Doina-Elena & Aliodor Manolea

AURA ENERGETICA

MANUAL PENTRU DETECTAREA

ŞI DECODIFICAREA AUREI ENERGETICE
A FIINŢEI UMANE

Prefata

Sub diverse denumiri, conceptul de aură datează de multe milenii şi se poate

întâlni practic în toate culturile umane. Vechii egipteni îi reprezentau uneori pe
zei şi pe oamenii deosebiţi ca fiind înconjuraţi de un halou diafan la fel procedau
hinduşii, chinezii, grecii si romanii, iar în iconografia creştină nimbul sfinţilor
este un motiv tradiţional. !e asemenea, dintotdeauna, ocultiştii, misticii autentici
şi persoanele înzestrate cu abilităţi şi clarvăzătoare au descris amănunţit
anvelopele eterice şi emanaţiile irizate din jurul organismelor vii, îndeosebi a
celor din imediata pro"imitate a oamenilor.
#n monumentala
cardinal. $rospero %ambertini De 'enedict
sa lucrare&$apa Beatf!atone et "non#atone$
al (lV)lea între anii *+- scepticul
si *+/0
nu se s fi a să afirme, după analiza riguroasă a numeroase mărturii1 %Pare &ă fe
o realtate faptul !a e'&ta e(ana) naturale !are *n!on+oară$ uneor *n (o"
v#,l$ !apul u(an & "e a&e(enea$ !ă *ntrea-a per&oană a unu o( poate$
o!a#onal$ &ă ra"e#e *n !.p natural/0 %a rândul lui, limanuel S2edenborg,
bazându)se pe propriile e"perienţe e"tatice, scria, în al său Daru( &prtuale
&*+)*+30, că %e'&tă o &feră &prtuală *n +urul fe!ărua "ntre no$ la fel !u &
!ea naturală & !orporală/0 $ot fi date nenumărate e"emple de astfel de aserţiuni
care se bazează pe ideea că fiinţele vii nu sunt limitate la aspectul material
&substanţial în sens fizico)chimic0 ci e"istă, intricată fundamental în
funcţionalitatea lor, şi o componentă &sau mai multe0 de natură subtilă, non)
substanţială, ce se e"tinde dincolo de limita trupească.
#n cel mai bun caz, 45tiinţa oficială6 priveşte cu reticenţă conceptul de aură si
adiacentele acestuia. 7"plicabilă până la un punct, o asemenea atitudine este
generată, printre altele, şi de o prea abundentă literatură pseudo)ezoterică în care
elucubraţiile privind corpurile subtile sunt, aşa zicând, la ele acasă. 8oarte rare
sunt scrierile în care problematica legată de aură este e"pusă cu claritate, cu
raţională articulare teoretico)e"perimentală si cu accent pe latura instructivă. 9
asemenea lucrare, premieră în bibliografia românească &nu prea bogată până
*:*+
acum0 dedicată domeniului, este cartea de faţă.
;uplul de autori !oina)7lena şi <liodor =anolea, care si>a câştigat un
binemeritat renume prin publicarea unei serii de srcinale şi importante volume
consacrate metapsi)hismului şi terapiilor neconvenţionaîe, oferă cititorului o
viziune pertinentă asupra conceptului de aură, viziune structurată pe un model
propriu al e"istenţei şi dinamicii aurei umane, în modelul respectiv, omul se
integrează sistemic şi sinergie în univers, iar „noţiunea de exterior al corpului
fiinţei umane ? după cum notează autorii ? nu mai constituie o limită externă
a acestuia? care îl proteea!ă "i separă de mediul înconurător# ci semnifică o
limită
ur % relati$ă care
& 8actorul permite
integrator estecomunicarea
constituit desic'mpul
îl une"te cu celelalte
neutral corpuri
&concept dinde
propus
autori0, rezultat al cone"iunilor şi interferenţelor universale si având o dublă
funcţie1 pe de o parte, relaţionează energo)informa)ţional fiinţa vie &în speţă,
omul0 cu cosmosul, iar pe de altă parte asigură coerenţa funcţională şi structurală
a organismului, în cadrul modelului, aura reprezintă o dimensiune esenţială a
câmpului neutral fiind la rândul său un comple" organizat pe paliere ierarhizate
&eteric, astral, mental, cauzal, spiritual si atmic0, ea realizează în mod dinamic
interfaţa organismului cu micro si macrocosmosul.
#n sprijinul afirmării e"istenţei aurei şi al concepţiei lor cu privire la ea, autorii
aduc o serie de argumente care îmbină în mod srcinal elemente teoretice şi
e"perimentale ale ştiinţei occidentale cu vechi precepte ale înţelepciunii e"trem)
orientale verificate în practică de)a lungul veacurilor. Se confirmă astfel, încă o
dată, potenţialul euristic al acestora din urmă.
!ar poate că cel mai important mesaj al cărţii este acela că aura umană
reprezintă un indicator al stării de sănătate şi un mijloc eficace de prevenţie şi
terapie. <ici, talentul didactic al autorilor se manifestă în mod plenar, caracterul
de manual al cărţii &indicat de altfel în subtitlu0 fiind asigurat de o e"punere
sistematică, perfect inteligibilă, amănunţită şi bogat ilustrată. Sunt descrise si
e"emplificate diferite tehnici de vizualizare a aurei, de 4citire6 a ei, precum si
modalităţile de întreţinere a câmpurilor aurice în limite normale. @otodată, sunt
prezentate, atunci când este cazul, pericolele eventuale ale 4manipulării3A
incorecte a aurei. 7ste important de subliniat că, deseori, autorii se e"primă pe
baza
mare unor constatări
măsură, proprii
valoarea cărţiiacumulate si verificate
este reprezentată tocmaiîntr)o practică
de aceste îndelungată.
contribuţii Bn
inedite
la pra"iologia aurică.
$entru cine doreşte să cunoască mai multe despre propria lui fiinţă si despre
cum să)şi facă viaţa mai bună şi mai frumoasă, învăţăturile cuprinse în cartea
soţilor !oina)7lena şi <liodor =anolea sunt absolut necesare.
loan Mamulaş

C:*+
 Capitolul I

Ce este aura?(

Donele luminescente care înconjoară, ca o atmosferăA corpurile însufleţite sau

nu, sunt cunoscute în limbajul curent sub denumirea de „aură”.
#n 9rient cuvântul „aura” înseamnă „lumină” iar în accepţia occidentală
semnifică invizibilitate, subtilitate, vitalitate. !icţionarul e"plicativ al limbii
române
E. 7. defineşte
'uthr, în cuvântul aură prin
lucrarea 4;um „nimb”
să citim sau descrie
auraF6 „aureolă”.
aura astfel1 „Aura este
percepută ca un halou luminos, ormat !n "urul or#anis melor $ii, inclusi $ !n
"urul a ceea ce este considerat a i materie ne$ie”.
@ed <ndre2sAA, defineşte aura astfel1 „Aura este c%mpul de ener#ie care
!ncon"oară orice ormă de materie. rice structură atomică are o aură, un
c%mp ener#etic care o !ncon"oară. 'iecare atom din orice substna(ă este
ormat din electroni si protoni ala(i !n continuă mişcare. Aceşti electroni şi
protoni repre)intă $ibra(ii de ener#ie electrică şi ma#netică. Atomii lumii
animale sunt mai acti$i şi mai $ibran(i dec%t cei ai lumii ne$ii. Din acest
moti$ c%mpurile de ener#ie din "urul copacilor, plantelor, animalelor şi
oamenilor sunt mai uşor de perceput”.
* Atmosera umană ? lucrarea din anul *G*C a dr. Ealter Hilner.
AA +ed Andres ? ;um să vezi şi să interpretezi aura, 7ditura Viitorul
Iomânesc, 'ucureşti, *GG.
$rezenţa aurei sau aureolei, a halourilor luminoase, se face cunoscută în
majoritatea culturilor lumii, în iconografia religioasă aura este prezentă sub
forma unui nimb luminos cu raze aurii în jurul capului profeţilor, apostolilor,
sfinţilor, cu semnificaţie de 4iluminare6 sau 4mântuire6, simbolizând contactul
uman cu divinitatea.
<ura este reprezentată în creştinism în patru moduri diferite şi anume1 halou,
nimb, aureolă si #lorie. Ieprezentările iconografice ale lui lisus Jristos şi ale
celor doisprezece apostoli redau aura sub forma unui halou luminos.

;ele mai
capului dese reprezentări
dar e"istă prezintă
şi reprezentări în care4nimbul6 sau înradiaţia
haloul apare numai încorp.
jurul întregului jurul
<ceeaşi convenţie picturală este prezentă şi în reprezentările budiste de
început. Ieligia hindu prezintă cinci tipuri de aure1 a sănătă(ii, a or(ei $itale, a
destinului, a caracterului şi a spiritului.
<ceste reprezentări induc concluzia că artiştii care au conceput acest tip de
reprezentare pentru structura mentală &psihică0 a anumitor persoane, erau capabili
să perceapă aura.
!e)a lungul veacurilor, ocultiştii şi misticii au prezentat sub diferite aspecte
K:*+
halourile diafane care emană şi înconjoară organismul fiinţei umane.
@ermenul general de 4aură6 sau cel de 4aură a fiinţei umane6 este acceptat
pentru fenomenul care a fost cunoscut sub denumiri ca1 4forma spiritului6, 4câmp
de energie6, 4corp astral6, 4formă subtilă6 si a fost pus în evidenţă prin mijloace
ştiinţifice şi tehnice.
<ura cu minunatul ei spectru de culoare poate reprezenta un limbaj al
trecutului, prezentului şi viitorului, limbaj care prin cunoaştere poate fi citit şi
înţeles.
Jalourile colorate şi structurate pe nivele de densitate diferite au fost şi sunt în
continuare detectate fiinţei
intermediul simţurilor cu ajutorul mijloacelor
umane antrenate tehnice
pentru moderne
acest tip şi:sau prin
de detecţie.

)&)& E$idenţierea aurei prin intermediul miloacelor "tiinţifice "i te*nice

!ovezile istorice care atestă câmpul energetic uman datează din perioada
vechilor culturi chineze şi indiene. ;ea mai documentată descriere provine din
jurul anului *K- şi a fost făcută de aracelsus. 9 sută de ani mai târziu,
Athanasius ircher, studiind magnetismul a scris câteva lucrări în acest sens.
Loua doctrină a lui $aracelsus a fost e"pusă în manualul său de medicină
medievală „+he Canon o A$icena” si conform acestei doctrine a 4asemănărilor
prin simpatie6,
nouă îşi dezvoltătoate organismele
raţiunea care
de a e"ista trec
prin de laşi ocaracteristicile
forma stare calitativăfizice
veche
alelalor
una
prin urmare orice organism viu degajă lumină, iar plantele cu vibraţii puternice
au capacitatea de a face să sporească vibraţiile de valori mici ale omului.
9 abordare ştiinţifică a radiaţiei bioelectrice a fost elaborată de Maimbra/,
care în 0123 a efectuat următorul e"periment1 a aşezat doi arbuşti de mirt în
apropierea unui conductor electric, constatând că ramurile şi mugurii acestora au
crescut foarte mult comparativ cu alţi arbuşti de aceeaşi specie în aceeaşi
perioadă de timp.
;u câţiva ani mai târziu, 4ean Antoine 5ollet avea să descopere în 8ranţa că
plantele aflate în ghivece de metal manifestă o transpiraţie mai abundentă faţă de
cele aflate în alte medii, iar seminţele plantate în vase cu câmpuri electrice se
dezvoltă
#n anulmult
*+++,mai rapid.
6ichtenber# obţine primele imagini ale amprentei energetice.
7n 0189, 6ui#i :al$ani descoperă că şi nervii broaştelor pot fi e"citaţi cu
ajutorul unui 4fluid electric6.
'ran) Anton Mesmer ajunge la concluzia că „materia $ie are proprietatea
de a se lăsa inluen(ată de or(e ma#ne tice telurice si cosmi ce”, denumind
fenomenul ma#netism animal.
Iezultate deosebite în cercetarea bioelectricităţii au fost obţinute de către
:*+
baronul arl $on ;eichenbach din @ubingen. 7l a observat că unele persoane
sensibile percep cu ochii fizici o energie subtilă degajată de oameni. !upă von
Ieichenbach, aceste emisii constituie efectul unei energii universale, pe care a
denumit)o d/le sau mai simplu 9d. Lumeroase e"perienţe efectuate cu subiecţi
diferiţi au arătat că 9dul este emanat mai intens atunci când ionizarea atmosferei
creşte, el atrage mâna senzitivilor, se poate propaga în spaţiu, se poate transmite
de la un corp la altul.
;ercetările efectuate de von Ieichenbach au fost şi sunt în continuare
controversate. =ajoritatea reprezentanţilor ştiinţelor academice consideră că
proprietăţile oduluidepotfenomenele
autori, , preocupaţi fi reduse aflate
la fenomene electromagnetice
la frontierele cunoaşterii, iar
suntodeserie de
părere
că odul ar fi fratele mai mare al energiei electromagnetice.
!intre continuatorii lui von Ieichenbach, cel mai des menţionat este <ilhelm
;eich &*/G+)*G+0. în *GKG acesta anunţă descoperirea unei ener#ii „albastre”
care umple întreg Mniversul formând câmpuri întinse în jurul sistemelor vii,
asigurând viaţa şi starea de sănătate. <ceastă energie universală a fost denumită
energie or#onică sau or#on.
Iezumând cercetările lui von Ieichenbach şi îndeosebi ale lui Ieich, Mann
consideră că acestea reprezintă aspecte ale unei ener#ii undamentale, de
srcine cosmică, asociată într)un fel cu câmpul magnetic şi corelată cu respiraţia,
transferabilă prin atingere, eliberată prin vârful degetelor, absorbită de apă şi care
influenţează viaţa plantelor.
#n 0813, <illiam Croo=es &unul dintre pionierii de prestigiu ai
parapsihologici0, studiind descărcările electrice în tuburi cu gaze rarefiate,
publică următoarele concluzii1 „'enomenele din aceste tuburi de)$ăluie i)icii
o lume nouă, o lume !n care materia poate e>ista !n a patra stare...”.
;ontinuând cercetările, în 0?@, Ir$in# 6an#m uir defineşte această a patra
stare de agregare a materiei „plasmă”. ;ercetătorul român contemporan,
fizicianul loan =amulaş, defineşte din punct de vedere al ştiinţei fizicii plasma
astfel1 „prin plasmă se !n(ele#e !n i)ică o colec(ie de particule po)iti$e,
ne#ati$e şi neutre din punct de $edere electric care reali)ea)ă anumite
condi(ii de concentra(ie si interac(iune ener#etică”.
;ercetările lui E. ;rooNs, care a presupus primul e"istenţa stărilor de plasmă
fizică în lumea4ose
;ercetătorul vie, au;.fost
Bon,susţinute
încearcăşi să
continuate.
demonstreze că la nivelul citoplasmei şi
al mitocondriilor se îndeplinesc condiţiile de e"istenţă a plasmei. $entru a
reflecta densitatea electronilor implicaţi în energetica celulară, Don alege ca
parametru rata respiraţiei în celulele aerobice. 'ineînţeles că rezultatele
cercetărilor lui Oosef I. Don au fost supuse şi ele criticii.
<lţi cercetători au considerat a cincea stare a materiei ca fiind „bioplasma”.
<cest termen a fost introdus pentru prima oară în 0?33 de către cercetătorul V. S.
:*+
:riscenco. Bdeile lui Priscenco au fost preluate şi dezvoltate de către
biofizicianul . Iniuşin care face o paralelă între bioplasma unui sistem viu şi o
hologramă în care fiecare parte componentă a sistemului posedă caracteristicile
principale ale întregului. 7l defineşte bioplasma unui organism viu ca o matrice
ormată din particule elementare !ncărcate electric &electroni liberi şi protoni0
care !ntrepătrund arhitectura macromolecuiară a celulelor şi men(ine
caracteristicile morolo#ice ale or#anisme lor. Bniusin consideră bioplasma o
plasmă rece, cu entropie joasă, structurată de organisme, în care se realizează un
înalt grad de organizare a particulelor neutre şi a celor cu sarcină electrică şi se
dezvoltă unde electromagnetice,
antenă putând acusticeelectromagnetice
fi influenţată de radiaţii etc. 'ioplasma ar
cu îndeplini un undă
lungimi de rol de
corespunzătoare.
;ercetătorii e")sovietici îşi e"primă părerea că bioplasma fizică se formează şi
se regenerează continuu prin intermediul proceselor chimice celulare &în special
reacţii cu transfer de electroni la nivelul mitocondriilor0. !ar reac(iile de
ormare a bioplasmei i)ice sunt a$ori)ate de absorb(ia de către or#anism,
prin respira(ie, a sarcinilor electrice din mediu.
;onform concepţiei lui Bniusin, bioplasma are o structură ondulatorie specifică,
este lipsită de entropie, iar mişcarea în spaţiu a biostructurilor este condiţionată
de însuşirile interne ale bioplasmei si în special de geometria ei.
7"perienţele efectuate pe animale şi oameni au evidenţiat acumularea
bioplasmei fizice în special la nivelul creierului şi mai puţin în ţesuturile moi. %a
nivelul degetelor şi în regiunea ple"ului solar se înregistrează o activitate
bioplasmatică mai accentuată, mădu$a spinării repre)ent%nd centrul
acti$ită(ii bioplasmatice. <ceeaşi cercetători apreciază că, în organism, sistemul
bioplas)matic îndeplineşte rolul de transportor de energie în timpul schimburilor
energetice comple"e ce se desfăşoară în organism, el absorbind din mediu sarcini
electrice şi emiţând în mediu biocurenţi şi bioplasmoizi.
#n concepţia aceloraşi cercetători bioplasma este responsabilă de fenomene
fizice, chimice şi biologice cu aparenţă e"oticăA.
Bniusin presupune că bioplasma este diferită de plasma nebiologică, această
deosebire fiind determinată de faptul că bioplasma este structurată de un c%mp
de ener#ie organizat, denumit „bioc%mp”.
;ercetătorul român, dr. !n chim ie Adri an ătr u( afirmăAA că „!n timpul
$ie(ii, or#anismele sunt antrenate !ntr-un proces continuu de tipul ormare
de bioplasma  eliberare de plasmă”. !ezorganizarea parţială a sistemului
bioplasmatic afectează starea de sănătate şi vitalitatea organismului.
!ezorganizarea ireversibilă a sistemului bioplasmatic determină moartea fizică.

A e"otic ? care impresionează prin aspecte neobişnuite, ciudate.

AA vezi lucrarea 4!e la normal la paranormal6, voi. B, autor <drian $ătruţ,
3:*+
editura !acia, *GGK.

)&)&)& +unerea în e$idenţă a aurei prin miloace te*nice

!upă cum am arătat, primele imagini ale amprentei energetice au fost
înregistrate în anul *+++ de către 6ichtenber#. în jurul anului *//- medicul
Charles 'ere relata despre strălucirea portocalie din jurul capului şi mâinilor
unei bolnave.
$rimii ani ai secolului (( au semnificaţia unor progrese tehnice deosebite şi în
această direcţie. %a începutul acestui secolul s)a obţinut vizualizarea aurei umane
pe un ecran special. <cest ecran special, inventat de <alter 4. ilner &*/+)
*GC-0 a fost conceput pentru vizualizarea aurei în scopuri diagnostice. Hilner a
sesizat că o persoană privită printr)un ecran special relevă, în condiţii de
semiobscuritate, o aură ovală, predominant de culoare gri, care înconjoară
conturul respectivei persoane. 7cranul folosit era format din plăci de sticlă între
care se afla o soluţie de dicianină, care reprezintă o soluţie alcoolică dintr)o
substanţă chimică derivată din gudronul de huilă. <celaşi principiu a fost folosit
mai târziu pentru confecţionarea ochelarilor speciali pentru privitul aurei.
E. O. Hilner a observat că forma, culorile şi mărimea aurei variază în funcţie
de starea de sănătate fizică şi psihică a persoanei supuse e"perimentului, precum
şi în funcţie
publicate de se",
şi sunt vârstă, regim
considerate alimentar,
argumente climă. Iezultatele
în favoarea cercetărilor
e"istenţei aurei au fost
fiinţei umane.
7misia energetică a unor segmente ale corpului uman a fost provocată şi
înregistrată pe peliculă fotografică de către soţii Hirlian. emion Da$ido$ici
irlian, inginer sovietic, pe când repara o piesă la un aparat de electroterapie de
înaltă frecvenţă a observat o descărcare electrică deosebit de luminoasă. !upă
numeroase încercări de a capta această lumină, a reuşit să obţină o fotografie pe
care se reliefa o formă luminescentă în jurul degetelor mâinii sale. <ceastă
fotografiere nu reprezenta o noutate din punct de vedere tehnic deoarece
electrofotografia îşi are srcinea în vremea lui @esla. Hirlian împreună cu soţia sa
au deschis un nou drum făcând din electrografie un instrument de cercetare.
49 e"traordinară panoramă de culori, o întreagă gala"ie de lumini... 'orme
necunoscute, labirinturi luminescen-te... 5ebuloase antastice,22 iluminări
seducătoare si antomatice... 'ocuri de artiicii multicolore... va defini,
Valentina Hirlian în jurul anului *GKG, ? aura provocată prin efectul care va
purta numele soţilor Hirlian.
#Efectul ,irlian e&te o "e&!ăr!are "e *naltă ten&une &u, for(a unu .alou$
provo!ata "e un"e pul&ator "e *naltă fre!ven)ă 1nu tre,ue !onfun"ate !u
un"ele &(ple "e *naltă fre!ven)ă2$ !eea !e *n&ea(nă !ă feno(enul poate f
e'pl!at *n ter(en f#! tra")onale0 Prn a!tvtatea unor !3(pur "e *naltă
+:*+
fre!ven)ă$ !orpul unu or-an&( e(te ele!tron$ ar a!ea&tă ener-e ra"a#ă 4
e&te f'ată pe e(ul&a foto-raf!ă *ntr5o (aneră &(lară !u lu(na0 A&tfel$ pe
e(ul&a foto-raf!ă &e for(ea#ă o (a-ne !are va "epn"e propor)onal "e for)a
!u !are &unt e(4 ele!tron0 A!ea&tă e'pl!a)e 4tn)f!ă e&te &u!!ept,lă "e a
f a!!eptată *n pr(ul r3n" "e f#!en 4 nu "e !elelalte !ate-or "e !er!etător
!are au ntro"u& !on!eptul (o"ern "e aură/6

0A JarrQ 9ldfield şi Ioger ;oghill ? 8aţa nevăzută a creierului, 7ditura 7lit,

*GG-.

7fectul Hirlian pune în evidenţă, prin intermediul câmpului de înaltă frecvenţă

creat, distribuţia sarcinilor eloetri)ce în directă legătură cu proprietăţile inductive,
capacitive şi dielectric rezistive ale biostructurilor investigate.
$lasarea structurilor biotice într)un câmp format de trecerea unui curent
electric de înaltă tensiune cu impulsuri de înaltă frecvenţă produce apariţia de
descărcări sub formă de strimeri caracteristici fiecărei structuri în parte. $entru
producerea efectului Hirlian se utilizează câmpuri electromagnetice pulsatorii de
înaltă frecvenţă cuprinse între C, )*-- HV şi se emit trenuri de impulsuri într)un
domeniu cu un prag minim de frecvenţă de ordinul a C ) K- HJz. =icrodes)
cărcările electrice ale suprafeţelor investigate sunt mai pronunţate către zona de
demarcaţie unde se observă strimeri &descărcări cu formă arborescentă0 mai
pronunţaţi. $entru tegumentul uman descărcările iau aspecte punctiforme, în
coroană, ca nişte flăcări, în spectrul vizibil, efectele marginale care apar la limita
bordurii anatomice variază ca intensitate în albastru, violet, galben, portocaliu,
alb. Variabilitatea intensităţii luminoase este caracteristică organismelor
biologice. 7fecte Hirlian bine reliefate se obţin cu aparate care polarizează
impulsul, forma acestuia determinând efectul de răspuns rezonant al probei
investigate.
9 e"plicaţie a fenomenului Hirlian este dată de dr. E. A. +iller de la
Mniversitatea Stanford1 „Ideea undamentală !n radionică este aceea că orice
structură materială sau orice or#anism de sine stătător $a emite si $a
absorbi ener#ie prin intermediul unui c%mp unic, indi$iduali)at, cu o
anumită rec$en(ă si caracteristici speciice de tip radio. Acesta este un
c%mp de or(ă, e>tins, care e>istă !n "urul tuturor ormelor materiei, ie $ie
sau ne$ie.  analo#ie !n acest ca) ar i cea cu atomul i)ic, care datorită
structurii sale electrice oscilatorii si $ibra(iilor sale termice, emană continuu
ener#ie electroma#netică.
Deci, cu c%t este mai comple> stadiul !n care se ală materia, cu at%t mai
comple>e $or i şi undele #enerate de ea. e consideră că unda undamentală
portantă este polari)ată cu un $ector de polari)are rotati$ă... Inorma(iile
pri$itoare !a #lande, la sistemele or#anismului ş.a.m.d., e>cită unda
/:*+
transportoare care sueră o modulare speciică de a)ă conorm iecărei
#lande, iecărui or#an. or(iuni ale spa(i ului asociat cu un un#hi de a)ă
anume pentru unda respecti$ă, orm%nd de apt o re(ea tridimensională de
puncte prelun#ite !n spa(iul e>terior. A intra !n re)onan(ă cu oricare din
aceste puncte are semniica(ia de a i !n re)onan(ă cu o anumită #landă a
sistemului Este posibilă e>plorarea ormei de c%mp a #landei prin dierite
metode ce sunt olosite şi pentru depistarea anomaliilor !n unc(ionarea
or#anismului. Dacă ener#ia cu $alori normale FsănătoaseG ale unei #lande
este transmisă Hspre unul din aceste puncte speciice din re(ea, #landa $a
unc(ionadelaa se
tendin(ă $alo ri normaleprin
reor#ani)a, saualinierea
sănătoaslae.parametrii
Aceasta innormali,
duce sistastel
emului o
iind
posibilă $indecarea #landei. Celulele #enerate !n pre)en(a acestui c%mp de
polari)are pre)intă tendin(a de a se de)$olta mai sănătos, ceea ce $a slăbi
emisia c%mpului anormal sau a structurii aectate de boală, ortiic%nd
c%mpul structurii normale, sănătoase”.
7fectul Hirlian mai este cunoscut şi sub denumirea de bioluminiscen(ă. ;a
urmare a administrării unui impuls electric unui organism structurat biologic are
loc o emisie îuminescentă cunoscută sub denumirea de electrobiolumi-niscen(ă.
8enomenul de electrobioluminiscenţă se produce sub influenţa energiei captate
din câmpul electric incident, îuniinescenţa apărând ca urmare a e"istentei unei
structuri energetice organizate în volumul biologic şi care îi depăşeşte bordajul
anatomic.
Mmorile noastre, stările de tensiune, tulburările mentale, fac ca aura noastră să
producă iradieri speciale înregistrate pe pelicula fotografică. !e asemenea, b
puternică emoţie, o cădere afectivă sau mentală, ca şi o depresie nervoasă
puternică pot face ca emisiile aurei să dispară aproape complet.
Doctor 'lorin I. Dumitrescu şi colectivul său a abandonat metoda Hirlian şi a
optat pentru metodele electronografice care conţin unele diferenţieri faţă de
metoda Hirlian şi anume1
Rfolosesc un singur impuls favorizând diferenţierea mai accentuată a
imaginilor faţă de metoda Hirlian
Relectronografia reduce curentul de e"plorare precum şi radiaţiile ionizante.

7e# plan4a nr08 "n ane'ă

)&)&-& Electrono.rafia
Electrono#ra!a* este o metodă electro#ra!că de in$esti#are a
componentelor ener#etice ale bioc%mpu-rilor din planul intern si
G:*+
peripro>imal al structurilor biotice, c%t si a unor proprietă(i i)ice ale
obiectelor abiotice, pe calea aprecierii $aria(iilor cantitati$e şi calitati$e ale
radia(iilor electroma#netice ale acestora, apărute ca urmare a aplicării unui
impuls electric de !naltă tensiune, cu componente de !naltă rec$en(ă.

A !efiniţie 7. ;elan în Materia $ie şi radia(iile, 7ditura 5tiinţifică şi

7nciclopedică, 'ucureşti *G/.

7lectronografia
datorită în special este o metodă
proprietăţii defundamentale
sale investigare maide ales în domeniul
a pune biomedical,
în evidenţă aspectele
energetice ale fenomenelor de biocâmp la nivelul întregului organism. <ceastă
proprietate o delimitează de alte proceduri electro)grafice la care aria de
investigare este limitată.
$rocedurile elecronografice standard sunt1
Relectronografia de înaltă tensiune şi intensitate mare
Relectronografia de înaltă tensiune şi intensitate mică.
7lectronografia furnizează multe informaţii într)un spectru larg de radiaţii,
ceea ce face ca aceasta să poată fi folosită în investigaţii clinice.
;uantificarea electronografiilor de tip Hirlian se poate face prin întocmirea
unei hărţi având suprafeţe de izodensitate optică colorate diferit conform unor
culori convenţional stabilite.
9 altă metodă foloseşte punctele de densitate optică diferită pentru obţinerea
unei reprezentări grafice de tipul histogramelor.
$rin intermediul electrografiilor se pun în evidenţă manifestări legate de
aspecte energetice ale unor fenomene care nu pot fi percepute prin mijloace
uzuale.
„Electroluminiscen(a obser$ată !n cadrul eectului irlian este,..., un
simplu enomen de descărcare electrică tip coroana, sub ormă de aură, iar
calitatea strălucirii haloului constituie un indiciu al conductibilită(ii
celulelor pielii care o de#a"ă. Această conductibilitate peliculară este totuşi
inluen(ată si controlată de celulele subcutanate adiacente şi intracorporale,
astel că nu putem airma că enomenul este e>clusi$ de natură supericială.
Modul !n care este inluen(at si controlat enomenul de celulele adiacente
depinde de re)onan(a intracelulară care nu este determinată de
componentele chimice ale luidului electrolitic intracelular, ci de radia(ia
electroma#netică intracelulară.
Dacă unc(iil e de transmisi e pre)ente la iecare celulă sunt modiicate sau
distruse, acea celulă nu $a mai i capabilă de a recep(iona sau transmite
inorma(ia pe rec$en(a ei unică de re)onan(ă, permi(%nd astel pătrunderea
necontrolată a altor curen(i electroma#netici !n interiorul său. Astel,
(esuturile mali#ne, surprinse prin tehnica irlian sau cea electrono#raică
$or pre)enta o coroană mult mai strălucitoare Fatunci c%nd a$em de-a ace
*-:*+
cu o conductibilitate mai ridicatăG, sau o descărcare electrică tip corona cu
strălucire mai slabă Findic%nd o conductibilitate redusăG a(ă de aceea a unei
celule care nu a ost aectată sau distrusă. Capacitatea celulelor de a-si
men(ine unc(iile de transmisie la parametrii normali poate l aectată sau
distrusă de radia(ii, a#resiuni $irale, chimice sau de natură mecanică.*
A JarrQ 9ldfield şi Ioger ;oghill ? 8aţa nevăzută a creierului, editura 7lit
;omentator, *GG/, 'ucureşti.

)&-& Te*nici electronice de înre.istrare a aurei

)&-&)&/nre.istrarea aurei pe un suport foto.rafic tip polaroid

<ura corpului uman poate fi pusă în evidenţă prin captarea şi prelucrarea
computerizată a unor semnale electrice şi termice provenite din palma subiectului
e"aminat. ;u ajutorul unor senzori optici speciali se captează şi se măsoară
câmpul energiei electromagnetice al unor puncte special alese. !atorită
caracteristicilor specifice ale punctelor, valorile măsurate diferă de la un punct la
altul, deci si culorile corespondente rezultante vor fi diferite.
Se foloseşte un aparat de tip polaroid căruia i s)au făcut modificări constructive
pentru ca datele transmise de senzori să se materializeze în culori pe hârtie
fotografică prin folosirea unor substanţe chimice şi a unui traductor încorporat.
<ceste culori se suprapun simultan pe imaginea bust a celui fotografiat, rezultatul
fiind deosebit de e"presiv.

)&-&-&/nre.istrarea aurei pe *'rtie folosind o imprimanta color

Se bazează pe acelaşi principiu de preluare a informaţiei din palmă folosind
senzori speciali. !iferenţa constă în folosirea unui calculator electronic şi a unui
program special pentru prelucrarea datelor. ;ulorile obţinute sunt suprapuse
peste o imagine
dinainte delimitatăstandard a corpuluicorpului.
în jurul desenului uman şiIezultatul
incluse într)o
acesteisuprafaţă
acţiuni seeliptică
poate
transpune pe o hârtie prin intermediul unei imprimante color. !atorită capacităţii
mari de preluare şi analizare a datelor, prin această metodă se mai pot analiza
concomitent şi alţi parametri energetici care caracterizează subiectul investigat.

)&-&0& înre.istrarea aurei pe suport $ideo

**:*+
 8olosind echipamente video, se pot filma şi înregistra pe videocasetă imaginea
în mişcare a subiectului împreună cu reprezentarea colorată a aurei sale
energetice. 'ineînţeles că, pentru a se obţine astfel de performanţe, se folosesc
programe speciale şi calculatoare electronice eficiente, precum şi echipamente
adaptate acestui tip de investigaţii.

)&0& 1etectarea aurei prin intermediul simţurilor fiinţei umane

<cest subcapitol intitulat 4!etectarea aurei prin intermediul simţurilor fiinţei
umane6 cuprindeA
detecta aura. doar o prezentare
!ezvoltarea sumară şi
acestora, precum a simţurilor cu ajutorul
tehnicile prin căroraobţine
care putem putem
e"tinderea şi accentuarea simţurilor în scopul propus o vom realiza pe parcursul
unor alte capitole.
Bn funcţie de persoană, perceperea aurei se poate face prin mai multe metode
care presupun folosirea simţurilor şi care vor fi prezentate sumar, într)o primă
fază, urmând ca detalierea lor să fie obiectul unor capitole ulterioare.

)&0&)& ,ineste!ia
ineste)ia reprezintă percepţia conştientă a poziţiei şi mişcărilor diverselor
părţi ale corpului.
Bn momentul în care partea cea mai e"tinsă a propriei aure interferează cu zone
similare din aura altei persoane această interferenţă este percepută şi decodificată
după propriul cod de detectare a aurei altei persoane.
Iezultatele semnificative ale detecţiei prin intermediul acestei percepţii
presupun practică şi antrenament corespunzător şi se aplică atât subiectelor
pro"imale cât şi celor distale.

)&0&-& 2eelin.3ul
$rin eelin# definim perceperea conştientă la nivelul mâinilor a diferitelor
senzaţii &cald, rece, presiune, pulsaţii, vibraţii etc.0 atunci când mâinile ating
straturile energetice subtile ale unei alte persoane sau ale propriei persoane.
!etectarea aurei prin feeling se poate efectua si prin intermediul fotografiei.
)&0&0& Clar$edere sau clar$i!iune
Clar$ederea sau clar$i)iunea reprezintă o formă de percepţie în afara
simţurilor obişnuite &e"trasenzoriale0. Se manifestă atunci când facultatea vizuală
a corpurilor subtile &în special a corpului vital sau eteric0 acţionează asupra
corpului fizic ca rezultat al unor e"citaţii şi cone"iuni speciale reprezentate, în
această situaţie, de straturile aurice ale unei persoane. ;orpul fizic, respectiv
*C:*+
ochii, preiau informaţiile vizuale formate în urma unor cone"iuni între câmpul
fizic si facultăţile vizuale ale corpului vital &eteric0.
#n clarviziunea pură, acumularea de informaţie privitoare la aura unei persoane
se manifestă sub formă de imagini dinamice, fenomenul reprezentând o
e>tindere la distan(ă a sim(ului $i)ual. Se pot obţine informaţii privitoare la
aură pentru persoane aflate pro"imal sau distal.

)&0&4& Clarau! sau claraudiţie

$erceperea prin clarau) sau clarauditie a aurei unei persoane constă în
perceperea undelor sonore din preajma unei terţe persoane care lovesc membrana
timpanului, fiind transformate în impulsuri neuronale. <cestea sunt transmise
creierului prin intermediul nervului auditiv, subiectul primind informaţiile ca o
notă sau o serie de note muzicale care diferă de la o persoană la alta.
$rin antrenament se acumulează date ce sunt arhivate în coduri personale care
permit detectarea şi interpretarea aurei unei persoane cu mare precizie folosind
clarauditia.

)&0&5& 1etectarea olfacti$ă a aurei

@ot nativ sau în urma unor antrenamente corespunzătoare, unele persoane şi)au
dezvoltat facultatea de detectare şi decodificare olfactivă a vibraţiilor provocate
de câmpurile energetice, respectiv câmpurile energetice aurice ale unei persoane.
)&0&%& 1etectarea au rei cu a utorul i nstrumentelor r adieste!ice
!etectarea radiaţiilor câmpurilor aurice se poate face şi cu ajutorul
instrumentelor radiestezice.
<cest mod de a detecta aura se bazează pe sensibilitatea radiestezică &adică
sensibilitate la radiaţii de diferite tipuri precum şi la discontinuităţi în medii
omogene0 proprie fiinţei umane.
)&0&6& 1etectarea si decodificarea aurei prin $i!uali!are
!etectarea şi decodificaarea aurei prin $i)uali)are se manifestă obiectivând
achiziţia de informaţii referitoare la aură prin apariţia, conturarea şi dezvoltarea
statică şi:sau în mişcare a imaginilor pe un ecran mental imaginar.
7ste o metodă care permite detectarea aurei şi decodificarea ei atât pro"imal
cât şi distal, în funcţie de reprezentările mentale, de acumulările intelectuale ale
subiectului care efectuează investigaţia.
)&4& Importanţa detectării aurei
;ei mai mulţi dintre noi nu suntem conştienţi de e"istenţa aurei, de
posibilitatea perceperii energ iei şi de influenţele benefice pe care le oferă astfel
*K:*+
de percepţii.
$ercepţia culorilor aurei necesită dezvoltarea simţurilor subtile. ;apacitatea de
a vedea culoarea presupune capacitatea de 4a simţi6 culoarea. !e aceea, pentru
dezvoltarea capacităţilor de 4percepţie6 a culorilor, în această lucrare, propunem
multe e"erciţii pentru 4simţirea6 culorii.
!ezvoltându)ne capacitatea de a vedea culoarea câmpului energetic putem să)i
ajutăm pe cei din jurul nostru şi să dobândim o mai bună înţelegere a tuturor
celor apropiaţi. ;uloarea percepută în spaţiul subtil dobândeşte sensuri mai
profunde faţă de culoarea fizică culoarea subtilă ne poate oferi răspunsuri
privind starea acesteia.
emoţia, frica... fizică şi psihică a persoanei investigate, loialitatea, temeritatea,
#n funcţie de structura şi coloristica aurei putem efectua paradiagnoza
subiectului investigat. Mn câmp energetic aurie e"tins şi 4frumos6 colorat
manifestă o stare de sănătate fizică şi psihică bună. în interiorul aurei se poate
detecta, de e"emplu, o zonă energetică puternică şi sănătoasă în jurul stomacului,
dar se poate detecta o zonă energetică necorespunzătoare în jurul gâtului etc.
!iferenţele de structură care pot apărea în cadrul aurei indică e"istenţa unei
anomalii energetice în dezvoltare care nu s)a manifestat încă la nivelul corpului
fizic, putându)se iniţia din timp măsuri profilactice în acest sens.
$rin feeling, o persoană antrenată poate detecta zonele energetice din aură
predispuse la boală, având posibilitatea ca prin intermediul terapiilor energetice
să împiedice evoluţia acesteia. $rin detectarea aurei se pot evita fluctuaţiile
puternice care ar putea provoca dezechilibre energetice, e"istând posibilitatea de
a regla energia aurică printr)o îngrijire simplă şi naturală. $rin decodificarea aurei
se pot percepe boala, tristeţea, iubirea, fericirea ş.a.m.d.
!upă cum am văzut, prin intermediul imaginilor obţinute prin metoda Hirlian
se pot identifica tumorile maligne înainte de a fi stabilit diagnosticul de cancer
prin metodele alopate clasice.
$entru a percepe aura cu numeroasele ei culori este necesar un efort conştient.
$entru început, cel interesat să realizeze această percepţie, va trebui să)i accepte
e"istenţa şi să se informeze raţional. <ltfel, mintea conştientă poate să respingă
orice noţiune legată de aură şi să respingă semnalele din subconştient care oferă
informaţii despre aură. !e îndată ce am hotărât să acordăm atenţie subiectului
vom constata că nu este foarte greu să detectăm energia aurică prin intermediul
simţurilor proprii.
!upă ce vom proceda la prezentarea unor concluzii a celor parcurse până în
prezent, vom aborda subiectul practicii decodificării aurei.

)&5& Unele conclu!ii

!atele ştiinţifice acumulate până în prezent au condus la elaborarea unor
*:*+
concluzii referitoare la ceea ce am investigat până acum sub denumirea de aură.
Mnele dintre ele sunt prezente în continuare.
 'iecare or#anism $iu #enerea)ă c%mpuri i)ice, electrice, ma#netice,
acustice, termice, electroma#netice ş.a., dintre care cel puţin o parte se
proiectează dincolo de bordajul anatomic, constituind în urma fenomenului de
refle"ii multiple, aura ener#etică a iin(ei umane.
!upă cum am figurat şi anterior, e"istă o varietate de câmpuri care înconjoară
şi emană din corpul fizic. <ceste câmpuri cuprind nu numai câmpurile
luminoase, electrice, termice, acustice, magnetice, electromagnetice ci mult mai
multe, darvedere
punct de au fosteste
menţionate doar cele
demonstrată măsurabile
astel unitatea în mod ştiinţific.
sistemului !in iin(ă
ener#etic acest
umană.
• <ceste halouri colorate care însoţesc forma unei frunze, a unei mâini sau a
unui organ, apar chiar şi atunci când respectivul reper este înlăturat,
refăcându)i forma ca o „semnătură secretă a $iului”.
• #ntrucât aceste câmpuri se află în corelaţie cu funcţionalitatea structurilor vii,
cu morfologia si cromatica aurei, ele urni)ea)ă indicii asupra stării de
sănătate i)ică si
psihică a iin(elor supuse obser$ării.
• De)or#ani)area par(ială a structurilor aurice aectea)ă starea de sănătate
si de $italitate a or#ani)mului.
•
De)or#ani)area ire$ersibilă a sistemului aurie are semniica(ia mor(ii
i)ice.
• ;ercetătorii au demonstrat, iar senzorii au perceput le#ătura dintre aură si
starea de conştiin(ă. ;ând starea de conştiinţă se modifică, se modifică şi
emisia aurei.
• Aura include şi e$iden(ia)ă re(eaua ener#etică subtilăJ electronografia
evidenţiază punctele vitale subtile ale reţelei energetice arătând eventualele
tulburări ale punctele
si meridianelor energetice.
• %a fel cu orice structură vitală, aura iin(ei umane este in$i)ibilă pentru
ma"oritatea oamenilor, fiind percepută de către persoanele care posedă o mai
mare sensibilitate a percepţiei vizuale.
• După cum ener#ia este !ntr-o continuă mişcare, tot aşa aura iin(ei umane
este capabilă de modiicări.

*:*+
8igura nr. K. ;orelaţia vibraţii)fiinţă umană

*3:*+
 Capitolul II

Un m odel alexistenţei " i dinam icii aurei fi inţei uman e

;ercetările comparative efectuate de)a lungul timpului au cumulat o bază de

date bogată în fa)voarea e"istenţei unor energii de srcine cosmică sau telurică,
energii care se manifestă ori nu în sistemele vii şi care sunt distincte faţă de
energiile fizice cunoscute şi măsurabile. ;oncepţia orientală şi nu numai,
cuprinde mai multe tipuri de astfel de energii fundamentale ce acţionează în
univers1 prana, =undalini, ohat, Ki FchiG, ph/sis, archeus, d/namis, s/ntro!e,
od, or#on...
5tiinţele ezoterice afirmă că prana reprezintă energia vitală ce asigură si
întreţine viaţa, este absorbită continuu de organismele vii din mediul înconjurător
şi determină conlucrarea sinergică a componentelor sistemului viu.
Senzitivii din toate timpurile cunosc că asimilarea, transportul şi distribuţia
pranei în organism se efectuează prin intermediul reţelei energetice subtile.
;urentul ascendent si descendent al pranei prin canalele energetice principale
determină echilibrul vital al organismului. !in acest motiv, prana mai este
denumită şi ener#ie $itală sau „materie” $itală. @raseul energiei vitale în
corpul fizic al fiinţei umane urmează ascendent coloana vertebrală de)a lungul
a"ului cerebro)spinal şi apoi pătrunde în cutia craniană.
!e)a lungul canalului central al reţelei energetice &sushumna0 se află şapte
centri energetici subtili responsabili cu asimilarea şi distribuţia energiei vitale, în
corpul uman, traseul principal de circulaţie al energiei Nundalini se consideră a fi
prin canalul central sushumna iar circulaţia energiei Nundalini activează cei şapte
centri energetici principali şi, implicit, întreaga circulaţie energetică.
Ener#ia =undalini repre)intă ener#ia poten(ială din or#anism iar în mod
obişnuit ea este nemanifestată, fiind manifestate efectele acesteia.
<ctivarea reţelei energetice subtile a fiinţei umane are ca efect posibilitatea
modificării funcţiilor biologice cu performanţe care depăşesc normele fiziologice
ale omului obişnuit. <ceasta impune, printre altele, un regim alimentar special,
ritm respirator controlat şi conştientizat, un proces de concentrare psihică corect
şi,;ercetările
implicit, cunoaştere.
asupra fiinţei umane efectuate de)a lungul timpului au pus în
evidenţă o intensă activitate de natură electromagnetică ce se desfăşoară la
suprafaţa si în interiorul organismului. 7ste cunoscut faptul că la nivelul cutanat
această activitate are ca mediator un substrat sudoral comple", reglat
neuroendocrin, care reflectă trăirile fiinţei umane. @oate cele afirmate pot fi
cercetate în laborator şi sunt confirmate cu relatări din practica vieţii spirituale
umane.
*+:*+
 #n modelul pe care)l vom aborda, noţiunea de e>terior al corpului iin(ei
umane nu mai constituie o limită e"ternă a acestuia, care îl protejează si separă
de mediul înconjurător, ci semnifică o limită relativă, care permite comunicarea
si îl 4uneşte6 cu celelalte corpuri din jur. în acest conte"t, suprafeţele corpurilor
aparţin unor zone de tranziţie care le leagă între ele si prin intermediul cărora
comunică. <ceastă zonă de tranziţie între corpuri are rol de interfaţă.
$otrivit afirmaţiilor persoanelor senzitive din toate timpurile, energia vitală, ca
de altfel orice formă de energie e"otică, se caracterizează prin vibraţii ce sunt
evidenţiate prin procesele de rezonanţă cu alte sisteme vii. @eoria cuantică
susţine
între ele,căatât
în realitate nu e"istă
de dependente părţideseparate,
unele ci numai
altele încât fenomene intim
sunt inseparabile. legate
<parent
suntem cu toţii entităţi separate unele de altele. 7n apt suntem cu to(ii o parte a
celorlal(i şi a !ntre#ului.
<şa cum într)o hologramă întreaga imagine se regăseşe în fiecare părticică, tot
aşa întregul se află cuprins în noi, oamenii1 totul reprezintă microcosmosul şi
macrocosmosul asemenea unui mic detaliu care se pierde pe măsură ce părţile se
micşorează.
#ndemnul care străbate timpurile îndeamnă a ne cunoaşte pe noi înşine pentru a
cunoaşte întreg universul.
Jolografic, fiecare organism reprezintă într)o oarecare măsură universul şi
fiecare parte a universului reprezintă într)o oarecare măsură organismele din
interiorul său. @oate lucrurile din univers sunt legate de restul universului, nu
e"istă 4acolo6 ci doar 4aici 6, timpul îşi pierde semnificaţia, nu e"istă 4atunci 6 ci
doar 4acum6.
!upă cum în cazul curentului electric electronii nu se deplasează înainte, după
cum nu se deplasează nici valurile mării &ele dau doar această impresie0,
mişcarea este implicită datorită faptului că fiecare electron primeşte energie la
rândul său secvenţial la fel ca şi valurile mării. ;ea care se deplasează este
energia, care este transmisă de la o particulă la alta.
'i)ica deineşte ener#ia ca o mărime scalară care măsoară capacitatea
unui sistem de a eectua un lucru atunci c%nd este supus unor transormări
de stare !n urma unei interac(iuni, !ntr-un sens mai Iar# ? ener#ia deineşte
măsura poten(ialită(ii unui sistem.

-&)& 7a!ele sistemului ener.etic al f iinţei umane& C'mpuri ener.etice

8otografia de tip Hirlian arată o descărcare în formă de halou sau un câmp
electric inert la majoritatea obiectelor.
Din punct de $edere electric, iin(a umană repre)intă un mănunchi
complicat si subtil de poten(iale electrice care intră !n interac(iune unele cu
altele dar si cu c%mpurile e>terioare.
*/:*+
 Semnalele electrice reprezintă mijloacele prin care corpul nostru transmite
informaţii organelor şi membrelor, organelor de simţ şi creierului formând astfel
şi baza proceselor gândirii. 8ără electricitate n)ar e"ista materie, electricitatea
reprezintă baza de coeziune a lucrurilor fiind echivalentă energiei cunoscute sub
denumirea de 4 chi6. în tradiţia orientală energia chi reprezintă flu"ul energiei
cosmice care face posibilă coeziunea lucrurilor şi manifestarea în universul fizic.
<cest flu" este denumit de către indieni 4prana6 sau sufluî vieţii. Jarold Sa"ton
'urr denumeşte radiaţia acestei energii ? c%mpuri de tip 6 . !in acest punct de
vedere putem afirma că suntem fiinţe determinate sub aspect electric la fel ca şi
stelele,
puse în planetele, spaţiulcum
evidenţă, după cosmic. 7manaţiile
am văzut anterior,câmpului nostru bioelectric
şi prin electronografii. au fost
<nalizând
mai multe electronografii ale unor persoane oarecare se observă că acestea diferă
şi se poate proceda la o grupare în funcţie de potenţialele manifestate. <stfel vom
observa o grupă de persoane cu potenţiale ridicateF iar altă grupă cu potenţiale
scăzute.
=odificările semnificative ale tensiunii bioelectrice sunt puse pe seama
proceselor de boală, la nivel bioelectric modificările survenind de cele mai multe
ori înaintea manifestării din punct de vedere clinic al bolii la femei modificările
tensiunii se produc si înaintea ciclului menstrual cât şi în perioada ovulatiei.
7nergia electrică poate vindeca sau dăuna, în funcţie de diverşi factori, cum ar
fi intensitatea şi frecvenţa.
;âmpurile de formare care guvernează lumea ideatică intră în contact cu
creierul nostru al cărui activitate poate fi evidenţiată electric. ;âmpurile de tip %
şi legătura dintre acestea şi c%mpurile de ormare ne indică faptul că realitatea
nu înseamnă numai lumea mecanică. „5u putem e>plica totul prin
electricitate, !nsă putem spune că aceasta relectă o realitate mai subtilă 23
&Shallis0.
$rin electronografie se pot obţine imagini ale câmpurilor de tip % modificate de
starea obiectivă a subiectului, în spaţiul din jurul corpurilor noastre, în aer, se află
o zonă cu ioni creaţi de propriile noastre câmpuri electrodinamice precum şi de
modificările de natură chimică, asociate cu procesele biologice, între câmpurile
de tip %, fotografiile de tip Hirlian şi sulul $ie(ii* e"istă un paralelism evident şi
acestea sunt afectate de starea mentală şi fizică, de starea sănătăţii şi cea afectivă
a persoanei subiect.
A Suflul vieţii ? vezi Scarlat !emetrescu, !in tainele vieţii şi ale universului,
7ditura 7met, *GGK.

„Modiicările c%mpului electric se datorea)ă luctua(iilor din mediul

!ncon"urător si se produc potri$it unor scheme lunare şi se)oniere” &Shallis0.
=odificările electrice ale pământului sunt determinate de ciclul petelor solare şi
*G:*+
acest fenomen este valabil pentru toate vieţuitoarele.
$utem spune că „ur)eala cosmică este (esută de electricitate”. ;âmpurile
electrice care înconjoară întreaga materie cuprind spaţiile din jurul obiectelor,
făcând legătura între acestea şi afectându)le pe toate. ;âmpurile electrice din
interiorul şi din jurul vieţuitoarelor interacţionea)ză cu câmpurile electrice ale
mediului natural care le înconjoară. !in punct de vedere electric 4nici un om nu
reprezintă o insulă6 ci totul este corelat1 Soarele, %una,
$ământul şi toţi locuitorii acestuia. Suntem fiinţe determinate din punct de
vedere electric şi trăim într)o lume determinată în mod firesc din punct de vedere
electric.
<erul încărcat cu electricitate din jurul nostru ne afectează sensibilitatea.
<ceastă interconectare e"traordinară e"plică de ce suntem afectaţi de locuri,
timpuri, culori, sunete, atmosfere, obiecte şi persoane. 7ste vorba despre
adaptarea la o atmosferă, despre intrarea în rezonanţă cu vibraţiile altor persoane.
%a nivelul câmpul electric, lumea este o interconectare de scheme ale energiei
electrice. <ceste scheme ne influenţează din punct de vedere fizic, mental,
afectiv, spiritual. Viaţa se derulează în timp ce ne deplasăm prin această
comple"itate de scheme care se reflectă în stările noastre sufleteşti, în gândurile
noastre, în întreaga noastră fiinţă. %a fel cum se intersectează câmpurile copacilor
cu starea modificată a câmpurilor electrice din aer şi de pe $ământ, la fel se
întâmplă si cu fiinţele umane.
<spectele în plan material ale câmpului de formare constituie bioc%mpuri
electrodinamice.
Lioc%mpurile electrodinamice şi c%mpurile de ormare aectea)ă
creşterea, men(in schema structurală şi sunt la r%ndul lor aectate de planul
!n care se maniestă, mecanismul lor iind de natură electroma#netică
&Shallis0.

-&-& 8ateria
$otrivit cunoaşterii ezoterice, în întregul Mnivers manifest, energia şi factorii
aferenţi ? materia şi conştiinţa &informaţia0 ? se află în toate.
„7n ni$ers e>istă tipuri de materie mult mai ină dec%t cele pe care le
percep
sensibilesim(urile noastre
instrumente. sau pedecare
E>istă, să le poată
asemenea, măsura
muite orme chiar si celedintre
de ener#ie mai
care doar c%te$a au ost descoperite de om.6 &;. Oinarajadasa0
Materia este energie în forma ei cea mai de jos vibratorie şi mai densă. 7ste o
reţea comple"ă de sarcini şi de câmpuri. Sarcinile electrice mişcătoare induc un
câmp magnetic în interiorul tuturor materialelor se află electroni, iar dacă atomii
sunt aliniaţi ca în structura metalelor, atunci şi câmpurile magnetice se aliniază,
obţinându)se un efect magnetic. =ateria este în întregime atât de natură electrică,
C-:*+
cât şi magnetică. Sarcinile electrice ale atomilor, respectiv ale electronilor care se
rotesc în interiorul atomilor, le conferă acestora proprietăţi specifice magneţilor.
%a fel, un câmp magnetic mişcător creează un curent electric, în momentul în
care sarcinile electrice se deplasează apare lumina, care este si o undă purtătoare
de sarcini electrice care se deplasează.
%a nivel microscopic acţionează aceleaşi forţe care produc fenomenele
atomice. Sunt forţele de atracţie dintre nucleul încărcat pozitiv si electronii
încărcaţi negativ.
Laşterea e"traordinarei varietăţi de fenomene se datorează corelării acestor
forţe cu comportare
moleculelor ondulatorie.
&aglomerare de atomi!atorită lor auforţelor
sub acţiunea loc reacţiile chimiceBnteracţiunea
de atracţie0. şi formarea
dintre electroni şi nucleul atomic reprezintă baza e"istenţei stărilor de agregare
solidă, lichidă şi gazoasă sub care se prezintă organismele vii şi toate procesele
biologice asociate.
Mniversul este un întreg dinamic, indivizibil, de care observatorul nu se poate
separa. Loţiunile de timp, spaţiu, obiect izolat, cauză şi efect îşi pierd sensul.
@eoria relativităţii oferă un nou mod de a concepe lumea particulelor ? şi
anume o lume dinamică, care implică energie, ce se manifestă ca masă.
Eerner Jeisenberg ? laureat al premiului Lobel şi membru de onoare al
<cademiei Iomâne, unul dintre întemeietorii mecanicii cuantice, a postulat
faptul că „ener#ia de$ine materie prin aptul că se transpune !n orma unor
particule elementare, si că toate particulele elementare sunt alcătuite din
acelaşi substrat si anume din ener#ie”, #n anul *G+/ 4acues Merleau-ont/
afirma că „prin materie trebuie să !n(ele#em otoni, neutrino, c%mpuri,
radia(ii si ener#ieN”. ;el mai spectaculos rezultat al teoriei relati$ită(ii este
reprezentat de teoria lui Dirac care a iniţiat un mod de a concepe lumea
particulelor, relevând simetria materie-ant!materie.
imetria materie-antimaterie presupune e"istenţa unei particule
corespunzătoare fiecărei particule, cu masa egală şi cu sarcină electrică opusă.
!acă se furnizează energie suficientă se pot crea perechi particulă-antiparti-
culă procesul invers, de anihilare, transformă perechea în ener#ie pură. rice
particulă se poate transorma !n altă particulăJ ea poate i #enerată din
ener#ie si se poate transorma !n ener#ie. !in punct de vedere relativist, forţele
de atracţie sau de respingere reprezintă schimburi de particule. 'or(a si materia
!şi au ori#inea !n particule, numite şi entită(i dinamice.

-&0& 2orţe fi!ice care acţionea!ă în Uni$ers

8orţele fizice care acţionează în Mnivers sunt or(e undamenta le de ac(iune
asupra tuturor formelor de e"istenţă sau de organizare ale materiei, în procesul de
evoluţie de la simplu la comple", viaţa este posibilă prin organizarea materiei pe
C*:*+
diferite niveluri sau sisteme1 preoni, cuaruri, protoni, atomi, molecule ? om ?
planete )? sisteme planetare ?) gala"ii.
%a nivelul tuturor formelor de e"istenţă sau de organizare ale materiei în
perimetrul cuprins între Mniversul =are, cel al gala"iilor şi Mniversul mic, cel al
lumii subatomice, acţionează patru forţe fundamentale1
*. or(a #ra$ita(ională ? care guvernează comportamentul obiectelor
astrofizice
C. or(a electroma#netică ? care guvernează atât lumea terestră organică cât
şi cea anorganică
K. or(ele tari &de atracţie0 ? care asigură legăturile puternice dintre protoni şi
neutroni la nivelul subatomic
. or(ele slabe &de respingere0 ? care la nivel subatomic determină
dezintegrarea unor particule şi aparţine fenomenului numit radioactivitate.
!eşi descrise separat, aceste patru tipuri de forţe interac(ionea)ă perceptibil
sau imperceptibil, calculabil sau incalculabil, la ni$elul tuturor ormelo r de
e>istentă sau de or#ani)are ale materiei.

#ntre aceste forţe, mai cunoscute sunt forţele electromagnetice şi gravitaţionale,

deoarece se manifestă la nivel macroscopic, respectiv câmpul electromagneticA şi
câmpul de gravitaţieAA. Bnteracţiunea gravitaţională se stabileşte între toate
CC:*+
tipurile de particule.

* c%mpul electroma#netic ? reprezintă o regiune din spaţiu în care se pot

e"ercita acţiuni asupra purtătorilor de sarcină electrică sau asupra magneţilor,
având două componente interdependente, câmpul electric şi câmpul magnetic.
** c%mpul de #ra$ita(ie F#ra$ita(ionalG  reprezintă spaţiul în care un corp
îşi e"ercită atracţia asupra altor corpuri.

#n domeniul macroscopic, numărul mare de particule care compun corpurile cu

masă combină
reprezintă forţainteracţiunea
dominantă îngravitaţională pentru a putea produce gravitaţia, care
universul macroscopic.
Interac(iunile electroma#netice se manifestă între toate corpurile încărcate cu
sarcină electrică. Bnteracţiunile electromagnetice sunt responsabile de procesele
chimice si de formarea structurilor atomice şi ale moleculelor.
#n general, forţele câmpului magnetic care afectează fiinţa umană sunt foarte
mici. ;u cât un câmp este mai slab, cu atât este mai probabil să modifice uşor
câmpurile din interiorul şi din e"teriorul fiinţei umane. 7fectele acestei
interacţiuni va depinde de natura câmpurilor electrice şi de starea de sănătate a
celui în cauză. <tunci când pragurile de sensibilitate ale unei persoane sunt
scăzute datorită stress)ului sau dezechilibrării energetice şi:sau psihice, câmpurile
energetice umane vor fi afectate de mediul electric prin intermediul sistemului
centrilor energetici.
Interac(iunile tari se manifestă între protoni şi neutroni, în nucleul atomic.
7lectronii sunt menţinuţi în jurul nucleului prin acţiunea forţei electromagnetice
ce semnifică sub acest aspect, componenta i)ică a domeniului in$i)ibil, subtil.
Interac(iunile slabe sunt foarte puţin intense, au o rază de acţiune foarte mică
şi nu sunt responsabile de formarea vreunui sistem de particule dacă celelalte trei
categorii de interacţiuni conduc la stabilirea unor forţe care menţin structuri,
interac(iunile nucleare sunt responsabile de formarea atomilor şi moleculelor,
iar cele gravitaţionale de formarea sistemelor planetare, stelare şi galactice.
Bnteracţiunile slabe se manifestă numai în cadrul unor procese de ciocnire si în
dezintegrări.

Viaţa presupune un permanent schimb de energie cu mediul înconjurător1

7 T mcC rn T 7:c C &7instein0
Ielaţia dinamică masă-ener#ie presupune mişcare desfăşurată în timp. în
fapt, nu materia evoluează ci modul său de organizare. $entru a se realiza acest
schimb permanent, îri structura materiei vii vor intra ca elemente fundamentale
carbonul, hidrogenul, o"igenul, azotul, fosforul şi sulful. <ceste elemente
undamentale* răspund optim condiţiilor de viaţă de pe $ământ datorită acestor
elemente structurile ce apar au capacităţi de captare, transformare şi întreţinere a
CK:*+
energiei.
A Iudoîf Steiner ) <rta vindecării ) fundamente, 7d. <ldomar 'ucureşti, *GG3

Carbonul este elementul central în jurul căruia se structurează viaţa pe

$ământ tetravalenţa carbonului realizează combinaţii organice, unele cu
capacitatea de a înmagazina o mare cantitate de energie folosită de organism în
procesele de metabolism. <ceste depozite de energie sunt constituite din hidraţii
de carbon, numite si #lucide sau )aharuri.
;arbonul alături de hidrogen, o"igen, azot şi fosfor constituie alte depo)ite de
ener#ie numite lipide.
9 altă serie de combinaţii ale carbonului cu o"igen, hidrogen şi azot ca
elemente principale şi sulf şi fosfor în cantităţi mai mici, formează depozitele de
ener#ie undamentale, numite protide. $rotidele alcătuiesc fundamentul
structural şi funcţional al materiei vii.
!eoarece atomul de carbon îşi poate structura cele patru valenţe cu radicali
diferiţi, pot rezulta în acest caz structuri asimetrice din punct de vedere energetic
? electric şi magnetic. <ceastă asimetrie a moleculelor de proteine ar putea fi
însăşi cauza reactivităţii structurilor vii.
#ntr)un sistem viu, fiecare dintre structurile componente devine pentru celelalte
structuri condi(ie de e>isten(ă, în egală măsură cau)ă şi eect. ;onform aceleiaşi
reguli, care,
sistem e"istenţa unui său,
la rândul sistem
estebiologic estedecondiţionată
condiţionat de e"istenta
sistemele $ământ, Soare,unui alt
Mnivers...

=ateria este organizată pe sisteme. 5o(iunea de sistem, definită de 6.

Lartalan/, reprezintă un ansamblu de elemente le#ate !ntre ele si alate !n
interac(iune.
!upă cum am mai spus, relaţia dinamică masă)energie presupune mişcare
desfăşurată în timp şi nu materia evoluează ci modul său de organizare. <ceastă
organizare a materiei vii ca structură, ce are o anumită formă şi funcţionalitate,
include în sine şi inorma(ie. ;onceptual, Mniversul poate fi rezumat la triada1
materie &masă0, ener#ie şi inorma(ii în continuă mişcare.
Interdependen(a dintre sisteme este realizată prin legături intra şi
intersistemice, denumite le#ături de tip inorma(ional. Inte#rarea $ie(ii !n
marele sistem numit Mnivers se bazează pe legăturile de tip inorma(ional. !in
acest punct de vedere putem concluziona că e$olu(ia $iului repre)intă si o
e$olu(ie a capacită(ii sale de inor-mare, evoluţie care implică tendinţa spre
eliberarea fiinţei faţă de robia mediului.

-&4& 7ioc'mpul fiinţei umane

9mul este un intermediar între cer şi pământ esenţiale în e"istenţa vieţii sunt
C:*+
energiile de natură cosmică, solară si energiile de provenienţă terestră care se
prezintă sub formă de câmpuri vibratorii, în jurul corpurilor e"istă diverse
câmpuri de energie, care reprezintă energia în mişcare si pot fi de natură
electrică, magnetică, electromagnetică, cuantică, termică, acustică etc., câmpuri
care poartă informaţii specifice.

-&4&)& C'mpuri ener.etice

Bntr)o fotografie Hirlian, câmpul perceput este un c%mp electri c indus pe cale
artificială, care produce o imagine pe placa fotografică prin acţiunea unei
descărcări de tip corona. ;âmpul este legat la masă prin intermediul obiectului
investigat, iar radiaţiile obiectului se imprimă pe placa fotografică fie prin contact
direct, fie cu ajutorul unor electrozi. !atorită descărcării electrice de tip corona
vom percepe o amprentă relectată a ener#iei $itale caracteristice subiectului
investigat. <ceastă reflectare are semnificaţia privirii în oglindă a unei imagini
care nu trebuie confundată cu oglinda.
C%mpul ener#etic poate fi definit ca o porţiune din spaţiul purtător al unor
proprietăţi fizice emise de o sursă de energie, indiferent de natura ei si de modul
de propagare a acesteia.
;âmpul care înconjoară un obiect reprezintă un spaţiu bine delimitat, cu o
vibraţie proprie, caracterizat printr)o dimensiune verticală şi una orizontală,
precum şi de o direcţie proprie.
9rice organism viu este caracterizat de fluctuaţii de câmp de la o secundă la
alta, produse de cauze naturale. ;âmpul energetic se află într)o permanentă
mişcare şi transformare, iar la nivelul reţelei energetice subtile pot apare
accidental diferite dezechilibre.
;âmpul mai poate fi definit drept o stare în spaţiu care are potenţialul de a
produce o forţă.
7nergia cosmică se manifestă în Mniversul fizic sub două aspecte &stări01 stare
cinetică &de mişcare0 şi stare potenţială &de repaus0.
tarea cinetică a ener#iei cosmice se manifestă sub formă de c%mpuri
$ibratorii.
tarea poten(ială a ener#iei cosmice este starea de repaus în care câmpurile
vibratorii
;ele douăinterferează, se combină şiale
stări de maniestare se organizează în corpuri.
energiei cosmice se află în permanentă
comunicare de mişcare sau altfel spus de deplasare de mişcare la nivelul celor
mai mici particule ale 4eterului6 cosmic care reprezintă manifestarea stării
cinetice caracteristică întregului univers.
Ener#iile !n stare de repaus relati$, or#ani)ate !n sistemul iin(ă $ie,
pre)intă !n "urul lor di$erse c%mpuri de natură dierită care con(in si
inorma(ii.
C:*+
 <ceste câmpuri interacţionând între ele au ca rezultantă bioc%mpul uman .
'iocâmpul uman este siner#icA, astfel că acţiunea simultană a unor agenţi diferiţi
creează împreună un efect total mai mare decât suma efectelor individuale.
Iadiaţia materiei ca manifestare a energiilor în stare de repaus relativ, se
manifestă prin e>isten(a corpurilor subtile care se suprapun şi emană din
structura fizică. <ceastă stare e"istenţială a fost pusă în evidenţă prin mijloace
tehnice moderne, poate fi detectată cu ajutorul instrumentelor radiestefzice sau
prin intermediul simţurilor subtile. Corpurile ener#etice subtile ca radiaţie a
materiei reprezintă doar o stare a energiei în repaus relati$ , cu o stabilitate
oarecare
Lioc%mpulîn constituie
timp şi constituie componente
manifestarea aspectului ale unităţii
cinetic energeticereprezintă
al energiei, umane.
energie liberă aflată în mişcare vibratorie.
A siner#ie T cooperarea părţilor componente ale unui sistem sau mai multor
sisteme în scopul obţinerii unor efecte speciale, temporale sau funcţionale
&Sinergetica ? definiţie JaNen, *G+-0.

Dinamica bioc%mpuiui este influenţată de factori energetici interni şi e"terni.

'iocâmpul prezintă în permanentă interac(iuni cu sisteme energetice e"terioare.
Bnteracţiunile e"istente permanent atât la nivelul viului cât şi la nivelul neviului
fac posibile şi unele manifestări numite $SB. 7le reprezintă o interacţiune a
energiei cu energia
componentă psihoinformaţională.
electrică $ercepţiile
directă, atunci când e"trasenzoriale
interacţionează prin prezintă şi o
intermediul
biocâmpurilor care penetrează spaţiul ambiental.
Lioc%mpul repre)intă, de asemenea, intermediarul ener#etico-
inorma(ional dinspre interiorul sistemului iin(ă emană spre e>terior şi
in$ers. !eci, reprezintă spa(iul ener#etic de comunicare biuni$ocă dintre
sistemul repre)entat de iin(a umană si alte sisteme $ii.
$osibilitatea de e"tindere conştientă a biocâmpuiui permite vehicularea unor
energii informaţionale la distante incredibil de mari.

-&4&-& Interferenţe de c'mpuri

;onform fizicii cuantice, particulele fundamentale ale materiei se află într)o
permanentă mişcare ondulatorie. !e altfel, =a" lanc= defineşte materia ca
iind $ibra(ie.
;âmpul energetic prezent la nivelul întregii materii din univers permite
transferul informaţional, atât între organismele vii, cât şi între acestea şi mediul
înconjurător şi cosmic, informaţia fiind şi ea vibraţie. !in acest punct de vedere
schimbul inorma(ional se maniestă ca intereren(ă* de $ibra(ii, de unde
sau de c%mpuri ener#etice $ariabile.
C3:*+
 * intereren(a T constă în suprapunerea unor mişcări vibratorii provenite din
surse diferite cu o aceeaşi frecvenţă.

8uncţionarea organismelor vii presupune un permanent consum de energie şi

un schimb permanent de informaţii şi va fi influenţată de toţi factorii energetici şi
informaţionali cu care va interacţiona.

7voluţia biocâmpuiui va reflecta influentele favorabile sau nefavorabile ale

mediului înconjurător, cosmic şi terestru. $rimele modificări patologice se
manifestă la nivelul
organism, la eivelul celulelor
interferenţelor de se
invadate câmpuri. !acă mai
va manifesta un virus
întâi invadează un de
o interferenţă
câmpuri energetice. Iezultanta acestei interferenţe va stabili activitatea
predominantă. !acă rezultanta manifestă câmpul energetic al celulelor
organismelor invadate, atunci viruşii vor fi distruşi, iar dacă predomină rezultanta
care manifestă viruşii, atunci celulele sunt învinse şi apar modificări organice ce
prezintă simpto)mele bolii. =odificările câmpului energetic care preced apariţia
unei boli pot fi înregistrate prin procedee specifice sau pot fi 4văzute6, 4simţite6,
4ştiute6 de către cei ce posedă „e>trasensibilită(i”* .

A vezi ercep(ii e>trasen)oriale. Manual pentru dob%ndirea şi de)$oltarea

sim(urilor stubtile, autori !oina)7lena U <liodor =anolea, editura <ldomar
7"trasenzorial, *GG/.
-&4&-&)& Interferenţa 9ioc'mpului cu c'mpuri ma.netice si electrice
Bnterferenţa biocâmpului uman cu câmpuri magnetice si electrice induse
e"perimental a fost abordată pe larg ele către $. OitariuAA si colaboratorii săi.
$lecând de la mişcarea electronilor care generează câmpuri electromagnetice şi
continuul transfer de electroni ca rezultat al funcţionării materiei vii, $. Oitariu
postulează, în anul *G+/, e>isten(a unui c%mp electroma#netic la ni$elul
tuturor structurilor $ii.

AA $. Oitariu şi colaboratorii ? Liostructura si bioc%mpul electroma#netic,

=emoriile secţiilor ştiinţifice ? 7ditura <cademiei, *G+G.

!upă cum ştim, c%mpul electroma#netic reprezintă o regiune din spaţiu în

care se pot e"ercita acţiuni asupra purtătorilor de sarcină electrică şi asupra
magneţilor, avariei două componente interdependente1 câmpul electric şi câmpul
magnetic.
<celaşi colectiv a e"perimentat interferenţele dintre câmpurile biologice şi
C+:*+
câmpurile electromagnetice induse artificial, în urma e"perimentelor s)au
constatat influenţe precise asupra permeabilităţii membranelor, asupra
metabolismului şi asupra echilibrului neuro)endocrin. <stfel se obţine o bază
ştiinţifică e"perimentală eliberată de empirism.
<ctivitatea electromagnetică influenţează în mod direct câmpurile energetice
ale organismului uman, influenţă reflectată prin ceea ce este cunoscut sub numele
de bioritmuriJ e"emple tipice de bioritmuri umane afectate de câmpul
electromagnetic al $ământului sunt1 ciclul menstrual de C/ de zile al femeii,
bioritm care reflectă influenţa ciclică a lunii asupra câmpului terestru, ciclul
somn)veghe, uşor perturbat
umane pot fi inflenţate de fazeleelectromagnetice
de câmpurile lunii şi de e"ploziile solare.
generate 'ioritmu)rile
de liniile de înaltă
tensiune, de transmisii prin microunde şi de alte surse artificiale.

-&5& Acţiunea c'mpurilor electrice asupra sistemelor 9iolo.ice

Bn jurul oricărui corp electrizat e"istă un c%mp electric şi orice sarcină
electrică generează un câmp electric. Sub acţiunea câmpurilor electrice apar or(e
de natură electrostatică, care au ca efect orientarea dipolilor în cazul
substanţelor cu molecule dipolare sau apari(ia unor dipoli induşi în cazul
substanţelor ce conţin molecule nepolare, în urma deplasării sarcinilor negative şi
pozitive ale atomilor.
într)un câmp electric neuniform apar or(e de orientare si or(e de deplasare
în direcţia intensităţii de câmp ma"im. <stfel are loc deplasarea substanţelor
neutre din punct de vedere electric care se polarizează sub acţiunea câmpului
electric.

-&5&)& Interacţiuni electroma.netice

Bnteracţiunea electromagnetică deineşte orma de le#ătură !ntre sisteme
realizată prin intermediul câmpurilor electromagnetice.
Condi(ia pentru reali)area interac(i unii electroma#netice este ca pulsa(ia
speciică celor două sisteme să ie identică, iar dieren(a de a)ă să ie
constantă.
%a nivelul fiecărui sistem, la nivelul fiecărui particule, la nivelul structurii
fizice a fiinţei umane se creează un c%mp electromagnetic. ;omponentele
electromagnetice ale particulelor corpului, ale fiecărui sistem, ale fiecărei
structuri interactionează cu respectarea condiţiilor interacţiunii.

-&5&-& C'mp neutral

Suportul procesului de interacţiune a acestor câmpuri electromagnetice este un
c%mp dinamic !n care are loc transormarea si deplasarea enere#iei. <cest
câmp *)am numit c%mp neutral şi reprezintă câmpul de corespondentă cu toată
C/:*+
reţeaua neutrală a universului, a tuturor versurilor. 7ste suportul e"istenţial
fundamental de manifestare a continuumului material, atât al realităţii energetice
şi informaţionale, unde se manifestă prezentul continuu, cât si al realităţii spaţio)
temporale de manifestare a acestei lumi închistate în spaţiu şi timp.
9rganizarea corpului fiinţei vii, schema acestuia este dată de câmpul dinamic
denumit de noi neutral1 determină aranjarea componentelor organismului. <cesta
îşi menţine schema şi structura fiinţei umane pe durata vieţii.
C%mpul neutral repre)intă mecanismul prin care se men(ine inte#ritatea,
or#ani)area si continuitatea $ie(ii.

-&5&-&)& Caracteristici ale c'mpului neutral

;âmpul neutral prezintă următoarele caracteristici definitorii1
• =enţine unitatea funcţională şi structurală a sistemului, legătura acestuia cu
sistemele energetice vibratorii din toate versurile.
• $ermite reacţii lente între partea energetică predominantă şi partea
energetică minoră din care rezultă şi care produce energie.
• 7ste un ponderator al reacţiei, un mediu de reacţie.

• #ndeplineşte funcţia de stabilizator dinamic al sistemului.

• Ieprezintă partea din sistem care nu permite amestecul părţilor

•
componente.
7ste partea care menţine integritatea componentelor chiar şi în timpul celor
mai energice acţiuni.
• ;âmpul neutral este suportul vieţii, reprezintă partea vitală a vieţii.
• 7ste scheletul principal care permite deplasarea şi transformarea energiei.
<ceastă parte vitală a vieţii care este c%mpul neutral este !n str%nsă le#ătură
cu procesele $itale ale $ie(ii. ;a efect al desfăşurării proceselor vitale ale vieţii
rezultă unitatea unc(ională şi structurală a oricărui sistem $iu, deci şi a
omului.

-&5&0& Unele preci!ări referitoare la c'mpuri si 9ioc'mpuri

@oate teoriile fizice care încearcă să descrie structura universului nostru şi

compoziţia materiei, sunt de acord asupra unui punct1 mişcarea ondulatorie este
constituenta şi undamentul dinamic al realită(ii i)ice.
;ele două componente perpendiculare ale câmpului electromagnetic, respectiv
câmpul electric şi câmpul magnetic, se propagă conform unei unde sinusoidale
infinite. $ropagarea în spaţiu a unui tren de unde sinusoidale are aspectul unei
mişcări de concentrare, urmate de e"pansiune, având aspectul unei uriaşe si lente
e"piraţii şi inspiraţii.
CG:*+
 $entru a dobândi o stare optimă de sănătate a organismului, câmpul
electromagnetic uman şi câmpul electromagnetic terestru trebuie să fie în
permanentă acordate între ele.
;omponentele celor două câmpuri electromagnetice care pot influenţa
energetica umană sunt amplitudinea şi rec$en(a pulsatorie.
;âmpul terestru pulsează la frecvenţa *)K- Jz, iar puterea ma"imă a câmpului
se realizează între + şi *- Jz, frecvenţă la care creierul uman lucrează în condiţii
normale pentru o stare optimă este necesar să se manifeste două câmpuri de
surse diferite. ;orpul uman răspunde la două sisteme senzoriale1 unul este
sistemul
iar celălaltner$os care controlează
este sistemul membrele,
de control funcţiile motorii,
electroma#netic organele
? sensibil de simţ...
la fluctuaţii ale
câmpului electromagnetic terestru, la pulsaţii de înaltă frecvenţă &pulsaţii produse
şi de tehnologii industriale0.
Sistemul de control electromagnetic controlează energiile vitale ale organelor,
sesizează modificările din interiorul şi e"teriorul corpului, declanşează
răspunsurile de vindecare şi de refacere, mediază secreţiile hipofizei, epifizei şi
ale celorlalte glande endocrine, controlează sistemul imunitar şi operează prin
intermediul re(elei ener#etice $itale.
Electroma#netismul constituie aspectul i)ic al or(ei $ie(ii şi nu întreaga
forţă a vieţii. <cest aspect este corelat cu modul de manifestare în universul fizic
ca o componentă a domeniului invizibil.
%egătura dintre materie şi energia câmpului electromagnetic este realizată de
energia psiho)informaţională, mai precis de circulaţia informaţiei, fapt care face
ca sensibilitatea noastră psihică să ie str%ns le#ată de electroma#netism.
$ersoana care suferă de stres afectiv, mental sau psihic va suporta şi efectele unui
stres biologic, ca urmare a acţiunii câmpurilor electromagnetice.
Laţiunea de câmp e"plică acţiunea terapeutică a acu)puncturii, modul de
acţiune al cromoterapiei, care se referă la manipularea celor şapte câmpuri cu
calităţi diferite &I9PV<BV0.
Mn rol vital pentru fiinţele umane îl au cele doua câmpuri fundamentale,
vertical şi orizontal, care cuprind şd alte câmpuri.
!eoarece fiinţa umană poate fi considerată ca un .ansamblu de câmpuri de
origini diferite1 electronică, proto)nică, electromagnetică ş.a., aflate într)o
organizare siner)gică, efectele câmpurilor vibratoare pot fi foarte uşor puse în
evidenţă. Chladni, fizician german, a studiat formele desenate de nisipul fin
aşezat pe o suprafaţă plană supusă vibraţiei cu ajutorul unui arcuş. !e asemenea,
s)au efectuat e"perienţe cu pudră de cuart aşezată pe o placă de oţel si s)a
observat producerea de lorme diferitei în funcţie &ie frecvenţa oscilatorului care
acţionează asupra plăcii. 7le au un corespondent ? demn de studiat ? în lumea
mirifică a filosofiei orientale, reprezentat de mandale.
C%te$a din caracteristicile c%mpurilor sunt u rmătoareleO
K-:*+
 R;âmpurile susţin materia.
R $articulele componente ale materiei reprezintă interacţiuni ale câmpurilor.
R9rganizarea câmpurilor este geometrică şi are loc sub acţiunea unor stimuli.
R9riginea câmpurilor vibratorii este în spaţiu şi este jalonată de corpurile
vibratorii reprezentate de astre.
RIeleele vibratorii ale reţelei vibratorii spaţiale sunt reprezentate în celulele
noastre de metale. Sarcinile electrice ale atomilor, respectiv ale electronilor care
se rotesc în interiorul atomilor, conferă metalelor proprietăţi specifice, anume
paraA şi diamagneticeAA.
* parama#netic ? care prezintă proprietatea de a se magnetiza prin
inducerea lor într)un câmp magnetic.
** diama #netic ? caracterizat de proprietatea de a avea o magnetizare de
sens contrar intensităţii câmpului magnetic care i se aplică.

Bn cadrul teoriei vectoriale a câmpurilor biologiceA se enumera următoarele

principiiO
R8iecare celulă vie este sursa unui câmp generat în nucleul său.
R;âmpul biologic este de natură vectorială, cu vectorii direcţionaţi centrifugal
dinspre sursă.
RPenerarea
special câmpului
cele legate este asociatăcromatinei.
de transformările cu anumite procese din nucleele celulare, în
R Bntensitatea biocâmpului depinde de intensitatea mecanismului celular.
R 'iocâmpul este distribuit anizotropicAA în spaţiu.
R 'iocâmpul prezintă o anumită diminuare proporţională cu creşterea distanţei
faţă de sursa sa.
R 'iocâmpul e"ercită o influenţă asupra macromoleculelor proteice e"citate de
energia metabolică. <ceasta face ca o parte a energiei de e"citaţie să fie
transferată direct în
energie cinetică a proteinelor pe direcţiile vectorilor câmpului, astfel că
biocâmpul acţionează contra agitaţiei haotice a macromoleculelor proteice.
R Bntensitatea câmpului într)un punct anumit al celulei determină care parte din

energia totală de e"citaţie moleculară se transformă în mişcare mecanică &energie

cinetică0.
R Bntensitatea biocâmpului nu depinde de cantitatea de cromatină, ci de
intensitatea cu care se desfăşoară procesele de formare a acesteia.
R ;âmpurile produse de surse separate se compun geometric.

* c%mpuri biolo#ice ? loan =amulaş, ;orin 'ianu, 'enomene

parapsiholo#ice, editura @eora, &fa.0
K*:*+
 ** ani)otropic ? nu are aceeaşi intensitate pe diferitele direcţii din spaţiu.

Ieferindu)se la natura bioc %mpului, $. Oitariu afirmă că el este „c%mpul

electroma#netic #enerat de biostructuri, at%t !n cursul acti$ită(ii lor
i)iolo#ice normale, c%t si !n stările patolo#ice”.
!upă mulţi ani de cercetări, folosind măsurători voltmetrice unii cercetători
&printre care şi Jarold Sa"ton 'urr0 au ajuns la concluzia că e"istă un pattern
&şablon0 sau c%mp biolo#ic or#ani)ator care „este stabilit de un c%mp
electrodinamic determinat pe de o parte de componentele sale i)ico-chimice
la ni$el atomic
orientarea si care,
acestor pe de o Acest
componente. altă parte,
c%mpdetermină
electric !n comportamentul si
sensul i)ic, denumit
si „c%mp de tip 6”, prin proprietă(ile sale, lea#ă entită(ile sistemului biolo#ic
!ntr-un pattern speciic, el !nsuşi iind re)ultatul e>isten(ei acestor entită(i,
pe care le determină şi de care este determinat”.
Lumeroase cercetări demonstrează că organismele vii sunt surse de câmpuri
biofizice şi că ele emit unde electromagnetice pe o gamă largă de frecvenţe,
evidenţiind astfel că orice fiinţă vie se e"tinde spaţial prin diverse emisii fizice
nesubstanţiale, dincolo de limita ei geometrică.

-&5&4& Explicarea aurei prin intermediul conceptului de 9ioc'mp

Loţiunea de bioc%mp sau c%mp biolo#ic a fost introdusă de către A.:.
:urich. între anii *GCC şi *G cercetătorul biolog rus deinea prin „c%mp
biolo#ic” un actor supramolecular ce termină orma unui or#anism $iu
precum şi modul !n care se ordonea)ă păr(ile sale componente. Latura
acestui biocâmp este preponderent electromagnetică.
4'iocâmpul celulei si al organismului constituie în ultimă esenţă o realitate
obiectivă, rezultată din integrarea câmpurilor elementelor alcătuitoare..., cea mai
mare pondere o au câmpurile electromagnetice...6 după cum îl citam anterior pe
$. Oitariu si V. Soran.
;onceptul asociat biocâmpului este cel de 4bioplasmă6. Lioplasma este
structurată de un câmp de energie organizat? biocâmpul ? datorită căruia 4în
organismul viu... se realizează normarea numeroaselor procese şi structuri6 &%
=amulaş,
influenţată ;.de'ianu. în această
radiaţiile situaţie, bioplasmă
electromagnetice are lungimi.de
ale căror rol de antenăundă
fiindsunt
corespunzătoare. 7misiile de radiaţii ale organismelor vii formează ceea ce
denumim „aură”, bioc%mpul uman iind cunoscut si sub această denumire de
aură.
Aura iin(ei umane sau bioc%mpul repre)intă o inte#rare comple>ă si
siner#ică a dieritelor c%mpuri ener#etice produse de structurile şi
acti$ită(ile $itale. $arte a acestor câmpuri energetice sunt generate din interiorul
KC:*+
corpului, parte sunt primite din e"terior şi sunt transformate de către corp în urma
procesului de interacţiune care se manifestă între câmpurile participante.

-&%& Radiaţia materiei ca manifestare a ener.iilor potenţiale

!upă cum am afirmat, radiaţia materiei ca manifestare a energiilor potenţiale
se materializează prin e"istenţa materiei subtile care se suprapune şi emană din
structura fizică a materiei vii şi constituie sursa emanaţiilor aurelor care depăşesc
suprafaţa corpului fizic, o acoperă, suprapunându)se şi e"tinzându)se în mediul
înconjurător.
=ateria subtilă, rarefiată, care întrepătrunde şi înconjoară corpul fizic,
denumită şi materie $itală, se structurează pe suportul fizic 4îmbrăcându)l6,
formând ceea ce denumim 4corpurile subtile6 ale fiinţei umane. ;orpurile subtile,
ca radiaţie a materiei, reprezintă o stare a energiei de repaus relativ, cu o oarecare
stabilitate în timp şi constituie componente ale unităţilor energetice umane.
;orpurile subtile sunt sursa emanaţiilor aurelor. <cestea sunt fluctuante ca
luminozitate, culoare, dimensiuni, forme si sunt în strânsă dependenţă cu starea
corpului subtil care le emite. Sub acest aspect 4modelul în straturi concentrice6 al
fiinţei umane este echivalent cu cel al structurii atomului &nivelul
microcosmosului0 şi cu cel al cosmosului &nivelul macrocosmosului0. în acest
conte"t, iin(a umană se pre)intă ca intermediar !ntre lumea microcosmică si
lumea macr ocosmică. <ceastă stare e"istenţială a materiei poate fi pusă în
evidenţă, după cum am şi prezentat anterior, prin mijloace tehnice moderne
coroborând e"plicaţiile cercetătorilor legate de câmpurile de acţiune asupra
fiinţei umane se poate constitui o bază de date ştiinţifice destul de riguroasă şi
care să ne îndemne să depăşim repausul mental în legătură cu subiectul propus
investigaţiei prin titlul acestei lucrări.

-&%&)& +lanurile de radiaţie ale materiei

#n planul planetei $ământ, sistemul energetic ? fiinţă umană reprezintă un
întreg energetic informaţional şi substanţial care manifestă două aspecte
principale1 aspectul fizic şi aspectul subtil. Aspectul i)ic al sistemului este
manifestat de corpul fizic care intermediază legătura fiinţei cu obiectele fizice.
Aspectul su btil al sistemului intermediază legătura cu mediul înconjurător pe
care îl reflectă formând ceea ce am cunoscut sub denumirea de aură. Datele
e>puse !n această lucrare pri$itoare la aură sunt pre)entate şi din postura
noastră de e>perimentatori, e>trasen)ori, olosind propriile percep(ii subtile
pentru $ederea aurei.
!acă vom proceda la observarea atentă a aurei vom vedea că în structura ei se
disting mai multe straturi principale.
7chivalând imaginea fiinţei umane cu modelul atomului Liels 'ohr astfel încât
KK:*+
corpul fizic îl substituim nucleului, iar câmpul aurie îl substituim undelor
staţionare care înconjoară acest nucelu, vom definitiva modelul reeritor la
e>isten(a şi dinamica aurei iin(e i umane. =odelul lui 5iels Lohr, pentru care
a fost premiat în *G*K cu premiul Lobel, poate fi aplicabil fiinţei umane. <cest
model a fost elaborat de celebrul fizician în urma inspiraţiei oferite de o viziune
ce i)a apărut în vis1 nucleul unui atom înconjurat de electroni care se rotesc pe
orbite diferite. 9rbitele sunt prezentate ca straturi care se depărtează si se înscriu
la distanţe diferite faţă de nucleu. 8iecare din aceste straturi poate absorbi un
anumit număr de electroni. !acă atomul are mai mulţi electroni decât poate primi
primul strat,crescândă.
succesiune electronii$rimul
vor ocupa al doilea strat,
strat corespunde apoi cel
nivelului al treilea ş.a.m.d.
mai scăzut într)o
de energie
al unui atom anume. <tunci când acesta este e"citat printr)un aport energetic,
electronii săi se deplasează pe straturile e"terioare în funcţie de cantitatea de
energie primită.
!eci, pentru ca un electron să sară de pe un strat interior către un strat e"terior
este necesar un aport de energie, iar dacă el trece de pe un strat e"terior pe un
strat interior se realizează o cedare de energie.

8igura nr. . ;ele 8igura nr. 3.

două straturi ;orpurile

;onsiderăm că omul este un „nucleu mare” înconjurat de straturi vibratorii

succesive, similar cu modelul prezentat. <stfel obţinem un model de referinţă
compus dintr)o succesiune de straturi vibratorii, distanţate şi centrate pe corpul
nostru fizic. ;u cât ne depărtăm de centru, conform modelului ales, creşte
energia pe fiecare strat.
!upă cum aminteam anterior, prin intermediul undei purtătoare de energie,
moleculele unui lichid îşi transmit prin rezonanţă din aproape în aproape această
energie. Mndele traversează corpul fizic &material0 ? care devine astfel
purtătorul lor, corpul fizic fiind constituit 3W din apă. ;a urmare, unda este
cuprinsă în materie şi putem simţi cum vibrează corpul sub mână atunci când
efectuăm o scanare energetică prin feeling. Calită(ile particulelor sunt purtate
K:*+
de undă şi datorită acestui apt o m%nă „antrenată” poate percepe si
decodiica $ibra(iile la distan(ă de corp. <stfel, în imediata apropiere a
corpului vom vedea şi simţi zona cea mai densă a materiei aurice &vitale0 aflată în
permanentă mişcare.

-&6& :ona aurică a corpului $ital ;eteric<

<ceastă zonă urmăreşte conturul corpului fizic pe care>l depăşeşte cu unu până
la zece centimetri în funcţie de diverse persoane. Dona are de obicei o culoare de
Ba gri lăptos până la albastru şi se mai numeşte, în mod curent, corp $ital sau
eteric.
;orpul vital reprezintă matricea energetică, planul de bază al dezvoltării si
funcţionării corpului. Bnformaţiile stocate la acest nivel sunt preluate de corpul
fizic prin intermediul genelor. 7l poate fi considerat c%mpul de ener#ie
holo#raică suprapus corpului fizic.
Bn corpul vital se regăsesc câmpurile energetice ale tuturor organelor din corp.
7l asigură integritatea şi vitalitatea, străbătând continuu corpul fizic prin
vibraţiile şi mişcările oscilatorii ale particulelor care intră în compunerea sa
&particule subatomice0. <ceste vibraţii ale particulelor eterice pun în vibraţie
componentele celulei, deci şi celula întreagă, astfel că putem considera corpul
eteric drept întreţinător al corpului fizic, de unde provine şi denumirea de corp
vital.
Materia $itală FetericăG, componentă a corpului vital, reprezintă forţa de
legătură a celulelor în formarea ţesuturilor, organelor, sistemelor etc. 7a este
dispusă în cantităţi mai mari în jurul nervilor şi centrilor nervoşi. <ceastă energie
în mişcare, matrice vitală, favorizează transmiterea flu"ului nervos de la periferia
corpului la creier şi invers.
!upă cum celulele şi întreg corpul fizic se hrănesc, cresc si îşi regenerează
părţile uzate, tot aşa şi corpul vital al omului se hrăneşte, absorbind din mediul
înconjurător material vital care)* va înlocui pe cel uzat. <ceastă absorbţie este
stimulată prin procesul vital al respiraţiei.
$rocesul de respiraţie reprezintă cheia de legătură între fizic &conştient0 şi
eteric &vital ? subconştient0. $rin procesul respiraţiei corpul vital inspiră forţa
vitală. $riniarintermediul
principal, reţelei energetice,
prin intermediul forţa vitală
centrilor energetici careeste condusă
compun pe un
acest traseu
traseu este
repartizată întregului corp. Modul !n care or(a $itală parcur#e traseul
principal determină circula(ia ener#iei $itale !n re(eaua ener#etică şi uneşte
planurile de $ibra(ie ale corpului i)ic cu cele ale corpului $ital.
=ateria corpului vital este aceeaşi, însă distribuţia este în funcţie de diversele
părţi componente ale corpului nostru, în unele părţi, materialul vital este deosebit
şi este organizat sub forma unor centri de vibraţii care au o activitate specifică.
K:*+
 =ateria vitală circulă în corpul fizic şi la suprafaţa acestuia prin intermediul
unei reţele energetice formate dintr)o multitudine de canale energetice subtile.
$rin intermediul reţelei energetice subtile materia vitală ajunge la toate
organele corpului şi astfel ajunge la creier, care reprezintă centrul de comandă al
corpului nostru fizic.

-&6&)& Reţeaua ener.etică su9tilă

Ieluând ideea de mai sus, arătăm că materia vitală circulă la toate organele
corpului şi, la creier, prin intermediul canalelor energetice care formează re(eaua
ener#etică umană.
!intre sutele de mii de canale energetice, principale sunt cele trei pe care
vechii indieni le)au denumit ida, pin#ala şi sushumna.
;analul central, sushumna, trece prin coloana vertebrală, având punctul de
plecare în centrul energetic al bazei, muladhara şi se termină în centrul energetic

al creştetului, sahasrara.
#n stânga şi)n dreapta canalului central se află ida si pin#ala. Ida se vede de
culoare energetic
centrul alb)argintie, iar pin#ala
aî bazei, de culoare
ele urcă roşu)aprins.
într)o mişcare <mbele
spiralată îşi aucanalului
în jurul srcinea în
central, se intersectează cu canalul central la nivelul centrului energetic a"na,
terminându)se în cele două fose nazale1 pingala în nara dreaptă, iar ida în nara
stângă.
=işcarea ascendentă a celor două canele este de tip elicoidal, asemănătoare
<!L)ului şi <IL)ului, rotindu)se în jurul a"ului central.
8lu"ul energetic al celor două canale ida şi pin#ala antrenea)ă mişcarea de
K3:*+
tip turbion a materiei $itale creând canale circuit de transer ener#etic care,
la rândul lor, formează turbioanele componente ale centrilor energetici.
;orespunzător numărului de turbioane componente ale unui centru energetic iau
naştere canalele ener#etice de le#ătură cu diverse părţi, ţesuturi, organe ale
corpului fizic. $oziţia centrilor energetici faţă de corpul eteric nu este strict
delimitată, deci implicit si canalele energetice au o poziţie care se poate modifica
îri funcţie de flu"ul energetic ce urmează a fi direcţionat.
;oloana vertebrală reprezintă suportul câmpului electromagnetic al omului1
polul nord al.câmpului este reprezentat de cerebel, iar polul sud de baza coloanei
vertebrale. $erpendicular;analele
dezvoltă magnetismul. pe direcţia transmiterii
energetice impulsurilor
sunt trasate paralel,electrice se
astfel că
impulsurile electrice se induc şi se potenţează reciproc.
$entru a menţine acest proces de inducţie şi de potenţare este necesar ca aceşti
curenţi de energie care manifestă caracteristicile undelor elastice să respecte
legile acestora, adică să se afle permanent în a)ă si în armonieJ în această
situaţie, dacă frecvenţa câmpului electric este identică cu caracteristica optimă a
reacţiilor biochimice de la nivelul celulelor si implicit ale ţesuturilor, organelor,
cele două oscilaţii „intră !n re)onan(ă”, se stimulează reciproc.
#ncepând cu membrana celulară, la nivelul căreia câmpul e"terior este
amplificat, până la nivelul întregului corp, se emit în permanenţă semnale si
fiecare componentă funcţionează ca veribabilă antenă de recepţie)emisie.
#n permanenţă, în corpul omenesc, diverse forme de energie sunt supuse
proceselor de conversie energetică. <ceasta presupune prelucrarea, decodificarea
semnalelor &din energie electrică în energie chimică etc.0, a căror transformare
corespunde transmisiei de energie. <stfel, transmiterea semnalelor este
identică cu emisia de ener#ie, iar absorb(ia de ener#ie corespunde cu
recep(ionarea semnalelor.
7chilibrarea circulaţiei energetice de)a lungul canalelor energetice se face prin
intermediul punctelor de ma"imă absorbţie de energie reprezentate de)a lungul
canalelor energetice şi cunoscute sub denumirea de cha=re sau centri ener#etici
subtili.
Ieţeaua energetică subtilă a fiinţei umane cuprinde şapte centri energetici
principali, CC centri energetici secundari şi apro"imativ K3- de centri energetici
terţiari sau minori. Pruparea acestora în principali, au"iliari şi terţiari este
subiectivă centrii energetici terţiari sau minori sunt reprezentaţi şi în reţelele de
acupunctura.
Ieţeaua energetică de canale, meridiane şi capilare se află în corelaţie cu
traiectele nervoase, cu arterele şi vasele sanguine şi limfatice.
$unctele sensibile aflate de)a lungul meridianelor majore funcţionează precum
terminalele unei reţele electrice sau a transformatoarelor aflate de)a lungul
liniilor de înaltă tensiune.
K+:*+
 =eridianele şi punctele lor sensibile transmit impulsuri electrice în tot corpul,
iar mii şi mii de canale energetice mai mici preiau şi transportă proporţional
aceste impulsuri. =eridianele principale se află în strânsă relaţie cu un sistem de
organe şi cu funcţiile lor vitale.
#n reţeaua energetică subtilă e"istă canale e>traordinare care funcţionează
asemenea unor rezervoare, stocând energia şi distribuind)o către meridianele
principale, preluând e"cedentul energetic atunci când ele sunt supraîncărcate.
!ouă canale e"traordinare sunt vitale1 primul, numit canal #u$ernor, care
urcă de la perineu până la cap de)a lungul coloanei vertebrale este cunoscut şi sub
denumirea de sushumnaJ
concepţiei energetice celălalt,
indiene, numit
coboară canalanterioară
pe faţa concep(iea sau medha
corpului de laconform
cap
până la perineu. !istribuţia energetică între canalul guvernor şi cel de concepţie
urmează un traseu ciclic si este condusă pe acest traseu de energia de la nivelul
plămânilor. 7ste evidentă, din nou, importanţa respiraţiei în realizarea stării
energetice echilibrate, ceea ce are influenţă asupra stării de sănătate fizico)
psihică. <ceste două canale energetice au propriile lor puncte vitale. ;elelalte
canale e"traordinare au terminaţiile situate de)a lungul meridianelor majore.
$rin redistribuirea fracţională a energeticii meridianelor majore şi a canalelor
e"traordinare se formează subretele de capilare energetice fine, care se ramifică
la rândul lor, acoperind astfel fiecare ţesut, fiecare celulă a organismului.
Ieţeaua energetică formează un alt sistem circulator alături de cel sangvin,
limfatic şi cel nervos.
$rincipalele puncte vitale ale celor două canale energetice e"traordinare
principale &canalul guvernor şi canalul de concepţie0 sunt cele corespunzătoare
centrilor energetici principali.
;analul guvernor, posterior, are punctele vitale corespunzătoare centrilor
energetici dorsali şi acestea e"primă în special $oin(a.
;analul concepţie, anterior, are punctele vitale corespunzătoare centrilor
energetici ventrali şi e"primă în special aecti$itatea.
!in e"perienţa noastră, referindu)ne la cele două canale e"traordinare şi
punctele vitale corespunzătoare, rolul de receptori este !ndeplinit de punctele
$itale $entrale, iar cele de emi(ători sunt !ndeplinite de punctele $itale
dorsale.
;elelalte canale e"traordinare au terminaţiile situate de)a lungul meridianelor
majore care conţin punctele vitale preluate de la canalele e"traordinare aceste
puncte le)am denumit în lucrările noastre puncte cuplate şi puncte comandă.
<ceste puncte au un rol activ în emisia şi recepţia energetică şi informaţională
stimularea lor determină acţionarea energiei vitale potenţiale şi transformarea ei
în energie de mişcare.
<lături de canalul e"traordinar guvernator şi de cel de concepţie, important
este canalul e>traordinar-cen(ură, care face turul taliei într)un singur cerc el se
K/:*+
întretaie cu multe meridiane, iar tulburările sale influenţează meridianele care
sunt în comanda sa, respectiv uniformitatea straturilor aurice vitale &eterice0 din
partea superioară faţă de partea inferioară a corpului.
Bn baza regimului comun de vibraţii, canalele energetice, cu punctele lor
sensibile, se află în rezonanţă cu organele corespunzătoare şi pot stabili rela(ii de
consonan(ă* cu canale energetice şi puncte sensibile similare.

* consonan(ă ? afinitate între două sau mai multe sunete din care rezultă
tendinţa unei adevărate fuziuni si unitatea perceperii armonice &%<I9MSS70.
3
'enomenele de re)onan(ă şi consonan(ă stabilite pe baza regimului comun
de, vibraţii se folosesc specific si astfel se pot emite sau recepţiona informaţii şi
energii, influenţând astfel materia vitală.
Ieţeaua energetică proprie poate stabili fenomene de rezonanţă cu celelalte
două reţele principale ale corpului1 reţeaua sanguină şi nervoasă proprie, dar şi
fenomene de rezonanţă şi de consonanţă cu sisteme similare aflate la distanţă.
Ener#ia $itală poten(ială depozitată în punctele sensibile emiţătoare, sub
influenţa fenomenelor refle"e ale corpului si cele ale concentrării, este
transformată în ener#ie de mişcare cu rol de suport al inorma(iei
direc(ionale, emise.
%a nivelul punctelor e"citate, în cazul fenomenelor de emisie, se percepe o
uşoară presiune atunci când zona respectivă se degajează, energia de mişcare
suport pentru emisie este momentan cheltuită, urmând o nouă achiziţie pentru a
realiza o altă emisie.
Donele punctelor sensibile pentru emisie sau recepţie pot fi sensibilizate prin
e"citaţii e"terioare &masaj, preso)punctură, pase magnetice, acupunctura,
cristaloterapie etc.0. %egătura comună care constituie elementul elastic de
manifestare a fenomenelor de rezonanţă sau consonanţă este realizată de către
luidul $ital &materia vitală în continuă mişcare0 numit si or(ă $itală sau
ener#ie uni$ersală,
%a nivelul corpului fizic această forţă vitală se transmite prin intermediul
impulsurilor nervoase prin reţeaua sistemului nervos central, sistemul nervos
periferic
Bn planşifizic
sistemul sanguin.
coloana vertebrală este reflectarea sistemului central ? creierul,
în corp. Bmpulsurile nervoase care urcă şi coboară de la sistemul central)creier în
corp sunt forţele dinamizante ale evoluţiei, ale unirii a 4ceea ce este sus6 cu 4ceea
ce este jos6, a interiorului cu e"teriorul si invers.
7voluţia omului, viaţa sa, se înscrie între doi poli ai magnetului cosmic ? cer
&polul pozitiv0 şi pământ &polul negativ0 între cei doi poli, viaţa omului este
vibraţia însăşi. <stfel coloana vertebrală devine a"ul care poartă amprenta
KG:*+
împlinirilor noastre, a blocajelor noastre, a temerilor şi refuzurilor noastre, a
refuzului de a evolua, de a iubi, a tuturor suferinţelor şi temerilor pe care acestea
le generează. $relungirile vibraţionale ale acestora sunt preluate de reţeaua
energetică vitală si înscrise pe coloana vertebrală eterică.
Lervul vag ? nerv cranian care face parte din sistemul nervos periferic şi care
coboară de la cap la inimă şi apoi în cavitatea abdominală, la splină ? este cel
care trasmite impulsurile nervoase de la creier spre corp, determinând un anume
ritm predominant. <cest ritm este afectat prin inhibarea impulsurilor nervoase la
anumite niveluri sub influenţa interioară sau e"terioară a corpului. $relungirea sa
în corpul)vitalităţii,
sediul centrul splenic
eteric estesimbolul care determină
inconştientului. ritmul totală
Bnhibarea vital şiaeste considerat
impulsurilor
nervoase ale nervului vag are semnificaţia anulării vibraţiei între cele două
planuri e"istenţiale, ceea ce înseamnă anularea vieţii.
;analul e"traordinar centură reprezintă planul de legătură dintre cer si pământ.
9mbilicul reprezintă locul de legătură a cordonului ombilical dintre fetus şi
placentă, el este 4centrul rotii solare6 care leagă josul de sus, dreapta de stânga,
unind toate posibilităţile de evoluţie în centrul armoniei principale.

-&6&-& Centri ener.etici su9tili = c*a>re

;entrele de vibraţii care prezintă o activitate diferită de restul corpului sunt
cunoscute, aşa cum am arătat, sub denumirea de centri ener#etici subtili sau
cha=re.
;entrii energetici au rol de receptori subtili la nivelul corpurilor subtile, aceştia
realizând schimbul energetic ? informaţional între energia universală şi fiinţa
umană. ;entrii energetici principali corespunzători corpului vital reprezintă
interfaţa sistemului endocrin.

8igura nr. +.;orpul energetic vital &eteric0

%a-&6&0& 1e!$oltarea
vizualizareA !onei
corpul aurice
eteric apareade
corpului
culoare$ital ;eteric<'ine
portocalie.
dezvoltat, e"clude bolile, omul devine rezistent, cu capacitate
sporită de muncă.

* $i)uali)are ? vedere cu ochii minţii &ochii fizici închişi0 a

planurilor subtile. 7ste în strânsă legătură cu nivelul de
cunoaştere în domeniul investigat, de inteligenţă şi capacitatea
-:*+
de analiză, de cone"iuni între simboluri, realitate şi imaginaţie.

;orpul eteric 4se vede cu ochii deschişi6 de culoare albastră cu dungi verticale
mai închise la culoare şi strangulate din loc în loc, arătând de parcă ar fi mărgele
înşirate pe aţă.
!ezvoltarea corpului eteric determină dezvoltarea corpului imediat următor
&astral0 şi a corpului fizic.
Bndicatorii dezvoltării sale sunt1 sănătate fizică, rezistenţă susţinută la efort,
capacitate de muncă, supleţe a corpului, potenţă.

-&6&4& 8etode de de!$oltare O gimnastica respiratorie, .sport, alimentaţie

raţională, înfometare regulată, e"erciţii specifice de refacere a energiei
consumate.

-&& @tratul aurie al corpului emoţional sau astral

* astral ? nematerial, în sens de spirit &după $aracelsus0.
Stratul aurie al corpului emo(ional sau astral, reprezintă lumea sentimentelor
noastre şi are o structură mai fină decât pecedentele două corpuri. 7l înfăşoară
corpul fizic, depăşindu)l cu o distanţă ce poate ajunge la zece ? douăzeci de
centimetri.
8igura nr. /. ;orpul astral

<cest corp reprezintă câmpul energetic ce vibrează

cu o frecvenţă mai înaltă decât corpul eteric. 7l poate
fi văzut de persoane care au început să)şi activeze
potenţiale subtile sub forma unor irizaţii, a unor
suprafeţe multicolore, întrepătrunde corpul fizic şi
corpul eteric, depăşindu)le şi păstrând fornla corpului
fizic. %a nivelul acestui corp se găsesc codificate
memoriile timpurilor vechi. @oate ataşa)mentele
nerezolvate ale trecutului se regăsesc acolo. <ceastă
memorie astrală formează şi ocupă o bandă de
rec$en(ă superioară celorlalte câmpuri precedente.
7ste realmente universal. %umea de energie fluidă în
mişcare deosebit de rapidă, încărcată de simboluri şi
imagini, ne poate umple de frici şi angoase care ne determină să evoluăm. <cest
corp este responsabil de ideile false ca şi de gândurile nobile, pozitive, până la
idealurile înalte. Bstoria vieţilor noastre este înscrisă acolo, este o adevărată bandă
*:*+
înregistrată cu iubire, ură, succes, descurajări, sacrificii şi aspiraţii, o imagine în
mişcare care reflectă potenţialele realizate, cele nerealizate încă şi dinamica lui
4aici şi acolo6. ;elor care au fost aproape de moarte, în acele clipe, ultimele, le)a
trecut prin faţa ochilor întreaga viaţă într)o secundă.

%a optzeci de centimetri de cel de al BBB)lea ochi &ajna0 se află un loc de

focalizare al astralului, este o poartă ce permite fiinţei să se deschidă către ceea
ce numim „lumea astrală”. $entru cei care percep, corpul astral are o structură
multicoloră, în funcţie de starea de conştiinţă. ;ulorile lui arată calitatea si
intensitatea
contrast, sentim
umbră entelor
şi poziţia persoanei.
culorilor care ;onflictele
pot apărea şiinterne potSefi pot
dispărea. percepute
închideprin
şi
deschide în funcţie de starea emoţională a persoanei respective.

+e>tura corpului astral este fle"ibilă, fluidă. <re proprietatea de a se întinde

in mod considerabil dar marginile îi sunt clar conturate. ;aracteristicile corpului
astral oferă indicaţii importante asupra fiinţei umane şi permit decelarea oricărei
vibraţii anormale.
;aracteristica principală a acestui corp este dinamismul. 7nergiile sunt în
mişcare permanentă. !e e"emplu, cineva care se bucură de prezenţa unui prieten
va avea în câmpul astral culori armonioase, cu nuanţe din gama roz, pe când în
cursul meditaţiei sau al rugăciunii acestea pot deveni verzi, albastre sau aurii.
Bzbucnirile de furie dau acestui câmp refle"e roşii. Luanţele cenuşii arată ura sau
sentimentele de frecvenţe e"trem de joase.
Corpul astral, ca şi cel eteric, are şapte cha=re ma"ore. <ceşti centri astrali
sunt emi(ători ? receptori de ener#ie astrală, care la rândul ei este filtrată şi
dirijată către chaNrele periferice, acţionând la nivel fizic asupra funcţiilor
glandulare si:sau nervoase.
;entrii energetici astrali sunt perturbaţi atunci când starea emoţională este
e"acerbată, indicând astfel un dezechilibru în corpul fizic. 7"presia emoţională a
fiecărui om se manifestă asupra funcţiilor glandulare cu repercursiuni ce se
manifestă până Oa nivelul de activitate celulară.

-&&)& 1e!$oltarea corpului emoţional ;astral<

Indicatori ai de)$oltăriiO vigoare, spirit activ îi este caracteristică vitalitatea,
capacitatea de a fi vesel, de a simţi bucuria, de a râde din tot sufletul.
Pradul înalt de dezvoltare a corpului astral este legat de ştiinţa identificării
profunde cu un alt model individual.
%a vizualizare corpul astral &emoţional0 apare de culoare galbenă, culoare
corespunzătoare centrului energetic coordontor &manipura ? centrul ple"ului
solar0.
C:*+
 Metode de de)$oltareO băi zilnice în ape reci Fapa este legată de ener#iile
astraleG, mersul cu picioarele goale pe pământ, meditaţii asupra gustului,
mirosului, căldurii, frigului etc.
-&B& @tratul aurie al corpului mental ;al .'ndurilor<
Corpul mental reprezintă stratul aurie mental şi reflectă nivelul gândirii şi al
înţelegerii specific fiecărui om. în mental se reproiecteză niveluri aurice
inferioare care, fiind reorganizate la nivelul mental, capătă un potenţial energetic
superior, potenţial care acţionează si influenţează în sens dublu. <stfel,
acţionează în planurile inferioare până la nivel fizic, determinând însănătoşirea
acestuia, iar în planurile superioare pe nivelul imediat următor. Corpul mental
este un plan al #%ndirii linia re si #enerea)ă ener #ie. <tunci când persoana
refuză să gândească, toate corpurile energetice degenerează, activitate care se
referă şi la calitatea gândurilor ce se emit.
:%ndirea po)iti$ă este necesară pentru că energia generată de gândirea
pozitivă este o energie subtilă de calitate superioară şi creează un stoc necesar
pentru ridicarea vibraţională a fiecărui corp, respectiv nivelurile aurie, la
nivelurile superioare.
Corpul mental înfăşoară şi pătrunde corpul fizic, depăşindu)* cu circa C)K-
de centimetri. 8luidul corpului mental vibrează la o frecvenţă mai înaltă decât cel
al corpului emoţional şi se întrepătrunde cu
acesta şi cu celelalte corpuri cu o vibraţie mai
scăzută. 7ste nivelul gândirii şi al înţelegerii
vederea subtilă îl recepţionează de culoare
#alben strălucitoare şi se vizualizează de
culoare $erde.

8igura nr.G ;orpul mental

+ranserul ener#etic si inorma(ional are loc

prin intermediul
concentraţi centrilor
în dreptul energetici
centrilor principali
nervoşi si al
principalelor glande endocrine.
Ener#ia inorma(ională a acestui nivel vibraţional, care este transferată prin
intermediul centrilor energetici, influenţează corpurile energetice inferioare
vibraţional precum şi corpul energetic vibraţional imediat superior. 9 perturbare
a unui centru de emisie)recepţie de la nivelul corpului mental va fi înregistrată
corespunzător de către centrii energetici receptori) emiţători aflaţi pe corpurile
K:*+
vibraţional inferioare, micşorându)se astfel flu"ul energetic şi informaţional emis
de corpul mental. <cest fenomen se manifestă printr)o rela(ie di)armonică între
diferite aspecte ale personalităţii şi poate fi provocată de diverşi factori dintre
care amintim1 stres, rigiditate mentală, furie emoţională, acumularea de tensiuni
etc. în toate aceste cazuri, corpul fizic va fi puternic afectat iar straturile aurice
vor oglindi această afectare.
<tunci când emisia)recepţia la nivelul corpului mental se desfăşoară armonios,
la nivelul corpului fizic se manifestă o relaţie echilibrată între aspecte diferite ale
personalităţii, iar aura va reflecta acest fapt.
9rice trăire
„orme #%nd”emoţională
şi ele suntrămâne
$ă)ute înregistrată la nivelul acestui
în aură ca formaţiuni spaţialecorp sub formă
cu diferite de
forme
şi de intensităţi diferite şi bineînţeles cu o vibraţie distorsionată faţă de vibraţia
generală caracteristică. <ceste 4vibraţii gând6 sunt cele care intră în rezonanţă,
determinând manifestarea intensă a unei anumite stări mentale care perturbă
straturile aurice. !e e"emplu, corpul i)ic manifestă o necesitateJ el influenţează
corpul emo(ional FastralG unde se manifestă o dorin(ă corespun)ătoare
necesităţii corpului fizic. <ceastă dorinţă de la nivelul corpului emoţional se
transmite $ibra(ional traversând celelalte corpuri până la corpul superior.
<cesta înregistrează informaţiile şi acţionează răspunzând vibraţional vibraţiile
sale trezesc în corpul cau)al formele vibraţionale corespunzătoare acestei
necesităţi.
7n corpul mental &al gândurilor0 se concretizează vibraţional o ormă #%nd, o
ormă idee. <ceastă idee, care nu este altceva decât energie informaţională ce se
transmite nivelurilor inferioare, poate fi localizată cu ajutorul percepţiilor subtile
în straturile aurice la nivelul creierului un anume centru corespunzător intră în
acţiune pentru a analiza necesitatea reclamată. %a nivelul corpului mental,
formele gând apar ca nişte picături, acumulări de diferite forme şi de intensităţi
luminoase diferite. <cestor forme le sunt asociate diferite culori provenite sub
formă de emanaţii din corpul emoţional şi reprezintă trăirea persoanei, starea sa
emoţională în legătură cu gândurile emise la un moment dat.
6umea e>terioară impresionează corpul fizic, corpul superior energetic
recepţionează şi prin intermediul corpului mental &al gândurilor0 se concretizează
idei, ordine care sunt puse în practică de corpul fizic. @oată această mişcare
energetică şi informaţională este percepută în straturile aurice.
Iealizarea traseului de materializare a unei idei în plan fizic depinde de o
voinţă puternică, de cunoaştere şi de inteligenţă. <cestea, dezvoltate deopotrivă,
fac să se manifeste intuiţia şi imaginaţia care accelerează procesul cunoaşterii, al
evoluţiei. ;u cât fiinţa umană evoluează, cu atât corpul mental devine mai fin,
materia fluidică proprie vibrează la nivel mai ridicat.
8iecare idee are o culoare proprieJ atunci când ideile sunt însoţite de stări
aecti$e &emotive0, culorile ideilor sunt mai clare, mai viu colorate, cu o vibraţie
:*+
mai înaltă. ;u cât ideile conţinute sunt calitativ inerioare, vibraţia materiei
fluidice scade, fiind mai apropiată de cea a corpului fizic si vital. ;orpul
gândurilor, putând fi supus influenţelor acestora, va rezona la vibraţiile joase,
lente, comune ideilor inferioare caracterizate de culori închise, murdare.
<tunci când corpurile inferioare vibraţional corpului mental ? în special cel al
emoţiilor ? sunt armonizate, emisia)recepţia la acest nivel funcţionează fără a fi
distorsionată, în aşa fel încât la nivel mental ideile vor fi redate clar si emise mai
departe din ce în ce mai clar. <ceastă stare se manifestă la nivelul corpului fizic
prin ceea ce numim stăp%nire de sine, luciditate, iar la nivelul aurei printr)o
structurare
!upă cum proporţională si deosebit
am arătat, atunci când de frumoasă.
gândeşte, iin(a umană emite orme-#%nd
care se propagă în spaţiu. $ărăsind corpul fiinţei, formele gând intră în rezonanţă
cu materia subtilă a altor gânduri aflate în univers. <cestea, la rândul lor, intră în
rezonanţă cu alte mii, milioane de unde gând. Sensul propriu de mişcare al
undelor gând nu este perturbat, deoarece ele trec unele prin altele fără a)si
modifica sensul.
$uterea de propagare a undelor gând emise este proporţională cu vibraţia
iniţială a materiei eterice care a pus)o în mişcare. 8orţa ideilor &deci intensitatea
vibraţiilor0 va fi mai mare dacă ele aparţin uneia din cele trei idei forţă ale
universului care sunt reprezentate de iubirea necondi(ională, !n(elepciunea si
cunoaşterea. !acă formele gând corespund acestor idei forţă ale universului,
atunci forţa gândurilor emise, intensitatea vibraţiei care penetrează materia
eterică, este nemărginită.

-&B&)& 1e!$oltarea corpului mental

Indicatori ai de)$oltării sunt1 creativitatea, rezistenţa la munca intelectuală,
cantitatea şi volumul de cunoştinţe, puterea logicii, memoria logică, viteza de
gândire, dragostea pentru ştiinţe filosofice şi:sau e"acte, e"cluderea emoţiilor din
procesul de gândire, ştiinţa autocontrolului.
$rocesul de acumulare a cunoştinţelor şi de dezvoltare a intelectului poate fi
frânat de sentimentul de superioritate, de orgoliu sau de suprae"citare, cât şi de
e"cesul de e"erciţiu. 7"cluderea acestora din urmă au ca rezultat dezvoltarea
rapidă şi armonioasă
percepută a corpului
astfel datorită legăturiimental, în acest
intelectuale caz,
ce se culoareaîntre
realizează portocalie
chaNra este
a doua
şi corpul subtil corespunzător, respectiv corpul astral.
#n realitate, culoarea văzută de clar$ă)ători este galben strălucitor.
<ura văzută de clarvăzători în mod obişnuit cuprinde zonele aurice ale celor
trei corpuri subtile prezentate până acum.
Mn clarvăzător antrenat poate percepe si zonele energetice superioare care
înconjoară corpul.
:*+
 -&)& :onele aurice superioare
-&)&)& :ona aurică a corpului cau!al
=ateria fluidică a acestui nivel vibrează cu o frecvenţă mai mare decât cea a
corpului mental şi este apropiată de ceea ce numim conştiin(ă superioară. 7ste
corpul ideilor abstracte, intuitive. Bnformaţiile emise de acest nivel sunt
recepţionate de către oamenii intuitivi sub forma unui flash ce conţine un întreg
informaţional.

8igura nr. *- ;orpul cauzal

Bnformaţiile recepţionate şi emise prin intermediul

senzaţiilor sunt stocate la acest nivel sub forma
simbolurilor care reprezintă cauze esenţiale transced
spaţiul şi timpul şi percep 4de ce)ul6 lucnirilor ascunse în
cursul evoluţiei. <stfel, el poate fi numit şi vehicul al
conştiinţei supreme. Se $i)uali)ea)ă de culoare
albastră.
7misia şi recepţia energiilor informaţio. nale
corespunzătoare acestui nivel are loc la nivelul centrilor
energetici.
$erceperea acestui nivel aurie dă posibilitatea „citirii” !n aură a cau)elor
esen(iale determinante ale unei anume structurii energetice, a traumelor
transpersonale. Simbolurile acestor cauze se află înscrise în stratul aurie cauzal,
iar vibraţia sa penetrează si influenţează nivelurile inferioare precum şi nivelul
imediat următor.
%ucrând energetic la acest nivel aurie putem determina şi vindeca traume
transpersonale din cursul evoluţiei unui subiect anume. !ar tehnicile şi metodele
de lucru energetic cu niveluri aurice nu constituie tematica prezentei lucrări.
%a nivelul corpului cauzal se înscriu amprentele energetice şi informaţionale a
tot ceea ce fiecare dintre noi a dobândit de)a lungul evoluţiei sale la acest nivel
sunt conţinute cele mai înalte calităţi1 intuiţia, cunoaşterea directă, creativitatea.
!atorită rolului avut în evoluţie, acest nivel poate fi considerat şi vehicul al
conştiinţei SBL7)lui.
Clar$ă)ătorii percep corpul cau)al, palid şi oarte eterat, cu culori iri)ante
ca cele ale balonaşelor de săpun. ;ulorile pot fi asemenea celor de la suprafaţa
apei pe care se toarnă câteva picături de benzină.
3:*+
 %a nivelul cauzal, Sinele &7u)* interior0 nu mai este comprimat, închis în
limitele obişnuite ale spaţiului, timpului şi cauzalităţii el poate să trăiască
universalitatea vieţii şi să perceapă cauzalitatea lucrurilor ascunse în decursul
evoluţiei.

-&)&)&)& 1e!$oltarea corpului cau!al

Indicatorii de de)$oltare sunt1 înfăptuirea precisă a tuturor normelor şi legilor
acelor structuri din care facem parte îndepărtarea obiceiurilor dăunătoare, a
neindentifi)cării şi a practicii înstrăinării, ceea ce presupune un control continuu
al gândurilor şi emoţiilor si are ca rezultat păstrarea energiei pshice atenţia
desăvârşită economia de forţe, mijloace, timp şi energie îndeplinirea datoriei
ştiinţa de a lucra cu eficienţă puterea de concentrare ma"imă, abnegaţie,
realizarea şi respectarea relaţiilor interumane.

-&)&-& :ona aurică a corpului spiritual

!upă cum este văzut prin clarvedere, acestui nivel i se poate atribui şi funcţia
de matrice, de tipar, de şablon al corpului vital &eteric0 este necesară intervenţia
la nivelul spiritual pentru a)i reda funcţionabilitatea iniţială, aceea de susţinător şi
de coordonator funcţional şi structural al corpului fizic.
Corpul spiritual se $i)uali)ea)ă de culoare indi#o şi se $ede albastru-
$iolet.
-&)&-&)& 1e!$oltarea corpului spiritual
!ezvoltarea corpului spiritual se poate obţine şi
prin sonoterapie &meloterapie0. !e asemenea,
rezultate deosebite se obţin prin rugăciune, rela"are,
meditaţie şi prin dez)X voltarea corpului cauzal, care
va influenţa şi nivelul superior imediat următor.

8igura nr. **. ;orpul spiritual

Indicatori de de)$oltare ai corpului spiritual sunt1

dezvoltarea intuiţiei &puterea de a percepe armonia
dintr)un obiect, concept sau fenomen0 cunoaşterea
legii armoniei lumii înconjurătoare şi dragostea către
armonie şi frumos agerimea memoriei vizuale şi
auditive practica de a pătrunde în vis dezvoltarea vederii spirituale &cel de al
treilea ochi0 capacitatea de a vizualiza simţul instinctiv al consonantelor sau
+:*+
disonanţelor.

-&)&0& :ona aurică a corpului atmic

Dona aurică a corpului atmic reprezintă partea cea mai subtilă a materiei vitale,
componentă a sistemului fiinţă umană. <cest corp se $i)uali)ea)ă de culoare
$iolet şi se vede de culoare auriu-ar#intie, cu aspect opalescent, strălucitor.
@iparul &şablonul0 vieţii se află încifrat la acest nivel. Dona aurică a corpului
atmic prezintă un aspect dinamic, în continuă schimbare, după cum fiinţa umană

face uz de propriul liberdevenirii

arbitru, de propria)i voinţă, pe tot parcursul vieţii si al
sale.

-&)&0&)& 1e!$oltarea corpului atmic

Indicatori de de)$oltareO spiritul de sacrificiu, dorinţa
de a trăi pentru alţii compasiunea şi credinţa sensibilitatea
inimii credinţa si încrederea, aspiraţia spre unificare cu
divinitatea.
Metode de de)$oltareO meditaţii combinate cu stări
de rela"are, de unificare si dizolvarea 7u)lui, concentrarea
atenţiei asupra inimii perfecţionarea calităţilor ce duc la
puritate1 sinceritatea, veridicitatea, bunăvoinţa, cordialitatea,
onestitatea şi bunăstarea.
-&))& Conclu!ii
8igura nr. *C. ;orpul
atmic
<junşi cu investigaţia noastră la acest subcapitol credem că ar
fi bine venită o scurtă recapitulare care să permită prefigurarea
unor concluzi clare. 5i anume1
R<ura reprezintă câmpul energetic care întrepătrunde şi înconjoară corpul
tuturor vieţuitoarelor. 9bservată, aura prezintă mai multe niveluri distincte dar nu
prezintă o structură fi"ă. 7nergia în mişcare acţionează în câmpul aurie ca un
fluid aflat în mişcare, curgere şi transformare.
R;âmpul aurie manifestă spaţiul purtător al unor proprietăţi fizice şi informaţii
emise de osubtile
corpurilor sursă. 7l
şi areprezintă rezultanta
altor câmpuri câmpurilor
diferite1 electrice,de natură diferită ale
magnetice,
electromagnetice, cu informaţiile aferente acestora.
R;orpurile subtile se manifestă prin spaţii tridimensionale subtile ale radiaţiei
materiei. Spectrul cromatic al acestor spaţii se datorează fenomenului de refle"ie
multiplă al radiaţiei materiei la niveluri diferite faţă de distanţa de la corpul fizic.
$ractic, are loc o reîntoarcere parţială a radiaţiilor în mediul din care au
provenit atunci cana întâlnesc suprafeţe de separare între două medii.
/:*+
 R;uloarea diferitelor spaţii tridimensionale care înconjoară şi întrepătrund
corpul fizic este de natură electromagnetică si este determinată de lungimea de
undă.
R;entrii energetici subtili sunt legaţi de recepţia şi emisia energetică şi prezintă
o cromatică specifică.
R9rganismele vii ? atât în stare fiziologică cât şi în stări fiziopatologice ?
sunt sediul unor emisii electromagnetice din diferite domenii spectrale1 domeniul
radiofrecvenţelor, infraroşu, spectrul vizibil, ultraviolet, gama etc.
R Iăspunsul prin rezonanţă a organismelor vii la vibraţii de frecvenţă diferită ar

putea fi realizat
R <cest răspunsschematic
imprimatînpefuncţie
suportderotosensibil
centrii principali de emisie)receptie.
va înregistra doar radiaţiile din
spectrul vizibil si ultraviolet, în momentul descărcării de înaltă tensiune apare şi
o emisie adiacentă în domeniul (.
RStraturile aurice subtile influenţează corpul fizic. =enţinerea corpului fizic în
stare de sănătate fizică şi mentală optimă este în legătură strânsă cu circulaţia
liberă a materiei vitale în straturile aurice.
RDona evidenţiată prin electronografii, se află la nivelul aurei eterice vitale,
care este considerată a fi cea mai densă, situându)se la periferia imediată a
corpului fizic, cu e"tindere de unu până la trei centimetri.
R<ura eterică se află într)o zonă comună a celorlalte aure &astrală, mentală,
cauzală etc.0 aflându)se la baza acestora şi inclusă în acestea. <ceastă zonă a
aurei eterice, rezultantă a suprapunerii aurelor, reprezintă baza pentru acestea.
R 8ormele comune, purtătoare ale semnalelor cu o anume conformaţie
evidenţiată prin electrografii reprezintă baza acestora şi anume ? materia vitală.
$rin intermediul ei se realizează circula(ia inorma(iei prin deplasarea
ener#iei. !ar cum energia este şi vibraţie, deplasarea ener#iei are semniica(ia
transmiterii $ibra(iei de la o particulă la alta.
R <ura eterică descrisă prin clarviziune ca învelind întreaga suprafaţă corporală
este asociată cu starea de vitalitate, de sănătate a corpului fizic. Ieacţia
biolectroluminescentă la un impuls electric în această zonă de la suprafaţa
corpului este în funcţie de starea funcţională a organelor, a tonusului fizic,
hormonal şi neuropsihic. Stările de conştiinţă modificată influenţează atât
parametrii fiziologici normali cât şi aurele şi centrii energetici subtili, deci
implicit întreaga circulaţie energetică.
R 7lectronografia pune în evidenţă anumite forme şi conformaţii ale
semnalelor electromagnetice care traversează aura eterică &interfaţa eterică0.
<ceste forme şi conformaţii sunt comune atât suprafeţei $ământului cât şi
formelor anatomice componente ale sistemelor vii şi reprezintă, după cum
afirmam şi anterior, amprentele semnalelor electroma#netice care penetrea)ă
materia $itală.
;el care practică e"erciţiile propuse pentru dezvoltarea corpurilor energetice
G:*+
subtile provoacă schimbări în aspectele perceptibile prin clarvedere. $rin
clarvedere ele sunt văzute ca un nor de luminozitate subtilă mai mult sau mai
puţin intensă, în centrul căruia se află corpul fizic.
#n aură se vede clar derularea instinctelor, dorinţelor, pasiunilor, reprezentărilor
etc. !e e"emplu, o dorinţă senzuală este resimţită ca o lumină de culoare roşu
închis şi de o formă caracteristică. Mn gând curat se imprimă în aură printr)o
emanaţie violet)roşietică. ;onceptul riguros aparţinând unui logician apare prin
forme galbene, clar conturate. Pândul confuz? emanat de un creier nebulos
apare în forme şi culori şterse. Pândurile oamenilor cu prejudecăţi, mărginiţi, au
un desen dar, rigid. Pândurile oamenilor receptivi apar cu contururi mobile şi
schimbătoare.
Cu c%t se pro#resea)ă spiritual cu at%t aura este mai ordonată. <ura
omului a cărui viaţă interioară nu este armonioasă este confuză.

-&)-& Corpul fi!ic

=ateria componentă a corpului fizic se află sub cele trei stări de agregare1
lichidă, solidă şi gazoasă, cuprinzând aceeaşi serie de elemente care intră în
constituţia solului şi subsolului pământului.
;orpul fizic, format din oase, carne, sânge şi nervi, cu diferite organe,
reprezintă e"teriorul fiinţei umane reale. 7l cuprinde tot ceea ce poate fi sesizat
cu cele cinci simţuri dar şi de aparatura creată de către om pentru a)şi e"tinde
simţurile sale.
9bservaţiile şi studiul ştiinţific al corpului fizic au dus la cunoaşterea acestuia
în totalitatea structurii sale intime, astăzi evidenţiindu)Se toată structura sa până
la ultima celulă.
!orim să punem în evidenţă un aspect căruia nu i se acordă atenţia cuvenită.
<stfel, frecvent, diferite deplasări, sublu"aţii şi lu"aţii osteopate scapă unui
control medical obişnuit. $ersoana antrenată în perceperea straturilor aurice poate
detecta uşor perturbările pe care acestea le dau planului vital &eteric0. <ceste
perturbări dispar imediat în urma unui tratament Ninetoterapeutic adecvat. 
po)i(ie anormală a oaselor perturbă lu>ul or(elor $itale. !eplasările parţiale
ale coloanei vertebrale determină dis)funcţionalitate şi la nivelul subtil astfel,
atunci
plasate,când inelele
acestea vertebrale
apasă ale coloanei
asupra nervilor legaţivertebrale suntvertebrală
de coloana chiar şi uşor de) se va
iar boala
manifesta 4ca efect al blocării flu"ului energiei vitale prin nervi6 &!r. Still0.
#n cunoaşterea fiinţei umane este important să conştientizăm că în procesul
evoluţiei acesteia, şi corpul fizic devine mai sensibil, iar o perturbare la nivelul
dispunerii vertebrelor are ca efect o disfuncţie a corpurilor subtile ce poate fi
detectată fie prin mijloace tehnice moderne, fie folosindu)ne propriile simţuri.

-:*+
 -&)-&)& 1e!$oltarea corpului fi!ic
Indicatori de de)$oltareO sănătatea fizică, rezistenţa la efort, capacitatea de
muncă, forţa fizică, dorinţa de viaţă, aura energetică echilibrată.
Metode de de)$oltareO gimnastică, alimentaţia naturală, masaj, respiraţie
corectă etc.
Metode de lucru cu corpul i)icO =edicina clasică acţionează prin
intermediul medicamentelor asupra corpului fizic, şi, prin intermediul lui, asupra
corpului imediat următor &eteric0. <lte tipuri de terapii acţionează diferit1
R acupunctura1 asupra corpului eteric şi fizic
R cromoterapia1 asupra corpului astral, eteric şi fizic
R meloterapia1 asupra corpului spiritual, mental, astral, eteric şi fizic
R aromoterapia1 asupra corpului astral, eteric şi fizic
R homeopatia1 diluţiile joase acţionează asupra corpului eteric şi fizic diluţiile
înalte acţionează asupra corpurilor astral, mental, cauzal, spiritual şi atmic
R terapia refle"ogenă1 se bazează pe faptul că fiecare organ are o anumită zonă
repartizată pe tălpi, palme, urechi &de fapt întreg corpul este un sistem
holografic0 care, stimulată, acţionează asupra organului reprezentat
R magnetoterapia1 se bazează pe influenţa flu"ului magnetic asupra corpurilor
R masajul clasic manual1 reprezintă prelucrarea metodică şi sistematică a
părţilor moi ale corpului uman prin mijloace manuale sau instrumentale, în
scopul de întreţinere a sănătăţii şi bunei funcţionări a organismului, în scop
igienic, dar şi pentru prevenirea unor tulburări funcţionale ca1 surmenaj, edeme
şi, nu în ultimul rând, tratarea unor afecţiuni organice şi funcţionale, ca şi a
traumatismelor aparatului locomotor. <cţionează asupra corpului fizic şi eteric.

*:*+
 Capitolul III

+ractica decodificării aurei

folosind simţurile proprii

#n cadrul acestei practici pe care o vom efectua împreună, cei dintâi profesori
vor fi simţurile noas)tre. $rin dezvoltarea şi antrenarea acestora vom percepe
diferenţele de e"citaţii sau diferenţele de potenţial, cum sunt definite în fizică,
care vor simţurilor.
ajutorul forma baza$rin
cunoştinţelor
simţire ne referitoare
vom formalaîmpreună
subiectulosupus observăriipentru
ba)ă comună cu
a dialo#a reeritor la aceste subiecte.
;u noile date percepute, între stările de conştiinţă trecute se va impune o
selecţie. ;eea ce vom investiga şi cunoaşte prin intermediul propriului corp nu va
fi uitat. $e măsură ce dumneavoastră veţi deveni activi în practica propusă, se vor
acumula noi cunoştinţe pe baza diversităţii, a intensităţii senzaţiilor, percepţiilor,
emoţiilor, voinţei, atenţiei şi concentrării proprii.
<ctivitatea decodificării aurei folosind simţurile subtile o vom organiza într)o
formă progresivă, începând cu simţirea energiilor aurice cu palmele, avansând
progresiv până la vederea aurei energetice cu ochii fizici.
Cerin(a principală pentru dumnea$oastră este $oin(a şi perse$eren(a.
$rin această practică simţurile latente, interioare fiinţei noastre sunt aduse în stare
de operabilitate . $ractic, noi nu ne formăm acum aceste simţuri, ci doar le
4trezim6 din starea lor 4adormită6. !ezvoltarea percepţiilor aşa numite
4e"trasenzoriale6A sau 4parasenzoriale6 stimulează capacităţile de simţire, de
percepţie şi de atenţie asupra propriei persoane şi a mediului înconjurător.
A vezi luc rarea „ercep(ii e>trasensoriale. Manual pentru dob%ndirea si
de)$oltarea sim(urilor subtile”, autori !oina)7lena U <liodor =anolea, *GG/,
7ditura <ldomar 7"trasenzorial, 'ucureşti, referent ştiinţific şi cuvânt înainte de
Academician dr. Lerd" Aş#ian.

0&)& Condiţii necesare oricărei practici ener.etice

$entru a realiza în condiţii şi cu rezultate optime diferite practici energetice
este necesară obţinerea unei stări de rela"are care să permită o canalizare
favorabilă a atenţiei spre scopul propus, întotdeauna este necesară o rela"are
fizică şi mentală cât mai profundă.

0&)&)& Te*nici pentru relaxare fi!ică si mentală

;ela>area înseamnă o deconectare generală a fiinţei umane faţă de activitatea
C:*+
sa cotidiană. $oate cuprinde tehnici variate, mergând de la odihna activă până la
tehnici statice.
#n sens restrâns, rela"area este o tehnică, fundamentată ştiinţific, care
urmăreşte realizarea unei decoritracţii musculare şi nervoase, având ca Yefect de
repaus economisirea energiei fizice şi psihice, creşterea rezistenţei organismului
la stres, precum şi diminuarea efectelor neplăcute ale stresului deja instalat, în
acelaşi timp se realizează o autoreglare a stărilor psihice.
@ehnicile de rela"are sunt studiate cu aparatură modernă în laboratoare,
aplicaţiile şi realizările deosebite ale acesteia făcând să crească interesul
specialiştilor
9 eficienţă faţădeosebită
de aceste tehnici.
în destinderea unui subiect se obţine prin
„antrenamentul auto#en chult)”*. <cesta reprezintă cel mai răspândit sistem
de rela"are la ora actuală şi cuprinde o serie de e"erciţii care au scopul de a
provoca subiectului realizarea senzaţiilor de greutate şi căldură în membre, de
reglare a respiraţiei şi bătăilor inimii, de încălzire a ple"ului solar şi de răcoare a
frunţii. <cest tip de antrenament are ca efecte observabile imediate o bună odihnă
şi recuperare după efort, reducerea durerii dacă este cazul, întărirea eului,
perfecţionare în tehnica introspecţiei, rela"are mai bună, mărirea capacităţii de
concentrare şi memorare, creşterea autocontrolului voluntar.
A vezi „Pipno)a şi or(ele nelimitate ale psihismului 23, autori Brina Joldevici
şi Blie $. Vasilescu, *GG/, 7ditura <ldomar 7"trasenzorial, 'ucureşti.
#n continuare vom prezenta câteva tehnici simple pentru deconectarea fizică şi
mentală, urmând ca dumneavoastră să folosiţi acea tehnică care vă este
convenabilă.

0&)&)&)& Relaxarea fi!ică si mentală folosind protopotura

rotopostura** este un mod de a sta în poziţia sezând pe scaun, poziţie
adecvată europeanului care o foloseşte în mod obişnuit în activitatea zilnică, faţă
de poziţia sezând pe sol folosită în orient. <ceastă postură este combinată cu ,
ocali)area aten(iei si liniştirea mentală.

în ** rotopostură ? termenul şi tehnica prezentată de scriitorul Vasile <ndru

49ratio)mentis6.

rotopostura constă în aşezarea pe scaun fără sprijin pe spătar, cu zona dintre

baza organelor genitale şi anus pe marginea scaunului, tălpile aşezate paralel la
lăţimea umerilor, lipite total de sol. =âinile sunt pe genunchi sau în 4poală6, cu
palma stângă aşezată peste palma dreaptă, cu degetele mari unul în prelungirea
celuilalt, atingându)se uşor cu buricele, în aşa fel încât să fie într)un plan
K:*+
orizontal, sau se întrepătrund degetele şi dosul
mâinilor, se aşează pe coapse, iar degetele mari
se ridică vertical şi faţă în faţă şi se ating uşor.
'azinul se trage înainte printr)o mişcare de
rotaţie spre în faţă şi în sus astfel încât
4anusul să vadă soarele6.
<proape că dispare curbura lombară,
coloana vertebrală este dreaptă, bărbia apasă
în gât şi spre în sus, astfel încât ceafa este
perfect
senzaţiaîntinsă, creştetul
fiind aceea împunge
de agăţat cu otavanul,
sfoară de
creştet. $rivirea este fi"ată în jos într)un punct
situat pe podea, la un metru în faţă sau se închid ochii.
Mn minut se rememorea)ă postura prin concentrarea atenţiei spre e"tremităţi1
creştet ? tălpi, ceafă ? bazin concomitent se urmăreşte perfecta întindere a
coloanei vertebrale, creştetul împunge tavanul, iar mâinile se întâlnesc în poală.
#ncă un minut se concentrează atenţia pe respira(ieO la inspir se simte cum
aerul pătrunde până în zona subombilicală, zonă care controlează emoţiile de)a
lungul timpului şi prin urmărirea respiraţiei în această zonă, tot ceea ce este
tensiune, este dizolvat, topit, rezultând o cantitate suplimentară de energie ce se
deplasează în întregul corp. E>pirul este prelung, eliberând complet zona
subombili)cală de emoţii şi tensiuni. Mn alt minut atenţia se dirijează spre cele
două aspecte ale protoposturii1
aG rememorarea posturii şi eventualele deficienţe se înlătură printr)o mişcare
lină, continuă
bG obser$area respira(iei fără a interveni în desfăşurarea ei normală.
!ouăsprezece secunde lăsăm mintea goală, fără nici o direcţie se lasă să se
liniştească aşa cum se linişteşte un val pe suprafaţa unui lac.
%a sfârşit se e"piră desfăcând mâinile si aşezându)le blând pe genunchi. <poi
se rela"ează tot corpul făcând mişcări de aplecare şi rotire alternativ stânga ?
dreapta, faţă ? spate, se întinde ca după un somn, iar dacă se simte nevoia se
poate ofta, suspina, căsca.

0&)&)&-& Te*nica urmăririi respiraţiei

9bservând cu atenţie respiraţia vom constata legătura strictă dintre aceasta şi
starea noastră mentală. 9rice tehnică de rela"are mentală trebuie să aibă în
vedere această legătură. Dacă dorim modiicarea stării mentale modiicăm
respira(ia si procedeul este $alabil si in$ers.
9 tehnică simplă şi deosebit de eficientă în rela"area mentală este „tehnica de
urmărire a respira(iei ” timp de cincisprezece)optsprezece cicluri respiratorii.
:*+
<ceastă tehnică o recomandăm înaintea oricărei alte practici energetice şi constă
în urmărirea pasivă a inspiraţiei la baza celor două nări1 urmărim, pur şi simplu
cum aerul intră şi iese prin cele două nări. <tenţia este îndreptată spre senzaţiile
declanşate de trecerea suflului respirator pe suprafaţa limitată de buza superioară
şi baza nărilor. <ctul respirator nu trebuie intensificat pentru ca presiunea sporită
a aerului să producă senzaţii mai intense. Le impunem hotărât numai urmărirea
senzaţiilor e"istente, fără modificarea voluntară a inspirului şi e"pirului.

0&)&)&0& Exerciţiul de contractară a mu"c*iului 9a!inului inferior ;87I<

!acă rememorăm cunoştinţele despre reţeaua energetică şi cele referitoare la
starea de vitalitate şi sănătate vom sesiza necesitatea unei
bune circulaţii la nivelul sistemului energetic. <ceasta
presupune şi o bună circulaţie la nivelul meridianului
energetic plămân, care în plan fizic implică o respiraţie
corectă şi completă. !in practica noastră, vă putem spune
că, pentru stimularea circulaţiei energetice, un efect deosebit
îl are e>erci(iul de contractură a muşchiului ba)inului
inerior, prescurtat MLI.
@ehnica a fost studiată la Bnstitutul de 'iocibernetică din
Viena unde au fost puşi în evidentă curenţii de energie
generaţi
@raseulînenergiei
timpul acestui e"erciţiu.
este următorul1
*. 9rganele genitale, prin muşchiul bazinului inferior spre
spate, până la perineu.
C. Donele de cone"iune ale sistemului neurovegetativ
&dirijează e"citaţia se"uală0.

K. ;apsula suprarenală &produce hormonii de e"citaţie0.

. =ăduva spinării &e"citaţie de la muşchiul bazinului inferior spre creier si
înapoi0.

. ;entrul se"ual &dirijează ? dacă e"citaţiile sunt suficiente ? refle"ele

se"uale0.
3. $otenţialul cerebral &se intensifică odată cu e"citaţia se"uală si cu
antrenamentul muşchiului bazinului inferior0.

8azele de lucru ale e"erciţiului sunt următoarele1 8igura nr. *K.

R Se adoptă o ţinută dreaptă, rela"ată, pentru a crea @raseul
posibilitatea unei bune circulaţii energetice.
R $entru a simţi zona de lucru se încordează repetat muşchiul bazinului inferior,
:*+
ca si cum am fi obligaţi să ne reţinem necesitatea de urinare sau defecaţie.
R Se simte foarte bine cum se ridică muşchiul respectiv.
R Se încordează muşchiul şi se menţine astfel în timpul inspirului.
R Se menţine încordat în pauza de după inspir &circa două secunde apnee
inspiratorie0 şi se conştientizează această pauză.
R Se rela"ează în timpul e"pirului.
R Se menţine muşchiul rela"at în timpul pauzei de după e"pir &apnee
e"piratorie0. Se conştientizează această.pauză.
R Se continuă contractând muşchiul pe durata inspirului.
RR SeSe lucrează cel puţinînaintea
repetă e"erciţiul zece cicluri respiratorii.
oricărei practici energetice si nu numai, ci oricât
de des este posibil şi se efectuează pe perioade de timp care cresc ca întindere.
!upă circa cinci săptămâni de e"erciţiu intensiv se observă efectele acestuia în
mod vizibil1 se îmbunătăţeşte progresiv starea de sănătate fizică si psihică,
gândirea funcţionează mai comple", se intensifică intuiţia, creativitatea,
capacitatea de învăţare. @oate aceste efecte se pot detecta în aură încă de la
începutul practicării e"erciţiului.
!e asemenea, efectele care se obţin la nivelul corte"ului au fost evidenţiate
printr)un set de e"perimente desfăşurate într)o clinică de neurologie şi
supervizate de un foarte cunoscut neurolog, profesor universitar doctor. Studiul
detailat va fi prezentat într)o altă lucrare, acum dorim să e"emplificăm doar un
aspect1 echilibrarea, sincronizarea funcţionării ambelor emisfere cerebrale în
starea alfa, cu întregul conte"t de efecte benefice rezultante dintr)o asemenea
stare a conştientei.
7"ersând zilnic, dimineaţa, seara şi)n timpul zilei ori de câte ori se simte
nevoia de forţe proaspete, după o perioadă de e"ersare &care este proprie fiecărui
e"ecutant0 se vor simţi furnicături sau presiune &uneori chiar durere0 uşoară în
şira spinării şi pe frunte, în zona intraoculară. <cestea reprezintă semnalele pe
fizic ale energiei stimulate prin intermediul muşchiului bazinului inferior &='B0.
Se reali)ea)ă, astfel, circula(ia ener#etică undamentală.

0&-& Care ar fi mecanismul de lucru ce face posi9ilă perceperea aurei?

Sistemul
retina energetic
fiinţelor central
sensibile emite
poate radiaţii apropiate
fi e"citată de undeledeelectromagnetice
ultraviolet şi infraroşu, iar
din afara
spectrului normal perceptiv. Ietina sensibilă, datorită unor cone"iuni diferite de
cele normale în formarea simţului vederii, poate percepe direct auraA. 8iecare
persoană îşi poate antrena ochii să perceapă şi să decodifice un tren de unde mai
mare din spectrul luminii. Mrmărind acelaşi scop, anume de a ne lărgi gama
percepţiilor, putem, prin antrenament susţinut, să ne perfecţionăm şi alte organe
de percepţie, dezvoltân)du)ne simţul obişnuit, dar şi pe cele subtile.
3:*+
 Bn continuare vom prezenta o gamă largă de e"erciţii de pregătire şi
antrenament în vederea dezvoltării simţurilor subtile pentru a putea detecta şi
interpreta aura energetică proprie sau a unei terţe persoane.

A vezi ane"a de la sfârşitul cărţii.

+:*+
 CAI+66 I

Exerciţii de pre.ătire si antrenament în $ederea detectării aurei

Pama e"erciţiilor specifice este foarte largă, fiecare dintre ele având
posibilitatea să)şi e"tin)dă aria formatoare în funcţie de scopul urmărit şi de
percepţiile pe care fiecare urmăreşte să şi le e"tindă.

4&)& +re.ătirea pentru identificarea c'mpului aurie prin feelin.

9 etapă iniţială în pregătirea pentru identificarea câmpului aurie prin feeling
presupune obţinerea unei deconectări cât mai complete faţă de mediul
înconjurător. $entru aceasta recomandăm e"erciţiile şi tehnicile de rela"are care
urmăresc realizarea unei decontracţii musculare şi nervoase, favorizând în acest
mod circulaţia energetico)informaţională. <cumularea de energie psihomentală şi
fizică are ca rezultat şi diminuarea efectelor provocate de tensiunile acumulate în
timp.
#n urma efectuării unui e"erciţiu de rela"are în corp se obţine o vibraţie
uniformă. !in acest punct de vedere, starea de rela"are este identică cu starea de
concentrare, ritmurile vibratorii instalate în cele două stări sunt identice şi diferite
faţă
#ndestarea
ritmurile
de lente caracteristice
rela"are stăriidisponibilităţi
se activează de somn şi:saulatente
de presomn.
ale fiinţei, apar
senzaţiile de greutate şi de căldură în segmentele e"terne ale corpului, atenţia se
concentrează, uşor în funcţie de sugestiile sau de autosugestiile comandate
diminuându)se interesul pentru stimulii e"terni.
Mrmătoarea etapă în pregătire constă în conştientizarea senzaţiei de rela"are pe
care o acordăm cu o stare mentală de bine. ;ele două stări se conştientizează
simultan. Senzaţiile sunt percepute în îiitreg corpul.
;a efect cumulat al celor două etape se manifestă o nouă etapă, în care
conştiinţa noastră depăşeşte stările de conştiinţă obişnuite, acordându)se
diferenţiat &intrând în rezonanţă0 cu stări de conştiinţă superioare. ;a efect al
acestei etape se obţine o transmutare a nivelurilor de energie, respectiv a
nivelurilor informaţioanle.
Starea de conştiinţă necesară acestei etape este iubirea necondiţională şi
inspiraţia.
$arcurgând succesiv cele trei etape ne aflăm pregătiţi pentru etapa de lucru
efectiv ? respectiv eelin#-ul c%mpurilor ener#etice ale aurei sau al altor
c%mpuri ener#etice corespun)ătoare unor or#ane sau )one anume.
#n etapa eelin#-ului propriu-)i s, conştiinţa celui care lucrează efectiv este
pregătită pentru a fi cât mai receptivă şi este centrată în cele două mâini, simultan
/:*+
sau separat, după cum dorim.
=âinile funcţionează ca un detector, ele fiind complet rela"ate. Suprafaţa
activă a 4detectorului6 sunt palmele, eventual şi antebraţele care sunt dezgolite
până la cot.
Ieceptorul subtil care înregistrează şi prelucrează datele senzoriale de la
nivelul detectorului este mintea* Senzaţiile care apar pot fi1 furnicături, pulsaţii,
înţepături, atracţie, respingere la început pot apărea şi senzaţii de durere sau
neplăcere, de căldură, de plin, de gol, de vibraţie sau alte senzaţii care nu pot fi
descrise.

unSefelpoate ca pentru
de senzaţii. început
<ceastă unii dintre
situaţie dumneavoastră
se poate manifesta fie să
dinnucauză
conştientizeze nici
că nu ne)am
rela"at suficient fizic şi menta0, fie din cauză că un gând sau o informaţie
contrară anterioară se manifestă plenar. !epăşirea unei astfel de situaţii se face
prin scuturarea energică a mâinilor în dreptul ple"ului solar timp de circa un
minut, după care mişcarea de scuturare se stinge uşor simultan cu scuturarea
uşoară a picioarelor. $entru acelaşi efect se poate utiliza e"erciţiul de frecare
energică a celor două palme concomitent cu urmărirea respiraţiei timp de circa
opt cicluri respiratorii.
im(irea prin eelin# a ener#iilor aurice ale iin(ei umane trebuie să
pătrundă !n conştiin(ă. Simţul subtil al feeling)ului se manifestă &toate
persoanele îl posedă latent0 atunci când centrăm conştiinţa asupra acţiunii
întreprinse.
$entru a stabili configuraţia câmpului aurie prin feeling este necesar să se
străbată câmpul radiant la diferite niveluri şi astfel se va putea detecta
configuraţia luiA.
* Ener#etica subtilă a iin(ei - !oina)7lena U <liodor =anolea, 7d. <ldomar,
*GG3

ensibilitatea sen)orială prin eelin# pentru detectarea c%mpului aurie

este direct propor(ională cu practica şi e>perien(a acumulată.

4&-& Exerciţii pentru perceperea apropierii altei persoane

5tim deja că un sistem viu este înconjurat de vibraţii specifice care formează
ceea ce numim „c%mpuri ener#etice” a căror rezultantă poate fi percepută sau
pusă în evidenţă prin mijloace tehnice moderne şi este cunoscută sub numele de
„aură”.
!acă ne vom apropia de o altă persoană, de obicei, vom simţi senzaţii de
uşoare înţepături în special în partea superioară a corpului. Vom conştientiza
prezenţa celeilalte persoane fără a o vedea sau auzi. 8azele de lucru ale acestui
e"erciţiu simplu sunt1
G:*+
R Le aflăm aşezaţi în spatele unei persoane apropiate &fără ştirea acesteia0 şi
apropiem de ceafa sa un deget sau întreaga palmă la circa cinsprezece centimetri
distanţă.
R 9bservăm senzaţiile resimţite şi le memorăm. ;hestionăm persoana
respectivă asupra senzaţiilor resimţite.
R Schimbăm rolurile şi observăm senzaţiile.
Vom practica acest e"erciţiu cu persoane diferite ca se", vârstă, iar senzaţiile le
memorăm, codiic%ndu-le !ntr-un cod personal pentru acest tip de percepţii.

4&-&)& Exerciţii pentru percepţia dermică prin feelin. a culorilor

$entru acest tip de percepţie se vor confecţiona pătrate, cu latura de opt
centimetri, din hârtie sau carton, colorate diferit.
$entru început recomandăm e"erciţii cu trei culori1 alb, roşu şi negru.
$rocedăm în felul următor1
R se aşează pătratul alb alături de pătratul negru
R cu ochii închişi, palmele mâinilor sunt rela"ate
R se procedează la antrenamentul unei mâini, apoi a celeilalte mâini, urmând
lucrul cu cele două mâini simultan
R se ridică mâna la apro"imativ zece)cincisprezece centimetri deasupra unuia
dintre pătrate şi se e"ecută mişcări uşoare de du)te)vino în diverse direcţii
deasupra pătratului. Se menţine mâna circa două minute deasupra
R se observă senzaţiile resimţite de mâna în mişcare şi cele resimţite în repaus
deasupra pătratului. Se conştientizează senzaţiile
R se deplasează mâna direct deasupra celuilalt pătrat efectuând aceleaşi tip de
mişcări
R se observă senzaţiile resimţite
R în mod obişnuit, deasupra culorii albe se simte răcoare, iar deasupra culorii
negre se simte căldură, dar aceste senzaţii nu sunt 4obligatorii6, pot apare şi
altele, diferite

R se rememorează senzaţiile pentru a fi uşor recunoscute1 cu ochii închişi,

rela"aţi, se vor reţine şi fi"a, fără efort, senzaţiile
Rfeeling)ul
se repetă şi sedouă
celor e"ersează
culori cu recunoaşterea celor două senzaţii diferite la
R după ce am învăţat să recunoaştem fără greşeli două culori vom e"ersa
adăugând o a treia culoare, de e"emplu culoarea roşie
R se va proceda identic ca şi în cazul celor două culori de mai înainte,
continuând până la memorarea e"actă a senzaţiilor percepute la culoarea roşie
R după ce am e"ersat cu cele trei culori vom e"ersa adăugând o altă culoare şi
tot aşa, până vom parcurge tot spectrul cromatic precum şi combinaţii ale
3-:*+
culorilor componente.

4&-&-& Exerciţiu de antrenament pentru perceperea prin feelin. a formelor

.eometrice
4&-&-&)& 2orme .eometrice plane
$entru acest tip de e"erciţii se pot folosi cărţile DenerA. Se va folosi un set cu
câte cinci cărţi din cele cinci tipuri de cărţi. Scopul acestui e"erciţiu constă în a
percepe prin feeling simbolul cărţii e"trase din pachet.

A sunt cărţi de joc de mărime obişnuită, pe care sunt desenate câte un semn,
figură geometrică1 cerc, pătrat, stea în cinci colţuri, trei linii orizontale şerpuite
&sinusoidale0, triunghi echilateral.

Iezultate bune se obţin dacă vom proceda după cum urmează1

R Se va percepe separat prin feeling fiecare figură, aşa cum am procedat la
e"erciţiul de feeling al culorilor.
R Se vor observa şi memora senzaţiile.
R !upă o perioadă de antrenament pentru fiecare figură în parte, se va verifica
e"perienţa acumulată prin e"tragerea aleatorie a unei cărţi din pachet şi se va
percepe prin feeling simbolul acesteia, fără a întoarce cartea pe faţă.
R $entru mai mult de zece cărţi identificate din pachetul de douăzeci şi cinci de
cărţi înseamnă că începe să se manifeste o bună percepţie a formelor geometrice
prin feeling.

4&-&-&-& 2orme .eometrice spaţiale

$rin acest e"erciţiu se intenţionează antrenamentul detectării prin feeling a
formelor spaţiale, a golurilor şi a plinurilor acestor forme.
R Se urmăresc, memorează si compară senzaţiile percepute la feeling)ul unor
suprafeţe conve"e, suprafeţe concave, suprafeţe plane.
R Se urmăresc, memorează şi compară senzaţiile percepute la delimitarea
diferitelor suprafeţe.
R Se urmăresc, memorează şi compară senzaţiile unor forme geometrice variat
colorate şi din materiale diferite în scopul identificării prin feeling a formelor,
culorilor şi materialelor respective.

4&-&0& Exerciţii de antrenament pentru detectarea prin feelin. a unei plante $ii
dintre alte o9iecte
Se introduc sub boluri mate diferite seminţe1 de e"emplu seminţe de dovleac,
sau nuci, alune etc., un ou si o singură floare sau sămânţă încolţită.
3*:*+
 Scopul e"erciţiului este să ne antrenăm pentru a detecta prin feeling floarea sau
sămânţa încolţită.
Se va proceda identic ca şi la feeling)ul culorilor, începând iniţial cu feeling)ul
fiecărui reper ales aflat la vedere, pentru a ne constitui mental un cod de
percepţie propriu fiecărui reper.
în faza următoare se va e"ecuta feelingul aceloraşi repere, de data aceasta
ascunse sub boluri mate, cu scopul de a detecta reperul viu, ascuns, procedând
prin feeling.

4&-&4& Exerciţiu de antrenament pentru ;9olna$ă<

suferinţă detectarea prin feelin. a unei plante în
Se va proceda la fel ca în cazul antrenamentului pentru detectarea unui reper
viu cu diferenţa că reperele e"erciţiului vor fi, de e"emplu, mai multe frunze
întregi de la o plantă şi o frunză bolnavă, cu o porţiune ruptă dar recoltam de la
aceeaşi plantă sau copac.

4&-&5& Exerciţii pentru palparea $i9ratorie a c'mpurilor ener.etice ;feelin.<

7"istă două mijloace pentru ini(iere !n palparea $ibratorie a câmpurilor
energetice care înconjoară o fiinţă vie sau o altă formă de viaţă1
a0 antrenament individual sau în grup
b0 palpare vibratorie
B=$9I@<L@Z pe un partener.
întotdeauna #ăsim ceea ce Căutăm.
;el mai bun mod de a ne însuşi o anumită tehnică este să e"ersăm fără
încetare. ;ea mai mare piedică pentru noi înşine este mintea fiecăruia care spune
4eu nu simt nimic6, în mare parte este adevărat, pentru că toate acestea nu e"istă
în domeniul spaţiu ? timp clasic, dar 4ceva6 infim este totuşi acolo. %a palpare,
încercaţi să vă obişnuiţi cu ceea ce simţiţi, conştientizaţi ceea ce faceţi, scopul
pentru care desfăşuraţi această activitate.
8iecare dintre dumneavoastră, prin e"erciţiu, trebuie să)şi formeze propriul
cod de percep(ie. <numite persoane au furnicături, tremurături ale mâinii, altele
simt ceva care îi împinge sau îi atrage, sau pot simţi înţepături, senzaţia de cald,
rece, presiune, gol, plin etc. @rebuie găsit acest cod, trebuie să fie cunoscut,
stăpânit şi folosit. în timpul e"erciţiilor sau după efectuarea lor se pot face
însemnări pentru a deveni propriul observator.
7ste necesar să se acorde o atenţie deosebită modului de interpretare, pentru a
nu afirma ceva nejustificat, nesigur.

4&-&%& Exerciţii de percepere a ener.iilor între palme

Se freacă mâinile una de alta cu putere şi cu frecvenţă mare până apare senzaţia
de încălzire a palmelor şi degetelor. 7"erciţiul se e"ecută cu mâinile în dreptul
3C:*+
ple"ului solar şi cu degetele spre înainte. !upă ce mâinile s)au încălzit, se opreşte
mişcarea şi cu palmele lipite se încordează degetele ca şi cum s)ar urmări
împingerea lor spre înainte. Se aşteaptă astfel până când senzaţia de căldură se
uniformizează şi începe să dispară, încet, se depărtează palmele la o distanţă de
cinci)şase milimetri una de alta şi atenţia este îndreptată spre senzaţia care apare
între palme. 9ricare ar fi senzaţia, e sigur că acel 4ceva6 apare şi se simte. $e
măsură ce palmele sunt menţinute în aceeaşi poziţie şi atenţia este îndreptată cu
constanţă în acel loc, sen)a(ia simţită se ampliică. ;ând atinge o intensitate
considerată ma"imă, se depărtează palmele una de alta, uşor, pentru a nu pierde
senzaţia. ;ând
concentrată pare apână
în palme se diminua, palmele
când senzaţia se se ţin la distanţa
amplifică din nou.obţinută, atenţia este
Se continuă în acest mod astfel încât braţele să se deschidă la ma"imum
permis pe lateral. !in acest moment, se e"ecută o mişcare de apropiere a
palmelor, începe să se simtă o presiune între palme, presiune ce creşte
proporţional cu apropierea palmelor. Se simte ca şi când între mâini ar e"ista un
balon umplut cu aer sau cu apă, care se opune apropierii palmelor. Se reia
e"erciţiul până când se obţine siguranţa repetabilităţii, iar senzaţiile se percep din
ce în ce mai clar, mai distinct.
!upă ce s)a căpătat siguranţă şi încredere în perceperea si e>isten(a
c%mpurilor ener#etice, se încep e"erciţiile pentru sim(irea ener#iei !n mişcare.

4&-&6& Exerciţii pentru simţirea ener.iei în mi"care

$entru înregistrarea senzaţiilor determinate de circulaţia energetică se pot
efectua următoarele activităţi1
a0 =âna dreaptă, cu degetele uşor fle"ate, e"ecută o uşoară mişcare de
aruncare în direcţia mâinii stângi, ca şi cum ar face valuri la suprafaţa unei ape,
valuri care 4lovesc6 digul, malul format de mâna stângă. Senzaţia este de
presiune intermitentă ce corespunde mişcării celeilalte mâini.
Se schimbă mâna, de data aceasta mâna dreaptă joacă rolul de analizor, de
4dig6, iar cu mâna stângă se fac 4valuri6.
=âna care e"ecută mişcarea trebuie să fie la o distanţă suficient de mare pentru
ca senzaţia simţită în cealaltă mână să nu fie
influenţată de curentul de aer care se formează.

b0 =âna dreaptă e"ecută mişcări de rotaţie în

plan vertical în sensul acelor de ceasornic şi
ulterior în sens invers, în aşa fel încât să se
formeze un vârtej, un con ener#etic cu vârful în
centrul palmei stângi. Se analizează senzaţia
3K:*+
apărută, care se simte ca o rotaţie cu spinul determinat de mâna
efectoare, în acest caz ? mâna dreaptă.
Se schimbă rolul mâinilor şi se e"ecută mişcări de rotaţie în ambele sensuri. Se
analizează senzaţia. Se repetă atât cât este necesar.
7"erciţiul se efectuează în continuare în acelaşi mod, singura diferenţă fiind
aceea că rotaţia se face cu degetul arătător de la mâna efectoare îndreptat spre
palma analizor.

4&-&& Exerciţii de percepere a $i9raţiilor c'mpului ener.etic

Se urmăresc senzaţiile care apar deasupra buzei superioare la trecerea aerului
la inspir şi e"pir. Iespiraţia se efectuează normal, fără a se forţa. Se urmăresc
senzaţiile timp de cel puţin */ cicluri respiratorii. Iela"aţi, echilibraţi energetic,
se freacă mâinile, apoi se apropie şi se depărtează palmele şi se pune întrebarea1
„ACM, ce simtQ”J după ce senzaţia a fost înregistrată, se aşează palma cu care
se lucrează la apro"imativ zece centimetri deasupra braţului celălalt şi se e"ecută
o uşoară mişcare de du)te)vino pe concentrarea1 „acum, CE simtQ” şi observăm
ce anume se petrece. Se accentuează senzaţia punând întrebarea1 „acum, ce
IM+Q”.
Se conştientizează faptul că este vorba de marginea e"terioară a câmpului
energetic al mâinii. !e asemenea, câmpul energetic al palmei care palpează se
intersectează, interacţionează cu câmpul energetic al celeilalte mâini.
Iela"aţi, fără crispaare, se reia activitatea şi se freacă energetic mâinile apoi se
apropie şi se depărtează palmele pe întrebarea 4<;M=, ce simtQ”.
;onştientizăm e"istenţa senzaţiei dintre palme.
$regătit astfel, folosim un partener în modul următor1 se trece cu palma la
apro"imativ zece)cincisprezece centimetri deasupra braţului celeilalte persoane,
încet, într)o mişcare de du)te)vino. <mândoi parteneri îşi pun întrebarea „acum
CE simtQ”J „acum. ce IM+Q”J 4<;M=, ce simtQ”. !upă ce se realizează
sentimentul de satisfacţie, ca urmare a perceperii senzaţiilor la o intensitate
deosebită, se continuă scanarea întregului corp păstrând distanţa iniţială între
palme şi corpul învestigat.
4&-&B& Exerciţii indi$iduale "i cu partenerpentru palparea $i9raţiei c'mpului
ener.etical diferitelor or.ane fi!ice
%ucrând pe sine, după ce s)au e"ecutat pregătirile pentru rela"are şi simţirea
câmpurilor energetice între palme, se aşează ambele palme la o distanţă de
apro"imativ zece)doisprezece centimetri de piept1 mâna dreaptă deasupra
plămânului drept, mâna stângă deasupra plămânului stâng.
Se urmăreşte senzaţia ce apare în fiecare dintre palme.
$ăstrând mâna stângă ca martor, se deplasează mâna dreaptă deasupra
ficatului. Se urmăreşte ce se simte şi concomitent se face comparaţia cu ce simte
3:*+
mâna cealaltă. 8oarte uşor se evidenţiază această diferenţă.
Se continuă cu alte organe din corp se schimbă mâna de referinţă pentru
comparaţie, ulterior se lucrează numai cu o mână, apoi cu ambele mâini simultan.
=işcările sunt line si se ţine mâna deasupra organului vizat până când senzaţia
resimţită este foarte clară. <cest lucru nu înseamnă că trebuie neapărat să fie si
foarte intensă.
Se e"ecută acelaşi e"erciţiu cu un partener căruia îi veţi simţi câmpurile
diferitelor organe, apoi schimbaţi rolurile.
7ste posibil ca la plămâni să simţim cald în amândouă palmele, iar când punem
mâna dreaptă
dintre cald deasupra este
şi furnicături ficatului
foartesăclară.
avemMneori,
o senzaţie defoloseşte
când se furnicături.
mâna!iferenţa
dreaptă
ca referinţă ? şi în acest e"emplu se simte cald ? senzaţia resimţită de mâna
stângă deasupra ficatului poate diferi de senzaţia de furnicături sesizată cu mâna
dreaptă. 7ste un fenomen obişnuit şi înseamnă că ne vom forma diferite coduri
de percepţie pentru fiecare mână în parte.

4&-&)& Exerciţii în .rup pentru percepţia c'mpurilor $i9ratorii

$articipanţii stau în cerc ţinându)se de mâini. Se respiră adânc de câteva ori
pentru ca fiecare să se 4centreze6 interior. Iespiraţia nu este zgomotoasă. Se
încearcă liniştirea, calmarea minţii, fără a se forţa, se lasă lucrurile să se
desfăşoare,
e urmăre săştcurgă purraşi(isimplu.
e respi a timp de cincisprezece)două)zeci de cicluri inspir)
e"pir, astfel încât gândurile se dizolvă de la sine, treptat, treptat.
Prupul 4lasă6 ener#ia să circu le de la st%n# a la dreap ta, fiecare primeşte
flu"ul energetic prin mâna stângă şi o dirijează prin mâna dreaptă spre partenerul
de alături, conştientizând acest lucru.
8iecare încearcă perceperea a ceea ce se primeşte de la vecinul din stânga
urmărind senzaţiile care apar în palme şi în corp.
!upă circa cinci minute se încheie e"erciţiul şi fiecare pune pentru sine
întrebarea1 „ACM, ce simtQ” încercând să sesizeze ce resimte în acel moment.

4&-&))& 8editaţie în .rup pentru percepţia c'mpurilor $i9ratorii

7"erciţiul are acelaşi început ca cel descris la subcapitolul anterior.
$entru a obţine un efect puternic, este bine să se folosească un fundal sonor
abia perceptibil, liniştitor, eventual cu sunete din natură, în spatele ochilor închişi
vă ima#ina(i, creaţi cu mintea un arc de lumină albă cu un diametru de trei)patru
centimetri care pleacă din centrul pieptului vostru şi se leagă de centrul pieptului
vecinului din dreapta. 8iecare simte legătura realizată cu arcul luminos venind
din stânga. Simţiţi ce se întâmplă, apoi prin arcul luminos lăsaţi să treacă spre
3:*+
vecinul din dreapta ceea ce credeţi că aveţi mai bun în voi, mai altruist, iubirea
necondi(ională, cunoaşterea, !n(elepciunea, compasiunea, primind numai
acelaşi lucru de la vecinul din stânga.
#n acest moment s)a închis cercul psiho-ener#etic.
!upă zece minute, în spatele ochilor închişi se imaginează un bulgăre de
lumină alb-a r#intie sau aurie alcătuit dintr)o energie elevată ? de vibraţie
înaltă care presupune cele trei vibraţii fundamentale ale universului1 iubirea
necondi(ională, !n(elepciunea si cunoaşterea. Vizualizaţi acest bulgăre
energetic şi întinaeţi gradat razele sale în jurul grupului. $rogresiv, e"tindeţi
această
încercândseră de lumină
să simţiţi în se
ceea ce toată încăpera iar ulterior şi în afară. Iămâneţi astfel
petrece.
!upă câteva minute, se $i)uali)ea)ă cum fiecare îşi retrage legătura de lumină
de la vecinul din dreapta şi simte cum se retrage cordonul luminos al vecinului
din stânga.
Se inspiră adânc de câteva ori, se desfac mâinile încet şi se revine <B;B şi
<;M=.
8iecare se analizează punându)şi întrebarea 4<;M=, ce facF6, 4<;M=, ce
simtF6.
Cele trei c%mpuri de or(e ale uni$ersuluiO iubirea necondi(ională,
!n(elepciunea şi cunoaşterea sunt cele ce determină schimbările şi salturile
calitative în conştiinţa unui individ.
Iubirea necondi(ională este cel mai important şi transformator dintre toate
salturile, în terminologia greacă această iubire este foarte aproape de PR6
 iubirea ră(ească şi frumos echilibrată, între E;  iubirea se>uală,
emo(ională şi iubirea pur spirituală. Bubirea necondiţională leagă trupul cu
sufletul şi se manifestă prin deschiderea centrului ener#etic al inimii.
7n(elepciunea este esenţa întregului beneficiu net pe care sufletul *)a e"tras
din totalitatea e"perienţelor sale. Bn filozofia orientală se specifică faptul că
sufletul beneficiază de transformarea e"perienţei în înţelepciune, după
consumarea e"perienţei. 7ste necesar să se facă diferenţa între înţelepciune şi
inteligenţa care este supusă Marelui ulet, este o reprezentare temporară şi un
instrument al său, un organ al sufletului destinat să culeagă e"perienţe din lumea
e"terioară pentru a le raporta apoi esenţei sale adevărate. $oarta spre manifestare
a înţelepciunii este centrul energetic din creştet ? sahasrara.
Cunoaşterea este întreaga masă de fapte, cu judecăţi formate asupra lor si
concluziile ce pot fi e"trase din aceste judecăţi.
Corpurile ener#etice pot fi scanate fără ca persoana căreia i se face această
scanare să fie dezbrăcată. $rin aceste scanări se poate diagnostica cu precizie
orice perturbare a câmpului, fie că este făcută per total sau scanăm doar un câmp
anume, specific unui organ.
C%mpurile de boală se detectează după energia radiată &vibraţia0 din ţesutul
33:*+
patogen.

4&-&)-& Exerciţiu pentru con"tienti!area aurei umane prin

feelin.
7"erciţiul se poate e"ecuta cu un partener si cuprinde
următoarele etape1
R $artenerul se află cu spatele spre noi.
R Le apropiem de partener de la o distantă de apro"imativ un
metru si jumătate, prin spatele lui. =âinile sunt întinse în faţă cu
palmele rela"ate şi degetele uşor fle"ate.
R #n momentul în care palmele noastre au atins un prag
vibraţional &se schimbă senzaţia iniţială din palme sau doar
intensitatea acesteia0, împingem în acest prag si apoi ne
îndepărtăm încet lăsându)* să revină la poziţia iniţială. Iepetăm în linişte aceste
mişcări de mai multe ori, detectând senzaţiile percepute la nivelul palmelor, fiind
atenţi totodată la senzaţiile vizuale.
R Se chestionează subiectul asupra senzaţiilor resimţite în 8igura nr. *.
timpul e"erciţiului. 7"erciţiul
R în timpul e"erciţiului se va observa balansul subiectului
spre în
faţă, spate, după cum noi vom împinge sau atrage pragul vibraţional auric.
R Se conştientizează interdependenţa corpurilor subtile cu cel fizic precum şi
influenţa care se poate e"ercita asupra fizicului prin intermediul corpurilor
energetice.

4&-&)0& Testarea aurei prin feelin. la o terţa persoană

A $entru amănunte vezi 'eelin#  Manual pentru lucru ener#etic cu

palmele ? autori !oina)7lena U <liodor =anolea, 7ditura <ldornar
7"trasenzorial, 'ucureşti, *GG+.

;u degetele uşor fle"ate şi cele două palme alăturate, fără a se atinge una de
alta, ne apropiem spre centrul corpului subiectului de investigat după cum am
specificat, de la o distanţă de circa un metru şi jumătate. ;ontinuăm apropierea
până când palmele noastre vor detecta pragul vibraţional aurie. 9dată detectată
marginea câmpului aurie, palmele noastre se deplasează încet spre nivelul tălpilor
pipăind uşor peretele aurie. Vom acţiona mai întâi din faţa subiectului ne
deplasăm apoi în spatele acestuia şi e"ecutăm aceiaşi mişcare de palpare a
peretului aurei continuând identic şi cu părţile laterale.
!eplasarea palmelor se e"ecută cu o viteză mică. Se conştientizează
3+:*+
4inteligenţa6 proprie a mâinilor care pur şi simplu se deplasează, ştiind parcă ce
anume au de făcut şi cu ce anume viteză să e"ecute ceea ce au de făcut.
9bservăm, urmărind doar cu privirea, ce e"ecută mâinile şi înregistrăm
senzaţiile percepute.
#n momentul în care se simte bordura aurei se înregistrează intensitatea
senzaţiei. 8orma spaţială a aurei se determină comparând intensitatea senzaţiei
iniţiale &B -0 cu intensitatea de la un moment dat &B "0. <tunci când intensitatea
percepută este mai mare palmele, în deplasarea lor descendentă, se depărtează de
subiect până se resimte intensitatea senzaţiei de început. 'ineînţeles că reciproca
este valabilă1
8olosind la intensitate
această metodologiemaisemică decât B[, palmele
pot determina se apropie
acumulările de corpul
energetice fizic.
sub forma
unor deformări spre e"terior sau deficitele energetice sub forma unor intrânduri, a
unor părţi subţiate, mai apropiate de corpul fizic. !e asemenea, se pot evidenţia
? în afara deformărilor ? şi decalările, deplasările, rupturile şi fisurile aurice, !n
premieră pe plan mondial am pre)entat deormările, decalările, deplasările,
rupturile si isurile corpurilor ener#etice !n anul 0??3, !n lucrarea
„Ener#etica subtilă a iin(ei umane”.

!upă cum am afirmat şi mai înainte, gama e"erciţiilor este nelimitată

şi în funcţie de scopul pe care)* urmărim putem alcătui şi alte e"erciţii de
antrenament.

3/:*+
3G:*+
+-:*+
 CAI+66 

+re.ătirea pentru $ederea aurei ener.etice cu oc*ii fi!ici

5&)& Antrenament pentru o9ţinerea pri$irii centrate

$rimele e"erciţii pentru a obţine pri$irea centrată sunt cele de citire fără să se
clipească la început câteva cuvinte, apoi un rând, iar după câteva zile mai multe
rânduri.
#n cu
cerc semiobscuritate
diametrul de C3se priveşte câtvaîntimp
mm, colorat fi", în
albastru şi faţă apoiînfi"aţi
care are privirea
centrul pe un
cercului
punct alb cu diametrul de 3 mm. <ceastă bulină colorată este desenată în centrul
unui carton alb cu laturi de cel puţin C- centimetri. [artonul îl aşezăm vertical, la
înălţimea ochilor, la o distanţă de C ? C, metri. $riviţi acest punct timp de *
secunde, faceţi o pauză de un minut, apoi fi"aţi punctul timp de K- de secunde,
după care faceţi o pauză de un minut. Se continuă până când veţi reuşi să ţineţi
ochii deschişi fără să clipiţi, timp de )ece minute. <cest deziderat nu se obţine în
prima zi, ci se lucrează gradat timp de apro"imativ două săptămâni. 7"erciţiile nu
se e"ecută de mai mult de trei ori pe zi, iar dacă ochii lăcrimează, se întrerupe
e"erciţiul şi se pune pe pleoape un şerveţel ud. Se poate folosi infuzia de
albăstrele si:sau sulfină.

5&-& Gimnastica oculară

Se pot e"ecuta şi mişcări ale globilor oculari în cadrul aşa numitei #imnastici
oculare, începeţi prin a privi cât mai sus cu putinţă, apoi cât mai jos, bineînţeles
fără a mişca din cap. <poi deplasaţi ochii la stânga, la dreapta şi ulterior stânga)
sus ? dreapta)jos şi dreapta)sus ? stânga)jos. =işcările circulare de acelaşi
număr de ori într)un sens şi în celălalt încheie ciclul. <ceste mişcări rela>ea)ă şi
!n acelaşi timp toniică aparatul $i)ual. Se recapătă elasticitatea muşchilor
oculari, se dezvoltă privirea periferică, creşte acuitatea vizuală, se irigă ochiul
mai bine, treptat se elimină tensiunille interioare, calmează.
$entru persoanele care au probleme cu vederea recomandăm un e"erciţiu
simplu dar deosebit de eficient, în picioare, cu mâinile în şolduri se lasă capul pe
spate şi se continuă aplecarea cu tot corpul atât cât este posibil. 9chii privesc
spre frunte încercând să vadă pardoseala într)un punct situat cât mai aproape de
tălpi. Pura este căscată liber, respiraţia normală, liniştită. Se
e"ecută de trei ori pe zi câte trei minute, începând cu un
minut, după care durata creşte.
#n a treia săptămână de e"erciţii de antrenament pentru
obţinerea privirii centrate, folosiţi şi un al doilea carton de
aceeaşi mărime şi cu acelaşi cerc albastru cu bulină albă în
+*:*+
centru. ;artoanele se aşează unul lângă altul la o distanţă de douăzeci de
centimentri. Se priveşte timp de treizeci de secunde cartonul din stânga apoi se
priveşte tot treizeci de secunde cu ochiul stâng cartonul din stânga iar cu ochiul
drept cartonul din dreapta. Mrmătoarele treizeci de secunde se priveşte un carton,
cel din dreapta, apoi, treizeci de secunde, cu ochiul drept se priveşte cartonul din
dreapta şi cu ochiul stâng cartonul din stânga. Se
8igura nr. *G. repetă de trei ori pe zi.
7"erciţiu de Bn a patra săptămână se e"ecută de două ori
e"erciţiul celei de a treia săptămâni după care, cu
ochiul
pătratulstâng
din sedreapta
priveşteşipunctul din
cu ochiul
drept se priveşte punctul din pătratul
din stânga. Se e"ecută de trei ori pe
zi, până la cinci minute de fiecare
dată, timp de un an de zile.

8igura nr. C-. 7"erciţiu de

focalizare a privirii

9 altă metodă pentru formarea privirii focalizate este prezentată în continuare.

Se privesc.cele două pătrate ce conţin în interior alte pătrate care sunt deplasate
spre linia imaginară de separare a pătratelor. <ceastă privire are caracteristica
focalizării ei mai aproape de cap, la o distanţă de apro"imativ douăzeci de
centimetri de carton. %a început, în cazul menţinerii focalizării privirii în acelaşi
punct, apare o suprapunere decalată a pătratelor &b0, iar ulterior, cu specificaţia
menţinerii focalizării, va apare un al treilea pătrat ce va avea pătratele interioare
centrate care vor da impresia de spaţialitate &c0A.
* aten(ieO imaginea este micşorată. $entru antrenament folosiţi desenul &a0 cu
distanţa dintre pătratele inferioare &cele mai mici0 de apro"imativ 3, cm.

5&-&)& Un alt exerciţiu

7"erciţiul sonor folosind silaba om, această silabă care cuprinde toate vibraţiile
energiei universului, e"ercită o influenţă deosebită asupra minţii şi vibraţiile
emanate de acest cuvânt au o forţă deosebită. 9m conţine un sunet $ocal
prelun#it şi un sunet ca un )um)et făcut cu buzele lipite, poziţie cu care se
sfârşeşte rostirea. Se e"ecută, de obicei, cu ochii închişi şi cu atenţia fi"ată în
centrul frunţii sau în centrul energetic al inimii. Se pronunţă clar, fără efort, iar
+C:*+
repetarea nu trebuie să fie nici prea rapidă nici prea lentă. <tunci când mintea are
tendinţa să se acomodeze cu obiectul concentrării se poate mări viteza de
repetare. $entru a evita monotonia, oboseala, se poate obţine o anumită varietate
modificând volumul vocii până când se ajunge doar la repetarea mentală. <ceastă
repetare mentală este cea mai puternică, are efectul cel mai intens. ;hiar atunci
când se practică repetarea mentală, începerea e"erciţiilor se face prin repetarea cu
voce tare a silabei energetice aum de trei, şase sau de douăsprezece ori.
!acă ne astupăm urechile cu podul palmelor şi intonăm om vom simţi
vibraţiile la nivel fizic.

5&0& Exerciţii pentru o9ser$area unor c'mpuri ce înconoară un o9iect sau o

fiinţă $ie
9 Mn mod simplu pentru observarea câmpurilor energetice subtile este să te
rela"ezi, întins pe iarbă, să priveşti albastrul cerului, sau, destins, să priveşti pur
şi simplu cerul, indiferent de anotimp. !upă o perioadă de timp pe cer se pot
observa mici puncte sau uneori pete negre care apar şi dispar, părând că se mişcă.
Se continuă observarea şi după ce se lărgeşte câmpul vederii, începe perceperea
unui câmp ce pulsează în mod sincron, în zilele însorite aceste 4bile6 de energie
sunt strălucitoare deplasându)se rapid. !acă cerul este înnourat, ele sunt
translucide şi se deplasează mai lent. în oraşele poluate ele sunt mai întunecate,
mai rare şi se deplasează foarte lent. %ocul cel mai propice pentru sesizarea
prezenţei lor este în vârful munţilor.
R !acă se concentrează privirea pe vârful unui copac ce se profilează pe fondul
unui cer albastru, se zăreşte un halou de jur)împrejurul acestuia. !e asemenea, se
observă o vibraţie, un dans al particulelor energetice, e"trem de fine, din
interiorul acestui halou. <ceastă e"perienţă se poate realiza şi cu o plantă de
apartament, aşezând)o în lumina soarelui şi privind atent la ceea ce se petrece în
jurul ei. !acă apropiem încet mâna de plantă, se simt vagi furnicături în vârful
degetelor. <cestea sunt reacţii energetice ale palmelor faţă de interacţiunea
câmpului plantei cu propriul nostru sistem energetic.
R 9 altă e"perienţă o putem efectua cu plante proaspăt tăiate, în lumina soarelui
în jurul acestora se observă un înveliş energetic de un albastru foarte puternic.
!upă
treptatcirca
cătrezece minute
maron, de la
pentru tăiere, apoi
a deveni culoarea învelişului
de nuanţa energetic se schimbă
sângelui.
9biectele neanimate au şi ele o emanaţie energetică, ştiinţa care se ocupă cu
studiul acestor fenomene numindu)se ormolo#ie.
  altă e>pe rien(ăO $e o farfurie albă, fără desene, pentru a nu ne distrage
atenţia, se pune o lumânare care se aprinde. Se aşează farfuria cu lumânarea
astfel încât flacăra să fie la înălţimea ochilor şi la o depărtare de cel mult un
metru. Se priveşte flacăra fără a se gândi special la ea, un timp mai îndelungat.
+K:*+
%a un moment dat, lumina acesteia, iniţial de culoare galbenă, va căpăta un
halou cu irizaţii de culorile curcubeului.

5&4& Exerciţiu de $edere a c'mpurilor ener.etice ale m'inilor

Se e"ecută într)o cameră mai întunecoasă, în clarobscur. Se freacă mâinile una
de alta, apoi se distanţează şi se apropie palmele până când 4ceva6 prinde contur
şi începe să se manifeste între cele două palme, întreaga atenţie este dirijată spre
cele două palme, cu întrebarea 4<;M=, ce simtF6.
Se aşează mâna dreaptă &stângă0 la apro"imativ cinci)
zeci)şaizeci de centimetri depărtare de ochi având ca fundal
o foaie de hârtie albă, un perete alb etc. <vând corpul cât
mai rela"at, se percepe cu încetul spaţiul dintre degetele
răsfirate, fără a privi albul foii, şi fără concentrare, în acel
spaţiu şi în jurul degetelor se vede un contur de consistenţa
cetii, de culoare alb)gri sau apare un fel de zonă de
reverberaţie asemănătoare cu suprafaţa tremurătoare,
transparentă, formată în aerul cald de deasupra unui foc, de
deasupra asfaltului încins de pe şosea sau de la suprafaţa
unui câmp ars de soare şi care dogoreşte.

8igura nr. C* <ura palmei

Se mişcă uşor degetele şi se observă cum acest contur urmează mişcarea
degetelor se roteşte mâna pentru a privi dosul palmei. 8enomenul apărut se
menţine chiar dacă se apropie sau dacă se depărtează mâna de fundal. Jaloul care
se observă la început mai subţire poate avea nuanţe de culoare albastră
8olosind un fundal deschis la culoare mâinile se apropie încet una de alta cu
vârfurile degetelor aşezate unele în prelungirea celorlalte. ;ând ajung la
apro"imativ trei)patru centimetri unele de altele, începe să se zărească în jurul
acestora o ceaţă alb)albastră care este unificată între degete. !acă se mişcă o
mână în sus şi cealaltă în jos, ceaţa se întinde până când ajunge să 4se mute6 la
degetul cel mai apropiat. Se reia e"erciţiul.
<ceste e"perienţe efectuate în timp ajută la de)$oltarea clar$ederii, a $ederii
aurei, respectiv a câmpului energetic.

8igura nr. CC. 7"erciţiul de vedere a

aurei mâinilor

5&5& Exerciţii de antrenament pentru

+:*+
 perceperea aurei cu autorul 9ulinelor colorate&
7"erciţiile prezentate în continuare se pot e"ecuta cu ajutorul unei alte
persoane, dar se pot efectua şi de unul singur.
#ncepem cu situaţia în care sunteţi ajutat.
$e fondul unui ecran alb sau a unui perete văruit, 4persoana6
pe care o vom denumi „subiect” ţine în dreptul pieptului un
carton alb de apro"imativ 3- " - cm pe care este lipită o
bulină colorată. Se folosesc, pe rând, şapte cartoane pe care
sunt lipite şapte buline de culoare primară &roşu, portocaliu,
galben, verde, albastru, indigo şi violet0. Subiectul are o
prezenţă pur statică, inactivă.
$ersoana 4activă6, cea care e"ecută teh)nica, se postează la o
distanţă de apro"imativ doi metri şi jumătate şi desfăşoară
activităţile etapizate prezentate în continuare.
E+AA I
a0 @imp de cincisprezece)douăzeci de
secunde se concentrează privirea în
centrul bulinei colorate ceea ce are drept
8igura nr.CK rezultat apariţia unui 4halou6 de culoare
$oziţionarea complementară în jurul bulinei colorate.
cartonului cu b0 Se urmăreşte cu privirea circumferinţa
bulinei colorate, ceea ce face ca haloul 8igura nr.
culorii complementare din jurul ei să fie egal cu unu şi jumătate C.
diametre iniţiale. ;oncentra
c0 ;oncentrarea privirii în centrul bulinei colorate face să se
perceapă o nouă bulină, de culoare complementară, care se
suprapune şi depăşeşte culoarea de bază iniţială.

E+AA a II-a
Se fi"ează privirea în centrul frunţii subiectului şi se observă suprapunerea
culorii complementare peste faţa subiectului.
E+AA a III-a
Se ridică şi se fi"ează privirea la apro"imativ un lat de
palmă deasupra creştetului subiectului. !upă a doua
pulsaţie a culorii &în mod natural culoarea dispare şi
apoi apare din nou0, aceasta începe să devină difuză, iar
aria de percepere se e"tinde spre gât şi umeri. ;eea ce
se percepe în acest ultim moment este aura energetică.
;ând se priveşte deasupra creştetului, se urmăreşte ca,
+:*+
pe lângă fi"itatea privirii în punctul ales, să se cuprindă cu vederea periferică şi
lateral, capul, gâtul şi umerii subiectului.
7"erciţiul se începe cu culoarea roşie şi se sfârşeşte cu 8igura nr. C
violet şi nu trebuie să dureze mai mult de cincisprezece
minute pe zi, în total.

<ceastă modalitate de antrenament folosind fenomenul imaginilor consecutive

se bazează pe e"istenţa unei etape chimice în procesul de codifîcare)decodificare
optică a uniii stimul luminosA la nivelul celulelor receptoare din retină.
!escompunerea substanţei fotosensibile sub acţiunea luminii şi apoi
recompunerea ei la dispariţia e"citaţiei este un proces relativ lent. 7ste necesar un
anumit timp pentru refacerea substanţei fotosensibile din care stimulul respectiv a
consumat o mare cantitate, retina rămânând imprimată de către acesta.

A vezi ane"a de la finalul lucrării.

5&5&)& Te*nica de percepţie a aurei cu autorul cercurilor colorate folosind

o.linda
Se potSefolosi
suport. poateşifolosi
buline colorate
câte de dimensiuni
un carton maiculoare
pentru fiecare mici aşezate pe culorile
sau toate un cartonpot
fi aşezate pe acelaşi suport, în acest caz, culorile care nu se folosesc se acoperă
cu un alt carton sau cii o foaie de hârtie.
;aracteristic în acest caz este faptul că acest carton se ţine de către persoana
4activă6 care îl priveşte de la o distanţă convenabil aleasă, în funcţie de mărimea
cercurilor colorate, în continuare se e"ecută aceleaşi operaţiuni în etape.
<tunci când nu puteţi beneficia de ajutorul altei persoane, folosiţi propria
+3:*+
imagine reflectată. Bn acest fel veţi fi şi 4subiect6 şi persoană 4activă6, în plus
faţă de materialele folosite în situaţia anterioară, mai este necesară o oglindă fără
defecte, care să nu distorsioneze imaginea. 7a trebuie să fie suficient de mare
pentru a vă cuprinde imaginea cel puţin de la talie în sus atunci când sunteţi la o
depărtare de doi metri şi jumătate de aceasta. 8ondul pe care îl vedeţi în oglindă
trebuie să fie de culoare deschisă şi uniformă, pentru a nu distrage atenţia.
!iferenţa dintre cele două modalităţi de e"ecuţie prezentate este aceea că, în al
doilea caz, vă vedeţi aura proprie şi vă veţi privi pe dumneavoastră înşivă, în
această situaţie, pentru început, vor fi necesare câteva momente pentru obişnuirea
cu propria imagine.
înregistrată pe bandă 7ste
audio.la fel ca atunci când vă auziţi, prima dată, vocea

5&-&-& Te*nica de percepţie a aurei cu autorulcercurilor colorate folosind

proiecţia luminoasăpe un fond colorat

Mrmătorul mod de antrenament pentru vederea aurei foloseşte fonduri colorate,

create prin proiectarea unei culori pe un ecran alb care se află în spatele
4subiectului6. ;aracteristica acestei tehnici este faptul că sursa luminii colorate
este amplasată între 4subiect6 şi ecran sau lateral în
acest mod se luminează numai fondul, nu şi
4subiectul6, încăperea unde se lucrează este
luminată în clar)obscur, în aşa fel încât lumina
proiectată să aibă intensitatea necesară, iar când
aceasta se întrerupe 4subiectul6 să se poată
distinge uşor.

2i.ura nr& -6& Amplasarea în lateralul

su9iectului a sursei luminoase ;$edere de sus< a< ecranD 9< sursa luminoasăD c<
su9iectul
Bndiferent de modul de amplasare a sursei luminii colorate &se folosesc filtre
ale culorilor
douăzeci de bază0Bn aceasta
de secunde. se pune
acest timp, în funcţiune
persoana activă, timp de cincisprezece)
cea care e"ecută antrenamentul, priveşte subiectul în
punctul situat în centrul frunţii &chaNra ajna0 în aşa fel
încât privirea periferică să cuprindă şi fondul colorat.
!upă ce intervalul de timp a trecut, se stinge sursa
luminoasă &de preferat de către 4subiect60 şi se
priveşte în continuare în acelaşi punct, pe fondul
++:*+
 culorii complementare remanente apărute. <ceasta are tendin ţa de a se estompa
şi chiar dispare la un moment dat. în acest caz, se menţine privirea în punctul ales
şi culoarea complementară reapare.

!upă câteva secunde se ridică privirea deasupra creştetului la o distanţă de un

lat de palmă. 8ără a schimba direcţia privirii, cuprindeţi în aria vizuală cât mai
mult din corpul subiectului. Se observă o difuzare şi 4întindere6 a culorii
complementare în zona cuprinsă cu privirea şi care urmăreşte vag forma corpului
la o anumită distanţă faţă de acesta. <pare, mai 2i.ura nr&-& edere a amplasării
în spatele su9iectului a sursei
devreme sauo luminoase ;$edere laterală< a< puţin
mai târziu, ecranD 9< sursă luminoasăD c<
su9iectul&
schimbare de
nuanţă şi chiar a culorii complementare,
apariţia altor culori. Mneori se manifestă o
irizaţie sau o zonă alburie, ceţoasă în jur.
<tunci când nu avem ajutor, folosim
oglinda ca în figură, e"ecutând aceleaşi
operaţiuni şi etape ca la celelalte e"emple.

2i.ura nr&-B& +erceperea aurei folosind

a< ecranD fonduri
9< sursa coloratec<cuo.lindăD
luminoasăD autoruld<unor filtre luminoase "i al o.lin!ii&
su9iect&

5&%& Exerciţiu de antrenament pentru concentrarea pri$irii

Se foloseşte cercul albastru de douăzeci şi şase de milimetri
diametru cu un gol alb în mijloc, de şase milimetri diametru.
!e asemenea, se aşează foaia la o distanţă de doi metri, doi
metri şi jumătate, la înălţimea ochilor şi se priveşte cercul fără
să se clipească, cât mai mult timp posibil.
<tunci c%nd reuşim să $edem acest punct timp de cinci 8igura nr.
minute ără să clipim, suntem pre#ăti(i să $edem aura K-.
colorată. 'ulina

5&6& ederea aurei ener.etice a unei persoane

!upă ce s)au parcurs etapele prezentate anterior, dacă acestea au fost efectuate
conştiincios şi eficient, primele rezultate se obţin după cel mult o lună sau două
luniA.
A în cadrul cursului susţinut de !oina)7lena =anolea &!.Sc.0 U <liodor
=anolea &!.Sc.0 intitulat 47nergetica Subtilă a fiinţei umane.  E$aluarea,
recuperarea, conser$area şi creşterea perorman(ei umane prin +ehnică
+/:*+
5eutrală, Modul @99 +5 ECIA6I+”, to(i cursan(ii ob(in percep(ia
e>trasen)orială de $edere a aurei după o perioadă de antrenament specific de
*- zile.

$entru a vedea aura unei persoane se parcurg mai multe etape.

Etapa I-a. 7 ntr)o cameră luminată clar)obscur partenerul de e"perienţă,

îmbrăcat în haine de culori neutre, se aşează în picioare lângă un zid alb &panou
alb, un cearşeaf bine întins0. 7ste bine ca în jur să nu fie obiecte care să atragă
atenţia sau care să reflecte lumina. 9bservarea aurei se efectuează de la o distanţă
de cel puţin doi metri şi jumătate ? trei metri astfel încât să se observe persoana
integral, din creştet până în tălpi, iar în jurul său să fie o suprafaţă suficient de
mare de culoare albă.
Etapa a II-a. $entru stimularea celulelor retinei se fi"ează privirea câteva
momente în centrul frunţii partenerului după care, cu o mişcare în sensul acelor
de ceasornic şi foarte rapidă, se urmăreşte cu ochii conturul corpului. =işcarea se
e"ecută de mai multe ori.
Etapa a III-a. $rivirea se opreşte şi se fi"ează timp de cel puţin cincisprezece)
treizeci de secunde în centrul frunţii sau chiar în creştet.
Etapa a I-a. $rivirea se transformă dintr)una fi"ă, concentrată pe o suprafaţă
mică,
Se în una
adoptă de concentrare
privirea rela"ată
paralelă cu care cuprinde
o focalizare undevasuprafaţa
în spateledin jurul corpului.
subiectului. Se
menţine acest mod de a privi şi ne transformăm într)un observator pasiv care
aşteaptă să vadă ce se întâmplă, care nu doreşte nimic în acele momente. 5i aura
începe să se vadă, mai întâi cea din jurul capului şi umerilor şi treptat, treptat, se
e"tinde cuprinzând întreg corpul.
%a nevoie se pot repeta etapele, iar rezultatul este întotdeauna acelaşi1 se $ede
aura cu ochii i)ici.

CAI+66 I

i!uali!area aurei ener.etice su9tile&

+re.ătirea pentru $i!uali!area
aurei ener.etice su9tile

%&)& Antrenament în $ederea detectării si decodificării aurei prin $i!uali!are

A $i)uali)a înseamnă a face posibilă observarea unui obiect sau a unei
fenomen cu 4ochii minţii6.
+G:*+
 Vizualizarea se manifestă obiectivând achi)i(ia de inorma(ie prin apariţia,
conturarea şi dezvoltarea statică sau în mişcare a unor imagini pe un ecran mental
imaginar, în această situaţie, subiectul se află în postura unui spectator aflat în
faţa televizorului care urmăreşte evenimentele de pe ecran fără a interveni în
desfăşurarea lor.
<curateţea 4vederii cu ochii minţii6, a vizualizării, este direct proporţională cu
volumul de cunoştinţe, cu puterea de concentrare, cu nivelul de cultură şi
inteligenţa celui care efectuează investigaţii de acest tip. !e aici şi marea
varietate a celor 4vizualizate6, mai ales a acelora care nu pot fi verificate şi prin
alte mijloace. se utilizează ca metodă de autotratament sau autoinvestigaţie, ca
Vizualizarea
metodă de investigaţie şi tratament a unor alte persoane, sau cercetarea unor
fenomene, independent de spaţiu)timp, ca metodă de detectare a aurei.

%&)&)& Repre!entările ca ener.ii potenţiale

;epre)entările sunt elemente active ale minţii noastre ele sunt prezente în
fiecare moment şi sunt activate de gândire. 7le sunt ener#ii poten(iale stocate
în creier şi datorită lor, creierul poate deveni organul trecutului, un păstrător al
informaţiilor privind evenimente desfăşurate atât în trecut cât şi în prezent.
A $i)uali)a repre)entările înseamnă a le vedea în prezent la fel de viu ca şi
percepţiile
de a aduna srcinale.
imagini şi$uterea de evocare
a construi a reprezentărilor
cu ajutorul lor mozaiculsecare
datorează
compunedeprinderii
gândirea.
Vizualizarea reprezentărilor presupune antrenarea şi transformarea energiilor
potenţiale de repaus relativ, păstrate în creier, în energie cineticăQ de mişcare,
sub formă de imagini, sunete.
;e-pre)entarea înseamnă a prezenta din nou, a doua oară, a treia oară ş.a.m.d.
şi atunci apare ima#inea simbolică achi)i(ionată care a fost stocată sub forma
energiei potenţiale în centrele de memorie ale creierului.
Vibraţia specifică, stocată în energia de repaus relativ contribuie la asimilarea
şi:sau la percepţia noilor senzaţii. Ieprezentările însoţite de anumite stări afective
sunt acţiuni la care creierul caută să răspundă prin aşa numite reac(ii.
Sincronizarea vibraţiei energetice de repaus relativ a reprezentărilor cu o vibraţie
din e"terior ? fără a tine cont de limitele spaţiale sau temporale ? face ca la
nivel mental să se manifeste vizualizarea reprezentărilor caracteristice acestei
vibraţii, care se află stocate în creierul subiectului. <stfel că $i)uali)area de
acest tip este maniestarea repre)entărilor personale achi)i(ionate şi stocate
!n timp, acti$itate care se desăşoară la ni$el mental. 7a poate fi statică sau
dinamică, în funcţie de energia în mişcare dezvoltată care antrenează şi
transformă energia ae repaus relativ.
aloarea enomenului de $i)uali)are în achiziţia de informaţii, a
/-:*+
reprezentărilor conţinute în creier este dată de valoarea acestor reprezentări,
valoare care la rândul ei este determinată de intensitatea senzaţiilor, de starea
afectivă plăcută sau neplăcută, precum şi de conţinutul lor.
Mtilizarea spontană sau voluntară a imaginilor reprezentative conţinute în
creier pentru a crea noi imagini este produs al capacită(ii ima#inati$e a
subiectului. <ceasta are semnificaţia legării noilor imagini de real, de a
intermedia trecerea de la reprezentare la real.

%&)&-& 8emoria ca funcţie .enerală a materiei or.ani!ate

8actorul ce intermediază trecerea între prezent şi trecut este reprezentat de
memorie, care poate fi definită, urmărind anumite caracteristici, drept o funcţie
generală a materiei organizate ea poate reprezenta o dispoziţie anatomică care
uneşte între ele diferite stări de conştiinţă, tot aşa cum atracţia materiei ţine unite
moleculele pentru alcătuirea unui cristal, a unui organism.
!e e"emplu, memoria materiei organizate în „bănu(ul” de ou este aceea care
reţine şi trasmite însuşirile individului generator spre urmaşii săi. Substanţa unui
ou, indiferent de dimensiunile microscopice sub care se manifestă, conţine în sine
informaţii moştenite de la înaintaşii generatori.
#ntreaga dezvoltare individuală a unui om, de e"emplu, formează un lanţ
continuu de informaţii adunate din dezvoltarea întregului neam din care face
parte si a cărui verigă finală este el. 7"perienţa proprie a individului, acumulată
în timp, reprezintă memoria indi$iduală, iar memoria dobândită din e"perienţa
neamului formează memoria ancestrală Fa strămoşilorG*.
A vezi teoria filogenetică

!acă în centrii nervoşi nu s)ar afla stocate informaţiile acumulate în trecut care
pot fi reproduse, atunci e"perienţa noastră anterioară ar deveni inutilă. ;reierul
operează o selecţie între stările de conştiinţă trecute, persistând acelea cu care ne
întâlnim mai des în viaţă şi dispărând acelea care sunt uitate.
Memoria constă în depozitarea reprezentărilor în starea de repaus relativ
&potenţială0 în centrele de asocia(ie. <ceste centre pot fi stimulate pentru a
evoca sau !e
conştiinţei. reproduce din informaţiile
cele mai multe conservate prin
ori evocarea reprezentărilor intermediul
conservate forţei
în memorie
se face prin intermediul simţurilor superioare, văzul şi auzul deoarece sunt puţine
persoane care reţin impresiile gustative, tactile sau olfactive.
!ar e"istă şi o memorie aecti$ă, care redă impresii din trecut însoţite de
emoţii.
9 e"citaţie de scurtă durată a ţesutului nervos este păstrată în stare de repaus
relativ &stare latentă0 mai mult timp şi formează o memorie elementară a
/*:*+
sistemului ner$os. $e această memorie elementară a sistemului nervos ne
formăm şi memoria specializată a codurilor subtile pe care le urmărim, coduri
care permit descifrarea senzaţiilor recepţionate prin intermediul percepţiilor
subtile. !urata conservării, fidelitatea informaţiilor, reprezintă o calitate nativă,
perfecţionată şi dezvoltată prin cunoaştere.
@uturor acestor forme de memorie, ca de altfel tuturor fenomenelor psihice, a
oricăror forme de energie, li se aplică principiille generale ale energeticii, printre
care şi legea conservării şi legea transformării energiei. 9ricât de repede s)ar
manifesta o percepţie, derularea ei presupune un consum de energie şi cu cât
condiţiile
consumată îneste caremaise mare.
manifestă
Bdeal sunt
ar fimai puţin favorabile,
ca energia consumatăcusă)şi
atât găsească
energia
echivalentul în rezultatul obţinut.
#n realitate$ transormarea unei forme de energie în altă forma de energie se
face cu pierderi ener#etice mari0 <m putea defini sub acest aspect un coeicient
economic rezultat din raportul dintre energia cheltuită &<0 şi efectul obţinut &deci
lucru mecanic0 &'0.
!e e"emplu, energia &<0 poate fi electricitatea, iar efectul ar fi lumina electrică
&'0.
#ntotdeauna raportul <:' este mai mic decât unitatea &<:' \ *0.
De)$oltarea percep(iilor subtile are semnificaţia ameliorării acestui
coeficient economic. Bn acest caz, ener#ia nati$ă a subiectului, energia dată de
cunoaştere, se manifestă sub formă de sim(ire, de #%ndire, de mişcare, de
percep(ii.
%ucrul util efectuat constă din cantitatea şi calitatea e"perimentelor efectuate,
e"plicate şi înţelese, de acţiunile întreprinse pentru progresul individual, dar şi
pentru cel colectiv. <plicarea acestui principiu asupra capacităţilor noastre
cerebrale are semnificaţia educării deprinderilor, a percepţiilor, adică
transformarea energiei noastre cerebrale în cât mai mult lucru util.
;onservarea informaţiilor depinde de mai mulţi factori, cum ar fi1 starea de
odihnă sau de oboseală a creierului, starea afectivă sau de indiferenţă, starea de
atenţie sau de distracţie cu care s)a făcut observaţia s.a.rn.d.
#mbunătăţirea memoriei elementare se face printr)o alimentaţie adecvată care
să hrănească creierul în mod substanţial, muncă desfăşurată în regim permanent,
odihnă la timp, precum şi prin conştientizare, e"perienţă şi antrenament specific.
%&)&0& Ima.inaţia ca aptitudine de repre!entare
;u cât funcţionarea memoriei şi a asociaţiei ideilor este mai sigură, cu atât
funcţionarea capacităţii imaginative va fi mai bună. Ieprezentările durabile se
formează în centrele de memorie din senzaţiile trecătoare care sunt formate în
centrele de percepţie din input)uri senzoriale.
/C:*+
 Ima#ina(ia reprezintă aptitudinea de a ne reprezenta obiectele absente şi de a
combina imaginile. 7a este supusă e"clusiv afectivităţii. ;rearea de noi sinteze
mentale depinde în mare parte de aptitudinile profunde ale subiectului,
Bmaginaţia îşi are sediul în centrele secundare ale memoriei.
8orma de memorie cea mai întrebuinţată în imaginaţie este cea vizuală. ;ei
care îşi dezvoltă capacitatea de vizualizare, îşi imaginează clar forma, mărimea,
culoarea obiectelor pe care le)au văzut odată. <ceştia posedă o putere de
imaginaţie mai vie şi o plasticitate accentuată în e"presii cei care reproduc acele
imagini doar vag, şterse, intuiesc însă imaginile cuvintelor, gândesc cu ele.
;ei care
sunetele au auzul pe
cuvintelor, subtil
celesunt cei care fără
ale cifrelor, gândesc cu imagini
a le vedea însă. auditive, care aud
Bmaginaţia, fiind o funcţie a centrelor de asociaţie secundare, este în afara
influenţei centrelor de percepţie, deci nu depinde de organele de percepţie
obişnuite astfel capacitatea imaginativă se poate manifesta şi cu ochii închişi,
#n actul imaginaţiei, influ"ul nervos circulă de la centrele secundare spre
centrele principale, unde întâlnesc reprezentările concrete care dau formă, viaţă
reprezentărilor abstracte din centrele secundare.
Ima#ina(ia mer#e de la abstract la concret, de la schemă la ima#ine
&'ergsonA0.
A 'ergson, Jenri ? filozof francez &*/G)*G*0

8orma cea mai comună a imaginilor este aceea a unui joc de imagini, o
asociaţie sau o combinaţie de imagini, în acest caz o memorie de imagini
senzoriale bogată va fi sediul unei bogate (a-na) a&o!atve0 Ieprezentările se
pot aşeza în spaţiu şi timp ca şi cele concrete pot avea aspectul senzorial al lumii
reale, uneori cu parte reală şi parte închipuită,
;ei dintre dumneavoastră care doresc să)şi dezvolte capacitatea de
$i)uali)are &interioară şi e"terioară0 a corpului, pentru început îşi vor corela
informaţiile obţinute prin vizualizare cu informaţiile obţinute despre subiectul
respectiv pe o altă cale ce poate fi obiectivizată prin mijloace şi aparatură
ştiinţifică e"istentă.
Vizualizarea interioară trebuie să reprezinte versiunea investigaţiilor cu raze (
sau a rezonanţei magnetice nucleare &I=L0 ea include capacitatea de a investiga
corpul la orice adâncime şi a obţine informaţii clare şi precise. Ieprezintă o
formă de percepţie subtilă.

%&-& Antrenament aplicati$

;um procedez practicFZ !e e"emplu, doresc să investighez ficatul.
=ă concentrez asupra lui şi îi observ suprafaţa e"terioară, culoarea dacă
acestea corespund cu realitatea concretă atunci am obţinut o vizualizare corectă.
/K:*+
 Mn ficat de culoare roşu)închis înseamnă un ficat sănătos un aspect gălbui)
maroniu indică ficatul bolnav.
Voi e"ersa cu propriul organism, apoi voi practica vizualizarea pro"imală şi
abia atunci când e"perienţele de vizualizare interioară proprie sau pro"imală suni
corecte în proporţie foarte mare pot e"perimenta vizualizarea distală.

%&0& Exerciţii pentru de!$oltarea $ederii interioare

%&0&)& i!uali!area propriului corp
$entru realizarea acestui deziderat se pot urinări următoarele etape1
a0 Se aşează culcat, cu îmbrăcăminte lejeră, se respiră adânc, se conştientizează
respiraţia circa cineisprezece)douăzeci de cicluri respiratorii.
b0 Se inspiră adânc, încordându)se întreg corpul cu reţinerea respiraţiei atât cât
se poate, apoi se e"piră profund. Se repetă procedeul timp de circa cinci)şapte
cicluri respiratorii.
c0 Se inspiră adânc, iar la e"piraţie se rela"ează cât mai profund se repetă
procedeul cinci cicluri respiratorii, fără a mai încorda corpul.
Se vizualizează diminuarea treptată a tensiunilor din corp care se retrag sub
forma unui volum ce se prelinge dedesubtul trupului.
d0 Se urmăresc bătăile inimii circa cinci minute, lăsând ca vibraţia ritmului
cardiac să fie resimţită în întreg corpul, să ne 4inunde6 efectiv.
e0 $ătrund în corp sub forma unui punct de lumină pe unde doresc. 7u)l propriu
? sub forma unei scântei de lumină ) scanează întregul corp şi achiziţionează
informaţii care privesc forma, culoarea, ritmul organelor interne, a corpului
întreg.
!acă în călătoria prin corp, 7u)* propriu întâlneşte o zonă cu probleme, se va
aştepta ca acesta să rezolve situaţia, înlăturând problemele ivite, în modul său
caracteristic.
f0!upă scanarea întregului corp de către micul 7u propriu îi vom permite
acestuia să crească la dimensiunea corpului propriu şi astfel să se contopească cu
7u)* adevărat,
g0 #n încheierea e"erciţiului, se conştientizează respiraţia timp de zece cicluri
respiratorii, fără a interveni în desfăşurarea ei momentană.

%&0&-& i!uali!area proximală a unei persoane apropiate

<şezat, pe scaun în faţa subiectului ce urmează a fi vizualizat, fiind pregătit
specific pentru acest e"erciţiu.
a0Se concentrează întreaga fiinţă asupra acţiunii de desfăşurat şi asupra
subiectului.
b0 Se închid ochii şi se rememorează călătoria prin corpul propriu.
/:*+
 c0%a fel se începe călătoria vizuală prin corpul subiectului aflat în faţa noastră,
ce se va caracteriza prin faptul că senzaţiile percepute vor diferi, deoarece
vizualizarea are loc din e"teriorul corpului.
dG Se concentrează asupra unei zone intuitiv aleasă, asupra organelor din acea
zonă. <vem încredere în ceea ce privim putem 4privi6 o culoare, o simţire, o
senzaţie sau un organ.
Bmaginile obţinute vor fi stocate în memorie. Se va trece la o aîiă zonă, treptat
se scanează tot corpul, memorând ceea ce vizualizăm la suprafaţă şi:sau în
profunzimea corpului.
e0<tunci
propria când are
respiraţie locdevizualizarea,
timp cinci ciclurine întoarcemşiîndeschidem
respiratorii noi înşine,ochii.
conştientizând

%&0&0& i!uali!ară spaţială a or.anelor interne ale corpului folosind plan"e

anatomice
7ste o metodă simplă, dar deosebit de eficace, Se bazează pe capacitatea
creierului nostru de a face comparaţii. Loi îi oferim imaginea spaţială, cromatică,
amplasarea în organism, modul de susţinere, de alimentare cu sânge şi alte
substanţe etc., a unui organ sănătos, bine dezvoltat, integru structural, care ar
îndeplini astfel criteriile necesare unei stări de vitalitate şi sănătate foarte bune.
<ceastă imagine a unui organ o obţinem folosind planşe anatomice e"presive,
corect întocmite din punct de vedere anatomic.
Se priveşte atent organul reprezentat încercând să reţinem cât mai multe
amănunte. ;oroborăm imaginile realizate din diferite unghiuri &spate, faţă,
lateral, sus)jos etc.0 pentru a putea să 4vedem6 în spaţiu organul respectiv, să îl
putem mişca, roti, transla imaginativ. !upă ce ani reuşit acest lucru se trece la
următoarea etapă, care constă în amplasarea corectă în corp. $rocedăm ca şi la
prima etapă şi folosim planşe anatomice corespunzătoare. !upă ce ne)am însuşit
corect această etapă încercăm să privim organul analizat în conte"tul organ)corp
şi apoi organ)sisteme organice vecine.
Se continuă antrenamentele pentru toate organele şi sistemele anatomice ale
fiinţei umane. %a un moment dat se poate reprezenta o persoană din cap până în
picioare şi de la suprafaţa pielii până în interiorul profund, e"act cum se întâmplă
în
se programele
pot e"ecuta de anatomie
diverse prezentate
e"erciţii pe calculator.
de e"tragere 9 datăpentru
a unor organe ajunşialaputea
acestfinivel
mai
uşor analizate ulterior. $roporţional cu cunoaşterea mai amănunţită, mai în
detaliu, se pot e"ecuta secţiuni la diferite niveluri şi de diferite profunzimi.
<ceste secţionări vor ajuta în viitor pentru stabilirea cu acurateţe a stării
integrităţii structurale a organului respectiv.
=enţionăm că până la acest nivel s)a lucrat e"clusiv cu planşe anatomice,
eventual cu machete spaţiale acolo unde sunt posibilităţi.
/:*+
 Mrmătoarea etapă constă în antrenamentul făcut pe o persoană. Se procedează
gradual în felul următor1
R se priveşte atent persoana din fată şi se încearcă ? până se reuşeşte ?
vizualizarea organelor, fiecare în locul său şi cu caracteristicile sale. 'ineînţeles
că se începe cu organul pe care îl vizualizăm cel mai uşor şi apoi se e"tinde
e"perienţa şi la celelalte organe. %a un moment dat se ajunge)la performanţa ib a
vedea toate organele şi sistemele acelei persoane după modalul organelor
vizualizate anterior
R în momentul în care, după antrenamente, se ajunge la îndeplinirea scopului
etapei precedente,
fără a interveni, ce se păstreazăapar.
modificări starea
$e specifică
organe potînapărea
care s)a ajuns
pete şi se observă,
de diferite culori,
se poate schimba cromatica unor organe, ele îşi pot modifica forma ? pot creşte
sau descreşte ? sau pot să apară modificări de amplasament sau unele pat
dispare total sau parţial etc. @oate aceste modificări pot avea diferite semnificaţii
şi odată cu e"perienţa în domeniu ele se vor ordona într)un cod personal de
percep(ie şi interpretare, uneori de o precizie uimitoare. !e e"emplu, atunci
când vezica biliară dispare la vizualizare, iar pe tegumente apare o pată îngustă,
liniară, de culoare alb)lăptoasă sau chiar întunecată, maron închis, este foarte clar
că bila a fost îndepărtată pe cale chirurgicală. Sau, dacă pe un organ apar
e"crescenţe, cu suprafaţă grunjoasă sau lisă, cu un interior gelalinos)fibros închis
într)o teacă ce poate fi mai mult sau mai puţin dură, atunci este vorba sigur de o
tumoare care poate fi benignă sau malignă. 5i prezentarea poate continua cu o
multitudine de alte cazuri.
7senţial în această tehnică este lucrul intens, bine dozat şi, mai ales, lipsa
prejudecăţilor. 7ste necesară evitarea formării de prejudecăţi în apreciere pentru
a nu greşi. <tunci când aşteptăm să vedem un anumit lucru într)un caz, iar
aşteptarea nu se confirmă,, e"istă în noi tendinţa naturală de a ne îndeplini
dorinţele, astfel că răspunsul va fi cel dorit. 5i nu întotdeauna este cel e"act.

%&4& Cromatica în $i!uali!are

Mnele persoane au unele probleme atunci când încearcă să vizualizeze culori
sub forma unor spaţii sau suprafeţe mai mari. $entru a începărta acest mic
neajuns se pot face antrenamente cu planşe colorate sau cu filtre colorate.
%&4&)& Antrenament pentru $i!uali!area culorilor folosind plan"e colorate
;ulorile pe care le întrebuinţăm sunt cele şapte culori din spectrul luminos1
roşu, oranje, galben, verde, albastru, indigo şi violet.
$lanşele trebuie să fie uniform colorate, fără dungi, pete sau alte defecte.
;uloarea să fie pură şi nu în combinaţii cu alte culori. $lanşele vor fi de o
mărime ;onvenabil aleasă, în aşa fel încât, aşezate la circa patruzeci)cincizeci de
/3:*+
centimetri depărtare de ochi să ocupe întreg spaţiul vizual. Se are în atenţie o
singură culoare pe care o putem analiza şi implementa în memorie şi să o
accesăm atunci când avem nevoie.
7"erciţiul se repetă până când putem vedea cu ochii închişi culoarea
respectivă. Lumai după ce ani ajuns la această performanţă putem trece la
antrenamentul cu o altă culoare.

%&4&-& Antrenament pentru $i!uali!area culorilor folosind filtre colorate

=etodologia de lucru este aceeaşi ca şi la antrenamentul la care se folosesc
planşele colorate numai că, planşa care .) ne ocupă întreg spaţiul vizual este de
culoare albă şi pe aceasta se proiectează o culoare folosind un proiector şi un
filtru colorat. Specific la acest tip de antrenament este faptul că se efectuează în
întuneric, iar lumina colorată proiectată este mai penetrantă, mai impresionabilă,
are un efect mai intens şi datele stocate la nivelul memoriei &referitor la culoarea
necesară0, sunt accesate mult mai rapid.

%&5& Autoantrenament prin $i!uali!are cromatică a centrilor

ener.etici su9tili
7tapele acestui antrenament sunt următoarele1
a0<şezat în protopostură, rela"at, cu ochii închişi, atenţia ne
este îndreptatăconştientizarea
b07fectuăm spre respiraţie şifîinţialităţii
poziţia corectă a corpului.
noastre de
4intermediari între cer şi pământ6 .
c0 Vizualizăm cum o dată cu e>pirul, curentul vital &flu"ul
vital0 pătrunde la nivelul abdomenului inferior unde capătă
culoarea centrului energetic al bazei &=uladhara0. în
continuare, odată cu inspirul, flu"ul vital este condus
F-ura nr0:; <!.e(a
ascendent din centrul energetic în centru energetic, până la
nivelurile superioare
!ru!la)e ener-et!e *n cromatic, această ascensiune se derulează conform
v#ual#area !ro(at!ă
spectrului luminii albe1 roşu, oranje, galben, verde, albastru, indigo şi violet.
d0 <ceastă influenţare cromatică asupra organismului are loc la fiecare ciclu
respirator1 e"pir)inspir.
e0Vizualizând ascensiunea cromatică vom sesiza şi eventualele deficite de
culoare &intensitate, luminozitate, claritate, puritate0. 7le se remediază urmărind
ritmul respirator se va constata o încetinire a acestuia ceea ce va avea ca efect
completarea deficitului respectiv de culoare.
f0Se repetă vizualizarea cromatică până la stabilizarea cromatică specifică
fiecărui centru energetic.

Bn continuare prezentăm pe scurt culorile corespondente principalilor centri

/+:*+
energetici şi eectul lor cromatic asupra corpului*O
A Vezi ane"a ) crornoterapie.

;oşul e"cită sistemul nervos, stimulează atât circulaţia, cât şi activitatea

psihică şi se"uală. <jută la eliminarea infecţiilor, a leziunilor produse de razele (
şi a tulburărilor
provocate de razele ultraviolete.
* ran"ul tonifică bronhiile, stimulează tiroida şi stomacul, elimină crampele
şi :albenul
favorizeazăactivează
creşterea sistemul
oaselor. limfatic, sistemul motor şi senzorial, funcţiile
digestive şi producţia de hormoni.
A :albenul citron întreţine corpul şi creierul, regularizează bronhiile şi
accelerează procesul de vindecare,
A erdele are o acţiune sedativă, echilibrează corpurile şi creierul, stimulează
hipofîza, are proprietăţi antiseptice.
A +urcoa)ul Falbastru-$er)uiG activează procesele de cicatrizare a rănilor
grave şi de vindecare a loviturilor.
Albastru are o acţiune antispasmotică şi sedativă, scade febra, stimulează
glanda pineală.
 Indi#oul stimulează glanda paratiroidă, resoarbe abcesele şi tumorile, este
sedativ, calmează emoţiile.
* ioletul stimulează globulele albe, scade febra, stimulează splina, are o
acţiune antispasmotică.
urpuriul scade temperatura, ritmul cardiac şi pulsul controlează
hemoragiile bronhiale şi are o acţiune sedativă asupra rinichilor.
*;oşul ma#enta acţionează asupra echilibrului emoţional, restabileşte
presiunea arterială, stimulează glandele suprarenale şi rinichii.
 ;oşul sto ca"iu stimulează glandele suprarenale şi rinichii, emoţiile şi
organele se"uale, măreşte tensiunea.

%&%& Autotratament prin $i!uiali!area cromatică a corpurilor ener.etice su9tile

<cest e"erciţiu
vizualizarea este dea fapt
cromatică faza următoare
centrilor a e"erciţiului
energetici subtili precedent.şi9dată
se vizualizează corpulcu
energetic subtil aflat în legătură directă cu centrul respectiv.

//:*+
 CAI+66 II

1ecodificarea aurei

$e scurt, putem spune că la nivelul corpului uman creierul are rolul unei baterii
electrice care este încărcată de traiectul digestiv şi respirator. ;onductorii de
energie electrică sunt nervii şi meridianele, canalele energetice.
$rin hrana absorbită la nivelul intestinului subţire şi al colonului se introduc în
organism
electric în minerale, care se
creier. <cesta datorită proceselor
dirijează de electroliză
prin sistemul chimică
nervos pentru produc
a putea curent
realiza
coordonarea tuturor funcţiilor organismului.
$entru că energia circulă prin traiecte, în jurul corpului apare şi se dezvoltă un
câmp magnetic. !acă organele implicate în acest circuit comple" nu funcţionează
la capacitatea lor optimă, atunci potenţialul electric al creierului scade cu
consecinţe directe asupra biocâmpului uman.
!atorită faptului că la nivelul corpului fizic canalele energetice primare sunt
traiectele nervoase, sanguine, coloana vertebrală şi meridianele, iar canalele
bioenergetice subtile merg paralel, corelat cu faptul că magnetismul se dezvoltă
perpendicular pe direcţia transmiterii impulsurilor energetice, impulsuri care se
induc şi se poten(ea)ă reciproc. ;e)ultatul acestei ac(iuni este mărirea şi
!ntărirea c%mpului b ioelectroma#netic propriu. $entru ca procesul de inducţie
şi potenţare să poată fi menţinut este absolut necesar ca aceşti curenţi de energie
să se afle în a)ă şi !n armonie.
Intensitatea #%ndurilor şi a sentimentelor, starea şi de sănătate determină
mărimea aurei, claritatea culorilor şi uniormitatea ei. <ura umană se
contractă sau se dilată şi în funcţie de influenţele mediului ambiant, în cazurile de
boală, de frică şi şoc emoţional aura se strânge în jurul corpului, dar se e"tinde în
situaţii favorabile.
;a oricare fenomen care se manifestă, aura umană este supusă procesului
evolutiv. 7a se formează în jurul fătului în viaţa intrauterină şi culorile sale sunt
strălucitoare în momentul naşterii. 7a se modifică în funcţie de evoluţia spirituală
a fiinţei umane.
#n general, aura poate fi strălucitoare sau ternă, mai îngustă sau mai largă,
multicoloră sau unicoloră, perturbată sau calmă, maculată sau pură.
;ulorile întâlnite în aură sunt culori de bază, primare1 roşu, galben şi albastru,
iar din combinaţiile lor se obţin alte nuanţe spectrale, numite culori secundareO
R roşu combinat cu galben are drept rezultat culoarea portocalie Foran"eGJ
R galben în combinaţie cu albastru are ca rezultat culoarea $erdeJ
R albastru combinat cu roşu dă culoarea $iolet.
Culorile complementare sunt1
/G:*+
R rosu)verde
R galben)violet
R albastru)portocaliu.
Culorile calde sunt1 roşu, portocaliu şi galben.
Culorile reci sunt1 albastru, indigo şi violet.
Culoare neutrăO verde.
!iferite culori reflectă atitudini, reacţii şi tipuri de energie diferite. ;ulorile
fundamentale indică fondul persoanei. @entele de culoare pastel indică gradul de
spiritualitate. ;ulorile din aură mai apropiate de corpul fizic reflectă, în marea lor
majoritate,
emoţionale, starea
mentaleşişi energiile
spirituale.fizice,
9 aurăiar
estecele e"terioare
cu atât reflectă cuenergiile
mai echilibrată cât
culorile sunt mai clare şi mai bine definite. ;ulorile închise, intense şi
strălucitoare indică niveluri înalte de energie.
Se mai vehiculează ideea că interpretarea culorilor aurei unei persoane trebuie
efectuată prin prisma faptului că aceasta este văzută prin propria aură. !e
e"emplu, dacă aura proprie este predominant galbenă iar a celui observat
albastră, culoarea rezultantă vizibilă ar putea fi verde, iar de aici ar rezulta
interpretări greşite. <devărul este că subconştientul propriu prelucrează datele şi
face abstracţie de alte influente e"terioare şi preia informaţia corectă.
<ura îşi schimbă frecvent culorile cele mai apropiate de corpul fizic, chiar şi în
cursul unei singure ore. 7a se schimbă de)a lungul anilor, dar poate păstra o
aceeaşi predominantă o viată întreagă.
6&)& @emnificaţia culorilor în aură
Bn interpretarea culorilor din aură este necesară, pe lângă un îndelungat
antrenament şi cunoaştere şi de intuiţie. 8iecare culoare are caracteristicile ei
proprii însă nuanţele diferite ale aceleiaşi culori introduc rioi valenţe
interpretative. Mn rol important îl joacă forma, volumul, intensitatea şi
poziţionarea culorilor în câmpul aurie.

6&)&)& @emnificaţia culorilorpercepute în aură prin clar$edere

;apacitatea de a interpreta aura în inod corect, necesită o lungă e"perienţă.
Bnterpretarea culorilor aurei presupune nu doar o bună capacitate de clarvedere,
ci. şi capacitatea de a fi un bun psiholog, care să determine cu e"actitate nu
numai ceea ce vede, ci şi ceea ce poate fi spus, în ce moment şi în ce manieră
poate fi abordat subiectul. ;larvăzătorul trebuie să vadă aura în profunzime
conştient pentru că ea se schimbă de la un moment la altul, iar unele persoane au
un temperament dificil, fapt care poate conduce la erori în ceea ce priveşte
decodificarea aurei. $entru a decodifica perfect caracterul şi starea fizică,
respectiv psihică a unui subiect, este necesar un antrenament evolutiv al
G-:*+
clarvăzătorului, în urma căruia acesta să poată ajunge la o stare superioară de
conştiinţă. Lumai în această situaţie se vor obţine informaţii corecte privind
sănătatea fizică şi psihică a unei persoane anumite.

6&)&)&)& @emnificaţia culorii ro"u în aură

;oşul este simbolul fundamental al vieţii cu o deosebită or(ă de dinami)are.
7ste coloarea puterii, a ocului, a or(ei creati$e primare . 7ste culoarea care
influenţează sistemul circulator al corpului.
#n cromatica fiinţei umane, culoarea roşie semnifică legătura acesteia cu planul
fizic, legătură intermediată la nivelul centrului energetic subtil al bazei &chaNra
muladhara0.
5uan(ele de roşu care pot apare în aură sunt foarte diferite şi ele pot semnifica
atât aspecte pozitive, cât şi aspecte mai puţin plăcute pentru subiectul investigat.
<m definit prin aspecte pozitive acele nuanţe care se află în legătură cu
trăsături benefice ale caracterului şi personalităţii subiectului respectiv şi prin
aspecte mai puţin plăcute acele nuanţe care au legătură cu trăsăturile mai puţin
benefice ale caracterului şi personalităţii subiectului investigat.
$rezenţa în aură a nuanţelor de roşu intens şi strălucitor indică dinamism,
tinereţe, sănătate, bogăţie.
;oşul intens indică pasiune şi sen)ualitate , iar prezenta sa în aură oferă
indicaţii asupra stării de veselie a subiectului, independent de diferite
condiţionări inhibatoare.
$rezenţa în aură a nuanţelor de roşu $işiniu oferă indicaţii referitoare la
#radul de ele$are a subiectului.
Luanţele de roşu tern denotă aspecte mai puţin benefice legate de subiectul
investigat, ceea ce semnifică probleme în legătură cu starea de sănătate fizică şi
starea psihică.
<numite stări psiho)emoţionale, ca de e"emplu1 frică, panică, ură, pasiuni
distrugătoare, răzbunare, furie, instincte se"uale necontrolate atrag în aură astfel
de nuanţe mai puţin benefice, a căror detectare ne oferă indicii asupra stării
afective a subiectului. $ersoanele ale căror aure conţin astfel de nuanţe manifestă
o influenţă mai puţin benefică asupra viului din mediul lor înconjurător, în
e"perienţa noastră amcuvăzut
văzute la persoanele şi aure cu astfel
un comportament de nuanţe.
psihic scăpat de;el
submai adesea ele pot fi
control.
Luanţele de roşu care conferă aspecte benefice sau mai puţin benefice pot să
apară şi să dispară accidental sau pot. să caracterizeze aura în mod obişnuit, în
situaţia în care nuanţele mai puţin benefice se menţin în mod obişnuit în aură
atunci se manifestă boala.
;oşul pur şi strălucitor încurajează, incită, dinamizează roşul $iu, intens,
strălucitor incită la acţiune, e"primă forţa impulsivă, dinamismul, tinereţea,
G*:*+
sănătatea, bogăţia.
;oşul purpuriu şi staco"iu e"primă somptuozitatea, maiestuozitatea,
grandoarea şi elevarea.
;oşul strălucitor e"primă impetuozitatea, pasiunea şi trăirile ardente, veselia.
;ând roşul este pal, nu luminos, persoana este nervoasă şi instabilă, mult prea
activă. Leclaritatea culorii reflectă stimulare, inflamare sau dezechilibru. !e
asemenea, poate reflecta nervozitate, temperament năvalnic, agresivitate,
impulsivitate sau e"citare.
<dolescenţii au în aură mai mult ro) decât roşu, iar la adult această nuanţă
relevă infantilism
sternului sau insecuritate.
sunt bolnave de nervi. $ersoanele care au roşu în dreptul e"tremităţii
@entele de roşu în jurul organelor fizice dau indicaţii privitoare la starea lor de
sănătate. Mn roşu sumbru, brun !n dreptul unui organ poate indica prezenţa unei
tumori mal i#ne pe când un roşu rumos, intens indică o stare de sănătate
bună.
Luanţele de roşu brun care apar în aure atunci când subiectul este stăpânit de
frică, dacă acestea se menţin un timp rnai îndelungat, atunci vor atrage prin
rezonanţă chiar fenomenul care crează frica. !e altfel principiul re)onantei se
maniestă pentru orice #amă de $ibra(ii, inclusiv cele care încadrează limitele
culorii roşii.

6&)&)&-& @emnificaţia culorii oran ;portocaliu< în aură

Culoarea oran" FportocaliuG se află plasată în spectrul cromatic între două
culori de bază &primare0, şi anume, roşu şi galben. ;uloarea oranj &portocaliu0
este o culoare intensă în cromatica fiinţei umane. Bntermediară şi rezultând din
combinaţia celor două culori de bază, culoarea oranj, leagă planul fizic &roşu0 de
planul astral cu rolul de intera(ă pentru cele două culori de bază.
Este culoarea căldurii, creati$ită(ii şi a emo(iilor. 7ste culoarea cea mai des
întâlnită. $rezenţa sa indică o tendinţă spre echilibru şi armonie, iubire temeinică
şi fidelitate. 9amenii cu o frumoasă tentă de oran" !n aură sunt fundamental
buni şi sar în ajutorul semenilor. 7ste o culoare care poate reflecta deschiderea
către noi domenii subtile. Ener#ia culorii oran" este o or(ă constructi$ă
undamentală
conferă fiinţei ocare nlenţine
libertate corpul fizic
interioară, într)o
o face să s stare bună. Sănătatea
e debaraseze şi vitalitatea
de limitările sale, să
fie mai tolerantă.
%egătura între cele două planuri, intermediată de culoarea oranj este realizată la
nivelul centrului energetic subtil sacral &s2adisthana0, care determină planul
interfaţa denumit $ital FetericG sau dublu $ital. ;orpul vibraţional caracteristic
acestui plan pentru fiinţa umană este corpul vital &eteric sau dublu vital0
vizualizat de aceeaşi culoare oranj &portocaliu0 cu aceea a centrului energetic
GC:*+
subtil ?)sacral, de legătură &s2adisthana0.
#n aură, culoarea oranj &portocaliu0 poate să apară cu nuanţe diferite, în funcţie
de aspectele reflectate de personalitatea subiectului investigat. <stfel, nuanţele
mate de portocaliu reflectă ambiţie, orgoliu, mândrie.
:albenul  portocaliu arată stăpânire de sine, pe când portocaliul  brun
aparţine fiinţelor leneşe şi indică rinichi bolnavi, care au şi calculi dacă apar şi
nuanţe de gri.
ran"-ul cu tentă $erde caracterizează colericii, incomozii, pe cei care
discută interminabil doar pentru plăcerea de a discuta.
<lte nuanţesubiectului.
personalităţii tulburi ale portocaliului reflectă aspectul ostentativ, reflectant al
9 astfel de nunanţare a aurei permanetizată oferă indicii asupra unor probleme
de sănătate ivite la nivelul intestinului subţire şi al colonului, în acest caz centrii
energetici subtili, sacral şi al ple"ului solar &manipura0, se vor colora cu un
amestec de roşu brun, portocaliu şi verde.

6&)&)&0& @emnificaţia culorii .al9en în aură

:albenul este una din cele trei culori de bază şi totodată una din cele trei
culori mai calde, vibrând cu o frecvenţă mai înaltă decât culorile roşu şi
portocaliu.
7ste culoarea care poate fi observată cu uşurinţă în aură şi este culoarea
acti$ită(ii mentale şi a luminii solare, este dătătoare de stabilitate. :albenul
este cea mai e>presi$ă, cea mai caldă şi cea mai ardentă dintre culori.
8iinţa umană care are în aura sa culoarea #alben-aurie manifestă inteligenţă,
intuiţie, iubire pură, armonie lăuntrică, o înaltă spiritualitate. @oţi sfinţii au haloul
aurit.
:albenul e"ercită o influenţă binefăcătoare şi stimulatoare asupra sistemului
limfatic care îşi îndeplineşte în condiţii foarte bune rolul de apărare a
organismului.
:albenul $iu indică o persoană cinstită şi directă, în care poţi avea încredere.
#n aură, galbenul semnifică stabilitate şi claritate, pentru activitatea mentală
reflectând înţelepciune şi inteligenţă.
5uan(ele pastelate
disponibilitatea din aură,
subiectului în special
pentru nuanţele
evoluţia de galben
spirituală pai nobile.
şi acţiuni spre alb,Palbenul
reflectă
în aură reflectă trezirea capacităţii latente de clarviziune şi de medium.
Subiecţii a căror mental nu concordă cu idei superioare, fiind în special legaţi
de aspectele materiale ale vieţii, nu prezintă în aura lor culoarea galbenă,
:albenul auriu din aură, prin vibraţiile sale ridicate are un efect purificator
pentru aură, înlăturând vibraţiile mai scăzute care s)ar manifesta pe fizic prin
furie, supărare, ură ş.a. Luanţa de galben auriu în aură înlocuieşte nuanţele de
GK:*+
roşu situate în partea inferioară a spectrului cromatic şi cele de negai cenuşiu ale
deznădejdii, supărării, cauzele reflectării acestor culori în aure fiind şi ele
dezvoltate.
;uloarea galbenă este şi culoarea vizualizată pentru centrul energetic subtil al
ple"ului solar &chaNra manipura0 şi pentru corpul energetic subtil aflat în legătură
directă cu acest centru, respectiv corpul energetic subtil emoţional &astral0,
5uan(ele mai prounde şi tulburi pot arăta o persoană caracterizată de
gândire şi analiză e"cesivă, cu un criticism e"agerat, dogmatism şi sentimentul
de nerecunoştinţa din partea celorlalţi.
n #acelor
aparţine lben timizi
murdfizic
ar arată o persoană
şi moral fricoasă, spirituală,
şi cu o slăbiciune #albenu
laşă, iar care l roşcat
îşi schimbă
părerile şi religia, căutând mereu altele nu sunt perseverente.
Palbenul cu tente roşii e"primă puternice comple"e de inferioritate, iar când
roşul predomină, persoana suferă mult.
C%nd #albenul are stria(ii brune predominante este semnul unei maladii
mentale, iar persoanele cu dublă personalitate au jumătate de aură galben)bleu,
iar cealaltă jumătate galben)brun sau galben)verde.
n #alben-brun relevă gânduri necurate şi îi caracterizează pe beţivi,
vagabonzi, rataţi.

6&)&)&4& @emnificaţia culorii $erde în aură

Culoarea $erde rezultă din interferenţa cromatică a două dintre culorile
primare &de bază0, şi anume galben şi albastru, fiind o culoare neutră. 7ste o
culoare intermediară între cald &galben0 şi rece &albastru0, cu efect liniştitor,
odihnitor.
Este culoarea $ie(ii, a $italită(ii, cu un puternic eect puriicator.
#n aura fiinţei umane culoarea $erde-pur semnifică $indecare, $italitate şi
credin(ă. <tunci când în aură verdele este în combinaţie cu alte culori, nuanţele
rezultate reflectă aspecte benefice sau mai puţin benefice ale personalităţii şi
stării de sănătate ale subiectului. <stfel, dacă nuanţele de verde pur sunt
combinate cu unele culori aflate în partea inferioară a spectrului cromatic,
culoarea sau culorile rezultate vor reflecta aspecte mai puţin benefice, iar dacă
nuanţele
superioarădeaverde pur secromatic,
spectrului combină atunci
sau se aura
alătură
va cu unele aspectele
reflecta culori aflate în partea
benefice ale
personalităţii şi sănătăţii subiectului investigat.
;uloarea verde, cu nuanţele sale benefice, reflectă în aură manifestările pe fizic
ale echilibrului psihic, forţa de regenerare a ţesuturilor şi organelor lezate.
erdele strălucitor cu nuan(ă de albastru !n spectrul auric indică puteri
tămăduitoare.
erdele pastel &verdele crud amestecat cu alb0 semnifică linişte, calm, pace
G:*+
interioară.
erdele cu pete de albastru !nchis arată că persoana se află în plin proces de
evoluţie la nivel intuitiv.
erdele smarald e"primă dorinţa de cercetare a unei gândiri logice, clare şi
profunde.
erdele !nso(it de un roşu rumos relevă un competent chirurg.
erdele sin#ur, ără alte culori, este prezent în aura medicilor şi a
personalului sanitar care sunt dotaţi pentru meseria lor.
5uan(ele !nchise sau tulbu ri pot reflecta nesiguranţă şi zgârcenie. Verdele
închis
închisăapropiat de cel alreflectă
decât aceasta sticlei denotă egoism,
o intensă gelozie,
aviditate invidie.
pentru 9 nuanţă
realizări mai
materiale,
bogăţie şi onoruri.
erdele cu #alben-citron arată tendinţele fiinţei către minciună, şiretenie şi
înşelătorie. 7scrocii au aura de un verde gălbui. !ar dacă $erdele este spre bleu
rumos ca cerul sau un bleu electric, atunci persoana este onestă.
;elor care au $erde la ni$elul obra"ilor le lipseşte imaginaţia, subtilitatea şi
nu ştiu să distingă nuanţele de opinie.
amenii răi au aura roşu)brun)galben amestecat cu verde murdar.
#n general, $erdele cu nuan(ele sale bineăcătoare, restabileşte echilibrul
psihic, neutrali)ea)ă stările de ner$o)itate, are eecte speciale de re#enerare
a ner$ului optic.
!e culoare verde este vizualizat centrul energetic subtil al inimii &chaNra
anahata0 şi corpul energetic subtil legat de fizic la nivelul de vibraţie al acestui
centru energetic ? respectiv corpul energetic subtil mental.

6&)&)&5& @emnificaţia culorii al9astru în aură

Albastrul reprezintă una dintre culorile cele mai reci şi este totodată a treia
culoare primară &de bază0 din spectrul cromatic.
Albastrul este, după galben, a doua culoare care poate i $ă)ută cu uşurin(ă
!n aură. Este culoarea cea mai ad%ncă, cea mai rece şi cea mai pură. Se
consideră adesea că este culoarea lumii spirituale, a iubirii pure, durabile, a
aecti$ită(ii necondi(ionate. 7ste culoarea calmului şi a liniştii, a reveriei.
Ieflectă adevăr,
<lbastrul are seriozitate,
ca efect talent
măriartistic.
rea capacită(ii de apărare imunitară a
organismului, facilitând regenerarea celulară.
$rezenţa în aură a culorii albastru reflectă intuiţia, deschiderea spre
spiritualitate, gândire profundă şi spre idealuri nobile.
Albastrul dispus sub ormă de ra)e în aură semnifică capacitatea accentuată
de recepţie a subiectului, tre)irea capacită(ii latente a clarau)ului.
Luanţele de albastru din aură variază de la albastru pal până la albastru închis,
G:*+
intens.
Albastrul !nchi s aparţine persoanelor care progresează prin eforturi proprii.
Mn albastru mai închis, sumbru, aparţine misionarilor cu. vocaţie.
5uan(ele deschise de albastru arată o imaginaţie activă, iar nuan(ele palide
sunt asociate cu dorinţa de a reuşi în plan social.
Albastrul ultramarin dispus sub forma unor raze indică o anumită capacitate
de a e"trage informaţii din cele mai profunde straturi ale conştiinţei.
Albastrul ciel, în proporţie semnificativă, arată o e"celentă stare emoţional)
afectivă, iar când este dispus sub formă de raze arată că persoana în cauză învaţă,
asimilează
5uan(eleinformaţii esenţiale
!nchise de pentru
albastru pot evoluţia
reflecta sa spirituală.
diferite niveluri de devoţiune, iar
albastru inte ns poate indica cinste şi discernământ, poate indica apropierea
persoanei de vocaţia sa.
5uan(ele tulburi de albastru pot reflecta blocarea percepţiilor, melancolie,
grabă şi îngrijorare, dominare, teamă, uitare şi hipersensibilitate.
;ombinaţiile nuanţelor de albastru cu verde &turcoaz0 indică, de obicei,
căutarea unor modalităţi de evoluţie spirituală.
!upă cum am mai spus, culorile din aură manifestă fenomenul de rezonanţă
cromatică, astfel încât subiectul va manifesta compatibilitate cu acele vibraţii
care se încadrează în aceeaşi gamă de frecvenţă.
Albastrul reprezintă culoarea purităţii, a iubirii necondiţionale, a
devotamentului şi dăruirii necondiţionale.
;entrul energetic subtil al gâtului &chaNra Vishuda0 şi corpul energetic subtil
respectiv corpul cauzal, aflat în legătură cu acest centru energetic, se vizualizează
de culoare albastră.

6&)&)&%& @emnificaţia culorii indi.o în aură

#n spectrul cromatic, culoarea indi#o este caracterizată de o frecvenţă de
vibraţii foarte înaltă, în aură, culoarea siîdigo semniică spiritualitate şi
ele$are, linişte şi pace, compasiune. !e asemenea, culoarea indigo în aură
semnifică tre)irea clar$i)iunii pure, capacitatea de a decodiica aura,
capacită(ile mediumice şi de $indecare ale sub iectului in$esti#at.
;uloarea indigo
responsabilităţii, în deaură
a stării reflectă manifestarea
hiperluciditate, de claritate şi accentuată a simţului
discernământ.
;uloarea indigo este culoarea în care este vizualizat centrul energetic subtil al
frunţii &chaNra ajna0 şi corpul energetic subtil în legătură cu el, respectiv corpul
spiritual.
Culoarea indi#o inluen(ea)ă beneic iin(a umană, are efecte de purificare,
calmare şi sedare la nivelul fizic. $ersoanele care au preponderent în aură
culoarea indi#o manifestă atrac(ie deosebită către trascendent, către
G3:*+
supranatural maniestă dorin(a de puriicare, de puritate.
Mneori această culoare poate arăta revolta şi evadarea persoanei într)un mediu
perceput ca nefiind aşa .cum ar trebui să fie şi care nu o satisface.
8recvenţele cromatice ale acestei culori reci sunt apropiate de frecvenţele
cromatice ale culorilor calde1 orange &portocaliu0 şi galben.

6&)&)&6& @emnificaţia culorii $iolet în aură

#n spectrul cromatic, culoarea $iolet are o vibraţie superioară culorii indigo.
7ste o culoare rece formată din combinaţii ale albăstruiul închis, caare semnifică
aspiraţia spre cunoaştere, cu roşu viu, strălucitor, care semnifică activitate
intensă, dinamism. ;uloarea rezultată, violet, reflectă luciditate şi echilibru, un
echilibru perfect între simţuri, pasiune şi raţiune, inteligenţă.
ioletul este culoarea căldurii şi a permuta(iilor, este culoarea !mbinării
min(ii cu inima, a i)icului cu spiritul. <rată o persoană activă în permanentă
căutare, cumpătată, echilibrată, care reflectă în mod egal luciditate şi acţiune
adânc gândită.
ioletul este culoarea ini(ierii pe calea spirituală, a activităţii spirituale,
e"primă optimism şi nostalgie, atracţie şi detaşare, îndepărtare şi apropiere, stare
de atot)potenţă, omniprezenţa divinităţii. e plan i)ic indică intensificarea
activităţii cardiovasculare, accelerează respiraţia, influenţează pozitiv rezistenţa
cardiacă şi pulmonară. <tributele acestei culori sunt iubirea, înţelepciunea,
sinceritatea deplină, inocenţa srcinară, puritatea, candoarea, forţa spirituală şi
nobleţea.
#n aură, culoarea violet apare sub formă de raze care reflectă iubire
necondiţionată, forţă spirituală, înţelepciune, cunoaştere.
8recvenţa cromatică a acestei culori intermediază rezonanţa cromatică cu
frecvenţele forţă ale universului şi anume1 iubire necondiţionată, înţelepciune,
cunoaştere.
Luanţele rezultate din combinaţiile sau suprapunerile violetului cu alb reflectă
forţa spirituală elevată a subiectului.
ioletul la$andă &violet ] alb0 este caracteristic persoanelor care ghidează,
îndrumă spiritual alte fiinţe.
5uan(ele pale dar clare de $iolet cu purpuriu pot reflecta umilinţă şi
spiritualitate.
5uan(ele roşiatice pot indica, pasiune ori o voinţă puternică sau nevoia pentru
mai mult efort individual. !acă apare o tentă ro), ea indică un caracter urât.
5uan(ele !nchise şi tulburi indică nevoia de a depăşi o anumită situaţie sau
arată o imaginaţie erotică intensă, tendinţa de a fi e"trem de răbdător, nevoia de
simpatie sau simţământul că persoana în cauză nu este înţeleasă.
Mneori, persoanele care au violet în aură suferă de inimă sau de stomac.
G+:*+
 Violet este vizualizat centrul energetic subtil al creştetului &chaNra sahasrara0
precum şi corpul energetic subtil aflat în legătură cu acesta, respectiv corpul
energetic atmic &divin0.

6&)&)&& @emnificaţia al9ului în aură

Albul înglobează toate culorile spectrului cromatic semnificând prezenţa
luminii.
5uan(ele de alb !n aură relectă o stare de puritate deosebită , de credin(ă
absolută !n di$initate.
<lbul de sine stătător în aură poate indica capacitatea de a transcede
planurile $ibra(ionale, reflectă ade$ăr şi puritate, indicând o stare de
puriicare e>cep(ională.

6&)&)&B& @emnificaţia ne.rului în aură

5e#rul semnifică absenţa luminii, în aură apare sub forma unor 4găuri negre6,
ceea ce echivalează cu închiderea în sine cu efectele care derivă din aceasta.
Luanţe ale negrului reflectă absenţa luminii deoarece are loc reducerea vibraţiei
zonei corespunzătoare şi acest fapt oferă indicaţii precise asupra zonelor afectate
prin localizarea în aură a acestora sub formă de pete.
Bn plan fizic, ne#rul hainelor reprezintă culoarea spiritualităţii, a renunţării la
cele lumeşti şi alegerea unei căi pentru apropierea de divinitate.
6&)&)&)& @emnificaţia culorii .ri în aură
$rezenţa culorii gri în aura reflectă 4blocarea6 energetică în zonele care radiază
această culoare. Culoarea #ri poate marca un comportament con$en(ional,
lipsit de personalitate proprie. =enţinerea în aură a acestei culori reflectă
puternica aectare la ni$elul i)ic a subiectului respectiv, care poate manifesta
stări depresive, deficienţă în comunicare şi ostilitate.
!e regulă, această culoare apare în aură alături de pete de roşu închis &brun0
sau şuviţe negre reflectând o stare de depresie accentuată.
$rezenţa griului sub formă de pete, puncte sau benzi suprapuse pe alte culori
reflectă
gri este starea
şi o de
culboală
oare în
dezonele
ini(iercorespondente de pe 4trezirea6
e şi poate indica planul fizic, însăcapacităţi
unor culoarea
înnăscute.

6&)&)&))& @emnificaţia culorii ar.intii în aură

$rezenţa acestei culori în aură poate da indicaţii privind dispoziţia subiectului
spre contemplare, $isare, marchează plăcerea de a călători. Luanţe ale acestei
culori pot semnifica însă şi dezordine psihică şi inconsecvenţă. Luanţele
G/:*+
strălucitoare, de argint pur, semnifică măreţie, glorie, bunăstare. <tunci când apar
ca nişte sclipiri sunt un semn de creativitate şi fertilitate, iar când apar suprae(e
mai mari indică o activitate creativă înaltă sau fertilitate. $ote avea semnificaţia
unei imaginaţii debordante.
Bn aspectele sale negative indică tendinţa către mercantilism, dorinţa de
acumulări băneşti doar de dragul adunării, a stocării lor.

6&)&)&)-& @emnificaţia culorii maro în aură

7ste o culoare care, atunci când apare clară, stră lucitoare, ilustrează un
caracter laborios şi cu spirit de or#ani)are, indică stabilirea de noi rădăcini
şi dorin(a de !mplinire. <tunci când apare deasupra capului sau în jurul
picioarelor reflectă 4o nouă creştere6.
;uloarea maro goate indica lipsa de energie sau dezechilibru, iar daca apare în
zonele centrilor energetici este o indicaţie că aceştia trebuie purificaţi pentru că
energiile sunt cvasiblocate la acest nivel.

6&-& 2ormele .'nd în aură

Studiile de specialitate au demonstrat că encefalul poate fi stimulat la nivel
cuantic. Mn singur foton de lumină este în măsură sa stimuleze nervul optic.
Sinapsele neuronale sunt deosebit de sensibile încât pragurile lor de stimulare
variazădeînmilioane
zecile funcţie de
de fluctuaţiile
neuroni carecuantelor
e"istă în din fluidul
creier, ionic
datele înconjurător.
e"perimentale !in
apreciază
că apro"imativ zece milioane se află în permanenţă stimulaţi la pragul marginal
al sensibilităţii cuantice sau se află foarte aproape de ei. !e asemenea, datele
e"perimentale au demonstrat că în timpul somnului sau în stările de rela"are
meditativă nuipărul neuronilor supuşi stimulării este mai mare.
Bn fiecare moment mediul este invadat de informaţii. !in diferite surse, din
multitudinea de inorma(ii, or#anismul $iu $a conştienti)a acele inorma(ii
care au o semniica(ie pentru sine, pentru care el este pre#ătit şi pentru care
dispune de or#ane de recep(ie antren ate. Bn aceste condiţii, evoluţia viului
reprezintă şi evoluţia capacităţii sale de informare.
7ste recunoscut faptul că în condiţii obişnuite putem fi conştienţi de numai
apro"imativ şapte lucruri în acelaşi timp. !eci, modalitatea de a dobândi
e"perienţă pe cale conştientă este foarte limitată şi presupune e"perimentarea la
nivelul câmpului fizic, antrenarea organelor de recepţie şi e"tinderea limitelor
acestora.
7"perimental s)a demonstrat că o modificare radicală a stării de conştiinţă
permite pătrunderea în creier a mai multor informaţii. <ceste rezultate ale
cercetărilor ştiinţifice ne permit să sugerăm ipoteza că la nivelurile profunde ale
creierului pragurile de sensibilitate se modifică radical, cantitatea informaţională
GG:*+
recepţionată şi emisă permanent la nivelurile subliminale fiind cu mult mai mare.
<stfel se e"plică şi posibilitatea vindecătorului e"otic de a achiziţiona informaţii
despre un anume subiect chiar şi posibilitatea acestuia de a comunica în scop
terapeutic cu un subiect anume.
Bn Mnivers, pe lângă undele de căldură, de lumină, de electricitate, pe lângă
undele electromagnetice, acustice etc., e"istă şi unde ale #%ndului, numite şi
unde purtătoare de informaţii sau unde mentale, care reprezintă fenomene
vibratorii.
rincipiul re)onan(ei ac(ionea)ă !n tot ni$ersul deci şi undele mentale
Fale #%nduluiG se $or supune aceluiaşi principiu.
7miterea unui gând materializează un câmp energetic care se poate deplasa şi
poate interacţiona cu mediile înconjurătoare respectând condiţiile de interacţiune.
7laborarea şi recepţionarea câmpului energetic purtător de informaţie are loc la
niveluri diferite ale creierului. Mn prim nivel, ce corespunde cu sediul
pregândirii, cuprinde structurile profunde şi filogenetic mai vechi ale creierului
un alt nivel reprezintă sediul codificării în cuvinte, în structurile superioare, de
către formaţiunile cerebrale.
Structurile penetrate de acest câmp includ şi corpurile energetice subtile cu
centrii proprii de emisie)recepţie. Iadiaţia câmpului purtător de informaţii prin
câmpurile energetice subtile înscrie în acestea informaţii care apar în aură sub
diverse orme corespun)ătoare #%ndurilor emitente. <stfel, la nivelul
energetic astral anumite gânduri, conştiente sau nu, e"istă ca nişte câmpuri
directe numite şi orme de #%nd, cu o configuraţie, culori şi caracteristici proprii.
<numite gânduri, mai ales cele care produc trăiri de tip emoţional &mânie, ură,
invidie, comportament violent0, ajung să aibă o identitate separată de creatorul
lor pe care îl into"ică ? are loc aşa numitul efect de bumerang. <lte gânduri pot
fi 4încărcate6 cu substanţă energetică subtilă şi pot e"ista inconştient. <ceste
forme gând pot fi văzute de clarvăzătorii sensibili la fenomenele energetice, pot
fi vizualizate sau detectate prin feeling.
;onştiinţa noastră poate influenţa anatomia energetică subtilă şi acest fapt are
importanţă pentru medicina şi psihologia viitorului.
#n practica noastră terapeutică, diferitele cazuri e"aminate energetic au fost
rezolvate foarte repede prin identificarea în aură a acestor forme şi eliminarea
definitivă a lor folosind @ehnica Leutrală. !e e"emplu, în cazul cancerului, în
aura bolnavului se vede în nivelul aurie, corespunzător zonei afectate, o formă
tentaculară asemănătoare racului. <ceastă formaţiune poate fi văzută în straturile
aurice superioare sau în cele mai apropiate de corpul fizic, în funcţie de distanţa
la care se vede această formă, evoluează pe somatic boala. !e fapt, dacă ne
amintim reprezentările populare, cancerul este denumit rac. în aura persoanelor
grav bolnave se pot vedea uneori, în nuanţe de negru, forme alungite întretăiate
*--:*+
sub formă de cruce. <lteori am întâlnit forme ale unor litere. Bnvestigând
subiectul şi ajutându)f să conştientizeze cauza care a dus la imprimarea unei
anume forme în aură se pot rezolva probleme grave legate de fizicul si:sau
psihicul subiectului respectiv.
Bnvestigând aura putem ajunge la cauzele unor traume transpersonale în măsură
să afecteze profund un anume subiect. 8ormele înscrise în aură pot să ofere şi
indicii asupra plantelor medicinale care pot să constituie remediul unor afecţiuni,
în stratul aurie corespunzător corpului mental vom detecta deseori simboluri a
căror decodificare ne va ajuta la restabilirea echilibrului energetic optim,
corespunzător unei acestei
nu constituie tema bune stări de sănătate.
cărţi, în această!ar subiectul
lucrare terapiilor
ne)arn propus complementare
să cunoaştem
aura, să o detectăm şi să o decodificăm.

6&0& Interacţiunile aurelor ener.etice& Compati9ilităţi ener.etice

8iecăruia dintre noi i s)a întâmplat să se simtă stânjenit în apropierea unei alte
persoane. 5i acest lucru are loc chiar dacă nu am mai văzut acea persoană înainte.
8acem această precizare pentru că sunt oameni pe care 4nu îi putem suferi6 din
diverse motive1 relaţii alterate între rude, la serviciu între colegii de muncă sau cu
şefii, între vecini etc. $entru antipatiile 4la prima vedere6 nu e"istă o e"plicaţie
clasică, în cadrul ştiinţei academice. !ar acest fenomen nu se reduce numai la
4antipatii6. Mneori senzaţiile sunt mult mai ample, manifestate chiar prin stări de
rău ine"plicabile. <ceste stări de inconfort fizic şi psihic dispar imediat sau la
puţin timp după ce persoana incriminată nu mai este în preajmă. !ar e"istă şi
fenomenul invers. Le simţim foarte bine în prezenţa unei persoane chiar dacă o
vedem pentru prima dată. Bar senzaţia resimţită se poate menţine destul de mult
timp.
<tunci când se observă astfel de fenomene, aurele celor în cauză se pot afla în
una din următoarele situaţii1
a0 de neutralitateO aurele nu reacţionează între ele
b0 de respin#ereO aurele parcă se retrag în ele însele
pentru a nu se atinge între ele
cG de atrac(ieO aurele tind să fuzioneze şi acţionează ca doi magneţi care se
atrag.

*-*:*+
 a0 incompatibilitate
b0 compatibilitate

8igura nr. KC. ;ompatibilităţi energetice

$entru a evidenţia fenomenul se poate folosi metoda electronografică. Bn cazul

b0, de respingere, strimeriiA care marchează haloul luminos din jurul palmelor
subiecţilor se orientează spre lateral, spre e"terior, numai să nu se atingă, în cel
de al treilea caz, strimerii se lungesc unii spre alţii pentru a se contopi.
* strimeri ? descărcările de tip corona, care marchează
bioelectroluminiscenţa palmară, se prezintă sub o formă asemănătoare
descărcărilor ramificate a fulgerelor sau pot fî comparate cu ramurile unor
copaci desfrunziţi.
;
;ând ne uităm la unele cupluri fericite observăm că au aceleaşi obiceiuri,
gusturi, chiar şi seamănă mult. în plus, radiază un plus de vitalitate, de bună
dispoziţie,
proprii de fericire.culori
ce manifestă 9bservându)le aurele
distincte, în separat,
momentul în vederi că au
care sunt caracteristici
împreună, aurele
lor se combină, având ca rezultantă o combinaţie coloristică care indică în mod
clar armonia dintre ei.
%a cuplurile care nu se înţeleg bine, între care au apărut disensiuni, se pot
observa fenomene parţiale de respingere care vor culmina cu o ruptură definitivă.
;ombinaţia aurelor se pune în evidenţă atunci când într)un colectiv apare o
persoană nervoasă, supărată, cu o aură întunecată, ostilă. Iezultatul este
implementarea unei stări de confuzie, conflict şi probleme în acel colectiv. !ar
sunt şi cazuri în care o persoană vioaie, plină de vitalitate, de voie bună, poate să
inducă propria sa stare de spirit colectivului.
7ste bine de ştiut că o persoană care gândeşte negativ şi care are o aură
întunecată, de vibraţii joase, va întâlni continuu ostilitate şi respingere. $e când o
persoană care emană iubire, compasiune, voie bună, care are pentru fiecare o
vorbă bună, va avea parte numai de bucurie, fericire.
Bnteracţiunea aurelor poate produce o amplificare emoţională a participanţilor,
într)un sens sau în celălalt sens.

*-C:*+
 CAI+66 III

8etode "i exerciţii de întărire "i de!$oltare a c'mpurilor aurice

9 aură puternică şi vibrantă va respinge energiile vibraţionale inferioare,

dezechilibrante.
;aracteristici generale ale aurei energetice1
R <re frecvenţa sa unică fiecare câmp aurie este unic în felul său.
R <ura interacţionează cu câmpurile aurice ale persoanelor din jur.
R Bnteracţionează ;u alte câmpuri din mediul înconjurător &ca de e"emplu
câmpul animal, mineral, al plantelor ş.a.m.d.0.
R Schimbul energetic, atunci când are loc, depinde de intimitatea şi durata
contactului cu alte câmpuri.
R <ura şi schimburile energetice ale acesteia reflectă caracteristicile fizice,
emoţionale, mentale şi spirituale ale subiectului.
!upă cum am arătat, aura relectă starea i)ică şi psihică a iin(ei umane.
<bordând metodele şi e"erciţiile de întărire şi dezvoltare a aurei, practic, vom
acţiona pentru o sănătate fizică şi psihică bună.
#n cele ce urmează vom prezenta câteva din practicile naturale, sănătoase,
aflate la îndemâna oricui doreşte să le e"ecute. <ceste practici nu necesită
cunoaştere în terapia e"otică, ele sunt simple, şi cu siguranţă unele vă sunt
cunoscute.

&)& 8etode de întărire a aurei cu referire directă la corpul fi!ic

!e regulă corpul fizic este cel care ne avertizează asupra eventualelor
dezechilibre la nivelul său şi:sau la nivelurile subtile. <bordând un program
zilnic, care să aibă în atenţie igiena corporală, e"erciţiile fizice, e"erciţii de
meditaţie, odihnă, autosugestiile, îmbrăcămintea şi mediul ambiant, alimentaţia,
dezinto"icarea şi purificarea, vom obţine rezultate deosebite, reflectate într)o
aură e"tinsă şi frumos colorată.
$entru dezvoltarea şi purificarea câmpurilor aurice vă propunem o serie de
metode şi tehnici simple care, aşa cum am afirmat anterior, nu necesită
cunoaştere e"otică dar contribuie la aceasta cu succes.

&)&)& I.iena corporală

7ste necesar să se acorde importanţă menţinerii umezelii pielii, adoptării
curăţitorilor folosiţi în igiena corporală în funcţie de pJ)ul specific.) Se va căuta
ca agenţii curăţitori folosiţi să fie cât mai naturali.
Dilnic se poate curăţa şi cavitatea nazală cu o soluţie diluată de apă caldă cu
*-K:*+
sare.
Spălarea ochilor se poate face cu decoct bine: fiert din sulfină şi albăstrele sau
cu apă filtrată şi fiartă circa două)zeci)treizeci minute la care se adaugă trei
linguri de miere naturală la un litru de apă. 'ăile zilnice pot fi aromatizate cu
diverse uleiuri, după care se recomandă să se frece energic toată suprafaţa
corpului.
Cură(irea aurei se poate face printr)o baie caldă de apro"imativ douăzeci de
minute în apă se dizolvă cea, -,- Ng sare de mare şi -,- Ng bicarbonat de
sodiu, în situaţia în care aura este încărcată cu energie stagnantă, în urma băii
corpul
!upăseo va simţibună
odihnă slăbitşişiova reclama
hrană odihnă.
adecvată acesta va fi energizat din nou, fără alte
consecinţe nedorite.
Lăile de soare practicate de câteva ori pe săptămână, atât cât simte propriul
corp că)i este necesar, face ca energia corpului să se reîmprospăteze.
Lăile de o)on realizate prin drumeţiile la altitudine au efect revigorant şi refac
foarte bine energetica proprie, respectiv câmpurile aurice.
Laia periodică cu apă caldă în care s)au dizolvat trei sau patru pilule de
perogen în scopul de a o"igena uşor apa din cadă, curăţă şi dinamizează aura.
Lăile calde la picioare cu făină de muştar au efect revigorant.
In iecare diminea(ă, după baie se poate efectua e"erciţiul următor1 se loveşte
cu suprafaţa întregii palme, se pălmuieste efectiv, toată suprafaţa accesibilă a
corpului în zona cerebelului intensitatea va fi mai redusă, la fel şi în zona
rinichi)suprarenale.

&)&-& Exerciţii fi!ice

=enţinerea trupului sănătos, cu un tonus ridicat, se face prin hrană sănătoasă,
un regim de viaţă echilibrat şi cu ajutorul e"erciţiilor fizice zilnice.
Pama e"erciţiilor fizice va avea în vedere e"erciţii care acţionează asupra
meridianelor de acupunctura, e"erciţiile pentru activarea circulaţiei sanguine,
e"erciţii de respiraţie, e"erciţii pentru dezvoltarea corpurilor subtile, e"erciţii
pentru articulaţii, centri energetici etc.
Se recomandă să se practice şi alte e"erciţii fizice &aerobice, ciclism, înot etc.0,
a"ându)ne pe acele
Se recomandă e"erciţii zilnică.a
practicarea care ne oferă mai multă
mersului în aer plăcere.
liber.

&)&0& Exerciţii de meditaţie

<legerea unor tehnici de meditaţile se va face astfel încât să ofere satisfacţie
spirituală. Mn e"erciţiu de meditaţie rela"ant este următorul1 întins pe spate,
braţele sunt aşezate de)a lungul corpului cu palmele în sus, picioarele sunt
depărtate uşor, confortabil, ochii închişi, corpul este rela"at, cu o respiraţie lejeră.
*-:*+
 Se conştientizează mai întâi respiraţia timp de circa cincisprezece cicluri
respiratorii &se urmăreşte cum se desfăşoară actul respirator fără a interveni în
nici un fel asupra lui0. <poi atenţia se îndreaptă asupra inimii se observă şi se
ascultă bătăile inimii fără a le influenţa, adoptând doar postura de simplu
observator, până când ele se aud şi se simt în întreg corpul. Mşor, se orientează
din nou atenţia asupra respiraţiei timp de circa cincisprezece cicluri respiratorii,
după care se deschid ochii.
<lte e"erciţii ) tehnici, acelea care sunt preferate de către dumneavoastră pot fi
practicate zilnic sau atunci când se simte nevoia şi nu trebuie să se neglijeze unul
dintre cele mai eficiente e"erciţii meditative şi anume, ru#ăciunea.
&)&4& Fdi*na
<tunci când ne simţim obosiţi, indiferent de momentul zilei, chiar dacă este zi
sau noapte, este de preferat să ne odihnim.
Iecomandăm o cercetare atentă şi conştientă a propriului trup pentru ca el să
ne comunice ceea ce are nevoie. !acă oboseala se manifestă în timpul zilei se pot
folosi tehnici de rela"are care în numai zece sau cincisprezece minute vor
compensa odihna reclamată de trup.
9dihna corpului fizic se poate obţine, în funcţie de situaţie, şi schimbând
obiectul atenţiei pentru o perioadă scurtă de timp.
<scultându)ne trupul, metodele prin care oferim rela"are şi odihnă trupului se
pot improviza după bunul plac odihna prin rela>area chul t) se poate face
ascultând o casetă înregistrată sau inducându)ne singuri starea urmărită conform
programului conţinut de această tehnică.

&)&5& Autopre.ătirea su.esti$ă

<utosugestiaA face ca informaţia dorită să fie integrată subconştientului în
funcţie de intensitatea sugestiei impuse şi are drept rezultantă influenţa energetică
ce produce un anumit tip de acţiune în organism.

* Autosu#estie ? influenţarea propriei conştiinţe sau a comportamentului

propriu prin reprezentări sau idei care capătă caracter predominant.

7nergia, informaţia şi natura se află într)o permanentă mişcare şi transformare.

@ransferul de energie şi informaţie este continuu şi se referă la tot ceea ce este
materie în mişcare, în acest conte"t amintim faptul că fiecare celulă a corpului
dispune de capacitatea de a primi informaţii.
<utosugestia poate fi formulată în scopul a rmonizării celulelor corpului, a
unui grup de celule, a unui organ sau grupe de organe şi presupune e"istenţa
capacităţii celulelor componente de a recepta şi de a emite la rândul lor
*-:*+
informaţii.
Iecomandăm însuşirea şi folosirea tehnicilor de autoprogramare mentală
precum şi a celor de autosugestie, formulate astfel încât să satisfacă scopul
propus.
Ac(ion%nd direct asupra psihismului ba)ai al iin(ei umane, autosu#estia !i
poate determina personalitatea c%t si e>isten(a !n #eneral.
<nalizând autosugestia se constată că aceasta reprezintă un proces conştient în
e"clusivitate şi ea depinde de atenţie, memorie, repetarea conţinutului
autosugestiei, concentrare, perseverenţă. 7ste un proces psihic care contribuie la
alegerea
benefice.şi;ontribuţia
diferenţierea ideilor sau asupra
autosugestiei sugestiilor considerate
personalităţii bune poate
omului de celefi mai puţin
completată, urmată şi uneori anulată de către sugestii efectuate din e"terior, între
sugestii şi autosugestii stabilindu)se legături foarte strânse.
;âteodată, o sugestie poate reclama necesitatea unei autosugestii, deci luarea
unei măsuri, dar mecanismul poate fi declanşat din subconştient şi invers1 o
autosugestie poate acţiona asupra unei sugestii stocate în memorie şi aceasta să
determine o acţiune. 8olosind sugestia şi autosugestia omul se poate îndrepta
oricând în direcţia spre care doreşte, deoarece dispune de toate mecanismele
psihice necesare manifestării acestora. Sugestiile pot constitui materialul de bază
pe care raţiunea îl analizează în mod conştient, fi"ându)se atenţia asupra unei
anume sugestii care prin intermediul raţiunii se poate transforma într)o
autosugestie folositoare. Bn funcţie de tipul sugestiilor, în funcţie de mediul de
dezvoltare a individului, de baza sugestiilor acumulate până la maturitate
&considerăm maturitatea instalată la C* de ani0, autosugestiile pot fi şi rele, ele
manifestându)se atunci când influenţa sugestiilor dăunătoare este mai puternică
decât raţiunea şi voinţa proprie. <utosugestiile pot deveni astfel în cazul unor
boli psihice sau disfuncţii accentuate.
Mn e"emplu de autosugestie favorabilă este dorinţa de depăşire a limitelor
proprii, creşterea continuă a cunoştinţelor, autoperfecţionarea, stăpânirea de sine,
mărirea puterii de concentrare, de vizualizare, de intuiţie, de influenţare distală
etc.
%iteratura de specialitate care tratează acest subiect este foarte vastă şi
interesantă şi merită a fi cunoscută.
Important !n ormularea autosu#estiilor este să nu olosim ne#a(ia.

&)&%& /m9răcămintea
;urenţii energetici din corp pot fi influenţaţi de natura materialului din care
este confecţionată îmbrăcămintea. <stfel, bumbacul sută la sută sau în amestec
preponderent bumbac cu fibre acrilice favorizează curgerea energiei în timp ce
materialele sintetice sau cele din lână tip angora o obstrucţionează.
*-3:*+
 <ceastă influenţă a materialului îmbrăcăminţii se poate lesne constata
observând aura în diferite situaţii. !e asemenea, observându)ne aura putem
constata şi culoarea favorabilă pentru îmbrăcămintea ce va fi folosită în acea zi.
!acă în momentul alegerii îmbrăcăminţii din aura noastră lipseşte o anume
culoare, se va simţi nevoia alegerii acelei culori.

&)&6& 8ediul am9iant# căminul# familia

!eosebit de importante în buna funcţionare a organismului sunt spaţiul şi
lumina, culoarea şi aerul proaspăt pentru respiraţie. Se va prefera lumina
incandescentă, energia vindecătoare a plantelor de ornament, acţiunea aroma)
tizantă a tămâiei sau a beţişoarelor incandescente aromati)zante. 5i în mediul
ambiant se va constata influenţa benefică a culorilor care ne încântă privirea,
echilibrează psihicul, dar totodată armonizează vibraţiile. Lu uitaţi radiaţiile
telurice şi de energiile de formăA în amenajarea locurilor de munca, a celor
pentru odihnă, recreere.

A vezi aradia#no)a. Manual pentru dia#nosticare ener#etică olosind

radieste)ia ? autori !oina)7lena U <liodor =anolea, editura <ldomar
7"trasenzorial, 'ucureşti, *GG/.

<rmonia reprezintă legea divină a universului şi pe Vru a favoriza evoluţia este

necesar să se stabilească relaţii de armonie la nivel de individ, de familie, de
grup, de comunitate, de specie, de viaţă în general.
;omunicarea între indivizi, transferul de energie şi informaţie este continuu
pentru materia aflată în mişcare. Levoile noastre personale vor fi diferite de la o
zi la alta ele se vor schimba de)a lungul săptămânilor, lunilor, anilor. ;eea ce a
fost bun şi potrivit pentru o anume zi, o anume perioadă nu mai corespunde zilei
sau perioadei următoare. @otul se transformă permanent. Bmportant este să nu ne
opunem acestei transformări, să nu ne cramponăm de unele limitări, este necesar
să fim maleabili.
!e asemenea, este foarte important să decidem noi înşine ceea ce este bine
pentru noi într)o anumită perioadă. 7senţa sănătăţii şi autovindecării, a
automodelării personalităţii
semnificaţia reintegrării puteriieste reprezentată
din nou în sine. de autoresponsabilitate şi are

&)&& Alimentaţia
<limentaţia reprezintă un factor deosebit de important şi influenţează starea de
sănătate. =odul de alimentaţie are efecte asupra patologiei umane. 9 alimentaţie
cu un deficit în proteine &protide0, glucide &zaharuri0, lipide &grăsimi0, vitamine,
săruri minerale, oligo şi macroelemente etc. provoacă tulburări grave în
*-+:*+
organism. 7"cesele alimentare sunt şi ele dăunătoare.
#n mod normal, un raport necorespunzător între necesarul organismului şi
aportul de alimente este compensat de către mecanismele fiziologice şi
biochimice de adaptare ale organismului. !acă dere#larea echilibrului
alimentar se menţine însă un timp îndelungat, capacitatea de adaptare a
organismului este slăbită iar la nivelul celular se manifestă un dezechilibru cu
proliferarea unor procese patologice. !ezechilibrul alimentar afectează
metabolismul, imunitatea, comportamentul, activitatea motorie, activitatea de
memorare, capacitatea organismului de a se menţine într)un echilibru dinamic
&fizico)chimic, fiziologic etc.0 în raport cu factorii interni şi e"terni. 7ste afectată
homeostazia organismului.
9 alimentaţie corespunzătoare presupune o mare varietate de alimente ea
trebuie să cuprindă grăsimi şi zaharuri suficiente pentru acoperirea nevoilor
calorice zilnice ale organismului, proteine digestibile &*--)*- g:zi0, vitamine,
săruri minerale etc.
 dietă echilibrată presupune ca din totalul caloriilor necesare zilnic pentru
om, circa C:K să provină din alimente de srcine vegetală şi *:K din produse
animale &carne, lapte, unt, ouă0.
<r fi imposibil să se recomande o anume dietă care să corespundă tuturor celor
care citesc aceste rânduri deoarece fiecare dintre noi constituim o 4entitate6
distinctă, care necesită o anume dietă.
;eea ce putem face în continuare este să vă sugerăm câteva aspecte care se pot
aborda în stabilirea unei anume diete,
R =ai întâi se va avea în vedere că organismul, masa materiei, comunică cu
masa e"teriorului prin intermediul alimentaţiei. !e aici rezultă necesitatea
echilibrării alimentaţiei pentru trup &materie0, a alimentaţiei pentru suflet
&energie0 şi a alimentaţiei pentru minte &mişcare0.
R 7ste necesar să acordăm atenţie hranei atunci când o mâncăm ea va fi
mestecată bine, gustată cu bucurie.
Vom avea grijă să)i dăm un aspect plăcut, ornată frumos, conştienţi fiind de
fenomenul care se derulează odată cu ingurgitarea hranei.
R Se va avea grijă să dăm trupului ceea ce satisface nevoile sale, fără a deveni
gurmanzi sau pofticioşi.
R Se vor evita pe cât posibil alimentele conservate.
Mn aspect care trebuie conştientizat atunci când ne concepem diete proprii este
acela care se referă la legătura dintre stadiul de evoluţie spre care tindem şi
regimul alimentar corespunzător. n re#im alimentar "udicios ales este cel
care ace ca mintea şi corpul să ie mai bine acordate la $ibra(iile planurilor
superioare.

&)&B& 1e!intoxicare "i purificare

*-/:*+
 $entru dezinto"icarea generală a organismului recomandăm un fepaus
alimentar de *)K) zile efectuat periodic, în aceste perioade de timp nu se vor
consuma alimente, se vor bea numai lichide sub formă de apă de izvor, sucuri,
infuzii neîndulcite de plante şi se vor face clisme pentru descongestionarea
colonului.
Sucurile consumate vor fi naturale şi vor acoperi necesarul organismului cu
vitamine, enzime şi săruri minerale. 8ormulele pentru sucuri pot fi stabilite de
fiecare în parte în funcţie de necesităţile reclamate de propriul corp, vor fi
obţinute din legume şi fructe proaspete, bine spălate şi vor fi consumate imediat
după preparare.
&-& Exerciţii pentru întărirea "i de!$oltarea c'mpului auric $ital
&-&)& @cuturarea m'inilor
$entru efectuarea acestui e"erciţiu se adoptă o poziţie în picioare, rela"at, cu
tălpile picioarelor strict paralele şi depărtate la nivelul umerilor. =âinile sunt
aşezate cu palmele în dreptul pieptului, fără să îl atingă, degetele sunt depărtate
între ele. Se scutură mâinile rela"ate, lăsate moi, astfel încât degetele să se
lovească unele de altele cu o frecvenţă foarte mare. @reptat, frecvenţa mişcării se
mic)şorază, iar mâinile vor avea o mişcare mai amplă de ridicare şi coborâre.
9scilaţiile se transmit întregului corp, care se va ridica şi se va coborî pe vârfuri
ridicând călcâiele. !upă ce au fost scuturate mâinile, se scutură succesiv şi
picioarele.

Eecte ale e>erci(iuluiO se îmbunătăţeşte circulaţia sanguină

mai ales în degetele de la mâini şi picioare prin această
scuturare se îndepărtează energiile remanente, de tip balast, care
atârnă agăţate în câmpul aurie.
$racticarea cu regularitate a acestui e"erciţiu are ca efect
transformarea mâinilor în instrumente foarte eficiente pentru
simţirea şi acţionarea energiilor înalte şi în scurt timp mâinile
devin, deseori, mai înţelepte decât capul.

8igura nr. KK. 7"erciţiul de scuturare a mâinilor

&-&-& Urmărirea respiraţiei

7"erciţiul se e"ecută în picioare, rela"at, cu tălpile strict paralele, depărtate la
nivelul umerilor, genunchii sunt fle"aţi uşor, ochii închişi, bazinul este pu vin
*-G:*+
împins în spate, în această poziţie se urmăreşte respira(ia ără a o inluen(a !n
$reun el. !upă zece)cincisprezece respiraţii complete se inspiră adânc şi, dacă
este posibil, se ia loc pe scaun sau se întinde la orizontală pe sol şi se
conştientizează e"istenţa întregului corp. <poi ochii se deschid încet, se inspiră
adânc de câteva ori.
Eecte ale e>erci(iuluiO rela"are, revitalizare, energizare. $roduce o stare de
uşurare, dezvoltă simţul de observaţie pentru unii creează senzaţia de oprire în
loc a timpului. !e aici se evidenţiază faptul rî dezvoltarea atenţiei este esenţială
pentru activitatea din toate domeniile. $rin aten(ie se înţelege capacitatea de a
observa
orientatăfără
sprea subiect
interveni.
dar<tenţia pură
detaşată de trebuie să deţină
problemele următoarele
lui să calităţi1
fie continuă, să fie
rela"ată,
deschisă şi calmă.

&-&0& /nrădăcinarea
Bn picioare, rela"at, cu tălpile strict paralele, depărtate la nivelul umerilor se
adoptă o poziţie cu genunchii uşor fle"aţi, bazinul este uşor împins în faţă. Se
conştientizează contactul tălpilor cu solul. Le imaginăm că din bolţile plantare
&scobitura tălpilor0 ne cresc rădăcini care pătrund în sol la fiecare inspiraţie se
recepţionează energia cosmică, iar la fiecare e"piraţie cresc rădăcini care pătrund
în sol la fiecare inspiraţie se recepţionează energia cosmică, iar la fiecare
e"piraţie rădăcinile se adâncesc tot mai mult în sol până la o sută, două sute, trei
sute de metri şi chiar mai mult. Se lucrează cu imaginaţia vizuală şi:sau auditivă
şi:sau ;u cea olfactivă. Se trece apoi la dizolvarea mentală, succesivă, a
tensiunilor din corp, începând cu creştetul capului şi terminând cu tălpile. Le
imaginăm corpul făcut dintr)un material transparent şi vizualizăm tensiunile din
corp ca nişte zone întunecate, opace. !upă fiecare dizolvare, locul se spală cu un
lichid oarecare imaginar, se clăteşte, iar 4deşeurile6 se îndepărtează prin
rădăcinile din tălpi. !upă ce procesul de dizolvare, clătire şi eliminare s)a
încheiat, se urmăreşte procesul respiraţiei fără a se interveni în desfăşurarea
acestuia. !upă zece)cincisprezece cicluri respiratorii se e"trag rădăcinile din sol
şi chiar se dezlipeşte talpa, o clipă, de pe sol. Se conştientizează contactul tălpilor
cu solul, se conştientizează întregul corp, se respiră adânc şi se deschid ochii
încet. 7"erciţiul
picioare se consideră
este îndepărtată încheiat
din corp prin dup ă ce o eventuală
intermediul greutate resimţită în
rădăcinilor.
<@7L^B71 ;ând lucrăm cu pământul ni)l imaginăm ca o fiinţă conştientă cu
care suntem într)un schimb benefic permanent. Le direcţionăm tensiunile noastre
interne spre pământ iar prin rădăcinile pe care ni le)am format putem prelua
energia curată a pământului care are efecte binefăcătoare şi întăritoare asupra
noastră. $ământul se descurcă foarte bine cu toate deşeurile, inclusiv cele
energetice. 7ste de menţionat faptul că foarte mulţi terapeuţi au de suferit pentru
**-:*+
că acumulează energii stagnante de tip deseu.
#n timpul e"erciţiului se stă foarte sigur pe tălpi.
Eecte ale e>erci(iuluiO Se obţine o mare stabilitate în plan fizic, emoţionai,
mental se realizează o echilibrare energetică, surplusul din zona capului fiind
dirijat spre picioare se îmbunătăţeşte irigarea sanguină a picioarelor se asigură o
funcţionare bună a corpurilor energetice şi îndepărtarea din acestea a energiilor
stagnante, a deşeurilor. ;electarea acestor eecte se manifestă în aură.

&-&4& 2loarea de nufăr

Se e"ecută ca şi e"erciţiul anterior picioare, rela"at, cu tălpile
paralele depărtate la nivelul umerilor, cu genunchii uşor fle"aţi, şi
bazinul uşor împins în spate. Le imaginăm că suntem atârnaţi de
tavan prin intermediul unei sfori fi"ate în vârful c apului. ;a urmare
bărbia va fi mai departe de piept ca de obicei, ceafa este întinsă şi se
va lungi puţin. Se poate trece într)o oscilaţie foarte uşoară, care
permite găsirea unui nou punct de echilibru &faţă)spate, stânga)
dreapta0, se închid ochii, rela"at se urmăreşte respiraţia fără a
interveni în procesul respirator. Se realizează înrădăcinarea. Se
dizolvă tensiunile începând cu creştetul capului. Ieziduurile rămase
se şterg, se clătesc şi se scurg în pământ prin intermediul
8igura nr.
rădăcinilor. Le imaginăm că pe creştetul capului avem o floare de
K. nufăr în faza de boboc, iar deasupra noastră, la circa un metru, ne
imaginăm un soare foarte strălucitor ce emite lumină de culoare
albă.

8loarea se deschide treptat, petală cu petală, până la înflorirea completă,

preluând energia benefică a Soarelui, pe care o conduce prin rădăcinile sale
formate din sistemul nervos &creier, cerebel, măduva spinării, mănunchiuri
nervoase, nervi, ramificaţii nervoase0. Simţim energia minunată a oarelui
+ranspersonal care se răsfrânge în întregul corp, în fiecare celulă a sa. $entru
revenire, după ce se retrag rădăcinile, se conştientizează contactul tălpilor cu
solul, se desprind uşor tălpile de sol, se respiră adânc, se întinde, se
conştientizează corpul, se deschid
Eecte ale e>erci(iuluiO ochii.
încărcare energetică deosebită se dezvoltă intuiţia,
imaginaţia şi atenţia se lucrează la nivelul corpurilor spiritual, cau)al, mental,
emo(ional, eteric, i)ic, eectele iind clar repre)entate !n aură.

&-&5& 2olosirea ener.iei telurice

!upă ce se scutură mâinile şi picioarele, în poziţia şezând pe scaun, se adoptă
protopostura. =âinile sunt în poală, arătătoarele şi degetele mari sunt unite
***:*+
formând apro"imativ un cerc. Se închid ochii, se urmăreşte respiraţia timp de
zece)cincisprezece cicluri respiratorii se realizează înrădăcinarea se obţine
poziţia corectă a coloanei vertebrale imaginându)ne că suntem legaţi cu un fir de
creştetul capului şi atârnăm de tavan. Se imaginează că pe creştetul capului este
aşezat un boboc de loare de lotus iar la un metru deasupra acestuia se află un
soare strălucitor care trimite o lumină albă, bineăcătoare. 6a inspira(ie, prin
floarea de lotus, ce se deschide treptat cu fiecare petală, se preia energia
binefăcătoare a soarelui care este condusă prin coloana vertebrală până la coccis,
de unde se formează o a treia rădăcină care se adânceşte la fiecare e>pira(ie. Se
urmăreşte
circulaţie. energia care circulă
!upă câteva uşor
respiraţii şi se simt
complete &al senzaţiile
căror numărdeterminate
creste pe de această
măsură ce
repetaţi e"erciţiul0 se inversează sensul de curgere a energiei. Se imaginează că
prin cele trei rădăcini se preia ener#ia clară, perlată &cu bule strălucitoare ? ca
apa minerală0 de culoare verde strălucitoare şi înviorătoare din interiorul
$ământului. <ceastă energie vie, absorbită la fiecare inspiraţie, se transmite în
sus în întregul corp, până în creştetul capului, de unde se revarsă ca o fântână
arteziana sub forma unui evantai care înconjoară corpul de jur împrejur.
!upă câteva respiraţii se readuce conştiinţa în corpul fizic, se revine „aici şi
acum”, se retrag rădăcinile, se conştientizează contactul cu solul şi cu scaunul, se
întinde corpul, se deschid încet ochii.
Eecte ob(inuteO întărirea corpului fizic şi a celui energetic propriu, în întreg
ansamblul său, dinamizarea activităţii tuturor traseelor energetice &principale şi
secundare0, precum şi lucrul energetic pe toate corpurile, de la corpul spiritual
la cel cau)al, mental, emo(ional, eteric, i)ic.

&-&%& +o!iţia fătului

Bn picioare, cu tălpile apropiate, lipite perfect de sol, se îndoaie genunchii,
corpul coboară până la ma"imum permis. @ălpile sunt lipite de sol se cuprind
genunchii cu mâinile, capul se aşează cu orbitele pe rotule, se conştientizează
respiraţia. Se menţine poziţia obţinută de la minimum trei minute până la câteva
ore.
Eecte ob(inuteO fortificarea fizică, emoţională şi
mentală dezvoltă
fizic, dizolvă voinţa,
tensiunile asigură
interne mineralizarea
acumulate corpului
în timp.

8igura nr. K. $oziţia fătului

**C:*+
 &-&6& Exerciţiu de con"tienti!are a existenţei corpului fi!ic
#n poziţia sezând se urmăreşte respira(ia timp de zece)cincisprezece cicluri
respiratorii. $rin apăsare uşoară cu degetele şi cu palmele se masea)ă corpul
i)ic în ordinea cap, umeri, bust, bazin, membre superioare şi inferioare, în tot
acest timp degetele şi palmele simt şi fac să ie sim(ite detaliile anatomice
e"terioare, cât şi cele de profunzime, atât cât este posibil. $e întrebarea „ACM,
ce acQ”, „ACM, ce simtQ” se menţin ochii închişi, braţele se aşează pe
genunchi. ;u privirea interioară &imaginaţia0 se urmăreşte corpul conştientizat
anterior. Se pune întrebarea „Acum, ce IM+Q”. <colo unde lipsesc detaliile se
reia e"erciţiul pentru zona respectivă, apoi se deschid ochii încet.
Eecte ob(inuteO se conştientizează corpul fizic, se întăreşte percepţia de
vizualizare, se măreşte atenţia şi concentrarea. 7fectele se manifestă imediat în
aura energetică.

&-&& „Ritul de întinerire a împăratului c*ine!

<cest e"erciţiu ? terapie se e>ecută !n picioare, cu tălpile
depărtate la o lăţime de bazin, spatele drept, genunchii fle"aţi
uşor. =âinile sunt rela"ate şi cad libe r pe lângă corp. Iitul
constă în ridicarea şi cobor%rea $erticală a corpului într)un
ritm alert,cuefectuând
scuturare *3 mică
amplitudine de cicluri sus)jos.corp.
a întregului 7ste 7ste
practic o
deosebit
de important ca musculatura abdominală să fie rela"ată pentru
a permite organelor interne să se mişte, obţinându)se astfel
aşezarea lor normală în cavitatea abdominală.

8igura nr. K3. 4Iitul de întinerire a împăratului chinez6

@otodată se obţine mărirea elasticităţii ţesuturilor de susţinere a organelor

interne, se efectuează un masaj intern, se fortifică tonusul muscular, se eliberează
încheieturile de tensiuni, se limpezeşte privirea şi gândirea, se activează circulaţia
sanguină şi limfatică, se reglează ritmul cardiac. 7fectiv 4se scutură6 din aură
energiile stagnante de tip deşeu.
e reali)ea)ă centrarea corpurilor subtile, echilibrare energetică,
4desfundarea6 canalelor energetice şi se reface circulaţia normală a energiei prin
ele, se realizează o încărcare energetică deosebită.
Se recomandă practicarea zilnică timp de cel puţin şase luni de zile. Lu se
e"ecută de către persoanele care au suferit o intervenţie _chirurgicală recentă
&doar după cel puţin trei luni de zile0, de femeile însărcinate şi de către
**K:*+
persoanele dezechilibrate psihic.

&-&B& Curăţirea aurei cu lumină

;urăţirea aurei unui partener se poate face prin inundarea ei cu lumină albă. Se
procedează astfel1 cei doi parteneri stau faţă în faţă la o depărtare de circa un
metru unul faţă de celălalt. $ersoana activă, după ce şi)a făcut pre#ătirea ini(ială
&e"erciţiile anterioare0, îşi imaginează că inundă efectiv partenerul cu lumină
albă, identificându)se cu sursa acestei lumini albe1 soare, reflector, lampă, bec cu
halogen etc. în tot acest timp persoana receptivă este atentă la senzaţii şi îşi
urmăreşte respiraţia.
Se foloseşte lumina albă şi nu o anumită culoare, pentru a permite partenerului
să)şi selecteze culoarea de care are nevoie în acel moment organismul său. $entru
curăţirea aurei prin această metodă este suficient un minut de e"ecuţie.
<coperirea imaginară a persoanei cu un clopot de lumină albă îi modifică
acesteia câmpul energetic în mod favorabil, permiţându)i să folosească din
spectrul luminii albe culorile de care are nevoie. !rept rezultat, subiectul va avea
un sentiment de mulţumire, de împlinire şi, în viitor, un comportament binevoitor
în relaţiile interumane.
;ondiţia necesară pentru obţinerea acestui rezultat este ca lumina albă să fie
transmisă ără pre"udecă(i, pentru că, în caz contrar, urmărind realizarea unei
dorinţe proprii, lumina albă va trece prin filtrul imaginar al dorinţei care îi va
schimba culoarea, făcând ca efectul să nu e"iste sau să fie total nedorit. !upă
efectuarea acestei tehnici de către o persoană, rolurile se schimbă.

+reci!ări pri$ind curăţirea aurei

9 parte din energiile stagnante se îndepărtează prin duş, plajă, inundarea cu
lumină albă, e"erciţii fizice, iar unele dintre acestea numai prin curăţirea
conştientă a aurei energetice.

&-&)& Uniformi!area aurei altei persoane

@ehnica are ca obiectiv netezirea aurei, îndepărtarea energiilor stagnante de tip
desen, iar efectul obţinut în urma aplicării acestei acţiuni este deosebit de
eficient.
Se poate aplica de mai multe ori pe zi, până la dispariţia totală a simtomelor
care au reclamat folosirea acestei tehnici.
@ehnica se referă la pieptănarea aurei, ceea ce necesită ca instrument de lucru
mâna energetică.
=âinile energetice le vom obţine transformând palmele noastre în palrne
energetice capabile să uniformizeze câmpul aurie.
$almele energetice le vom realiza astfel1
**:*+
R Se scutură energic palmele în dreptul pieptului.
R Se aşează palma dreaptă în dreptul umărului stâng, la circa doi centimetri
distanţă faţă de umăr, astfel ca degetele mâinii drepte să se afle perpendiculare pe
braţul stâng.
R Se e"ecută o mişcare de 4adunare şi împingere6 a energiei de)a lungul
braţului stâng, spre palmă, continuând mişcarea dincolo de degetele mâinii
stângi, până la circa douăzeci)treizeci de centimetri distanţă.
R Se roteşte mâna stângă şi se e"eciîtă o mişcare identică şi pe podul palmei.
R Se repetă mişcările pentru mâna dreaptă.
Rmai;ei care
lungi şi)auînantrenat
decât deja clarvederea
mod obişnuit vor vedea
şi sunt pregătite că lucrul
pentru degetele energetice sunt
efectiv.
;u palmele alăturate, fără a le atinge, cu degetele puţin fle"ate şi răsfirate uşor,
am format un grilaj energetic cu care vom uniformiza câmpul aurie.
Mniformizarea se realizează prin deplasarea palmelor în plan vertical, de la
creştet până la nivelul tălpilor, începând din faţă, continuând î n spatele
subiectului şi apoi lateral stânga şi dreapta. !e regulă, netezirea aurei de la
creştet spre tălpi are un efect calmant şi rela"ant, iar activitatea efectuată de la
tălpi spre creştet are efect puternic stimulator şi tonic. <bordarea sensului de
lucru va avea în vedere efectele urmărite.
!upă efectuarea completă a tehnicii se va proceda la spălarea mâinilor până la
cot cu jet de apă.
=etoda se poate aplica şi de jos în sus. <cţiunea se începe)de la picioarele
persoanei căreia i se netezeşte aura. =âinile sunt cu faţa în sus şi înclinate uşor în
afară . Se înaintează cu ele în sus şi e"terior până deasupra creştetului. Se
parcurge un traseu pe e"teriorul aurei şi când s)a ajuns deasupra creştetului se
dau mâinile la o parte, se încijnă uşor în jos şi se aduc în zona picioarelor
subiectului. Se îndepartează palmele între ele pentru a cuprinde şi suprafeţele
nelucrate. Se repetă de trei ori.
!upă efectuarea tehnicii, se spală mâinile până la cot cu jet de apă sau se
freacă palmele de o suprafaţă aspră.

**:*+
 8igura nr. K+. Mniformizarea aurei energetice

&-&))& Autouniformi!area aurei

#n lipsa uriui partener sau în scop terapeutic propriu se poate realiza
autouniformizarea aurei efectuând următoarele etape1
R Se pregătesc mâinile energetice.
R ;u palmele alăturate, fără a le atinge, degetele puţin fle"ate şi răs firate,
fonţiăm un grilaj energetic cu care ne uniformizăm câmpul aurie începând din
faţă)creştet până la tălpi, continuăm cu spate)creştet, deplasându)ne atât cât este
permis în spate, reluând de unde este posibil mişcarea către nivelul tălpilor.
Se continuă activitatea pe lateralele corpului cu mâna corespunzătoare pentru
stânga, respectiv pentru dreapta.
Iecomandăm să se practice tehnica de cel puţin două ori pe zi şi după fiecare
acţiune de mişcarea
accelerează lucru energetic asupra
energetică unei alte persoane.
iar autouniformizarea 7"ecutată
efectuată după dimineaţa,
activităţi
colective permite înlăturarea energiilor stagnante de tip deşeu. <ceastă tehnică
penetrează direct în planurile subtile, planul vital &eteric0 şi planul astral
&emoţional0 sunt cel mai mult influenţate, planurile din imediata apropiere a
acestora, respectiv fizic.şi mental, sunt şi ele influenţate direct proporţional.

&0& 8etode "i exerciţii pentru întărirea c'mpului aurie astral ;emoţional<
**3:*+
 &0&)& Cum se lucrea!ă cu corpul emoţional ;astral<
7moţii puternice, traume, dureri, vinovăţii, percepţii trecute ale realităţii, mai
ales cele din copilărie, convingeri trecute, toate acestea sunt depozitate în
mecanismul memoriei din conştiinţa noastră şi se suprapun constant peste
conştienta momentului, lăsând urme în câmpurile aurice şi în special în câmpul
astral.
7"istă o legendă despre un om care, având necazuri mari, s)a dus la un înţelept
ca să)i ceară un sfat şi ajutor. < fost nevoit să aştepte mai multe săptămâni pentru
a putea fi primit de acesta, care *)a întrebat 4!e ce duci în spate sacul ăsta cu
pietreF6 5i cu aceasta întrevederea s)a încheiat. 9mului i)au trebuit alte
săptămâni pentru a)si da seama că a primit soluţia la problemele sale. <ceastă
întrebare şi înţelepciunea cuprinsă în ea sunt valabile pentru toată lumea. !acă
vom continua să ducem pietrele trecutului nu putem valorifica momentul
4<;M=6. <cest moment este deformat de tot ceea ce aducem din trecut. 7ste
absolut necesar să ne debarasăm de pietrele grele şi nefolositoare din trecut, să nu
le mai acordăm importanţă !acă gândirea noastră nu mai energizează balastul
acumulat în memoria conştientă, acesta se va atrofia, îşi va pierde greutatea, iar
omul nu va mai avea de purtat poveri, întotdeauna este necesar să tragem
învăţăminte din trecut dar, după această analiză, trebuie să trecem mai departe,
să)* depăşim. =omentele prezente trebuie trăite cu încărcătura energetică a
momentului <;M= nu se priveşte înapoi, se merge mai departe. !acă cineva
apropiat doreşte să se pedepsească singur, să)şi 4care în spate pietrele trecutului6,
el atrage după sine imposibilitatea de a se mai bucura de toate celelalte
posibilităţi ale vieţii. Lumai clipele pre)ente au potenţialul de a i e$enimente
reale. @oate acestea trebuie conştientizate pentru a elimina perturbările de la
nivelul câmpului aurie astral &emoţional0.
9 terapie deosebită este cea care are la bază metode şi tehnici capabile de a
trezi la pacient sentimente de iubire, ceea ce are drept rezultat înfrângerea urii, a
frcii, a invidiei etc. ;u o astfel de terapie, terapeutul japonez @amicuci a trasat
mii de cazuri de cancer.
Bn funcţie de ponderea emoţiilor se deosebesc două stări ale lu>ului
ener#eticO
a0
este starea
rapid şiechilibrata ? situaţie
4curpe6 la întregul în care energia circulă uşor, flu"ul energetic
debit
b0 starea !n care lu>ului (se opune re)isten(ă circulaţiei ener#etice normale.
Bn mod obişnuit energiil circulă dar, în momentul în care se încearcă strangularea,
înăbuşirea unei emoţii, în scurt timp apar modificări la nivel fizic.
&0&-& Ani*ilarea emoţiilor neplăcute prin respiraţie con"tienti!ată
Condi(ii tehnice1 cunoaşterea respiraţiei complete &abdominale0 şi localizarea
corporală corespunzătoare traumei psihice. ractic, cel care face e"perienţa se
**+:*+
confruntă cu propria)i emoţie neplăcută, încercând să rememoreze acea emoţie,
sa o retrăiască în momentul <;M= şi să regăsească zona, regiunea de pe corp
unde aceasta se manifestă sub forma unei senzaţii1 durere, apăsare, înţepături,
furnicături, impresia de plin, nod în gât etc.
Se rămâne cu atenţia concentrată în zona respectivă, se respiră abdominal, fără
înteruperi, în ritm normal, 4prin zona  respectivă. 7fectul ob(inut este anihilarea
emoţiilor şi dispariţia senzaţiei din zona dureroasă. @ehnica acţionează la ni$el
fizic, emo(ional, mental şi cau)al. Se pot 4rezolva6 emoţii ca teama, furia,
ciuda, fobii ca răul de înălţime, răul de mare, răul de avion, frica de animale etc.
Senzaţia aresimţită
încordării, pe fizic
contracturiZ în urma într)o
musculaturii unei emoţii este consecinţa
zonă oarecare crispării,
de pe trup. a
%a palpare,
acea zonă este tare, dură şi poate chiar dureroasă. <ceastă duritate se diminuează,
se topeşte şi se transformă sub influenţa respiraţiei şi a conştientei îndreptată în
acea zonă.
Lu trebuie să fugim din faţa unei emoţii, orice rezistenţă, orice opoziţie este un
duşman al vieţii. !e aici şi necesitatea de a 4demola6 rezistenţele pentru a avea o
viaţă total fericită. $ermanent se poate pune întrebarea 4Mnde se localizează
re)isten(ele meleQ” şi, rând pe rând, pe măsură ce sunt descoperite, ele trebuie
disipate şi se vor diminua încetul cu încetul.

&0&0& Ani*ilarea emoţiilor neplăcute cu tenica ima.inati$ă a pun.ii de *'rtie

Se e"ecută fără partener şi se aseamănă cu tehnica anterioară.
!upă conştientizarea problemei, a situaţiei care determină afectarea
emoţională, se imaginează că aceasta este împachetată şi introdusă într)o pungă
de hârtie. Se leagă punga la gură cu o sfoară de care este legat un balon umplut
cu un gaz mai uşor decât aerul. Lu mai avem de făcut decât să dăm drumul
pungii ce va dispărea în înaltul cerului, cu problemele noastre cu tot.
Eectul ob(inutO anihilarea emoţiei în cauză.
<ceastă metodă am folosit)o prima dată când îmi reveneau obsedant în minte
cuvintele6, melodia şi chiar imaginea unei reclame pe care am văzut)o
întâmplător la televizor. 7fectul obţinut este imediat şi, în funcţie de concentrarea
pe subiect, definitiv. $ractic, după ce am 4lansat6 punga, nu mai îmi aduceam
aminte de ce reclamă era vorba. Simplu şi eficient.
&4& 8etode "i exerciţii de întărire "i de!$oltare a c'mpului aurie mental
Corpul mental are un anumit nivel al gândirii şi al înţelegerii specific fiecărui
om. Se lucrează pe nivelul mental cu scopul de a face un transer de inorma(ii,
schimbarea nivelului şi apoi coborârea pe nivelurile inferioare pentru lucru
efectiv. Bn mental se reproiectează totul, acţionând astfel pe un nivel imediat
următor unde au loc influenţe energizante, pentru că mentalul se reaşează pe un
**/:*+
nivel mai înalt şi capătă un potenţial energetic superior, potenţial care
influenţează în sens dublu. <stfel, acţionează în planurile inferioare până la nivel
fizic, determinând însănătoşirea acestuia, iar în planurile superioare pe nivelul
imediat următor. C%mpul mental este un plan al #%ndirii liniare şi #enerea)ă
ener#ie. <tunci când omul refuză să gândească, toate câmpurile degenerează,
activitate care se referă şi la calitatea gândurilor ce se emit şi se imprimă în
câmpul aurie. :%ndirea po)iti$ă este necesară pentru că energia generată este o
energie de calitate superioară, care creează un stoc necesar pentru ridicarea
fiecărui corp energetic la niveluri vibratoare superioare.
@ehnicile operante
Corpul mental estepentru
supuscâmpul
legilor aurie mental sunt
simbolismului tehnicile
şi putem avea4simbol6.
acces la această
lume imaginară, la acest coip căruia, în mod intuitiv, îi cunoaştem unele legi. în
acest caz, intelectul nu)şi găseşte loc la nivelul respectiv, în tehnicile mentale
simbolul reprezintă cheia de pornire a motorului care acţionează la nivelul
vibraţional al acestui corp. 7l poate fi redus la cea mai simplă e"presie, la
posibilitatea de a gândi la o literă, o cifră, o imagine geometrică sau o culoare, iar
aceasta poate determina intrarea în acţiune a corpului mental. @ehnica de folosire
a simbolului solicită o energie puternică şi o concentrare intensă, în
subconştientul nostru, simbolul este încă viu, deşi la nivelul conştientului se pare
că s)a pierdut.

&4&)& Exerciţiu pentru purificarea corpurilor su9tile

7tapele de desfăşurare ale acestui e"erciţiu pot fi următoarele1
R Iela"aţi, ne imaginăm că înt reaga noastră aură este inundată de o lumină
intensă, de culoare galben)aurie, precum cea a soarelui.
R Le fi"ăm mintea pe această imagine timp de trei)cinci minute, înainte de a
începe ziua şi ori de cât ori ne pregătim sau lucrăm energetic sau ori de câte ori
simţim nevoia să beneficiem de rezultatele acestui e"erciţiu simplu.
7"erciţiul poate fi practicat oriunde şi oricând, în tren, în plimbare cu maşina
sau autobuzul ş.a.m.d. &dar nu atunci când suntem la volanZ0.
<cest e"erciţiu are ca efect purificarea corpurilor subtile şi mărirea capacităţii
lor receptive la informaţiile din planurile subtile superioare.

&4&-& Exerciţiu de dialo. mental cu or.anele interne

Mn alt procedeu simplu de lucru la acest nivel şi care asigură rezolvarea
anumitor tulburări manifestate pe corpul fizic, este următorul1 se scutură mâinile
şi picioarele, în picioare, cu tălpile strict paralele, depărtate la nivelul umerilor,
genunchii uşor fle"aţi, bazinul uşor adus în spate, se închid ochii, se urmăreşte
respiraţia, se efectuează înrădăcinarea, se dizolvă tensiunile prin efectuarea
respiraţiei prin organul cu pricina, se respiră prin acesta de zece)douăsprezece ori
**G:*+
sau până se simte o schimbare în corp &se conştientizează senzaţia de cald, de
rece, de curent electric, de întindere sau de compresiune musculară etc.0.
$asul următor pare ciudat, dar este foarte întemeiat1 se poartă un dialo# cu
organul respectiv ca şi cum am vorbi cu un prieten vechi şi cu care nu ne)am
văzut de mult. <ceastă tef)nică vizează inteligenta proprie foarte bine dezvoltată
a fiecărui organ &inteligenţa proprie a ficatului este capabilă să rezolve probleme
foarte comple"e pe care chimiştii nu le pot rezolva încă0.
Bn final, i se transmite organului să se rela"eze şi să primească energia care i se
dă pentru că aceasta îi va face bine. $rin intermediul florii de lotus se preia de la
soare
e>piralumina prin in
(ie, savurând spirdispoziţie
buna a(ie, se conduce
cu care neîn imaginăm
mod conştient la săorgan
că încep prin
lucreze
celulele organului nostru, care astfel s)a umplut de lumină. Se face revenirea
conştientizând contactul tălpilor picioarelor cu solul, se conştientizează întregul
corp, se inspiră adânc şi se deschid încet ochii.

*C-:*+
 CAI+66 IS

1eterminarea spaţială si coloristică a aurei ener.etice folosind radieste!ia

B&)& Elemente introducti$e

Iadiestezia este arta de a utiliza indicatoarele radiestezice &bagheta unghiulară,
bagheta sub formă de %, bagheta elastică, pendulul, ansa0 făcând să intervină
voluntar activitatea inconştientă pentru a ajuta la descoperirea a tot ce este ascuns
facultăţilor normale ale individului, dar a cărui e"istenţă este reală. 9rice
persoană care este capabilă să)şi concentreze în mod normal gândirea, poate
practica cu succes radiestezia după un antrenament simplu şi raţional.
IadiesteziaA este una din percepţiile e"trasenzoriale la îndemâna a mai mult
de /-W din populaţie. #n modelul continuumului material, în cadrul fenomenelor
de potenţialitate &e"istenţa obiectivă ca atare0, radiestezia &do2sing, rotenganger,
2unschelrute, sorcellerie0 face parte din fenomenele e"otice medii de tip 7S$
&e"trasenzorial perception0 din grupa &$SB0 şi anume, ca fenomen
bioinformaţional. <cestui fenomen îi este caracteristic faptul că informaţia
achiziţionată este evidenţiată prin mişcarea unui indicator radiestezic.

*pendulu
$e)i „Manual de radieste)ie”
lui sideral” autor <liodorşi=anolea,
„Minunatul
careuni$ers al
conţin instrumente au"iliare
şi chiar un pendul universal din metal elo"at. !e asemenea, se poate consulta

Ba-.eta ela&t!ă
en"ulul nver&
lucrarea „aradia#no)a. Manual pentru dia#nosticare ener#etică olosind
radieste)ia”, autori !oina)7lena U <liodor =anolea, 7ditura <ldomar
7"trasenzorial, 'ucureşti, *GG/.
8igura nr. K/. Bndicatoare radiestezice
*C*:*+
 $entru efectuarea unor măsurători calitative şi:sau cantitative se folosesc
instrumente ajutătoare. <cestea sunt reprezentări convenţionale destinate unei
fi"ări mai bune a gândurilor în cursul cercetării radiestezice.
Bnstrumentele ajutătoare cel mai des utilizate sunt rigla universală &@urenne0,
rigla circulară şi rigla semicirculară.
Bndiferent ce indicatoare radiestezice se folosesc în practică, ele trebuie să
îndeplinească unele caracteristici1
R indicatoarele
instabile, radiestezice,
cu atât sunt mai bune cu cât sunt mai

8igura nr. KG. Bnstrumente radiestezice au"iliare

R forţele de frecare e"ercitate între diferitele părţi

componente ale indicatorului sau între indicator şi
mâna operatorului trebuie să fie cât mai mici
R efortul fizic pe care trebuie să)* depună
operatorul ra)
diestezist în mânuirea, manipularea instrumentului,
a indi
catorului radiestezic, să fie minim
R construcţia, modalitatea de folosire a
indicatorului
trebuie să fie foarte simplă
R nici un indicator radiestezic nu lucrează fără ca
mâna
omului să fie prezentă.
=odul de lucru pe care noi) îl folosim este radiestezia mentală, în acest tip de
investigaţii rezultatul obţinut de operator este datorat subconştientului care este
în acelaşi timp emiţător şi receptor. <stfel se asimilează comportamentul
radiestezistului ca şi cum ar fi rezultatul unei acţiuni mentale care se poate
descompune în două faze1
a0 orientarea mentală constă în orientarea subconştientului către obiectul
cercetării, e"cluzând toate celelalte influente &caut LM=<B0
b0 con$en(ia mentală este un acord pe care operatorul îl încheie cu el însuşi şi
care trebuie să)i permită interpretarea mişcărilor indicatorului radiestezic în
raport cu dorinţa mentală care *)a emis sau cu întrebările pe care le)a formulat.
*CC:*+
 #nainte de a se începe lucrul efectiv, este necesar să se înţeleagă bine
mecanismul 4percepţiei radiestezice6 pentru a evita autosugestia sau 4blocajul6
celui de al şaselea simţ.
7ste necesar să se aibă foarte clar în minte filmul fenomenologic, etapele unei
acţiuni radiestezice, algoritmul activităţii.
$entru determinarea întinderii spaţiale a aurei unei persoane, algoritmul este
următorul1
Etapa I
<limentarea memoriei subconştiente cu informaţii referitoare la obiectul
cercetării1
forma aureienergia subtilă
energetice, a fiinţei
straturile umane, corpuri energetice, aura energetică,
aurice.
Etapa a Il-a
Se concentrează întreaga atenţie, toate gândurile sunt canalizate cu intensitate
LM=<B la aura energetică şi se ignoră în totalitate alte subiecte.
Etapa a IlI-a
Se stabilesc convenţiile mentale succesive pentru interpretarea cu precizie a
mişcărilor indicatorului radiestezic folosit, fie el bagheta, pendulul sau ansa.
Con$en(ii mentale olositeO
a0 pentru aflarea direcţiei
b0 pentru apropiere
c0 pentru decelarea locului
d0 pentru determinarea conturului sursei de semnal.
Etapa a I-a
Verificarea rezultatului activităţii depuse.
Etapa a -a
;ercetarea cauzelor unui eventual eşec.

B&-& 8odul de lucru cu 9a.*eta un.*iulară

Subiectul căruia i se măsoară întinderea spaţială a aurei energetice se află la o
distanţă de apro"imaţiv cinci metri de operatorul radiestezist. <cesta, cu bagheta
unghiulară în poziţia de lucru, cu vârful înainte,, pe direcţia de înaintare,
stabileşte un algoritm pentru lucru cum ar fi1
ropor(ional
$%rul cuşiapropierea
spre !n "os de A.M.,
$a orma un un#hi ba#heta
de ?9T cumea un#hiulară
ori)ontala se $a roti
LM=<B cu
atunci
c%nd $%rul ba#hetei este la $erticala limitei e>terioare a aurei ener#etice.
;u acest scop bine definit, cu atenţia fi"ată
LM=<B pe acest subiect, operatorul radiestezist se apropie
încet de subiect şi urmăreşte mişcarea baghetei. <tunci
când aceasta este cu vârful în jos şi la G-` faţă de
orizontală, distanţa de la punctul de staţie al
8igura nr. -. *CK:*+
<propierea aparatului
radiestezist de bordura
subiectului până în punctul în care prelungirea verticalei din vârful baghetei
înţeapă solul, este mărimea ra)ei aurei ener#etice. $entru determinarea
circumerin(ei aurei se pot folosi două metode. Mna dintre ele constă în
repetarea operaţiunilor descrise mai sus, cu punctul de plecare al operatorului din
diferite locuri aflate în jurul subiectului. Se obţin astfel mai multe puncte prin
care se poate trasa conturul urmărit. ;ea de a doua metodă constă în urmărirea
conturului sursei de semnal. $entru aceasta, operatorul radiestezist se postează
în spatele direcţiei de urmărit pe contur.
Se poate folosi următoarea convenţie
mentală1
ropor(ional cu deplasarea pe contur,
ba#heta mea un#hiulară se $a roti spre !n
"os 5MAI dacă $%rul ei iese de pe
contur !n e>terior şi se $a roti spre !n sus
5MAI dacă iese de pe contur !n interiorul acestuia. Dacă se men(ine pe
contur, $%rul ba#hetei un#hiulare !şi 8igura nr. *. $oziţionarea
păstrea)ă po)i(ia. instrumentelor radiestezice

B&0& 8odul de lucru cu 9a.*eta elastică ;pendulul in$ers<

$entru a e"emplifica acest mod de lucru se poate adopta poziţia de lucru
caracteristică pentru bagheta elastică &pendulul invers0 şi anume, aceea verticală
cu greutatea în sus.
9 variantă de convenţie mentală, atunci când se foloseşte bagheta elastică în
regim lansat cu o mişcare de rotaţie, este următoarea1
ropor(ional cu apropierea de A.M., ba#heta mea elastică !şi $a modiica
mişcarea de rota(ie !n mişcare de oscila(ie care $a a$ea amplititudinea
ma>imă LM=<B atunci c%nd perpendiculara cobor%tă din centrul
m%nerului !n(eapă solul e>act pe proiec(ia la sol a circumerin(ei aurei
ener#etice.
<tunci când se urmăreşte şi aflarea ormei circumerin(ei,
operatorul radiestezist)menţine mâna cu bagheta elastică în punctul
determinat anterior şi face o rotaţie de G-` în jurul acestui punct.
Iotaţia poateavea loc spre stânga sau spre dreapta, în acest fel
direcţia drept înainte a operatorului este tangentă la contur. ;u
bagheta elastică lansată într)o mişcare oscilatorie înainte)înapoi, se
foloseşte o convenţie mentală de forma1
*C:*+
 ropor(ional cu deplasarea pe contur, ba#heta mea elastică $a a$ea o
mişcare oscilatorie !nainte-!napoi al cărei plan de maniestare $a i
permanent tan#ent la contur 5MAI atunci c%nd perpendiculara cobor%tă
din centrul m%nerului !n(eapă solul e>act pe proiec(ia la sol a circumerin(ei
aurei ener#etice.

8igura nr. C. %ucrul radiestezic folosind bagheta elastică pentru determinarea
circumferinţei aurei

$e parcursul deplasării pe contur atenţia este îndreptată planul determinat de

mişcare oscilatorie a baghetei ejstjce, iar în momentul în care acest plan are o
deviere spre stânga sau spre dreapta, aceasta are semnificaţia schimbării direcţiei
de înaintare pe conturul care descrie o închisă.

B&4& 8odul de lucru cu pendulul

Se procedează în acelaşi fel ca şi la modul de lucru cu elastică &pendulul
invers0.

B&5& 8odul de lucru cu 9a.*eta su9 formă de „H

$e obicei se foloseşte o singură baghetă sub formă de 4%6 pentru că această
investigaţie are loc la distanţe mici ordinul metrilor. 'aghetele sub formă de
4%6 se folosesc perechi pentru suprafeţe şi distanţe mari unde dau rezultatele
cele mai bune.
%a apropierea de sursa de semnal, &în acest caz aura energetică a unei
persoane0, cu vârful baghetei spre înainte se foloseşte convenţia mentală1
ropor(ional cu apropierea de A.M., ti"a ba#hetei sup ormă de „6” se $a
roti spre st%n#a FdreaptaG şi $a aFe un un#hi de ?9T cu direc(ia drept !nainte
5MAI atunci c%nd perpendiculara cobor%tă din centrul m%nerului !n(eapă
solul e>act pe proiec(ia la sol a circumerin(ei aurei ener#etice.
$entru determinarea conturului aurei energetice cu acest tip de indicator
radiestezic se procedează ca şi în cazul celorlalte indicatoare1 operatorul
radiestezist face aşa nu)mitul 4pas în spatele indicatorului6 adică e"ecută o
mişcare de rotaţie la G-` în jurul a"ului mânerului indicatorului pentru ca direcţia
drept înainte &perpendiculara pe a"ul al corpului, pe planul care trece prin umeri
şi bazin0 să fie pe tangentă la contur.
;u următoarea convenţie mentală se începe deplasarea pe contur1
ropor(ional cu deplasarea, ti"a ba#hetei sub ormă de „6” $a a$ea o
mişcare de rota(ie st%n#a-dreapta, $a i !n permanen(ă tan#entă la contur şi
*C:*+
$a indica direc(ia de urmat LM=<B atunci c%nd perpendiculara cobor%tă
din centrul m%nerului !n(eapă solul e>act pe proiec(ia la sol a circumerin(ei
aurei ener#etice.

B&%& 8odul de lucru cu ansa

;u ansa se efectuează investigaţii identice ca şi cu bagheta sub formă de 4%6.

B&6& 1eterminarea culorilor primare ale aurei ener.etice

#nainte de efectuarea acestui tip de investigaţii este bine dacă se rememorează
faptul că indicatoarele radiestezice oferă posibilitatea manifestării percepţiilor
subconştiente referitoare la acest subiect cu ajutorul mijloacelor conştientului.
Se pot folosi mai multe tipuri de investigaţii. Mna dintre acestea este aflarea
culorii predominante în primul strat aurie format din primele trei corpuri subtile1
corpul eteric, corpul astral &emoţional0 şi corpul mental. 7le formează împreună
cu câmpurile lor corespunzătoare ceea ce de obicei poartă denumirea de aură
umană. $entru aceasta se foloseşte un instrument radiestezic simplu. 7l constă
din înscrierea în nişte dreptunghiuri trasate pe un suport oarecare, a culorilor
spectrului luminos1 roşu, oranj &portocaliu0, galben, verde, albastru, indigo şi
violet, între culori sunt lăsate căsuţe libere pentru culori intermediare, iar la
capătul riglei astfel întocmite se mai află o căsuţă pentru 4alte culori6.

I9P V < B V

8igura nr. K. Bnstrumentul radiestezic folosit pentru determinarea culorilor

aurei

8igura nr. . Iigla circulară folosită pentru determinarea culorilor aurei
energetice

Se poate folosi şi o riglă circulară împărţită în mai multe sectoare în care sunt
trecute culorile spectrului cu câte un sector liber între ele.
*C3:*+
 B&& 1eterminarea culorii predominante în stratul auric
Bndiferent de indicatorul radiestezic folosit, se obţine un rezultat e"act fie
folosind un arătător, fie direct pe instrumentul descris mai înainte sau folosind
sistemul de investigaţie binar !< ? LM.
<rătătorul se foloseşte în cazul utilizării pendulului şi a baghetei elastice
&pendulul invers0, iar investigaţiile directe pot fi efectuate cu pendulul, bagheta
elastică, bagheta unghiulară, bagheta sub formă de 4%6, ansa în sistemul binar se
pot folosi toate indicatoarele.
#n cazul în care se foloseşte ca indicator radiestezic pendulul, rigla pentru
determinarea culorilor se aşează pe o suprafaţă plană convenabil aleasă &de
e"emplu o masă0. ;u pendulul în poziţie pentru lucru într)o mână, cu arătătorul
în cealaltă mână, îndreptat spre căsuţa care reprezintă culoarea de investigat, se
poate folosi o convenţie mentală de tipul următor1
endulul meu se $a roti spre st%n#a FdreaptaG cu amplitudine ma>imă
pentru culoarea roşie 5MAI dacă aceasta este culoarea predominantă a
primului strat aurie al lui A.M.
;ând se foloseşte rigla circulară pentru culori, pendulul se aşează deasupra
centrului riglei şi i se imprimă o mişcare iniţială sau nu. Se foloseşte o convenţie
mentală de forma următoare1
endulul meu $a oscila 5MAI !n dreptul sectoarelor care con(in şi
culoarea predominantă, caracteristică, a primului strat aurie al lui A.M.
Bn acest fel avem două posibilităţi1 culoarea căutată este una din ceje două
înscrise în sectoarele determinate. Să presupunem că acesta sunt roşu)albastru.
$entru aceasta se foloseşte metoda de investigare binară1
endulul se $a roti spre dreapta Fst%n#aG 5MAI dacă !n primul strat
aurie al lui A.M. culoarea roşie este predominantă.
Bndiferent de răspuns nu mai este necesară o altă convenţie mentală deoarece o
variantă o e"cluse pe cealaltă.
$entru acest tip de investigaţii se pot folosi şi instrumentele radiestezice
clasice, gradate şi numerotate. $entru aceasta se foloseşte o convenţie mentală
iniţială.
'iec
num erăr
otei
atăJdint
asre
telcepe
le ntr
şaupterocu
şu loco
ri respspu
ectr ale #r!iadcoa(re
nde iasp09
un,depeontr#r
u ad
ora(an
ie"
FportocaliuG corespunde #rada(ia @9, pentru #alben corespunde #rada(ia 9,
pentru $erde corespunde #rada(ia 29, pentru albastru corespunde #rada(ia
U9, pentru indi#o corespunde #rada(ia 39 şi pentru $iolet corespunde
#rada(ia 19. :rada(ia 89 are semniica(ie de culoare intermediară iar
#rada(ia ?9 are semniica(ia „alte ca)uri”.
!upă ce s)au stabilit acestea, se foloseşrte o nouă convenţie mentală pentru a
*C+:*+
stabili culoarea caracteristică. 9peratorul radiestezist este concentrat LM=<B
asupra subiectului de investigaţie şi al algoritmului de lucru.
<tunci când se foloseşte ca indicator radiestezic ansa, şi ca instrument
radiestezic rigla semicirculară, algoritmul poate fi1
Ansa se $a roti spre dreapta şi se $a opri e>act pe #rada(ia care repre)intă
culoarea caracteristică a primului strat aurie al lui A.M.
<@7L^B7Z 9rice investigaţie radiestezică efectuaţi, întotdeauna acurateţea
rezultatului este direct proporţională cu etalonarea pentru tipul respectiv de
măsurători şi cu e"perienţa în domeniu. =are atenţie trebuie acordată faptului că,
rezultatele
la domeniulpotdefiinvestigat.
influenţate!acă
de dorinţa intimă aeliminarea
nu se reuşeşte operatorului radiestezist
dorinţei cu privie
în momentul
investigaţiei, subconştientul ? care este parte activă în lucrul radiestezic ? va
face în aşa fel încât rezultatul să fie în concordanţă cu dorinţa manifestată. 5i,
bineînţeles, rezultatul este eronat.

Cu$'nt de înc*eiere
Vederea aurei cu ochii fizici sau cu cei ai minţii este un fenomen natural pentru
fiecare dintre noi.
<ceastă capacitate potenţială interioară, prin e"ersarea acelor simţuri, organe şi
muşchi oculari ce nu sunt folosiţi în mod obişnuit ? ceea ce a şi dus, dealtfel, la
atrofierea lor )? cu perseverenţă şi fără a descuraja, este adusă la iveală. <
învăţa să vezi aura este o responsabilitate faţă de tine însuţi, deoarece devii
iniţiatorul unui proces continuu de autoperfecţionare care te ajută să te cunoşti
mai bine pe tine şi pe cei din jurul tău.
=ajoritatea copiilor văd aura, însă nu sunt învăţaţi să o recunoască ca atare.
;hiar mai mult, părinţii, deranjaţi de imaginaţia colorată a copiilor lor le
obstrucţioriează această capacitate prin inocularea credinţei că este un fenomen
imaginar, ireal. Mrmarea este uşor de intuit1 copilul se închide în sine şi
capacitatea de a vedea aura se atrofiază. !in fericire acest proces este reversibil.
<şa cum am enunţat deja, e"istă două moduri de a vedea aura1 intuiti$ şi
obiecti$. <ltfel spus, prin metoda intuitivă aura energetică este 4văzută6 cu ochii
minţii &vizualizare0 iar prin metoda obi ecti$ă aura energetică este văzută cu
ochii fizicide &clarviziune0.
capacităţii $entru
vizualizare a unei prima $entru
persoane. metodăceaeste
de anecesară dezvoltarea
doua metodă este
necesar un antrenament adecvat pentru mărirea trenului de unde recepţionat de
ochi, în aşa fel încât să se obţină o mai mare sensibilitate care să permită
detectarea unor emanaţii luminoase subtile.
Lu se poate afirma că o metodă este mai bună decât alta atâta timp cât ceea ce
se vede este interpretat în mod corect. @otuşi, percepţia obiectivă &cu ochii fizici0
oferă mai multe elemente concrete, tangibile, despre câmpurile de energie
*C/:*+
subtilă.
7nergia proprie fiecărei aure se reflectă în lumină şi culoare. ;laritatea şi
repartiţia culorii oferă, în mod specific, informaţii privind starea fizică,
emoţională, mentală şi spirituală a unei persoane. !acă detectarea culorilor este
relativ simpla, mai dificilă este înţelegerea şi interpretarea acestor culori. 7ste
nevoie de timp şi e"perienţă pentru a învăţa ce raport e"istă între culorile ce
reflectă diferite aspecte ale personalităţii unui om, precum şi care este efectul
acestor combinaţii. 9amenii nu trebuie judecaţi după ceea ce se vede în aura lor.
Mn văzător de aură nu are dreptul să spună persoanei observate ce să facă într)o
anumită împrejurare.
semnificaţia Se pot
lor posibilă, insăprezenta observaţiile
numai persoana efectuate
în cauză şi sesăpoate
trebuie e"plica
ia decizia
adecvată. Lu se pun diagnostice, ci doar se poate preciza zona sau zonele
influenţate de perturbări energetice. 7ventual se pot da sfaturi pentru ameliorarea
stării energetice a celui observat, sfaturi care pot fi sau nu pot fi urmate de cel în
cauză.
Mn clarvăzător nu are dreptul să pătrundă în câmpurile energetice ale celorlalţi
fără permisiunea lor. ;hiar dacă se percepe ceva, nu se divulgă această percepţie
decât la cererea persoanei respective şi atunci se va proceda cu discernământ şi
prudenţă.
<ceastă lucrare nu se doreşte a fi un îndrumar pentru diagnosticarea stării de
sănătate a unor persoane sau pentru tratamentul unor afecţiuni, de orice natură ar
fi acestea. <ctivităţile de acest ţip sunt de competenţa personalului specializat din
instituţiile de profil. 9rice decizie în această privinţă aparţine cititorului.
9 astfel de carte pe care o aveţi în mână, apare pentru prima dată scrisă de
autori români. Spre deosebire de alţi văzători de aură din străinătate, care au mai
şi scris cărţi şi au acest 4dar6 din naştere, noi *)am redobândit şi perfecţionat şi
prin e"erciţii specifice descrise în această lucrare. ;eea ce am obţinut noi pot
obţine toţi cei care doresc cu adevărat acest lucru.
@uturor celor care doresc să vadă aura le urăm mult succesZ

*CG:*+
 ANEE

2I:IFHFGIA +ERCE+JIEI I:UAHE

ercep(ia reprezintă acel proces de la nivel cerebral care face posibilă

interpretarea input)ului provenit de la modalităţile senzoriale este o căutare
dinamică a interpretării de cea mai bună calitate a informaţiei disponibile
&PregorQ, *G330.
ă)ul este unul din cele cinci simţuri cu ajutorul căruia se percep imaginile, se
înregistrează direct forma, culoarea, dimensiunea, luminozitatea obiectelor,
precum şi distanţa şi mişcarea acestora &!7(0.
ederea este un proces fizic implicat în recepţia vizuală. 9amenii sunt fiinţe
puternic orientate vizual1 el puţin /-W din informaţiile e"terioare sunt primite
prin sistemul vizual. <cest sistem îndeplineşte patru funcţii1
R vederea formelor &poate fi obţinută şi cu un singur ochi0
R vederea distanţelor &se obţine biocular )cu ambii ochi0
R vederea culorilor &ocular şi:sau biocular0
R vederea mişcărilor &ocular şi:sau biocular0.
Se poate specifica faptul că adaptarea retiniană permite vederea în lumină
slabă, redusă
apropiate iar acomodarea
sau depărtate. Lumeroasecristalinului permitevăddistingerea
specii de animale în infraroşuobiectelor
sau în
ultraviolet, iar altele chiar nu disting culorile.
$rincipalul component al sistemului vizual este ochiul, organ pereche, format
din globul ocular şi ane"ele sale &gene, glande lacrimale, etc0. 7l este parte atât al
feţei cât şi un element important al fizionomiei. 9chii manifestă trăsăturile
permanente ale personalităţii, emoţiile, sentimentele sau sunt e"presii ale
dorinţelor, ale gândurilor, sunt simboluri ale puterii de observaţie, ale

cavitate nazală
muşchiul drept
superior :
micul oblic :
perspicacităţii şi vigilenţei.
9chiul este organul percepţiei vizuale şi are o formă globulară cu un diametru
mediu de apro"imativ C mm.

*K-:*+
 8igura nr.  Ieprezentarea schematică a ochiului &vedere laterală0
Stimulul luminos, până ajunge să fie receptat străbate mai întâi membrana
transparentă de protecţie numită cornee după care îi este controlată intensitatea
luminii prin intermediul irisului, care efectuează acest lucru cu ajutorul unui
oficiu cu diametru variabil numit pupilă. <poi, lumina traversează cristalinul,
care este o lentilă convergentă a cărei curbură se modifică în funcţie de distanţa
focalizată până la obiectul de observat, în acest mod, imaginea obiectului
proiectată pe retină tinde să fie mereu cât mai clară.
$entru efectuarea mişcărilor de orientare, ochiul are trei perechi de muşchi care
îi permit orientarea într)o direcţie determinată.

8igura nr. 3 Secţiune orizontală a ochiului &vedere de sus0

upila este o porţiune deschisă în irisul colorat, care controlează cantitatea de

lumină ce pătrunde în ochi. %a o cantitate mai mare de lumină ea se contractă iar
*K*:*+
la o lumină mai puţin intensă, mai slabă, se dilată permiţând pătrunderea unei
cantităţi mai mari de lumină în interiorul ochiului. $upila se află în afara
controlului conştient al individului. Bn cazuri deosebite sistemul nervos autonom
poate comanda dilatarea pupilelor chiar şi atunci când este lumină foarte
puternică1 dacă e"istă un interes deosebit pentru ceva, atunci când subiectul se
află sub influenţa unui drog sau este speriat, tulburat. =ărirea pupilei
ameliorează vederea periferică. <ceastă mărire se obţine şi când ochii sunt
divergent focalizaţi, în cazul aşa numitului 4focusing6 .
;etina se află pe suprafaţa internă a globului ocular şi pe ea apare imaginea
răsturnată a realităţii
traversarea razelor înconjurătoare.
de lumină reflectate de<cest fenomen
obiecte, estelentile,
fiinţe, prin determinat
fenomende
asemănător celui care are loc într)un aparat de fotografiat sau o cameră de luat
vederi care focalizează imaginea pe un film. Ietina este alcătuită dintr>un strat
de celule fotore)ceptoare, de două tipuri 1 conuri şi bastonaşe .
;onurile, e"ceptând o suprafaţă de mai puţin de jumătate de mm C, care
formează foveea, sunt relativ mari şi mai puţin numeroase decât bastonaşele )
dacă ne referim la economia repartiţiei lor pe suprafaţa retiniana. #n fovee,
celulele conuri sunt circa *-.--- pe mm C în centrul ei, la -.--- pe mm C, la
periferia acesteia, în afara foveei, numărul bastonaşelor creşte.
;elulele bastonaşe depăşesc numeric celulele conuri &*C-.---.---:3.---.---0
într)o proporţie de apro"imativ C-1*. %a periferia retinei mai mulţi fotoreceptori
sunt corectaţi la o singură fibră nervoasă, pe când în centrul retinei ) foveea )
fiecare celulă fotoreceptoare este corectată la o singură fibră nervoasă.
Specific retinei este faptul că fibrele nervoase care transmit informaţia vizuală
la neocorte" pentru interpretare se găsesc la suprafaţa retinei pe care o
traversează. !eşi pe această suprafaţă se află şi vasele sangvine care alimentează
celulele iar razele de lumină din câmpul vizual o impresionează, acest fapt nu
pare să afecteze calitatea informaţiei captate şi transmisă de către retină.
Dona unde numeroase fibre provenite de la fotoreporteri se unesc într)un
mănunchi şi formează srcinea nervului optic este denumită pata oarbă. <ceastă
suprafaţă este caracterizată de faptul că aici nu este înregistrată informaţia.

*KC:*+
 ;ercetările efectuate au evidenţiat faptul că numai celulele conuri au
capacitatea de a decodifica acele caracteristici cromatice manifestate de către
stimulii luminoşi. 7"istă, în funcţie de pigmentul pe care îl posedă, trei categorii
de conuri. $igmenţii &substanţa fotosensibilă0 sunt sensibili la roşu, verde şi
albastru. 8iecare punct colorat privit trimite trei mesaje, informând creierul
asupra cantităţii de roşu, verde şi albastru conţinut de punct. <stfel, prin
combinare, se obţine orice culoare numai din trei componente.
Caracteristici ale celulelor retinei
Ba&tona4ele>
R funcţionează foarte bine la nivele scăzute de lumină
R sunt sensibile la mişcare
R sunt în număr mare la periferia retinei.
Conurle>
R reacţionează la lumină intensă
R sunt sensibile la culoare ) implicate în vederea cromatică
R asigură acuitatea vizuală prin conce ntrarea lor în centrul retinei &aria celei
mai înalte acuităţi vizuale )foveea) este alătuită aproape în întregime de
conuri0
R sunt adaptate la lumină diurnă.
8ibrele nervoase &a"onii0, care transmit informaţia vizuală de la celulele
bastonaşe şi conuri spre creier sunt legate de celulele bipolare şi celulele
ganglionare.
$e lângă faptul că numai conurile codifică aspectele cromatice ale stimulului
luminos, deosebindu)se astfel de celule bastonaşe, cele două categorii de celule
*KK:*+
se mai disting prin felul în care codifică intensitatea luminoasă a stimulului.
'astonaşele prezintă o sensibilitate sporită la intensităţi mici ale sursei
luminoase, moment în care funcţionează numai ele şi nu se mai percep culorile,
în acele momente, pentru noi, lumea este numai în nuanţe de gri1 noaptea toate
pisicile sunt negre.
;onurile şi bastonaşele au un rol esenţial în percepţia vizuală1 ele declanşează
codificarea caracteristicilor energiei luminoase recepţionate în semnale
bioelectrice transmise prin intermediul nervilor optici în centrii nervoşi
corespunzători unde sunt transformate în informaţii care ne influenţează )în
conte"tul combinării
caracteristic lor sinergice
la diferite situaţii cu alte semnale) modalităţile de răspuns
de viaţă.
;onform teoriei inorma(iei care stipulează că o sursă de informaţie ale cărei
mesaje au fost codificate de către transductori &celulele receptoare ale ochiului0
sunt emise sub formă de semnale &energia luminoasă este transformată în energie
bioelectrică0 de către aceştia printr)un canal de comunicare &nervii, căile optice0
la un receptor &emisferele cerebrale )corte" vizual, talamus, corpii geniculaţi sau
tecturnul) partea superioară a mezencefalului şi la nivelul tuberculilor
cvadrigemeni anteriori0, în receptori se decodifică mesajele primite, mai mult sau
mai puţin modificate de zgomote de fond, de bruiajele apărute.
#n celula receptoare energia luminoasă este mai întâi absorbită de substanţa
chimică fotosensibilă care, astfel, se descompune producând o schimbare a stării
electrice a celulei care suferă o depolarizare, scade sarcina electrică pozitivă cu
care este încărcată celula. Semnalele bioelectrice &potenţiale de acţiune0 sunt
transmise către zonele receptoare de decodificare numai dacă depolarizarea
atinge o valoare)prag. Sub acest prag, stimularea este infrali)minară &inferioară
pragului0 pentru celula nervoasă.
Substanţa fotosensibilă din celulele receptoare se reconstituie atunci când
celula nu mai este e"citată luminos.
;elulele receptoare &conurile şi bastonaşele0 sunt reprezentate în schema
retinei cu nucleele lor şi prelungirile lor senzoriale. 7le intră în contact la nivelul
sinapselor cu un strat de neuroni bipolari. %a acest nivel e"istă şi celule de
legătură pe orizontală a sinapselor )celulele amacrine. 7le e"istă şi la nivelul
sinapselor de legătură între celulele bipolare şi neuronii ganglionari. 8iecare
celulă ganglionară este contactată la mai mulţi receptori prin intermediul a mai
multor celule bipolare şi acest fapt e"plică diferenţele funcţionale ale vederii prin
intermediul conurilor de cea efectuată prin intermediul bastonaşelor, la nivelul
foveei. în acest fel, fiecare con poate trans mite mesaje diferite de cele ale celulei
alăturate, rezultând imagini care pot fi analizate foarte fin. $entru ca celula
bipolară cu care este în legătură să provoace o descărcare, trebuie ca aceasta să
primească o cantitate mare de lumină &vedere fotopică0, deci pragul senzorial este
mai ridicat decât pentru celulele bastonaşe &vedere scotopică0. Vederea fotopică
*K:*+
funcţionează mai ales la lumina de zi şi permite distingerea culorilor şi a
detaliilor obiectelor. Vedera scotopică funcţionează la lumină puţină. Se percepe
diferite grade de luminozitate, direcţiile spaţiului şi mişcările. $entru ca pragul
senzorial amintit să scadă, deci intensitatea luminoasă )implicit gama de
frecvenţă recepţionată să fie mai mică, respectiv mai largă &cu elemente
vibrationale apropiate de gama vizuală, în infraroşu şi ultraviolet0)prin
antrenamente specifice se măreşte permeabilitatea luminoasă a structurilor
retinei, în acest mod, scade pragul senzitiv de descărcare a celulelor receptoare,
fapt ce are semnificaţia perceperii unei game coloristice mult îmbunătăţite,
mărirea gamei de frecvenţă coloristică percepută.

8igura nr. / =odalităţi de acces a radiaţiei luminoase în retină

;elulele şiamacrine
senzoriale ce fac legăturile
neuronii ganglionari orizontale înîntre
pot fi sensibilizate aşa felnucleele celulelor
încât poate creşte
posibilitatea combinării la un nivel superior a informaţiilor celulelor bastonaşe şi
a celor de tip conuri. ;a urmare a acestui fenomen, rezultă mărimea acuităţii în
aşa fel încât este posibilă înregistrarea unei benzi de vibraţie lărgită &e"pansiunea
trenului de unde0.
Mn alt element care trebuie remarcat în cadrul antrenamentului specific este
micşorarea timpului de reacţie a substanţei fotosensibile din celulele receptoare.
Iefacerea structurii acesteia într)un timp mai scurt permite mărirea numărului de
impulsuri procesate în unitatea de timp.

*K:*+
 Semnalele, potenţialele de acţiune manifestate de)a lungul nervului optic au o
aceeaşi amplitudine. @oate impulsurile corespund aceleiaşi diferenţe de potenţial,

ele sunt identice.

8igura nr. G ;ăile optice &sistemul vizual identificator0

;odificarea ) decodificarea informaţiei transmise nu se efectuează modulând

amplitudinea ci se pot folosi modulaţii de frecvenţă pentru această activitate. %a
o amplitudine constantă se modulează frecvenţa. 9 variaţie de intensitate a
stimulului luminos determină la .nivelul stimulului perceptiv vizual o variaţie în
frecvenţa impulsurilor, Variaţia însăşi este tocmai mesajul.
Senzaţiile vizuale sunt provocate de acţiunea energiei radiante a undelor
electromagnetice asupra analizatorului vizual. Spectrul electromagnetic se întinde
de la razele gama cu lungimea de undă de l-) m până la undelele cu lungimea de
undă de *-/ m care se întâlnesc la circuitele de curent alternativ, pe când spectrul
vizibil se întinde între KG3)+3- nm.

*K3:*+
 8igura nr.- Spectrul electromagnetic &după <. Ioşca0

Praniţele vizibilităţii pot fi e"tinse atât spre infraroşu cât şi spre ultraviolet.
;ercetători în domeniu )=.L. Pure)vici, V.P. Samsonova, L.B. $ineghin) au
arătat că ochiul poate vedea iradiaţii cu lungimea de G- mm în domeniul
infraroşu şi poate coborî în domeniul razelor ultraviolete până la lungimea de
undă de K-C mm.
E1EREA CRF8ATICK
!e vederea cromatică sunt responsabile celulele cu conuri. 7"istă mai multe
teorii referitoare la modul în care sunt văzute culorile.
A.+eoria tricromatică
< fost propusă în secolul al (l()lea de către unul dintre întemeietorii biofizicii
şi psihometriei1 Jerman von Jelmholtz &*/KC)*GC-0. 7l a arătat că în cazurile de
cecitate cromatică se manifestă lipsa uneia sau mai multor receptori de culoare.
<cest fapt presupune că e"istă trei tipuri de conuri, fiecare tip de celulă fiind

sensibil la o lungime de undă caracteristică a luminii1 roşu, albastru sau verde.

$ercepţia culorii se datorează integrării informaţiei la nivel cerebral.
8igura nr. * %ungimile de undă ale luminii şi celulele bastonaşe şi celulele cu
conuri &prelucrare după Sheila JaQ2ard0

#n imaginea de mai sus sunt reprezentate lungimile de undă ale culorilor1

albastru, verde şi roşu. %a suprafaţa de suprapunere a acestora apar culori
combinate1 galben, portocaliu, indigo, etc. Bnformaţiile transmise de celule tip
bastonaş sunt sub forma alb, negru sau nuanţe de gri.

L.+eoria procesului complementar

;ercetările de fiziologie au arătat că e"istă în retină celule specifice culorii
complementare &Svaetichin,*G30 şi în corpii geniculaţi laterali &!e Valois U
Oacobs)*G/, *G//0. 7le vin să confirme observaţiile din *G/* ale lui 7d2ard
Jering referitoare la faptul că nimeni nu a reţinut faptul că ar vedea culorile
*K+:*+
gălbui)albastru sau roşiatic)verde. <cest lucru a condus la presupunerea că
percepţia acestor culori este separată şi că ea este un proces complementar.

C.+eoria !n două stadii a culorii

<ceastă teorie este propusă de Jorvich în anul *G/* şi constă în combinarea
celorlalte două teorii prezentate anterior1 cele trei tipuri de celule receptoare de
culoare &@.tricomatică0 pot stimula celulele culorii complementare inadecvate.
9utput)ul acestora va determina culoarea percepută.

+RF+RIETKJIHE CUHFRIHFR
;ulorile sunt acromatice şi cromatice. ;ulorile acromatice sunt1 alb, negru şi
toate nuanţele de gri &cenuşiu0. ;ulorile cromatice sunt1 roşu, portocaliu, galben,
verde, albastru, violet cu toate nuanţele lor.
;ulorile acromatice se deosebesc între ele doar pentru că le diferă strălucirea şi
luminozitatea. 7le reflectă neselectiv lumina1 ele reflectă în mod egal toate
lungimile de undă.
;ulorile cromatice manifestă trei proprietăţi1
*. tonalitate cromatică
C. saturaţie
K. luminozitate.
+onalitatea cromatică este determinată de lungimea de undă care predomină
în lumina ce stimulează analizatorul vizual. 7ste însuşirea prin care se
diferenţiază culorile1 roşu, albastru, etc.
atura(ia reprezintă puritatea sau amestecul lungimilor de undă. ;u cât
lungimile de undă sunt mai omogene, de acelaşi fel, cu atât culoarea este mai

pură. Saturaţia creşte sau scade în funcţie de luminozitate şi amestecul de griuri.,

8igura nr. C $roprietăţile culorilor

*K/:*+
 %uminozitatea sau strălucirea este determinată de lungimea razelor de lumină.
9 culoare este cu atât mai strălucitoare cu cât reflectă mai mult lumina. ;uloarea
cea mai luminoasă este culoarea albă şi cea mai puţin luminoasă este culoarea
neagră. ;ulorile de la marginea spectrului vizibil au o strălucire mai scăzută
decât cele de la mijloc1 galbenul pur este mai strălucitor decât albastrul pur sau
violetul pur.
+roprietăţile culorilor
<mestecul culorilor ) culorile care amestecate în proporţiile în care se găsesc
în spectru dau o culoare neutrală &alb sau gri0 se numesc culori complementare.

*KG:*+
 CRF8FTERA+IE
;onsideraţii generale

6e#endaO

@riunghiul culorilor de bază <LP

I T roşu < T albastru P T galben

@riunghiul culorilor complementare BL

Ve T verde Vi T violet $ T portocaliu

8igura nr. K @riunghiurile culorilor

+abelul nr.l Coresponden(a !ntre culorile de ba)ă şi meridianele ener#etice

I95M P<%'7L <%'<S@IM

#S, V, I, $ @8, V', 8, S ;, VS, BP, S $

6e#endă)prescurtările meridianelor energetice1

#S T intestin subţire V ) vezică I T rinichi $ T plămâni @8 ) trei)focare V'
)vezică biliară 8 T ficat S ) stomac ; T cord V T vase ) se" BP ) intestin gros
S$ ) splină ) pancreas.
*-:*+
 +abelul nr.@ ;ela(ii !ntre culori şi propor(iile necesare combinării lor
;M%9IB

$rimare Secundare @erţiare

roşu )portocaliu &* ,I ] -, Ve0
) galben &-,I ]-,Ve0, )citron& l,Ve]-,I0
verd
) albastru &-,Ve]-,V0 )turcoaz &*,  Ve ]-, Vi0
e
) magenta &cian0 & -,I )indigo &*, Vi ] -, Ve0
viol
] -,Vi0 )purpuriu &l,Vi]-,I ] -,Ve0
et

CRF8FTERA+IE
@CLIJK 1E HUCRUA MCFHII 2RANCE:E
!iagnosticarea se efectuează după un algoritm simplu, dar deosebit de eficient
urmărind următoarele etape pentru diagnosticare1
R se întinde pacientul pe pat
R se lasă să se rela"eze timp de *- minute
R i se măsoară pulsul de bază care este luat de referinţă
R la intervale de 3- de secunde subiectului i se proiectează în ochi timp de câte
K- de secunde, culorile1 violet, indigo, albastru, verde, portocaliu &fără roşu0
R după fiecare proiectare se măsoară pulsul &scade , creşte  sau nu perturbă
pulsul0.
@ratamentul constă în proiecţia în ochi, pe zona bolnavă, pe corpul întreg sau
pe centrii energetici ori puncte de acupunctura a culorii complementare.sau se
foloseşte următorul tabel.
+abel nr. Dia#nosticarea or#anului aectat şi culoarea necesară
tratamentului cromoterapeutic

;M%9<I7< ;<I7 9IP<LM% ;M%9<I7<

=9!B8B; $M%SM% <87;@<@ $7L@IM
Verde

Violet 9ase
;reier Ioşu
Bndigo
Violet Plandeendocrine $ortacaliu
Palben $lămâni Violet
Palben
 Lervi Violet
;irculaţie sanguina şi
<lbastru   Ioşu
limfatică
$ortocaliu Bnima <lbastru
**:*+
 Bndigo
 $iele Ioşu
Bndigo
 Iinichi Ioşu
+abel nr.2 iscerele aerente şi culoarea apelor solari)ate pentru
tratament

9IP<L7 #=$9@IBV< #=$9@IBV #=$9@IBV< #=$9@IBV<

<87;@< M=B!B@^BB < MS;;BMLBB 8IBPM%MB

S@9=<;
BL@7S@B <%'<S@IM
$9I@9;<%B I9 M
V7I!7 V7I!7
I95M $9I@9;<%B
<%'<S@IM
BL@7S@B V7I!7 $9I@9;<% <%'<S@IM I95M
V7DB;< I95M <%'<S@IM $9I@9;<%B V7I!7

Lotă1 apele solarizate sunt acelea care se obţin menţinând o anumită cantitate
de apă într)un vas de sticlă colorată &sau din sticlă mată învelită într)un plastic
sau celofan colorat în culoarea dorită0 sub acţiunea directă a razelor de soare
&lumină cu spectru total0 cel puţin 3 ore.
!upă ce s)a efectuat diagnosticarea cu proiectarea luminii colorate în ochi,

atunci următorii
aplica când se foloseşte
timpi deca sursă luminoasă un bec cu puterea de *--- E, se pot
lucru1
C -6 ) e"punere la culoarea de bază.
+6 ) pauză în întuneric total
*-6 ) e"punere la culoarea complementară
+6 ) pauză în întuneric total
*-6 ) e"punere la culoarea complementară.
+6 ) pauză în întuneric total
l-6 ) e"punere la culoarea complementară
+6 ) pauză în întuneric total
*-6 ) e"punere la culoarea complementară
K-6 ) pauză în întuneric total.

/87UNKTKJIREA +ERCE+JIEI I:UAHE

#n principal, scăderea acuităţii vizuale are la origine cauze corelate cu
musculatura ochiului, transparenţa cristalinului, starea de sănătate a retinei, starea
de funcţionare a vaselor sanguine aferente ochiului, sistemul alimentar.
!eficienţele de vedere se pot datora1
) carenţelor de vitamine, minerale sau oligoelemente
) diferitelor forme de stress
*C:*+
 ) deprinderi greşite ce conduc la diminuarea mobilităţii ochiului
)evoluţiei unor boli cum sunt diabetul, 'asedo2, boli ale ficatului, ale vezicii
bilare sau de circulaţie sanguină, etc
5 unor accidente ca lovituri, presiuni, corpuri străine, lichide agresive &acide
sau bazice0.
$ractica purtării ochelarilor de vedere este echivalenta cu protezarea ochiului,
neavând nici o valenţă terapeutică. ;eea ce trebuie făcut în acest caz este găsirea
mijloacelor de revenire la situaţia iniţială.
Mneori practica purtării ochelarilor este determinată şi de factori subiectivi.
;opii ce poartă iar
daţi e"emplu, ochelari suntcopii
ceilalţi mai pot
liniştiţi,
credela şcoală învaţă
că totul mai bine, sunt
se datorează deseori
ochelarilor.
<jungând să dorească subconştient să poarte şi ei ochelari, în timp dorinţa se
îndeplineşte. !esigur nu trebuie ignorată nici situaţia copiilor purtători de
ochelari care în multe situaţii se simt comple"aţi sau îşi diminuează unele
abilităţi fizice, în cazul adulţilor acţionează stimulul de a beneficia de aerul mai
intelectual pe care îl conferă ochelarii. Mnii dintre purtătorii de ochelari au
maşină, secretară, calculator, deci pot deveni modele de urmat. 7vident că nimic
din toate acestea nu se datorează ochelarilor. !atorită aspectului lor plăcut,
uneori chiar elegant, ochelarii devin accesorii de frumuseţe şi eleganţă, în special
pentru femei, dar nu numai. !in motive comerciale, susţinute de campanii
publicitare iscusit dirijate, ochelarii pot creea pusee de mondenitate, în cazul
ochelarilor de soare, realizaţi cu lentile de culori dintre cele mai diferite, se poate
ajunge la dezechilibrări energetico)cromatice nedorite.
#n timpul procesului de vindecare recomandat în cele ce urmează, se realizează
legătura dintre percepţia vizuală, starea emoţională, sistemul nervos central şi
sistemul nervos vegetativ.
7"presia populară a vă#ut ne-ru *n fa)a o!.lor derivă tocmai dintr)o percepţie
vizuală condiţionată de o emoţie de moment &ciudă, de e"emplu0, însoţită, de
regulă, de apnee sau respiraţie sacadată, subclaviculară. Se produce implicit o
mai slabă o"igenare a creierului, mărindu)se presiunea arterială proporţional cu
creşterea ritmului bătăilor inimii. #n retină vom avea un flu" sporit de sânge ce
poate provoca dilatarea vaselor sanguine arteriale sau venoase şi chiar spargerea
lor. !e asemenea, se pot produce semnale electrice perturbatoare pe traseul
nervului optic.
%egătura foarte strânsă dintre presiunea intraoculară şi sistemul circulator, atât
pe cale de circulaţie cât şi nervoasă este demonstrată de faptul că o persoană la
care se manifestă un puseu de tensiune arterială revine la tensiunea normală dacă
se apasă câteva minute, blând dar ferm, cu degetele mari pe globii oculari.
!acă se apasă pe ochi cu degetele, apar semnale luminoase ca urmare a
descărcărilor electrice provocare în nervul optic. !e aici şi e"presia *) "au una
"e ver# &tele ver#0
*K:*+
 <pro"imativ -W din populaţie are probleme de vedere sau poartă ochelari.
;irca G-W dintre afecţiunile oculare sunt date de către muşchii e"teriori
răspunzători de mişcările în spaţiu ale ochilor. !acă muşchii ochilor nu sunt
folosiţi sistematic, ei se pot atrofia iar privirea nu se mai poate muta cu abilitate
în oricare dintre direcţii. 8ocalizarea privirii se realizează deficitar, în aceeaşi
situaţie pot ajunge şi muşchii ciliari, mari cât gămălia unui ac. 7i sunt
răspunzători de deformarea cristalinului ceea ce are ca efect modificarea distanţei
la care se formează imaginea, în raport cu retina. <ceste mişcări necontrolate
produc spasme, ceea ce echivalează cu tremurul cristalinului, percepţia fiind de
imagine neclară
tremură iar sau cu
imaginea nucontur dublu. =uşchiul
se stabilizează nici ea. nu
!e poate
obicei,stabiliza
carenţa mişcarea,
de crom ci
produce această suferinţă.
Vibrând în plan orizontal sau vertical imaginea nu mai poate creea impresia de
continuitate <ceastă mişcare este necesară pentru ca în câmpul nostru vizual să
nu apară o suprafaţă opacă determinată de e"istenţa pe retină a aşa numitei pete
oarbe.
;a o curiozitate, putern aminti că celulele receptoare de lumină sunt aşezate cu
spatele la lumină, terminaţiile nervoase, vasele sanguine ieşind Ba e"teriorul
celulei prin spate, se unesc şi formează nervii ogtici. %a rândul lor se unesc în
chiasma optică, la +)*- cm. Bn zona mănunchiului de vase şi nervi &în interiorul
ochiului0 nu sunt zone sensibile la lumină. $entru a nu apare în câmpul vizual
această zonă, ochiul baleiază sus)jos şi stânga)dreapta acoperind permanent
câmpul vizual, în corte" se procesează imaginile recepţionate, de unde apare
posibilitatea ca în urma procesării să nu vedem ceea ce e"istă .
9chiul este cel mai performant receptor, dar şi cel ce ne poate păcăli cel mai
uşor.

Bluziile primare se pot e"plica prin efecte de centrare sau efecte de câmp.
#n timpul unei fi"ări a privirii, elementul figurii care este centrat de privire,
element a carui imagine se proiectează pe foveea, este supraestimat în raport cu
elementele periferice, această supraestimare crescand, odata cu durata, până la un
anumit plafon.

*:*+
 ;ea mai cunoscută iluzie optică practicată pe scară largă este filmul
cinematografic ca invenţie a fraţilor %umiere, la sfârşitul secolului (B( .
$roiectarea succesivă a C de imagini pe secundă, cu un moment de staţionare în
faţa retinei poate creea impresia de mişcare. !upă circa 3- de ani s)a observat că,
dacă după CK de imagini în secvenţă, se inserează o imagine diferită, ea scapă
percepţiei vizuale, dar este prelucrată de subconştient1 sugestia subliminală. ;ele
descrise pot determina ulterior persoanei receptoare o anumită acţiune impusă din
e"terior. $entru a se demonstra acest fenomen s)a efectualt următoarea
e"perienţă1 în proiecţia unui film cinematografic s)a inserat după procedeul
*:*+
specificat, o imagine repetitivă care sugera spectatorilor ca la ieşirea din
cinematograf să meargă la standul de îngheţată special amenajat şi să solicite
îngheţată de culoare roz. !upă sfârşitul filmului -W dintre subiecţi au cumpărat
îngheţată şi /-W dintre cumpărători au cerut îngheţata rozZ 7ste uşor de înţeles ce
armă puternică este influenţa subliminală. 'ineînţeles că metoda se poate utiliza
şi în scopuri constructive furnizându)se sugestii pozitive, în epoca noastră
sugestia subliminală, deşi interzisă prin lege, a căpătat o amploare deosebită
datorată televiziunii. Se practică îndeosebi în clipurile publicitare. Bmaginile
parazit ppt fi depistate analizîndu)se cu computerul filmul respectiv, cadru cu
cadru.
Bmpresiile subliminale pot fi transmise şi pe cale auditivă. $e fondul unei
melodii oarecare se poate supraim)prima şi un alt mesaj la o altă frecvenţă, sau la
un volum aproape imperceptibil.
Actul respirator "i percepţia $i!uală
!acă se reuşeşte corelarea lor s)a făcut un mare pas înainte spre îmbunătăţirea
vederii. ;ele mai frecvente erori pe care le comitem zi de zi sunt1 o poziţie
deficitară a corpului, respirarea aerului viciat, o încordare musculară neadecvată.
!in aceste motive, de foarte multe ori astmaticii sunt şi purtători de ochelari.
'una funcţionare a vezicii biliare are de asemenea o mare influenţă asupra
vederii, la fel ca şi funcţionarea rinichilor.
@E8NAHE NECFNENJIFNAHE AHE 1ETERIFRKRII E1ERII
a0 Bmposibilitatea de a)ţi reţine respiraţia un timp mai lng &un minim de +
secunde0.
b0 <veţi o respiraţie superficială.
c0 <veţi o stare emoţională şi mentală deficitară.
d0 9bişnuiţi să priviţi fi", situaţie în care muşchii oculari, ai feţei şi ai
sinusurilor se încordează.
e0%ipsa clipitului poate crea probleme deoarece1
) când clipim se modifică frecvenţa de percepţie a cadrelor de imagini
) umectăm sclerotica
) lacrimile au un rol protector şi de lubrifiant, protecţia se face cu
componente de tip antibiotic
) eliminăm corpurile străine.
2I:IFHFGIA +ERCE+JIEI CUHFRIHFR
;ulorile se percep graţie calităţilor celulelor conuri din retină, ce se găsesc în
proporţie de 1* cu celulele bastonaşe. Bn fovee proporţia este de C-----1*.
*3:*+
 ;elulele bastonaşe ne servesc percepţiei de gri şi al vederii pe timp de noapte.
<şa cum am mai arătat, percepţia culorilor se realizează datorită unui proces
comple" de secreţie a unor substanţe fotosensibile diferenţiate ale lungimilor de
undă aferente culorilor Ioşu, Verde şi <lbastru. <ceste substanţe prin chimismul
lor produc impulsuri electrice care transmit ) prin intermediul nervilor optici )
mesajul creierului care îl decodifică şi îl echivalează culorilor IV<. <ceasta este
doar una dintre teoriile în materie, dar pare cea mai credibilă. <ducem ca
argument faptul că prin eliberarea unor astfel de substanţe accidental şi de către
alte grupuri de celule ale organismului, de pildă de celule epiteliale ale degetelor,
s)ar putea
însuşiri e"plica percepţia
supranaturale palmară
&percepţia a culorilor de către unele persoane cu
dermaoptică0.

'rec$en(ele culorilor şi lun#imile de undă ale acestoraO

Ioşu1 KG,+ ) /K,/

@Jz
+3- ) 3C- nm
9range /K,+ ) -/,
@Jz
3C- ) G- nm
Palben -/, ) K,+
@Jz
G- )3- nm
Verde K,+ ) 3--,-
@Jz
3- ) -- nm
<lbastru 3--,- ) 3C,-
@Jz
-- ) /- nm
Bndigo 3C,- ) 333,3
@Jz
/- ) - nm
Violet 333,3 ) +/G,
@Jz
-)K/- nm

*+:*+
 l @Jz &@eraJertz0 T *-*C Jz &Jertz0

l nm &nanometru0 T *- )G m &metri0. A-en"a Te.n!ă$ E"0 Te.n!ă$ Bu!ure4t$

;??@$ pa-0 ;; 4 ;8:. @elecomunicaţiile radio)@V terestre şi prin satelit folosesc
frecvenţe sub * PJz &PigaJertz0 iar l @Jz T l---PJz.

+FHARITATEA EHECTRICK A FCLIHFR

;urentul
curent electric
electric înregistrat
se produce când la ochi este
mişcăm ochiidespre
ordinul
stîngamilivolţilor. =ai mult
sau spre dreapta. ;ând
clipim creşte potenţialul pozitiv jos şi cel negativ sus. =işcarea ochilor generează
aşadar un potenţial electric de curent continuu cu semnul &)0 la nas şi &]0 la
ureche, &]0 în partea din faţă a ochilor şi &)0 spre partea din spate, ceea ce
potenţează nervul optic. Stimularea nervului vag de la vârsta de două săptămâni
până la doi ani are loc cu creşterea progresivă a curentului manifestat.

CE +UTEJI 2ACE /8+FTRIA TUH7URKRIHFR 1E E1ERE

$entru cei care doresc să oprească evoluţia dioptriilor sau să prevină apariţia
tulburărilor de vedere, prezentăm câteva metode naturale simple, cu menţiunea
e"presă că ele nu înlocuiesc soluţiile medicale, fiind însă e"celente adjuvante ale
acestora.

PIE;ME+;IA. Bmaginea se formează dincolo de retină pentru a vedea

clar de aproape ochiul are nevoie de acomodare.
$7I;7$^B< 9;JBM%MB =BL^BB1 @eama de a vedea prezentul. 7şti mereu
supărat pe tine şi pe cei din jur. =anifestaţi dorinţa de a fi independent. împingeţi
spaţiul vital şi oamenii cât mai departe.
S%9P<LM% BL@7IB9I1 @rebuie să privesc doar în viitor.
I7;9=<L!<I7 'B9$SBJB;1 Schimbarea partenerului şi a carierei,
;onectaţi)vă la prezent şi implicaţi)vă în actele prezentului.
;onsumaţi cât mai des morcovi, afine, coacăze negre, crude sau sub formă de
suc. <cestea cresc acuitatea vizuală.
!ecoct de afine1 puneţi l lingură de fructe zdrobite în C- ml apă rece. 8ierbeţi
amestecul la foc mic )*- minute. Strecuraţi. 'eţi întreaga cantitate de ceai pe
parcursul unei zile.
<plicaţi pe ambii ochi comprese cu infuzie de gălbenele. Bnfuzia se prepară din
două linguri de flori peste care turnaţi C- ml apă clocotită. <coperiţi vasul timp
de K- minute apoi strecuraţi.
*/:*+
 MIIA. Bmaginea unui obiect situat la distanţă mare nu se formează pe
retină, ci înaintea acesteia.
$7I;7$^B< 9;JBM%MB =BL^BB1 @eama de vedea viitorul. $ermanentă
tendinţă de retragere în interior. Spaţiu de manevră prea mic.
S%9P<LM% BL@7IB9I1 =i)e teamă.
I7;9=<L!<I7 'B9$SBJB;1 Beşirea din introvertire, tensiunile acumulate
nu le mai ţii în tine, le e"primi, le spui. #nvăţaţi să vă creeaţi spaţiu de manevră.
;onsumaţi afine şi coacăze negre crude sau sub formă de suc.
'eţi un în
mărunţită macerat
-- mldin
apăfrunze
rece şideacoperiţi
dafin1 puneţi
vasul Cpeste
linguriţe de!imineaţa,
noapte. plantă uscată şi
încălziţi
uşor amestecul şi apoi strecuraţi. Se consumă, de preferat, trei căni de ceai pe zi.

A+I:MA+IM6 Bmaginea nu este clară nici la distanţă nici aproape căci

corneea nu este rotundă, ci curbată neregulat.
$7I;7$^B< 9;JBM%MB =BL^BB1 !istorsionarea unei părţi a realităţii dvs.
Vederea îngustă a unei părţi a vieţii şi se manifestă restricţii sau teama de
anumite căi.
I7;9=<L!<I7 'B9$SBJB;1 8iţi mai deschis către viitor într)un domeniu
al vieţii dumneavoastră.
8aceţi cure de câte C)K săptămâni cu suc proaspăt de morcovi, afine sau
coacăze negre.
=acerat de merişor1 puneţi o mână de plantă tocată mărunt în C- ml alcool de
G-`. %ăsaţi amestecul la macerat 3 zile într)un borcan acoperit, apoi strecuraţi.
$uneţi câte o linguriţă de macerat în ceaiul de dimineaţă.

;EBLI+IM6. !e aproape, totul este neclar. 8ocalizarea se face greu, iar

imaginea nu se formează pe retină.
;onsumaţi suc de morcovi.
8aceţi spălaturi oculare cu suc din rădăcină de ţelină.
!ecoct de pelin1 puneţi -g plantă într)un litru de apă rece şi fierbeţi timp de )
*- minute. Strecuraţi şi apoi tamponaţi ochii cu vată înmuiată în ceai.
!ecoct din nalbă de grădină1 fierbeţi K-g rădăcină într)un litru de apă rece timp
de *- minute, apoi strecuraţi. Spălaţi ochii cu ceai călduţ de două ori pe zi.
:6ACM6. $resiunea intraoculară este crescută.
$7I;7$^B< 9;JBM%MB =BL^BB1 Vă simţiţi plin de o presiune internă ca şi
cum aţi e"ploda. Sunteţi grăbit, prea interiorizat şi închis.
I7;9=<L!<I7 'B9$SBJB;1 7liberaţi)vă şi deveniţi natural.
DE:E5E;ECE5WV MAC6A;V
*G:*+
 $7I;7$^B< 9;JBM%MB =BL^BB1 $ierderea oricărei aspiraţii de împlinire în
viaţă. Lu vedeţi sensul vieţii.
S%9P<L BL@7IB9I1Viaţa înseamnă izolare.
I7;9=<L!<I7 'B9$SBJB;1 Ieconectaţi)vă la sensul e"istenţei.
DE;I5DE;EA ;E+I5EI
$7I;7$^B< 9;JBM%MB =BL^BB1 Vă simţiţi marginalizat, neiubit de ceilalţi
oameni, pierdeţi contactul cu e"teriorul. Lu aveţi nici o dorinţă de a vedea
dincolo de linia orizontului.
I7;9=<L!<I7 'B9$SBJB;1 Iămâneţi în contact cu ceilalţi oameni, în
special cu cei din afara sferei dumneavoastră de activitate.

CA+A;AC+V FA6LEAWVG
$7I;7$^B< 9;JBM%MB =BL^BB1 încetarea sau blocarea proiectelor de viitor.
I7;9=<L!<I71 $roblemele trebuie privite cu atenţie şi îndepărtate cele ce
privesc aspectele importante ale vieţii dumneavoastră.
+;ALIM6
$7I;7$^B< 9;JBM%MB =BL^BB1 'locarea energiilor mecanismelor de
funcţionare.
S%9P<L BL@7IB9I1 Viaţa e grea şi complicată.
I7;9=<L!<I7 'B9$SBJB;<1 învăţaţi să colaboraţi cu dumneavoastră
înşivă şi cu partenerii. <cceptaţi)vă aşa cum sunteţi şi iubiţi)vă.
DEIE;E ;E I5+E;I;
$7I;7$^B< 9;JBM%MB =BL^BB1 Jipercompensare sau focalizarea e"cesivă
a atenţiei, asupra detaliilor.
I7;9=<L!<I7 'B9$SBJB;1 Iela"aţi)vă şi priviţi spre e"terior.
DEIE;E ;E ES+E;I;
$7I;7$^B< 9;JBM%MB =BL^BB1 îndepărtare, derivă, vă concentraţi
superficial şi vă mişcaţi fără încetare.
I7;9=<L!<I7 'B9$SBJB;1 Iămâneţi mai mult timp concentrat,
focalizaţi detaliile.
CPP 6E5EXI
$7I;7$^B< 9;JBM%MB =BL^BB1 %entoare în primirea şi e"primarea
imaginilor. $ierdeţi energie ca un balon care face fîssssZ 7vitaţi adevărul şi nu
acceptaţi realitatea.
I7;9=<L!<I7 'B9$SBJB;1 Ieechilibraţi balanţa energetică. 8iţi
deschis şi îndepărtaţi blocajul ce vă împiedică să învăţaţi de la viaţă.

*-:*+
 A'ECWI5I A6E C;5EEI &Neratita însoţită de fotofobie, închiderea
pleoapei, lăcrimare şi:sau uscăciunea ochilor0.
$7I;7$^B< 9;JBM%MB =BL^BB1 'locarea puterii sau teama de a pierde
puterea.
I7;9=<L!<I7 'B9$SBJB;1 încercaţi să vă regeneraţi propriile puteri şi
viziunea asupra vieţii.
;omprese cu năprasnic1 se fierb  minute la foc mic părţile aeriene ale plantei.
Se strecoară şi se aplică pe ochi comprese cu decoctul obţinut.
Spălaturi locale sau comprese cu infuzie din flori de nalbă de pădure1 peste o
jumătate de linguriţă
timp de *)C- de flori
de minute dupăsecare
toarnă C-- ml de
se strecoară apăfoloseşte.
şi se clocotită. Se acoperă vasul

A'ECWI5I A6E 6EAE6;

MI;B9IM%1 înroşirea şi umflarea pleoapei cu aspectul unui furuncul la
rădăcina unui păr din geană.
5<%<DB9LM%1 inflamaţia unei glande sebacee din pleoapă, care, cronicizată,
poate duce la formarea unei pungi de puroi iar netratată poate degenera într)un
chist purulent.
Bnfuzie din seminţe de mărar1 se pune o lingură de seminţe de mărar măcinate
în C-- ml de apă clocotită. Se lasă la infuzat C-)C de minute după care se
strecoară. 8olosind un pansament steril, se spală pleoapa.
7;@I9$B9LM%1
contracturii întoarcerea
muşchiului ce asigurăpleoapei inferioare
închiderea pleoapei.în %acrimile
e"terior nudatorită
mai
hidratează globul ocular, care se usucă. Se previne prin gimnastică locală iar la
instalare se rezolvă chirurgical.
7L@I9$B9LM%1 întoarcerea pleoapei inferioare în interior determinată de
slăbirea ţesuturilor pleoapei. Se previne prin gimnastică locală iar la instalare se
rezolvă chirurgical prin repoziţionarea pleoapei.
'%78<IB@<1 Bnflamaţia marginii pleoapei însoţită de dureri şi mâncărime,
mai ales în astigmatism sau hipermetropie.
;ură de o lună cu infuzie de măceşe preparată astfel1 se pun două linguri de
fructe uscate la -- ml de apă clocotită. Se acoperă vasul şi după *)C- de
minute se strecoară foarte bine. ;antitatea se bea pe parcursul întregii zile.
S$<S=7%7 =MS;M%<I7 <%7 $%79<$7B1 determinate de contractura
involuntară a muşchilor pleoapei. !acă odihna nu înlătură acest neajuns, sigur o
cură cu magneziu este de bun augur.

$entru o vitalizare deosebită şi ca adjuvant deosebit de eficient în

îmbunătăţirea percepţiei vizuale puteţi folosi următorul ;9;@7B%
SM$7I7L7IP7@B; care se serveşte dimineaţa. 7l are următoarea compoziţie1
R două linguri praf de soia sau arahide neprăjite
**:*+
 R o lingură de drojdie naturală
R două linguri lecitină granule sau praf
R trei cuburi de gheaţă
R două linguri de suc proaspăt de fructe
R miere de albine, după gust.
<mestecul se mi"ează cu viteză mare timp de un minut. Se serveşte imediat ca
atare.
Se mai poate servi şi un supliment alimentar format din comple" ' 8orte cu
zinc, vitaminele 7, <, ; 8orte, dimineaţa şi seara, 'eta caroten C--- MB:zi, luate
în trei reprize.
EERCIJII +ER@FNAHI:ATE
+ENTRU 1I2ERITEHE +KRJI CF8+FNENTE AHE FC LIUHUI
C;5EEA. 7ste partea lucioasă şi curbată de la e"teriorul ochiului ce
controlează /-W din puterea de refracţie a ochiului. 7a este hrănită cu substanţe
provenite de la lacrimi, care îndeplinesc şi rolul de lubrifiant când sunt distribuite
pe suprafaţa ochiului în timpul clipitului. $rivirea fi"ă produce uscăciunea
ochilor ceea ce poate determina apariţia de arsuri, mâncărimi, senzaţia de nisip
sub pleoape, senzaţia de ochi grei. Iemediul indicat este clipitul rapid. 9 clipire
normală este o dată la trei secunde.
I;I6. 7ste membrana colorată dintre cornee şi cristalin, care reglează
cantitatea de lumină primită de ochi. =uşchii irisului se contractă refle" la o
cantitate mai mare de lumină determinând micşorarea diametrului pupilei. %a
întuneric muşchiul irisului se rela"ează rezultând o deschidere mai mare a
pupilei. =odalitatea de reglare a cantităţii de lumină recepţionată de ochi este
optimă la lumina naturală cu spectru total, &lumina solară0 care contribuie la
echilibrarea sistemului nervos. 8olosirea luminii artificiale sau a filtrelor colorate
&ochelarii de soare0 ce absorb o parte din radiaţiile ultraviolete ale luminii
naturale, conduce la necesitatea compensării acestei lipse de către sistemul
nervos, perturbându)se echilibrul natural al organismului, inclusiv al ochilor.
;u cât pupila este mai deschisă cu atât presiunea interioară a ochiului este mai

mare şi se blochează
indicat1 efectueazăcirculaţia
timp de C-optimă a fluidelor
de minute, în interiorul
se roteşte ochilor.
bărbia spre 7"erciţiul
umărul stâng,
apoi spre cel drept, respirând adânc şi clipind din când în când. Levoia de a
închide un ochi mai mult decât pe celălalt semnifică o deficienţă de coordonare
între cei doi ochi.
C;I+A6I56 XI MXCPI6 CI6IA; ;ristalinul are o structură conve"ă
care focalizează lumina pătrunsă prin pupilă, după care formează imaginea pe
retină. =uşchiul ciliar asigură focalizarea privirii pe obiectul ales modificând
*C:*+
forma cristalinului.
7"erciţii de antrenament1
<. %ocalizarea unui obiect îndepărtat şi focalizarea lui din când în când.
'. Se ţine degetul mare la o distanţă de * cm de ochi, se focalize ază privirea
pe un obiect îndepărtat, apoi se revine cu privirea pe deget.
;.8ocalizăm un obiect ce se află la circa  cm si menţinând focalizarea se
respiră într)un interval de timp strict determinat.  timpi e"pir,  timpi apnee, 
timpi inspir,  timpi apnee.
!. <tunci când conducem autoturismul la drum lung, focalizăm conştient din
când în când, bordul.
7.;ând vorbim la telefon este bine să ne îndreptăm privirea spre obiecte aflate
la diferite distante.
;E+I5A I 'EEA Ietina este membrana sensibilă la lumină, aflată în
interior, pe fundul ochiului. 7nergia luminoasă receptată de retină este convertită
în stimuli electrici care sunt transportaţi către creier prin nervul optic. Ietina
detectează mişcările percepute de obiecte în câmpurile vizuale, periferice, tot
retina permite şi vederea pe timp de noapte. L7;@<%9$M% este fiinţa care
posadă o acuitate vizuală deosebită pe timp de noapte, reuşind să se orienteze şi
atonei când este doar lumină remanentă. 8oveea centralis este zona centrală a
petei galbene de pe retină şi are acuitatea vizuală cea mai bună. 7fortul si
concentrarea îndelungată provoacă suprasolicitarea foveei şi disfuncţia muşchilor
ciliari, având ca efect îngustarea câmpului vizual.
7"erciţii de antrenament1
8. ;ontinua mişcare a ochilor, clipitul la intervale regulate şi efectuarea de
respiraţii profunde.
P. $alming pe durata a C-)C de respiraţii. $alming în seamnă frecarea
puternică a palmelor, fără a se atinge degetele. ;ând se realizează o încălzire
puternică, se pun
palmele pe ochi conştientizând căldura binefăcătoare şi vindecătoare.
J. încrucişarea ochilor prin focalizare pe un obiect foarte apropiat şi pe alte
obiecte depărtate, realizând inspirul pentru focalizarea de aproape şi e"pirul la
focalizarea depărtată. 7"erciţiul este foarte bun pentru muşchii drepţi şi e"teriori
sporind eficienţa solicitarea
drept consecinţă cititului vreme îndelungată.
în e"tremis 8olosirea
a muşchilor incorectă
ciliari a ochilor
ducând are
la spasmul
acestor muşchi focalizatori şi înceţoşarea privirii.

I7DM=<@ <% 7(7I;B^BB%9I $7IS9L<%BD<@71

R $entru cornee se recomandă clipitul la K minute şi aport de vitamina <.
R $entru iris şi pupilă se utilizează lumină cu spectru total, şi se e"pun ochii
închişi la lumina soarelui, mişcând capul de la stânga ia dreapta.
*K:*+
R $entru cristalin şi muşchii ciliari, respiraţie profundă, schimbarea focarului
de concentrare aproape)departe. Suplimentar se administrează crom, vitaminele
;, 7, 'C.
R $entru retină şi fovee se evită privitul fi", realizându)se mişcări frecvente ale
ochilor, se recomandă vitamina <, zinc şi comple" de minerale.
R $entru scleră se recomandă calciu, vitamina 'C, '*C, acid folic.
R $entru maculă se recomandă ca supliment alimentarcomple"ul de vitamine
'.

/87UNKTKJIREA E1ERII 2FHF@IN1 -0 1E EERCIJII ETA+I:ATE

Lotă1 ;are dintre e"erciţiile prezentate şi efectuate deranjează în vreun fel,
acela se e"ecută cu precădere. !acă apar spasme musculare se administrează
odihnă, nu forţăm ochii. $utem pune comprese cu infuzie de sulfînă şi albăstrele.
Sclerotica se curăţă cu o picătură de miere de albine pusă în ochi. Se vă evita
mierea de salcâm deoarece este cel mai uşor de contrafăcut de către comercianţi.

E+AA I-a. 'olosirea ocul)orului pentru un sin#ur ochi

0. Acomodarea ochiului pentru dierite distan(e
Scopul e"erciţiului este de a antrena fle"ibilitatea focalizării între minte şi ochi
precum şi îmbunătăţirea vederii foveale.

<cţiune1 se foloseşte ocluzia oculară pentru un singur ochi. 9cluzorul este un

obturator al ochiului şi se poate construi după figura de mai sus din carton sau se
acoperă pur şi simplu o lentilă de la ochelari. <tenţie1 ochiul acoperit este ochiul
cu care se să
probleme vede mai bineZ
lucreze, să seIaţiunea
antrenezeacestei acoperiri
mai mult. este în
Bn cazul decare
a forţa ochiul
ambii ochicusunt
afectaţi ia fel, ocluzorul se foloseşte alternativ. Se aşează degetul mare în dreptul
ochiului neacoperit, concomitent cu efectuarea respiraţiei imaginare prin ochi. Se
priveşte degetul, apoi se priveşte la dreapta, stânga, sus, jos, după care se priveşte
pe un obiect îndepărtat şi se urmăreşte zona din jurul degetului, cât de neclară
este. #n timpul e"erciţiului se realizează partea de observator şi se imaginează că
ochiul şi creierul au propriile mecanisme de autovindecare. #nceţoşarea semnifică
*:*+
legătura cu trecutul şi în timpul e"erciţiilor se fac eforturi pentru a putea privi
dincolo de filtrele limitatoare din trecut.
@. unerea palmelor pe ochi Fpalmin#G c%te două minute a c%te trei serii pe
)i
Scop1 folosirea mâinilor cu putere de
vindecare în scopul direcţionării specifice
a energiei şi imaginilor către ochi.
<cţiune1 se freacă palmele şi se aşează
pe globul ocular. Se imaginează că
palmele sunt magneţi ce atrag tensiunile
din pleoape şi din muşchi la fiecare
inspir)e"pir. Se imaginează că sângele
circulă pe traiectul inimă, coloana
vertebrală, creier, nerv optic, ochi.

. 'olosirea optotipului

Scopul e"erciţiului1 este observarea şi

conştientizarea modului în care rela"area
şi încordarea minţii, afirmaţiile autosugestive, fără negaţii şi conjuncţii,
alimentele, stressul, lumina ne influenţează percepţiile vizuale.
7"emplu de afirmaţii autosugestive1 O!. (e vă" "n !e *n !e (a l(pe"e ,
!u fe!are # !e tre!e ( &e *(,unătă)e4te ve"erea$ vă" !lar$ fără efort
<cţiune1 se acoperă ochiul preferat &cel cu care văd mai bine0 cu ocluzorul
pentru un ochi. Se mişcă optotipul înainte şi înapoi pentru a obţine literele clare.
9ptotipul se foloseşte la distanţa de -,m.

2. E>erci(iu de ocali)are ină

Scop1 antrenament specific pentru a intra rela"at într)o acţiune &o discuţie de
afaceri, de e"emplu0.
<cţiune1 observarea detaliilor fine. $unctul de focalizare sau obiectul de privit
reprezintă în spaţiu
spaţiu retina. foveea,
%a privirea zona dinsimultană
şi vederea jurul punctului de focalizare
se stimulează reprezintă
focalizarea în
de fineţe.
Lota bene1 < privi înseamnă a avea o vedere de ansamblu. < vedea înseamnă a
realiza e"istenţa detaliilor asupra cărora ne îndreptăm atenţia. 9bservarea
detaliilor fine se realizează fără clipire timp de )C- secunde pentru că lipsa
clipitului determină o vedere mai clară.

U. Căscatul şi pictatul ima#inar. Se e"ersează timp de )*- minute zilnic.

*:*+
 Scop1 de a învăţa ochiul minţii să vadă albul pentru eliberarea tensiunii din
muşchii feţei şi mandibulă, pentru producerea de lacrimi ce vor scălda corneea.
<cţiune1 în prima fază se cască amplu, repetat, până la lacrimi care antrenează
to"inele spre e"terior iar substanţele necesare pătrund în locul lor. ;ăscatul se
efectuează până dau lacrimile şi se efectuează cu manifestarea zgomotoasă a
actului. Se procedează astfel1 se provoacă căscatul mimând actul în sine, iar după
câteva încercări se e"ecută căscatul care este condus voluntar, până la lacrimi.
;ăscatul indică o nevoie suplimentară de o"igen în partea superioară a corpului
inclusiv în ochi, iar lacrimile sunt generate de un comple" de factori coordonaţi
în manifestareaemoţională,
detensionarea lor de către sistemul
rela"areanervos neurovegetativ.
musculară, o"igenareaSe aparatului
obţine, pe lângă
vizual,
spălarea lui cu lacrimi şi echilibrarea energetică a ochiului. %acrimile au o altă
compoziţie atunci când se plânge de supărare, alta când avem un corp străin în
ochi, altele sunt lacrimile de bucurie şi altele sunt lacrimile provocate de căscat.
!upă efectuarea acestui e"erciţiu momentele de vedere clară, fără ochelari apar
mai frecvent. 8aza a doua se efectuează imaginîndu)ne o pensulă ataşată de
vârful nasului cu care se pictează mişcând din cap, $entru început se foloseşte
culoarea albă. <stfel se colorează sufrageria, biroul. Iezultatul acestor activităţi
este generarea bucuriei pentru culoarea albă care este o culoare completă. <poi
se verifică rezultatele cu optotipul.

3. E>erci(iu de ocali)are olosind pendularea unei

Scop1 activarea şi integrarea tuturor părţilor creierului în mod sincron pentru
percepţia globală. =ateriale1 o minge de tenis de câmp sau o sferă de +)/ cm
diametru, un fir ine"tensibil dar fle"ibil &sfoară0 de circa K in lungime.
<cţiune1 se lucrează cu ochuzorul pentru un ochi. Se suspendă mingea legată
cu un fir la o distanţă de circa 3- centimetri de podea. Vă aşezaţi culcat pe podea,
sub minge, aceasta fiind în dreptul ochiului liber. Se priveşte mingea observând
şi spaţiul din jurul mingii. Se imprimă mingii o mişcare de pendulare. Se
urmăreşte mingea, alternând cu privirea şi asupra tavanului. Se schimbă
ocluzorul pe celălalt ochi. <poi se e"ecută e"erciţiul fără ocluzor.
1. E>plorarea şi cercetarea mediului !ncon"ur ător. Se realizează de trei ori
pe zi timp de câte cinci minute.
Scop1 creşterea conştientizării faptului că mişcările ochiului permit o percepţie
mai rela"ată şi mai cuprinzătoare a imaginilor.
<cţiune1 având aşezată ocluzia pentru un ochi se aleg două puncte la *,)C m
depărtare în dreapta şi în stânga câmpului vizual. %inia imaginară ce uneşte cele
două puncte constituie o demarcaţie a zonelor sub forma unui zid transparent. Se
e"plorează zonele din fată şi din spatele zidului imaginar, în timp ce se
conştientizează desfăşurarea actului respirator şi postura corpului. 7senţial este
ca privirea să fie menţinută ferm în interiorul zonei de e"plorare şi să se reziste
*3:*+
tentaţiei de a privi zona interzisă. Iezultatele imediate se verifică cu optotipul.
E+AA a II-a. E>erci(ii la care se oloseşte oclu)orul pentru ambii ochi
8. E>erci(iulO creionul care desenea)ă
Scop1 a transfera obiectul imaginat cu ochii închişi în lumea imaginilor vizibile
cu ochii deschişi &antrenarea ochiului minţii pentru a conduce ochiul fizic0.
=ateriale1 ocluzorul pentru ambii ochi.
<cţiune1 se pictează în alb cu ajutorul unei pensule imaginate pe vârful nasului
o suprafaţă cât un perete şi apoi ne imaginăm că în locul pensulei punem un
creion cu care desenăm diferite figuri pe suprafaţa albă colorată anterior.
?. E>erci(iul olosind lumina cu spectru total. <cest e"erciţiu se efectuează
zilnic timp de circa -)*-- de respiraţii.
Scop1 antrenarea ochiului şi a creierului pentru a vă bucura de lumina cu
spectru total şi de a permite razelor luminoase să vă vindece ochii.
<cţiune1 în picioare, cu faţa la soare, având ochii închişi, ne imaginăm cum
razele soarelui pătrund în corpul nostru care este transparent. Se absorb culorile,
se mişcă spre stânga şi dreapta capul mişcând ochii sub pleoape. Le imaginăm
cel de al treilea ochi ca o floare care se deschide încet în mijlocul frunţii. %umina
poate fi imaginată sub forma unor mingi care lovesc retina şi stimulează celulele
conuri şi bastonaşe. 9bservăm cum glanda pineală începe să strălucească, se
roteşte capul spre stânga şi spre dreapta şi se clipeşte, neprivind direct lumina
soarelui.

09. E>erci(iu de medita(ie $i)uală

Scop1 învăţarea rela"ării, reducerea focalizării, eliberarea ochilor de stress
atunci când corpul se află în mişcare. Lu uitaţi ocluzorul pentru ambii ochi.
<cţiune1 în picioare se efectuează o rotire spre stânga din cap, umeri sold,
braţele urmând mişcarea, balansându)se uşor, ridicând de pe sol călcâiul opus
direcţiei mişcării, în mod asemănător poziţiei de lovire a unei mingi de golf.
Le imaginăm că se poate privi chiar prin pereţi la mare depărtare, că nu poate
e"ista nici un obstacol care să ne obtureze, să ne împiedice privirea.

00. E>erci(iu de !ntindere a muşchilor oculari. Se poate efectua de )3 on pe

zi.
Scop1 a controla mişcarea de întindere a muşchilor pentru eliberarea tensiunile
atunci când se efectuează rela"area.
=ateriale1 ocluzorul pentru ambii ochi.
<cţiune1 la inspir se ridică privirea, pe apnee se coboară privirea şi apoi se
e"piră. Se repetă acţiunea pe direcţia stânga dreapta şi pentru mişcarea ochilor în
spirale.
*+:*+
 0@. E>erci(iul de marş pe loc
Scop1 antrenarea creierului, ochiului şi a corpului pentru a realiza
sincronicitatea funcţională a întregului.
<cţiune1 în picioare se priveşte pe fereastră, se mărşăluieşte pe loc mişcând
mâinile şi picioarele de pe aceeaşi parte a corpului, se mişcă ochii spre stânga şi
spre dreapta la mişcarea piciorului drept respectiv stâng. <poi se mişcă mâinile
alternativ, în mod obişnuit.

0. stimularea
Scop1 Acti$arepunctelor
a centrilor
deen er#etici ai oc
acupunctura hilor olimaginii.
conform osind preSesomai
puncactivează
tura
în plus punctul J9HM ) BP .

02. Masa"ul umărului, #%tului şi al ceei pentru a elibera de tensiuni )ona

şi !mbunătă(irea lu>ului san#uin spre ochi.

*/:*+
 E+AA a III-a. Etapa ără oclu)or
0U. 'ocali)area pri$irii pe inele aşe)ate pe soară
Scop1 antrenarea creierului să accepte percepţia fiecărui ochi. <ntrenarea
ochilor să colaboreze la percepţia globală a imaginilor.
=ateriale1 o bucată de sfoară de K metri lungime pe care introducem trei inele.
*G:*+
Mn capăt al ei îl fi"ăm iar pe celălalt îl ţinem în dreptul nasului.
<cţiune1 se aşează un inel la depărtarea ma"imă, un inel la jumătatea distanţei,
iar al treilea la distanţa cea mai mică la care se vede clar. Se urmăreşte
focalizarea pe rând pe cele trei inele. Se mişcă inelele la diferite distanţe şi se
focalizează privirea pe rând pe fiecare din ele. Bn locul inelelor se pot folosi bile
&diametrul de K) cm0 cu orificii, sau chiar mărgele.

03. 'olosirea unui instrument simplu pentru ocali)are

Scop1 antrenarea fle"ibilităţii focalizării între minte şi ochi.
=ateriale1
verticală de secmfoloseşte o sârmă de
şi una orizontală deapro"imativ
* cm iar din/-restul
cm, căreia
sârmeiîiseîndoim o parte
realizează un
colac pentru fi"area pe cap.
<cţiune1 în faţa ochilor în dublă proiecţie, apare porţiunea de  cm. Se
focalizează şi se defocalizează privirea pe sârma verticală şi pe alte obiecte din
jur aflate la diferite distanţe de focalizare.

01. E>erci(iu de pri$ire peste cap

Scop1 obţinerea unei elasticizări suplimentare prin tensionarea muşchilor
e"trinseci ai ochilor.
<cţiune1 in poziţia aşezat, capul se dă pe spate, privirea peste cap, se scoate
amplu limba peste buza inferioară. @otul se întinde la ma"imum.

08. E>erci(iu de ocali)are a pri$irii

Scop1 obţinerea elasticităţii muşchilor ciliari, e"trinseci şi a cristalinului.
<cţiune1 se alege un reper fi" pe un perete &un tablou mai mic, întrerupătorul
de la lumină etc.0 la distanţa de cea C, m. Se întinde mâna dreaptă cu degetul
mare ridicat la aceeaşi înălţime cu reperul ales şi se priveşte degetul. <poi se
priveşte reperul ales pe perete. Se schimbă focalizarea privirii de pe deget pe
reper şi invers de mai multe ori. !acă priviţi reperul, degetul se percepe dedublat.
Se poate e"ecuta acelaşi e"erciţiu cu degetele mari ridicate de la ambele mâini.
=âinile se întind şi se apropie una de alta până când se percep trei degete mari.
!egetul din mijloc, virtual, va avea p claritate şi o luminozitate mai mare decât
celelalte. Se schimbă focalizarea de la degete la reper şi invers de mai multe ori.

0?. E>erci(iu de respira(ie prin ochi

Scop1 obţinerea îmbunătăţirii vederii prin activarea circulaţiei energetice a
ochilor.
<cţiune1 ne imaginăm cu ochii închişi că fiecare inspir şi e"pir se face pe a"ul
ochiului, de la globul ocular la zona occipitală, într)o mişcare de dute)vino. Se
urmăresc senzaţiile ce apar la nivelul ochilor, în globul ocular, în spatele globului
ocular, în craniu, la ceafă. Se alege un ritm respirator convenabil.
*3-:*+
 @9. E>erci(iu de ocali)are pro#rasi$ă olosind respira(ia
Scop1 obţinerea unei mai uşoare focalizări oculare.
<cţiune1 se foloseşte unul dintre degete, sau un obiect pe care îl ţinem în mână
&un pi", de e"emplu0.
Se întinde mâna cu degetul ridicat în faţă, sub nivelul bărbiei. %a inspir se
aduce degetul până la vârful nasului, menţinându)* cât mai clar în faţa ochilor.
;u privirea focalizată pe deget se e"piră îndepărtând degetul la distanţa iniţială.
Se repetă e"erciţiul de mai multe ori până se ajunge la o e"ecuţie lejeră timp de
K)
nu seminute. !upă
remarcă. acest interval
<@7L^B7Z ochii nu
=işcarea de se simt obosiţi
apropiere iar tensiunea
şi îndepărtare intraoculară
a degetului se
corelează pe întreaga distanţă parcursă cu suflul respirator. %a depărtarea ma"imă
şi în apropiere de nas, se efectuează o apnee scurtă cu menţinerea fi"ă a degetului
în poziţia atinsă.

@0. E>erci(iu de clipire

Scop1 umectarea sclerei şi obţinerea unei clarităţi deosebite a privirii.
<cţiune1 se clipeşte foarte des în serii de câte C-)K- secunde.

@@. E>erci(iu de mişcare spa(ială comple>ă a ochilor, sincroni)at ca

respira(ia
Scop1 obţinerea îmbunătăţirii comple"e a percepţiei vizuale.
<cţiune1 se e"ecută mişcarea în sensul acelor de ceasornic, apoi invers, de mai
multe ori conform schemei1

8igura nr. 3 Sensul de rotire a ochilor

@. E>erci(iu de mişcare spa(ială a #lobilor oculari
Scop1 obţinerea îmbunătăţirii percepţiei vizuale prin coordonarea efortului fizic
cu actul respirator conştientizat realizând efortul sinergie soma)respiraţie)psihic.
<cţiune1 se realizează cu deplasarea mişcării ochilor pe o traiectorie care
descrie o spirală într)un sens la inspir şi invers la e"pir, ca în schema de mai sus.
7"ecuţia se consideră realizată corect atunci când e"istă o sincronizare între
deplasarea ochilor şi actul respirator.
7ste contraindicat ca ochiul să ajungă la amplitudinea ma"imă a mişcării,
înainte de sfârşitul respiraţiei atât la inspir cât şi la e"pir. Mn indiciu al
îmbunătăţirii activităţii muşchilor oculari se remarcă atunci cînd realizarea
mişcărilor se face lin, fără opriri, poticniri, întreruperi sau sacadări.
*3*:*+
 $entru obţinerea de rezultate notabile este recomandabil ca 7tapa a B)a să se
desfăşoare timp de  de zile până la C luni, 7tapa a BB)a se practică de la G- de
zile la  luni, iar 7tapa a BBB)a se poate e"ecuta într)un interval de la *C- de zile
până la 3 luni.

*3C:*+
 8ETF1A 1E REHAARE @CLUHT:
<e folo&e4te pentru a putea o,)ne rela'area &tr!t ne!e&ară pentru "e&tre&ar e
4 pentru o,)nerea &tăr p&.!e opt(e e'er!)lor pentru *(,unătă)rea
per!ep)e v#uale0 Meto"a re!o(an"ată e&te ,ne fun"a(entată 4tn)f!$ e&te
verf!ată e'per(ental 4 !ln!0 Are la ,a#ă o a,or"are -lo,ală$ "e an&a(,lu a
per&onaltă)$ fn" *n e&en)ă o (eto"ă$ o te.n!ă p&.oterapeut!ă0
E&te ne!e&ar &ă vă a4e#a) *ntr5o po#)e !o(o"ă$ "e preferat !ul!at !u fa)a *n
&u& 4 (3nle pe l3n-ă !orp0 <e poate folo& un fon" (u#!al ln4ttor$ eventual
!u &unete "n natură0 <e ur(ăre4te apar)a *n !orp a &tăr !ara!ter#ate "e
&en#a)le !are &e "e&!ru 4 &e ur(ăre&! a &e o,)ne0
<e &pune *n -3n" &au &e ur(ăre4te (ental o !a&etă au"o0

Sunt în întregime liniştit şi cu desăvârşire calm.

@oţi muşchii mei sunt destinşi şi rela"aţi.
9 linişte plăcută mă înconjoară.
;almul mă inundă.
Limic nu)mi tulbură liniştea.
Simt o pace şi o linişte interioară profunde.
Sunt foarte liniştit şi calm.
<.S7
'raţul#L!I7<$@
meu drept este<@7L^B< <SM$I<
greu, din ce în ce mai'I<^M%MB
greu. !I7$@
'raţul meu drept devine tot mai greu.
9 greutate ca de plumb îmi cuprinde umărul, braţul, mâna şi ajunge până la
degete.
'raţul meu drept este foarte greu.
'raţul meu drept este ca de plumb.
Simt linişte şi greutate.
S7 #L!I7<$@ <@7L^B< <SM$I< 'I<^M%MB S@LP
'raţul meu stâng este greu, din ce în ce mai greu.
'raţul meu stâng devine tot mai greu.
9 greutate ca de plumb îmi cuprinde umărul, braţul, mâna şi ajunge până la
degete.
'raţul meu stâng este foarte greu.
'raţul meu stâng este ca de plumb.
Simt linişte şi greutate.
S7 #L!I7<$@ <@7L^B< <SM$I< $B;B9IM%MB !I7$@
$iciorul meu drept este greu, din ce în ce mai greu.
$iciorul meu drept devine tot mai greu.
9 greutate ca de plumb îmi cuprinde şoldul, coapsa, glezna şi ajunge până la
*3K:*+
talpă şi degete.
$iciorul meu drept este foarte greu.
$iciorul meu drept este ca de plumb.
Simt linişte şi greutate.
S7 #L!I7<$@ <@7L^B< <SM$I< $B;B9IM%MB S@LP
$iciorul meu stâng este greu, din ce în ce mai greu.
$iciorul meu stâng devine tot mai greu.
9 greutate ca de plumb îmi cuprinde şoldul, coapsa, glezna şi ajunge până la
talpă şi degete.
$iciorul
$iciorul meu
meu stâng
stâng este
este foarte greu.
ca de plumb.
Simt linişte şi greutate.

'.
9 linişte plăcută mă împresoară.
;almul mă inundă tot mai mult.
Simt o linişte şi pace în interior.
Sunt complet calm.
întregul meu corp este destins şi rela"at.
Mmerii, braţele, mâinile, picioarele sunt foarte grele.
întregul meu corp este foarte greu.
întregul meu corp este cuprins de o greutate foarte mare.
;orpul meu este greu, greu ca de plumb.
%iniştea şi greutatea mă împresoară.
Sunt calm şi liniştit.

;. S7 #L!I7<$@ <@7L^B< <SM$I< 'I<^M%MB !I7$@

9 căldură plăcută îmi cuprinde braţul drept.
9 căldură plăcută îmi cuprinde braţul drept, mâna dreaptă şi ajunge până la
degete. Vasele sanguine se dilată şi simt căldura în braţul meu drept.
9 căldură plăcută îmi cuprinde braţul şi mâna dreaptă.
'raţul meu drept devine cald ca şi cum ar fi cufundat într)o baie caldă.
'raţul meu drept este învăluit într)o căldură odihnitoare.
Simt linişte, greutate, căldură.
%iniştea şi echilibrul mă împresoară.
S7 #L!I7<$@ <@7L^B< <SM$I< 'I<^M%MB S@LP
9 căldură plăcută îmi cuprinde braţul stâng.
9 căldură plăcută îmi cuprinde braţul stâng, mâna stângă şi ajunge până la
degete.
Vasele sanguine se dilată şi simt căldura în braţul meu stâng.
9căldură plăcută îmi cuprinde braţul şi mâna stângă.
*3:*+
 'raţul meu stâng devine cald ca şi cum ar fi cufundat într)o baie caldă.
'raţul meu stâng este învăluit într)o căldură odihnitoare.
Simt linişte, greutate, căldură.
%iniştea şi echilibrul mă împresoară.
S7 #L!I7<$@ <@7L^B< <SM$I< $B;B9IM%MB !I7$@
9 căldură plăcută îmi cuprinde piciorul drept.
9 căldură plăcută îmi cuprinde piciorul drept, glezna dreaptă şi ajunge până
la degete.
Vasele sanguine se dilată şi simt căldură în piciorul drept.
9 căldurămeu
$iciorul plăcută
dreptîmi cuprinde
devine piciorul
cald ca şi cumşiarglezna dreaptă.
fi cufundat într)o baie caldă.
$iciorul meu drept este învăluit într)o căldură odihnitoare.
Simt linişte, greutate , căldură.
%iniştea şi echilibrul mă împresoară.
S7 #L!I7<$@ <@7L^B< <SM$I< $B;B9IM%MB S@LP
9 căldură plăcută îmi cuprinde piciorul stâng.
9 căldură plăcută îmi cuprinde piciorul stânga, glezna stângă şi ajunge până
la degete.
Vasele sanguine se dilată şi simt căldură în piciorul stâng.
9 căldură plăcută îmi cuprinde piciorul şi glezna stângă.
$iciorul meu drept devine cald ca şi cum ar fi cufundat într)o baie caldă.
$iciorul meu drept este învăluit într)o căldură odihnitoare.
Simt linişte, greutate , căldură.
%iniştea şi echilibrul mă împresoară.

!.
întregul meu corp este rela"at, perfect liniştit.
9 căldură plăcută îmi cuprinde umerii, braţele, mâinile, picioarele. 9 căldură
plăcută îmi cuprinde tot corpul, întregul meu corp este scăldat într)o căldură
plăcută, întregul meu corp este cuprins de o căldură plăcută, ca într)o baie
caldă.
Sunt liniştit şi rela"at.
%iniştea şi echilibrul mă împresoară.
=ă las cuprins de tihna senină şi necontenitul echilibru.
Sunt în întregime liniştit.
Sunt cu desăvârşire calm.
întregul meu corp este rela"at, destins, inert.
întregul meu corp este greu.
Simt în tot corpul o greutate copleşitoare.
;orpul este greu şi destins ca un arc în repaos.
9 căldură agreabilă îmi cuprinde întreg corpul.
*3:*+
 @ot corpul meu este scăldat într)o căldură plăcută, liniştitoare.
Simt o căldură plăcută care)mi cuprinde tot corpul.

7. S7 #L!I7<$@ <@7L^B< <SM$I< BLB=BB

Bnima mea bate liniştit.
Bnima mea bate liniştit şi egal distribuind tot sângele în corp. Bnima mea bate
liniştit şi egal. Bnima parcă lucrează de la sine. Bnima bate liniştit, calm şi egal.
Sunt perfect liniştit şi rela"at.

8. S7 #L!I7<$@
Iespiraţia <@7L^B<
mea devine liniştită <SM$I< I7S$BI<^B7B
şi rară.
Iespir liber şi aproape de la sine aerul din jurul meu. Iespir calm şi liniştit,
fără efort. Iespir foarte calm şi liniştit. Sunt perfect liniştit si rela"at.

P. S7 #L!I7<$@ <@7L^B< <SM$I< <'!9=7LM%MB

Sunt perfect calm şi rela"at.
Sunt perfect liniştit.
<bdomenul meu este foarte liniştit şi rela"at.
=uşchii abdomenului sunt destinşi, orice tensiune dispare.
$le"ul solar este cuprins de o căldură plăcută.
$le"ul solar este cald şi rela"at.
Sunt perfect liniştit si rela"at.
J. S7 #L!I7<$@ <@7L^B< <SM$I< ;<$M%MB
îmi simt capul limpede şi uşor.
=uşchi feţei sunt rela"aţi.
'ărbia este destinsă şi rela"ată.
8runtea devine rece şi tot mai destinsă.
Simt cum aerul rece îmi împresoară tîmplele.
Simt răcoare în zona frunţii.
;reierul îmi este limpede ca un izvor de munte.
îmi simt capul foarte limpede.
Sunt perfect liniştit şi rela"at.

*33:*+
 7I7HIFGRA2IE @EHECTIK

<ndre2s, @ed ? ;um să vezi şi să interpretezi aura, *GG, 7ditura Viitorul

Iomânesc, 'ucureşti.
'rennan, 'arbara)<nn ? =âini tămăduitoare, *GG3, 7ditura Jungra)%ibri.
;elan, 7ugen ? =ateria vie şi radiaţiile, *G/, 7ditura 5tiinţifică şi
7nciclopedică, 'ucureşti.
8ontaine, Oanine ? ;ele trei lumi, *GG, 7ditura %otus, 'ucureşti.
8ontaine, Oanine ? =edicina corpului energetic, *GG, 7ditura %otus,
'ucureşti.
Puja, ;ornelia, coordonator ? <urele corpurilor, *GGK, 7ditura
7nciclopedică, 'ucureşti.
Oitariu, $etre, Soran V. ? 8enomene bioenergetice în ecosisteme, *G/*,
'istriţa.
Oitariu, $etre ? 'iostructuri şi biocâmp electromagnetic. 7fectul
interacţiunilor dintre biocâmp şi câmpurile electromagnetice aplicate din e"terior
? =emoriile Secţiilor 5tiinţifice ale <cademiei, seria BV, tom K, nr. l, *G/-.
=amulaş, Boan ;orin 'ianu ? 8enomene parapsihologice, 7ditura @eora,
'ucueşti.
=amulaş, Boan ;orin 'ianu ? !icţionar de parapsihologic, 7ditura 7lit
;omentator,
=aftolea, 'ucureşti.
!oina)7lena U <liodor ? $aradiagnoza. =anual pentru
diagnosticare energetică folosind radiestezia, *GG/, 7ditura <ldomar
7"trasenzorial, 'ucureşti.
$ătruţ, <drian ? !e la normal la paranormal, voi. B, BB, *GGC, *GGK, 7ditura
!acia, ;luj)Lapoca.
Scott, ;Qril ? 9cultismul modern ? 7ditura $rinceps &f.a.0.

6ucrări scrise de autorii Doina-Elena & Aliodor Manolea

R 7nergetica subtilă a fiinţei umane.
R =anual pentru dezvoltarea magnetismului propriu ? @ehnici şi metode
practice de vindecare folosind biomagnetismul.
R Bnfluenţa distală. @eoria şi practica vindecării la distanţă.
R $ercepţii e"trasenzoriale. =anual pentru dobândirea şi dezvoltarea simţurilor
subtile.
R 8eeling. =anual pentru vindecare folosind palmele.
R $aradiagnoza. =anual pentru diagnosticare energetică folosind radiestezia.
*3+:*+
 Aliodor Manolea
R =anual de radiestezie.
R =inunatul univers al pendulului sideral &conţine şi un pendul din metal
elo"at0.

*3/:*+
 CU+RIN@
$refaţă......................................................
;<$B@9%M% B
;e este auraF............................................G
*.*. 7videnţiera aurei prin intermediul mijloacelor ştiinţifice şi tehnice **
*.*.*. $unerea în evidenţă a aurei prin mijloace tehnice *
*.C. @ehnici electronice de înregistrare a aurei C
*.C.*. înregistrarea aurei pe un suport fotografic tip polaroid C
*.C.C.
*.C.K. înregistrarea aurei pe
înregistrarea aurei pe suport
hârtie folosind
video C o imprimantă color C
*.K. înregistrarea aurei prin intermediul simţurilor fiinţei umane C
*.K.*. Hinestezia.....................................C
*.K.C. 8eeling)ul ...................................C3
*.K.K. ;larvedere sau clarviziune...........C3
*.K.. ;larauz sau claraudiţie...........................................C3
*.K.. !etectarea olfactivă a aurei .........C+
*.K.3. !etectarea aurei cu ajutorul instrumentelor radiestezice C+
*.K.+. !etectarea şi decodificarea aurei prin vizualizare C+

*.. Bmportanţa detectării aurei.............. ...C/

*.. Mnele concluzii...................................CG
;<$B@9%M% BB
=odelul e"istenţei şi dinamicii aurei fiinţei umane KC
C.*. 'azele sistemului energetic al fiinţei umane. K
;âmpuri energetice...................... ......K
C.C. =ateria ......... . .................. . ........ . .K+
C.K. 8orţe fizice care acţionează în Mnivers .......... ..... KG
C.. 'iocâmpul fiinţei umane . ..... ......... ........ . .
C..*. ;âmpuri energetice ..... . .  . . ........ ... .
C..C. Bnterferenţe de câmpuri ......... ............. .+
C..C. l . Bnterferenţa biocâmpului cu câmpuri magnetice şi electrice .. .....
.... ./
C.. <cţiunea câmpurilor electrice asupra sistemelor biologice ... .......... ..........
G
C..*. Bnteracţiuni electromagnetice . . ..... ....... ..... G
C..C. ;âmp neutral .................... ........... -
C..C.*. ;aracteristici ale câmpului neutral .............. -
C..K. Mnele precizări referitoare la câmpuri şi biocâmpuri . *
C... 7"plicarea aurei prin intermediul conceptului de
*3G:*+
 biocâmp........................ 
C.3. Iadiaţia
materiei ca manifestare a energiilor potenţiale .3
C.3.*. $lanurile de radiaţie ale materiei ........... ..... +
C.+. Dona aurică a corpului vital &eteric0 ................. G
C.+.*. Ieţeaua energetică subtilă ..................... 3*
C.+.C. ;entri energetici subtili ? chaNre ........ ....... 3+
C.+.K. !ezvoltarea zonei aurice a corpului vital &eteric0 ... .3/
C.+.. =etode de dezvoltare ............ ............. 3/
C./. Stratul aurie al corpului emoţional sau astral ......... 3G

C.G.C./.*. !ezvoltarea
Stratul corpuluimental
aurie al corpului emoţional &astral0 .........
&al gândurilor0 . .+*
....... +*
C.G.*. !ezvoltarea corpului mental ..... .. ......  . . .+
C.*-. Donele aurice superioare ..... .................... +
C.*-.*. Dona aurică a corpului cauzal ................ . .+
C.*-.*.*. !ezvoltarea corpului cauzal ... ..... > ........ ++
C.*-.C. Dona aurică a corpului spiritual ....... )))) . ...... ++
C.*-.C.*. !ezvoltarea corpului spiritual ................ ++
C.*-.K. Dona aurică a corpului atmic ... ............... +/
C.*-.K.*. !ezvoltarea corpului atmic .................. +/
C* *. ;oncluzii ............... . . ......... ........... +G
C.*C. ;orpul fizic ............. . . . ...... ............. /C
C.*C.*. !ezvoltarea corpului fizic .................... /K
;<$B@9%M% BBB
$ractica decodificării aurei folosind simţurile proprii ..... ./
K.*.;ondiţii necesare oricărei practici energetice ./3
K.*.*. Iela"area fizică şi mentală)tehnici .. /3
K.*.*.*. Iela"area fizică şi mentală folosind protopostura ../+
K.*.*.C. @ehnica urmăririi respiraţiei ................./G
K.*.*.K. 7"erciţiul de gimnastică a muşchiului bazinului inferior &=.'.B.0
.G-
K.C.;are ar fi mecanismul de lucru ce face posibilă perceperea aureiF GC
;<$B@9%M% BV
7"erciţii de pregătire şi antrenament în vederea detectării aurei GK
. l. $regătirea pentru identificarea câmpului aurie prin feeling .GK
.C 7"erciţii pentru perceperea apropierii altei persoane .G
.C.*. 7"erciţii pentru percepţia dermică prin feeling a culorilor G3
.C.C. 7"erciţii de antrenament pentru perceperea prin feeling a formelor
geometrice..................................G+
*+-:*+
.C.C.*. 8orme geometrice plane ...........G +
.C.C.C. 8orme geometrice spaţiale......... G/
.C.K. 7"erciţii de antrenament pentru detectarea prin feeling a unei plante vii
dintre alte obiecte.......................................G/
.C.. 7"erciţiu de antrenament pentru detectarea prin feeling a unei plante în
suferinţă &bolnave0.....................................GG
.C.. 7"erciţii pentru palparea vibratorie a câmpurilor energetice &feeling0 GG
.C.3. 7"erciţii de percepere a energiilor între palme *--
.C.+. 7"erciţii pentru simţirea energiei în mişcare *-*
.C./.
.C.G. 7"erciţii de percepereşiacuvibraţiilor
7"erciţii individuale partener câmpului energetic
pentru palparea vibraţiei*-C
câmpului
energetic al diferitelor organe fizice *-K
.C.*-. 7"erciţii în grup pentru percepţia câmpurilor vibratorii *-
.C.**. =editaţie în grup pentru perceperea câmpurilor vibratorii *-
.C.*C. 7"erciţiu pentru conştientizarea aurei umane prin feeling *-3
.C.*K. @estarea aurei prin feeling la o terţă persoană *-+
;<$B@9%M% V
$regătirea pentru vederea cu ochii fizici a aurei energetice ***
.*. <ntrenament pentru obţinerea privirii centrate***
.C. Pimnastica oculară...........................***
.C.*. <lt e"erciţiu............................**
.K. 7"erciţii pentru observaarea unor câmpuri ce înconjoară un obiect sau o
fiinţă vie...................................................**
.. 7"erciţiu de vedere a câmpurilor energetice ale mâinilor **3
.. 7"erciţii de antrenament pentru perceperea aurei cu ajutorul cercurilor
colorate **+
..*. @ehnica de percepţie a aurei cu ajutorul cercurilor colorate folosind
oglinda **G
..C. @ehnica de percepţie a aurei cu ajutorul cercurilor colorate folosind
proiecţia luminoasă pe un fond colorat....*C*
.3.7"erciţiu de antrenament pentru concentrarea privirii *CK
.+.........................................................Vederea
persoane ...............................................*CK aurei energetice a unei

;<$B@9%M% VB
$regătirea pentru vizualizarea aurei energetice *C
3.*.<ntrenament în vederea detectării şi decodificării aurei prin vizualizare
*C
3.*.*. Ieprezentările ca energii potenţiale *C3
*+*:*+
3.*.C. =emoria ca funcţie generală a materiei organizate . .*C+
3.*.K. Bmaginaţia ca aptitudine de reprezentare *CG
3.C. <ntrenament aplicativ.......................*K*
3.K. 7"erciţii pentru dezvoltarea vederii interioare *KC
3.K.*. Vizualizarea propriului corp.......*KC
3.K.C. Vizualizarea pro"imală a unei alte persoane *KK
3.K.K. Vizualizarea spaţială a organelor interne ale
corpului folosind planşe anatomice. .*KK
3..;romatica în vizualizare..................*K
3..*. <ntrenament
*K3 pentru vizualizarea culorilor folosind planşe colorate
3..C. <ntrenament pentru vizualizarea culorilor folosind filtre colorate
*K3
3..<ntrenament prin vizualizarea cromatică a centrilor energetici subtili
*K+
3.3.<ntrenament prin vizualizarea cromatică a corpurilor energetice subtile
*KG
;<$B@9%M% VBB
!ecodificarea aurei ......... .....................*-
+.*. Semnificaţia culorilor în aură.........*C
+.*.*. Semnificaţia culorilor percepute în aură prin clarvedere *C
+.*.*.*. Semnificaţia culorii roşie în aură *K
+.*.*.C. Semnificaţia culorii orange &portocaliu0 în aură .. .*
+.*.*.K. Semnificaţia culorii galben în aură .*3
+.*.*.. Semnificaţia culorii verde în aură */
+.*.*.. Semnificaţia culorii albastre în aură., *-
+.*.*.3. Semnificaţia culorii indigo în aură ,**
+.*.*.+. Semnificaţia culorii violet în aură *C
+.* *./. Semnificaţia albului în aură.*K
+.*.* 0?0 Semnificaţia negrului în aură *
+.*.*.*-. Semnificaţia culorii gri în aură *
+.*.*.**.Semnificaţia
+.*.*.*C. Semnificaţiaculorii
culoriimaro
argintiu în aură *
în aură *
+.C. 8ormele gând în aură........................*
+.K. Bnteracţiunile aurelor energetice. ;ompatibilităţi .... .*/
;<$B@9%M% VBBB
=etode şi e"erciţii de întărire şi dezvoltare a câmpurilor aurice *3*
/.*. =etode de întărire a aurei cu referire directă la corpul fizic *3C
*+C:*+
 /..*. Bgiena corporală........................*3C
/. .C. 7"erciţii fizice..........................*3K
/. .K. 7"erciţii de meditaţie...............*3
/. .. 9dihna.....................................*3
/. .. <utopregătirea sugestivă..... ....*3
/. .3. îmbrăcămintea........................ .*3+
/. .+. =ediul ambiant, căminul, familia *3+
/.*./. <limentaţia.................................*3/
/.*.G. !ezinto"icare şi purificare........ .*+-
/.C. 7"erciţii
/.C.*. Scuturarea pentru întărirea şi dezvoltarea câmpului aurie vital
mâinilor.....................*+- *+-
/.C.C. Mrmărirea respiraţiei...................*+*
/.C.K. înrădăcinarea...............................*+C
/.C.. 8loarea de nufăr..........................*+K
/.C.. 8olosirea energiei telurice ........ .*+
/.C.3. $oziţia fătului..............................*+
/.C.+. 7"erciţiu de conştientizare a e"istenţei corpului fizic .. *+3
/.C./. Iitul de întinerire a împăratului chinez *+3
/.C.G. ;urăţirea aurei cu lumină........... *++
/.C.*-. Mniformizarea aurei altei persoane ............. *+/
/.C.**. <utouniformizarea aurei prin pieptănare ........ */*
/.K.=etode si e"erciţii pentru întărirea câmpului aurie astral &emoţional0 .......
*/*
/.K.*. ;um se lucrează cu corpul emoţional &astral0 ...... */*
/.K.C. <nihilarea emoţiilor neplăcute prin respiraţie
conştientizată .............................. */K
/.K.K. <nihilarea emoţiilor neplăcutre cu tehnica imaginativă a pungii de
hârtie ...... . ..... */
/..=etode şi e"erciţii de întărire şi dezvoltare a câmpului aurie mental . .........
*/
/..*. 7"erciţiu pentru purificarea mentală a corpurilor
subtile ....................... ............ */
/..C. 7"erciţiu de dialog mental cu organele interne ..... */3
;<$B@9%M% B(
!eterminarea spaţială şi coloristică a aurei energetice folosind radiestezia . . .....
*/+
G.*. 7lemente introductive ................. .......... */+
G.C. =odul de lucru cu bagheta unghiulară ............. *G*
G.K. =odul de lucru cu bagheta elastică &pendulul
*+K:*+
invers0 ................ ....... . .......... ..... *GK
G.. =odul de lucru cu pendulul ................... . . .*G
G.. =odul de lucru cu bagheta sub formă de 4%6 ..... . .*G
G.3. =odul de lucru cu ansa ...... .................... *G
G.+. !eterminarea culorilor primare ale aurei energetice ......................... *G
G./.!eterminarea culorii predominante în stratul aurie ...... . .......... *G3
;uvânt de încheiere ........... ........ . ............ *GG
<ne"e
'ibliografie selectivă ............................... C+

*+:*+