena c'n+iinţa de "ine % el "%a
"imţi "u$eri'r cel'rlale animale! ceea ce nu e! +i $rin a"a a "emăna
"eminţele $r'$riei "ale di"rugeriI): Deci dacă e (nţeleg c'rec!V u "$ui că
de'arece (n m'd &al" am diviza viaa (n "ine +i n'n%"ine! n'i am crea ' $r'%
blemă m'rală (n n'i +i (n relaţiile n'a"re) A+a că di&iculaea n'a"ră
$rinci$ală e"e a g#ndi)))
U)4): Nu $'ţi e/$erimena nimic dec# $rin g#nd) Wu $'ţi e/$erimena
$r'$riul c'r$ dec# cu a<u'rul g#ndului) 6erce$ţiile "enz'riale "un ac'l')
4#ndurile ale dau &'rmă +i de&iniţie c'r$ului! al&el nu ai cum "ă%l
e/$erimenezi) C'r$ul nu e/i"ă dec# ca un g#nd) E/i"ă un g#nd) T'ae
e/i"ă (n relaţie cu acel "ingur g#nd) Acel g#nd e"e -eu.) T' ce
e/$erimenezi baza $e g#nd e"e ' iluzie)
I): Nu $er"i"ă iluziile d'ar $enru că c'n+iena nu e"e dezv'laă (n n'i
U)4): Cuv#nul -c'n+ienă. e"e (n+elă'r) C'n+iena nu e"e ' "are
divizaă@ nu e/i"ă d'uă "ări % c'n"iena +i alceva) Nu e/i"ă d'uă lucruri)
Nu e/i"ă a &i c'n+ien de ceva) C'n+ienţa e"e $ur +i "im$lu aciviaea
creierului) Ideea că $'ţi &'l'"i c'n+ienţa ca "ă $r'duci ' "are a lucruril'r
mai &ericiă! un &el de ran"&'rmare! "au Dumnezeu +ie ce! e"e! $enru
mine! ab"urdă) C'n+ienţa nu $'ae &i &'l'"iă ca "ă aduci ' "c,imbare (n
ine (n"uţi "au (n lumea din <ur)
 T' ace" gun'i de"$re c'n+ien +i inc'n+ien! c'n+ienă +i "ine! e"e un
$r'du" al $"i,'l'giei m'derne) Ideea c# $'ţi &'l'"i c'n+iinţa $enru ca! din
$unc de vedere $"i,'l'gic! "ă a<ungi undeva e"e &'are dăună'are) Du$ă
mai mul de ' "uă de ani $ărem inca$abili "ă ne eliberăm de gun'iul
$"i,'l'gic % reud +i 'aă ga+ca) Ce (nţelegi e/ac $rin c'n+iinţă E+i
c'n+ien d'ar $rin g#nd) Celelale animale &'l'"e"c g#ndul % c#inele! de
e/em$lu! $'ae "ă%+i recun'a"că "ă$#nul % (nr%' manieră "im$lă) Ele
recun'"c &ără a &'l'"i limba<ul) Oamenii au adăuga la "rucura g#ndului!
&ăc#nd%' mul mai c'm$le/ă) 4#ndul nu e al ău "au al meu@ e"e m'+enirea
n'a"ră c'mună) Nu e/i"ă minea a +i minea mea) E/i"ă numai mine %
'aliaea cel'r ce au &'" cun'"cue! "imţie +i e/$erimenae de căre 'm!
ran"mi"e din generaţie (n generaţie) T'ţi g#ndim +i &uncţi'năm (n acea
-"&eră a g#ndului.! Ia &el cum (m$ărţim aceea+i am'"&eră $enru a re"$ira)
4#ndurile "un $enru a &uncţi'na +i c'munica (n acea"ă lume (n m'd
"ănă'" +i ineligen)
I): T'u+i! n'i c,iar "imţim că e/i"ă un g#ndi'r g#ndind ace"e g#nduri
un &el de !!"a&ia din ma+ină.! că g#ndiul im$lică mai mul dec# ră"$un"ul
mecanic al mem'riei)
U)4): Cun'a+erea % a"a%i ' ce e/i"ă ac'l') -Eul.! -$"i,icul.! -minea.!
"au cum vrei "a%i "$ui nu e alceva dec# 'aliaea cun'+inţel'r m'+enie
din generaţie (n generaţie! (n mare $are $rin educaţie) (ţi (nveţi c'$ilul "ă
di"ingă cul'rile! "ă ciea"că! "ă imie c'm$'ramenul) E di&eri (n &iecare
culură: americanii (nvaţă c'm$'ramenul americanil'r! indienii $e cel al
indienil'r ec) 4e"urile c'r$ului! ale m#inil'r "au ale &eţei au c'n"iui
$rimul limba<) 1ai #rziu cuvinele au &'" adăugae! incă &'l'"im ge"uri
$enru a "u$limena cuvinele v'ra% $enru că "imţim că numai cuvinele
"un inadecvae e/$rime c'm$le ceea ce vrem "ă ran"miem)
 T'ae a"ea nu ne $un (n $'ziţia de a "$une ca $uem +i ceva de"$re
g#nd) Nu $uem) Devii c'nen de c#nd numai c#nd (l &aci 'biec al g#ndului!
al&el macar nu +ii că g#nde+i) 'l'"im g#ndul d'ar ca "ă m% Xel*& rem ceva!
"ă ne aminim ceva! "au "ă 'bţinem ceva) Ylmineri nici măcar nu +im dacă
g#ndul e"e "au nu ac'l' 4#ndirea nu e "e$araă de mi+carea g#ndului)
4#ndul e"e acţiune +i &ără el nu $'ţi acţi'na) Nu e/i"a ceva $recum acţiune
liberă de g#nduri! "$'nana! $ura)
A acţi'na (n"eamnă a g#ndi)
 Tu ai un mecani"m au'%"ara! au'%$er$eua! $e care eu (l nume"c
-+inele.) A"a nu (n"eamnă că ac'l' c,iar e/i"ă ' eniae) Nu vreau +i nu
 (mi d're"c "a dau acea"ă c'n'aţie ace"ui cuv#n) Unde e"e eg'%ul "au
"inele de"$re care v'rbe+i Ginele ău n'n%e/i"en a auzi de "$iriualiae
+i de beaiudine de la cineva) Ca "a E/$erimenezi ace" lucru numi
beaiudine! u "imţi ca rebuie "ă%ţi c'nr'lezi g#ndurile) E"e im$'"ibil! e
vei arde "ingur +i vei muri dacă vei (ncerca)
I): il'z'&ii v'rbe"c de mule 'ri de"$re un -acum.! inde$enden de recu
+i de vii'r) E/i"ă 'are un $rezen eern
U)4): Cerinţa de mai mulă +i ' mai mulă e/$erienţă c'n"iuie
-$rezenul. ău! care e"e nă"cu dm recuul ău) Uie aici! e/i"ă un
micr'&'n (n &aţa a) Tu e uii la el) E"e $'"ibil "ă e uiţi la el &ără cuv#nul
-micr'&'n. In"rumenul $e care (l &'l'"e+i ca "ă e uiţi +i "ă e/$erimenezi
micr'&'nul e"e recuul! recuul ău) Dacă vezi a"a! nu mai e/i"ă vii'r
del'c) Orice d'b#ndire de care e+i inere"a e"e (n vii'r) *ingura cale $rin
care vii'rui $'ae veni (n acţiune e"e $rin m'menul $rezen) Din ne&ericire!
 (n m'menul $rezen ceea ce acţi'nează e"e recuul) Trecuul ău creează
vii'rul ău@
 (n recu ai &'" &erici "au ne&erici! $r'" "au (nţele$! P+i (ţi zici căQ (n vii'r
vei &i '$u"ul) Deci vii'rul nu $'ae &i di&eri de recu)
C#nd recuul nu e"e (n acţiune! nu e/i"ă -$rezen. del'c! căci ceea ce
u nume+i -$rezen. e"e recuul re$e#ndu%"e) În "area reală de -aici +i
acum. nu e/i"ă recu (n acţiune +i! de aceea! nici vii'r) Nu +iu dacă mă
urmăre+i))) *ingurul m'd $rin care recuul $'ae "u$ravieţui +i (+i $'ae
menţine c'ninuiaea e"e $rin c'n"ana cerinţă de a e/$erimena acela+i
lucru iar +i iar) De aceea viaţa a deveni ' $lici"eală) ;iaţa a deveni $lic%
i"i'are $enru că am &ăcu din ea un lucru re$eiiv) A+adar! ceea ce numim
 (n m'd gre+i -$rezen. e"e de &a$ recuul re$eiiv $r'iec#nd un vii'r
&iciv) Idealurile ale! căuarea a! a"$iraţiile ale "un 'ae urnae (n acea
mariă)
I): Una din $r'blemele cu (nţelegerea recuului e"e e&emeriaea
ace"uia) 6"i,icul "au minea rebuie "ă &ie l'calizae undeva dacă! a+a cum
"$ui u! nu e/i"a "u&le +i nici $lane mai (nale) Unde! dacă $' "$une a+a! "e
a&lă recuul
 U)4): Din cun'a+erea a! din recuul ău! $ui (nrebări! +i (n"u+i m'ivul
$enru care (nrebi e"e d'ar ca "ă 'bţii +i mai mulă cun'a+ere de Ia
alcineva! $enru ca "rucura a de cun'a+ere "ă c'ninue) De &a$ nu e in%
ere"ează del'c 'ae ace"ea) 6enru ca cun'a+erea a "ă "e "&#r+ea"că
rebuie ca u "ă e "&#r+e+i) Unde! (nrebi! e"e acea"ă cun'a+ere! recuul
E"e (n creierul ău Unde e"e E"e (n ' c'r$ul ău) E"e (n &iecare celulă a
c'r$ului ău)
 T'ae ace"e (nrebări izv'ră"c din căuarea a) Nu c'nează care e"e
'biecul acelei căuări % Dumnezeu! ' &emeie &rum'a"ă! ' ma+ină n'uă) *un
'ae una +i aceea+i căuare) Gi &'amea aceea nici'daă nu va &i "ai"&ăcuă)
'amea aceea rebuie "ă "e ardă "ingură! c'm$le! &ără a cun'a+e
"ăurarea) *eea $e care ' ai rebuie "ă "e ardă $e "ine &ără a &i $''liă) Te
ră"ne+e că nu aceea e"e calea! +i "%a ermina)
Ceea ce accenuez eu e"e că n'i (ncercăm "ă rez'lvăm $r'blemele
n'a"re umane (nr%un c'ne/ $"i,'l'gic! c#nd de &a$ $r'blema e"e
neur'l'gică) C'r$ul e"e im$lica) Ia de e/em$lu d'rinţa) A#a im$ c# va
e/i"a un c'r$ viu! d'rinţa va e/i"a) Ea e"e naurală) 4#ndul a inerveni +i
a (ncerca "ă ' "u$rime! "ă ' c'nr'leze +i "ă m'ralizeze a"u$ra d'rinţei! (n
derimenul 'menirii) N'i (ncercăm "ă rez'lvăm -$r'blema. d'rinţei $rin
inermediul g#ndului) 4#ndul e"e cel care a crea $r'blema) Tu cumva
c'ninui "ă "$eri +i "ă crezi că acela+i in"rumen $'ae "ă rez'lve 'ae
celelale $r'bleme la &el de bine) Tu "$eri (m$'riva "$eranţei că g#ndul e
va "c'ae! dar vei muri cu "$eranţa (n'cmai cum ai răi cu "$eranţa) A"a e
re&renul c#necului meu de $ieire)
I): T'ae religiile au $u" d'rinţa de liberae! $aradi"! eliberare "au
Dumnezeu (nainea al'r d'rinţe ca meri#nd a &i urmărie) Dar dacă ace"e
"c'$uri ulime nu e/i"ă! a+a cum $are că "ugerezi! aunci ele "un d'rinţe
in&eri'are! &iind &al"e +i $rin urmare im$'"ibil de "ai"&ăcu) Dar acea"a ne
creează re$ul"ie@ n'i in"i"ăm că unele d'rinţe! (n "$ecial acelea care (n m'd
'"enaiv ran"cend -carnea.! "un mai divine dec# alele) ;rei "ă
c'menezi ace"ea
U)4): Dacă nu vei &i liber de d'rinţa d'rinţel'r! m'",a! eliberarea! "au
realizarea%de"ine! vei "u&eri) *c'$ul ulim % $e care "'cieaea l%a $la"a
 (nainea n'a"ră % e"e cel ce rebuie "ă di"$ară) 6#nă c#nd nu e+i liber de
acea d'rinţă! nu $'ţi &i liber de nici una din "u&erinţele ale) 6rin "u$rimarea
ace"'r d'rinţe nu vei &i liber) Acea"ă realizare e"e un lucru e"enţial! merge
la miezul $r'blemei) *'cieaea e"e cea care a $u" (n n'i d'rinţa de
liberae! d'rinţa de eliberare! d'rinţa de Dumnezeu! d'rinţa de m'",a %
a"a e"e d'rinţa de care rebuie "ă &ii liber) Aunci 'ae celelale d'rinţe (+i
gă"e"c $r'$riul l'r rim naural) Tu "u$rimi ace"e d'rinţe numai $enru că e
emi că "'cieaea e va $ede$"i dacă le dai cur+! "au $enru că vezi (n ele
-'b"ac'le. căre d'rinţa a $rinci$ală % eliberarea)
Dacă un a"&el de lucru ţi "e (n#m$lă! e vei (n'arce la ' "are $rimiivă
&ără a &i $rimiiv! +i &ără v'ia a) *e (n#m$lă $ur +i "im$lu) Un a"emenea 'm
liber nu mai e"e (n c'n&lic cu "'cieaea) Nu e"e ani"'cial! nu e"e (n
răzb'i cu lumea@ vede că ea nu $'ae &i al&el dec# e"e) El nu vrea "ă
 "c,imbe "'cieaea del'c@ nece"iaea de "c,imbare a (ncea) Orice ac (n
'rice direcţie e"e vi'lenă) Orice e&'r e"e vi'lenţă) Orice &aci cu g#ndul ca
"a creezi ' "are de $ace a minţii e"e $rin uzul &'rţei +i! deci! e"e vi'lenţă)
O a"&el de ab'rdare e"e ab"urdă! (ncerci "ă im$ui $acea $rin vi'lenţă)
 Z'ga! mediaţiile! rugăciunile! manrele! "un 'ae e,nici vi'lene) Orga%
ni"mul viu e"e &'are $a+nic@ nu rebuie "a &aci nimic) In &uncţi'narea "a
$a+nică! c'r$ul nu dă un "cui$a $e e/azurile! beaiudinile "au "ările ale
de &ericire)
Omul a aband'na ineligenţa naurală a c'r$ului) De aceea zic % e"e
-c#necul de $ieire. al meu % că (n ziua (n care 'mul a e/$erimena acea
c'n+ienţă care l%a &ăcu "ă "e "imă "e$ara +i "u$eri'r al'r animale! (n
acea zi a (nce$u "ă "emene "eminţele $r'$riei "ale di"rugeri) Acea"ă
$er"$ecivă degeneraă a vieţii (m$inge Înce (nreaga g#ndire căre
ani,ilare 'ală) Nu $'ţi &ace nimic ca "%' '$re+i)
Eu nu "un un alarmi") Eu nu "un (n"$ăim#na! eu nu "un inere"a "ă
"alvez lumea) Omenirea e"e $ierduă 'ricum)
 T' ceea ce zic e"e că $acea $e care ' cauţi e"e de<a in ine! (n
&uncţi'narea arm'ni'a"ă a c'r$ului!
I): *ună ' mai mul ca ' glumă de"$re Budd,a "$unand: !rNu &ă nimic!
d'ar "ai37 A nu &ace nici ' mi+care (n nici ' direcţie la nici un nivel nu e"e
a+a u+'r)
U)4): Orice ai &ace ca "a e eliberezi de 'rice ar &i $enru 'ricare m'iv (ţi
di"ruge "enziiviaea! clariaea "i liberaea care e de<a ac'l')
I): De%ar &i $'"ibil "ă vedem lucrurile a+a cum "un ele &a$)) -
U)4): Nu "e $une $r'blema de a vedea lucrurile a+a cum "un ele de &a$)
Nu $'ţi "ă vezi lucrurile a+a cum "un ele) Tu nici'daă nu la+i (n $ace '
e/$erienţă "au un "imţăm#n) Tu rebuie "ă $rinzi +i "a iner$reezi acel
"imăm#n (n cadrul cun'"cuului) E+i &erici "au ne&erici d'ar av#nd
cun'a+ere de"$re e/$erienţa &ericirii "au a ne&ericirii) Deci 'ul rebuie adu"
 (n ineri'rul cadrului cun'"cuului (naine ca "ă%l $'ţi e/$erimena) 1i+carea
cun'"cuului acumulează inerţie (n ine) *ingurul ei inere" e"e "a c'ninue)
Nu e/i"ă ' eniae "au un "ine ca "ă%+i dea c'ninuiae@ e/i"ă d'ar
mi+carea g#ndului! au'%$er$euana "e$arare) E"e mecanică) Orice (ncerci
"a &aci (n legăură cu ea d'ar (i adaugă inerţie)
I): (nvăţă'rii din Orien au "$u" că d'rinţa e"e un rău! că rebuie
de$ă+iă)))
U)4): Cea care rebuie "ă di"$ară e"e d'rinţa de a ainge un anume "c'$!
un "c'$ a'im$'ran! nu nenumăraele d'rinţe mărune) *ingurul m'iv
$enru care u (ncerci "ă mani$ulezi "au "ă c'nr'lezi d'rinţele mărune e"e
că un a"&el de c'nr'l &ace $are din "raegia a de a ainge "c'$ul
a'im$'ran! d'rinţa d'rinţel'r) Elimina acel "c'$ $rinci$al +i celelale cad
 (n &ăga+ul l'r naural +i nu v'r mai &i ' $r'blemă $enru ine "au $enru lume)
Nu vei a<unge nicăieri (ncerc#nd "ă c'nr'lezi +i "ă mani$ulezi la ne"&#r+i
ace"e numer'a"e d'rinţe) Ace" m'd e"e (n e"enţă vici'")
I): E/i"ă aunci un "c'$ mai (nal
 U)4): A+a%zi"ul -"c'$ "u$rem. e"e ca 'riz'nul) Cu c# e duci "$re el cu
a# "e de$ărează) *c'$ul! ca +i 'riz'nul! nu e/i"ă de &a$ ac'l') E"e '
$r'iecţie a $r'$riei ale &rici +i "e de$ărează de ine aunci c#nd (l urmăre+i)
Cum $'ţi ţine $a"ul cu el Nu $'ţi &ace nimic) T'u+i d'rinţa e"e cea care e
ţine (n mi+care@ indi&eren de direcţia (n care e mi+i! e"e acela+i lucru)
I): Tu "$ui că răie"c (nr%' iluzie) Dar "ărăcia! munca! răzb'iul nu "un
iluzii) Nu%i a+a În ce "en" mă iluzi'nez
U)4): Ceea ce e/$erimenezi $rin c'n+iinţa a "e$araă e"e ' iluzie) Nu
$'ţi "$une că b'mbele care cad "un ' iluzie) Nu "un ' iluzie! d'ar
e/$erienţa a legaă de acele b'mbe e"e ' iluzie) Realiaea lumii $e care u
' e/$erimenezi acum e"e ' iluzie) A"a e"e ' ce (ncerc "ă "$un)
I): Dacă u zici că relaiva! "ubieciva mea viziune a lumii e"e viciaă +i de
aceea iluz'rie! "un $regăi "ă &iu de ac'rd cu ine) Dar u negi de a"emenea
'rice mă"ură e/eri'ară! 'biecivă a realiăţii ab"'lue! nu%i a+a
U)4): Nu e/i"ă ab"'lu) 4#ndul! "ingur g#ndul e"e cel care a crea
ab"'luul) [er' ab"'lu! $uere ab"'luă! $er&ecţiune ab"'luă % 'ae ace"ea
au &'" invenae de 'amenii "&inţi +i de -e/$erţi.) *%au <uca cu ei (n+i+i +i cu
alţii)
De%a lungul "ec'lel'r "&inţii! "alva'rii +i $r'&eţii 'menirii "%au $ăcăli $e ei
 (n+i+i +i $e 'ţi ceilalţi) 6er&ecţiunea +i ab"'luurile "un &al"e) Tu (ncerci "ă
imiţi +i "ă%ţi ra$'rezi c'm$'ramenul la ace"e ab"'luuri! +i a"a e &ace
&al") Tu &uncţi'nezi de &a$ (nr%un m'd cu 'ul di&eri@ e+i brual! dar "imţi
că rebuie "ă &ii $a+nic) E"e c'nradic'riu! a"a%i ' ce vreau "ă zic)
I): N'i ne miram de a$rinderea cu care u negi 'ae au'riăţile religi'a"e
+i &il'z'&ice)))
U)4): Ceriudinea care mi%a &ulgera $rin mine e"e ceva ce nu $'ae &i
ran"mi") Nu (n"eamnă că "un "u$eri'r! un ale"! unul (n care 'ae viruţile
"un regă"ie (nr%una) Del'c) *un d'ar un 'm n'rmal +i nu am de%a &ace cu
'ae a"ea) Acea"ă ceriudine "$ulberă 'ul! inclu"iv $reenţiile a+a%zi+il'r
iluminaţi care v#nd la araba iluminării)
I): Dacă "&inţii +i "alva'rii "%au (n+ela (n $rivinţa l'cului 'mului (n ecuaţia
lumii! cu "iguranţă ei au avu măcar $arţial dre$ae (ndrum#ndu%ne căre '
mai mare uniae! căre Dumnezeu! dacă vrei)
U)4): Eu (ncerc "ă (ţi "$un că nu e/i"ă Dumnezeu) 1inea e"e cea care l%
a crea $e Dumnezeu din $ricina &ricii) rica e"e ran"mi"ă din generaţie (n
generaţie) Ceea ce e/i"ă e"e &rica! nu Dumnezeu) Daca e+i "u&icien de
n'r'c'" (nc# "ă &ii liber de &rică! aunci nu mai e/i"ă Dumnezeu) Nu e/i"ă
realiae ulimă! nici Dumnezeu % nimic) rica (n"ă+i e"e $r'blema! nu
Dumnezeu) D'rinţa de a &i liber de &rică e"e ' &rică)
;ezi u! u iube+i &rica) Ca$ăul &ricii e"e m'area +i u nu vrei ca a"a "ă
"e (n#m$le) Nu v'rbe"c de a "$ulbera &'biile c'r$ului) Ele "un nece"are
$enru "u$ravieţuire) 1'area &ricii e"e "ingura m'are)
I): 6#nă ce v'm gă"i cura<ul de a muri &aţă de &ricile n'a"re c'ninuăm
"ă)))
U)4): )))"$eranţă! rugăciune! $racica viruţil'r) Omul care $racică
viruea e"e un 'm "ă$#ni de vicii) Numai un a"&el de 'm! un 'm al
viciil'r! ar $racica viruea) Nu e/i"ă un "ingur 'm viru'" (n lume) T'ii
'amenii v'r &i viru'+i m#ine! $#nă aunci răm#n 'ameni "ă$#niţi de vicii)
;iruea a e/i"ă d'ar (n &icţiunea vii'rului unde e"e viruea de"$re care
v'rbe+i De a"emenea nu e de nici un &'l'" "ă "$eri că vei &i viru'" (nr%'
viaă vii'are! nu e/i"ă garanţia că va &i ' viaţă vii'are! cu a# mai $uţin
garanţia că vei &i liber (n ea)
I): Cred că (nce$ "ă văd ce)))
U4: E"i 'rb) Nu vezi nimic) C#nd c,iar vei vedea +i $erce$e $enru $rima
'ară că nu e/i"ă "ine de realiza! nici $"i,ic de $uri&ica! nici "u&le de
elibera! va &i un imen" +'c $enru in"rumenul care a văzu a"a) Ai inve"i
'ul (n a"a % "u&le! mine! $"i,ic! cum vrei "ă%i "$ui % +i dinr%' daă
e/$l'dează ca un mi) E"e di&icil $enru ine "ă $rive+i realiaea! la "iuaţia
a reală) O $rivire &ace 'ul@ e+i ermina)
I): E"e radical +i $r'babil cam $ericul'" "ă nume+i "$iriul! "u&leul +i $e
Dumnezeu! $r'du"ul imaginaţiei minţil'r i in&ric'+a e! nu crezi 
U)4): Nu%mi $a"ă) Eu "un gaa "ă mă duc) Eu nu văd nimic alceva dec#
aciviaea &izică a c'r$ului) *$iriualiaea e"e invenţia minţii! iar minea
e"e un mi)
 Tradiţiile ale e "u&'că) Dar! din ne&ericire! nu &aci nimic) De &a$! (ţi $lace
"ă &ii "u&'ca! (ţi $lace $'vara "acului de gun'i culural! de+eul m'r al
recuului) Ace"a rebuie "ă cadă de $e ine (n m'd naural) 6ur +i "im$lu
cade) Nu mai de$inzi de cun'a+ere! dec# ca de ' uneală uilă "$re a
&uncţi'na "ănă'" (n acea"ă lume)
;rerea rebuie "ă cadă) ;rerea de a &i liber de ceva ce nu e/i"ă e"e ceea
ce u nume+i -"u&erinţă.) ;rerea de a &i liber de "u&erinţă e"e "u&erinţa) Ală
"u&erinţă nu e/i"ă) Tu nu vrei "ă &ii liber de "u&erinţă) Tu d'ar e g#nde+i la
"u&erinţă! &ără "ă acţi'nezi) 4#ndiul ău ne"&#r+i la a &i liber de "u&erinţă
e"e d'ar mai mul maerial $enru "u&erinţă) 4#ndiul nu $une ca$ă
"u&erinţei) *u&erinţa e/i"ă a# im$ c# g#nde+i) De &a$ nu e/i"ă "u&erinţă
de care "ă &ii liber) 4#ndiul de"$re -"u&erinţă. +i lu$a (m$'riva -"u&erinţei.
e"e "u&erinţă) De'arece nu $'ţi '$ri g#ndiul! iar g#ndiul e"e "u&erinţă! vei
"u&eri mereu) Nu "e $'ae al&el! nu e/i"ă "că$are))
 "A#IT$%U% II
S&eran(a este &entru mâine) nu &entru a*i

Inerl'cu'r): A+ vrea "ă $' media +i "a am ' reală $ace a minii!
U)4) 5ri",namuri: Ai $u" 'are la (nd'ială ace" ţel al ău! care &ace ca
"ad,ana "ă &ie nece"ară De ce "ă iei de bun &a$ul că e/i"ă a+a ceva
$recum -$acea minţii.) 6'ae că e"e un lucru &al") Eu (nreb d'ar ca "ă
 (nţeleg ce ideal ai) 6' "ă e (nreb a"a
I): Cum am zi"! a+ vrea "ă am $acea minii)
U)4): C#nd e a+e$ţi "ă ' ai 1ereu m#ine! la anu) De ce De ce 'are
"eninăaea "au $acea minţii! "au cum alegi u "ă%i "$ui! "e (n#m$lă d'ar
m#ine@ de ce nu acum
6'ae că acea"ă ulburare % acea"ă ab"enă a "eninăăii % e"e cauzaă
c,iar de "ad,ana)
I): Trebuie "a &ie $'"ibil)))
U)4): Dar de ce ' am#ni $#nă m#ine Trebuie "ă (n&runţi "iuaţia acum) Ce
vrei (n cele din urmă
I): T' ce &ac $are &ără "en") Nu e/i"ă un "imţăm#n de "ai"&acţie) *im
că rebuie "ă e/i"e ceva mai (nal de a#)
U)4: *ă $re"u$unem că%ţi zic că acea"ă g'liciune de "en" a vieţii e"e '
ceea ce $'ae e/i"a $enru ine +i ' ceea ce va $uea vre'daă e/i"a
$enru ine) Ce vei &ace \elul &al"! ab"urd $e care (l ai (nainea a e"e re"%
$'n"abil de acea in"ai"&acţie +i acel n'n"en" din ine) Crezi că viaţa are vre'
"emni&icaţie Eviden că nu crezi a"a) \i "%a "$u" că e/i"ă un "en" +i că
rebuie "ă e/i"e ' "emni&icaţie a vieţii) N'ţiunea a de -"emni&icaţie. e
 (m$iedică "ă (n&runţi $r'blema +i e &ace "ă "imţi că viaţa nu are "emni&icaţie)
Dacă ideea de "emni&icaţie e"e aband'naă! aunci vei vedea "emni&icaţie (n
'rice &aci (n viaa de zi cu zi)
I): Dar cu 'ţii rebuie că avem ' idee a unei vieţi mai bune! mai "$iriuale)
U)4): T'ae cele $e care le d're+i! c,iar +i a+a%zi"ele ţeluri "$iriuale au
' ' val'are maerială) Ce e"e! dacă e $' (nreba! a# de "$iriual la ele
Dacă vrei "ă aingi un ţel "$iriual! in"rumenul $e care (l &'l'"e+i e"e ace%
la+i $e care (l &'l'"e+i ca "ă aingi "c'$uri maeriali"e! +i anume g#ndul) Nu
&aci de &a$ nimic (n $rivinţa l'r! d'ar g#nde+i) Deci .u d'ar g#nde+i că
rebuie "ă e/i"e vreun "c'$ (n viaţă) Gi $enru că g#ndul e"e maerie!
'biecul "ău % viaţa "$iriuală "au $lină de "en" % e"e de a"emenea maerie)
*$iriualiaea e"e maeriali"m) În 'rice caz! u nu acţi'nezi! u d'ar
g#nde+i! care (n"eamnă a am#na) 6ur +i "im$lu nu e/i"ă ceva ce g#ndul
$'ae "ă &acă)
Acel in"rumen numi g#nd! $e care (l &'l'"e+i ca "ă aingi a+a%zi"ele
ţeluri "$iriuale! e"e rezulaul recuului) 4#ndul e"e nă"cu (n im$!
&uncţi'nează (n im$! +i 'rice rezulae ar căua "un legae de im$ +i din
im$) Iar im$ul e"e am#nare! e"e ziua de m#ine) *ă luăm ca e/em$lu
&a$ul eg'i"mului) El e"e c'ndamna! (n vreme ce "area &ără%de%"ine! ' $ură
creaţie a g#ndirii! e"e căuaă) 6e de ală $are! realizarea ace"ei "ări "e
a&lă (n'deauna mai (nc'l'! m#ine) ;ei &i un 'm &ără%de%"ine m#ine! "au
 $'im#ine! "au (n viaţa vii'are! daca acea"a e/i"ă) De ce nu e"e $'"ibil
$enru ine "ă &ii 'al liber de eg'i"m acum! azi Gi 'are c,iar vrei "ă &ii liber
de eg'i"m Nu! nu vrei! +i de aceea ai invena ceea ce nume+i "area &ără%
de%"ine! ră"im$ (n care răm#i eg'i") A+a că! nu vei &i (n veci &ără%de%"ine!
$enru că in"rumenul $e care (l &'l'"e+i ca "ă aingi acea "are &ără%de%"ine
"au $ace a minţii e"e ceva maerial) Orice &aci ca "ă &ii liber de eg'i"m d'ar
 (l va (nări +i va &'ri&ica eg'i"mul) Nu "$un că din cauza a"a ar rebui "ă &ii
eg'i"! "$un d'ar că a e g#ndi la '$u"ul ab"rac Pal eg'i"muluiQ! $e care l%ai
numi -&ără%de%"ine.! e"e inuil)
 Ti "%a "$u" că $rin mediaţie $'ţi $une ca$ă eg'i"mului) De &a$! u nu
mediezi del'c! d'ar e g#nde+i la &ără%de%"ine! +i nu &aci nimic ca "ă &ii &ără%
de%"ine) Am lua a"a dre$ e/em$lu! dar 'ae celelale e/em$le "un
variaţii ale aceluia+i lucru) Orice aciviae (n liniile a"ea e"e e/ac la &el)
 Trebuie "ă acce$ţi &a$ul "im$lu că nu vrei "ă &ii liber de eg'i"m)
I): ac un e&'r "a (nţeleg)))
U)4): 'l'"e+i e&'r "$re a &i (nr%' "are &ără%de2 e&'r) Cum naiba "ă $'ţi
&'l'"i e&'rul "$re a &i (nr%' "are &ără%de%e&'r Tu crezi că $'ţi răi ' viaţă
&ără%de%e&'r $rin v'inţă! lu$ă +i e&'r) Din ne&ericire a"a e ' ce $'ţi &ace)
E&'rul e"e ' ce cun'+i) -Eu. %ul! +i ' ceea ce a d'b#ndi! e"e rezulaul
e&'rului) ără%de%e&'r $rin e&'r e"e ca $acea $rin răzb'i) Cum $'ţi avea
$ace $rin răzb'i
-6acea minţii. $e care ' d're+i e"e ' e/en"ie a ace"ui răzb'i! a
e&'rului +i lu$ei) La &el e"e răzb'iul mediaţiei) Te a+ezi $enru a media (n
vreme ce ' băălie are l'c (n ine) Rezulaul e"e că g#nduri vi'lene! rele
c'lcăie $rin ine) Du$ă aceea! (ncerci "ă c'nr'lezi "au "ă direcţi'nezi ace"e
g#nduri bruale! &ăc#nd +i mai mul e&'r +i mai mulă vi'lenţă (n ine (n ace"
$r'ce")
I): Dar "e $are că e/i"ă ceva de genul $ace a minii aunci c#nd cineva (+i
ermină rugăciunile "au mediaţiile) Cum e/$lici a"a
U)4): E"e rezulaul c'm$leei e$uizări! a#a ') Încercările ale de a
c'nr'la "au "u$rima g#ndurile d'ar e 'b'"e"c! lă"#ndu%e (nr%un &el
e$uiza de lu$ă) Acea"a e"e $acea +i "area &ără%de%e&'r $e care le
e/$erimenezi) Nu e"e $ace) Dacă vrei e,nici de c'nr'l al g#nduril'r! ţi%ai
gă"i gre+i 'mul)
I): Nu d'mnule! eu "im că (mi &ace bine "ă v'rbe"c cu ine) *$ui că nici un
anga<amen religi'"! nici ' cale "$iriuală! nici ' "ad,ana nu "un nece"are
U)4): Eu "$un nu) Alcineva "$une că da) Tu unde e a&li (n 'ae a"ea A%
ţi (nţelege "c'$ul e"e $rinci$ala c,e"iune) *a aingi acel "c'$ im$lică
"&'rţare! lu$ă! e&'r! v'inţă) Nu e/i"ă garanţie că%ţi vei ainge "c'$ul) Tu
$re"u$ui că "c'$ul e/i"ă) Tu ai invena "c'$ul ca "ă (ţi dai ţie (n"uţi
"$eranţă) Dar "$eranţa (n"eamnă m#ine) *$eranţa e"e nece"ară $enru
m#ine! nu $enru a"ăzi)
 Tu vrei mai mulă cun'a+ere "$re a dezv'la mai bine e,nicile ca "ă%ţi
$'ţi ainge "c'$ul) Gii că nu e/i"ă garanţie că mai mule e/$erienţe! mai
mulă cun'a+ere! mai mule "i"eme +i mai mule me'de e v'r a<ua "ă%ţi
 aingi "c'$ul) Gi 'u+i u $er"i+i@ e"e ' ceea ce +ii "ă &aci! A vedea a"ăzi!
nece"iă acţiune) A vedea m#ine! im$lică d'ar "$eranţă)
I): Ce (ncercăm "ă vedem cu a<u'rul e,nicil'r
U)4): ;rei "ă vezi "en" (n viaţa a) A#a im$ c# vei $er"i"a (n a căua un
"c'$ "au un "en" (n viaţă! ' a#a im$ 'rice vei &ace (ţi va $ărea &ără "c'$
+i &ără "emni&icaţie) *$eranţa $e care ' ai de a gă"i "emni&icaţie e"e ceea ce
cauzează "area $rezenă de li$"ă de "emni&icaţie) *%ar $uea "ă nu e/i"e
ală "emni&icaţie dec# acea"a)
I): E"e 'u+i de (nţele" ca 'amenii cauă "en" (n viaa l'r! nu%i a+a
U)4): Energia $e care ' dedici căuării! e,nicil'r! "ad,ana%ei! "au cum
vrei "ă%i "$ui! (ţi ia energia de care ai nev'ie ca "ă răie+i) E+i 'b"eda de
gă"iul "en"ului (n viaţă +i a"a c'n"umă mulă energie) Dacă acea energie ar
&i eliberaă de căuarea de "en"! ar $uea &i &'l'"iă la a vedea zădărnicia
uur'r căuăril'r) Aunci viaa va că$ăa "emni&icaţie +i energia va $uea &i
&'l'"iă (nr%un m'd uil) ;iaţa! a+a numia viaţă maerială! are ' "emni&icaţie
 (n ea (n"ă+i) Dar ţie ţi "%a "$u" că ea e"e li$"iă de "emni&icaţie +i ai
"u$ra$u" un &iciv "ra -"$iriual. $e"e ea)
De ce ar avea viaa vreun "en" De ce ar e/i"a vreun "c'$ (n a răi
 Trăiul (n"u+i e"e ' ce e/i"ă) Căuarea de căre ine a (nţele"ului "$iriual
a &ăcu din răi ' $r'blemă) Ai &'" ,răni cu ' ace" gun'i de"$re un m'd
de viaţă ideal! $er&ec! $lin de $ace! $lin de "en"! +i (ţi dedici energia
g#ndindu%e la a"a (n l'c "ă răie+i din $lin) În 'ricare caz! răie+i! indi&eren
la ce e g#nde+i) ;iaţa rebuie "ă meargă (naine)
I): Dar nu e"e "c'$ul culurii +i al educaţiei "a ne (nveţe cum "ă răim
U)4): 6ăi! răie+i) Imedia ce inr'duci (nrebarea -cum "ă răie"c.! ai
&ăcu din viaţă ' $r'blemă) -Cum. "ă răie"c a &ăcu viaţa &ără "en") In cli$a
 (n care (nrebi -cum.! e (ndre$ţi "$re alcineva $enru ră"$un"uri! devenind
de$enden)
I): *$ui că 'ae căuările "un c'ndamnae la e+ec $enru că nu e/i"ă
nimic de ain" "au de (nţele")
U)4): Nu e/i"ă nimic de ain"! nimic de (m$lini) 6enru că ai crea idealul!
"ă zicem "area &ără%de%"ine! u răm#i bl'ca (n eg'i"m) Dacă ace" ideal
&ără%de%"ine nu e/i"a! e+i eg'i" Tu ai invena "area &ară%de%"ine ca un
'biec de urmări! (n ' ace" im$ c'ninu#nd "ă &ii eg'i") Cum $'ţi $une
ca$ă eg'i"mului a#a im$ c# urmăre+i "area &ără%de%"ine O 'arecare
d'ză de eg'i"m $racic e"e nece"ar $enru "u$ravieţuire! de"igur! dar cu
rine a deveni ' $r'blemă imen"a! de nerez'lva)
Aici! (n mine! nu am nev'ie "ă "au (n a"ane "$eciale +i "ă%mi c'nr'lez
re"$iraţia) C,iar +i aunci c#nd 'c,ii imi "un de"c,i+i! de &a$ indi&eren de
ceea ce &ac! "un Înr%' "are de "amad,i) Cun'a+erea $e care ' ai de"$re
amad,i e"e ceea ce e ţine de$are de el) *amad,i vine du$ă "&#r+iul a '
ce ai cun'"cu vre'daă! du$ă m'are) C'r$ul rebuie "ă devină ca un
cadavru (naine ca cun'a+erea! care e (nc,i"ă (n &iecare celula din c'r$! "ă
 (nceeze)
I): Tu "u"ţii că ' ru$ere c'm$leă +i radicală cu recuul e"e e"enţială
dacă cineva ar vrea "ă meargă dinc'l' de medi'criaea generală dacă
 cineva ar vrea "ă răia"că creaiv) Dar au e/i"a a# de mulţi 'ameni
ineligenţi! invenivi care nu au recu $rin nici un $r'ce" de m'are "au de
-calamiae. $"i,'l'gică! cum (i "$ui u)
U)4): 1ul lăudaa a inveniviae izv'ră+e din g#ndire! care e"e (n
e"enţă un mecani"m $r'eciv) 1inea a invena a# religia c# +i dinamia
ca "a%+i $r'e<eze ceea ce ea c'n"ideră a &i inere"ele "ale cele mai mari) In
ace" "en" nu e/i"ă bine "au rău) Nu vezi T'ţi ace+i 'ameni răi! bruali!
gr'aznici! care ar &i rebui eliminaţi demul! $r'"$eră +i au "ucce") *ă nu
crezi că e $'ţi da <'" din caru"el! "au că $reinz#nd că e+i "$iriual "u$eri'r
eviţi 'rice c'm$liciae) Tu e+i lumea@ u e+i ace"ea) A"a%i ' ce zic!
I): Tu "$ulberi ''daă $re'cu$area $enru ce ni "%ar $uea (n#m$la (nr%
' viaţă vii'are Dacă! (nr%' viaţă vii'are! v'i culege ceea ce am "emăna!
nu ar rebui "ă mă $re'cu$e cum "ă &iu m'ral
U)4): ;ieţi aneri'are! vieţi vii'are! arma % ace"e lucruri "un
accenuae (n acea"ă a+a%zi"a ţară -"$iriuală.) E"e un e+ec 'al3 Ei "$un
că "u&erinţa va veni ca urmare a acţiunil'r rele (n vii'r! m#ine) Dar cum
răm#ne cu acum De ce ei "ca$ă cu bine acum De ce ei au a#a "ucce"
c,iar acum
I): (n ciuda evidenului ,a'" +i a brualiăţii din lume! cei mai mulţi dinre
n'i gă"e"c că "$eranţa izv'ră+e eern +i că iubirea rebuie (n cele din urmă
"ă "ă$#nea"că lumea)))
U)4): Nu e/i"ă iubire (n lume) T'ţi v'r acela+i lucru) Acela care e"e cel
mai crud (l 'bţine % c#ă vreme "ca$ă cu a"a) A 'bţine ceea ce vrei (n lumea
a"a e"e un lucru relaiv u+'r! dacă e+i "u&icien de crud) Eu am avu ' ce
 (+i $'ae d'ri un 'm! 'rice &el de e/$erienţă de d'ri! +i 'ae m%au lă"a
bală) De aceea! nu $' nici'daă "ă rec'mand cuiva -calea. mea! de vreme
ce eu (n"umi am (n&runa (n cele din urmă &al"iaea acelei căi +i am re"$in"%
') Nici'daă nu a+ "ugera măcar că a &'" ceva valid (n 'ae acele
e/$erienţe +i $racici)
I): C'nrar cu ceea ce ai "$u"! marii m#nui'ri +i c'nducă'ri ai 'menirii
au &'" de ac'rd))
U)4): Du$ă mine! "&inţii! m#nui'rii! $re'ţii! mae+rii guruF! 'amenii
 (ndumnezeiţi b,agavanF! vizi'narii! $r'&eţii +i &il'z'&ii au gre+i cu 'ţii) A#
im$ c# nure+i vre' "$eranţă "au credinţă (n ace"e au'riăţi! m'are "au
vii! ' a#a im$ acea"ă ceriudine nu%ţi $'ae &i ran"mi"ă) Acea"ă
ceriudine cade a"u$ra a aunci c#nd vezi că au gre+i cu 'ţii)
C#nd vezi u (n"uţi a"a $enru (n#ia 'ară! e/$l'dezi) Acea e/$l'zie
ainge viaţa (nr%un $unc (n care nu a mai &'" ain"ă nici'daă) E"e ab"'lu
unică) A+a că 'rice a+ "$une eu nu $'ae &i adevăra $enru ine) În cli$a (n
care ' vezi $enru ine (n"uţi vei &ace din ceea ce "$un eu ceva &al" +i
de$ă+i) T' ce a &'" (naine e"e nega (n acel &'c) Nu $'ţi inra (n $r'$ria%ţi
uniciae dec# dacă (nreaga e/$erienţă umană e"e aruncaă din "i"emul
ău) Ace" lucru nu $'ae &i &ăcu $rin nici ' d'rinţă "au $rinr%un a<u'r) Deci
e+i $e c'n $r'$riu)
I): 1ie mi "e $are că ' val'are de i$ "$ecial e"e nece"ară $enru ceea ce
de"crii u) Am dre$ae
 U)4): Da) Dar nu e"e cura< (n "en"ul 'bi+nui) Nu e"e cura<ul $e care u (l
a"'ciezi cu lu$a +i de$ă+irea) ;al'area de"$re care v'rbe"c eu e"e cura<ul
care e/i"ă (n m'd naural ac'l' aunci c#nd 'aă acea"ă au'riae +i &rică
e"e azv#rliă din "i"emul ău) Cura<ul nu e"e un in"rumen "au ' caliae
$e care le $'ţi &'l'"i ca "ă a<ungi undeva) O$rirea lui a &ace e"e cura<)
*&#r+iul radiţiei (n ine e"e cura<)
I): C,iar +i cu cura< nu e/i"ă garanţie că nu ne (n+elăm a"u$ra vieţii! "au
că nu ne (n+elăm a"u$ra lucruril'r im$'rane)
U)4): Odaă elibera de $erec,ile de '$u"e % adevăra +i &al"! bine +i rău %
nu vei mai gre+i) Dar $#nă aunci $r'blema va e/i"a)
I): Cercearea "&#r+iului '$u"el'r are mai degrabă im$licaţii
 (n&ric'+ă'are)!)
U)4): E"e ca +i cum accidenal ai ainge un cablu de viaţă) E+i mul $rea
 (n&ric'+a ca "ă%l aingi de bunăv'ie) Din $ur acciden ace" lucru e ainge!
arz#nd 'ul)))
I): Inclu"iv căuarea lui Dumnezeu +i a liberăţii
U)4): Arde de ' acea"ă căuare! &'amea) 'amea "e '$re+e! nu $enru
că e"e "ai"&ăcuă) 'amea nici'daă nu $'ae &i "ăuraă! mai ale" de
m#ncarea radiţi'nală care e"e '&eriă) Odaă cu arderea &'amei! dualiaea
 (nceează) A#a ')
I): E/i"ă ' 'arecare "#n<eneală (n a e a"cula)))
U)4): Tu e+i inca$abil "ă a"culţi $e 'ricine) Tu e+i mediul meu de
e/$re"ie) Eu ră"$und (nrebăril'r ale@ eu nu am nimic al. meu aici) E/$re"ia
a ceea ce e/i"ă aici a$are din cauza a! nu a mea) 1ediul % adică! u % e"e
c'ru$) 1ediul e inere"a d'ar "ă%+i menţină c'ninuiaea) A+a ca 'rice "e
 (n#m$lă ac'l' e"e de<a m'r)
I): Tu $ari (nclina "ă dem'lezi ' ce ne%au (nvăţa ceilalţi (nvăă'ri)))
U)4): Inere"ul meu e"e nu numai "ă dăr#m ceea ce alţii au "$u"! a"a
e"e $rea u+'r! ci "ă dăr#m ceea ce eu "$un) 1ai $reci"! (ncerc "ă '$re"c
ceea ce u "c'ţi din ceea ce "$un eu) De aceea v'rbele mele "ună
c'nradic'riu al'ra) *un &'rţa de naura a"culaului ău "ă neg mereu
$rima a&irmaţie cu ' ală a&irmaţie) A$'i a d'ua $r'$'ziţie e"e negaă de ' a
reia! +i a+a mai de$are) \ina mea nu e"e vre' eză dialecică! ci negarea
'ală a ' ce $'ae &i e/$rima) Orice (ncerci u "ă "c'ţi din a&irmaţiile mele
nu e"e adevăra)
 Tu "imţi ' $r'"$eţime! ' caliae vie (n ceea ce e"e "$u" aici) A+a e"e!
dar a"a nu $'ae &i &'l'"iă la nimic! nu $'ae &i re$eaă) E"e &ără de
val'are) T' ceea ce u $'ţi &ace cu ea e"e "ă (ncerci "ă ' 'rganizezi! "ă
creezi 'rganizaţii! "ă de"c,izi +c'li! "ă $ublici cărţi "&ine! "ă "ărbă're+i
aniver"ări! "a "anci&ici em$le "&ine! +i ' a+a! $rin a"a di"rug#nd 'rice
viaţă ar &i avu (n ea) Nici an individ nu $'ae &i a<ua de a"emenea lucruri) Îi
a<uă d'ar $e cei care ar vrea "ă răia"că $e "eama creduliăţii cel'rlalţi)
I): Dar (n cazul ău cum "%a (n#m$la Cum "%a elibera :]"ernul de
radiţie
U)4): E/$licaţia mea e"e ca a avu l'c ' e/$l'zie de energie! care e"e
c'm$le di&eriă de energia care e"e nă"cuă din g#ndire) T'ae e/$erienţele
mi"ice! "$iriuale "un nă"cue din g#ndire) Ele "un "ări indu"e de g#nd!
nimic mai mul) Energia din mine! care arde 'ae g#ndurile ce a$ar! inde "ă
"e acumuleze) 6#nă la urmă rebuie "ă evadeze) Limiările &izice ale c'r$ului
acţi'nează ca 'b"ac'le (n evadarea ace"ei unice energii) C#nd evadează "e
duce (n "u"! nici'daă in <'"! +i nici'daă nu "e (n'arce) C#nd acea"ă
e/ra'rdinară energie % care e"e a'mică % evadează! ea cauzează ' durere
imen"ă) Nu e"e durerea cu care u e+i &amiliar) Nu are nimic (n c'mun cu
aceea) Dacă ar avea! c'r$ul ar &i "&ăr#ma) Nu e"e maerie c'nverindu%"e (n
energie@ e"e a'mică) 6r'ce"ul merge c'ninuu! (n vreme ce durerea vine +i
$leacă) E"e ca imen"a u+urare c#nd un dine (ţi e"e e/ra") O a"&el de
u+urare e/i"ă@ nu una "$iriuală) Traducerea ace"eia (n beaiudine e"e
&'are (n+elă'are) 6rin inermediul g#ndului 'ricine $'ae crea acele e/$e%
rienţe@ dar nu e"e de &a$ &ericire) Adevăraul lucru nu e"e ceva ce $'ae &i
e/$erimena) T' ceea ce $'ţi e/$erimena e"e vec,i) A"a (n"eamnă că '
ceea ce e/$erimenezi "au (nţelegi e"e radiţie)
În ale cuvine! eu (ncerc "ă e eliberez nu de recu! de c'ndiţi'nare! ci!
mai degrabă! de ceea ce "$un eu) Nu "ugerez vre' cale de ie+ire! $enru că
nu e/i"ă cale de ie+ire) Eu m%am (m$iedica de a"a +i m%am elibera de că%
ile al'ra) Nu $' &ace aceea+i gre+eală $e care au &ăcu%' ei) Nu v'i "ugera
nici'daă nimănui "ă mă &'l'"ea"că dre$ m'del "au "ă%mi calce $e urme)
Calea mea nici'daă nu $'ae &i calea a) Dacă (ncerci "a ' &aci calea a! vei &i
$rin" (nr%un +anţ) Oric# ar &i de rec'n&'rană! rev'luţi'nară "au &ana"ică!
ea e"e ' un +anţ! ' c'$ie! un lucru de m#na a d'ua) Eu (n"umi nu +iu cum
m%am (m$iedica de ea! deci cum e a+e$ţi "ă ' dau al'ra
1i"iunea mea! dacă e/i"ă una! ar rebui "ă &ie! de acum (nc'l'! "ă
dem'nez &iecare $r'$'ziţie $e care am zi"%') Dacă iei (n "eri'" +i (ncerci "ă
a$lici ceea ce am zi"! vei &i (n $rime<die)
I): 1arii (nvăţă'ri +i $r'&eţi ai radiţiei 'rienale măcar au (ncerca "ă
e/$rime ' idee de "ări "u$eri'are! iar u in"i+i că "un inc'municabile) De
ce
U)4): Tu iei de bun &a$ul că ei "un ceea ce ei (n+i+i "$un că "un) Eu zic
că nu $'ae &i ran"mi"ă aluia $enru că nu e/i"ă nimic de ran"mi") Du$ă
cum nu e/i"ă nimic la care "ă "e renunţe) La ce anume vă cer ace+i (n%
văţă'ri "ă renunţaţi C,iar +i "cri$urile v'a"re % 5a,'% vani",ad % "$un că
rebuie "ă renunţi la căuarea (n"ă+i) Renunţarea la renunţare "e (n#m$lă nu
$rin $racică! di"cuţii! bani! "au inelec) Ace"ea "un ulimele lucruri) O
raducere (n mare a e/ului 'riginal "an"cri e"e -6e 'ricare ar alege! lui (i
e"e dezvălui Dacă a+a "au lucrurile! unde mai e"e I'c $enru $racici!
"ad,ana +i v'inţă ;ine la (n#m$lare! nu $enru că ' meriţi)
Dacă e+i de"ul de n'r'c'" ca a"a "ă "e abaă a"u$ra a! vei muri) Cea
care m'are e"e c'ninuiaea g#ndirii! C'r$ul nu m'are! (+i "c,imbă d'ar
&'rma) *&#r+iul g#ndirii e"e (nce$uul m'rţii &izice) Ceea ce e/$erimenezi
e"e g'liciunea vidului) Dar nu e/i"ă del'c m'are $enru c'r$) *un "igur!
'u+i! că a"a e c'n"'lează $rea $uţin) D'ar a vrea "ă &ii liber de eg'i"m
e"e in"u&icien@ rebuie "ă reci $rin m'are clinică ca "ă &ii liber de g#nd +i
de eg'i"m) C'r$ul c,iar va (nţe$eni! băăile inimii "e v'r rări +i vei deveni ca
un cadavru)
I): Te'ria re(ncarnării neagă +i ea m'area! dar (nr%un m'd di&eri) Ei
v'rbe"c de"$re un aman eern "au "u&le care răie+e dinc'l' de m'area
&izică)))
U)4): Orice ra"$un"uri "%a da (n $rivinţa m'rţii! u nu e"i "ai"&acu de ele!
+i "imţi nece"iaea de a invena e'rii de"$re reincarnare) Ce e"e ceea ce
"e va re(ncarna C,iar "i c#nd e+i viu! ce e"e ac'l' E"e ceva dinc'l' de
'aliaea cun'a+erii care e/i"ă (n ine acum A+adar! e/i"ă m'are! +i
dacă e/i"ă! $'ae &i ea e/$erimenaă
I): Deci u c'n&irmi d'ar e/i"enţa unei "ări naurale! a+a e"e
U)4): Ideile $e care le ai de"$re acea "are naurală n%au nici ' legăură ce
ceea ce e"e ea de &a$) Tu (ncerci "ă ca$urezi +i "ă dai e/$re"ie la ceea ce
"$eri că e"e "area aceea) E"e un e/erciţiu ab"urd) Ceea ce e/i"ă (n ine
e"e d'ar mi+carea ca$urării! nimic alceva) T' re"ul e"e "$eculaţie)

"A#IT$%U% III
A nu +ti este starea ta natural!

Inerl'cu'r: Din dial'gurile n'a"re $recedene e"e eviden că 'mul are

' relaţie gre+iă cu $r'$ria "a cun'a+ere de"$re "ine (n"u+i +i de"$re lume)
Ce (nţelegi mai e/ac $rin cun'a+ere
U)4): 5ri",namuri: Cun'a+erea nu e"e ceva mi"eri'" "au ab"rac) 1ă
ui la ' ma"ă +i mă (nreb! -Ce e"e aceea. Gi u Ia &el) Cun'a+erea
 (n"eamnă d'ar a numi lucrurile) Ea (ţi "$une că aceea e"e ' -ma"ă.! că
-"un &erici. "au -ne&erici.! că -u e+i un 'm ilumina +i eu nu "un.) E"e
g#ndul alceva dec# acea"a
Cun'a+erea $e care ' ai de"$re lume creează 'biecele $e care le
e/$erimenezi) Reala e/i"enţă "au n'n% e/i"enţă a ceva -de ac'l'. din
lume nu e"e ceva ce $'ţi deermina "au e/$erimena u (n"uţi! dec# cu
a<u'rul cun'a+erii ale) Gi acea"ă cun'a+ere nu e"e a a@ e"e ceva ce u
+i "răm'+ii ăi aţi acumula (nr%un im$ (ndelunga) Ceea ce nume+i -acul
de a cun'a+e. nu e"e nimic alceva dec# acea"ă mem'rie acumulaă) Tu
ai adăuga $er"'nal Ia acea"ă mem'rie +i ai m'di&ica%'! dar (n e"enţă ea
nu%ţi a$arţine)
2 : Alceva nu e/i"ă (n ine (n a&ară de 'aliaea r<n'a+en $e care ai
acumula%') Acea"a e"e ceea ce e+i) Tu $'ţi nici măcar "ă e/$erimenezi
direc realiaea lumii (n care &uncţi'nezi! cu a# mai $uţin vre' lume dinc'l'
de ea) Nu e/i"ă nici ' lume dinc'l' de "$aţiu +i im$) E"e invenţia a!
bazaă $e vagile $r'mi"iuni ale 'amenil'r "&inţi) *imţul n'"ru al val'rii iz%
v'ră+e din lume a+a cum ne e"e ea im$u"ă) Trebuie "ă acce$ăm lumea)
I): Deci "i"emul n'"ru de credinţe e"e +i el baza $e acea"ă
mem'rie))) 
U)4): Nici credinţa nu e"e ' ab"racie) E"e ' e/en"ie a mecani"mului
n'"ru de "u$ravieţuire care a '$era im$ de mili'ane de ani) Credinţa e"e
 ca 'rice al 'bicei! cu c# (ncerci mai mul "ă%l c'nr'lezi +i "ă%I '$rimi! cu
a# devine mai $uernic) Înrebarea a im$lică &a$ul că vrei "ă &ii liber de
ceva: (n cazul ace"a de credinţă) În $rimul r#nd! de ce vrei "ă &ii liber de ea
Orice ai &ace u "au ai "$era că vei &ace ca "ă &ii liber de ea d'ar (i adaugă
inerţie) Orice ai &ace nu are nici ' val'are) De ce a deveni ea ' $r'blemă
$enru ine Nu e+i (n $'ziţia de a nega "au de a acce$a ceea ce "$un eu)
6r'babil ai (ncerca vreun "i"em ca "ă%ţi c'nr'lezi g#ndurile +i credinţele! +i
ace"a e%a dezamăgi) Re$earea manrel'r! $racica 'ga +i rugăciunile nu
au a<ua nici'daă) Oricare ar &i m'ivul! nu ai &'" ca$abil "ă%ţi c'nr'lezi
g#ndurile) Gi gaa)
I): Dar re$earea manrel'r +i ale e,nici "acre $ar "a lini+ea"ca g#ndul)))
U)4): Nu $'ţi nici măcar "ă%ţi 'b"ervi g#ndurile! cu a# mai $uţin "ă le
c'nr'lezi) Cum "ă &ie $'"ibil "ă%ţi 'b"ervi g#ndurile ;'rbe+i de $arcă ar
e/i"a (n ine vre' eniae "e$araă de g#nduri) E"e ' iluzie@ g#ndurile ale
nu "un "e$arae de ine) Nu e/i"ă a g#ndi) 4#ndul nu%ţi $'ae dăuna)
6r'blema e"e "rucura a "e$araivă care (ncearcă "ă c'nr'leze! "ă
d'mine! "ă cenzureze +i "ă &'l'"ea"că g#ndul) 4#ndul (n "ine nu $'ae
dăuna) D'ar aunci c#nd vrei "ă &aci ceva cu g#ndul (ţi creezi $r'bleme)
I): A e a"cula acum $e ine de a"emenea (mi creează $r'bleme)
U)4): Tu "$ui că a"culţi) C,iar (n im$ ce v'rbe"c! u nu a"culţi nimic) Tu
nu mă a"culţi $e mine! ci d'ar $r'$riile ale g#nduri) Eu nu (mi &ac iluzii) Tu
nu mă $'ţi a"cula $e mine "au $e alcineva) E"e inuil "ă (ncerci "ă mă
c'nvingi că e+i aen! $re'cu$a! a"cul#nd) Eu nu "un un $r'")
I): Nu e"e a# de eviden $enru mine că nu e a"cul)
Îmi $are că e a"cul $e ine +i (n acela+i im$ mă g#nde"c la ce aud) Nu e"e
$'"ibil "ă &ie a+a
U)4): E"e im$'"ibil) D'ar ' "ingură acţiune e"e $'"ibilă $enru ine:
g#ndiul) Na+erea g#ndului (n"ă+i e"e acţiune) 4#ndi'rul care "$une că "e
uiă Ia cauză% +i%e&ec e"e el (n"u+i g#nd) 4#ndul creează "$aţiul dinre
g#ndi'r +i g#ndurile "ale! +i a$'i (+i "$une: -1ă ui Ia g#ndurile mele E"e
$'"ibil La"ă ceea ce "%a (n#m$la
 (n recu! (ncearcă "ă e uiţi la g#ndurile ale c,iar (n ace" m'men) Îţi cer "ă
&aci ceva care e"e de"ul de "im$lu) Daca u (mi "$ui cum "ă e uiţi la g#nd!
eu v'i &i
"udenul ău) Iţi v'i &i &'are recun'"că'r) In l'c "ă e uiţi Ia g#nd! u e
c'ncenrezi a"u$ra mea) Dacă re$eţi ' manra! aceea e"e g#nd) Re$eiţia
manrei e"e un al g#nd) Ideea că ace"e g#nduri re$eiive nu au reu+i "ă
$r'ducă "area $e care ' vrei e"e un al g#nd) Ideea că rebuie "ă gă"e+i '
n'uă manra "au "ă $racici vre' e,nică care merge e"e un al g#nd) Ce
alceva e"e g#ndul ;reau "ă +iu)
I): Dar 'ae religiile au "ublinia im$'ranţa "u$rimării +i c'nr'lării
g#nduril'r care nu "un de d'ri) Al&el am c'b'r( la nivel de animale)
U)4): Ni "%a "$ăla creierul de "ec'le de căre 'amenii "&inţi că rebuie "ă
ne c'nr'lăm g#ndurile) ără g#ndi ai deveni un cadavru) ără g#ndi
'amenii "&inţi nu ar avea cum "ă ne "$ună "ă ne c'nr'lăm g#ndurile) Ei ar
da &alimen) Au deveni b'gaţi "$un#nd al'ra "ă%+i c'nr'leze g#ndurile)
 I): Dar&  cu "iguranţă3! e/i"ă di&erenţe caliaive (n m'dul (n care "un
c'nr'lae g#ndurile!
U)4): Ai &ăcu ace"e di"incţii (n m'd arbirar) 4#ndiul e"e $are din
viaţă +i viaţa e"e energie) A bea un $a,ar de bere "au a &uma ' ţigară e"e
e/ac la &el ca a re$ea rugăciuni! cuvine "&ine +i "cri$uri) A merge la
c#rciumă +i a merge la em$lu "un e/ac la &el@ "un ' "'luţie la re$ezeală)
 Tu aa+ezi "emni&icaţie "$ecială rugăciunil'r +i em$lel'r! $enru "im$lul
m'iv că e"e $re<udecaa a +i că e &ace "ă e "imţi "u$eri'r cel'r care
&recvenează c#rciumi +i b'rdeluri)
I): Deci 'ul e"e ' (ncercare de a m'di&ica "au "c,imba (n vreun &el
c'ndiţi'narea mea)))
U)4): C'ndiţi'narea e"e radiţie) Cuv#nul "an"cri $enru ea e"e
"am"ara) Tradiţia e"e ceea ce e+i % ceea ce nume+i u) Indi&eren cum '
m'di&ici! ea c'ninuă) În viaţă 'ul e"e em$'rar +i (ncercarea de a da
c'ninuiae c'ndiţi'nării % care e bazaă $e g#nd % e"e de naură $a'l'gică)
 Tu raezi $"i,'l'gicul +i $a'l'gicul ca +i cum ar &i d'uă lucruri di&erie) De
&a$ d'ar $a'l'gicul e/i"ă) *am"ara a! c'ndiţi'narea care e &ace "ă e
"imţi "e$ara de ine (n"uţi +i de lume! e"e $a'l'gică)
Unde e"e c'ndiţi'narea a"a de"$re care v'rbe+i))! Unde "un g#ndurile
l'calizae Nu "un (n creier) 4#ndurile nu "un $r'du"e de creier) 1ai
degrabă creierul e"e ca ' anenă care culege g#nduri $e ' lungime de undă
c'mună! ' "&eră a g#ndului c'mună)
 T'ae acţiunile ale! &ie că e g#nde+i la Dumnezeu! &ie că baţi un c'$il!
izv'ră"c din aceea+i "ur"ă % g#ndiul) 4#ndurile (n"e+i nu $' &ace rău) Dar
aunci c#nd (ncerci "ă &'l'"e+i! "ă cenzurezi! +i "ă c'nr'lezi acele g#nduri
"$re a 'bţine ceva! $r'blema a (nce$e) Nu ai ce &ace dec# "ă &'l'"e+i
g#ndul "$re a 'bţine ceva ce vrei (n lumea acea"a) C#nd (n"ă cauţi "ă 'bţii
ceva ce nu e/i"ă % Dumnezeu! &ericire! iubire ec) % $rin g#nd! reu+e+i d'ar
"ă '$ui un g#nd aluia! cre#nd "u&erinţă $enru ine +i $enru lume)
C#nd "rucura g#ndului! $re"aă (n "erviciul &ricii +i al "$eranţei! nu $'ae
'bţine ceea ce vrea! "au nu $'ae &i "igură că ' 'bţine! inr'duce ceea ce u
nume+i -credinţă.) Unde e"e nev'ia de credinţă C#nd c'nvingerile ale nu
e%au du" nicăieri! ţi "e "$une că rebuie "ă culivi credinţa) Cu ale cuvine!
rebuie "ă ai "$eranţă) ie că urmăre+i $e Dumnezeu! e/azul! $acea minţii!
"au! mai angibil! &ericirea! "&#r+e+i $rin a e baza $e "$eranţă! $e credinţă)
Ace"e de$endenţe "un d'vada e+ecului ău de a 'bţine rezulaele d'rie)
I): Care e"e relaţia dinre c'ndiţi'narea g#ndului +i ceea ce numim
d'rinţă
U)4): D'rinţele ale! ca +i g#ndurile ale (n general! "e cer a &i "u$rimae +i
c'nr'lae cu 'rice $reţ) Acea"ă cale d'ar (i (mb'găţe+e $e 'amenii "&inţi)
De ce naiba vrei "ă &ii (n ceea ce nume+i -"are &ăra%de%d'rinţe. 6enru ce
 Te a"igur că aunci c#nd nu vei avea d'rinţe vei &i căra m'r căre l'cul de
 (ngr'$ăciune)
N'uă ni "%a "$u" de căre 'amenii "&inţi că a avea d'rinţe e"e gre+i) Ele
rebuie "ă &ie "u$rimae "au "c,imbae (n d'rinţe de 'rdin mai (nal!
-ran"&'rmae.) Ace"ea "un baliverne) Ori (ţi (m$line+i acele d'rinţe! 'ri nu
reu+e+i "ă%ţi (m$line+i acele d'rinţe) A+a "e $une $r'blema) În 'ricare caz
d'rinţa va a$ărea) A (ncerca "a nu &aci nimic e"e la &el de inuil) A nu &ace
nimic e"e $are din "raegia a generală de a 'bţine ceva) Trebuie "ă "e
ardă "ingură) *am"ara! "au c'ndiţi'narea! de+i e"e ca$abilă "ă ardă! nu
$'ae &i văzuă) 1ia e $'ţi uia la d'rinţă nici'daă) *ă vezi d'rinţa e%ar
'rbi) Culura a! &il'z'&ia a! "'cieaea a e%au c'ndiţi'na! +i acum e
g#nde+i că $'ţi "c,imba "au m'di&ica (n vreun anume rel c'ndiţi'narea
aceea) E"e im$'"ibil! $enru că u e+i "'cieaea)
I): N'i nu vrem "ă &im liberi de c'ndiţi'nare) E"e $rea (n"$ăim#nă'r de
c'nem$la) *unem $rea ne"iguri)
U)4): iecare g#nd care "e na+e rebuie "ă m'ară) E"e ceea ce "e
c,eamă d'rinţa m'rţii) Dacă un g#nd nu m'are! el nu $'ae rena+e) Trebuie
"ă m'ară! +i 'daă cu el! m'ri +i u) Dar u nu m'ri cu &iecare g#nd +i cu
&iecare re"$iraţie) Tu (nnăde+i &iecare g#nd cu urmă'rul! cre#nd ' &al"ă
c'ninuiae) 6r'blema e"e acea c'ninuiae) Ne"iguranţa a izv'ră+e din
re&uzul ău de a vedea (n &aţă naura em$'rară a g#ndului) E"e ceva mai
u+'r "ă v'rbe"c cu cei care au (ncerca c'nr'lul g#ndului % care au &ăcu
ceva "ad,ana % $enru că ei e/$erimenează zădărnicia ei +i $' vedea unde
răm#n -a#rnaţi.)
I): 6re"u$un! aunci! că radiţia +i c'ndiţi'narea au crea dilema m'rală
$enru n'i)))
U)4): Numai 'mul care e"e ca$abil de im'raliae $'ae v'rbi de
m'raliae) 6enru mine nu e/i"ă im'raliae) Eu nu $' "ă mă a+ez +i "ă
$redic m'raliaea) A"a%i ') Eu nu iau $'ziţii m'rale del'c) Cel care
v'rbe+e de"$re m'rală! iubire +i c'm$a"iune e"e un e"cr'c)
1'raliaea a "au li$"a a de m'raliae nu e"e de nici ' im$'ranţă (n
c'm$araţie cu &a$ul că e+i m'r) Tu mereu '$erezi (n +i $rin mem'ria a
m'ară) 1em'ria nu e"e nimic mai mul dec# acela+i vec,i n'n"en"
re$e#ndu"e $e "ine! a#a ') T' ce +ii "au $'ţi +i vre'daă e"e
mem'rie! iar mem'ria e"e g#nd) 4#ndiul ău nec'neni d'ar (ţi dă
c'ninuiae) De ce rebuie "ă &aci a"a ' im$ul Nu meriă) Te e$uizezi
"ingur) C#nd e/i"ă ' cerinţă "ă g#nde+i! e"e de (nţele") De ce rebuie "ă e
"e$ari $e ine (n"uţi de acţiunile ale +i "ă%ţi "$ui ' im$ul@ -Acum "un
&erici.! -Acum "im că "un d'ri.! -Acum mă "im "ingur.) De ce (n m'd
c'n"an (ţi m'ni'rizezi +i cenzurezi acţiunile +i "enimenele: -Acum "im
a"a! acum "im ailală.! -;reau "ă &ie aia.! -Nu ar &i rebui "ă &ac aia.) Te
ame"eci $e"e vii'r "au $rezen ne(ncea! ne$ă"ă'r &aţă de $rezen)
;ii'rul nu e/i"ă (n relaţie cu $r'blema a) Orice "'luţie la care e g#nde+i
e"e (n vii'r +i de aceea e"e inuilă) Dacă "e $'ae (n#m$la ceva! rebuie
"ă "e (n#m$le acum) Cum (n"ă u nu vrei "ă "e (n#m$le nimic acum! am#ni
mereu $enru ceea ce ai numi -vii'r.) Ceea ce ai de &a$ (n $rezen e"e
&rică) A$'i (nce$e (nreaga căuare e$uizană a unui m'd de a &i liber de &rică)
C,iar vrei ace" &el de liberae Eu zic că nu vrei)
Oricare ar &i lucrul de care vrei "ă &ii liber! din 'ricare m'iv! e"e c,iar
lucrul care e $'ae elibera) Trebuie "ă &ii liber c,iar de lucrul de care vrei "ă
&ii liber) 1ereu ai de a &ace cu ' $erec,e de '$u"e@ a+a că a &i liber de unul
 (n"eamnă a &i liber de celălal! de '$u"ul "ău) (n cadrul '$u"el'r nu e/i"ă
liberae) De aceea eu "$un mereu: -Nu aveţi nici ' +an"ă))). De a"emenea!
'mul care nu e"e inere"a de m'raliae nu va &i inere"a de im'raliae)
R#"$un"ul la eg'i"m "e a&lă (n eg'i"m! nu (nr%' "are &icivă '$u"ă numiă
&ără%de%"ine) Liberaea de m#nie "e a&lă (n m#nie! nu (n n'nm#nie)
Liberaea de lăc'mie "e a&lă (n lăc'mie! nu (n n'n%lăc'mie)
 T'aa reaba religi'a"ă nu e"e alceva dec# c'duri m'rale de c'nduiă:
rebuie "ă &ii gener'"! $lin de c'm$a"iune! iubi'r! $e c#nd ' im$ul răm#i
lac'm +i a"$ru) C'durile de c'nduiă "un $u"e de "'cieae $enru $r'$riile
inere"e! "acre "au $r'&ane) Nu%i nimic religi'" (n ele) Omul religiei $une
$re'ţi! cenz'ri! (năunrul ău) Acum $'liţi"ul a &'" in"iuţi'naliza +i $u" (n
a&ara a) C'durile +i "rucurile religi'a"e nu mai "un nece"are@ 'ul e/i"ă
 (n c'dul civil +i (n cel $enal)
Nu mai e"e nev'ie "ă e deran<ezi (n legăură cu ace+i 'ameni ai religiei@
"un de$ă+iţi) Dar ei nu v'r "ă%+i $iardă <ugul de $e 'ameni) E"e a&acerea
l'r@ e"e (n <'c $#inea +i bună"area l'r) Nu%i nici ' di&erenţă (nre $'liţi" +i
'mul religiei) E"e $uţin mai di&icil cu $'liţi"ul! $enru că! "$re de'"ebire de
au'riaea ineri'ară "$'n"'rizaă de 'mul religiei! el "e a&lă (n a&ara a +i
rebuie miui)
I): Ne$uinţa 'mului 'bi+nui de a rez'lva ace"e dileme e"enţiale e"e
recun'"cua de mule religii) De aceea căuă'rii "un direcţi'naţi căre un
 (nţele$! "alva'r "au avaara) În"ă u negi c,iar +i acea"ă "ur"ă de a<u'r +i
in"$iraţie! nu%i a+a
U)4): C#nd "u&eri $r'&und +i e+i &'are de$rima! c'r$ul ad'arme) E"e
m'dul naurii de a "e 'cu$a de "iuaţie) *au &'l'"e+i cuvine re$eiive dre$
"'mni&er % ceea ce u nume+i <a$a % +i ad'rmi ad#nc) Invenezi un nume ca
Rama! (l re$eţi la ne"&#r+i +i "$eri "ă 'bţii vreun bene&iciu) In $rimul r#nd l%ai
invena $e Rama) Rama nu e/i"ă dec# ca &igură i"'rică) Ai crea
m'n"rul! (l venerezi +i a$'i "$ui că nu $'ţi ie+i din "iuaţie) 6e mine nu mă
deran<ează dacă c'ninui cu al ău Ram Nam)))
I): Re$earea numel'r "&ine e"e un e&'r "incer de a gă"i ceva care "ă
ran"ceandă e&emerul ceva mai $ermanen)))
U)4): Nu e/i"ă $ermanenţă) *răduinţa a de a 'bţine &ericire $ermanenă
+i $lăcere ne(nreru$ă &ace d'ar "ă "ugrume c'r$ul! &iind vi'lenă cu ei)
Căuarea a du$ă &ericire reu+e+e d'ar "ă di"rugă "en"ibiliaea +i ineli%
genţa "i"emului nerv'") A vrea ceea ce nu e/i"ă % c,e"iile r'manice!
religi'a"e! "$iriuale % adaugă d'ar inerţie &al"ei c'ninuiăi care di"ruge
c'r$ul) 6erurbă (n m'd radical ec,ilibrul c,imic al c'r$ului) C'r$ul! care e"e
inere"a d'ar de "u$ravieţuire +i $r'creare! le raează $e am#nd'uă!
$lăcerea +i durerea! la &el) Tu e+i cel care in"i"ă "ă '$rea"că durerea +i "ă
e/indă $lăcerea) Ră"$un"ul c'r$ului la $lăcere +i la durere e"e acela+i %
geme)
Ce vrea c'r$ul Nu vrea nimic alceva dec# "ă &uncţi'neze) T'ae
celelale lucruri "un invenţii ale g#ndului) C'r$ul nu are ' e/i"enţă
inde$endenă a "a "e$araă de $lăcere +i de durere) Di&eriele vibraţii care
a&ecează c'r$ul $' di&eri (n inen"iae! dar u e+i cel care le (m$are
 (n bune +i rele)
;ibraţiile care l've"c c'r$ul u le raduci (n m'd c'n"an (n e/$erienţe)
 Tu aingi ma"a +i -e"e are7 aingi $erna +i -e"e m'ale.! aingi m#na &emeii
+i -e"e "e/.) ără raducerea c'n"ană a aciviăţii "enz'riale nu ai cum "ă
+ii dacă ceva e"e are! "au m'ale! "au "e/) Ineligenţa naurală a c'r$ului
-$r'ce"ează. c'rec in$uul "enz'rial &ără "ă &ie nev'ie ca u "ă &aci ceva)
E"e ca aunci c'r$ul "e (n'arce de mai mule 'ri (n im$ul "'mnului &ără ca
u "ă &ii c'n+ien de a"a! cu a# mai $uţin "ă (ncerci "ă%l c'nr'lezi) C'r$ul
"e de"curcă "ingur)
 Tu iner&erezi ' im$ul cu &uncţi'narea naurală a "i"emului nerv'")
C#nd ' "enzaţie (ţi l've+e "i"emul nerv'"! $rimul lucru $e care u (l &aci e"e
"ă ' nume+i +i "ă ' caeg'ri"e+i ca $lăcere "au durere) Urmă'rul $a" e"e
acela că vrei "ă c'ninui "enzaţiile $lăcue +i "ă '$re+i "enzaţiile ne$lăcue)
In $rimul r#nd! recun'a+erea "enzaţiei ca $lăcere "au durere e"e ea (n"u+i
durer'a"ă) In al d'ilea r#nd! e&'rul de a e/inde viaţa unui &el de "enzaţie!
$lăcerea! +i de a '$ri un al &el de "enzaţie! durerea! e"e de a"emenea
durer'") Ambele aciviăţi "ugrumă c'r$ul) In naura (n"ă+i a lucruril'r &iecare
"enzaţie are $r'$ria "a inen"iae +i duraă) E&'rul de a e/inde $lăcerea +i
de a '$ri durerea reu+e+e d'ar "ă di"rugă "enziiviaea c'r$ului +i
abiliaea "a de a ră"$unde "enzaţiil'r) Deci ceea ce &aci e"e &'are durer'"
$enru c'r$)
Dacă nu ai căua "ă &aci ceva cu "enzaţiile! vei de"c'$eri că ele rebuie "ă
"e diz'lve (n ele (n"ele) A"a vreau "ă zic aunci c#nd v'rbe"c de"$re
-i'nizarea g#ndului.) A"a (nţeleg $rin na+ere +i m'are) Nu e/i"ă -m'are.
$enru c'r$! d'ar dezinegrare) 4#ndul &iind maerial! ' ceea ce urmăre+e
e"e maerial) De aceea a+a%zi"ele ale căuări "$iriuale nu au nici un "en")
Nu mă (nţelege gre+i! nu zic "ă nu &'l'"e+i g#ndul ca "ă 'bţii ceea ce ai
nev'ie@ nu ai ală uneală Ia di"$'ziţie)
A+adar! c'r$ul e"e inere"a numai de "u$ravieţuirea "a) T' ce e"e
nece"ar $enru viaţă "un "u$ravieţuirea +i "i"emul re$r'duciv) A"a e"e
calea naurii) De ce viaţa vrea "ă "e re$r'ducă e"e ' ală c,e"iune) *ingura
cale $rin care 'rgani"mul uman $'ae "u$ravieţui +i a"igura re$r'ducerea "a
e"e $rin g#nd) A+a că g#ndul e"e &'are im$'ran +i c,iar e"enţial
'rgani"mului viu) 4#ndul "abile+e dacă "e acţi'nează "au nu "e acţi'nează)
 T'ae animalele au ace"e g#nduri $enru "u$ravieţuire! dar! (n cazul 'mului!
e"e inr'du" &ac'rul recun'a+erii! c'm$lic#nd en'rm 'ul) N'i am
"u$ra$u" $e"e &uncţi'narea "enz'rială naurală ' inerminabilă verbalizare)
C'r$ul nu e"e del'c inere"a de c,e"iunile $"i,'l'gice "au "$iriuale)
1ul lăudaele v'a"re e/$erienţe "$iriuale n%au nici ' val'are $enru
'rgani"m) De &a$ ele "un durer'a"e $enru c'r$) Iubire! c'm$a"iune!
a,im"a! (nţelegere! &ericire! 'ae ace"e lucruri $e care religia +i $"i,'l'gia
le%au $u" (nainea 'mului! &ac d'ar "ă "$'rea"că "urmena<ul c'r$ului) T'ae
culurile! &ie că "un din Orien &ie că "un din Occiden! au crea acea"ă
"iuaţie de&'rmaă +i au ran"&'rma 'mul (nr%un individ nevr'ic) În l'c "ă &ii
ceea ce e+i % brual % u urmăre+i '$u"ul &iciv $la"a (nainea a % bl#ndeţea)
A accenua ceea ce ar rebui "ă &im cauzează numai "urmena<! d#nd inerţie
 la ceea ce "unem de<a de &a$) În naură vedem animalele c#e'daă
vi'lene +i bruale! +i alădaă bl#nde +i gener'a"e) 6enru ele nu e"e nici '
c'nradicţie) (n"ă 'mului i "%a "$u" că rebuie "ă &ie mereu bun! bl#nd! iubi'r
+i nici'daă lac'm "au vi'len) N'i accenuăm numai ' $are a realiăţii!
de&'rm#nd $rin a"a (nreaga imagine) Acea"ă (ncercare de a avea una &ără
cealală creează "urmena< imen"! "u&erinţă! durere +i mizerie $enru 'm)
Omul rebuie "ă $rivea"că (n &aţa vi'lena nece"ară (n viaţă@ rebuie "ă ucizi
ca "ă răie+i! ' &'rmă de viaţă răie+e $e "eama aleia) Gi cu 'ae ace"ea
v'i aţi c'ndamna uciderea)
I): Dacă nu e deran<ează! a+ vrea "ă di"cu un al "ubiec cu ine) Care
e"e legăura dinre "'mnul ad#nc +i m'are În ambele cazuri -eu.%ul e"e
ab"en +i 'u+i ele $ar di&erie)
U)4): De ce v'rbe+i de"$re "'mnul ad#nc Dacă e/i"ă "'mn ad#nc! nu
e"e $'"ibil $enru $er"'ana care d'arme "ă +ie ceva de"$re el) A+a că nu
v'rbi de"$re "'mn ad#nc@ e"e ceva ce nu $'ţi cun'a+e nici'daă)
Adevăraul "'mn $r'&und! naural! ad#nc! care e"e n'rmal $enru c'r$ nu
are nimic de%a &ace cu &razele $'eice $recum -a muri &aţă de 'ae zilele de
ieri.) La cel mai $r'&und nivel de 'di,na "au "'mn ad#nc! (nregul c'r$ rece
$rinr%un $r'ce" de m'are! +i el va $uea "au nu va $uea "ă revină la
vig'area +i Ia "area de veg,e n'rmală) Dacă "e (n'arce +i e"e re(nvia!
 (n"eamnă că (nreg c'r$ul nu +i%a $ierdu abiliaea de a re(nineri) Ceea ce a
răma" ac'l' du$ă m'area "a are liberaea de a merge mai de$are du$ă
re(nn'irea "a) De &a$ e+i nă"cu +i da m'rţii cu &iecare re"$iraţie a a) A"a
"e (nţelege $rin m'are +i rena+ere)
*rucura a de g#ndire neagă realiaea m'rţii) Ea cauă c'ninuiae cu
'rice $reţ) Eu nu (ţi v'rbe"c de"$re 'rice ală e'rie! dar "c' (n evidena
dacă mergi "u&icien de ad#nc -eu.%ul di"$are c'r$ul rece $rinr' m'are
clinică! +i că! (n unele cazuri! c'r$ul "e $'ae re(nn'i) În acel m'men
 (nreaga i"'rie a individului! l'calizaă (n "rucura geneică a c'r$ului! nu "e
mai "e$ară $e "ine de viaţă +i cade (n $r'$riul ei rim) De aunci (nc'l' nu "e
$'ae "e$ara $e "ine de nimic)
Ceea ce e/$erimenezi (n "'mnul ău "u$er&icial c'mun e"e naura care
 (nde$ărează g#ndurile $enru ca a# c'r$ul c# +i creierul "ă "e $'aă
'di,ni) Dacă g#ndurile nu ar &i (m$in"e (n regiuni "uberane! nu ar e/i"a
"'mn) Dar du$ă ace" "'mn ad#nc! nu mai e/i"ă "'mn $enru c'r$)
Eniaea care a &'" ac'l' (naine +i care (+i "$unea "ie+i: -Acum "un
ad'rmi. +i -Acum "un reaz.! nu "e mai gă"e+e) În "area de c'n+ienţă nu
mai $'ţi crea acea"ă diviziune (nre reaz +i ad'rmi) Deci nu e $re'cu$a "ă
e'reizezi de"$re -"ări &ără%de%g#nduri. % c#nd g#ndul e"e ermina! u
m'ri) 6#nă aunci (nreaga di"cuţie de"$re "ări &ără%de%g#nduri e"e
$r'du"ul $r'"e"c al g#ndului care (ncearcă "ă%+i dea "ie+i c'ninuiae $rin a
crede +i a căua ' -"are &ără%de%g#nduri.) Dacă e%ai (nc,i$ui vre'daă a &i
 (nr%' "are &ără%de% g#nduri! (n"eamnă că g#ndul a &'" ac'l')
I): Z'g,inii "u"ţin că e"e $'"ibil "ă "e e/indă c'n+iinţa n'rmală din
"area de a%&i%reaz (n z'ne $ăzie de 'bicei de "'mn! adică (n inc'n+ien)
 U)4) : Nu ai nev'ie "ă $racici vre' e,nică 'ga ca "ă e/$erimenezi
ace"e lucruri) Lu#nd dr'guri $'ţi avea 'ae acele e/$erienţe) Nu "u"ţin
del'c dr'gurile! la &el cum nu "u"ţin 'ga) D'ar "ubliniez că 'aă e/$erienţa
e"e nă"cuă de g#nd + (n 'ae cele e"enţiale! e"e idenică) Dacă ace"e
"ări indu"e de 'ga "au de dr'guri u le nume+i "ări $line de e/az! mai
$r'&unde! "au (n 'rice caz mai $lăcue dec# e/$erienţele -c'mune.! u (nă%
re+i eg'%ul +i &'ri&ici "rucura "e$araivă $rin aceea că Iţi ir'"e+i g#ndurile
raduc#nd "enzaţiile (n $lăcue +i durer'a"e +i (n (nale +i <'a"e) Orice
e/$erimenezi u ca energie e"e energie indu"ă de g#nd)
I): Ceea ce "$ui u e"e c,iar '$u"ul a ceea ce religiile +i "&inţii au )))
U)4): Cărţile $' zice ce v'r) -1ae+rii. $' zice ce v'r) 6enru ei e"e
avana<'") Ei &ac un neg'ţ murdar cu măr&uri &al"i&icae)
I): Dar ei zic )))
U)4): La"ă%i $e ei) Ce e+i u (n e"enţă Tu ce ai de "$u" Tu nu ai nimic de
"$u") *ă "ai $e "caun +i "ă ciezi $e alul e"e u+'r! dar nu "e va (n#m$la
nimic bun)
Uie) (n "area a"a nu e/i"ă nici ' diviziune) *iuaţia n'a"ră e"e aceea
că eu nu $' ran"mie +i u nu $'ţi rece$a &a$ul) În $lu" &aţă de a"a! u ai
mer" un $a" mai de$are +i ai crea ' $r'blemă +i mai c'm$le/ă $enru ine
$la"#nd "area nedivizaă (n a&ara a a+a cum e a&li@ a"a $re"u$une căuare)
A căua (n"eamnă a &i i"eţ) Căuaul $ăcii 'ce+e $acea de$lină +i naurală a
c'r$ului) Cun'a+erea +i căuarea a "un li$"ie de "en" $enru că ii araa in
diviziunea $e care ai crea%'
I): de'arece e+i (n dezac'rd cu unele din marile (nvăţăuri in unele
$rivinţe! e"e 'are ace"a un m'iv "ă măuri brual! 'aă m'+enirea
"$iriuală a 'menirii
U)4): E"e 'aă li$"iă de val'are (n ceea ce e $rive+e $e ine) E"e un
meniu &ără m#ncare) E"e (n (nregime ' arabă de v#nză'r ambulan) A
avu ca urmare i$'crizie +i c'merciali"m) Ceva e"e radical gre+i (n $rivinţa
ei) Dacă ceva e"e bun! nu $'ae $r'duce nimic rău) Eviden! religiile "im
&al"e % religia! "$iriualiaea! "'cieaea! u! $r'$rieaea a! m'ivele +i
val'rile ale! P'ul e"e &al"Q (n (nregime)
I): *e $'ae ca mi<l'acele "ă &i &'" c'ru$e! a+a cum "$ui u) Dar ţelul %
e/azul % $are a &i ' c,emare &undamenală) Nu e"e a+a
U)4): E/az % ce e"e acela E+i u (nr%' "are de e/az Tu "$ui că ama
e"e $lin de e/az@! ci#nd din ' "'iul de guru +i din Adandua U$ani",ad)
E"e &al"! m#ncare mizeră) Nu e"e nev'ie "ă (ng,iţi ' ace" n'n"en" ca "a
&ii liber de el) Nu%i nev'ie "ă &i &'" bea ca "ă +ii că ţi%e mai bine reaz)
I): Dar e"e e/ra'rdinar "ă cie+i "cri$urile! "un in"$ira'are) ))
U)4): Ce (n"eamnă $enru ine 'ae ace"e cuvine Ce (n"eamnă $enru
ine 'ae ace"e cuvine "an"crie Nu (nce$e "ă re$eţi ceea ce ai cii) Ce ai
u de "$u" cu $rivire la m'dul (n care u &uncţi'nezi c,iar acum A"a e"e
&'are im$'ran! nu ceea ce *,anara "au alcineva a "$u") Eu nu "un aici
ca "ă e (nvăţ ceva) Ace"a nu e"e un e/erciţiu didacic "au educaiv) a$ul
că ai ale" "ă vii aici +i "ă $ui ace"e (nrebări (n"eamnă că 'ţi ace+i guru +i
"cri$urile e%au dezamăgi! nu%i a+a Dacă nu ai veni aici! e%ai duce (n ală
 $are) Cuvinele au $enru ine d'ar ab"rac@ de al&el! ele nu au nici ' rele%
vanţă $enru ine)
I): T'ae a"ea au &'" un $ic dezamăgi'are) 6' "ă $lec +i "ă c'ninuăm
c'nver"aţia m#ine
U)4): De"igur)
I): 1ulţume"c)
U)4): Unde e"e "$aţiul E/i"ă "$aţiu &ără cei $aru $ereţi Ce (ţi "$une
ţie că e/i"ă ceva numi "$aţiu Nu re$ea ceea ce alţii au ră"$un" Ia acea"ă
 (nrebare3 ără g#nd e/i"ă "$aţiu Nu e/i"ă)
e/i"ă) 4#ndul creează im$ul Ia &el ca
+i "$aţiul) In cli$a (n care "e ive+e g#ndul! a$ar im$ul +i+ i "$aţiul)
4#ndul l%a crea $e -m#ine.) Te "imţi &ără "$eranţă $enru că ai a i crea
"$eranţa zilei de m#ine) *ingura a +an"ă e"e acum % nici ' "$eranţă nu e"e
nece"ara) Nici ideea de "ine ^amaF nu e"e validă) Eu am (ncerca din greu
"ă gă"e"c unul) Am &'" (ndruma gre+i de căre &il'"'&i)
4#ndul e"e c'r$ul! g#ndul e"e viaţa! g#ndul e"e "e/ul) Tu e+i g#ndul)
4#ndul e"e u (n"uţi) Dacă nu e/i"ă g#nd! u nu e/i+i) Nu e/i"ă lume! dacă
g#ndul nu e/i"ă)
I): Dumnezeule! ce (nc#lcealăl Cum $' "ă mă "alvez de 'ae a"ea a "ea
De"inul $e care (l văd e"e de"ul de ri")
U)4): Tu rebuie "ă &ii "alva de (n"ă+i ideea că rebuie "ă &ii "alva)
 Trebuie "ă &ii "alva de "alva'ri!
"alva'ri! m#nui de m#nui'ri) Dacă e "ă "e
 (n#m$le! rebuie "ă "e (n#m$le acum) Cuvinele
Cuvinele mele nu $' $ărunde
"mineala dinlăunrul ău) Demenţa căuării "$iriuale e"e cea care e &ace
neclini +i im$enerabil la cuvinele mele) Linia dinre un nebun +i un mi"ic
e"e una &'are! &'are "ubţire) Nebunul e"e $rivi ca un caz clinic! (n"ă
celălal! mi"icul! e"e la &el de $a'l'gic)
Uiă de măănii! de "cri$uri! de cenu+ă $e &rune) C#nd vezi $enru ine
 (n"uţi ab"urdiaea căuării ale! (nreaga
(nreaga culură e"e redu"ă la cenu+ă (n
ineri'rul ău) Aunci e+i (n a&ara ei! radiţia e"e erminaă $enru ine) 4aa
cu <'curile) ;edana (n"eamnă "&#r+iul cun'a+erii) Deci de ce "ă "crii +i mai
mule cărţi "&ine! "ă de"c,izi mai mule +c'li! "ă $ă"rezi mai mule
 (nvăţăuri Arderea
Arderea (n ineri'rul ău a ' ceea ce vrei
vrei e"e (nţele"ul cenu+ii)
cenu+ii)
C#nd nu +ii nimic! "$ui mule) C#nd +ii ceva! nu mai e"e nimic de "$u")
I): *area de a%nu%+i $e care u ' de"crii e"e legaă de un al nivel de
c'n+ienă) Ce are ea de%a &ace cu mine! ' n'rmală $er"'ană nevr'ică
U)4): Care niveluri de c'n+ienţă Nu e/i"ă niveluri de c'n+ienţă)
C'n+ienţa nu e"e di&eriă (n "area de veg,e de cea din "area de "'mn)
C,iar +i (n vreme ce "ai aici u vi"ezi) Nu $'ae e/i"a vi"are &ără imagini)
C#nd "ai lungi (n $a ' nume+i
num e+i vi"are! c#nd "ai cu 'c,ii de"c,i+i ' nume+i
al&el! a#a ') 6enru mine ace"e imagini "un ab"ene! &ie că "un (n
-"are de veg,e. &ie că "un (n - "are de "'mn.) Eu nu $' &'rma nici'daă '
imagine) La mine nu c'nează dacă 'c,ii "un (nc,i+i "au de"c,i+i) *ingurul
lucru care e/i"ă (n acea"ă c'n+ienţă individualizaă e"e re&le/ia $reci"ă a
ceea ce (i e"e $rezena) Nu ' nume+i) 1i+carea "au d'rinţa de a +i ce e"e
ceea ce (i e"e $rezena $ur +i "im$lu nu e/i"ă) Eu nu am cum "ă cun'"c
"au "ă e/$erimenez acea"ă a+a%numiă "are de veg,e) 6' "ă e/$lic
mecanic "area de veg,e! dar a"a nu im$lică e/i"enţa unui cineici care +ie
că e"e reaz) E/$licaţiile nu val'arează nimic) De aceea eu re$e că "area
a naurală e"e una de -a%nu%+i.)
I): 1a<'riaea +c'lil'r religi'a"e +i $"i,'l'gice rec'mandă e/$an"iunea
"au inen"i&icarea c'n+ienţei ca mi<l'c căre ' viaţă mai (m$liniă! de
e/em$lu! $rin era$ie) A"a e"e ceea ce "$ui u % un &el de era$ie a
c'n+ienţei
U)4): Nu) C'n+ienţa e"e ' "im$lă aciviae a creierului) Nu $'ae &i
&'l'"iă $enru a aduce vre' "c,imbare! inclu"iv una era$euică) N'i am
"u$ra$u" un $r'ce" de numire $e"e acea"ă c'n+ienţă &izi'l'gică naurală!
' c'n+ienţă $e care ' avem (n c'mun! &iindcă veni v'rba! cu celelale
animale) C'n+ienţa +i mi+carea "au endinţa din ine de a $r'duce '
"c,imbare (n ine "un d'uă lucruri c'm$le di&erie) Di&erenţa nu $'ae &i
$erce$uă de ine $enru că nu e/i"ă $erce$ţie &ără cel care $erce$e) 6'ţi
deveni c'n+ien de ceva &ără mi<l'cirea mem'riei +i g#ndului 1em'ria e"e
cun'a+ere) C,iar +i "enimenele ale "un mem'rie) *imulul +i ră"$un"ul
&'rmează ' mi+care uniară % ele nu $' &i clar "e$arae)
Cu ale cuvine! nu $'ţi nici măcar "ă di&erenţiezi "imulul de ră"$un"@ nu
e/i"ă linie de "e$arare! dec# aunci c#ndc# nd g#ndul inervine +i creează una)
4#ndul! ca mem'rie +i cun'a+ere! a crea ace" mecani"m) *ingurul m'd (n
care "e $'ae $er$eua $e "ine e"e acela de a aduna cun'a+ere! de a +i
mai mul +i ' mai mul! de a $une mai mule +i ' mai mule (nrebări) C#ă
vreme cauţi! vei $une (nrebări! +i mecani"mul (nrebării nu &ace dec# "ă
adauge inerţie $r'ce"ului de numire)
I): ai "ă nu "ubevaluăm g#ndul El $'ae cu$rinde mule lucruri
minunae )-)
U)4): 4#ndul nu $'ae cu$rinde nici'daă mi+carea vieţii! e"e mul $rea
len) Ele d'uă "un ca ră"neul +i uneul) A$ar "imulan! dar "uneul!
călă'rind mul mai (nce dec# lumina! a<unge la ine mai #rziu! cre#nd
iluzia a d'uă evenimene "e$arae) D'ar "enzaţiile +i $erce$ţiile &izi'l'gice
naurale "e $' mi+ca 'daă cu curgerea vieţii) Nu "e $une $r'blema de a
ca$ura "au de a c'nţine acea mi+care) N'uă ne $lace "ă &'l'"im cuv#nul
c'n+ienţă la re$ezeală! ca +i cum am &i inim &amiliari cu ea) De &a$!
c'n+ienţă e"e unul din lucrurile $e care nu le v'm +i nici'daă)
I): Deci (ncercările de a "u"$enda g#ndul (n "$eranţa că v'm deveni $ur
c'n+ienţi "un nă"c'ciri
U)4): Nu "$un că devenim c'n+ienţi de ceva d'ar $rin mem'rie!
cun'a+ere) Al&el "$aţiul +i c'n+ienţa "e$araivă $e care cun'a+erea '
creează nu e/i"ă) Nu "e $'ae "ă e uiţi la ceva &ără iner&erenţa cun'a+erii)
Ca "ă e uiţi ai nev'ie de "$aţiu! iar g#ndul creează acel "$aţiu) A+a că
"$aţiul (n"u+i! ca dimen"iune! e/i"ă d'ar (n caliae de creaţie a g#ndului)
4#ndul de a"emenea a (ncerca "ă e'reizeze de"$re "$aţiul $e care l%a
crea! inven#nd -c'ninuul "$aţiu%im$.) Tim$ul e un cadru de re&erinţă
inde$enden) Nu e/i"ă ' c'ninuiae nece"ară (nre el +i "$aţiu)
 4#ndul a invena de a"emenea '$u"ul im$ului! -acum.%ul! -eernul
acum.) 6rezenul e/i"ă d'ar ca ' idee) (n cli$a (n care (ncerci "ă e uiţi la
$rezen! el a &'" de<a adu" (n cadrul recuului)
4#ndul va &'l'"i 'rice ruc de "ub "'are ca "ă dea inerţie $r'$riei "ale
c'ninuiăţi) Te,nica lui e"enţială e"e "ă re$ee acela+i lucru iar +i iar@ a"a%i
dă iluzia $ermanenţei) Acea"ă $ermanenţă e"e "&ăr#maă (n m'menul (n
care &al"iaea c'ninuului recu%$rezen%vii'r e"e văzuă) ;ii'rul nu $'ae
&i nimic alceva dec# c'ninuarea m'di&icaă a recuului)
I): Ace"e căuări &il'z'&ice $ar d'ar "ă c'm$lice lucrurile) Nu e"e $'"ibil
"ă răie+i "im$lu cu naura! "ă e uiţi la n'ri +i
+ i c'$aci ))) 
U)4): C'$acul de"$re care v'rbe+i nu $'ae &i ca$ura de g#nd) Dacă Da că
"rucura g#ndirii ale nu $'ae "ă "e '$rea"că +i "ă cenreze re&lecţia $e
c'$ac! nu ai cum "ă e uiţi la c'$ac del'c) Cu ale cuvine! c'$acul "e uiă de
&a$ Ia ine! nu vicever"a) Nu (ncerc "ă mi"i&ic) Lucrul im$'ran de văzu
e"e &al"a "e$araţie dinre ine +i c'$ac! nu cine "e uiă la cine) Ab'rdarea
realiăţii -$'ziiv.
-$'ziiv. "au -negaiv.! cum (ncearcă &il'z'&ii "ă &acă! nu are "en")
6ră$a"ia creaă de g#nd răm#ne! indi&eren ce ab'rdare ai)
4#ndul a crea 'ae ace"e diviziuni! &ăc#nd $'"ibilă ceea ce u nume+i
e/$erienţă) Omul care "%a elibera de 'ae diviziunile din c'n+iinţă nu are
e/$erienţe! nu are relaţii -$line de iubire.! nu c,e"i'nează nimic! nu "e
g#nde+e ca e un 'm care +i%a realiza +inele +i nu e bl'ca $e d'rinţa de a
a<ua $e alcineva)
Re$e! (nreaga $r'blemă a &'" creaă de culură) Ea a crea acea"ă
diviziune nevr'ică (n 'm) C#ndva! $e $arcur"! 'mul "%a "e$ara $e "ine +i a
e/$erimena $enru $rima 'ară c'n+ienţa de "ine " ine % $e care celelale ani%
male nu ' au) A"a a crea "u&erinţă $enru 'm) Ace"a e"e (nce$uul
"&#r+iului 'mului)
Individul care reu+e+e! $rin n'r'c! "ă "e elibereze de acea"ă c'n+ienţă
de "ine! nu mai
ma i e/$erimenează ' e/i"enţă inde$endenă) El e"e ca 'ricare
al lucru e/i"en) Ceea ce "e (n#m$lă (n mediul (nc'n<ură'r "e re$eă (nr%
un a"emenea individ &ără cun'a+ere) Odaă ce g#ndul "%a ar" $e "ine! nimic
din ceea ce creează diviziune nu $'ae răm#ne ac'l')
Aunci c#nd g#ndul "e na+e! dezinegrarea "au m'area g#ndului "e
na+e +i ea) De aceea nu e"e naural ca g#ndul
g# ndul "ă $rindă rădăcină) D'ar $rin
menţinerea c'n+iinţei "e$araive (n 'm g#ndul $'ae "ă "e (m$'rivea"că
&uncţi'nării arm'ni'a"e a c'r$ului) *ă m'delezi 'mul (n ermeni religi'+i "au
$"i,'l'gici (n"eamnă "ă mergi (m$'riva e/ra'rdinarei ineligenţe
ineligenţe a ace"ui
c'r$ minuna) 1i+carea g#ndului e"e cea care e ţine de$are de "area a
naurală +i creează acea"ă diviziune)
E/i"ă 'are vre' cale $rin care $uem "ă e/$erimenăm realiaea Cu
a# mai $uţin "ă ' c'municăm Uiă de -realiaea ulimă.@ nu ai cum "ă
e/$erimenezi realiaea
realiaea a ceva) E/$erimenarea realiăţii
realiăţii -de la ' cli$ă la
ala. e"e de a"emenea ' "are a minţii indu"ă de căre g#nd)
I): E"e di&icil $enru n'i "ă e a"culăm! $enru că ceea ce "$ui
"ubminează (n"ă+i baza c'municării)))
 U)4): Nu $'ţi a"cula $e nimeni &ără "ă iner$reezi) Nu e/i"ă ' -ară a
a"culării $ure.) 6'ţi "ă "ai aici +i "ă v'rbe+i $enru ' re"ul vieţii ale &ără
"ă a<ungi nicăieri) ără un $unc c'mun de re&erinţă % care e"e ' ală
invenţie a g#ndului % cum $'ţi c'munica +i (m$ără+i e/$erienţe 6ur +i
"im$lu nu e"e $'"ibil) Oricum! nu e/i"ă nimic de c'munica)
 Tu vrei "ă &'l'"e+i c'municarea ca "ă e a<ue "ă ie+i din "u&erinţa (n care
e a&li) Ace"a e"e "ingurul ău inere") *ă ie+i din "iuaţia a e"e "ingurul
ău ţel) De ce De ce vrei "ă ie+i din "iuaţia a ;rerea de a ie+i din "iuaţii
e"e ceea ce a crea $r'blema de la bun (nce$u) ;rerea de a e elibera de
$'vară e"e de &a$ $r'blema) Eu nu rec'mand nimic@ a &ace "au a nu &ace
duc la acela+i rezula: "u&erinţă) Deci a nu &ace nimic nu e"e di&eri de a
&ace ceva) A#a im$ c# vei &i c'n+ien de $'vara aceea % a cărei e/i"enţă
eu ' neg % va rebui "ă e lu$ţi "ă &ii liber de ea) Nu "e $'ae al&el) Orice &aci
e"e $are din mecani"mul g#ndului)
Căuarea a du$ă &ericire $relunge+e ne&ericirea a)
I): E/i"ă ' &'rţă a ceriudinii +i a au'riăţii (n ceea ce "$ui u) N'i vrem
"ă +im !))
U)4): De la cine vrei "ă +ii Nu de la mine) Eu nu +iu) Dacă u $re"u$ui că
eu +iu! e (n+eli amarnic) Eu nu am cale de a +i) Ceea ce e/i"a ac'l'! (n
ine! e"e d'ar mi+carea cun'a+erii vr#nd "ă +ie mai mul +i ' mai mul)
-Tu.! adică "rucura "e$araivă! $'ae c'ninua d'ar a#a im$ c# e/i"ă '
cerinţă de a cun'a+e) Ace"a e"e m'ivul $enru care $ui ace"e (nrebări!
nu ca "ă a&li ceva $enru ine) Nimic din ceea ce u (n"uţi (ţi $'ţi "$une nu
$'ae "c,imba "iuaţia a ne&ericiă) De ce "%ar (n#m$la ceva *au nimic
Cerinţa de liberae! &ie ea e/eri'ară "au ineri'ară! e/i"ă (n n'i de mulă
vreme) Ni "%a "$u" că acea"ă cerinţă e"e "acră! un lucru n'bil) Am &'"
iară+i (ndrumaţi gre+i
Cerinţa de a &i liber e"e cauza $r'blemel'r ale) Tu vrei "ă e vezi ca &iind
liber) Cel care zice -Nu e+i liber. e"e acela+i care (ţi "$une că e/i"ă ' "are
de -liberae. de căua) Dar căuarea e"e "clavie! (n"ă+i negarea liberăţii)
Eu nu +iu nimic de"$re liberae! $enru că nu +iu nimic de"$re mine
 (n"umi! liber! "clav! "au alcumva) Liberaea +i cun'a+erea de "ine "un
legae) (nruc# eu nu mă cun'"c $e mine +i nu am cale de a mă vedea $e
mine! e/ce$#nd $rin cun'a+erea daă de culură! $r'blema de a vrea "ă &iu
liber nu "e $une del'c) Cun'a+erea $e care ' ai de"$re liberae neagă
 (n"ă+i $'"ibiliaea Liberăţii) C#nd (nceezi "ă e uiţi la ine $rin cun'a+erea
$e care ' ai! cerinţa de a &i liber de acel "ine di"$are)
I): 1inţile n'a"re 'bi+nuie "un $rea ză$ăcie $enru a realiza $e de$lin
ceea ce zici u) D'ar ' mine $r'&und lini+iă $'ae (nce$e "ă e (nţeleagă)
Nu e"e a+a
Lini+ea minţii e"e ridic'lă) Nu e/i"ă a+a ceva) E"e un al ruc crea de
cerinţa de a &i liber) Ceea ce e/i"ă e"e cerinţa c'n"ană de a &i liber) Nimic
alceva) Cum ai $uea "ă &ii liber de mem'rie! +i de ce ai vrea "ă &ii a"&el
1em'ria e"e ab"'lu e"enţială) 6r'blema nu e"e a avea mem'rie! ci
endinţa de a &'l'"i mem'ria $enru a $r'm'va inere"ele ale -"$iriuale.!
 "au ca mi<l'c de a gă"i &ericirea) A (ncerca "ă &ii liber de mem'rie e"e
reragere! iar reragerea e"e m'are)
Nu e/i"ă nimic de cun'"cu) A&irmaţia că nu e/i"ă nimic de cun'"cu
e"e ' ab"racţie $enru ine! $enru că u cun'+i) 6enru ine a nu cun'a+e
e"e un mi) Ceea ce e/i"ă (n ine nu e"e a%nu%cun'a+e! ci cun'a+erea
$r'iec#nd ' "are de a &i liberă de cun'"cu) Cerinţa a de a &i liber de
cun'"cu e"e cea care creează $r'blema) A# im$ c# n'ţiunea -Eu rebuie
"ă &iu a"a. e/i"ă! ' a# im$ ceea ce eu "un de &a$ va c'ninua "ă &ie)
I): Deci $lă"muirea de"$re n'n%e/i"ena $er"'ană ideală! "'cieae "au
"a e"e ceea ce mă c'ndamnă +i mă &i/ează unde "un) Credinţa mea (n
ceea ce nu "un deermină ceea ce de &a$ "un) A+a e"e
U)4): (nr%adevăr) Gi cel mai mare ideal! cel mai im$'zan! $er&ec +i
$uernic e"e! de"igur! Dumnezeu) E"e ' invenţie a minţil'r (n&ric'+ae)
1inea umană are mule
invenţii di"rucive (n c'n) Cea mai di"rucivă +i cea care e%a c'ru$ $e ine
e"e invenţia Iui Dumnezeu) I"'ria g#ndirii umane a $r'du" "&inţi! (nvăţă'ri!
mae+ri guruF! dumnezei ^b,agavariF! dar Dumnezeu e"e cea mai c'ru$ă
dinre 'ae invenţiile) Omul de<a (+i &ăcu"e viaţa un c,in! iar religia a &ăcu "ă
&ie +i mai rău) Religia e"e cea care a &ăcu cu adevăra viaţa 'mului un c,in)
I): Am 'b"erva ' $aralelă (nre me"a<ul ău +i ale (nvăţăuri! (n "$ecial
cea a lui 5ri",namuri % +i anume! c#nd "ubliniezi "rucura g#ndului +i
abiliaea "a de a ne 'rbi) De ce e"e g#ndul a+a de im$'ran
U)4): E"e im$'ran $enru că de+i g#ndul c'nr'lează +i deermină
&iecare acţiune a a! el! (n acela+i im$! nu $'ae &i văzu el (n"u+i de căre
c'n+ienţă) Tu $'ţi g#ndi +i $'ţi e'reiza de"$re g#nd! dar nu $'ţi $erce$e
"au evalua g#ndul (n"u+i) Oare u +i g#ndul "uneţi d'uă lucruri "e$arae Tu
+ii de"$re g#nd! dar nu +ii g#ndul (n"u+i) E/i"ă g#ndul "e$ara de
cun'a+erea $e care ' ai de"$re g#nd Cam ' ce $'ţi "$une e"e: -Eu +iu!
eu am cun'a+ere de"$re g#ndurile mele! de"$re e/$erienţele mele! de"$re
acea"a "au aceea. % a"a%i ' ce $'ţi &ace) Inde$enden de a"a! e/i"ă
g#nd Cun'a+erea a de"$re g#nd e"e "ingurul lucru care e/i"ă)
Deci ' ceea ce e/i"ă e"e cun'a+erea $e care ai acumula%' de"$re
g#nd) Nimic alceva nu e/i"ă) T'ae lucrurile 'b"ervae! ca +i 'b"erva'rul
 (n"u+i! "un $are
din acea"ă cun'a+ere de"$re g#nd) Ele "un g#nduri +i -eu.%l e"e un al
g#nd) Dar nu e/i"ă val'are individuală (n g#nd@ el nu e"e al ău! el a$arţine
uur'r! ca +i am'"&era) Cun'a+erea e"e $r'$rieae c'mună)
Ceea ce (ncerc "ă "$un e"e că de &a$ nu e/i"ă individ) E/i"ă d'ar '
anumiă acumulare de cun'a+ere % care e"e g#nd % dar nu un individ)
Cun'a+erea $e care ' ai de"$re lucruri e"e ' ceea ce e+i ca$abil "ă
e/$erimenezi) ără cun'a+ere nici ' e/$erienţă de nici un &el nu e"e
$'"ibilă) Nu $'ţi "e$ara e/$erienţa de cun'a+ere) -Eu.%l nu e ceva "acru@
e"e 'aliaea cun'+inţel'r ale +i! din $ăcae! e+i bl'ca cu ele) De ce e+i
inere"a "ă "e$ari cun'a+erea $e care ' ai de"$re ine (n"uţi de 'rice ar &i
ceea ce nume+i -u. Cun'a+erea e"e ' ce e/i"ă ac'l') Unde e"e -eu.%
l Ai "e$ara r!eu.%l de cun'a+erea $e care ' are de"$re ine) E"e ' iluzie)
 *imilar! iluminarea nu are e/i"enţă inde$endenă! "e$araă de
cun'a+erea de"$re ea) Nu e/i"ă iluminare de('c) Ideea de iluminare e"e
legaă de "c,imbare! dar nu e/i"ă nimic care "ă &ie "c,imba) *c,imbarea
admie im$@ "c,imbarea (n'deauna nece"iă im$) *a "c,imbi! "ă elimini
un lucru +i "ă%> (nl'cuie+i cu alul nece"iă im$) Ceea ce e+i acum +i ceea
ce rebuie "ă &ii "un legae (m$reună de im$) ;ei &i ilumina m#ine)
*ă luăm a"a ca e/em$lu) Tu vrei "ă &ii ilumina! vrei "ă &ii -&ără%de%"ine.@
e+i a"a +i vrei "a &ii aia) Di"anţa dinre cele d'uă e"e um$luă cu im$!
im$ (n care (ţi vei $une (nrebarea re$eiivă -Cum.) Iluminarea a "au
-li$"a%de%"ine. e"e mereu m#ine! nu acum) Deci im$ul e"e e"enţial! iar
im$ul e"e g#nd) 4#ndiul nu e"e acţiune! nu e"e a &ace! ci d'ar a vrea) Tu
nu e+i gaa "ă &aci ceva! d'ar "ă re&lecezi! ceea ce (n"eamnă d'ar "ă e
g#nde+i la) *rucura g#ndirii ale! care e"e -u (n"uţi.! nu $'ae c'nce$e
$'"ibiliaea ca ceva "ă "e (n#m$le dec# (n im$) Acea"ă l'gică de e"c,ivă
e"e de a"emenea a$licaă de 'aă lumea (n c,e"iunile "$iriuale! d'ar
duraa e"e mai mare) *e (n#m$lă (nr%' viaţă vii'are "au $'ae (n rai@ (n
'rice caz! m#ine) Gi ' a+a cum nu e/i"ă m#ine (n ace"e c,e"iuni! a+a +i
$uncul de re&erinţă! $rezenul! nu e/i"ă) Unde e/i"ă el În g#nd! care e"e
recuul) Nu "e $une $r'blema de a &i ilumina "au &ără%de%"ine -acum.!
$enru că nu e/i"ă -acum.! ci d'ar $r'iecţia $rezenului $e"e recu)
 Tu nu ai văzu nici'daă un c'$ac! d'ar cun'a+erea a $e care ' ai
de"$re c'$aci) Tu vezi cun'a+erea! nu c'$acul) Înregul inere" (n a &i &ără%
de%"ine e"e m'iva de recu) A# im$ c# e/i"ă m'ivaţie! ' a# im$
va &i ' aciviae cenraă $e "ine) Cu c# &aci mai mul! cu a# devii mai
eg'i") A vrea "ă devii ilumina "au &ără%de%"ine e"e ceva &'are $lin de
eg'i"m) Tu nu vrei liberae! nici nu vrei ca 'aă lumea "a &ie liberă! u vrei
-liberae. $enru ine) Cu ' a"&el de ab'rdare! cum naiba vei &i liber Nu vei
&i liber)

"A#IT$%U% IV
Nu e,ist! nimic de în(eles

U)4)5ri",namuri: Tu nu vei &i nicic#nd liber de eg'i"m)

Inerl'cu'r: Bine! dar 'ţi "&inţii! "alva'rii +i 'ae religiile din 'ae
im$urile ne%au (ndemna "ă &im n'n%eg'i+i! "ă &im m'de+i "ă &im bl#nzi)
6rin urmare! rebuie "ă &ie $'"ibil) Cum $'ţi &i a# de "igur de un a"emenea
lucru
U)4): 6enru mine! e"e lim$ede $recum cri"alul că ai invena acea"ă
idee de n'n%eg'i"m ca "ă e $r'e<ezi $e ine (n"uţi de ceea ce e"e real %
eg'i"mul ău) În 'rice caz! &ie că crezi (n n'n%eg'i"m "au nu! u răm#i eg'i"
' im$ul) A+a%zi"ui ău n'n%eg'i"m e/i"ă d'ar (n vii'r! m#ine) Gi c#nd
-m#ine. vine! e"e am#na $#nă a d'ua zi! "au $'ae $#nă (n viaa vii'are)
6rive+e $r'blema (n &elul ace"a: e"e ca 'riz'nul) De &a$! nu e/i"ă
'riz'n) Cu c# e mi+i "$re 'riz'n! cu a# el "e muă mai de$are) D'ar
limiaţiile 'c,il'r "un ceea ce creează 'riz'nul) (n"ă nu e/i"ă 'riz'n) T'
 a+a! nu e/i"ă n'n%eg'i"m) Omul "%a 'rura $e "ine (n"u+i cu acea"ă idee
de n'n%eg'i"m +i a &ăcu $'"ibil un rai u+'r
$enru cei care v#nd acea"ă idee $enru a răi! $recum $re'ţii +i m'rali+ii)
Eu nu e c'ndamn $e ine "au $e alcineva! d'ar ară ab"urdiaea a ceea
ce &aci)
C#nd energia c'n"umaă (n căuarea a ceva ce nu e/i"ă $recum n'n%
eg'i"mulF e"e $u"ă (n mi+care_$r'blema a devine "im$lă! indi&eren care ar
&i acea"a) ;ei (ncea "ă%ţi creezi $r'bleme $e $lanul maerial +i ă"a e+e
"ingurul $lan care e/i"ă)
I): Da! dar ce zici de cei care cauă nu ' ab"racţie iluz'rie@ ci $ur +i "im$lu
&ericire 
U)4): Căuarea l'r a &ericirii nu e"e di&eriă de căuările "$iriuale) E"e
căuarea $lăcerii! "$iriualiaea &iind $lăcerea cea mai mare! "u$remă)
I): Deci acea"ă căuare rebuie "ă di"$ară
U)4): Nu "$une că ar rebui "ă di"$ară) A vrea ca eg'i"mul "ă di"$ară e"e
$are din căuarea eg'i"ă a unei "ări mai $line de $lăcere % n'n%eg'i"mul)
Niciuna nu e/i"ă) De aceea u e+i eern ne&erici) Căuarea a a &ericirii e
&ace ne&erici) Am#nd'uă! ţelul "$iriual +i căuarea &ericirii "un la &el)
Am#nd'uă "im e"enţial eg'i"e! "un căuări ale $lăcerii) Dacă acea"ă
 (nţelegere ar &i cumva (n ine! aunci nu ai &'l'"i del'c energia (n direcţia
aceea)
Gii! eu am &'" $e"e ' (n lume! +i am gă"i că 'amenii "un e/ac Ia &el)
Nu e"e nici ' di&erenţă) A deveni e"e cel mai im$'ran lucru $e lume
$enru 'ţi 'amenii % a deveni ceva) T'ţi v'r "ă devină b'gaţi! &ie maerial &ie
"$iriual! e"e e/ac la &el) Nu le "e$ara@ a+a%zi"ul 'm "$iriual e"e
maeriali") Tu $'ae crezi că e+i "u$eri'r $enru că u e duci la em$lu +i
&aci $u<a! dar &emeia de ac'l' &ace $u<a (n "$eranţa de a avea un c'$il) Ea
vrea ceva! a+a că "e duce la em$lu) La &el +i u@ e"e e/ac Ia &el) Din m'ive
"enimenale e duci! dar (n im$ va deveni ruină +i dezgu" $enru ine)
Ceea ce (ncerc "ă "c' in evidenţă e"e "im$lu: aciviăţile ale "$iriuale +i
religi'a"e "un la bază eg'i"e) A"a e"e ' ce "c' (n evidenţă) Tu e duci la
em$lu $enru acela+i m'iv $enru care e duci +i (n ale l'curi % vrei un
anumi rezula) Dacă nu vrei nimic! nu e/i"ă nici un m'iv ca "ă e duci la
em$lu)
I): Dar marea ma<'riae a 'amenil'r merg la em$lu)))
U)4): De ce e+i u a+a $re'cu$a de ceea ce &ace ma<'riaea A"a e"e
$r'blema a +i u rebuie "ă ' rez'lvi) Nu%ţi bae ca$ul cu 'menirea +i cu
'ae miliardele de 'ameni din lume)
I): Tu c'ndamni cu cruzime ' ceea ce au "$u" 'amenii $#nă acum: 6'ae
că +i u! (n im$! vei &i de a"emenea c'ndamna +i di"ru" $enru ceea ce
"$ui)
U)4): Dacă ai cura<! eu a+ &i c,iar $rimul care "ă e "alue) Dar nu rebuie
"ă e "$ri<ini $e cărţile ale "&ine % B,agavad 4ia "au U$ani+adele) Tu
rebuie "ă c'ne+i ceea ce "$un eu &ără a<u'rul a+a%zi"el'r ale au'riăţi)
 Tu $ur +i "im$lu nu ai cura< "ă &aci a"a $enru că e "$ri<ini $e 4ia! nu $e
ine (n"uţi) De aceea nu vei &i nicic#nd (n "are "ă ' &aci) Dacă ai avea cura<ul!
 ai &i "ingura $er"'ană care ar $uea "ă &acă "ă &ie &al" ceea ce "$un eu) Un
mare (nţele$ ca 4auda$ada ' $'ae &ace! dar el nu e"e aici) Tu d'ar re$eţi
ceea ce 4auda$ada +i alţii au "$u") În ceea ce e $rive+e $e ine! e"e '
a&irmaţie &ără val'are) Dacă ar &i &'" un 4auda$ada viu "#nd aici! el ar &i
&'" (n "are "ă "$ulbere ceea ce "$un! dar nu u) Deci nu evada (n
generalizări &ără "en") Trebuie "ă ai cura<ul "ă d'vede+i de unul "ingur
neemeinicia a ceea ce "$un eu) Ceea ce "$un eu rebuie "ă &ie &al" $enru
ine) Tu $'ţi &i "au nu de ac'rd cu ceea ce "$un $'rivi cu ceea ce vreun
 <'er ţi%a "$u") A"a nu e"e ceva bun)
Eu nu &ac dec# "ă "c' (n evidenţă &a$ul că nu e/i"ă "'luţii del'c! d'ar
$r'bleme) Dacă alţii au "$u" acela+i lucru ca +i mine! de ce u $ui aici
 (nrebări +i cauţi "'luţii Uiă de mulţime@ eu v'rbe"c de"$re ine) Tu d'ar
cauţi me'de n'i! mai bune) Eu nu e v'i a<ua) Eu zic -+u te preocupa de
solu&ii1 (ncearcă să afli care este problema .) 6r'blema e"e "'luţia@ "'luţiile
nu (ţi rez'lvă $r'blema) De ce naiba cauţi ' ală "'luţie Nu veni la mine
$enru "'luţii) A"a e"e ' ce zic) ;ei &ace din ceea ce "$un ' ală "'luţie!
care "ă &ie adăugaă Ia li"a a de "'luţii! care "un 'ae inuile c#nd e"e
v'rba de a%ţi rez'lva de &a$ $r'blemele)
Ceea ce "$un eu e"e valid +i adevăra $enru mine) Dacă eu a+ "ugera
'rice! direc "au indirec! u ai ran"&'rma%' (nr%' ală me'dă "au e,nică)
1%a+ &al"i&ica $e mine (n"umi dacă a+ &ace vre' "uge"ie)
Oricine ar &i unul care ar "ugerea ' cale de ie+ire! acela nu e"e un i$
'ne") El ' &ace $enru $r'$ria mărire de "ine! $'ţi &i "igur) El vrea $ur +i
"im$lu "ă v#ndă un $r'du" +i "$eră "ă e c'nvingă că al Iui e"e "u$eri'r
al'r $r'du"e de $e $iaţă) Dacă un al 'm vine +i "$une că nu e/i"ă cale de
ie+ire! u &aci din a"a ' ală me'dă) E"e (n (nregime ' (ncercare &ără r'ade
de a%ţi (nrece umbra) Gi ''daă nu $'ţi răm#ne $e l'c) A"a e"e $r'blema)
Din 'ae ace"ea u ineviabil ragi c'ncluzia că "iuaţia e"e &ără
"$eranţă) In realiae u creezi "iuaţia li$"iă de "$eranţă $rin aceea că nu
vrei cu adevăra "ă &ii liber de &rică! invidie! gel'zie +i eg'i"m) De aceea "imţi
că "iuaţia a e"e &ără "$eranţă) *ingura "$eranţă "ă (n eg'i"m! (n lăc'mie
+i (n m#nie! nu (n '$u"ul l'r &iciv! adică $racica n'n%eg'i"mului! a
gener'ziăţii +i a bunăăţii) 6r'blema! "ă zicem eg'i"mul! e"e d'ar (năriă
de culivarea '$u"ului "ău &iciv! a+a%zi"a "are &ără%de%"ine)
A "a aici di"cu#nd ace"e lucruri e"e ceva li$"i de "en"! inuil) De aceea
eu le "$un mereu a"culă'ril'r: -Di"$ari! e r'g3. Ceea ce vrei $'ţi gă"i (n
ală $are! dar nu aici) Du%e Ia em$lu! &ă $u<a! re$eă manre! $une%ţi (n ca$
cenu+ă) 6#nă Ia urmă vreun <'er va a$ărea +i va zice: -Dă%mi lea&a $e '
"ă$ăm#nă +i eu (ţi v'i da de re$ea ' manra mai bună). Du$ă aceea va
veni un alul +i (ţi va "$une "ă nu &aci aia! că aia e"e inuilă +i că ceea ce
zice el e"e mul mai rev'luţi'nar) EI $re"crie -c'n+iinţa &ără alegere.! (ţi ia
banii +i c'n"ruie+e +c'li! 'rganizaţii +i cenre anrice)
I): De ce nu e%a+ măura +i eu $e ine acum! ca $e $ra&! e/ac cum măuri
u cu (nvăţăurile +i e&'rurile al'ra
U)4): Nu mă vei "$ulbera nici'daă@ aa+amenul $e care (l ai $enru
au'riaea religiei e (m$iedică "ă $ui la (nd'ială 'rice! cu a# mai mul $e
un 'm ca mine) *un "igur că nu mă vei c'ne"a nici'daă) Din acea"ă
cauză ceea ce "$un eu va crea ineviabil (n ine ' "iuaţie in"abilă!
nevr'ică) Tu nu $'ţi acce$a ceea ce "$un eu +i nu e+i (n $'ziţia de a
re"$inge ceea ce "$un) Dacă $ielea a nu ar &i &'are gr'a"ă! ai "&#r+i cu
"iguranţă (n azilul de nebuni) Tu $ur +i "im$lu nu $'ţi +i nu vei $une la (nd'%
ială ceea ce "$un@ $eric'lul e"e $rea mare) Ab"'lu nimic nu va $enera
armura a@ 4auda$ada (ţi $une la di"$'ziţie mănu+i! B,agavad 4ia ' <ac,eă
de $iele "r#n"ă $e c'r$! +i Bra,ma"ura ' ve"ă anigl'nţ) A+a că e+i Ia
adă$'" +i a"a e"e ' ce e inere"ează) Nu $'ţi "$ulbera ceea ce "$un eu
c#ă vreme e bizui $e ceea ce alcineva a "$u" (naine)
 Te r'g! nu%mi "$une că e/i"ă mii de $r'&eţi +i de (nţele$ţi@ e/i"ă d'ar
&'are $uţini) (i $'ţi număra $e degee) Re"ul "un d'ar 'ameni care r#vne"c
$uere) *&#nul e"e un ade$ al $uerii) A"a "un ma<'riaea 'amenil'r) Dar
acum! cu a<u'rul dr'guril'r +i al al'r e,nici! "&#nul a deveni di"$en"abil)
Nu mai ai nev'ie de $re' "au de "&#n ca "ă e (nveţe mediaţia) Dacă vrei
"ă%ţi c'nr'lezi g#ndurile! $ur +i "im$lu iei un dr'g +i uiţi de ele! dacă a"a e
ceea ce vrei) Nu $'ţi "ă d'rmi! iei un "'mni&er) D'rmi ' vreme! a$'i e
reze+i) La &el &aci c#nd mediezi)
Nu mă a"cula $e mine) ;a crea (n ine nelini+e nenece"ară) ;a
inen"i&ica d'ar "iuaţia nevr'ică (n care e+i $rin" de<a) Lu#nd de bună
validiaea uur'r ace"'r c,e"iuni "&ine! ne$un#ndu%le la (nd'ială
nici'daă! cu a# mai $uţin "ă ' ru$i cu ele! nu d'ar că ai (nvăţa cum "ă
răie+i cu ele! ci de a"emenea cum "ă le &'l'"e+i (n avana<ul ău) E"e '
c,e"iune de a $r'&ia! nimic mai mul)
I): Dacă 'ae ace"ea "un a+a! aunci de ce c'ninui "ă v'rbe+i
U)4): Nu are r'" "ă mă (nrebi de ce v'rbe"c) ;#nd "au $r'mi eu ceva
Îţi '&er eu $acea minţii Tu ră"$unzi "$un#nd că (ţi alung $reţi'a"a a $ace a
minţii) Din c'nră! eu (mi c#n c#necul meu! merg (n &elul meu! (n"ă u a$ari
+i (ncerci "ă%mi "rici lini+ea)
I): *im că dacă cineva ne $'ae a<ua! acela e+i u)
U)4): Nu d'mnule3 Orice a+ &ace ca "ă a<u ar adăuga (n $lu" la "u&erinţa
a) C'ninu#nd "ă mă a"culţi $e mine! u adaugi (ncă ' nen'r'cire $e"e cele
$e care Ie ai
de<a) In ace" "en" di"cuţia $e care ' avem nu%ţi &ace bine del'c) Tu nu $ari
"ă realizezi că aici e <'ci cu &'cul) Dacă c,iar vrei eliberare m'",aF aici +i
acum! ' $'ţi avea) Tu e+i &urie! eg'i"m +i 'ae a"&el de lucruri@ dacă
ace"ea di"$ar! u di"$ari) E"e ' di"$ariţie &izică! nu ab"racă! ' m'are
&izică reală)
I): Tu "$ui că "e $'ae (n#m$la acum Alţii au "$u")))
U)4): Nu%mi $a"ă de ceea ce au "$u" alţii) *e $'ae (n#m$la acum) Tu $ur
+i "im$lu nu ' vrei) Nu ai ainge%' nici cu un băţ de rei meri) Dacă &uria +i
eg'i"mul! care "un u di"$ar! m'",a e"e acum! nu m#ine) 6r'$ria a &urie
e va arde! nu radia'rul elecric) Deci 'mul religi'" a invena &ără%de%"inele)
Dacă acel &ără%de%"ine di"$are! u di"$ari) 6rin urmare! a e elibera de 'ricare
din ace"e lucruri adică lăc'mie! eg'i"m ec)F im$lică &a$ul că u! a+a cum
e +ii +i e e/$erimenezi! e "&#r+e+i acum) În inere"ul ău +i din
 c'm$a"iune $enru ine! (ţi "$un că a"a nu e"e ceea ce vrei) A"a nu e"e
ceva ce u $'ţi &ace "ă "e (n#m$le) Nu e"e del'c (n m#inile ale) A"a (l
izbe+e $e acela $e care (l alege) Tu e+i cu 'ul (n a&ara ace"ei c,e"iuni)
 T'aă acea $'ezie +i r'manţi'ziae de"$re -a muri &aţă de 'ae zilele de
ieri. nu e va a<ua! $e ine "au $e alcineva) Nimic nu $'ae rezula din ea)
6'ae că Pcei ce #n<e"c du$ă eaQ 'r "a (n &aţa $la&'rmel'r! dar nici ei nu '
v'r de &a$) *un d'ar cuvine) În cele din urmă 'amenii "e mulţume"c cu
a"a adică cu v'rbe! em$le! manre "au "cri$uriF) T'ul e"e $rea ab"urd +i
c'$ilăre"c)
I): Aunci cum $uem n'i "ă a&lăm $enru n'i (n+ine +i nu d'ar "ă re$eăm
cuvinele a+a%zi+il'r e/$erţi
U)4): Trebuie "ă aingi viaţa la un nivel unde nimeni nu a mai ain"%')
Nimeni nu e $'ae (nvăţa a"a) A#a im$ c# c'ninui "ă re$eţi ceea ce au
"$u" alţii (naine! e+i $ierdu! +i nimic bun nu $'ae rezula din a"a) A
a"cula +i a crede ceea ce alţii au "$u"! nu e"e &elul (n care $'ţi a&la $enru
ine (n"uţi! +i ală cale nu e/i"ă)
I): A+adar u "$ui că rebuie "ă ne de"c''r'"im de credinţa n'a"ră că)))
U)4): Nu e deran<a) ;ei (nl'cui ' credinţă cu ala) Nu e+i nimic alceva
dec# credinţă! +i c#nd ea m'are! e+i m'r) Ceea ce (ncerc "ă%ţi "$un e"e
a"a: nu (ncerca "ă &ii liber de eg'i"m! lăc'mie! invidie! d'rinţă +i &rică) Nu vei
&ace dec# "ă creezi '$u"ele l'r! care "un! din ne&ericire! &icţiuni) Dacă
d'rinţa m'are! u m'ri) Dricul vine +i e cară! +i a#3 C,iar dacă vei
"u$ravieţui miracul'" unui a"emenea +'c! nu%ţi va &i de nici un &'l'"! ţie "au
al'ra)
 Tu $re&eri "ă e <'ci cu lucrurile! $un#nd (nrebări ab"urde $recum: -Ce "e
 (n#m$lă cu ru$ul meu du$ă m'are m'area de"cri"ă de U)4)F ;a &i ru$ul
"u&icien de $uernic "ă &acă &aţă. De"$re ce naiba v'rbe+i 1ă (nrebi ce
"e va (n#m$la dacă aingi acel cablu elecric de viaţă) Ace"a e"e genul de
 (nrebări &ără r'" $e care u le $ui) Nu e+i de &a$ del'c inere"a) 6'ae că
du$ă aingerea lui vei &i c'm$le ar" +i va rebui "ă &ii arunca (n gr'a$ă)
6'ae că alţii v'r $rimi un +'c ei (n+i+i la aingerea a! +i vei deveni de
neain")
Ia amine la ceea ce im$lică cuvinele mele) Dacă ai cura<ul "ă aingi viaţa
$enru $rima 'ară! nu vei +i nicic#nd ce e%a l'vi) T' ceea ce 'mul a
g#ndi! "imţi +i e/$erimena di"$are! +i nimic nu e"e $u" (n l'c) O a"eme%
nea $er"'ană devine ' au'riae vie $rin viruea liberăţii "ale de recu +i
de culură! +i va răm#ne a"&el $#nă c#nd alcineva! care a de"c'$eri a"a
$enru el (n"u+i! "$ulberă 'ul) 6#nă c#nd vei avea cura<ul "ă mă "$ulberi +i
'daă cu mine ' ceea ce "$un! +i $e 'ţi -mae+rii.! vei răm#ne un ade$ al
culului! cu imagini! riualuri! "ărbă'ri! +i 'ae celelale)
Îmi $are rău) Eu (mi c#n c#necul +i $lec)
I): Dar n'i "unem $ierduţi! a+a că avem nev'ie de (nvăţă'ri! de "ad,ana
+i de "cri$uri "au (ndrumare)
U)4): Te $'ţi (n'arce la (nvăţă'rii ăi) aci ce vrei) Lucrul de"$re care
v'rbe"c eu "e (n#m$lă n'r'c'+il'r@ dacă ai n'r'c! ai n'r'c) A"a e"e ') Eu
nu am nimic de%a &ace cu a"a) Nu "ă (n m#inile nimănui)
 I): N'r'c'+i "au nen'r'c'+i! radiţia n'a"ră ne "$une că viaţa e"e
recă'are! că 'ul e"e &lu/! că)))
U)4): Aceea e"e radiţia Indiei de"$re care v'rbe"c eu % "c,imbare! nu
radiţia de"$re care v'rbe+i u +i (n care nu e/i"ă nici ' "c,imbare) Înreaga
a viaţă e"e ' negare a realiăţii "c,imbării) Tu vrei d'ar "ă c'ninui cumva!
a$'i "ă re(nvii! d'ar ca "ă c'ninui) Acea"a nu e"e marea radiţie a Indiei
de"$re care v'rbe"c eu) Tu crezi că $ui ' (nrebare $r'&undă c#nd (nrebi -Ce
e"e m'area.) Tu $leci "ă%ţi $ui (nrebarea lui 4auda$ada (naine "ă (ţi $ui
 (nrebarea &undamenală -*un nă"cu.) În l'c "ă aaci $r'blema acea"a de
bază $e c'n $r'$riu! u ciezi +i "crii c'menarii la 4auda$ada! a$'i "ca$i
"im$lu $'rivind ceea ce "$un eu cu ceea ce a "$u" el) Acea"a e"e e"c,iva
a)
In 'rice caz! ' ceea ce $'ţi &ace u e"e "ă "$eculezi de"$re m'are +i
re(ncarnare) Numai 'amenii m'rţi (nreabă de"$re m'are) Aceia care răie"c
cu adevăra nu v'r $une nicic#nd ' a"emenea (nrebare) Acea mem'rie din
ine % care e"e m'ară % vrea "ă +ie dacă va c'ninua c,iar +i du$ă ceea ce
ea (+i (nc,i$uie a &i m'area) De aceea $une a+a (nrebări "u$ide) 1'area
e"e "&#r+i@ e+i m'r d'ar ' "ing`iră daă) C#nd v'r &i muri ace"e (nrebări
+i idei $e care le ai! aunci nu vei mai $une (nrebări de"$re m'are)
I): Tu "mulgi 'ul! +i dinr%' daă văd ca rebuie "ă l've"c la r#ndul meu!
că nimeni nu $'ae "ă mă a<ue)
U)4): E+i "igur că nimeni nu e $'ae a<ua Nu e+i "igur) Deci declaraţia
a nu (n"eamnă nimic) ;ei nuri "$eranţă) C,iar $re"u$un#nd $enru ' cli$ă
că ' &'rţă e/eri'ară nu e $'ae a<ua! c'ninui "ă &ii c'nvin" că u e $'ţi
a<ua $e ine (n"uţi! A"a (ţi dă gr'zav de mula "$eranţă! iar "$eranţa e"e
 (n'deauna 'rienaă "$re a d'b#ndi ceva) A+a că! dec# "ă%ţi ir'"e+i im$ul
 (nreb#nd dacă e/i"ă "au nu cineva care e $'ae a<ua "ă d'b#nde+i ceea
ce vrei! mai bine e%ai (nreba -E/i"ă ceva de d'b#ndi. 6r'blema nu e"e
dacă u (n"ui! "au alcineva e $'ae a<ua "ă 'bţii acel ceva) 1ai degrabă!
$r'blema e"e &a$ul ca u cauţi) A"a e"e eviden) Dar ce e"e ceea ce
cauţi ără (nd'ială! u cau( ceva ce cun'+i de<a) E"e im$'"ibil "ă cauţi
ceva ce nu cun'+i) Cauţi +i gă"e+i ceea ce cun'+i) E"e greu $enru ine "ă
 (n&runţi ace" "im$lu &a$)
 Te r'g! nu mă (nţelege gre+i) Nu $un ace"e (nrebări ca "ă mă <'c!
"'craic! de%a g,iciul) Eu nu "un aici ca "ă%ţi '&er me'de n'i! e,nici n'i!
"au "ă "ugerez vre' gimna"ică menală "$re a%ţi ainge ţelul) Dacă ale "i"%
eme! e,nici +i gimna"ici menale e%au lă"a de izbeli+e (n căuarea ţelului
ău! +i dacă u cauţi "au e uiţi $rin virine du$ă vre' me'dă n'uă +i mai
bună! mă em că nu%ţi $' &i de nici un a<u'r) Dacă "imţi că vreun alul e
$'ae a<ua! mul n'r'c3 Dar "un "ili de lecţiile $r'$riei mele e/$erienţe "ă
adaug -Nu vei a<unge nicăieri! vei vedea.)
Inuiliaea (n'arcerii căre "ur"e ineri'are "au e/eri'are $enru a<u'r
e"e ceva ce (mi e"e cer) 6enru mine e"e lim$ede că $enru a a&la $enru
ine (n"uţi rebuie "ă &ii ab"'lu nea<u'ra! &ără "$eranţă de nicăieri) Din
ne&ericire! acea"ă ceriudine nu $'ae &i ran"mi"ă alcuiva) Ceriudinea
mea e"e $ur +i "im$lu aceea că elul $e care l%ai invena e"e ră"$unză'r
 de căuarea a) A#a im$ c# ţelul e/i"ă! vei c'ninua căuarea lui) Dacă u
zici -Eu c,iar nu +iu ceea ce cau.! a"a nu%i adevăra) A+adar ce anume
cauţi Acea"a e"e de de$are cea mai im$'rană (nrebare $e care "ă ţi%'
$ui)
Dacă e uiţi Ia ine vei vedea că! (n a&ară de nev'ile &izice naurale! ceea
ce vrei a a$ăru din ceea ce ţi "%a "$u"! din ceea ce ai cii! din ceea ce u
 (n"uţi ai e/$erimena) ;rerile &izice "un evidene (n ele (n"ele +i "un de
 (nţele") Dar acea"ă vrere $ariculară % 'biecul căuării ale % e"e ceva
nă"cu din g#ndirea a! care e"e la r#ndul ei bazaă $e cun'a+erea $e care
ai acumula%' din di&erie "ur"e)
I): Dacă ' ceea ce "$ui e"e adevăra! "unem (nr%adevăr (nr%' "iuaţie
$r'a"ă) Nu "unem (n $'ziţia de a acce$a "au de a re"$inge ceea ce "$ui
u) De ce! aunci! c'ninui "ă v'rbe+i cu n'i Ce "en" $'ae avea
U)4): Ace" dial'g cu ine nu are nici un "en") 6'ţi la &el de bine "ă (nrebi
de ce naiba v'rbe"c) Te a"igur em$aic că! (n cazul meu! m'ivul nu e"e
del'c de naura măririi de "ine) 1'ivul $enru care eu v'rbe"c e"e de"ul
de di&eri de ceea ce crezi u) Nu e"e din cauză ca "un gaa "ă e a<u "ă
 (nţelegi! "au că "im că rebuie "ă e a<u) Del'c) 1'ivul meu e"e direc +i
em$'rar: u vii cău#nd "ă (nţelegi! (n vreme ce eu "un inere"a d'ar "ă &ac
"ă &ie lim$ede $recum cri"alul că nu e/i"ă nimic de (nţele")
C# im$ vei vrea "ă (nţelegi va e/i"a acea"ă relaţie $enibilă (nre d'i
indivizi P(nre ine +i -mae"rul. ăuQ) Eu "ubliniez mereu că adevărul că nu
e/i"ă nimic de (nţele" rebuie "ă e "ră&ulgere) A#a im$ c# g#nde+i!
acce$ţi +i crezi că e/i"ă ceva care "ă &ie (nţele"! +i &aci din (nţelegerea aceea
un ţel $la"a (nainea a! care cere căuare +i e&'r! e+i $ierdu +i vei răi (n
"u&erinţă)
Eu am numai c#eva lucruri de "$u" +i c'ninui "ă le re$e iar +i iar +i iar)
6enru mine nu e/i"ă (nrebări! alele dec# (nrebările $racice $enru
&uncţi'narea zilnică (n lume) Tu! $e de ală $are! ai mule! mule (nrebări)
Ace"e (nrebări au 'ae aceea+i "ur"ă: cun'a+erea a) 6ur +i "im$lu nu e"e
 (n naura lucruril'r ca u "ă $'ţi avea ' (nrebare &ără a +i ră"$un"ul
dinaine) Deci un dial'g "emni&icaiv $ur +i "im$lu nu e"e $'"ibil c#nd u $ui
 (nrebări! ţie (n"uţi +i mie! $enru că u de<a e%ai deci"! u de<a $'"ezi
ră"$un"urile) A+adar c'municarea dinre n'i e"e im$'"ibilă@ care e"e r'"ul
de a $ura 'rice dial'g
E/i"ă nev'ia reală de a &i liber de ră"$un"urile (n"e+i) Căuarea e"e
invalidă $enru că e"e bazaă $e (nrebări care! la r#ndul l'r! "un bazae $e
' cun'a+ere &al"ă) Cun'a+erea a nu e%a elibera de $r'blemele ale)
Dilema a e"e că u cauţi ră"$un"uri la (nrebări căr'ra le +ii de<a ră"$un"ul)
A"a e &ace nevr'ic) Dacă (nrebările $e care le ai ar &i "'lvabile! ea!
 (nrebarea! "%ar de'na % (nruc# 'ae (nrebările "un d'ar variaţii ale acele%
ia+i (nrebări! ani,ilarea uneia (n"eamnă ani,ilarea uur'r) Deci liberaea
e/i"ă nu (n gă"irea ră"$un"uril'r! ci (n di"'luţia uur'r (nrebăril'r) De ace"
&el de rez'lvare de $r'bleme u nu e+i! din ne&ericire! c#u+i de $uţin
inere"a)
 Ceea ce u (n"uţi +i alţii g#ndiţi ca &iind ră"$un"urile nu e $' a<ua del'c)
E"e de &a$ &'are "im$lu: dacă ră"$un"ul e"e c'rec! (nrebarea di"$are) Eu
nu am (nrebări de nici un &el) Ele nu%mi inră (n ca$) T'ae (nrebările mele!
care "%au &ăcu ' "ingură mare (nrebare! au di"$ăru c'm$le) Înrebă'rul
$ur +i "im$lu +i%a da "eama că e"e &ără "en" "ă c'ninue "ă $ună (nrebări!
ale căr'r ră"$un"uri le cun'+ea de<a) Tu ai crea $r'"e+e acea"ă căuare
ca ră"$un" la (nrebările ale! care la r#ndul l'r au &'" invenae din
cun'a+erea $e care ai aduna%') Înrebările $e care le &'rmulezi "un
nă"cue din ră"$un"urile $e care le ai de<a) Deci care e"e ţelul au) Trebuie
"ă &ii &'are clar (n legăură cu el! al&el nu are r'" "ă e a$uci) El devine un
 <'c! un riual &ără "en")
Ce vrei "ă 'bţii E/i"ă (n'deauna cineva care "ă e a<ue "ă 'bţii
ceea0ce vrei! $enru un anume $reţ) In m'd ridic'l ai diviza viaţa (n "c'$uri
 (nale +i "c'$uri <'a"e! (n căi maeriale +i căi "$iriuale) In &iecare caz! e"e
im$licaă &'are mulă "&'rţare! durere +i e&'r) Eu "$un! $e de ală $are! că
nu e/i"ă del'c "c'$uri "$iriuale@ ele "un d'ar ' e/en"ie a "c'$uril'r
maeriale (n ceea ce u (ţi imaginezi a &i un $lan mai (nal! "ublim) Tu crezi (n
m'd gre+i că urmărind "c'$ul "$iriual vei &ace cumva! (n m'd miracul'"! ca
"c'$urile ale maeriale "ă &ie "im$le +i de"c#lcie) A"emenea căuări nu "un
 (n realiae $'"ibile) Tu $'ae crezi că numai ' $er"'ană in&eri'ară urmăre+e
"c'$uri maeriale! că d'b#ndirile maeriale "un $lici"i'are) Dar de &a$ a+a%
numiele "c'$uri "$iriuale $e care le%ai $la"a (nainea a "un e/ac la &el)
 Tu e+i căuarea a@ g#ndul că ai (nţele" +i e%ai elibera de a"a nu e va
a<ua cu nimic) Dacă nu vii aici! e vei duce alundeva (n căuare de
ră"$un"uri)
I): A de"c'$eri realiaea de"$re care u v'rbe+i nece"iă relaţie reală +i
c'municare de"c,i"ă cu ceilalţi! nu%i a+a
U)4): Uiă de a"a! d'mnule3 Dial'gul nu are "en") Nici c'nver"aţia nu are
vreun "en") Ce naiba &acem n'i Tu crezi că eu v'rbe"c cu 'amenii ca "cuză
de vreun &el Crezi că eu nure"c vre' iluzie de"$re c'municarea cu ine Eu
nu am a"emenea iluzii) (n"u+i &a$ul că e%ai (n'r" aici (ncă ' daă ca "ă
v'rbe+i +i "ă di"cuţi araă că nu ai auzi nimic din ce am "$u") În cli$a (n
care acea (nţelegere e/i"ă (n ine! (nreaga c,e"iune e"e erminaă $enru
ine ' daă $enru 'deauna) Nu vei vizia nici un guru! nu vei cii nici '
care de"$re a"a +i nici nu vei a"cula $e nimeni) Nu vei re$ea (n m'd
"u$id ceea ce au "$u" alţii! mai ale" ceea ce au "$u" 'amenii "&inţi +i "alva%
'rii) T'ae a"ea "un "$ălae din "i"emul ău +i devii inca$abil "ă mai
a"culţi "au "ă urmezi $e cineva! nici măcar $e un zeu merg#nd $e &aţa
$ăm#nului "au c,iar un mili'n de zei (nru$aţi (nr%unul) La ce bun! la urma
urmei! c#nd cineva are un miliard de d'lari +i u e (nrebi de unde (ţi va veni
urmă'area ma"ă Oricum! nu a"a e im$'ran) Lucrul im$'ran e"e: ce
anume vrei Te r'g! ,ai "ă uiăm de dumnezei b,agavanF) Nu "a aici +i nu
re$ea ceea ce ai auzi de la mae+rii ^guruF ăi! e"e ne&'l'"i'r) Odaă ce (ţi
$ui "$eranţa! credinţa +i (ncrederea (nr%un guru! e+i bl'ca (n el)
I): 6racic 'ţi mae+rii! cel $uţin cei din Orien! au "ublinia nece"iaea de
a &i liber de c'ndiţi'narea $r'$rie! de recuul $r'$riu)
 U)4): Trecuul va e/i"a mereu a#a im$ c# vei vrea ceva) C,iar dacă
 (ncerci "ă%ţi "u$rimi d'rinţele! recuul rebuie "ă a$ară! ca "ă e a<ue +i "ă%ţi
"$ună cum "ă (ţi "u$rimi d'rinţele) Nu e/i"ă de'"ebire (nre d'rinţe@ ele "un
'ae la &el) În culura indiană d'rinţele "$iriuale "un $r'"lăvie +i căuae!
 (n vreme ce (n ;e" d'rinţele maeriale $red'mină)
C#nd d'rinţa (nceează! c,iar +i $enru un m'men! g#ndul e"e ab"en +i
e+i lă"a cu "im$la c,e"iune de a avea gri<ă de d'rinţele c'r$ului %
m#ncare! ,aine +i adă$'") A $racica vreun &el de negare%de%"ine "cr#niă
 (n care "ă nu vezi nev'ile reale ale c'r$ului e"e un m'd de a răi neg,i'b +i
denaura)
I): Dar (nrebarea c,eie răm#ne: cum "ă nu vrei
U)4): Iară+i (nrebi -cum.! evi#nd a"&el $r'blema) Nu e/i"ă niciun
-cum.) -Cum. e"e cea mai (n+elă'are (nrebare! căci (nreb#nd%' e+i "'ri
e+ecului) -Cum "ă răie"c. Acea"a e"e ' (nrebare care a $re'cu$a $e
'ameni de "ec'le) Religiile $reind a da un ră"$un" "ai"&ăcă'r ace"ei
 (nrebări) iecare (nvăţă'r "u"ţine că +ie
cum) El ar &i (nc#na "ă%ţi arae cum! (n "c,imbul unei a/e! de"igur) -Cum
"ă%+i răia"că un 'm viaţa. Acea"a e"e (nrebarea care "%a ran"&'rma (n
mili'ane de (nrebări)
I): D#nd la ' $are (nrebarea cum "ă &im liberi de ace" c'n"an -a vrea.!
$are eviden din ceea ce ai "$u" u că un 'm rebuie "ă &ie (n#i liber de
in&luenţa recuului "au de $r'$ria mem'rie) Nu e"e a+a
U)4): Daca e a$uci "ă (ncerci "ă "u$rimi recuul! "ă (ncerci "ă răie+i (n
ceea ce u nume+i -$rezenul.! e vei (m$inge $e ine (n"uţi "$re nebunie)
 Tu (ncerci "ă c'nr'lezi ceva a"u$ra căruia nu ai nici un c'nr'l) Nu e"e $'%
"ibil "ă c'nr'lezi g#ndul &ără a deveni nevr'ic! căci nu e"e d'ar recuul
ău $er"'nal! mic +i me"c,in! ci (nregul recu al 'menirii! (nreaga mem'rie
a &iecărei &iinţe umane! a &iecărei &'rme de viaţă +i a &iecărei &'rme de
e/i"enţă) Nu e"e c,iar un lucru "im$lu! u+'r de &ăcu) Dacă (ncerci "ă
c'nr'lezi curgerea naurală a r#ului $rin 'ae ace"e mi<l'ace ari&iciale %
cre#nd un dig "ă zicem a+a % vei inunda +i di"ruge ') De aceea vei
de"c'$eri g#nduri izv'r#nd (n ine (n ciuda e&'ruril'r ale de a le c'nr'la! de
a le 'b"erva +i de a &i c'n+ien de ele) Odaă ce ace"e lucruri "un (nţele"e!
nu mai e+i nici'daă $re'cu$a dacă g#ndurile "un "au nu ac'l') C#nd
e/i"ă ' reală nev'ie ca g#ndul "ă &uncţi'neze! el e"e ac'l'@ c#nd nu e/i"ă
nici ' nev'ie ca g#ndul "ă &uncţi'neze! el nu e"e ac'l') Tu nici măcar nu +ii
+i nu ai cum "ă a&li dacă g#nde+i "au nu) C'n"ana a &'l'"ire a g#ndului
"$re a da c'ninuiae "inelui ău "e$ara! e"e u (n"uţi) Ac'l'! (n ine! nu
e/i"ă nimic (n a&ară de acea"a) Ceea ce nume+i -u. nu e"e nimic alceva
dec# c'ninuiaea g#ndului) Dacă acea ari&icială c'ninuiae nu e"e ac'l'!
nici u nu e+i) Ace" -u. vrea d'ar "ă &uncţi'neze $e un nivel di&eri! -mai
 (nal.! +i "ă nu "e "&#r+ea"că) Tu vrei "ă &ii ran"&'rma! "ă devii alceva!
c'ninu#nd) *ingura cale $rin care +inele $'ae &ace a"a e"e "ă adauge mai
mule +i ' mai mule e/$erienţe cel'r de<a acumulae)
I): Cum &uncţi'nează ace" $r'ce" de acumulare
 U)4): *ingurul m'd $rin care +inele $'ae adăuga mai mulă +i ' mai
mulă cun'a+ere +i e/$erienţă e"e $un#nd la ne"&#r+i (nrebarea &ără "en"
-Cum Cum "ă răie"c. Dacă cineva (ţi "$une că acea"ă c'ninuiae a
cun'a+erii +i a e/$erienţei rebuie "ă "e "&#r+ea"că! iar u (nrebi -Cum.!
e+i (na$'i (n ca$cană) Tu d'ar ceri acela+i gen de cun'a+ere)
I): Dar n'i vrem "a +im de"$re iluminare@ dacă e"e $'"ibil)))
U)4): Tu vrei "ă +ii dacă e/i"ă "au nu iluminarea! cine ' are +i cum "ă '
'bţii) E+i curi'" cum "%ar c'm$'ra un $re"u$u" 'm ilumina! care e"e
naura i$arel'r lui de c'm$'ramen! +i a+a mai de$are) A$aren u +ii
&'are mule de"$re iluminare) Eviden că +ii! din m'men ce ' cauţi)
I): Nu 'ţi "unem a+a de naivi (nc# "ă credem că $uem căua direc $e
Dumnezeu! iluminarea! "au nirvana) 6rin urmare! $uem acce$a naura
iluz'rie a ace"'r ţeluri) Dar căuăm lucruri mai $racice! mai angibile
$recum)))
U)4): Lumea cauă iluminarea) Tu "$ui că nu ' cauţi! dar e"e acela+i
lucru) Că vrei ' ma+ină n'uă "au că vrei ' "im$lă $ace a minţii! răm#ne '
căuare durer'a"ă) Liderii laici (ţi "$un una! 'amenii "&inţi! ala) Nu e nici '
di&erenţă: a# im$ c# cauţi $acea minţii! vei avea ' mine c,inuiă) Dacă
 (ncerci "ă nu cauţi! "au dacă c'ninui "ă cauţi! vei răm#ne la &el) Trebuie "ă
e '$re+i) Tu nu e '$re+i din căua de'arece ' a"emenea '$rire ar
 (n"emna "&#r+iul ău)
E+i răăci (nr%' <unglă +i nu ai cum "ă gă"e+i ' cale de ie+ire) N'a$ea
"e a$r'$ie cu re$eziciune! animalele "ălbaice "un $rin $rea<mă! inclu"iv
c'bre! iar u e+i (ncă răăci) Ce &aci (nr%' a"emenea "iuaţie Te '$re+i) Nu
e mi+i)))
I): Dar nu $uem &i nici'daă ab"'lu "iguri că nu e/i"ă vre' cale de ie+ire!
indi&eren c# de &ana"ică "au de im$r'babilă ar &i acea"a)))
U)4): A# im$ c# e/i"ă "$eranţa că (n vreun &el "au alul $'ţi ie+i din
 <unglă! vei c'ninua "ă cauţi % +i ' a#a im$ e vei "imţi $ierdu) E+i
$ierdu 'cmai $enru că u cauţi) N%ai cum "ă%ţi gă"e+i calea a&ară din
 <unglă)
I): 6rin urmare! dacă m%a+ $uea '$ri)))
U)4): Nu! nu e"e del'c a+a) Tu (ncă a+e$ţi "ă "e (n#m$le ceva) Acea
a+e$are e"e $are din $r'blemă) De aceea urmăre+i ace"e (nrebări)
A+e$ările ale "un $are din d'rinţa a de a "c,imba 'ul) Nimic nu nece"i%
ă "c,imbare! rebuie "ă acce$ţi viaţa a+a cum e"e) 6rin -"c,imbare. u
"$eri +i a+e$ţi "ă &ii nă"cu iară) 6enru ce naiba ;iaţa a"a e"e de"ul) Nu
e/i"ă $ace (n acea"ă viaţă! nici "cuire de ne&ericire! a+a că u a+e$ţi viaţa
vii'are ca "ă &ii &erici) Nu meriă) *%ar $uea &'are bine "ă nu &ii nă"cu
iară+i) La urma urmei! e"e d'ar ' e'rie $r'miţă'are $enru ine) Ai $uea
la &el de bine "ă a&l $enru ine (n"uţi dacă e"e $'"ibil "ă &ii (n $ace (n ine
 (n"uţi acum)
I): Dar 'ae a"$iraţiile n'a"re! maeriale "au "$iriuale! $ar "ă &ie de&inie
+i urnae (n mariţa "'cieăţil'r n'a"re! care "un la &el ca &iecare dinre n'i!
c'ru$e) T'u+i rebuie "ă răie"c +i "ă mă zba (n limiele $e care "'cieaea
le%a ridica (n <urul meu) ;iaţa mea nu e"e deerminaă d'ar de ţinele +i
 (n"u+irile mele $er"'nale! dar +i de ceea ce "'cieaea mea (mi $ermie "ă
&ac adică de ce '$'runiăţi reale "un di"$'nibile)
U)4): Tu vrei a# de mule lucruri! iar eu nu "un (n $'ziţia de a e a<ua "ă
'bţii $e nici unul din ele) Nu e+i clar (n ceea ce vrei) C#nd ceea ce vrei e"e
$e de$lin recun'"cu! aunci rebuie "ă a&li cum "ă 'bţii ceea ce vrei) Gi &ie că
 (l 'bţii! &ie că nu! a"a e ') A+a că nu e deran<a "ă "e$ari ţelurile ale (n
 <'a"e +i n'bile) Ai &ăcu a"a 'aă viaţa +i nu ai avu "ucce")
I): Nu d'ar eu! ci 'ţi cei $e care (i cun'"c $ar $rin+i (n acea"ă ca$cană a
ne"&#r+iei căuări +i a c'n&licului) Avem nev'ie! "au nu! "ă "ăm (m$reună +i
"ă c'municăm unul cu alul de"$re acea"ă))) 
U)4): Cum am "$u"! eu nu am iluzii legae de c'municare) Nu $'ţi
 (m$ără+i "au c'munica e/$erienţele ale nimănui! $enru că! (n &elul (n care
&uncţi'nează acum! &iecare individ răie+e (n lumi "e$arae +i di&erie &ără
nici un $unc c'mun de re&erinţă! +i d'ar (+i imaginează că vre'daă
c'munică cu alcineva) 6ur +i "im$lu nu e"e $'"ibil)
Eu nu $' c'munica +i u nu $'ţi (nţelege din cauză că u nu ai un $unc
de re&erinţă cu $rivire la ceea ce zic eu) C#nd vei &i (nţele" că nu e/i"ă nimic
de (nţele"! ce mai răm#ne de c'munica C'municarea nu e"e nece"ară)
Deci nu are "en" "ă di"cuăm $'"ibiliaea c'municării) D'rinţa a de a
c'munica e"e $are din "raegia a generală de realizare) Învăluiă (n
"$aele d'rinţei de a c'munica e"e de$endenţa de vre' $uere e/eri'ară
care "ă%ţi rez'lve $r'blemele) Cu e/ce$ţia de"ul de nauralei nev'i de
c'municare $racică! nece"ară $enru a &uncţi'na (n acea"ă lume! inere"ul
ău (n c'municare e"e de &a$ e/$re"ia "enimenel'r ale de nea<u'rare +i
a "$eranţei ale $enru a<u'rul din $area vreunei agenţii e/eri'are)
Nea<u'rarea a $er"i"ă din cauza de$endenţei ale de ' agenţie e/eri'ară)
C#nd acea de$endenţă de ' agenţie e/eri'ară! &icivă "au nu! nu mai e/i"ă!
aunci "enimenele de nea<u'rare +i d'rinţa de a c'munica (n ab"rac nu
mai e/i"ă nici ele) Dacă una di"$are! cealală rebuie "ă di"$ară +i ea)
*iuaţia a +i $er"$ecivele ale $ar &ără "$eranţă din cauză că ai idei de
"$eranţă) Dem'lează acea "$eranţă +i "c,il'di'arele "enimene de
nea<u'rare "e duc 'daă cu ea) E"e ineviabil "ă &ii nea<u'ra +i c'$le+i de
&ru"rare a#a im$ c# u e/i+i (n relaţie cu "$eranţa de (m$linire! $enru că
nu e/i"ă del'c (m$linire) Acea"a e"e "ur"a dilemei ale)
I): T'ae ace"ea "un $rea greu de (nţele" +i la &el de greu e"e "ă
acţi'nezi imedia (n ac'rd cu (nţelegerea) 6'ae c#ndva (n vii'r! c#nd v'i &i
mai ca$abil)))
U)4): ;ii'rul e"e crea de "$eranţă! ace"a e"e "ingurul vii'r care
e/i"ă) *$eranţa de a%ţi ainge ţelul! "$eranţa de a ainge iluminarea!
"$eranţa de a e da <'" din caru"el) 6uncul din care e $r'iecezi $e ine (n
vii'r (ţi $are ca &iind $rezenul! acum%ul) Dar a"a e gre+i) E"e d'ar recuul
 (n acţiune! iar acea"ă mi+care a recuului creează iluzia $rezenului +i a
vii'rului) 6'ţi "ă c'n"ideri l'gic "au il'gic ceea ce "$un eu aici! +i $'ţi "ă
acce$ţi "au "ă re"$ingi) Dar (n 'ricare caz recuul va &i cel ce va &ace a"a!
căci recuul e"e cel ce '$erează (n ine) Trecuul a $r'ieca ace"e ţeluri %
Dumnezeu! iluminare! $ace a minţii! "au mai +iu eu ce % +i le%a $la"a (n
 vii'r! ca "ă nu le a<ungă@ deci &ericirea e"e (n'deauna (n vii'r! m#ine) Un
'm &erici nu ar &i inere"a "ă caue &ericirea) Un 'm bine ,răni nu cauă
m#ncare)
I): Cu "iguranţă adevăraa (nţelegere! de care cu 'ţii "unem mai mul
"au mai $uţin ca$abili! are l'c nu (n vii'r! ci acum! (n $rezen)
U)4): E/i"ă numai recu) Gi "%a "$u" de căre 'amenii "&inţi care v'rbe"c
de"$re iluminare +i de"$re ale n'n"en"uri că recuul rebuie "ă ia "&#r+i
 (naine de a &i liber "ă '$erezi (n -$rezen. +i a"&el "ă realizezi $'enţialul ău
"au $'"ibiliăţile vii'rului) A"a eu neg)
În $rimul r#nd! de ce ai &i inere"a "ă (ncerci "ă '$re+i ca recuul "ă
iner&ereze cu $rezenul *ă%ţi &ie &'are clar că ideea acea"a că recuul
rebuie "ă m'ară! că im$ul rebuie "ă "e "&#r+ea"că! a &'" $u"ă (n ine de
acei au'%in"iuiţi gardieni ai a+a%numiului "u&le % $re'ţii! "&inţii +i "alva'rii
'menirii) Ea nu e"e a a del'c) Trebuie "ă ai clariae +i (n legăură cu
im$licaţiile "&#r+irii in&luenţei recuului) E"e de &a$ un lucru $ericul'"!
deza"ru'") În căuarea a de a gă"i "&#r+iul im$ului! adică a recuului!
rebuie "ă &'l'"e+i recuul) Deci reu+e+i d'ar "ă $er$euezi recuul) Ace"a
e"e un &a$! &ie că (ţi $lace! &ie că nu) Orice ai &ace % că ai g#nduri mai
binev'i'are! că e $'rţi neeg'i"! că ab'rdezi viaţa negaiv +i nu $'ziiv! că%i
a"culţi $e 'amenii "&inţi! că mă a"culţi $e mine % &ace numai "ă adauge
inerţie recuului) T'ae e,nicile +i me'dele de d'b#ndire care "un la
di"$'ziţia a "un din recu! +i deci! inuile) N'r'c că nu e/i"ă ab"'lu nimic
de d'b#ndi)
I): Da! dar cred că cei mai mulţi dinre n'i (+i dau "eama că &ericirea reală
e"e un $r'du" "ecundar a alceva +i că nu $'ae &i ain"ă (n ea (n"ă+i +i
$enru ea (n"ă+i)
U)4): De &a$ ab'rdarea a a &ericirii e"e bazaă $e inere" +i $e naiviae)
 Tu e+i un căuă'r de $lăcere ' im$ul +i de aceea idealul ău de cea mai
mare &ericire e"e $ur +i "im$lu unul de $lăcere ne"&#r+iă &ără nici ' durere)
C#nd $erce$i! dacă ' &aci vre'daă! ab"urdiaea unei a"emenea ab'rdări!
aunci (ţi zici: -Dacă a+ gă"i $e Dumnezeu "au iluminarea a+ &i liber de
d'rinţa c'nradic'rie de a avea una! $lăcerea! &ără cealală! durerea) 6rin
urmare ace"a devine "c'$ul ău! care va lua +i mai mul im$ ca "ă &ie
 (m$lini) Te%ai (n'r" de unde ai $leca)
A cere (ncearea c'ninuiăţii mi+cării recuului e"e ceva ridic'l +i
ne&'nda) Ni "%a "$ăla creierul de căre 'ţi ace+i 'ameni că dacă ne
eliberăm de recu (n viaţa acea"a! 'ul va &i gr'zav! $lin de lumină +i
dulceaţă) T'ae ace"ea "un lăuri r'manice! nă"c'cire curaă +i nimic mai
mul) Din ne&ericire! u ai $ica (n $la"a ace"'r lucruri) La urma urmei! ce
$'ţi &ace T'ae acţiunile ale "un din recu +i 'rice &aci d'ar (năre+e
"r#n"'area $lăcerii +i a durerii a"u$ra a) La urma urmei 'ul e"e durere +i
nu $lăcere) Eu $' "$une a"a cu ceriudine! dar u c'ninui "ă crezi cu ărie
că e/i"ă ' "are &ără% de%im$! ' cale de ie+ire) De aceea ne e"e im$'"ibil
"ă c'municăm) ;'rbele mele! dacă "un (nr%adevăr a"culae! (ţi v'r $une
ca$ă! adică "e va "&#r+i cu ine a+a cum e cun'+i +i e e/$erimenezi) Tu
 (n"ă nu mă a"culţi del'c) A+a%zi"ul ău a"cula e"e cu 'ul (n recu)
 Ne(nceaa iner$reare de căre recu a ceea ce "e "$une (m$iedică
a"culaul a ceea ce "e "$une)
 T' ce (ţi $' garana eu e"e că a#a im$ c# vei căua &ericirea! vei
răm#ne ne&erici) Ace"a e"e un &a$) *'cieaea e"e a# de 'rganizaă +i
de c'm$le/ă (nc# nu ai cum "ă "u$ravieţuie+i dec# acce$#nd &elul de
viaţă din <urul ău a+a cum e"e el 'rganiza! (m$reună cu limiele $e care ni
le im$une) Trebuie "ă acce$ăm realiaea "'cieăţii! &ie că ne $lace! &ie ca
nu) Dar nu de"$re a"a v'rbim n'i) Lucrul de"$re care v'rbim n'i e"e cu
'ul di&eri) T'ae relaţiile ale! cun'a+erea a +i 'ae e/$erienţele ale!
'ae em'ţiile +i "enimenele ale! 'ae ace"e lucruri r'manice a$arţin (n
 (nregime "'cieăţii! nu ţie) Tu nu e+i del'c un individ@ u e+i un 'm de
m#na a d'ua)
D'ar c#nd vei &i liber de ceea ce a g#ndi +i "imţi (nainea a &iecare
bărba "au &iecare &emeie vei deveni un individ) Un a"emenea individ nu va
 (ncerca "ă di"rugă ' ce a$arţine "'cieăţii) El nu e"e (n c'n&lic cu
"'cieaea) El nici'daă nu va dem'la em$lele +i in"iuţiile! nici nu va arde
cărţile $e care 'amenii le%au &ăcu cu mare rudă) El nu va &i un rebel) T'aă
cun'a+erea! e/$erienţa +i "u&erinţa acumulaă a 'menirii e"e (năunrul ău)
 Trebuie "ă c'n"ruie+i un rug uria+ (n ineri'rul ău) Aunci vei deveni un
individ) Nu e/i"ă al m'd) *'cieaea e"e c'n"ruiă $e ' &undaţie
c'n&licuală +i u e+i "'cieaea) De aceea rebuie "ă &ii mereu (n c'n&lic cu
"'cieaea) Adevăraul individ! acela care e"e liber de radiia +i cun'a+erea
acumulaă a 'mului! e"e (n m'd nece"ar ' ameninţare $enru "'cieae)
*'cieaea din care u e+i $are nu $'ae &i al&el dec# e"e) A+a că
 (nceează "ă (ncerci "ă ' "alvezi "au "ă ' "c,imbi) Nici măcar nu%ţi $'ţi
"c,imba "'acra)
I): Nu 'ţi "unem a# de 'b"edaţi de $r'$ria n'a"ră &ericire +i "alvare)
1ulţi dinre n'i "unem c'n+ienţi din $unc de vedere "'cial +i $'liic +i vrem
d'ar "ă creăm ' lume n'uă! ' "'cieae di&eri 'rganizaă! a+a (nc# "ărăcia!
nedre$aea +i ale gre+eli "'ciale "ă &ie c'recae) Tu v'rbe+i de $arcă am &i
'ţi &i/aţi d'ar $e $r'$riile $r'bleme +i ţeluri! c#nd de &a$ cei mai mulţi
dinre n'i vrem "ă &im de &'l'" lumii +i "ă căuăm nu (m$liniri eg'i"e! ci $ur
+i "im$lu ' "'cieae mai bună! mai umană)
U)4): Tu vrei "a e "c,imbi $e ine (n ceva +i (n acela+i im$ vezi că nu e
$'ţi "c,imba del'c) 6enru ine! acea"ă -"c,imbare. de"$re care v'rbe+i nu
e"e de &a$ dec# un "'i de maerial r'manic! $reenţi'") Tu nu e "c,imbi
nici'daă! d'ar v'rbe+i de"$re "c,imbare) A#a im$ c# vrei "c,imbare!
$enru un m'iv "au alul! ' a#a im$ vei in"i"a a"u$ra "c,imbării lumii)
;rei ' lume di&eriă $enru ca u "ă $'ţi &i &erici (n ea) Ace"a e"e "ingurul
ău inere") Tu $'ţi v'rbi de"$re 'menire! c'm$a"iune $enru 'ameni! dar
'ul e"e ' vră<eală! "im$le baliverne)))
Din m'men ce e+i ,'ăr# "ă aduci "c,imbarea  ' n'ţiune $u"ă (n ine
de culura a 2 u răm#i nemulţumi +i vrei ca lumea "ă &ie di&eriă) C#nd
cerinţa a ineri'ară de a &i ceva di&eri de ceea ce e+i de &a$ ia "&#r+i!
aunci cerinţa nevr'ică de a "c,imba "'cieaea a (nceează) Aunci nu $'ţi
&i (n c'n&lic cu "'cieaea) E+i (n $er&ecă arm'nie cu "'cieaea! inclu"iv cu
 brualiăţile +i mizeriile ei) T'ae (ncercările ale de a "c,imba acea"ă
"'cieae bruală &ac d'ar "ă%i adauge inerţie) A"a nu (n"eamnă că individul
liber e"e indi&eren &aă de "'cieae) Din c'nră) In 'rice caz! u e+i cel
indi&eren c,iar acum) Tu d'ar v'rbe+i +i e "mi'rcăi +i (nre im$ nu &aci
nimic) (mi $are rău)))
I): Dar e"e &'are urgen "ă avem $ace (n lume)))
U)4): Dacă nu e+i (n $ace cu ine (n"uţi! nu $'ae &i $ace (n lume) C#nd ai
de g#nd "ă &ii (n $ace cu ine (n"uţi În viaţa vii'are Nici ' +an"ă) A+ea$ă!
' "ă vezi) Nici aunci nu e/i"ă garanţia ca "'cieaea a va &i $a+nică) Ei nu
v'r &i (n $ace) C#nd u e+i (n $ace cu ine (n"uţi! acela e"e "&#r+iul $'ve+ii)
I): *e $are că n'i avem d'ar acea"ă idee de "'cieae $a+nică! c#nd de
&a$ relaţia n'a"ră cu ceilalţi e"e de"ul de vi'lenă) Cum "ă raver"ăm
acea"ă $ră$a"ie dinre ideal +i real
U)4): Tu (ncerci "ă "abile+i relaţii cu 'amenii din <urul ău! cu "'cieaea!
cu lumea (nreagă) Dinr%un m'iv "au alul relaţiile reale "un de &a$ &'are
ur#e! 'ribile) Ai 'b"erva că a#a im$ c# relaţiile n'a"re "ai"&ac
 (nrebarea -Ce%mi ie"e din acea"ă relaţie.! a#a im$ c# ele $' &i
direcţi'nae "ă%mi "ervea"că &ericirea $er"'nală! nu e/i"ă nici un c'n&lic
iecare $er"'ană e"e (n aceea+i "iuaţie: relaţiile e "un arm'ni'a"e a#a
im$ c# (i "erve"c $r'$riile idei de"$re &ericire) Gi de a"emenea n'i vrem ca
relaţiile n'a"re "ă &ie $ermanene) In (n"ă+i naura lucruril'r acea"a e"e
im$'"ibil) Nu e/i"ă $ermanenţă del'c) T'ul "e "c,imbă ne(ncea) T'ul
e"e (n &lu/) 6enru că nu e $'ţi de"curca cu im$ermanenţa uur'r relaţiil'r!
u invenezi "enimene +i em'ţii dramaice care "ă le dea c'ninuiae) De
aceea e+i mereu (n c'n&lic)
I): 6rin urmare! n'i ar rebui $r'babil "a aband'năm căuarea relaţiei
$er&ece! arm'ni'a"e +i "ă ne c'ncenrăm $e a ne (nţelege $e n'i (n+ine 2
a+a e"e
U)4): A e (nţelege $e ine e"e una din cele mai mari glume $r'a"e
&ăcue cu credulii +i naivii de $reuindeni! nu numai de căre &urniz'rii
 (nţele$ciunii anice % 'amenii "&inţi % dar +i de "avanţii m'derni) 6"i,'l'gii
ad'ră "ă v'rbea"că de"$re cun'a+erea "inelui! realizarea "inelui! a răi cli$ă
de cli$ă +i ale a"emenea #m$enii) Ace"e idei ab"urde "un lan"ae căre
n'i ca +i cum ar &i ceva n'u)
I): A"a rebuie "ă &ie $lici"i'r $enru ine! "ă ră"$unzi la acelea+i
 (nrebări vec,i 'riunde e duci)
U)4): Eu am &'" $e"e ' (n lume! (n#lnind +i v'rbind cu 'ameni)
Oamenii "un e/ac la &el (n 'aă lumea! (nrebările nu variază nici'daă) Dar
eu nu "un $lici"i nici'daă) Cum a+ $uea &i $lici"i Dacă a+ &i &'" vreun
$r'" răg#nd ceva &'l'a"e $enru mine din a"a! cău#nd (nrebări n'i! mai
bune +i di&erie! aunci $lici"ul ar &i &'" $'"ibil) Dar eu nu cau nimic! deci
$lici"eala e"e im$'"ibilă) E+i $lici"i Nu ai cum "ă a&li $enru ine (n"uţi)
I): Eu "un $lici"i $enru că "un medi'cru! ca 'ţi 'amenii) 1edi'criaea
mea &ace viaţa "ă $ară a# de g'ală +i $lici"i'are)))
U)4): E"e &'are di&icil "ă &ii ca celălal! "ă &ii 'bi+nui) 1edi'criaea
nece"iă mulă energie) Dar "ă &im n'i (n+ine e"e &'are u+'r) Nu rebuie "ă
 &aci nimic) Nici un e&'r nu e"e nece"ar) Nu rebuie "ă%ţi $ui v'inţa) Nu
rebuie "ă &aci nimic ca "ă &ii u (n"uţi) Dar ca "ă &ii alceva dec# ceea ce
e+i! rebuie "ă &aci mule lucruri) 6lici"eala +i nelini+ea $e care le "imţi (n
ine e/i"ă d'ar din cauză că u crezi că rebuie "ă &aci ceva mai inere"an!
mai $lin de "en" +i mai val'r'" dec# ceea ce &aci de<a) Tu crezi că &elul (n
care ' duci acum e"e eribil de $lici"i'r +i că rebuie "ă e/i"e ceva mai
val'r'"! mai $uernic +i mai enuzia"man de &ăcu) Gi 'ae ace"ea devin
$are din cun'a+erea c'm$le/ă $e care ' ai de"$re ine (n"uţi) Cu c# +ii
mai mule de"$re ine (n"ui! cu a# devine mai im$'"ibil "ă &ii umil +i
"en"ibil) Cum $'ae e/i"a umilinţa a#a im$ c# +ii ceva
I): Ceva din mine c'n"ideră că e"e di&icil "ă &ii "im$lu &aţă de 'ae a"ea)
6are "ă &ie ' &rică de)))
U)4): T'ae &ricile duc (n cele din urmă la &rica de m'are! m'area &izică)
 Tu (ncerci "ă (m$ingi &rica de m'are de$are (n &undal ca "ă $'ţi c'ninua)
A# im$ c# e+i a"u$ri de &rică! di"cuţia de"$re "emni&icaţia vieţii nu $'ae
avea "en") De ce "ă $ui (nrebări +i de ce "ă mi"i&ici viaţa E+i viu $enru că
$ărinţii ăi au &ăcu "e/ % $unc) Nu căua ' "emni&icaţie a vieţii) *%ar $uea "ă
nu e/i"e "emni&icaţie a vieţii) *%ar $uea ca viaţa "ă aibă $r'$ria ei
"emni&icaţie $e care u "ă nu ' $'ţi cun'a+e vre'daă) Eviden! viaţa nu are
"emni&icaţie $enru ine) Al&el nu ai &i aici "ă $ui 'ae ace"e (nrebări) T'
ceea ce &aci $are ab"'lu &ără "en"! ace"a e"e un &a$) Nu e $re'cu$a de
alţii) Lumea e"e ' e/en"ie a a) elul (n care u g#nde+i! "imţi +i
e/$erimenezi e"e e/ac acela+i &el (n care 'ţi ceilalţi din lume g#nde"c!
"im +i e/$erimenează) \elul $'ae &i di&eri! dar mecani"mul +i in"rumenul
$e care (l &'l'"e+i ca "ă d'b#nde+i acel el $aricular nu e"e c#u+i de $uţin
di&eri de cel &'l'"i ie alţii ca "ă+i aingă "c'$urile l'r) De ce ar e/i"a vreun
 (nţele" (n a răi Din cli$a (n care un c'$il vine $e lume el e"e inere"a de
un "ingur lucru: "u$'vieuire) In"incul din c'$il de a "e ,răni! de a
"u$ravieţui +i de a "e re$r'duce $e "ine $are a &i calea vieţii) E"e viaţa
e/$rim#ndu%"e $e "ine) Nu%i $ui u un (nţele" $e dea"u$ra)
I): Trăiul (n "ine nu $are a &i "u&icien) N'i avem a"$iraţii +i ţeluri! n'i
"imţim că rebuie "ă e/i"e un m'd de viaţă mai "ănă'" +i mai $lin de "en")
U)4): (n l'c "ă răie+i! e+i 'b"eda de (nrebarea -cum "ă răie"c.)
Acea"ă dilemă e"e $u"ă (n n'i de culura n'a"ră +i de aceea e"e
re"$'n"abilă $enru mule din $r'blemele n'a"re) Din cauză că e+i m'r! nu
răie+i ceea ce numim viaţă! u e+i $re'cu$a d'ar de cum "ă răie+i) Dacă
reu+e+i "ă "ca$i de ideea de a răi cumva ' viaţă mai bună! mai n'bilă +i
mai $lină de "en"! vei (nl'cui acea idee cu ' ala) Trebuie "ă $rive+i (n &aţă
&a$ul că nu +ii nimic de"$re viaţă "au de"$re viul ei)
I): (n ciuda &a$ului că nu "unem vii "unem (n"$ăim#naţi de m'are)
U)4): C'r$ul ră"$unde vieţii din <urul "ău! $ul"ul inimii! diver"ele $r'ce"e
&izi'l'gice! agiaţia vieţii! 'ae indică $rezenţa vieţii) C#nd ace"e $r'ce"e "e
'$re"c! aunci are l'c ceea ce u nume+i m'are clinică) A$'i vedem c'r$ul
de"&ăc#ndu%"e (n elemenele c'n"iuene! la r#ndul l'r (mbrăc#nd n'i +i
di&erie &'rme de viaţă) Dar acea"ă c'ninuiae a vieţii (n &'rme n'i e
c'n"'lează $rea $uţin! căci u vrei "ă c'ninui (n &'rma $rezenă! cu 'ae
 caliăţile +i de&ecele) Dacă (ngr'$i c'r$ul! viermii au $are de un '"$ăţ) Dacă
 (l arunci (n a$ă! $e+ii v'r avea i'n '"$ăţ) Acea viaţă va c'ninua indi&eren
ce ar &i) In"ă u nu vei &i ac'l' ca "ă e/$erimenezi m'area) E/i"ă m'are
d'ar (n (nţele"ul clinic)
I): Dacă nu răie"c de &a$! dacă nu $' cun'a+e m'area! dacă de &a$
nu%mi $a"ă de "'cieae! dacă viaţa mea e"e c,iar &ără "en"! dacă rudnica
mea cun'a+ere de "ine e"e d'ar ' e/$re"ie a ign'ranţei! aunci ceea ce iau
eu dre$ realiae e"e ' $r'iecţie a $r'$riei mele minţi)))
U)4): Unde e"e minea de"$re care v'rbe+i 6'ţi "ă mi%' arăţi Nu e/i"ă
minea a +i minea mea) 1inea e"e $e"e '! (nr%un &el ca +i aerul $e care
 (l re"$irăm) E/i"ă ' "&eră a g#ndului) Nu e"e a a "au a mea) E"e mereu
ac'l') Creierul ău &uncţi'nează ca ' anenă! culeg#nd +i aleg#nd ce "emnal
vrea "ă &'l'"ea"că) A"a e"e ') 'l'"e+i "emnalele (n "c'$ul c'municării)
1ai (n#i! n'i rebuie "ă c'municăm cu n'i (n+ine! (nce$em de c'$ii
numind 'ul ' daă +i (ncă ' daă) C'municarea cu alţii e"e ceva mai
c'm$le/ă +i e"e urmă'area) 6r'blema! "au $a'l'gia dacă vrei! (nce$e
c#nd c'munici ne(ncea cu ine (n"uţi -*un &erici))) *un ne&erici))) Care
e"e "en"ul vieţii)) +i a+a mai de$are) Dacă acea"ă ne(nceaă c'municare
cu ine (n"ui nu e"e ac'l'! u nu e+i ac'l' a+a cum e +ii +i e e/$e%
rimenezi) C#nd acel m'n'l'g ineri'r nu mai e"e ac'l'! nev'ia de a
c'munica cu alţii e"e ab"enă) Deci c'munici cu alţii d'ar ca "ă menţii acea
c'municare $e care ' ai cu ine (n"uţi! m'n'l'gul ău ineri'r) Ace" &el de
c'municare e"e $'"ibil numai dacă e "$ri<ini $e va"a 'aliaea g#nduril'r
m'+enie de 'm din generaţie in generaie) Omul! $rin $r'ce"ul de ev'luţie!
a (nvăţa "ă e/ragă din ace" de$'zi g#nduri mai ra$ide! mai "ubile! mai
ra&inae dec# re"ul animalel'r) Ele au in"ince $uernice) 6rin g#ndi 'mul
"%a &ăcu ca$abil "ă "u$ravieţuia"că mai e&icien dec# celelale "$ecii)
Acea"ă abiliae a g#ndului de a "e ada$a e"e ble"emul 'mului)
I): ie că ' $ui $e "eama "'cieăţii genel'r! ev'luţiei "au in&luenţei
"elel'r! "e reduce la acela+i lucru: "unem 'ţi ad#nc c'ndiţi'naţi +i avem
nev'ie "ă ne eliberăm de acea"ă c'ndiţi'nare $enru a &uncţi'na naural +i
liber) E"e eviden nu%i a+a
U)4): 6enru mine nu e"e del'c eviden) 6ur +i "im$lu nu e"e $'"ibil "ă &ii
&ără c'ndiţi'nare) Indi&eren ce &aci! e+i c'ndiţi'na) -Dec'ndiţi'narea.
de"$re care v'rbe"c mae+rii "$iriuali e"e ' reabă nă"c'ciă) N'ţiunea de a
&i dec'ndiţi'na! n'ţiunea de dec'ndiţi'nare e"e d'ar un al aric'l de
v#nzare $e $iaţa "&inei a&aceri) Nu are validiae) ;ei vedea) T' ceea ce &aci
e"e c'ndiţi'na) A e dec'ndii'na nu are "en") Tu rebuie "ă &ii liber c,iar
de d'rinţa de a e dec'ndiţi'na) C'ndiţi'narea e"e ineligenţă! abiliaea de
a ră"$unde adecva mediului (nc'n<ură'r) Acea"a n%are nici ' legăură cu
&aneziile! ideaţiile +i m'durile ale de g#ndire! $e care de al&el le iei dre$
culmile ineligenţei ale)
I): Dacă $ărunderea! cun'a+erea de "ine +i dec'ndiţi'narea nu mă a<uă
"ă%mi rez'lv dilema $rinci$ală! aunci $'ae că mă a<uă +iinţa $rin e,nicile
de e/indere a vieţii "au ingineria geneică)))
 U)4): Nici măcar ingineria geneică de care "avanţii "im a# de m#ndri
nu e"e $enru bene&iciul 'menirii) Dacă "avanţii reu+e"c! e,nica ingineriei
geneice va &i Înm#naă "aului) *aul ' va &'l'"i ca "ă c'nr'leze 'ul +i $e
'ţi) *$ălarea creierului! care nece"iă "ec'le! va &i de$ă+iă) 6rinr%' "im$lă
in<ecţie de "ub"anţe $relucrae geneic (n c'r$! "aul va $uea "ă
ran"&'rme ceăţenii "ăi (n "'ldaţi (n"eaţi de "#nge! (n bir'craţi &ără creier!
"au (n 'rice alceva d're+e)
I): 6'ae că n'i c'm$licăm lucrurile) 6'ae că "unem 'ţi $rea "u$er&iciali
 (n g#ndire! $'ae că ne li$"e"c viziunea largă +i am$liudinea menală
U)4): La"%' bală) În 'ricare caz! acţiunile ale rebuie "ă &ie di"rucive
a"u$ra inere"el'r ulime ale 'mului! $enru că ele "un nă"cue din g#ndire!
care e"e un lucru m'r) a$ul că &'rţezi viaţa "ă "e $'rivea"că ideil'r ale
m'are +i a"um$ţiil'r ale e"e di&iculaea a $rinci$ală) T' ceea ce
re$rezinţi! crezi! e/$erimenezi +i a"$iri e"e rezulaul g#ndului) Iar g#ndul
e"e di"ruciv $enru că nu e"e alceva dec# un mecani"m $r'ec'r!
$r'grama "ă%+i $r'e<eze $r'$riile inere"e cu 'rice $reţ) Dar 'are c,iar
e/i"ă g#nduri Oare acum g#nde+i Nu ai cum "ă +ii)
I): Dar e"e ' "arcină "u$ra'menea"că "ă (nţelegi g#ndul! nu%i a+a T'ae
religiile +i &il'z'&iile im$'rane au $u" (nainea n'a"ră ' &igură mai mul "au
mai $uţin "u$raumană care a ran"cen" (nr%un &el lumea relaivă % lumea
g#ndului dacă vrei "ă%i "$ui a+a % +i a ain" mari (nălţimi) (n"ă n'i "unem
'ameni 'bi+nuiţi! nu "unem ca$abili de acţiuni c'l'"ale! ne(n&ricae!
 (ndrăzneţe)
U)4): Dacă e+i liber de ţelul "u$ra'mului -$er&ec.! -bun. "au -religi'" cu
adevăra.! aunci ceea ce e"e naural (n 'm (nce$e "ă "e e/$rime de la "ine)
Culura a religi'a"ă +i "eculară a $u" (n &aţa a bărbaul "au &emeia ideală!
&iinţa umană $er&ecă! +i a$'i (ncearcă "ă 'arne $e 'aă lumea (n acea
mariţă) E"e im$'"ibil) Naura e"e 'cu$aă "ă creeze indivizi ab"'lu unici!
$e c#nd culura a adu" cu "ine ' "ingură mariţă căreia 'ţi rebuie "ă "e
c'n&'rmeze) E"e ceva gr'e"c)
I): A+adar u nu e+i un 'm $er&ec! a+a cum "u"ţin unii
U)4): A+ &i vru "ă +iu! dar nu mă "inc,i"e"c) Cui (i $a"ă Eu nu am cum "ă
a&lu +i dacă a+ a&la! ar &i ' ragedie $enru 'ameni) Ei m%ar &ace un m'del +i
ar (ncerca "ă răia"că (nr%un anume &el! cre#nd un deza"ru $enru 'menire)
Avem de"ui guru! de ce "ă adăugăm (ncă unul
I): ;ad că nu e+i un (nvăţă'r! un guru de vreun &el! aunci de ce v'rbe+i
cu n'i N'uă ni "e $are că '&eri ' anumiă in"rucţie! că e/$rimi ' (nvăţăură
care $'ae &i de &'l'" 'menirii)
U)4): Eu d'ar (mi c#n c#necul! a$'i mă duc) Dacă cineva mă a"culă "au
nu! nu%mi $a"ă) Eu nu iau (n c'n"iderare nici ' "iuaţie i$'eică) Dacă nimeni
nu vine "ă v'rbea"că cu mine! "un (n regulă) Crede%mă! v'rbiul meu e"e
d'ar incidenal! nu urmăre+e "ă elibereze $e nimeni) Eu ' vin (n acea"ă
z'nă de reizeci de ani) Dacă
v'i nu aţi &i aici! $'ae m%a+ uia la eleviz'r! "au a+ ciii r'mane $'liţi"e % e
acela+i lucru) Eu nu v#nd nimic) A"a c,iar a+a e"e) Eu $ur +i "im$lu ară că
Ia rimul cu care avan"ează ingineria geneică! e,n'l'gia va a<unge (n
 m#inile "i"emului $'liic "$re a &i &'l'"iă $enru c'nr'lul c'm$le +i
"ub<ugarea 'mului)
I): Dacă $eric'lul e"e a# de iminen! aunci e"e urgen ca alţii "ă "e
-(m$iedice. de "area l'r naurală! a+a cum "$ui ca ţi "%a (n#m$la ţie! dacă
nu $enru al m'iv aunci $enru acela de a d'vedi e/i"enţa unei
alernaive la 'aliari"mul geneic) Ai "$ri<ini a"a
U)4): Nu) Acea"ă "are naurală nu $'ae &i &'l'"iă in "$ri<inul cruciadei
nimănui) Nici nu mă inere"ează "ă mă a+ez ca ar,ei$ "au $r'&e $enru
'menire) Nu "un inere"a "ă "ai"&ac curi'ziaea nimănui) *avanţii &ac
imen"e $r'gre"e (n d'meniile micr'bi'l'giei +i &izi'l'giei glandulare +i a
creierului) Ei v'r avea (n cur#nd "u&icienă &ineţe (n ace"e d'menii ca "ă
 (nţeleagă muaţia &izi'l'gică ce a avu l'c (n mine! 6er"'nal nu $' &ace nici '
a&irmaţie de&iniivă! dar $' "ă "$un că (nreg mecani"mul e"e un lucru
au'ma) Iner&erenţa g#ndului nu mai e/i"ă) 4#ndul are ' val'are
&uncţi'nală! nimic mai mul) El '$erează em$'rar (n mine aunci c#nd e/i"ă
' cerinţă din $area mediului (nc'n<ură'r! dar nu $'ae "ă acţi'neze (n
$rivinţa devenirii "au "c,imbării lucruril'r (n mine) Ace"a e"e energie! '
energie care &ace ca &uncţi'narea (n acea"ă lume "ă &ie "ănă'a"ă! "ă "e
realizeze u+'r +i cu ineligenţă) Acum u ri"i$e+i acea energie (ncerc#nd "ă
&ii alceva dec# ceea ce e+i de &a$) Aunci vei avea ' ceriudine care nu%ţi
$'ae &i ran"mi"ă de mine "au de alcineva)
Eu am de"c'$eri $enru mine (n"umi +i $rin mine (n"umi că ceea ce ni "%a
"$u" de"$re liberae! iluminare +i Dumnezeu e"e &al") Nici ' $uere din
lume nu $'ae ainge a"a) A"a nu mă &ace $e mine "u$eri'r) Nimic de genul
ace"a) Ca "ă e "imţi "u$eri'r "au in&eri'r rebuie "ă e "e$ari $e ine (n"uţi
de lume) Eu nu $rive"c lumea ca ceva "e$ara! a+a cum &aci u) Cun'a+erea
$e care ' am de"$re lume % &ie de"$re lumea ineri'ară! &ie de"$re cea
e/eri'ară % vine (n acţiune numai c#nd e/i"ă ' cerinţă ca ea "ă vină (n
acţiune) Al&el $ur +i "im$lu eu nu +iu) *area a naurală e"e una de a%nu%
+i)
I): Tu nu &aci a&irmaţii "$eciale de"$re ine) Cei care e a"culă!! inclu"iv eu
 (n"umi! "im ' ceriudine +i ' au'riae (n ceea ce "$ui) Indică a"a că e+i
 (nr%adevăr un 'm liber
U)4): Cun'a+erea că u e+i a"a! că u e+i aia! că e+i &erici! că e+i
ne&erici! că e+i un 'm realiza! că nu e+i un 'm realiza! e"e c'm$le
ab"enă (n mine) Tu "au eu nu avem cum +i dacă "unem 'ameni liberi)
Nimic nu%mi "$une mie că "un un 'm liber) În cazul ău! $r'ce"ul de numire!
vrerea de ceva! c,e"i'narea ec) c'ninuă iar +i iar! 'rice ar &i) În cazul meu!
g#ndul &uncţi'nează d'ar din cauza "imuluril'r din a&ară) C,iar +i aunci
ră"$un"ul cun'a+erii e"e in"ananeu! +i "un iară+i un mare "emn de
 (nrebare) C'n"ana cerinţă din $area a de a e/$erimena acela+i lucru iar
+i iar! are ca rezula g#ndire re$eiivă! c'm$ul"ivă) Eu nu văd vre' nev'ie
"au m'iv ca $r'ce"ul re$eiiv "ă meargă ne(ncea) În cazul meu nu e/i"ă
nimeni "e$ara de acea"ă &uncţi'nare! nimeni care "ă $'aă "a (n "$ae +i
"ă zică -Acea"a e"e realiaea.) Nu e/i"ă realiae) Realiaea ne e"e
im$u"ă de culură! "'cieae +i educaţie) Nu mă (nţelege gre+i) 4#ndul are '
val'are &uncţi'nală) Dacă nu acce$ăm lumea a+a cum ne e"e im$u"ă! v'm
a<unge la nebuni) Eu "un nev'i "ă ' acce$ ca un &a$ relaiv) De al&el nu
e/i"ă m'd (n care "ă e/$erimenezi realiaea vreunui lucru) 4#ndul a crea
realiaea c'r$ului ău! a raiului ău! a "'mnului ău! a uur'r $erce$ţiil'r
ale) Tu e/$erimenezi acea"ă realiae $rin inermediul cun'a+erii) Al&el
nu e/i"ă m'd (n care u "ă +ii $enru ine (n"uţi că ai un c'r$! că e+i viu! că
e+i reaz) T'ae ace"ea "un cun'a+ere) Realiaea unui lucru e"e ceva ce
nu $'ae &i e/$erimena de nimeni)
I): Acea"ă di"cuţie a &'" &'are inere"ană) Îţi mulţume"c &'are mul)
U)4): 1ulţume"c)

"A#IT$%U% V
Noi am creat aceast! -unl! umana

Inerl'cu'r: (ţi cieam carea ieri! U)4)! +i rebuie "ă măruri"e"c că am

avu "enimenul că (n cele din urmă 'ae argumenele ale duc nu căre
"$eranţă! ci ineviabil căre "u&erinţă +i di"$erare umană! Am dre$ae
U)4) 5ri",namuri: (n $rinci$iu! eu nu văd nici un vii'r $enru 'm) Nu
$enru că "un un a$'cali$ic! ci mai degrabă $enru că 'rice e"e nă"cu din
diviziunea din 'm (l va di"ruge (n cele din urmă $e el +i "$ecia "a) A+a că eu
nu vi"ez "au "$er la ' lume $a+nică)
I): A"a e din cauza ineviabiliăţii vi'lenţei
U)4): Din cauză că ineviabiliaea răzb'iului e"e (n v'i) Răzb'aiele
miliare din lume "un ' e/en"ie a ceea ce "e $erece (n ineri'rul v'"ru '
im$ul) De ce e/i"ă un răzb'i de"&ă+ur#ndu%"e (n ine Din cauză că u cauţi
$acea) In"rumenul $e care (n &'l'"e+i (n (ncercarea de a &i (n $ace cu ine
 (n"uţi e"e răzb'i)
In 'm e/i"ă de<a $ace) Nu rebuie "ă ' cauţi) Organi"mul viu &uncţi'nează
 (nr%un m'd e/ra'rdinar de $a+nic) Căuarea de căre 'm a adevărului e"e
nă"cuă din acea"ă aceea+i căuare a $ăcii) El reu+e+e d'ar "ă ulbure +i "ă
vi'leze $acea care e"e de<a (n c'r$) 6rin urmare răm#nem cu răzb'iul din
'm +i cu răzb'iul din a&ara 'mului) E"e ' e/en"ie a aceluia+i lucru)
Căuarea n'a"ră $enru $ace (n lumea acea"a! &iind bazaă $e răzb'i! va
duce d'ar la răzb'i! la di"rugerea 'mului)
I): 1ule &il'z'&ii! inclu"iv mar/i"mul! "$un că răzb'iul +i lu$a "un
ineviabile)
U)4): (nr%adevăr! "un ineviabile) 1ar/i+ii +i alţii lan"ează ' eză care!
$rin lu$ă! devine anieză +i a+a mai de$are) Ace"ea "un invenţii &il'z'&ice
c'nce$ue "ă dea vieţii ' c'erenţă +i direcţie) Eu! $e de ală $are! "u"ţin că
viaţa "%ar $uea "a &i (nce$u (n m'd arbirar! "%ar $uea "ă &i &'" a"amblaă
accidenal) E&'rul 'mului de a da vieţii direcţie $'ae duce d'ar la &ru"rare!
căci viaa nu are nici ' direcţie)
Dar acea"a nu im$lica &a$ul că $r'iecilele "un $e drum! că a$'cali$"a
e"e du$ă c'lţ! In"incul de "u$ravieţuire al 'mului e"e ad#nc (nrădăcina)
Ceea ce zic eu e"e că 'aă acea"ă v'rbărie dulce de"$re $ace! c'm$a%
"iune +i iubire nu a ain" 'mul c#u+i de $uţin) E"e 'aă un n'n"en")
Ceea ce ţine 'amenii (m$reună e"e "$aima) *$aima de di"rugere
reci$r'că a avu ' $uernică +i "răvec,e in&luenţă (n 'm) A"a nu e"e!
de"igur! ' garanţie) Nu +iu)
I): Acum $r'blema e"e imen" am$li&icaă de &a$ul că e,n'l'giile n'a"re
garanează e/incţia uur'r &'rmel'r de viaţă! nu d'ar a 'mului(n caz ca
răzb'iul "e dezlănţuie la nivelurile (nale)
U)4): [iua (n care 'mul a "imţi (n el acea"ă c'n+ienţă de "ine! care I%a
&ăcu "ă "e "imă "u$eri'r &iecărei "$ecii de $e $laneă! e"e ziua (n care el a
$leca $e drumul c'm$leei di"rugeri de "ine) Dacă 'mul e"e di"ru"!
$r'babil că nimic nu e"e $ierdu) Din ne&ericire! in"rumenele de di"rugere
$e care a &'" ca$abil "ă le dezv'le de%a lungul "ec'lel'r "un ' mai mule
+i mai eribile +i din ce (n ce mai $ericul'a"e) El va lua cu "ine 'ul c#nd "e
va duce)
I): De unde a$are ace" im$ul" $rimar ca el "ă &ie "ă$#nul "ău +i al lumii
U)4): 4eneza lui "e a&lă (n ideea religi'a"ă că 'mul e"e (n cenrul
univer"ului) De e/em$lu! evreii +i cre+inii cred că 'ul a &'" crea $enru
&'l'"ul 'mului) De aceea 'mul nu mai e"e $are din naură) EI a $'lua!
di"ru" +i uci" 'ul! 'ae (n c'nul că vrea "ă &ie (n cenrul univer"ului! al
creaţiei)
I): Dar 'mul rebuie "a aibă un l'c undeva! cu "iguranţă! c,iar daca nu (n
cenrul creaţiei) Căderea re$rezină (nce$uul nu "&#r+iul 'mului)
U)4): D'crina Căderii e"e &'are &'l'"i'are $enru cre+ini! a#a '@ ea
nu (n"eamnă nimic) T'aă radiia cre+ină e/$l'aează ideea $ăcaului iniţial
$#nă (n $#nzele albe! av#nd ca rezula ma"acre! r#uri de "#nge +i ale
vi'lene incredibile)
I): Ei bine! &il'z'&iile din Orien v'rbe"c de"$re un !!cenru nemi+ca. care
$'ae &i gă"i $rin mediaţie)))
U)4): Eu c'ne" (n"ă+i e/i"enţa! (n"ă+i ideea de "ine! mine! "au $"i,ic)
Dacă acce$ţi c'nce$ul de "ine % +i e"e un c'nce$ % e+i gaa "ă cauţi +i "ă
acumulezi cun'a+ere de "ine) Dar nici'daă nu c'ne"ăm ideea de "ine! nu%
i a+a
I): Care e"e +inele de"$re care v'rbe+i u
U)4): Tu e+i cel inere"a de "ine! nu eu) Orice ar &i! e"e cel mai
im$'ran lucru $enru 'm a# im$ c# e"e (n viaă)
I): E/i"! deci "un) A"a e De"care"
U)4): Tu nu ai $u" nici'daă la (nd'ială $rinci$ala $remi"ă de aici) Adică:
eu g#nde"c! deci e/i") Dacă nu g#nde+i! nu%ţi rece $rin ca$ nici'daă că
e+i viu "au m'r) Dar! (nruc# n'i g#ndim ' im$ul! (n"ă+i na+erea
g#ndului creează &rică! iar din &rică izv'ră+e 'aă e/$erienţa) Ambele lumi
-ineri'ară. +i -e/eri'ară. $'rne"c dinr%un $unc al g#ndului) T' ce
e/$erimenezi e"e nă"cu din g#nd) Deci ' ce e/$erimenezi! "au ai $uea
e/$erimena! e"e ' iluzie)
 Ab"'rbirea de "ine (n g#nd creează (n 'm cenrarea $e "ine@ a"a e"e '
ce e/i"ă ac'l') T'ae relaţiile bazae $e a"a v'r crea ineviabil "u&erinţă
$enru 'm) Ace"ea
"un relaţii imaginae) În ceea ce e $rive+e $e ine! nu e/i"ă relaţie) Gi
'u+i "'cieaea cere nu d'ar relaţii! ci +i relaţii $ermanene!
I): Te%ai c'n"idera un e/i"enţiali"
U)4): Nu! "ă nu crezi că $'ţi $une eic,ee $e mine) E/i"enţiali+ii v'rbe"c
de"$re di"$erare +i ab"urd) Dar ei nu "%au lu$a nici'daă cu di"$erarea "au
cu ab"urdiaea) Di"$erarea e"e ' ab"racţie $enru ei)
I): Dar cum răm#ne cu ang'a"a Nau&ragiul 4reaţa Ce "imţea
Ra"'lni'v dacă nu di"$erare
U)4: Ace"ea "un c'nce$e ab"race $e"e care ei au c'n"rui '
"rucură &il'z'&ică uria+ă) Alceva nu e/i"ă (n ace"e c'nce$e) C#nd mă
re&er la aciviaea cenraă $e "ine eu v'rbe"c de"$re un mecani"m
au'n'm! au'ma! care "e au'$er$euează! cu 'ul di&eri de ceea ce
e'reizează ei)
I): ;rei "a "$ui că +inele "u$ravieţuie+e m'rţii
U)4): Nu) Nu "e $une $r'blema "inelui! deci cum $'ae "ă a$ară $r'blema
nemuririi! a ceea ce e/i"ă dinc'l'
I): Ce e"e dinc'l' E/i"ă un dinc'l'
U)4): 1'area e"e cea care creează im'raliaea) Cun'"cuul creează
necun'"cuul) Tim$ul creează eernul) 4#ndul e"e cel care a crea "area
&ără%de%g#nduri)
I): De ce
U)4): 6enru că g#ndul (n (n"ă+i naura "a e"e de "cură duraă) Deci de
&iecare daă c#nd un g#nd e"e nă"cu! u e+i nă"cu) Dar u ai adăuga Ia
a"a nev'ia $ermanenă de a e/$erimena acelea+i lucruri iar +i iar! d#nd
a"&el g#ndului ' &al"ă c'ninuiae) Ca "ă e/$erimenezi ceva! u ai nev'ie
de cun'a+ere) Cun'a+erea e"e (nreaga m'+enire a g#nduril'r 'mului!
"enimenel'r +i e/$erienţel'r! daă mai de$are din generaţie (n generaţie)
E/ac a+a cum re"$irăm dinr%un &'nd c'mun de aer! n'i ne (n"u+im +i
&'l'"im g#nduri din "&era de g#nd (nc'n<ură'are $enru a &uncţi'na (n
acea"ă lume) A"a%i ') In"i"enţa 'mului ca g#ndul "ă &ie c'ninuu "e
'$une (n"ă+i naurii g#ndului! care e"e de "cură duraă) 4#ndul a crea
$enru el (n"u+i un de"in "e$ara@ a reu+i "ă creeze $enru el (n"u+i '
e/i"enţă $aralelă) Cre#nd necun'"cuul! acel -Dinc'l'.! nemuri'rul! el a
crea $enru "ine ' cale de a c'ninua) Nu e/i"ă &ără%de%im$! d'ar im$)
C#nd g#ndul creează im$! un "$aţiu e"e crea ac'l'@ deci g#ndul e"e +i
"$aţiu) 4#ndul creează de a"emenea maerie@ nu e/i"ă g#nd! nu e/i"ă
maerie) 4#ndul e"e ' mani&e"are "au ' e/$re"ie a vieţii! iar a &ace din el
i'n lucru "e$ara! a%i aribui ' viaţă a lui! +i a$'i a%i (ngădui "ă creeze un
vii'r al $r'$riei "ale c'ninuiăţi ne(m$iedicae! e"e ragedia 'mului)
I): Dar dacă g#ndul $'ae crea maerie! cum e/$lici &en'mene $recum
cele (n care *ai Baba $r'duce cea"uri din vazdu, 
 U)4): 6ur +i "im$lu nu e"e $'"ibil) *ai Baba e"e un iluzi'ni") El $r'ducea
Pdin aerQ cea"uri elveţiene) Dar du$ă ce guvernul indian a $u" ' a/ă de
im$'r $e cea"urile elveţiene! a (nce$u cur#nd du$ă aceea "ă $r'ducă
cea"uri indiene) Am văzu ieri la eleviz'r un 'm care $uea &ace "ă di"$ară
un avi'n cu reacţie c,iar (n &aţa 'c,il'r ăi3 *ai Baba &ace "ă a$ară un cea"@ (l
dă unui di"ci$'l 'n'ra! iar el! *ai Baba! $rime+e 'ae aclamaţiile +i
a$lauzele) T'ul $are legiim! dar e"e ' +arlaianie) Eu r#d de a"&el de
lucruri) Tu cum $'ţi "ă Ie iei (n "eri'"
I): Bine! dar aunci ce iei u (n "eri'" ;iaţa 1'area ;iaţa e/raere"ră
U)4): Nu cred că genul ace"a de viaţă e/i"ă (n ală $are! $e vre' ală
$laneă) Eu nu zic că nu ar $uea e/i"a viaţă $e ale $lanee! d'ar că nu ea
e"e ca e/i"enţa n'a"ră de aici) Cugearea a la ale &'rme de viaţă +i la
ale lumi e"e d'ar ' d'rinţă de e/en"ie nelimiaă (n vii'r +i (n l'curi
de$ărae) 4#ndul (ncearcă "ă%+i dea c'ninuiae! iar "$eculaul de"$re vii'r
+i lumi nede"c'$erie e"e un m'd c'nvenabil de a ' &ace Lucrul de care $'ţi
&i c'n+ien e"e deermina de g#ndiul ău@ $unc)
I): T'ae ace"ea "e a$r'$ie de ceea ce "$une 5ri",namuri) El "$une că
acumulaa cun'a+ere a 'mului devine radiţie! a"um#ndu%+i ' c'ninuiae +i
legiimiae $r'$rie! ,lu crezi
U)4): Nu) Nu văd cum ceea ce "$un eu e"e măcar a$r'a$e de linia lui de
g#ndire) El v'rbe+e de"$re -c'n+ienţă $a"ivă.! călă'rii ale de"c'$eririi!
ran"&'rmări $"i,'l'gice! de"c,ide +c'li +i (n&iinţează &undaţii) Ace"e
aciviăţi nu e eliberează! ci $er$euează mi+carea g#ndului +i radiţia)
I): E/i"ă liberae a g#ndului))) vre' liberae $enru 'm 
U)4): Nu! $enru 'm nu e/i"ă liberae de acţiune) Eu nu v'rbe"c de"$re
' &il'z'&ie a re"emnării caacli"mică! deermini"ă) Dar)))
I): Nu e/i"ă cale de ie+ire Nici măcar $rin c'nem$larea cenrului meu
Nici macar $rin mediaţie Nici măcar $rin rezirea energiei undalini Nici
măcar $rin cucerirea iluziei 
U)4): Nu) 6'ţi (ncerca ' &elul de lucruri! dar ace"ea nu e v'r a<ua cu
nimic) ;ei reu+i d'ar "ă creezi $erurbaţii (n c'r$! ulbur#nd arm'nia care
e/i"ă de<a ac'l') Dacă $r'duci ,alucinaţii +i "c,imbări meab'lice nenau%
rale vei &ace rău c'r$ului) A#a ') Nu $'ţi &ace nimic ca "ă "c,imbi a"a! "ă
"c,imbi direcţia)
I): Nici măcar ' radicală c,iar dacă em$'rarăF ru$ere de radiţie Dacă
ne%am $uea div'rţa acţiunile de g#nd! am $uea $r'babil "ă acţi'năm &ără
vină! &ără a ne &ace gri<i de c'n"ecinţele acţiunil'r n'a"re) 6r'babil că
acţiunea ar &i liberă "ă &acă lucruri n'i! creaive)
U)4): In ce "c'$ Ca "ă (ţi $'ţi de"c'$eri &'rţele "uberane Realiaea
indu"ă de g#nd nu $'ae &i negaă@ ea e/i"ă)
I): Unii "avanţi +i unii vizi'nari in"i"ă că e/i"ă cenri de energie "ubilă (n
n'i care $' &i debl'caţi $rin anumie $racici "$iriuale! inclu"iv $rin
c'ncenrarea minii a"u$ra nimicului)
U)4): Ca "ă e c'ncenrezi "au "ă e &'calizezi $e un lucru rebuie "ă le
bl'c,ezi $e celelale) C'ncenr#ndu%e $e ceea ce c'n"ideri a &i -nimic.! u e
 reragi +i e "e$ari $e ine (n"uţi din curgerea naurală a vieţii $rin ine +i $e
l#ngă ine) Tu e+i $are dinr%un c#m$ magneic generaliza +i ceea ce e
"e$ară de alţii e"e g#ndul) Tu e+i $re'cu$a d'ar de &ericirea "au
ne&ericirea a! de &ilmul la care e uii u)
I): Av#nd (n vedere ca &iecare dinre n'i răie+e (nr%' lume "ubiecivă! nu
e"e 'are ineviabil că nimeni nu vede lumea -'biecivă. a+a cum e"e ea de
&a$ C#nd &iecare din n'i "e uia la! "ă zicem! ma"a de ac'l'! &iecare dinre
n'i vede ceva di&eri) A+a e"e cu 'ae 'biecele)
U)4): 1a"a nu e"e del'c un 'biec)
În"u+i &a$ul că u recun'+i ma"a ca ma"ă e"e adevăraa $r'blemă) Nu
c'nează! a+a cum $are că g#nde"c &il'z'&ii! că u +i eu vedem un $ic di&eri
"caunul +i deci iner$reăm di&eri)Nu c'nează nici dacă "caunul e/i"ă
aunci c#nd eu ie" din cameră) il'z'&ii v'rbe"c (nr%una de"$re a"a) E"e
ab"urd) Tu vezi +i e/$erimenezi lucrurile dinr%un $unc de vedere di&eri de
al cel'rlalţi! a"a%i ') Tu crezi că ai ' e/$erienţă "ubiecivă a unui lucru
'bieciv) Ac'l' nu e/i"ă nimic % d'ar relaivele dae e/$erimenale ale ale!
-adevărul. ău) Nu e/i"ă del'c adevăr 'bieciv) Nu e/i"ă nimic -(n a&ara.
"au inde$enden de minţile n'a"re)
I): C,iar +i (n cazul celuilal individ E"e e/i"ena lui de$endenă d'ar de
aciviaea mea menală E"e "'ţia a "au vecinul ău d'ar un &en'men
in&ra$"i,ic
U)4): De vreme ce $re"u$un că -eu. e/i"! el de a"emenea e/i"ă) Dar eu
c'ne" a"a) Am eu vreun mi<l'c de a e/$erimena &a$ul e/i"enţei mele
Eu nu am de &a$ cum "ă a&lu dacă "un viu "au m'r)
1%a+ $uea duce la un d'c'r care m%ar e/amina! mi%ar lua em$eraura!
$ul"ul! $re"iunea "#ngelui +i mi%ar "$une că 'ul e"e n'rmal) În ace" "en"
u e+i ' &iinţă vie! animaă! "$re de'"ebire de 'biecele neanimae din <urul
ău) Dar de &a$ nu ai cum "ă e/$erimenezi $enru ine (n"uţi +i $rin ine
 (n"uţi &a$ul că e+i ' &iinţă vie)
I): Ba "igur că $'ţi: dacă e ai "#ngerezi +i e/$erimenezi durere@ dacă e
că"ă're+i! "u&eri Pr#"eeQ)))
U)4): Da! dar "un d'uă lucruri) C'r$ul e"e cel care "ime durerea +i
cun'a+erea e"e cea care (ţi "$une: -ace"a e"e "#nge.! -acea"a e"e
durere.! -acea"a e"e (ncearea durerii.) E/i"ă durere! dar nu e/i"ă nimeni
ac'l' care "ime durere) Nu e/i"ă nimeni care v'rbe+e acum)
Ceea ce "$un acum nu%i ' a&irmaţie mi"ică) ;'rbiul e"e ' c,e"iune
mecanică! ca un magne'&'n) Înrebările ale "c' a&ară anumie ră"$un"uri
 (n m'd au'ma) Orice ar &i aici! ie"e a&ară % a"a%i ') D'vadă că $ui
 (nrebări! ră"$un"urile "un de<a ac'l')
I): Cum răm#ne cu iubirea! cu "enimenele ad#nci +i rainice +i cu
ră"$un"urile $r'&unde la &rumu"eţea naurii
U)4): In $rinci$iu! nu e/i"ă nici ' di&erenţă% (n ambele culuri $rimiivă "au
m'dernă nu e/i"ă $ace)
I): Deci me"a<ul ău e"e că 'mul nu $'ae &i (n $ace cu el (n"u+i) A"a vrei
"a "$ui
 U)4): Nu) Omul e"e de<a (n $ace cu el (n"u+i) Ideea că e/i"ă $ace (n ală
$are! c#ndva (n vii'r! cauzează $r'blema) T'ae ace"e e/$erienţe
religi'a"e $recum c'm$a"iunea! beaiudinea +i iubirea "un $are din
ne"aţul du$ă ' $ace n'n%e/i"enă! care e"e di"rucivă $ăcii naurale de<a
e/i"ene (n c'r$)
I): ără $ace) ără religie) ără c'm$a"iune) ără "$eranţă! Ce ne răm#ne
U)4) 
U)4): Nimic) Eu c'ne" (nreaga e/$erienţă "$iriuală) A"a (ncerc "ă
di"rug)
I): Dar cum răm#ne cu &rum'a"ele! anicele +i elab'raele riualuri care
&'rmează ' mare $are din e/$erienţa n'a"ră religi'a"ă Au ele vreun "en"
"au relevanţă (n vieţile n'a"re
U)4): Omul a vru din'deauna "ă "e di"reze cu un lucru "au alul)
Riualurile i%au &urniza di"racţia nece"ară de%a lungul anil'r! iar acum
ace"ea au &'" (nl'cuie de cinema'gra&e! eleviziuni! circuri! cuv#nări ale
lui ) 5ri",namuri +i alele a"emenea) *un mule) iecare (ncearcă "ă%+i
v#ndă marca lui $r'$rie de ţigări! $r'$ria lui mar&a) N'i Ie vrem) E/i"ă
cerere $enru ace"e bunuri "$iriuale! de aceea cineva Ie vinde) Nimeni nu%
mi $'ae vinde mie genul ă"a de mar&ă! $enru că nu "un inere"a de ea)
În"ă alţii $' &i)
I): Da! dar u de ce anume e+i inere"a Ce e &ace "ă c'ninui "ă
răie+i
U)4): Orice) Orice "e (n#m$lă $e m'men e"e ' ceea ce e/i"ă $enru
mine)
I): Nu%mi "$une3 E+i cumva ' $er"'ană care răie+e aici +i acum 
U)4): Nicidecum) *ă e/$lici (n &elul ace"a e"e &'are gre+i) Nu +iu cum
"ă e/$lic)
Uie! eu am cii cărţi de "cience%&ici'n) De ce 6enru că ac'l' e/i"ă
acţiune) Eu nu "un del'c inere"a de rezula! d'ar de acţiunea (n
de"&ă+urare) E"e ca "ri$i"ul) Ceea ce gă"e"c a &i inere"an e"e
dezbrăcaul! nu &inalul) Cui (i $a"ă de &inal *imilar! 'ae zilele ale de ieri!
'aă cun'a+erea a +i (n"u+i "imţul "inelui ău "un lucruri m'are ale
recuului) Ace"e aminiri au &'are mul c'nţinu em'ţi'nal $enru ine! dar
nu +i $enru mine) Eu "un inere"a d'ar de ceea ce "e (n#m$lă c,iar acum!
nu m#ine "au ieri)
I): ără aminirile de ieri (ncărcae em'ţi'nal +i &ără $r'mi"iunea zilei
m#ine! e/i"ă $uţin l'c $enru "$eranţă! nu crezi
U)4): 6enru mine nu e/i"ă nici $rezen! cu a# mai $uţin vii'r) Ceea ce
e/i"ă ac'l' e"e d'ar recuul) Deci "inagma a -aici +i acum. nu (n"eamnă
nimic $enru mine) În ace" m'men e/i"ă d'ar recuul (n acţiune)
Nu +iu dacă m%am e/$rima clar) Dacă eu e recun'"c $e ine +i n'i
$urăm ' c'nver"aţie! e"e d'ar $enru că recuul e"e (n '$erare) 1ă ui la
ni+e lucruri@
dacă eu recun'"c +i nume"c acele lucruri! recuul e"e (n '$erare) EI
$r'iecează ceea ce cun'a+e) ;ii'rul! de+i neimedia! e"e ' c'ninuiaea
m'di&icaă a recuului) Deci ce e"e ace" -acum. de"$re care v'rbe+i Nu
 e/i"ă ceva $recum -m'menul de &aţă.) Ace" m'men nu e"e un lucru care
$'ae &i ca$ura! e/$erimena! "au căruia i "e $'ae da e/$re"ie) În cli$a (n
care ca$urezi ceea ce crezi u de"$re -ace" m'men. de<a l%ai &ăcu $are
din recu)
 T'ae ace"ea im$lică &a$ul că n'i nu aingem nici'daă acela+i l'c (n
acela+i im$ +i "$aţiu) E"e ca "iuaţia a d'uă magne'&'ane (nr%' cameră!
care+i c#nă unul aluia di"curi vec,i) Nu $'ţi "ă c'munici nimic nimănui)
Nu e/i"ă del'c c'municare) Gi c#nd ace" &a$ e"e (nţele" &'are clar! nu
mai e/i"ă nev'ia de c'municare)
I): Ceea ce (n"eamnă că (ncercările 'mului de a $rezice +i $re(n#m$ina
vii'rul "un c'ndamnae din "ar! nu%i a+a T'aă acea"ă v'rbărie de"$re
c'municarea in&'rmaţiei! (m$ără+irea cun'a+erii +i iner&aţare e"e $ur
n'n"en"
U)4): (nr%adevăr) Din ace" m'iv 'mul nu $'ae avea ' reală liberae de
acţiune) Tu $re&eri $'ae un gen de muzică "au un &el de m#ncare! dar a"a
d'ar (ţi re&lecă $r'$riul ău &undal +i $r'$ria a culură)
I): Dacă ceea ce zici u e"e adevăra! că nimeni nu are vre' liberae a
acţiunii! 'rice ar &i ceea ce &ace cineva are ' cauzăi! iar 'ae cauzele au '
cauză ulimă)
U)4): Alia3 De ce $re"u$ui u că 'ae rebuie "ă aibă un (nce$u! ' cauză
ulimă Cauză%+i%e&ec $'ae &i un lucru (n#m$lă'r) 6'ae că evenimenele
au l'c $ur +i "im$lu! $ur +i "im$lu "e (n#m$lă) Înreg $r'ce"ul ev'luţiei
$'ae &i d'ar ' ală (n#m$lare! un evenimen &ără cauză) De ce rebuie "ă
in"i+i că 'ae rebuie "a aibă un crea'r! că 'ae rebuie "ă &i izv'r# dinr%
' cauză ulimă
I): Cele mai recene d'vezi +iinţi&ice "ugerează că 'ul a (nce$u cu un
Big Bang) C,iar +i e/$l'ziile au ' "c#neie) Lucrurile nu e/$l'dează $ur +i
"im$lu)))
U)4): Acea"a e"e $re"u$unerea a) *%ar $uea "ă nu e/i"e a+a ceva
$recum Big Bang%ul) Ei &'l'"e"c acel ermen (n '$'ziţie cu c'nce$ul de
creaţie (n "are "abilă) Deci ace"ea "un d'uă e'rii care (ncearcă &iecare "ă
"e "abilea"că $e "ine ca adevăr) iecare (n c'm$eiţie cu cealală! (ncerc#nd
"ă "e $rezine $e "ine ca cea mai $lauzibilă dinre cele d'uă)
I): Dar de"igur ace"a e"e m'dul (n care n'ile idei "un nă"cue +i e"ae
 (n ineri'rul unei c'muniăţi raţi'nale) A căua adevăr +i cun'a+ere e"e un
lucru "ănă'"! nu unul $a'l'gic) E"e un lucru bun (n "ine +i $rin "ine)
U)4): Eu nu "un (m$'riva me'dei +iinţi&ice ca aare) Ceea ce ară eu
e"e &a$ul că nu e/i"ă căuare -$ură. a cun'a+erii! "au cun'a+ere de
dragul cun'a+erii) Nu e"e a# de in'cenă) Cun'a+erea e"e d'riă! cea
+iinţi&ică "au de al &el! $enru că dă $uere) Iubirea e"e ' invenţie de
m'men! &'l'"iă ca "ă (nl'cuia"că $uerea) Din m'men ce ai e+ua (n 'rice
al &el! $rin 'rice al canal! (n a d'b#ndi acea "are a'$uernică de a &i! u ai
invena ceea ce nume+i iubire)
I): Deci iubirea e"e d'ar un al nume $enru <'cul $uerii A"a vrei "ă
credem
U)4): E/ac)
 I): Dar cum e cu genul de iubire $e care ' $racică 1aica Tere"a Cum e
cu c'm$a"iunea
U)4!@ T'ae "un nă"cue din c'n+iinţa divizivă din 'ameni) 6#nă la urmă
ace+ia a<ung "ă anuleze (n"ă+i cauza $enru care lucrează +i $enru care
m'r) Oamenii din <urul 1aicii Tere"a &ac bani $e "eama &aimei ei) T' ce (i
inere"ează acum "un banii! +ii u! ca "ă c'ninue munca ei) De ce ar
rebuie in"iuţi'nalizae ace"e lucruri ;ezi $e cineva (n dureri! &lăm#nd)
Ră"$unzi acelui 'm) De ce ar rebui in"iui'nalizaă reacţia acea"a C#nd
 (ncercaţi "ă in"iuţi'nalizaţi gener'ziaea +i em$aia! v'i c'ru$eţi acel
"enimen! ră"$un"ul imedia! care nu e"e d'ar g#nd "au em'ţie me"c,ină)
Ceea ce c'nează e"e ră"$un"ul imedia la "iuaţie)
I): (n"iuţi'nalizarea e"e (ncercarea de a lua ' "iuaţie +i un ră"$un" +i a
le &ace un ră"$un" c'ninuu! $redicibil) O "ingură &a$ă de bun "amariean
devine un m'd de a $rivi lucrurile +i de a le &ace! (n general) lube+e%ţi vecin
ul devine un &a$ c#nd &iecare ' &ace ' im$ul! nu ca rezula al acel'r de
c'm$a"iune iz'lae)
U)4): Eu nu văd acea"a ca &iind c'm$a"iune) Acela e"e "ingurul lucru $e
care (l $'ţi &ace (nr%' "iuaţie daă! +i cu a"a ba"a) Animalele "e a<uă unele
$e alele (nr%un grad "ur$rinză'r) iinţele umane "e a<uă m'd naural (nre
ele) C#nd (n"ă in"iuţi'nalizarea mărgine+e acea "en"ibiliae naurală! eu
zic că nu e/i"ă c'm$a"iune) T'ae evenimenele din viaţa mea "un
inde$endene de 'ae celelale evenimene) Nu e/i"ă nimic (n mine
aliniindu%le "au in"iuţi'naliz#ndu%le)
I): De aceea ai re&uza ,'ăr# ca ideile ale "ă &ie $r'$agae
U)4): În $rimul r#nd! eu nu am c'nce$ţii del'c) ;ezi u! ei au vru ca eu "ă
merg la ' eleviziune din *aele Unie) Ei au ' emi"iune! -6unc de vedere.)
Le%am "$u": -Eu nu am nici un $unc de vedere.) Eu nu am nici un me"a<
$enru 'menire! du$ă cum nu am nici zelul $r'$'vădui'ril'r (n mine)
Eu nu "un un "alva'r al 'menirii! "au alceva de genul ace"a) Oamenii
vin la mine) De ce vin! nu e"e reaba mea) ;in din liberă alegere +i $r'$rie
v'inţă $enru că au auzi de mine "au din "im$lă curi'ziae) Nu c'nează) O
$er"'ană $'ae veni aici dinr%un număr 'arecare de m'ive) 1ă c'n"ideră
cumva di&eri! ' $a"ăre rară +i nu mă $'ae de"ci&ra "au (ncadra (n ceea ce
cun'a+e el) El $'ve"e+e $rieenil'r "ăi! iar (n cur#nd +i ei "'"e"c la u+ă) Eu
nu le $' "$une "ă di"$ară)
Îi invi (năunru! +iind &'are bine că nu $' &ace nimic $enru ei) Ce $'
&ace $enru v'i -Inraţi! a+ezaţi%vă! &aceţi%vă c'n&'rabili.! e"e ' ce $'
"$une) Unii 'ameni &ac (nregi"rări ale c'nver"aţiil'r n'a"re) E"e $re'cu$a%
rea l'r! nu a mea) E"e $r'$rieaea l'r! nu a mea)
Eu nu "un inere"a "ă $un ace"e (nrebări de care "unei v'i inere"ai)
Eu nu am (nrebări de nici un &el! cu e/ce$ţia cel'r care mă a<uă "ă
&uncţi'nez (n viaţa de zi cu zi: -C# e"e cea"ul.! -Unde e"e "aţia de au'%
buz.) A#) Ace"ea "un (nrebări "im$le! nece"are &uncţi'nării (nr%'
"'cieae 'rganizaă) Al&el! nici'daă nu am (nrebări)
I): Crezi că acea"ă "'cieae e"e 'rganizaă
 U)4): Ceea ce am crea n'i e"e ' <unglă) Nu $'ţi "u$ravieţui (n acea"ă
lume) C,iar +i aunci c#nd vrei "ă culegi un &ruc dinr%un $'m! $'mul
a$arţine cuiva "au "'cieăţii) A+a că rebuie "ă devii $are din "'cieae Pca
"ă $'ţi m#ncaQ) De aceea "$un mereu că lumea nu (+i da'rează e/i"enţa (n
nici un &el mie) Dacă vreau "ă mă bucur de avana<ele "'cieăţii 'rganizae!
rebuie "ă dau ceva "'cieăţii) Acea"ă "'cieae ne%a crea $e n'i 'ţi)
*'cieaea e"e (n'deauna inere"aă de "ău u'! de menţinerea $r'$riei
"ale c'ninuiăţi)
I): Nu "'cieaea e"e cea care m%a crea $e mine) Un "im$lu ac de $'&ă
ru$ea"că m%a crea)
U)4): Acea"a e"e adevăra) Dar $'&a ru$ea"că e"e nă"cuă din
g#ndirea acelui individ care e"e $are +i (nreg al "'cieăţii) In&'rmaţia
geneică! $r'babil "iuaă (n &iecare celulă a c'r$ului! e"e +i ea ran"mi"ă
mai de$are +i c'n"iuie baza c'n+ienţei) *'cieaea e"e inere"aă ca n'i
'i "ă c'nribuim la c'ninuiaea "'cieăii!
ca 'ţi "ă $er$euăm "area de &a$ din $rezen) De"igur! "'cieaea va
$ermie unele mici m'di&icări! (n"ă nimic mai mul)
A+adar! cu ce c'nribuie la "'cieae un 'm ca mine Cu nimic) Deci cum
$' eu "ă a+e$ ceva de la "'cieae *'cieaea (n nici un caz nu%+i
da'rează e/i"enţa mie) 6e de ală $are! ceea ce "$un eu e"e '
ameninţare $enru "'cieae a+a cum e"e ea 'rganizaă (n $rezen) 1'dul (n
care eu g#nde"c! &uncţi'nez +i '$erez e"e ' ameninţare $enru $rezena
"'cieae) Dacă devin ' ameninţare! acea"ă "'cieae mă va lic,ida) Eu nu
"un inere"a "ă devin un marir "au alceva) A"a nu mă inere"ează del'c)
Deci dacă ei zic -Nu v'rbi.! (n regulă! eu nu rebuie "ă v'rbe"c)
I): Deci u nu crezi (n 'm! $recum 5ri",namuri
U)4): Nu! nu) Nici un $ic! nici un $ic)
Dacă ei "e a+ea$ă ca eu "ă &iu un marir care "ă le revializeze
 (ncrederea (n ei (n+i+i! v'r &i grav dezamăgiţi) E"e $r'blema l'r! nu a mea)
Dacă mă c'n"ideră un $eric'l $enru "'cieae! ce $' &ace ei 1%ar $uea
'rura! a+a cum &ac (n ţările c'muni"e) Gi ce dacă A+ c'ninua eu "ă
v'rbe"c (m$'riva "aului aunci C,iar nu +iu ce a+ &ace) Eu nu mă
c'm$lac (n "iuaţii i$'eice)
I): Ai cumva ' c'nce$ţie $'liică Ai vre' c'nce$ţie $'liică de"$re
"'cieaea de aici Crezi (nr%' &'rmă anume de guvernare! iei $area cuiva (n
$r'blemele $'liice
U)4): Am c'nce$ţii de"$re 'rice lucru ble"ema! de la b'ală la diviniae!
$enru că am acumula acea"ă cun'a+ere $rin "udii! călă'rii! e/$erienţă
+i alele) În"ă c'nce$ţiile mele nu "un de mai mare (n"emnăae dec# cele
ale &emeii care curăţă +i găe+e $rin ca"a a"a) De ce "%ar da vre'
im$'ranţă c'nce$ţiil'r +i '$iniil'r mele
;'i $ueţi zice că "un un 'm cii! iar ca rezula al ciiului! călă'riil'r!
c'nver"aţiil'r mele cu inelecuali! "avanţi +i &il'z'&i! am dre$ul "ă%mi
e/$rim ideile de"$re 'rice) Dar nimic din ceea ce zic "au cred eu nu e"e
im$'ran) Înţelegeţi a"a T' ce (ncerc "ă "ubliniez e"e că cun'a+erea de
care "uneţi a+a m#ndri "ă ' ealaţi nu meriă nici măcar un "cui$a)
 I): De ce a deveni cun'a+erea a# de im$'rană $enru n'i
U)4): 6enru că (ţi dă $uere) Cum am "$u" la (nce$u! cun'a+erea e"e
$uere) Eu +iu! u nu +ii) Eu am e/$erienţe religi'a"e +i u nu ai) Deci
 (n"eamnă a &i mai cu m' dec# ceilalţi +i a e da mare)
I): Trecuul ău cu *'cieaea Te'z'&ică a c'nribui (n vreun &el la m'dul
cum (nţelegi viaţa Gii! 'ae ace"e c,e"iuni a"rale! ,'cu"%$'cu"%ul
d'amnei Blava"! $edera"ia lui Leadbeaer! "cama'riile circului e'z'&ic)))
U)4): Ceea ce mi "%a (n#m$la mie a &'" nu da'riă! ci (n $'&ida
ace"'ra) Gi ace"a%i un mirac'l) Eu c,iar nu +iu) Nu "un un 'm al umilinţei
"au ceva de genul ace"a) Ui#ndu%mă (na$'i la "iuaţie! nu am cum "ă%ţi
"$un cum a &'") T' ce +iu e"e că "un liber de recuul meu +i mulţume"c
cerului $enru a"a)
I): *$une%ne! ce crezi de"$re -(nţele$ul care merge "ingur_) 5ri",namuri!
'mul cu care ai -ru$%'7)
U)4): Cred că e"e un mare im$'"'r) A"a am (m$'riva lui )
5ri",namuri) El nu a &'" nici'daă clar) Dacă (l (nrebi de ce nu v'rbe+e
clar! ră"$un"ul lui ar &i că 'rice ar "$une devine ' au'riae $enru "au
c'nra lui) Dar acea"ă aiudine $e care a lua%' e"e ' $'ziţie $'liică) În
realiae! a deveni de<a ' &igură de au'riae $enru "ue +i mii de 'ameni)
I): Gi a"a e"e ceva ce u nu vrei "ă devii)))
U)4): Nu) Nu vreau "ă &iu a"a) Nici'daă) 6enru rnine! (nreaga c,e"iune
$ue)
I): Dar 'cazia de a in&luenţa 'amenii! de a "c,imba i"'ria)))
U)4): Nu! nici'daă) A"a vă zic)))
I): Adică nu vrei "ă%ţi &'l'"e+i $uerea $e care acum ' ai! "au re"$ingi
ideea! (n"u+i $rinci$iul de a avea $uere a"u$ra al'ra)))
U)4): (nţelegerea "au cun'a+erea a veni $e"e mine) Eu nu $' "ă '
c'munic! ce "ă mai v'rbim de a ' rec'manda al'ra)
I): Naural) Dacă cineva vrea "ă &uncţi'neze (n a&ara (nregului c#m$
c'ru$ al <'curil'r $uerii! nar rebui "ă &ie umil))) 
U)4): Nu) Umilinţa e"e ' ară $e care cineva ' $racică) Nu e/i"ă
umilinţă) A#a im$ c# u +ii! nu e/i"ă umilinţă) A +i +i umilinţa nu $'
c'e/i"a)
*$un#nd a"a eu nu dau ' n'uă de&iniţie a umilinţei) Eu cred că nu e/i"ă
ceva $recum umilinţa) Eu $ur +i "im$lu nu "un (n c'n&lic cu "'cieaea) 6rin
urmare! a crea '$u"ul brualiăţii din lume % umilinţa % nu (mi rece $rin
mine) *'cieaea nu $'ae &i nimic alceva dec# ceea ce e"e) Deci! de
vreme ce nu e/i"ă cerinţa de a
$r'duce ' "c,imbare (n mine! nu e/i"ă nici cerinţa c're"$unză'are de a
"c,imba "'cieaea) Eu nu "un un re&'rma'r) Nici nu "un un rev'luţi'nar)
În realiae nu e/i"ă rev'luţie) T'ae ace"ea "un &al"iăţi) E"e ' ală mar&ă
care "ă &ie v#nduă la $iaţă! "$re a%i rage $e "&'ară $e creduli)
I): Cu ale cuvine! nu e/i"ă nici ' de'"ebire (nre lumea lui 4and,i +i
lumea lui ' Gi 1in! "au (nre val'rile ră"$#ndie de C,ri"'" +i cele $enru
care a lu$a Lenin
U)4): A+a e"e) Nici ' de'"ebire)
 I): *$une%mi ceva) 5ri",namuri mi%a "$u" (nr%' di"cuţie că (nreaga lui
viziune a"u$ra lumii "u$ravieţuie+e de'arece el $rive+e viaţa dinr%un $unc
de vedere dea+a) El nu e"e $rimul care a "$u" a"a) 1ulţi mari 'ameni ai
religiei +i arei au "$u" acela+i lucru) E+i de ac'rd că vede cel mai clar acela
care "ă de$are
U)4): ) 5ri",namuri e"e cel care "$une a"a! "au ade$ţii lui
I): El "u"ţine că nu are ade$ţi)
U)4): (n $rimul r#nd! eu nu am nici ' viziune a"u$ra lumii +i nici '
"rucură a g#ndului care "ă e $'aă a<ua)
L: Dar ai crea $r'babil ' "rucură a g#ndului care e a<uă $e ine)
U)4): Nimic nu mă a<uă $e mine) Acea"ă ceriudine $e care ' am nu
$'ae &i ran"mi"ă nimănui) In $lu"! acea"ă ceriudine nu are nici ' val'are)
I): Cum ai a<un" la acea"ă ceriudine
U)4): 1%am (m$iedica de ea) ;ezi u! cre+erea +i educaţia mea au avu
l'c (n 1adra"! (nr%un mediu a"emănă'r cu cel care l%a $r'du" $e )
5ri",namuri) Eu am &'" (nc'n<ura de 'ameni religi'+i! de ' &elul de
'ameni ciudaţi) Am realiza cur#nd! că erau 'ţi ni+e mincin'+i! ale căr'r
vieţi "e a&lau la di"anţe il'merice de $redici) Deci mediul nu meria "ă
inre (n $re'cu$ările mele) Eu +iu 'ul de"$re ace+i "alva'ri! "&inţi +i
 (nţele$ţi) T'ţi "%au amăgi $e ei (n+i+i +i au $r'"i $e 'aă lumea) Dar $ueţi
&i "iguri că eu nu v'i &i $r'"i de nimeni) Eu "un (n $'ziţia de a "$une că 'ţi
"%au (n+ela)
-*c,imbarea. % dacă ace"a e"e cuv#nul $e care vreţi "a%I &'l'"iţi % care
a avu l'c (n mine e"e un $ur evenimen &izi'l'gic! cu nici ' (ncărcăură
mi"ică "au "$iriuală) Oricine dă ' cul'are religi'a"ă unui evenimen &izic ca
ace"a "e (n+eală $e "ine +i (n+eală (nreaga 'menire) Cu c# e+i mai de+e$
+i abil! cu a# vei avea mai mul "ucce" (n a c'nvinge 'amenii) Deci 'bţii
$uere de la 'ameni! a$'i ' $r'iecezi a"u$ra al'ra) Iei e/ra'rdinară $uere
de la ade$ţii ăi! a$'i ' $r'iecezi (na$'i a"u$ra l'r) A+a că (ţi dă iluzia că
a&ecează $e 'aă lumea din <urul ău) A$'i vii cu vre' a&irmaţie ridic'lă că
"c,imbarea a a a&eca (nreaga c'n+iinţă umană) De &a$! nu are del'c
c'nţinu $"i,'l'gic "au "'cial)
Nu că "un eu ani"'cial) Am mai "$u"! eu nu "un del'c (n c'n&lic cu
"'cieaea) Eu nu inenţi'nez "ă di"rug 'ae em$lele "au bi"ericile! "au "ă
ard vre' care) Nimic de genul ace"a) Omul nu $'ae &i nimic alceva dec#
ceea ce e"e) Orice ar &i el! va crea ' "'cieae care (l va 'glindi)
I): Da! dar cum ai da $e"e ' a"emenea (nţele$ciune
U)4): A,a3 A"a e"e (nrebarea3
I): Eviden! nu ' 'bţii "#nd "ub un c'$ac (n lumina lunii)))
U)4): Nu! nu e/i"ă nimic de 'bţinu)))
I): Eu mă re&er nu la vre' (m$linire r'manică! ci la ceriudinea $e care '
$'"ezi) Tu ai ' ceriudine) *im că eu +i alţii nu ' avem) Gi nici nu +iu cum
"ă ' am)
U)4): Trebuie "ă%ţi gă"e+i (nrebarea a $rinci$ală! (nrebarea mea
$rinci$ală a &'": -E/i"ă ceva (n "$aele ab"racţiil'r $e care 'amenii "&inţi le
aruncă "$re mine E/i"ă (n realiae ceva $recum iluminarea "au realizarea
 de "ine. Eu nu am vru "a am ace"e (nrebări) 6ur +i "im$lu le aveam)
Bine(nţele" că a rebui "ă e/$erimenez) Am (ncerca mulă vreme a# de
mule lucruri! a"a! aia! aialală) A$'i! (nr%' bună zi! a&li că nu e/i"ă nimic de
a&la) Le re"$ingi $e 'ae c'm$le +i 'al) Acea"ă re"$ingere nu e"e del'c
' mi+care a g#ndului! nici ' negare "u$er&icială) Ea nu e"e &ăcuă ca "ă
d'b#nde+i ceva)
$recum nev'ia de a d'b#ndi ceva "$iriual)))
U)4): Nu e/i"ă nimic de d'b#ndi) Nu e/i"ă nimic de gă"i "au de a&la) A
 (nţelege că nu e/i"ă nimic de (nţele" e"e ' ceea ce e/i"ă) C,iar +i
acea"a e ' a&irmaţie dedu"ă) Cu ale cuvine! nu e/i"ă nimic de (nţele")
I): a$ul că nu e/i"ă nimic de (nţele" e"e ' ceriudine $enru ine! dar
nu +i $enru mine)
U)4): 1ai (n#i de 'ae! u nu ai &'amea! "eea de a a&la ră"$un"ul acelui
lucru) Deci nu $'ţi &ace nimic (n legăură cu acel lucru) Orice &aci
$er$euează acel lucru! (ţi ţine &'amea la di"anţă) Ceea ce $are "ă mi "e &i
 (n#m$la mie e"e nu că &'amea mea a &'" "ai"&ăcuă cu &irimiuri de $#ine
"au cu ' $#ine (nreagă! ci că acea &'ame nu a gă"i un ră"$un" "ai"&ăcă'r
+i "%a ar" $e "ine) T'ae ace"e lucruri $''li'are de "ee nu mi%au $''li
"eea) În cazul meu! "eea "%a e$uiza (nruc#va $e "ine) Eu "un un 'm
e$uiza % dar nu (n "en"ul (n care &'l'"iţi v'i ace" cuv#n) E"e cu 'ul un al
&el de e$uizare)
Ceea ce acum e"e aici e"e ceva viu) Nu e/i"ă nici ' nev'ie de
c'municare) Nici ' c'municare nu e"e $'"ibilă la nici un nivel) Cerinţa de a
+i! de a &i "igur! nu e/i"ă aici del'c)
I): Nu (nţeleg)))
U)4): E"e e/ac $recum c'$acul de ac'l') Ce vrei "ă &aci cu c'$acii Ei
nici măcar nu "un c'n+ienţi că! d#nd umbră! $' &i &'l'"i'ri al'r &'rme de
viaţă))) A"emenea
c'$acului! eu nu "un nici'daă c'n+ien că $' &i de &'l'" cuiva)
I): Nu ai nici un "enimen "im$lu! 'n'rabil $recum a&ecţiunea $enru
cineva! iubire "au c,iar $'&ă ru$ea"că Nu ai văzu ' &emeie &rum'a"ă +i "ă
d're+i "ă &aci drag'"e cu ea
U)4): 1i+carea d'rinţei e"e a# de ra$idă (n ine! (nc# nu "e '$re+e)
E/i"ă ceva % eu nu a+ "$une că e mai inere"an "au mai araciv % dar "e
"c,imbă! e/i"ă ' mi+care +i reclamă (nreaga a aenţie) T' ce "e (n#m$lă
$e m'men reclamă aenţia a c'm$leă +i 'ală) În acea "are nu mai e/i"ă
d'uă lucruri % cel care iube+e +i cea iubiă! urmări'rul +i urmăria) Ceea ce
u nume+i -' &emeie &rum'a"ă. ceea ce e"e ' ideeF la"ă l'cul la alceva)
A$'i vine ' vreme c#nd nu ' mai $'ţi iubi du$ă m'da vec,e)
I): ;rei "ă "$ui că aunci c#nd vezi ' &emeie &rum'a"ă u e+i 'al
im$lica! &ără "ă &ie nev'ie "ă e im$lici
U)4): 4#ndul că ea e"e ' &emeie &rum'a"ă nu e/i"ă) A$'i! u vezi ce (ţi
$'ae da ' &emeie &rum'a"ă3 P4#ndulQ -ce $' "ă 'bţin de la acea"ă
&emeie. nu e/i"ă (n mine) T'ul "e mi+că ne(ncea) În a"a nu e/i"ă nici un
c'nţinu religi'") La"ă religia) N'i v'rbim de"$re &emei &rum'a"e) Ele e
a&ecează (nr%un &el di&eri! "$ui u) Tu nu mani&e+i 'b"e"ia "e/ului $e care
 cei mai mulţi dinre n'i ' mani&e"ăm aunci c#nd "unem (n c'm$ania
&emeil'r &rum'a"e) Cu 'ae ace"ea! e+i a&eca) Eu "un 'b"eda de &emei
&rum'a"e +i de "e/! +i vreau "ă reduc im$acul $e care (l au a"u$ra mea)
Cum $' avea 'bieciviae (n acea"ă $r'blemă! a+a cum $are că ai u
U)4): E"e $rea mare deran<ul "ă%ţi baţi ca$ul cu a"a) Te r'g! amine+e%ţi
că)))
I): Nu crezi că un individ care a văzu lumina ar rebui "ă lumineze calea
$enru ceilalţi Nu ai un "enimen de re"$'n"abiliae &aţă de c'n&raţii ăi
Nu e"e de da'ria a "ă (m$ără+e+i lumii adevărul -$e"e care ai da.
U)4): Nicidecum) Nu am cum "ă (l ran"mi +i u nu ai cum "ă%l (nţelegi)
I): Da! dar nu vrei "ă in"$iri lumea din <urul ău
U)4): In"$iraţia e"e un lucru &ără "en") A# de mule lucruri +i 'ameni ne
in"$iră! (n"ă acţiunile nă"cue din in"$iraţie "un &ără "en") Oamenii $ierduţi!
di"$eraţi creează ' cerere $enru in"$iraţie) A+a că eu nu "un inere"a "ă
in"$ir $e nimeni) T'ae acţiunile in"$irae v'r di"ruge (n cele din urmă a#
'menirea c# +i $e v'i) Ace"a e"e un &a$3
I): E/i"ă vreun m'd de a $reveni acea"a Nu e"e viaţa "ingurul leac
univer"al
U)4): Ce vrei "ă $revii În ine "un nă"cue iubirea +i ura) 1ie nu%mi $lace
"ă ' "$un a+a $enru că iubirea +i ura nu "un ca$eele '$u"e ale aceluia+i
"$ecru@ ele "un unul +i acela+i lucru) Ele "un mai a$r'$iae dec# d'i veri
ince"u'+i)
Dacă nu 'bţii ceea ce a+e$ţi de la a+a%numia iubire! ceea ce răm#ne
e"e ură) 6'ae nu vă $lace ca eu "ă &'l'"e"c cuv#nul -ură.! (n"ă e/i"ă
a$aie +i indi&erenţă &aţă de ceilalţi) Eu cred că iubirea +i ura "un acela+i
lucru) *$un a"a 'amenil'r 'riunde mă duc! $e"e ' (n lume)
I): In &iecare an $ereci $aru luni (n America! $aru luni (n India +i $aru
luni (n Elveţia) E"e $ericul'" de a$r'$ia de $lanurile 'bi+nuie de călă'rie
ale lui 5ri",namuri nu%i a+a El are ' ruă a$r'a$e idenică an de an)
U)4): Eu nu +iu de ce &ace el a"a) Clima e"e re"$'n"abilă $enru
mi+cările mele) C#nd e"e cald (n India! $lec (n Elveţia) C#nd "e &ace $rea &rig
 (n Elveţia! mă mu (n Cali&'rnia! du$ă care mă (n'rc (n India) Înreaga
c,e"iune ) 5ri",namuri nu mă inere"ează)
I): 6'ae) Dar rebuie că ai 'b"erva (nreaga c,e"iune &'are aen!
de'arece ai $arici$a la ea mulă vreme) T'aă lumea +ie de inere"ul ău
din recu &aţă de ) 5ri",namuri +i &a$ul că (n cele din urmă ai ru$%' cu el)
U)4): Odini'ară el nu avea ' 'rganizaţie imen"ă! a+a cum are a"ăzi) Era '
'rganizaţie mică! "im$lă! $ublic#nd c#eva cărţi! a#) El călă'rea $uţin +i
v'rbea $ublic! 'ae 'rganizae necerem'ni'" de ni+e $rieeni) A"a era ')
Dar acum e"e ' &irmă! ' indu"rie (n cre+ere ca 'ricare ala) 4enul de
'rganizaţie $e care (l are acum! cu $r'$rieăţi (n 'aă lumea! cu c'mie
admini"ra'r! ezaur de (nregi"rări audi'! mili'ane de d'lari! 'ae merg
 (m$'riva (nvăţăurii &undamenale! aceea că nu $'ţi 'rganiza adevărul) Nu
ar &i rebui "ă c'n"ruia"că un im$eriu (n numele "$iriualiăţii)
I): Ai (n#lni vre'daă un -'m%zeu. al Indiei Gii! cei &aim'+i care &ac un
ban ra$id (n a&acerea "&#nă)
 U)4): Nu! nu am &'" nici'daă un virini") Am (n#lni c#ţiva dinre ei
$enru c#eva minue (n decur"ul călă'riil'r mele! a#)
Ceea ce "un a &'" nă"cu din $r'$ria mea lu$ă) Am (nvăţa 'ul de"$re
mine $rin mine) Gc'lile laice +i cele "$iriuale mă iriau) De aceea -mae+rii.
+i 'amenii%zei nu $rezină nici un inere" $enru mine) N'i i%am e/$'ra (n
*aele Unie +i Eur'$a) Ei (i mai au +i $e ai l'r $e dea"u$ra)))
I): Da! 6a"'rul 1''n&  im 'ne"! icăl'+i din bel+ug)))
U)4): Gi acum e"e un al 'ne": Da! 'ne"! -cel care dă. (n "an"criă) Orice
"&#nă e"cr'c,erie e"e bineveniă ac'l'! &ie că vine din Ind'nezia! a$'nia!
India "au Ne$al) Dacă ei devin "u&icien de $'$ulari (n ;e"! dacă &ac &ur'ri! (i
aducem (na$'i (n India) E"e "imilar cu cazurile de &emei care aduc (na$'i
"ari%uri din ;e" ca "ă le $'are aici) Ele $lăe"c de rei 'ri $reţul de aici)
I): Ai (n#lni vre'daă (n Elveţia $e 1a,ar",i Z'gi
U)4): Nu! nici'daă) Nu ie" din cameră) Nu "un la curen cu ce "e
 (n#m$lă aici (n India) Nu%mi $a"ă de ziarele de aici! deci nu le cie"c)
Evenimenele curene din india nu mă inere"ează! "ă +ii! $enru că 'rice "%
ar (n#m$la aici nu are nici un e&ec real (n lume) India nu e"e (n $'ziţia de a
in&luenţa lumea) De+i nu e/i"ă ' cale "igură de a divide '$iniile (n "$iriuale!
$'liice! "au de al gen! $'ţi "$une că acea"a e"e ' '$inie $'liică)
Cum ar $uea India "ă in&luenţeze lumea India nu are nici $uerea +i nici
"auul m'ral de a ' &ace) *$iriualiaea de"$re care v'rbiţi v'i nu
&uncţi'nează de &a$ (n viaţa ţarii) Ar rebui "ă arăţi lumii că uniaea vieţii $e
care ai $redica%' im$ de "ec'le '$erează (n viaţa zilnică a ţării +i (n vieţile
indivizil'r) A"a e"e di&icil)
Nimeni nu e"e inere"a de ceea ce India zice "au &ace) Ea nu are "auul
nece"ar ca "ă a&eceze evenimenele m'ndiale) *ingurul lucru de"$re India
care inere"ează $e re"ul lumii e"e (nrebarea -Ce "e va (n#m$la cu
mili'anele +i mili'anele de 'ameni ai ei În ce direcţie! căre ce abără "e va
mua ea. Nimic alceva)
I): O religie $recum mar/i"mul e"e de a<u'r Are c'ninu "$iriual! (n
&elul lui) 6are "ă $rivea"că (nr%un cadru de re&erinţă mai larg! mai $uţin
ar,aic)
U)4): 1ar/i"mul ca religie a e+ua) C,iar +i 1a'i"% mul e"e m'r) 6#nă +i
ţările mar/i"e cauă acum un n'u Dumnezeu) Ele +i%au $ierdu (ncrederea (n
'm +i (ncă ' daă cauă un n'u Dumnezeu! ' n'uă bi"erică! ' n'uă Biblie +i
$re'ţi n'i) Căuarea du$ă un al &el de liberae e"e (n cur")
I): Dar ,indui"mul $ermie ' mare liberae) Nu a &'" nici'daă ' religie
c'n"erva'are $recum cre+ini"mul! i"lamul! "au mar/i"mul)
U)4): *ingura di&erenţă dinre E" +i ;e" e"e di&erenţa religiil'r)
Cre+ini"mul nu a $r'du" a+a caracere ciudae cum avem n'i (n acea"ă
ţară) Aici religia e"e ' c,e"iune individuală) iecare +i%a $u" $e $ici'are $r'%
$riul magazin +i vinde $r'$ria lui mar&ă) De aceea avem varieaea de aici!
care nu e/i"ă (n ;e") ;arieaea e"e $area cea mai aracivă a a+a%numiei
n'a"re m'+eniri)
indui"mul nu e"e ' religie) E"e ' c'mbinaţie +i ' c'n&uzie de mule
lucruri) De &a$ cuv#nul -,indu. vine dinr%un cuv#n n'n%"an"cri ie+i din
uz) Nu aveţi cum "ă +iţi) Invada'rii arieni care au (n&iinţa "rucura "'cială
bra,manică au gă"i că indienii naivi au ' (n&ăţi+are neagră +i au numi
religia l'r religia negril'r % a -,indu. %+il'r) Erudiţiil'r +i $andiţil'r "%ar $uea
"ă nu le $lacă iner$rearea mea! dar e"e c'recă +i i"'rică)
Încă ' daă! re$e! ,indui"mul nu e"e ' religie (n "en"ul 'bi+nui@ el e"e
ca ' "radă cu "ue de $răvălii)
I): ;rei "ă "$ui "e/%",'$%ul lui Ra<nee", l#ngă buicul de c'n+ienţă al lui )
5ri",namuri care e"e l#ngă $răvălia de mediaţie a lui 1a,ar",i care e"e
vi"%a%vi" de c,i'+cul de magie al lui *ai Baba! care e"e l#ngă)))
U)4): (n $rinci$iu "un 'ae la &el! e/ac la &el) iecare "u"ţine că mar&a Iui
e"e cea mai bună de $e $iaţă) Unele $r'du"e! $recum "ă$unul 6ear"! "un
$e $iaţă de a# de mul im$ (nc# lumea a (nce$u "ă le cun'a"că! "ă
de$indă de ele +i "ă ie c'n"idere "u$eri'are al'r $r'du"e) Durabiliaea unui
anume $r'du" nu (n"eamnă &'are mul)
I): Care e"e $ărerea a de"$re indu"ria diveri"menului din India *e
"$une că ma<'riaea ade$ţil'r ăi $r'vin din acea"ă indu"rie)
U)4): T'ul (n ara a"a e"e diveri"men) 6'liicienii $r'"$eră $e "eama
naiviăţii 'amenil'r) Religiile $r'"$eră $e "eama creduliăţii 'amenil'r) *ă
+ii! n'i "unem ni+e $r'+i ble"emaţi)
I): Cu a+a ' $ărere de"$re 'menire! rebuie că nu ai "$eranţe mari (n
$rivinţa vii'rului ra"ei)))
U)4): Nu cred că "e va (n#m$la ceva bun $enru 'm! "au 'mului!
I): Dar cu "iguranţă $r'gre"ul incredibil al e,n'l'giei! (n "$ecial (n
Occiden (n ulima "uă de ani e"e "emn bun $enru 'm)
U)4): E"e adevăra) Dar ace"a e da'ra rev'luţiei indu"riale) Naţiuni
$recum Ru"ia! America +i ale naţiuni din ;e" au $r'&ia de rev'luţia
indu"rială ca "# (m$ingă (naine e,n'l'gia)
I): Omenirea $are "ă &i &ăcu mai mul $r'gre" (n ulima "uă de ani dec#
a &ăcu (n $aru miliarde de ani)
U)4): E/ac a"a "$un +i eu) Da'riă rev'luţiei indu"riale "c,imbările "e
e/ind (n lume) Ca de e&iciene v'r &i ace"e "c,imbări ţine de &iecare "ă
g,icea"că) *ă$#nirea +iinţei +i e,n'l'giei alunecă de<a)))
I): Unde crezi că ne v'r duce 'ae a"ea 
 U)4): De ce ne%ar duce undeva De ce 6enru ce -A $r'gre"a. (n"eamnă
-a avan"a (n eri'riul inamicului. nu "e +ie de unde cieazăF) Tu "$eri că
$r'gre"ul ne(n&r#na va aduce ' "'luţie $r'blemel'r n'a"re) Dacă ar &i &'"
a# eviden! am &i $uu la &el de bine "ă $r'gramăm c'm$uerele ca "ă
vedem ce au ele de zi" (n $rivinţa vii'rului +i de"inel'r n'a"re)
I): Dar dacă nu "unem nimic mai mul dec# "uma 'ală a recuului
n'"ru! $redicţia devine u+'ară +i $reci"ă)))
U)4): Acea"a nu ne%ar da nici ' garanţie cu $rivire la unde ne%ar duce
vii'rul)
I): Nu n'i avem c'nr'l a"u$ra vii'rului n'"ru)
U)4): Ceva nea+e$a +i im$redicibil "e (n#m$lă +i (nregul cur" e"e
dinr%' daă "c,imba) N'i ' luăm de bună că $uem canaliza viaţa (n direcţia
 (n care d'rim! dar nu e/i"ă garanţie că v'm reu+i) În realiae evenimenele
"un inde$endene unele de alele) N'i creăm +i le $unem (m$reună) N'i am
crea "rucura &il'z'&ică a g#ndirii! dar nu (n"eamnă că e/i"ă un i$ar "au
un "c'$ $enru &iecare lucru) Nici nu (n"eamnă că 'ul e"e $redeermina)
I): Dar "$eranţa Cu "iguranţă 'mul răie+e cu "$eranţă)
U)4): Omul a răi (n'deauna (n "$eranţă +i $r'babil că va muri (n
"$eranţă) În lumina imen"ei $ueri di"rucive $e care ' are acum "ub
c'mandă! el $r'babil va lua cu "ine 'ae celelale &'rme de viaţă aunci
c#nd va $ieri) Ace"a nu e"e c#necul meu de duca! dar c#nd e uiţi reali" la
"iuaţia n'a"ră ace"a $are "ă &ie de"inul n'"ru! al uur'r! &ie că ne $lace
"au nu) Te (n+eli dacă "$eri "au crezi că $uem mua (nreaga inerţie a
i"'riei umane $e un drum di&eri) Avem nev'ie "ă &im "alvaţi de cei care
$r'mi că ne dau $e avă (m$ărăţia lui C,ri"'")
I): Cum $'ţi "ă e '$re+i
U)4): -Cum. creează un al "alva'r)
I): Da! (n"ă e/i"ă ' ală cale de a "c,imba cur"ul (n a&ară de cea
"$iriuală
U)4): (n $rimul r#nd! vezi u! a divide viaţa (n maerială +i "$iriuală nu are
ab"'lu nici un "en" $enru mine) T'ae ace"e lăuri de"$re viaţa "$iriuală
"un nă"cue din $re"u$unerea că e/i"ă un "$iri care are ' e/i"enţă a "a
inde$endenă) Acea"ă $re"u$unere nu are "en")
I): Dar c'nce$ţia: c'r$ul e"e di"ru"! dar "$iriul răie+e mai de$are))) 
U)4): E"e d'ar ' credinţă) Nu (n"eamnă ab"'lu nimic) Eu nu am cum "ă%
i ran"mi acea"ă ceriudine) Nu e/i"ă nimic care "ă "e (nale "au "ă "e
re(ncarneze du$ă ce eu m'r) N%are nici un "en" "ă "$eculezi a"u$ra lumii de
dinc'l')
I): C'r$ul (n"u+i $are a căua un &el de im'raliae $rin $r'creaţie)
U)4): Acea"a e"e naura vieţii) Cerinţa de a "u$ravieţui +i nev'ia de a "e
re$r'duce $e "ine "un inerene naurii vieţii) *e/ualiaea a! urma+ii ăi!
"rucura &amiliei ale +i a# de mule alele "un ' e/en"ie a ace"ui imb'ld
naural de bază de a "u$ravieţui +i de a $r'crea)
I): Deci c#nd m'ri e+i "&#r+i))) 
 U)4): Dacă! aunci c#nd ace" c'r$ e"e (ngr'$a! aminirile $e care Ie au
'amenii de"$re mine "un (ngr'$ae +i ele! acela va &i "&#r+iul meu)
I): Unii dinre ade$ţii ăi v'r "ă%ţi (m$ră+ie cenu+a)))
U)4): 6enru ce Ade"ea 'amenii mă (nreabă: -Nu vei lă"a nici '
in"rucţiune de"$re cum "ă $r'cedăm cu cadavrul ău. Ce naiba3 Cine vrea
"ă la"e vre' in"rucţiune ;'i (nce$e "ă $u +i v'i deveni ' ne$lăcere $enru
"'cieae))) Nu e"e $r'blema mea! ci a "'cieăţii) Eu "un de<a (n iad) Nu am
nev'ie "ă m'r ca "ă a<ung ac'l')
I): Ai ' &amilie undeva! nu 
U)4): iicele mele! am#nd'uă! "un (n derabad) Unul dinre &ii mei!
;a"an! a muri recen de cancer) Celălal! 5umar! e"e mai #năr +i a &'"
nă"cu (n America) Acum e"e inginer elecr'ni" ac'l') Îl văd 'cazi'nal c#nd
viziez *UA) Nu $rea "un (n c'nac cu &amilia) Ei vin +i mă viziează une'ri)
A#) Înre n'i &ie "$u"! nu am legăuri em'ţi'nale cu ei "au cu alcineva) Nici
măcar cu ;alenine! băr#na d'amnă elveţiancă (m$reună cu care am l'cui
 (n ulimii d'uăzeci de ani) Nu cred că am legăuri em'ţi'nale cu nimeni)
I): Ai avu vre'daă vre' legăură em'ţi'nală cu cineva
U)4): Nu +iu) 6r'babil că nu am avu! nici c,iar cu "'ţia mea cu care am
răi d'uăzeci de ani) Eu c,iar nu +iu ce &el de legăuri ar rebui "ă aibe
cineva)
I): Nu ai avu nici'daă vreun "enimen c'$le+i'r $enru ' ală $er"'ană
bărba "au &emeie
U)4): Ceea ce m%a 'b"eda cel mai are a &'" "ă a&lu ră"$un"ul la
 (nrebarea mea) Era lucrul $red'minan $enru mine) Ce era (n "$aele
ab"racţiil'r $e care 'amenii! inclu"iv ) 5ri",namuri! le aruncau "$re mine)
Dacă nu e/i"ă nimic! cum de au crea 'aă acea"ă di"c'rdie (n lume Eu
 (nţelegeam că e $'ţi $ăcăli $e ine (n"uţi +i $e alţii! (n"ă v'iam un ră"$un")
Nu am gă"i un ră"$un") Înrebarea d'ar "%a ar" $e "ine)
Acea"a nu (n"eamnă că "un ilumina! "au că cun'"c Adevărul) Cei care
au $rein" a"emenea lucruri "%au $r'"i $e ei (n+i+i +i $e alţii) Ei 'ţi "un (n
er'are) Nu că eu a+ &i "u$eri'r l'r "au ceva de genul ace"a@ d'ar că ei &ac
a&irmaţii care nu au nici ' bază reală) Acea"a a &'" +i e"e ceriudinea mea)
Nu e/i"ă $uere (n lume care "ă mă $'aă &ace "ă acce$ ceva) 6rin urmare!
eu nu "un (n c'n&lic cu "rucura $uerii din lume) Eu nu "un inere"a "ă
iau nimic de la nimeni)
I): N'i vedem la ine un &el de di"anţare +i dezinere") Nu ai &'" nici
măcar du" de val de ceva! "ă zicem! de ' &emeie &rum'a"ă! un a$u" &rum'"
"au ' $ie"ă muzicală &rum'a"ă Nimic nu e%a &ăcu "ă e $răbu+e+i 'al!
"au "ă vrei "ă e (nde$ărezi de 'ae Nu +iu unde)))
U)4): Orice am &'" "au nu am &'" eu! nu am &'" nici'daă un r'manic)
 T'ae ace"ea "un r'mani"m $enru mine) R'mani"mul nu e"e realiaea
mea) Nimic nu m%a &ăcu +i nici nu mă va &ace vre'daă "ă nu &iu cu
$ici'arele $e $ăm#n) Nu că a+ &i '$u"ul! un 'm al raţiunii) Elemenul raţiunii
e"e cel ce "%a rev'la (n mine (m$'riva lui (n"u+i) Nu "un ani%raţi'nal "au
iraţi'nal! d'ar neraţi'nal) Tu $'ţi $re"u$une un "en" raţi'nal cel'r ce "$un
 "au &ac eu! dar e"e reaba a! nu a mea) Eu nu "un inere"a de căuarea!
&anezia "au evadarea nimănui)))
I): Ar $uea "a &ie mai mul dec# r'mani"m) Ar $uea "ă &ie aband'nare
de "ine! ' nebună! &reneică! "au ' eri&iană! magni&ică e/$erienţă "$iriuală
"au "e/uală)
U)4): Aici nu e/i"ă nici ' e/$erienţă) Deci! cum $' e/i"a ace"e
e/$erienţe dramaice +i nebune Eu nu am cum "ă mă "e$ar $e mine (n"umi
de evenimene@ eu +i evenimenul "unem unul +i acela+i lucru) *un "igur că
nu vrei "ă "$un lucruri crude (n ceea ce $rive+e "e/ul) E"e d'ar ' eliberare
de en"iune) Eu nu r'manizez del'c (n legăură cu a"&el de c,e"iuni) Cum i%
am "$u" ' daă neve"ei mele: -Nu%mi v'rbi mie de iubire +i inimiae@ ceea
ce ne ţine (m$reună e"e "e/ul) 6r'blema e"e că eu dinr%un m'iv 'arecare
nu $' &ace "e/ cu ' ală &emeie) Acea"a e"e $r'blema mea) Eu nu am cum
"ă mă eliberez de acea"ă $r'blemă). Nu +iu dacă (nţelegi 'ae ace"ea)
 T'aă acea"ă v'rbărie de"$re iubire nu a (n"emna nici'daă nimic $enru
mine) "a e"e "&#r+iul ace"ei 'b"e"ii cu "e/ul)
I): Dar la un m'men da ai &ăcu drag'"e cu ' ală &emeie)))
U)4): Da! dar aceea a &'" ' "iuaţie creaă de mine) Nu a+ "$une că am
&'" "edu") Nu are im$'ranţă dacă cineva "educe $e alcineva "au e"e el
 (n"u+i "edu") a$ul e"e că ai &ăcu%') Nu acea $er"'ană e"e re"$'n"abilă)
Eu (n"umi am &'" re"$'n"abil) Un &el "raniu de au'% er'i"m a &'" im$lica
 (n acea "iuaţie)
I): Cum $'ţi "$une a"a
U)4): Eu &'l'"eam acea $er"'ană) E"e un lucru gr'aznic "ă &'l'"e+i $e
cineva ca "ă 'bţii $lăcere) ie că &'l'"e+i ' idee! un dr'g! ' $er"'ană "au
alceva! nu $'ţi avea $lăcere &ără a &'l'"i ceva) A"a m%a rev'la) De ce
r#deţi A"a e"e viaţa mea! a+a cum e)
6e mine nu mă inere"ează "ă &'l'"e"c! "ă in&luenţez "au "ă "c,imb $e
n(meni) Acea"a e"e ' a&irmaţie de"$re ce "un eu! de"$re &elul cum am
răi! nimic mai mul) Acea"a nu va &i de nici ' e/ra'rdinară val'are $enru
'menire +i nu ar rebui $ă"raă $enru $'"eriae) Eu nu cred (n $'"eriae)
Eu nu am (nvăţăură) Nu e"e nimic de $ă"ra) Învăţăurile im$lică ceva care
$'ae &i &'l'"i ca "ă $r'duci ' "c,imbare) Îmi $are rău))) Aici nu e/i"ă
 (nvăţăură! d'ar c#eva $r'$'ziţii nelegae! inc'erene) Ceea ce e/i"ă e"e
numai iner$rearea v'a"ră a cuv#nului v'rbi "au "cri"! nimic alceva)
Ră"$un"urile $e care le 'bţineţi "un ale v'a"re) Ele "un $r'$rieaea
v'a"ră! nu a mea) Din ace" m'iv nu e/i"ă acum +i nu va &i nici'daă nici
un &el de c'$rig, a"u$ra a ceea ce "$un) Eu nu revendic nimic)
I): *$une%mi! U)4)! cum a &'" c'$ilăria a
U)4): 1ama mea a muri c#nd eu aveam +a$e zile) Bunicii din $area
mamei au avu gri<ă de mine) Bunicul meu a &'" e'z'&) Era un 'm b'ga +i
 (mbiba ' $uernică am'"&eră religi'a"ă (n ca"ă) Deci! (n ace" "en"!
 )5ri",namuri a &'" de a"emenea $are din &undalul meu) Ei aveau $'za lui
$e &iecare $eree@ nu%> $ueam evia) Eu nu m%am du" la el ca "ă cau ceva)
El era d'ar ' $are din &undalul meu) An'rmal ar &i &'" "ă nu mă &i du" "ă%I
 văd nici'daă) 6r'blema mea era "ă mă eliberez de (nregul meu recu care
mă "rangula) A#)
I): Unde ai cre"cu
U)4): (n mare $are (n 1adra"! la *'cieaea Te'z'&ică) Am mer" la
Univer"iaea din 1adra") Am răi ' bună $are din anii mei &'rmaivi $rinre
e'z'&i)
I): \i%au $r'v'ca dezgu" de la bun (nce$u
U)4): C,iar de la (nce$u! (nr%un &el) Dar am c'ninua "ă am gri<ă de mine
 (n"umi) Eu vr'iam a# de mul "ă mă eliberez de recuul meu) Am (ncerca
a# de are) Du$ă ce ) 5ri",namuri a (n'r" "$aele (nregii c,e"iuni! am
ru$%' +i eu $#nă urmă cu e'z'&ii)
I): Ai aminiri cu Annie Be"an
U)4): A,! da3 A &'" ' &emeie remarcabilă) Am (n#lni%' $e c#nd aveam
$ai"$rezece ani) Îmi amine"c el'cvenţa ei) Bunicul meu a &'" &'are
a$r'$ia de Annie Be"an) Ea a &'" ' in"iuţie de bine&acere) Cred că India
are 'ae m'ivele "ă%i &ie recun'"că'are! (n mai mule $rivinţe) În"ă
generaţia acuală nu cun'a+e nimic de"$re ea) Nu cun'a+e $rea mule nici
de"$re 4and,i) E greu "ă "$ui c#ţi 'ameni (+i mai amine"c acum de el)
ilmul ace"a n'u va $r'v'ca $r'babil inere" a"u$ra vieţii lui)
I): Ce g#nde+i de"$re c'nvingerile lui 4and,i
U)4): ;rei '$inia mea) O "$un de"c,i") Dinr%un m'iv "au alul nu l%am
$lăcu nici'daă) 6r'babil din cauza &undalului meu e'z'&) 1ai (naine de
'rice! el a &'" un ame"ec de "&#n +i $'liician) Cred că a &'" "ingurul 'm
dinre mulţi alţii care c,iar a (ncerca "ă%+i m'deleze viaţa du$ă ceea ce a
$r'clama că crede) 6'ae că a e+ua % a e+ua (n '$inia mea % dar &a$ul că a
 (ncerca "ă răia"că $'rivi m'delului $e care%I avea (n mine! (l &ace un i$
inere"an) 1ulţi alţii $e l#ngă el au &'" e"enţiali (n c#+igarea liberăţii
Indiei) EI a lă"a ţara cu nimic) E"e un lucru "enimenal "ă ţii di"cur"uri de"%
$re el (n &iecare an de ziua lui) El +i ade$ţii lui au v'rbi ne(ncea! dar! a+a
cum araă +i &ilmul cel n'u! el a &'l'"i vi'lenţa de la (nce$u $#nă la "&#r+i)
I): Dar $'ţi "$une a"a +i de"$re C,ri"'"! Budd,a ):)! 1a,'med) Cei care
vin du$ă un mare (nvăţă'r "un cei ce a$lică gre+i (nvăţăura "a)))
U)4): Nu%i $'ţi ab"'lvi $e &'nda'rii +i lideri religiil'r) Învăţăurile uur'r
acel'r (nvăţă'ri +i "alva'ri ai 'menirii au avu ca rezula d'ar vi'lenţa) T'ţi
au v'rbi de"$re $ace +i iubire! (n vreme ce di"ci$'lii l'r $racicau vi'lenţa)
E"e ceva ciuda (n 'aă reaba a"a) Acea"ă di"anţă dinre cuv#n +i
&a$ă a &'" ceea ce mi%a "emnala mie din im$ că ceva e"e (n neregulă) Am
"imţi că (nvăţăurile "un gre+ie! dar (mi li$"ea ceriudinea) Nu am avu
cum "ă%i (nlăur! "ă (i "c' c'm$le (n a&ara c'n+iinţei mele) Nu eram $regăi
"ă acce$ $e nici unul dinre ei din raţiuni "enimenale) C,iar +i aunci c#nd
e&'rurile mele de a "că$a de ei au rezula (n e$i"'ade de c'n+ienă a lui
C,ri"'" "au Budd,a! am &'" 'u+i nemulţumi) _
Am +iu că rebuie "ă &ie ceva gre+i undeva) Acea"a a &'" $r'blema mea
reală)
I): Tu re"$ingi lucrurile bazae $e "enimen "au $e raţiune) Ce răm#ne
 U)4): E"e $recum un 'm care călăre+e un igru +i e"e azv#rli de $e el)
 Tigrul! menţin#ndu%+i inerţia! merge mai de$are % "%a du") A"a%i ') Nu mai
$'ţi &ace nimic cu igrul) A+a că nici'daă nu va mai rebui "ă e emi că vei
 (n#lni "au călări un igru) *%a ermina) *%a du")
A+a că eu g#nde"c că nu $rea are r'" ca eu "ă &ac ceva (n "'cieae %
acea"a are $r'$ria ei inerţie) Orice ai (ncerca "ă &aci! e va "cu&unda $e ine
+i va adăuga inerţie ei) Cine le%a da manda ace"'r 'ameni "ă "aleze
'menirea C'm$a"iunea +i iubirea "un d'uă din +irelicurile l'r)
I): L%ai (n#lni vre'daă $e băr#nul +i ciudaul e'z'& Leadbeaer (n im$ul
$eri'adei ale e'z'&ice
U)4): Da! l%am (n#lni) Gi el a &'" $are din &undalul meu) Nu m%a
im$re"i'na nici'daă $rea mul) *un c'n+ien că au e/i"a zv'nuri că a
&'" ,'m'"e/ual) 6enru mine nu are im$'ranţă) *e/ul e"e ' $are din
viaţă) 'm'"e/ualiae! le"biani"m! ,eer'"e/ualiae "un Ia &el) Eu nu am
nici ' aiudine m'rală) *'cieaea! care a crea 'ţi ace+i "'ci'$aţi! a
invena m'raliaea $enru a "e $r'e<a $e "ine de ei) Eu nu mă bag (n a+a
ceva) *'cieaea a crea -"&inţii. +i -$ăcă'+ii.) Eu nu%i admi ca &iind a"&el)
6enru mine $' e/i"a er'ri! gre+eli! "lăbiciuni! dar nu $ăca) Eu $er"'nal
nu văd nici un m'iv $enru care ar rebui "ă ne deran<ăm cu Biblia! C'ranul
"au D,amrna% $ada) Avem ' in"iuţie $'liică cu c'dul "ău civil +i c'dul
$enal) Ace"ea ar rebui "ă &ie "u&iciene ca "ă de"curce $r'blemele)

"A#IT$%U% VI
"or&ul ca un creu*et

U)4) 5ri",namuri: Tu &uncţi'nezi cu un număr mare de $re"u$uneri)

6rima a $re"u$unere e"e că 'ae &iinţele umane "un e/ac la &el) Eu "$un
 (ncă ' daă că d'i indivizi nu "un la &el nici'daă) Încercarea a de a gă"i cel
mai mare diviz'r c'mun e"e "'riă e+ecului)
Inerl'cu'r: Ca 'ameni de +iinţă n'i vrem "a a&lăm dacă e/i"ă '
uniciae (n "$aele a$arenei "imiliudini dinre 'ameni) N'i "unem
inere"aţi de e/ce$ţii +i nea"emănările dinre 'ameni) Z'g,inii +i 'amenii
religi'+i $ar a ne '&eri cazuri de reală e/ce$ţ('naliae +i uniciae) ;rem "ă%i
"udiem! $e ei +i $e ine)
U)4): Oare nu aveţi al m'd de a a&la (n a&ară de acela de a vă duce la
ace+i 'g,ini +i $reendenţi care (+i ealează măr&urile (n $iaţă Cei de m#na
a d'ua "%ar $uea "ă "e "u$ună inve"igaţiei v'a"re! dar adevăraul 1cC'!
dacă e/i"a unul! nu "e va "u$une nici'daă e"el'r v'a"re) Acea"a va &i '
&'are mare $r'blemă $enru v'i) Nu%l $'ţi &ace $e un ) 5ri",namuri! un *ai
Baba! "au un 1uananda "ă c''$ereze) Din cei $e care%i $'ţi &ace "ă <'ace
r'lul de $'rc de 4uineea $'ţi gă"i ' duzină la $reţ de nimic)
I): Dar aunci cum "a (ncercăm "ă a&lăm bazele ran"&'rmării in eri'are 
U)4): Nu +iu) A+ "ugera! 'u+i! "ă nu daţi crezare revendicăril'r ace"'r
'ameni) T'ul rebuie e"a)
 I): Ace"a +i e"e "c'$ul: (ncercăm "ă gă"im un m'd de a e"a
credibiliaea l'r $e baze +iinţi&ice)
U)4): 1ă em că &aceţi ' gre+eală (ngr'zi'are c,iar $rin &a$ul că
c'c,eaţi cu ideea de a ac'rda vre' c'n"ideraţie revendicăril'r ace"'r
'ameni) T'ul rebuie e"a)
I): *ingurul lucru la care rebuie "ă muncim e"e "ai"ica +i daele de"$re
ceea ce numim -n'rmal.! nimic mai mul)
U)4): Ră"$un"urile la acea"ă $r'blemă! ca +i ră"$un"urile la 'ae
$r'blemele ale! rebuie "ă vină de la ine! nu de la ace+i 'g,ini +i
media'ri) E"e $'"ibil că &aci ' gre+eală imen"ă) A"a le "$un +i $"i,'l'gil'r
din Occiden) Nu ai ' relaţie 'biecivă cu daele +i cun'a+erea $e care le
culegi) Iner$rearea a c'n"ană a dael'r (n"eamnă că e+i im$lica (n ceea
ce "udiezi@ nu e/i"ă ' eniae "e$araă) Iner$rea'rul e"e de cea mai
mare im$'ranţă!
I): Dar! de"igur! e"e $'"ibil +i nece"ar "ă "udiem 'mul)))
U)4): El rebuie mai (n#i "ă "e (nţeleagă $e "ine) Oare e v'r a<ua (n
acea"ă $rivinţă daele +i cun'a+erea % +i e'riile $e care le e/ragi din ele
Din $uncul de vedere al cun'a+erii! nu e/i"ă $'"ibiliaea de a e (nţelege
$e ine (n"uţi) C'm$uerul nu "e (nreabă nici'daă -Cum &uncţi'nez. A e
 (nţelege (nr%adevăr $e ine (n"uţi nece"iă nu "im$la acumulare de dae! ci
un "al cuanic) Îmi $lace "ă &'l'"e"c e/em$lul &izicii neH'niene) În ineri'rul
cadrului neH'nian! lucrurile merg (nr%un anumi &el) În cele din urmă vine
un al "avan care e"e (n "are "ă aband'neze $rezumţiile neH'niene +i (n
c'n"ecinţă e"e ca$abil "ă $ercea$ă ' dimen"iune a &izicii c'm$le n'uă)
În'cmai cum $rinci$iile neH'niene devin $#nă la urmă ' căma+ă de &'rţă
ce "ugrumă g#ndirea creaivă! ' a"&el daele ale de"$re uniciaea umană
 (ţi bl'c,ează $rivirea $r'a"$ăă la lucruri! inclu"iv la ine (n"ui)
Îmi $lace "ă &'l'"e"c e/em$lul lui 6ica""') El a avu aceea+i $r'blemă:
vr'ia "ă meargă (n eri'rii n'i! "ă gă"ea"că e,nici n'i) El a reu+i '
"ră$ungere +i (n cele din urmă a deveni un m'del $enru alţii) Ari+i &'are
ie&ini (i imiă acum "ilul) Deci! (nr%' zi! &izica ein"einiană va rebui "ă la"e
l'cul unui n'u "i"em de cun'a+ere) Eu "u"ţin că naura (ncearcă "ă creeze
indivizi unici de &iecare daă c#nd ceva e"e crea) Naura nu $are a &'l'"i
nimic ca m'del) Odaă ce a $er&eca un individ unic! acel individ e"e
azv#rli a&ară din $r'ce"ul ev'luţi'ni" +i mai de$are nu mai $rezină inere"
$enru naură)
Din ace" m'iv ceea ce "un eu! ceea ce zic eu! nu $'ae &i c'$ia de un
alul) 6rin urmare! &iind im$'"ibil de ran"mi"! nu are val'are "'cială) Naura
nu are nev'ie de mine! +i nici "'cieaea) 'l'"ind m'delele lui Ii"u"! Budd,a
"au 5ri",na n'i am di"ru" $'"ibiliaea naurii de a $r'duce indivizi unici) Cei
care (i rec'mandă "ă uii de $r'$ria a uniciae naurală +i "ă &ii ca
alcineva! indi&eren c# de "&#nă ar &i acea $er"'ană! e $un $e un drum
gre+i) E"e ca 'rbul c'nduc#nd $e un al 'rb)
C#nd (i $rive+i $e ace+i 'g,ini +i "&inţi! $rimul $a" gre+i $e care (l &aci
e"e "ă (ncerci "ă ra$'rezi m'dul cum &uncţi'nează ei Ia m'dul cum
&uncţi'nezi u) Ceea ce de"criu ei "%ar $uea "ă nu aibă legăură (n nici un &el
 cu m'dul (n care &uncţi'nezi u) Uniciaea nu e"e ceva ce $'ae &i "c'"
dinr%' &abrică) *'cieaea e"e inere"aă numai de "ău" u' +i a veni cu
ace+i a+a%numiţi indivizi "$eciali $enru ca u "ă ai m'dele de urma) Tu vrei
"ă &ii ca acel individ % ca "&#nul! "alva'rul "au rev'luţi'narul % dar e"e '
im$'"ibiliae) *'cieaea a! care e"e inere"aă d'ar de a $r'duce c'$ii ale
m'delel'r acce$ae! e"e ameninţaă de adevăraa individualiae de'arece
acea"a (i ameninţă $r'$ria ei c'ninuiae) O $er"'ană cu adevăra unică!
neav#nd un $unc de re&erinţă (n culură! nu va +i nici'daă ca e"e unică)
I): Dar nu e"e $'"ibil ca (n"ă+i $rezenţa unei $er"'ane unice! un individ
c'm$le (n&l'ri! "ă $'aă &i de a<u'r al'ra! nu (n "en"ul de a "ervi dre$
m'del! ci (n $'"ibiliaea de a declan+a ' "c,imbare +i uniciae (n alţii
U)4): Eu zic că nu) De'arece individul unic nu "e $'ae re$r'duce $e "ine
&izic "au "$iriual! naura renunţă la el ca ne&'l'"i'r) Naura e"e inere"aă
numai de re$r'ducere +i din c#nd (n c#nd "ă "c'aă c#e un -m'n"ru. "au
"$ecimen unic) Ace" "$ecimen! ne&iind ca$abil "ă "e re$r'ducă! a ermina%'
cu ev'luţia! +i nu e"e inere"a "ă &acă din el (n"u+i un m'del $enru alţii)
A"a e"e ' ceea ce zic)
I): Nu "imţi că acea răbu&nire a uniciăţii (n naură e"e (n&l'rirea uniciăţii
$enru individ
U)4): Acea"a "e (n#m$lă indivizil'r care! $rinr%un &el de +an"ă "au
acciden! reu+e"c "ă "e elibereze de $'vara (nregului recu) Dacă (nreaga
cun'a+ere +i e/$erienţă c'lecivă e"e aruncaă a&ară! ceea ce răm#ne e"e
' "are $rim'rdială +i $rimiivă &ără $rimiiviae) Un a"&el de individ nu e"e
de nici un &'l'" "'cieăţii) Ca un c'$ac umbr'"! ace" individ $'ae da umbră!
dar nu $'ae &i c'n+ien nici'daă că &ace a"a) Dacă "ai "ub un c'$ac! '
nucă de c'c'" "%ar $uea "ă%ţi cadă (n ca$@ aici e"e im$lica un $eric'l) Din
ace" m'iv "'cieaea "e $'ae "imţi ameninaă de ace" individ)
*'cieaea! "rucuraă a+a cum e"e! nu $'ae &'l'"i acea"ă $er"'ană la
nimic)
Eu nu cred (n l'a"amgra,a! a<uarea lumii! c'm$a"iune $enru lumea (n
"u&erinţă! (n ridicarea unei $ărţi din greaua arma a lumii +i ' ace" gen de
lucruri) Nimeni nu m%a $u" $e mine "alva'rul 'menirii)
I): ;rei "ă "$ui că nici ' ab'rdare +iinţi&ică! nici ' ab'rdare 'g,in "au
mediaivă nu $'ae avea vre' legăură cu uniciaea +i liberaea de"$re
care v'rbe+i
U)4): O "ă%ţi "$un ' $'ve"e lega de a"a) În inereţe am &ăcu 'ga (n
imalaa im$ de +a$e ani cu *ivananda *ara"Hai) Nu a &'" de a<u'r! a+a
că am aband'na%')
Du$ă -calamiaea. mea (n >=M am "imţi că ru$ul meu nu va $uea (ndura
imen"ele izbucniri de energie care aveau l'c (n mine) A+a că m%am "&ăui cu
un $rieen! *ri De"iac,ar! care era $r'&e"'r de 'ga) El a "$u" -Nu +iu dacă
 (ţi $' &i de vreun a<u'r) 6'ae că aăl meu 5ri",namac,araF e%ar $uea
a<ua7) A+a că am $racica ni+e e,nici 'ga $enru ' a d'ua 'ară) Dar
cur#nd am de"c'$eri $enru mine (n"umi că (nreaga 'ga merge (m$'riva
&elului naural (n care &uncţi'nează c'r$ul) Am (ncerca "ă di"cu a"a cu ei)
Dar ce am zi" eu nu "%a $'rivi cu Z'ga *ura a Iui 6aan<ali! a+a că nu am
$uu c'munica) 6#nă la urmă! i%am anunţa că (nceez $racica 'ga) Odaă
ce 'rgani"mul "%a elibera de "r#n"'area g#ndului! ' ceea ce ai &ace ca "ă
aduci $ace +i arm'nie va crea numai dizarm'nie +i vi'lenţă) E"e ca &'l'"irea
răzb'iului ca "ă creezi $ace (nr%' lume $a+nică) C#nd căuarea (n"ă+i ia
"&#r+i! ia "&#r+i cu un Big Bang) Aunci $acea e"e ceva ce nu $'ae &i
$racica "au $reda)
I): Nu cred că n'i "unem c,iar inere"aţi de un a+a Big Bang) N'i vrem
$uţină (nţele$ciune! $uţină "eninăae)
U)4): A+a deci! un 'm &lăm#nd e"e "ai"&ăcu cu c#eva &irimiuri aruncae
lui3 Cur#nd va vrea ' $aine (nreagă +i i "e va $r'mie a"a de căre "&inţii
&urniz'ri de $e $iaţă) Nu "e $une $r'blema de a%ţi "ai"&ace &'amea) 'amea
rebuie "ă "e ardă $e "ine &ără "ăurarea) 'amea % +i căuarea ce ' arage
du$ă "ine % acea"a e"e $r'blema)
>
 ;ezi 6aan<ali! Z'ga *ura! rad) al&cr I- erald! Bucure+i! 899M %
n)rad))
Dacă aband'nezi &icivele m'dele de "&inţi +i 'ameni "&inţi! răm#i cu
'rdinea bi'l'gică naurală) *rucura "e$araivă a g#ndului! care a &'"
inr'du"ă (n c'n+iinţa 'mului cu mulă vreme (n urmă! a crea lumea
vi'lenă! +i $r'babil va (m$inge 'mul +i re"ul vieţui'arel'r de $e $laneă la
un $a" de e/incţie) Dar bi'l'gic &iecare celulă +ie "ă evie m'delele +i
"$eranţele! +i $ur +i "im$lu! din $ure m'ive de "u$ravieţuire! c''$erează cu
celula de l#ngă ea) Din gr'aza de ani,ilare! 'mul ca +i celulele din c'r$F va
 (nvăţa "ă c''$ereze! +i nicidecum din iubire "au c'm$a"iune)
I): Dinc'l' de c''$erarea bi'l'gică +i de (n&l'rirea individualiăţii nu e/i"ă
vreun lucru ran"cendenal (ncerc#nd "ă răzbaă )))
U)4): Nu cred) E"e c# "e $'ae de individuali"! nu (n "en"ul 'bi+nui
de&ini de culură! ci (nr%un &el di&eri) C'nr'lul c'r$ului $rin g#nd a di"ru"
$'"ibiliaea ca 'amenii "ă "e dezv'le (n 'ameni c'm$leţi) Te $'ţi di"$en"a
de n'ţiunea! a# de ră"$#ndiă acum! că c'n+iinţa $'ae a<ua la a$ariţia
unei "c,imbări caliaive (n ine) Naura (ncearcă "ă creeze indivizi unici)
6'enţialul e"e de<a (n ine) Dar undeva! (n cur"ul "au! 'menirea a lua%' $e
drumul gre+i +i nu $are "ă e/i"e vre' cale de ie+ire)
I): (n legăură cu (n&l'rirea individului! (nrebarea care "e $une iară+i e"e:
-De ce nu eu.)
U)4): La"%' bală! nu ai nici ' +an"ă) Nu $'ţi &ace nimic) Eu nu +iu ce "ă e
"&ăuie"c) E+i bl'ca) 6'ae geneicienii +i micr'bi'l'gii v'r veni cu
ră"$un"uri ))) Eu e $' a"igura că a&acerea "&#nă nu e va a<ua del'c) În
$lu"! dacă "aul $une m#na $e mi<l'acele de a &ace inginerie geneică! el le
va &'l'"i ca "ă (nde$ăreze ulimele rămă+iţe de liberae umană) Acela c,iar
va &i "&#r+iul)
E"e $'"ibil "ă &'l'"e+i! iară+i! anal'gia cu c'm$uerul) Ele! c'm$uerele!
au deveni a# de "'&i"icae acum! (nc# g#nde"c +i "e au'%c'recează) Am
$uea! (nr%' zi! d'ar "ă Ie băgăm (n $riză +i "ă urmăm "&aul l'r) Dacă ţi%ai
$uea lă"a c'r$ul "ă &uncţi'neze ca un c'm$uer! ai $rice$e) E/ra'rdinara
ineligenţă a 'rgani"mului bi'l'gic e"e ' ceea ce e"e nece"ar $enru un
 rai bun! dar n'i iner&erăm ' im$ul! $rin inermediul g#ndului! cu
'$eraţiile "ale naurale) C'm$uerul ău c'r$'ral -naural. e"e de<a mariţa!
$r'grama +i $'rni) Tu nu rebuie "ă &aci nimic) N'i ne a&lăm la ' mare
de$ărare de acea"ă c'ndiţie $rimară) Cumva! vezi u! ceva e l've+e ca un
ră"ne +i arde 'ul ac'l') Ace" 'm nu e"e nici $ăcă'"! nici "&#n@ el e"e
mul (n a&ara cadrului "'cieăii)
I): Deci ' ce $uem $racica! dacă ace"a e"e cuv#nul $'rivi! e"e
n'n%iner&erenţa
U)4): (ncercarea de a nu "a (n cale im$lică &a$ul că a+e$ţi ca ceva
minuna "ă "e (n#m$le) A"emenea a+e$are bl'c,ează $'"ibiliaea ca ceva
"ă "e (n#m$le) Îţi "$un 'ae ace"ea din $r'$ria mea e/$erienţă) 6aruzeci
+i n'uă de ani am căua un 'm $e nume -U)4). (nreaga culură m%a $u" $e
un drum gre+i) Am (ncerca (nvăţă'rii m'rţi Ia &el de bine ca $e cei vii) 6#nă
Ia urmă am realiza că acea"ă căuare era zadarnică! că -inamicul eram eu.)
Acum (nreaga cun'a+ere! +i căuarea $e care acea"a ' genera! a &'"
c'm$le aruncaă a&ară din "i"emul meu)
I): Gi nu "imţi nici ' 'bligaţie de a%i a<ua $e alţii "ă (nţeleagă ace"
lucru )))
U)4): Acea"a nu%i ' mar&ă de v#nzare! d'mnule3 E"e $ur +i "im$lu
ab"enţa &al"ei cerinţe care a &'" $u"ă ac'l' de căre "'cieae +i culură)
Cerinţa de a e "c,imba $e ine +i cerinţa de a "c,imba lumea "un "c'a"e
 (m$reună a&ară din "i"em) Eu nu "un nici ani"'cial! nici recun'"că'r
"'cieăii) Nu "im nici ' "&#nă da'rie "ă <'c un r'l "au "ă%mi a<u 'vară+ii)
 T'ae lucrurile de genul ace"a "un $r'"ii)
I): 6rin urmare! a vrea "ă "c,imbi lumea! indi&eren c# de n'bil ar "imţi%'
cineva! e"e ' aciviae eg'i"ă! cenraă $e "ine) A"a vrei "ă "$ui 
U)4): Omul care (ncearcă "ă "e elibereze $e "ine de lume "au de ceea ce
el nume+e -rău. e"e cel mai eg'i" dinre 'ameni) 6erce$ţia zgudui'are
care (n &inal (ţi rece $rin mine e"e că nu e/i"ă a+a ceva $recum -eg'.3
Acea"ă (nţelegere "$ulberă 'ul cu ' imen"ă &'rţă aunci c#nd e l've+e)
Nu e"e ' e/$erienţa ce $'ae &i (m$ără+iă alcuiva) Nu e"e del'c '
e/$erienţă) E"e ' calamiae (n care e/$erienţa +i e/$erimena'rul iau
"&#r+i) Un 'm a&la (nr%' a"emenea "are nu evadează din realiae +i nu are
endinţe r'manice) El nu nure+e n'ţiuni umani+e de"$re "alvarea lumii!
căci el +ie că 'rice "e &ace (n ace" "en" d'ar (i adaugă inerţie) El +ie că nu
e/i"ă nimic ce $'ţi &ace)
I): Dar rebuie "ă c'ninuăm "ă răim +i "ă acţi'năm) Cum $uem c'nce$e
' acţiune care nu adaugă inerţie ,a'"ului "'cieăii 
U)4) : Ace"a e"e d'ar un al c'nce$) Acţiunile ale +i c'n"ecinţele acel'r
acţiuni &'rmează un "ingur evenimen) 4#ndirea l'gică! cauză%e&ec! e"e cea
care im$une ' "ucce"iune de evenimene) A$ariţia dinr%' daă a luminii +i
c'muarea (nreru$ă'rului care ' -$recede. "un de &a$ un "ingur lucru! nu
d'uă) Ele ţi "e (n&ăţi+ează ca d'uă "au mai mule evenimene de'arece
im$ul a crea un inerval (nre ele) În"ă im$ul +i "$aţiul! "e$ara de ideile de
-im$. +i de -"$aţiu.! nu e/i"ă del'c)
 Crearea +i di"rugerea au I'c "imulan) Na+erea +i m'area g#ndului "e
 (n#m$lă "imulan) De aceea eu in"i" că nu e/i"ă m'are) Nici măcar c'r$ul
nu m'are@ (+i $'ae "c,imba &'rma! dar nu (nceează de ') De'arece
m'area de &a$ nu e/i"ă! e"e im$'"ibil ca u "ă ' e/$erimenezi) Ceea ce
e/$erimenezi e"e vidul +i g'liciunea $e care le "imţi la di"$ariţia c'r$ului
cuiva) Că veni v'rba! m'area nu $'ae &i nici'daă e/$erimenaă! nici
na+erea) In "area a naurală! c#nd c'r$ului i "e $ermie "ă &uncţi'neze &ără
iner&erenţa g#ndului! na+erea +i m'area "e $erec ' im$ul)
I): In "area acea"a naurală de"$re care v'rbe+i! e/i"ă eniăţi
$"i,'l'gice! $er"'naliăţi! eg'%uri&  "au ideniae (n vreun &el
U)4): Nu e/i"ă $er"'ane +i nici "$aţiu (năunru $enru crearea unui "ine)
Ceea ce răm#ne! du$ă ce c'ninuiaea g#ndului e "$ulberaă! e"e ' "erie
de ineracţiuni inde$endene! dezariculae) Ceea ce "e (n#m$lă (n mediul
din <urul meu! "e (n#m$lă (n mine) Nu e/i"ă diviziune) C#nd armura ce '
$'rţi (n <urul ău e"e le$ădaă! vei gă"i ' "enziiviae e/ra'rdinară a
"imţuril'r care ră"$und &azel'r lunii! recerii an'im$uril'r +i mi+căril'r al'r
$lanee) 6ur +i "im$lu nu e/i"ă aici! (n mine! nici ' e/i"enţă (n ea (n"ă+i!
"e$araă % d'ar $ul"aţia vieţii! ca ' meduză)
I): 6'ţi "ă de"crii $uţin $r'ce"ul recuren de m'are $rin care reci
U)4): Ace"a! bine(nţele"! nu $'ae &i de"cri") Dar $' "ă menţi'nez că (n
acea"ă "are de m'are! re"$iraţia 'bi+nuiă "e '$re+e c'm$le +i c'r$ul
e"e ca$abil "ă -re"$ire. $rin ale mi<l'ace &izi'l'gice) 6rinre numer'+ii
medici cu care am di"cua ace" &en'men ciuda! numai d'c'rul Leb'er!
un e/$er (n na+erea c'$iil'r 8! mi%a da un &el de e/$licaţie) El "$une că n'u%
nă"cuţii au un m'd "imilar de a re"$ira) A"a a &'" $r'babil ceea ce (n"emna
la 'riginea "a cuv#nul $ranaama) C'r$ul rece $rin $r'ce"ul m'rţii zilnic!
a# de de" (nc#! de &a$! de &iecare daă c#nd "e re(nn'ie+e $e "ine (i e"e
daă ' c'nce"iune $e un ermen mai lung)
8
 ;ezi rederic Leb'er! Na+ere &ără vi'lenţă! rad) Amalia R'+u
Laurenţiu! Ed) erald! Bucure+i! 899= 2 n)rad%
Dacă! (nr%' zi! nu "e $'ae re(nn'i $e "ine! e"e ermina +i ran"$'ra cu
dricul la grămada de cenu+ă)
Ace" $r'ce" de m'are e"e 'ga! nu "uele de $'"uri +i e/erciţii de
re"$iraţie) C#nd $r'ce"ul g#ndului (nceează "ă "e mai de"$ice (n d'uă!
c'r$ul rece $rin m'are clinică) 1ai (n#i m'area rebuie "ă aibă I'c! a$'i
'ga (nce$e) 6o%a este de fapt abilitatea corpului de a se re(ntoarce din
starea de moarte clinică.  Acea"a "e $re"u$une a "e &i (n#m$la c#'rva
'ameni! $recum *ri Ramari",na +i *ri Ramana 1a,ar",i) Eu nu am &'" de
&aţă +i nu am inere"ul "au re"ur"ele "ă a&lu dacă e"e a+a) Acea"ă 'ga a
re(nn'irii e"e un lucru e/ra'rdinar) Dacă 'b"ervi un c'$il n'u%nă"cu! ai
vedea &elul cum (+i mi+că +i ariculează (nreg c'r$ul! 'ul (nr%un rim
naural) Du$ă ce re"$iraţia +i băăile inimii a$r'a$e că "e '$re"c! (nr%un &el
"au alul c'r$ul (nce$e "ă "e -(n'arcă (na$'i.) A$arenţa ca de cadavru a
c'r$ului % rigidiaea! răceala! cul'area (nc,i"ă a $ielii % (nce$ "ă di"$ară) C'r%
$ul "e (ncălze+e +i (nce$e "ă "e mi+e! iar meab'li"mul! inclu"iv $ul"ul! "e
ridică) Dacă v'i! din curi'ziae +iinţi&ică! vreţi "ă mă e"aţi! $e mine nu mă
inere"ează) Eu d'ar &ac ' a&irmaţie! nu v#nd ' mar&ă)
6rin urmare! e"e mai mul ca Tai%C,i%ul c,ineze"c dec# ca Z'ga a"ana
cla"ică) 1i+cările +i $'"urile $e care le e/ecuă c'r$ul aunci c#nd ru$e
rigidiaea răma"ă din $r'ce"ul de m'are! "un &rum'a"e! mi+cări grai'a"e
ca cele ale unui n'u nă"cu) Z'g,inii $re"criu acum "ava%"ana! $'"ura
cadavrului! du$ă e/ecuarea un'r $'"uri (n mi+care) Acea"a e"e $e d'")
Ince$i 'ga ca un cadavru))) $agina li$"a3F )))
))) ceva ca un al d'ilea "u&lu) Z'g,inii (ncearcă "ă 'bţină ace" al d'ilea "u&lu
$rin $racica variael'r e,nici) La &el +i alergă'rii) Dacă 'b"ervi un
alergă'r! vei vedea că ei rebuie "ă reacă de un -$rag. de e$uizare +i li$"a
de re"$iraţie) Odaă recuţi de acel -$rag.! ei aleargă $e un "u&lu "ecundar)
Une'ri a+a e"e +i $enru mine) Dar c,iar +i a"a rece! +i $#nă la urmă
re"$iraţia "e '$re+e de ' +i c'r$ul "are $e"e $lăm#ni! re"$ir#nd d'ar cu
$ul"ul c'r$ului) C#e'daă! c#nd nu e"e nimeni cu care "ă v'rbe"c! "au +i +i
la" ace"e lucruri ciudae "ă "e (n#m$le)
I): 1edicii din Occiden nu au (ncerca "ă de"crie "c,imbările glandulare
care (n"'ţe"c $r'ce"ul m'rţii
U)4): Da! dar e/i"ă $rea $uţină (nţelegere a ace"ui $r'ce" (n analele
medicinei 'ccidenale) Un aric'l "cri" de Dr) 6aul Lnn din *aele Unie
"ubliniază di&erenţa (n m'dul (n care glanda imu" &uncţi'nează la mine) În"ă
"un ale glande care "un +i ele a&ecae % glanda $ineală! glanda $iuiară +i
alele) 4landa $ineală! care c'nr'lează 'aă mi+carea! re"$iraţia +i
c''rd'narea c'r$ului! e"e &'are a&ecaă) Aunci c#nd "rucura "e$araivă
a g#ndului m'are! ace"e glande +i cenrii nerv'+i $reiau &uncţi'narea
'rgani"mului) E"e un $r'ce" durer'"! căci "r#n"'area g#ndului a"u$ra
ace"'r glande +i cenri e"e $uernică +i rebuie "ă &ie -ar"ă.) Acea"a $'ae
&i e/$erimenaă de un individ) Arderea "au -i'nizarea. nece"iă energie +i
"$aţiu ca "ă aibă l'c) Din ace" m'iv limiele c'r$ului "un ain"e +i energia
"ca$ără (n 'ae direcţiile) C'nţinerea (n c'r$ a acelei energii dă durere! cu
'ae că nu e/i"ă e/$erimena'r al durerii)
Ace" durer'" $r'ce" de m'are e"e ceva ce nimeni % nici măcar cel mai
arden $racican religi'" "au 'g,in % nu vrea) E"e un lucru &'are durer'")
Nu e"e rezulaul v'inţei! ci rezulaul (mbulzelii accidenale a a'mil'r)
Cum "e $'rive"c 'ae ace"ea (n "rucura v'a"ră +iinţi&ică! eu nu +iu)
*avanţii care lucrează (n ace" d'meniu "un inere"ai de ace"e "c,imbări!
dacă "un de"%
cri"e (n ermeni &izi'l'gici +i nu mi"ici)
m i"ici) Ace+i "avanţi $rec'nizează ace" i$
de 'm ca &iind $r'du"ul &inal al ev'luţiei bi'l'gice! nu "u$ermanul "cience%
&ici'n%ului "au &iinţele "u$ra%"$iriuale) Naura e"e inere"aă numai de a
crea un 'rgani"m care $'ae ră"$unde c'm$le +i ineligen la "imuli +i care
"e $'ae re$r'duce) A#) Ace" c'r$ e"e ca$abil de $erce$ţii +i "enzaţii
e/ra'rdinare) E"e ' minunăţie) Nu +iu cine l%a crea)
În $rezen! "avanţii din d'meniul ev'luţiei cred că acuala ra"ă umană $e
care ' avem $e $ăm#n a ev'lua $r'babil dinr%' "$ecie degeneraă)
1uaţia care a da mai de$are c'n+ienţă de "ine rebuie "ă &i avu l'c (nr%'
 "$ecie degeneraă) De aceea le%am ză$ăci $e 'ae) \ine de &iecare "ă
g,icea"că dacă $'ae "c,imba (nreaga c,e"iune)
I): E"e $'"ibil ca un "u$ravieţui'r al ace"ui $r'ce" al m'rţii! un muan
de vreun &el! "ă "c,imbe cur"ul de"inului uman! ca "ă zicem a+a
U)4): A&irmaţiile $e care le &ac ei nu au (n realiae nici ' bază! $enru că
ei v'rbe"c de"$re a&ecarea (nregii c'n+iene umane) Eu cred că c'n+iena
umană (n 'aliaea ei e"e un lucru e/rem de $uernic! av#nd ' inerţie
$uernică) Nu cred că ei (+i dau "eama de"$re ce v'rbe"c) T'aliaea
c'n+iinţei umane e"e un lucru &'rmidabil) *ingura c'n+iinţă $e care '
cun'"c ei e"e cea creaă de g#nd) C'n+iinţa g#ndului 'mului $'ae &i
a&ecaă d'ar $rin $r'$agandă! $er"ua"iune "au dr'guri) Orice "c,imbare din
ace"e "ur"e e"e d'ar (n ineri'rul vec,iului c#m$ +i! de aceea! inuilă) Ce
$uem "c,imba E"e nece"ară "c,imbarea 6enru ce Eu nu +iu)
I): 6are că un anumi "'l e"e nece"ar $enru cre+erea ace"ui gen de
muanţi $e care%l de"crii) N'i "unem 'ţi cre"cuţi (n "'l "er$! medi'cru +i
ne,răni'r) Nu ar a<ua un al "'l
U)4): *enziiviaea e"e (ncă ac'l'! (n ciuda "'lului "ărac) Înregul $lan
e"e ac'l'! ca (n $lana care "ă ac'l') Dacă nu ' uzi +i ,răne+i! acea"a
m'are) Nimic nu e"e $ierdu $enru 'menire) Nu (ncerca "ă dezv'lţi n'i
c'm$'ziţii de "'l) A"a am &ăcu cu c'$acii +i $lanele! +i acum $'luăm
 (nreaga $laneă) La &el "e va (n#m$la cu (ncercarea
(ncercarea de a culiva ' ra"ă
umană mai bună)
I): Din &elul (n care ' de"crii u! rebuie că are l'c ' "c,imbare radicală (n
"ur"a ideniăţii cuiva du$ă c'la$"area "rucurii "e$araive) E/i"ă un "ine
care răm#ne du$ă -e/$l'zie. E"e -eu .ul d'ar (n creier
U)4): Nu e/i"ă -eu.) -Eu. e"e d'ar $r'numele la $er"'ana I "ingular)
 T'aliaea g#nduril'r! "enimenel'r!
"enimenel'r! e/$erienţel'r
e/$erienţel'r +i "$eranţel'r 'menirii
c'n"iuie -eu.%ul) E"e un $r'du" al recuului) Acel -eu. e"e un "imb'l al
'aliăţii c'n+ienţei umane) De &a$! ac'l' nu e/i"ă ' eniae $"i,'l'gică
"e$araă! di"creă! d'ar cuv#nul -eu.) La &el e/i"ă numai cuv#nul -mine.!
 (n"ă nu e/i"ă minea a +i minea mea) Deci cuv#nul
cuv#nul -mine. ne%a crea $e
n'i 'ţi $enru "im$lul m'iv că are nev'ie de n'i ca "ă%+i menţină
c'ninuiaea) *rucura "e$araţi vă a ceea ce n'i numim -minea. a vicia
mecani"mul naural de "u$ravieţuire al c'r$ului (n a"emenea grad (nc#
"'cieaea n'a"ră a (m$in" ace" c'r$ $#nă la limia de 'leranţă) B'mba cu
,idr'gen e"e ' e/en"ie a $'liţi"ului anga<a "ă mă $r'e<eze $e mine +i
$r'$rieaea mea) Nu mai e"e $'"ibil "ă ragi ' linie (nre cele d'uă) În"ă
"u$ravieţuirea "rucurii "e$araive garanează di"rugerea (n cele din urmă
a 'rgani"mului &izic)
I): De ce cuvinele
cuvinele ale nu declan+ează
declan+ează un &el de acţiune radicală (n
n'i ))) 
U)4): O$'runiaea care ar &i $uu "ă e/i"e e"e de<a $ierduă din cauză
că 'rice a &'" "$u" aici a &'" de<a lua (n $'"e"ie de căre ine +i a deveni
$are din vec,iul ău c#m$) A+a%zi"a a "enziiviae &aţă de ceea ce a &'"
"$u" nu merge &'are ad#nc) T' ceea ce a c'n"iui un 'b"ac'l (naine! a
răma" (ncă (n ine) De &a$! a &'" c,iar (nări de acea"ă c'nver"aţie) Ginele
va &'l'"i 'rice ca "ă "e $er$eueze@ nimic nu e"e "acru) Dacă c,iar mergi
&'are ad#nc +i dem'lezi ceea ce e"e ac'l'! ' &aci numai (n ideea +i cu
"c'$ul de a c'n"rui ' n'uă "u$ra"rucură)
I): De ce $re"u$ui a"a
U)4): 6enru că a+a merg lucrurile)
I): *ă $re"u$unem că eu "un "eri'" (n a"a +i a&lu cumva)))
U)4): ără $re"u$uneri! e r'g3 Ce mi "%a (n#m$la mie a &'" acauzal@
d'ar "%a (n#m$la) In $'&ida uur'r e&'ruril'r! lu$el'r +i inenţiil'r mele!
ace" lucru mi "%a (n#m$la mie! +i ace"a e"e mirac'lul mirac'lel'r) Nu $'ţi
&ace ca a"a "ă "e (n#m$le) Nu "e "u$une du$licării de'arece c#nd e
l've+e! e l've+e (nr%un im$ +i I'c neain" de viaţă nici'daă (naine) Nu
e"e del'c ' e/$erienţă +i! $rin urmare! nu $'ae &i c'municaă "au ran"%
mi"ă) Nu e"e ceva ce $'ţi (m$ără+i) E"e ' $a"ăre rară! a#) T' ce $'ţi
&ace e"e "ă ' $ui (nr%un muzeu +i "ă e uiţi la ea! dar nici'daă nu ' $'ţi
du$lica "au (m$ără+i)
I): E"e un lucru (n&ric'+ă'r "ă e g#nde+i la a răi &ără un cenru! un "ine!
un $unc de re&erinţă )))
U)4): 6uncul de re&erinţă! -eu.%ul! nu $'ae &i elimina $rin vreun ac de
v'inţă din $area a) În ulimă analiză! el e"e $r'gramul ău geneic
$redeermina! -"cenariul. ău) A &i liber de ace" mizerabil de"in geneic! a
arunca -"cenariul.! nece"iă un cura< e/ra'rdinar) Trebuie "ă dai 'ul la '
$are ca "ă a&li) 6r'blema a nu e"e cum "ă a&li ceva de la cineva! ci cum "ă
re"$ingi ' ce e"e '&eri de 'ricine alcineva) De &a$! nu e/i"ă un -cum.)
A"a nece"iă ' val'are care vine (nainea cura<ului! căci e/i"enţa ei im$lică
a$ariţia a ceva mare % a im$'"ibilului) Nici ' culivare! &ie a umilinţei! &ie a
cura<ului! nu va &i de nici un &'l'") Nu e/i"ă nimic ce $'ţi &ace! (nruc# ace"
lucru e"e din 'aă &iinţa unui 'm! $e c#nd 'rice &aci u e"e &ragmenar!
$arţial) Trebuie "ă &ii 'al li$"i de a<u'r )))
C#nd "au aici +i 'c,ii mei "un de"c,i+i! (nreaga mea &iinţă e"e 'c,ii
mei) E"e ' &'rmidabilă vedere $eri&erică! cu 'ul rec#nd) Te uiţi a# de
inen" +i nedi"ra (nc# 'c,ii nu cli$e"c +i nu răm#ne l'c $enru un -eu. care
"e uiă) T'ul "e uiă la mine! nu vicever"a) A+a cum e"e cu 'c,ii! a+a e"e +i
cu celelale "imţuri! &iecare are ' lucrare $r'$rie! inde$endenă) Ră"$un"ul
"enz'rial! care e"e ' ce e/i"ă! nu e m'di&ica! cenzura! "au c''rd'na! ci
lă"a (n $ace "ă vibreze (n c'r$) E/i"ă un &el de c''rd'nare care a$are
aunci c#nd 'rgani"mul rebuie "ă &uncţi'neze $enru "u$ravieţuire +i $enru
'$eraţii mecanice e&iciene) E"e $ermi"ă d'ar a#a c''rd'nare c#ă e"e
e"enţială $enru a ră"$unde unei "iuaţii) A$'i lucrurile cad (na$'i (n rimul
l'r dezmembra! inde$enden)
Nu iner$rea ceea ce zic eu aici ca -&ericire.! -beaiudine. "au
-iluminare.) E"e de &a$ ' "are (n&ric'+ă'are! ulbură'are) Nu are nimic de
a &ace cu a+a%numiele e/$erienţe mi"ice "au ran"cendenale) Eu nu văd
ab"'lu nici uri m'iv $enru care "a%i &ie daă vre' direcţie religi'a"ă "au
"$iriuală) Eu nu de"criu nimic alceva dec# ' "im$lă &uncţi'nare &izi'l'gică
a 'rgani"mului uman) De+i 'ae ace"ea nu "un "e$arae de naură! ele nu
 "e v'r $rea nici'daă unui "udiu al naurii "au unei &'rme +iinţi&ice de a
cun'a+e)
I): 6rin urmare rebuie "ă re"$ingi 'ul
U)4: Nu "ă re"$ingi) Lucrul $e care (l re"$ingi! dar +i re"$ingerea (n"ă+i! nu
au nici ' relevanţă &aţă de m'dul real (n care &uncţi'nează 'rgani"mul) C#nd
ace" &a$ e"e văzu clar! nu răm#ne nimic de re"$in" "au de renunţa) Tu
e+i $regăi "ă re"$ingi d'ar ca "a 'bţii ceva! a#) U$ani+adele ale "$un că
rebuie "ă &ie 'biecul cel'r mai dragi +i (nale d'rinţe ale ale) Dar eu
accenuez! dim$'rivă! d'rinţa (n"ă+i rebuie "ă "e "&#r+ea"că) Căuarea
 (n"ă+i! indi&eren c# de n'bilă ai crede u că e"e! e"e ceea ce e di"rage)
Uiă de d'rinţele mărune $e care ai &'" "&ăui "ă le c'nr'lezi) Dacă d'rinţa
d'rinţel'r e"e di"$er"aă! celelale nu au nici ' im$'ranţă)
I): 6re"u$ui cumva că (nruc# ceea ce ţi "%a (n#m$la ţie nu $'ae &i
analiza 'al +iinţi&ic! evenimenele 'bi+nuier! 'amenii +i lucrurile nu $' &i
analizae c'm$le +iinţi&ic
U)4): Cu "iguranţă! nu) În acel cadru 'ul e"e valid! relaiv valid) Dar
-realiaea. $e care u vrei "ă ' "udiezi e"e a"amblaă de $"i,ic "au "ine!
iar eu le neg ,'ăr# $e am#nd'uă) De aceea căuarea a a realiăii! a
aueniciăţii $"i,'l'gice +i a realizării de "ine e"e &ără "en" $enru mine)
Ace"ea "un $r'du"ele un'r 'ameni (n&ric'+aţi) 1e'da +iinţi&ică! nu +inele!
 (ţi dă un $unc de re&erinţă $rin care ai $uea mă"ura adevărul "au &al"iaea
a ceea ce "$un)
Uie! eu am (ncerca 'ul ca "ă gă"e"c un ră"$un" Ia 'b"e"ia mea
arză'are -E/i"ă ceva $recum iluminarea "au au &'" cu 'ţii $r'"iţi de
ab"racţii. Acea cum$liă &ru"rare +i acel c'm$le e+ec de a ră"$unde
ace"ei (nrebări a crea inen"iae) 6rima reime din viaţa mea "%a $erecu
 (n India (n <urul e'z'&il'r! ! 5ri",namuri! 'g,ini! 'ameni "&inţi! (nţele$ţi!
Ramana 1a,ar",i! Ordinul Ramari",na % $e "cur! 'ae a"'cierile de care
ar $uea bene&icia un 'm inere"a de c,e"iunile "$iriuale)
Am de"c'$eri $enru mine (n"umi că 'ul era (nc,i$uire! că nu e/i"a
nimic (n a"a) T'al deziluzi'na de 'aă radiţia religi'a"ă a Orienului +i a
Occidenului! m%am a&unda (n $"i,'l'gia m'dernă! (n +iinţă +i (n 'rice &el de
maerial $e care lumea mi%l $uea '&eri) Am de"c'$eri $enru mine (n"umi
că 'aă ideea de "$iri "au $"i,ic era &al"a) C#nd am &ăcu e/$erienţe cu
lumea maerială +i am "udia%'! am &'" "ur$rin" "ă a&lu că nu e/i"ă
maerie del'c) Neg#nd emelia lucruril'r "$iriuale +i maeriale! nu mi%a mai
răma" nici ' cale de ie+ire) Am (nce$u "ă merg (n derivă! inca$abil "ă gă"e"c
un ră"$un" din vre' "ur"ă) A$'i! (nr%' zi! zădărnicia a ceea ce &ăceam m%a
ră"ni clar! iar (nrebarea care m%a 'b"eda a$r'a$e (nreaga viaţă a &'"
ar"ă! a$'i a di"$ăru) Du$ă aceea nu au mai e/i"a (nrebări) *eea "%a ar"
$e "ine &ără a &i vre'daă "ai"&ăcuă) Nu ră"$un"urile! ci "&#r+iul (nrebăril'r
e"e lucrul im$'ran) C,iar dacă 'ul a &'" ar"! ăciunii (ncin+i răm#n "ă "e
e/$rime (nr%un rim naural) Ce im$ac ar $uea avea acea"ă e/$re"ie
a"u$ra "'cieăţii din <urul meu nu e"e gri<a mea)
"u&rins