Abvaita

Bobl1a Dll'ilU

EDITURA ~/iJJ~ HERALD

Descrierea CIP
a Bibliotecii Nationale a Romaniei
ADVAITA BODHA DjPIKA
(Lumina cunoa~terii non-duale )
ADV AIT A BODHA DIPIKA /
(Lumina cunoa§terii non-dual e)
pref.: Ovidiu Cristian Nedu;
trad.: Radu-Claudiu Canahai;
ed.: Aurelian Serima.
Bueure§ti : Herald, 2007 Introducere ~i index:
Bibliogr. OVIDIU CRISTIAN NEDU
Index
ISBN 978-973-7970-99-2
Traducere ~i note:
I. Nedu, Ovidiu Cristian (pref.) RADU-CLAUDIU CANAHAI
II. Canahai, Radu-Claudiu (trad.)
III. Serima, Aurelian (ed.)

294.5

Advaita Bodha Dipika

© Sri Ramanasramam,
Tiruvannamalai, India EDITURA ~ HERALD
Publisher: T.N. Venkataraman Bucure~ti
First edition, 1979
Realizare grafica:
Mircea Dobrian
Coperta I:
$iva Umasahitamurti (detaliu),
sculptura in bronz, sec. XIII, India
Procesare text &
tehnoredactare computerizata:
Alexandru Leicescu
Lector:
Lidia Donose
© Toate drepturile asupra prezentei editii
in limba romana apartin in exclusivitate
Editurii Herald. Reproducerea integrala
sau partiala a textului sau a ilustratiilor
din ace~sta carte este posibila num~i cu
acordul scris al editorului.
INTRODUCERE
Doctrina §colii Advaita Vedanta
In mediile filosofice indiene "Vedanta" desemneaza an-
samblul conceppilor expuse in upani~ade ~i in textele ulterioare
acestora, care continua traditia doctrinara inipata de upa-
ni~ade, conceptii ce se caracterizeaza printr-un cadru metafizic
monist-idealist, printr-o soteriologie a renuntarii ~i a trans-
cenderii individualului. Cel putin sub aspectul conceptiilor
ontologic-metafizice sau al celor mistic-soteriologice, upani~a­
dele con tin in totalitate doctrina clasica a Vedantei, chiar daca
structura expunerii este inca dezordonata ~i nesistematica.
Chiar ~i un text "Upani~ad" foarte vechi, cum ar fi "Brhadara-
f.lyaka" (cea mai veche scriere "Upani~ad") inglobeaza intreaga
doctrina metafizica vedantina. Conceptii precum identitatea
dintre Sinele individual (iitman) ~i principiul universal (brah-
man), caracterul transcendent al principiului, teoria idealista
asupra existentei, renuntarea, practica asceticii ~i disolutia
egoului ca singurele ciii catre mantuire se regasesc, fara dife-
rente semnificative, atilt in upani~ade cat ~i in scrierile clasice
ale ~colii Advaita Vedanta. Sub aspectul conceppilor cosmolo-
gice sau antropologice upani~adele dovedesc un nivel ridicat
de heterogenitate care nu se va regasi in Vedanta clasica ulte-
rioara. Totu~i, din acest ansamblu heterogen de conceptii l~i va
selectiona Vedanta clasica doctrinele ce vor constitui sistemul
sau cosmologic ~i antropologic.
Vedanta reprezinta prima sistematizare a teoriilor vehi-
culate in upani~ade ins a, exceptand forma sistematica, aportul
autorilor Vedantei clasice la corpusul idea tic din upani~ade
este unul minor. Ceea ce da identitatea ~colii Vedanta este sis-
temul metafizic propus de aceasta; filosofii vedantini nu vizea-
za atat 0 explicitare a lumii cat, mai degraba, 0 transcendere a
ei, 0 reducere a existentei ei la existenta principiului. De aceea,
descrierea structurii Universului ocupa un loc minimal in
gandirea vedantina, nu relapile dintre diversele componente ale
lumii preocupandu-i pe ace~ti filosofi ci relapa dintre Univers,
5