PROBLEMA PLANURILOR TOPOGRAFICE

FASCICOLA I de Dr. Ing. GH. V. NTCOLAU_BARLAD

CUPRINSUL Introducere PARTEA I-a SITUATIA MASURATORILOR SUPRATETELOR TERESTRE l. .Situd,tia generald,a mdsurd.toritor for4stiere. _ Capi. _C1n-i1otg1 toi,ui !f.- situa[ia pranuriror tovtosrafice ate plduiitir si"iita. * i:"prt,olul-Irr. situalia generarda md,surdtoritoriopografice cid.astraie dto ;i Romdnia.
PARTEA PROBLEMA PLANURILOR II-a

9I CADASTF,ALE capitolul ry. probtema md'surd.tor,or terestre. capitolul v. problema n^rd"sur dtor ilor supr aJelela r I or es tier e. PARTEA III.a MODALITATEA SOLUTIONARII PROBLEMEI METODE DE LUCRU PLANURILOR

TOPOGRAFICE

Capitolul YI.. _Adoptarea d,e metode noui. _ Capitolul yII. Geod,ezi.a str.praJelelor pdduroase. _ Capitolul ylII. - Bazete, cariografice ale pla_ nurilor - Capitotul

. rl; ta i i atimetrta paa1riioil l""c"pi -lr:::!"!, pranuriror. 'ri]i|rirrl.'"'rimarea ,i pd'sficLrea - capilolur xl.- Cadasiare,t
PABTEA PROBLEMA Capitolul XIL PLANURILOR IV-a IN SECTORUL SILVIC plerwrilor_

Anatizarea lucrfi,rilor necesare intocmirii

Dr. lng. Gh. V. Nicolau-Bdilad

r30

INTRODUCERE
I:ucrarea de faJX are un impXtrit scop qi anume: 7. Sd,prezinte situatia general[ a problemei plan'urilor topografice ale pddurilor {,xrii precum si aeeea corespunzxtoare pd,d.uri}or ICEF-ului. 2. Sd,arate utilitatea planurilor topografice pentru buna gospodlrie a p[,durilor qi necesitatea cadastrdrii suprafelelor {orespentru indreptiere, pertru consolidareadreptului de proprietafe' tarea hotarelor pi stingerea litigiilor. 3. Sd,formuleaa rnadalitatea cea mai rapidS, precisE' 9i economicoasS, pentru intocmirea planur\lor topografice Ei ca'dastrarea pddurilor Statuitii qi aie ICEF-ului. 4. Sd,analiaeae - cantitativ qi calitativ lucr[r:ile dc misnrXproprietatea Statoare gi de cadastrare ale suprafelelor forestiere a acestor tului, $i si 'inclice programul ile aducere Ia indeplinire lucrdri pentru pXduriie I. C. E. F'-ului' a Problema planurilor topografice ale suprafelelor plduroase al execufost legat5 - in treeut - de costul, in aparen{'d'ridicat, td,rii lor. proAstdzi, factorii d,e[ermi,nan'lice conclueIa rezolvarea acestei urmitoa' in pot fi concretizali bleme s'au modifisat fundamental qi rele puncte: a\ In Economia Foresti,erd,, s'a lrecut, aproape in toate $5rile europene, dela exploatarea exiensivS. Ia exploatarea intensivd a plapirdurilor; exploatarea forestierS, din trecut se putea' face fird nuri {opografigs, pg baza unor hdrli topografice sau' uneori' chiar dupd schife topografice aproxim'ative; exploatarea forestierd in'

131

Problema planurilor

topografice

tensiv[ contemporanl se sprijini, in tl mod imperios, pe plaruri to1 : 10.000); Irografice la sciri mari (1 :2.000 b) Metodele q.ctul.lecie nfisuriiToore terestrd gi forestier5 au evoluat mult fatr5 cle metocleleclasice si sunt mult rnai econornicoase, mai rapide qi mai precise, neimplicAnd totu$r existen!a qi folosinfa unui personal telmic nulneros, care ar fi greu cle recrutat,si pr.eJ I

giitit intr'un timp scurt. - Sub ochii noqtri se inregistreaz5 progrese vXclite, clela zi la zi, ir, sectorul tehnicei nirsurrtorilor terestre. pri' niecanicizarea procedeelor cle riclicare topografica li prin substituirea clasicilor titeiode exteit'sivecu rnetode autoilate, obiective, economicoase ;i cu rnare capacitate cle producfie. mai alers pentru misulitorile lelestre clin dorneninl Silviculturii si Agriculturii. - Irucrarea de fa!5 trateaz5,deci problema planurilor topog,r.afice 9i sol'lionarea ei. pri' prisma celor doi factori cleterrni'airti precir:afi mai sus (u qi b). - Ca sistemi de expunere, lucrarea a fost iurpirliti in patru diviziuni coresprlnzitoare celor patru teluri enumerate la inceput (7, 2, 3, ;i 4) .si atlnine: I - a : Situafia urisr,.rtitorilor sr-rprafe{elor teresrre P a r t e a I I - a : Necesitatea planurilor fopografice Ei a caclasfririi p d du r i l o r . P a r t e a I I I - a : Ilodalitatea solufi6pflpii proble,mei;melode de lucru. P a r t e a J Y - a . Specificul problemei planurilor topog:rafice in sec_ torul silvic; analizarea, cantitativd ;i calitativl, a lucrdrilor de mdsurdtoare Si cadastrare a suprafelelor forestiere cu aplica{iuni la p5clurile I. C. E. F.-ului. .-'. Intocmirea aeestei lu,crlri de sintezl, - cu argumentarea de_ tailatS a tuturor aspeetelorce prezin{d ,,problernaplanurilor topografice", problemi ce este de actualitate nu numai pentru prdririle experimentale ale r. C. E. F.-ului, ci pentru toate pidurile Statului. precum Si pentru toate proprietdtile funciare stata.le, Partea

Dr. Ing. Gh. V. Nr'colau-Bdrlad'

132

comunale sau de utilitate rele sth,ri de lucruri:

publicS, -

a fost impusl de urmd'toa-

toysog,rafice. a) Problenta nr,d,surd,tori,lor Si a' cadastrdrii pd'd'urilor I. C. IL F.'ttltr,i face parte flin marea problerni a m[surltorii planu;i a cad.astri,rii pidurilor Statului. Soluliorarea problemei strd,ns este leeati' rilor topografice p-^ntru pldurile I. C. E. F.-ului de modul cle tratare a problemei Planurilor topografice ale tuturor p[durilor Statului Ei m,ai a]es cind este vorba cle piduri statale vecine sau cle plduri ce fac parte din mrasivecomune; b) Rid,icwea in ytlan a pd,d,urilor Stqt'Ltlui trebue sE fie coordonath, cu m5.suritorile topografice qi geodezice ale Institutului Geografic Miiitar, ;i cu mdsurXtorile cadastraie ale Direcliei CadastruIui Funci'ar. Din aceast5 coordoirare de acliuni rezulti avanNajo pentru toate instituliile Statului qi anume: f' G' Posibilitatea d'e folosire a rezultatelor mlsuritoriior M., de c5,treL C. E. F., ,si C' A. P. S. qi viceversa; ._ E irninarea repetirii misurdtorii unei suprafe,te de c[tre doud institu{ii interesate pentru planuri topografice; - Stabilirea de ptranuri topografice riguroase, definitive Ei cu caracter universal, recunoscute de toate institu$iite c1emXsuritori' incadrete in rigorile ,de preciziuni cerute de tehnica moderrr'l a C'adastrului gi Geodeziei _- Fi date spre folosire tuturor institul i i l o r s b a t a i ea v i z a t e . Studiul general al problemei plairurilor fopografice, ce face obiectul lucrbrii d.e fa![, este ilustrat qi completat printr'o lucrare de detaliu ce cuprinde dwizul santiiativ 9i calitativ al lucrdrilor de mSsurS,toareqi cadastrare a pddurilor experimerrtale,, astfel ca sd, poat5, servi ca exemplu de solulionare q problemei planurilor topografice pentru toate p[rdurile Statului' Problema planurilor topografice din sectorui forestier trebue sd fie analizati in tot complexul ei 9i s5. fie astfel solulionatd spre oblinerea de rezultate defiinitive, riguroase $i normalizate a asig:t114 forestiere unitar pe tot cuprinsul lXrii Si la toate instituliile Publice.

133

Problema planuri.l,or topografice

P A Ri E A I - a Situafia misuritorilor suprafe{elor terestre

CAPITOLUL I Situa{ia generald a misurdtoritor E 7. Eaolutia mdrimei supra,fele,ipIduroase q, td,rii Suprafata plduroa's5. a prcvinciilor romd,neqti a fostr in continuH, d-escreptere. Regiunea muntoasd gi deiuroasd a Carpafilor a fost arop,eritd 'eu pXduri seculaie ,6s inlinfleri foarte mari, ia,r c,lima a fost propice mntin'uei menlineri a acestor oodri se,culari.La acestea s'a m,ai adiugat lips,a cle cd,i de aoce,s in acesfe regiuni, gr.eutatea construirei de drumuri soseluite fimposibilitatea scoaterii materialului lemnos la clile ,ma,ritimesau fluviale navigabile. In Grecia pi ltalia, unde ,ciile de apd, erau in imediata vgcindtato a masivelor pdduroase si und.e clima a fosi mai pulin propice rapidei regerrerdri naturale a arborilor fofrestieri, pidurile au d.ispdrut incd dela ineeputul erei cr,eqtine. ,$i la n'oi, ac,olounde ,ciite de api au fost ma.i apropriate de drumurile ile scoatere a lemnului, - ca Dobrogea pi Moldova, _ nd,durile au disp5rut de multe secole.. Pentru majoritatea zoinelor pfird.uno,ase ale tbrii, mi,crporareacrescd,ndd,a suprafe$ei dodrilor romd,neqti s'a desflqurat $i accentua,t,in ,s,e ultimelo doui seco{e.Du a,ceea impune o, gorspodlrie rationald Si i.tensivd a suprafelelor pd,duroasq c,e,constituesc astbzi patrirnoniu'1 fdrii, pentru meni.iner;ea pi imbund,tifirea zotrelc,r forestiere. Aceastd,intensifieare Si ratio,nalizar a grospoddrieisilvice presupune jusfa curoaqtere qi misurdtoane a cupraf4elor forestiere gi prin acea,sta 6e presupune rezolvatd, problema intocmirei de planurri fqpgr grafice precise qi la scdri m,ari. In frecut, lipsa de planuri topografice a eondus la necun,oastrea procentului des'cresterii accelerate a suprafelei piduroasc si, deci la nesesizarea, la timp, a perioolului pentru Econo,miA For,estierd, a distrugerii lra trimoniului nationa'l forestier. Neav6,ndmdsur6tori ;i planuri topografico p.roei,se vechi, - de exemp,lucu 5'-6 secole in urmd - nu s'e pc@te stabili, in mod riguros, svolulia descregte,rii

Dr. Ing. Gh. V. Ntcolau-86'tlad

131

suprafelei p[,duro'asein ]inut,uril,e romdneptir rlin timpuri indeplrtate. 1'otupi, printr'un studiu comparafiv a,supra h[rlil,or topografice existente in tara noastr'[, am prrtut ajunge Ia rezultate qi observapentru ultimele liuni de un deosehit interes qtiin{'ific gi dotumentat, trei seco'le. l\stfel, am folosit ,,Earta austria'cd'7790" p'entru }funtenia, care este cea mai veche luerare de precizie, rezultatul activit5tii ofi$erigeografis atr,striac dela lor geo,deziSi topografi ai I'nstitutului Viena. 1) este txecutatS, in uirna ,,Harf,a,lopoEraficd u Valahiei 7790" unor mdsurdtori riguroase geodezice gi a ridicErilor topografice de detaliu expe'd,itive (acestea neavAnd nevoie de o pre,ciziune prea mare); ea 'cuprindo 28 socfiu,ni, l,a scara 1:57.40,0qi, se gdsegte Romdnd. ap'.oapein intregime,la Acad,,emia Din punct cle veclereforestier, aceastd hartd topoglafied cuprinde pe ,secfiunile ei, zcmotre p.ddu,ro,ase a,le Mlnteniei a,gacum era desenat'e el'e in anii 1780-1790. Am plau,metrat suprafetele fo're,stierefigurate pe harta topografic[ 179'0 qi lindnd seama de eroar'eagraJic5, aferentS, sclrii hirtrii, pr'ecumqi de ,er,o,area de planimettare datoritS,,ilesenului, am stabilit zonele forestiere corespunzdfoaresituatiei reale dela sfdrqltu| secolului a,l XYIII-]ea. Am luat ,ca date ile ,compa,rali,e li de pltgeareelementele d.edu,se din har.ta 179'0,cea mai pnecis5,dintre toate hdrliie t'd.rilor nc+rn6.ne$ti. exist,ente p6,n5,la, area d"at5. Dupd un se,c,ol, adioi la sfd,rqitul seeolului al XIX.'lea, mirimea zonelor fore"qticrea !5,ril,or romfi,neqti a evoluat, mic,s0renalu-se. O a doua misurbtoar,e statisti,ci a zonel,orfore'sf,iere,am raport a r - s d c c i l a e p o c a1 8 9 0 . Am folosit in acest 'sens,,Hd,rfil,eSeroiciului Gaogratic al Armadcte;rniiaf ", incepute efectiv in anu'l 18732) Am efe,ctuat a,ce'leapi
1) A se vedea: ,,Die Kartographle der Balkanhalbinselliinder" von Hardt. in ,,M-tteilungen des Militdrgeograpischen Instituts in Wien'| Band 1892-lSO2, 1912. ) A se vedea: ,,Noti!e despre lucrdrile care au avut ca scop descrierea geometricd a Romdniei" de Generalul I. C. Brdtianu, Directorul Insitutului Geografic al Armatei in 1900. (Analele Academiei RomAne, Seria JJ-a, Tomul XXII). fdem, ,,Analele Institutulur Geografic Milltar" 1B?G-1912.

135

Problema

planuril,or

topografice

ndri ,ra qi pentru llarta 1790, limitdndu-le t'ot numai la zoneis forestiere ale Munteniei. Am foiosit, in plus, pi datele stati,stice ale anur.ri 1890. stali's1id a z,onelor forestiere am r,apor0 a treia m5'sur6,toare 1940. tat-o Ia ep,oca Am folosit in acest sens ,,Hdrgile [opogtafice ale R'omdrtiei 7:50.000 ;j 7:700,000", procum qi datele statisti'ce actu,ale prividupd, Anuatele statistice 1937-1940. Am toare la Muntenia, c,onfruntaf qi c,ornparat a,cestetrei qiruri de 'date d,otiusedupl misuritori pe hartd. qi verificate penf'ru ultimele doui serii de mdsurdtori 1890 oi 1940 cu cifre statistice Publicate. pe hartd.' c6,t gi 'cifrele statistice Evident 'c6"atdt m5,surdt,orrile indicative, nu sunt riguros eXdcte, neavinil la baza stabilirij lor o mdsuritoar'e topografic5, riguroasi a zonelor forestiere. Putem insd, presupune ci toate aceste trei serii de elemente qi date sunt afectate de a,celeapierori gi sisteme de apnoxirnalie gi deci nu influenleazi, concluziile'comparaf;rbi; aceastd,presupunere,este cea,mai probnbild' gi deci intri in rigorile matematice al'e calculului erorilor. fn consecin!5, criteriul de comparafie a cifrelor afectate de aeelea$i erori este perfe'ct riguros. Si admitern pentru ,suprafala tota,l5. a z,onelor forestiere ale Muntenie"i atribuit5, epooei 1940, aateficientul 7. Din datele rezultate ta planimefra,re (;i confruntate cu cele statisti'ce ind.i'cafoare), : ra.p,oarte se,stabilesc astfel unnd.t'oarele pbdur'oase ale Munteniei are mirimea In 1940 suprafala zonelor 1,0 (coefi,eientde oomparatie). Jrr 18910sup,rafa$a zone\or pdduro,aso ale Munteniei are m5.rimea 2,O (coefi,cient de oomparalie). In 179O sup,rafata zonetror p[duroase a,le Muntoniei are mS,rimea 2,5 (c,oefi'cient de'c'ornpara{ie). Avdndu-se in vedere c5. pentru Moldova gi Dobrogea, concliliile ile defriqarea p5,d.urilor au fost 'nai avantajoase dec6.t pentru cele din Muntenia si folosinclu-se cifrele statistice existente, se deduce ed,procentul de d,escreStere o, suprafelei pdduroase a lJomdniei, irt deeurs de 150 ani, a urmat fraectoria unei plogresii geornetriee descrEscAnde. Am considerat in ,rercetbrile noastre, zona forestierd, a Romd.niei dela 1 Ianuarie 1940, a c[rei suprafali ,esf'ede aproximativ 295.000 kmp Si a cErei suprafa{d forestieri era de cca. 62.000 kmp. Pentru

Dr. Ing. Gh. V. Nrcolau-Bdrlad,

136

acest spatiu, denumit in studiile noastre anterioare 1) ,'Spali'ul tdrilor carpa,tice" qi ,care cu,prinde aproape exclusiv provinciile isto,r!ce ale ldrilor ro,m6,nepti, suprafala zonelor forestiere a avut, deci, urmdfoarea evoluJie: In 1?90, sup,rafafa z,onelor pddur,oaseale lXrilor romd,negti avea o intindere de aproxirnativ 155.000 kmp. raporla.ti ,la suprafata total5. a aoestor provincii (eca. kmp), cca. 530/0. 295.0t0i0 Iu 1890, suprafala zone,lor pidur ase ale tirilor r:omdne;ti avea o intindere de aproximativ 124.000 kmp. raportatS, l,a ,suprafa{a totalS, a acestor provincii ('0c4. 295.000 kmp}. oca. 42ol0. In 1940; suprafala zonelo,r p5duroas'e ale t5,rilor ;romd,neqti avea o intindere tie ap'roximativ 62.000 kmp. raportatd la suprafa{,a totald a acestor provincii (cea' 295.000 kmp). cca. 210/0. I,atd aqa dar cd: o,) In 100 ani (189O-1790) . oca. 31.00Okrnp (adic5. 115); b) In 5O ani (194G-1890) cca. 62.000 krnp (adici 3,5); . Rom6,nia forestierd, a scflzut cu Rominia forestieri a scdzut cu

e) In 1940, adicH,d;uBi 15'0 ani, Rom6,aia forestierd a scdzut dela cd, cifrele statis' 53o/ola 210/opi ,chiar mai pufin, dacd,se !.ine sea,ma reale. corespunzdtoare tice folosite sunt mai mari decflt cele Am intreprins aceastd,analizl ,comparativi spre a ilustra evol'ulia procesului de desp5,durire a {inu+uri}or romA,neqti. & suprafelei unei find,nd,seama cd proaenTul minim de 6m'pd'd'urire ldri cu orografie variatd, (zong muntoase 9i deluroase in procent dominant qi deci ape, v5.i, rd,pi, ef,c., num'sroagercare lnlesnesc md' rirea terenurilor degradate, torenfilor, etc.),'oste d'a a'pronimatil) 250lrt rl,in supralala {d'rci respeclioe - este dela sino inloles cE lat'u noastri, este aviz,ati Ia 1ntensificq,1as,gosBoddriei arutului forestier ti la md,rirea zonei pdduroase dela 2lolo l2 l$qlnr) A se vedea: ,,Die Photogrammetrie im Forstwesen dargestellt an 1938, Sammlung Berlin, der Karpathenldnder", der Waldwirtschaft Wichmann, Band 9.

r37

Problema

planuril,or

topografice

Acesto imperative a,le ec,onomiei fo,resfi,ere rc,mdneqti de mAine presupun 'realizarea prealabil[ a mfisuritorii topografice a supr,afeJelor pddunoase'existente pi reprezentarea lor in planuri pi hdrfi riguroas.edin punct de vedere mate&atie gi fehnic. S 2. Situalia md,surd,torilor pdd,urilor, 6n trecutr, Misuriiorile topografice riguroase (cu aparate de mlsurat unghiurile ;i distanlele, pe feren), nu s,e aplicau suprafelelor pdduroase, mai alee 'la in'ceputul secolului al XIX-lea, ele fiind foarte ,costis'ito'are in raport cu valoa,rea pSdurilor, ,care se intindeau pe suprafete mari ti deci erau d,e o insernndtate mai micd dec6,t zonele terenurilor agric,o,le,cultivate ,cu ,cereal6, ,care oc,nstituiau rnoSiile boerilor, a principilor, efre. In Buq",ovina Fi Transilvania, p5;durile au fost mii,surat,etopografic p-i reprezentate prin hd,rli forestiere specjale, inci din prima iumdtate a socolului al XIX-Iea, qi aceasta datoritS, influentei culturii forestiere apuaene gi nc'rdiee, ,sate intr,odusoseexploalarea,pidurilor pe bazi de amenajamente ,i deci pe baz[ de planuri top,ogra,fice riguroa,se. In Vechiul Rega1, pAnI t6,rziu, mdsurd,foarea pddurilor ca qi a terenurile agricole se redueea la o misur5/'rruru empiricd fdcutd fu pr5,jina, lungime ce diferea dela o provincie la alta. Ridicarea in plar a B5'durilor sra irnpus abea la sfdrgilul secolului al XIX-Iea. Fdn,5,la 1864 maj,oritat,ea pdrdurilorrapariineau mffnH,stirilor. Averiie md,ndis,tircgti,, aproape toate, erau nunoai hotdrnicite qi doscrise in doeumeritede proprietate; ateste a,cte de prop,rietafe nu erau insotite de planuri sau h[,r!i topagr(Lfi,ee; numai in cazuli izolate se gdsea, pe ld.ng[ textult ,slav,onesc sau greceso(care consfiluia descrierea hotare,lor $i enuilrerarea vecinilon dela Nord, Sud, Est gi Ve,st) qr cAte o schitd,graticd, pe care era figurat conturul proprisNfi1ii 6flndslirel, apele qi drumuri,le p,rincipale pi fixarea vecinitSfilor mo,qiei. O parte d]n acsste,do,cumentede prop,rietate md.nEstireFti se gdsegte la lllivele Statului pi vor f.i ar;p;lizate intr'un studiu aparte. Hotdrnicirea averilor mdndstireqti cuprindea doui cafegorii de lu. crirj gi anume: a) construi,reape teren a moailelo,r ile pd,md'nt,care stabileau hotarul de margin'e al suprafetel.orce constiluiau proprietatea mdnis-

l0

Dr. Ing. Gh. V. NicoLau-Bdrlad

138

tirei inglob$nd toate felurile de terenuri, ca: Pidure, ar5,turi, acarete, etc.; a) intoemirea unui act de prowietaw, in care se p,re'0izau;1. natura proprietSlitor invecinate $i numele veciniLor'; 2. descrieroa qi felul hotarului natural ce dmplrgea rnoqia md,nSatirei ds vecinii ei ,sau coama d'ealu'lui Furnioo$i et'c'). (de pild[: apa pariului Sfd,neptii ca acte de proprietate; ele erau Aceste acte de ho'tirnicie serveaiur \ocinii erau recunoscute de foruril'e adln cauzd', cunoscute de toli ministrative lo,cale qi apo,i aprobate de 'domnitor. Planuri fop,ografice rezultate din milsurlto'ri pe teren, care s5 frriofeascfi, aceste acte de proprietate nu exi,stau sau erau inldliqate sub fo,nna ur\or schile topografiea. In Transilvania qi Bucovina apar, in a ,doua iumd,tate a secolului forestieLe, ai XIX-lea, tot m6i multe ridi'c[ri in plan de supr''afef'e necesitate de lucrd,rile de amenajare'). In Vechiu.l Regat, clupd s,e,cularizarea averilor mdnfls'tireFti, se pune - intr'o mi,surd crescinili - problema mbsuri.t'orii' pddurilor a pddurilor ce intrau in proprietafea' Statului. tdrii qi in sp,eeia,l CeIc,mai multe aserneneam[surltori trebuiau sd fie intreprinse de paza qi a'dministrainstitufiile stafale, in sareina c[i.ora ee dd'dr-r'se A'ceste lnstritufii a'u apelat, la incepuf, Ia hotarni'cii nea pd,durilrcir. rocunos,culide Stat q,i care se ocupau cu ridi'cirile topografice, dar care crau foarte pulini ,la numd;r. L a r r r a r i i 1 r l o s i e r ip , r o p r i e t a r i o a r t i c u l a r i c l e m a r i s u p r a f e l ep d d u roase, 'ca gi la domeniile forestiere ale Cor'oanei, se in'cear'c' dupi a se 1881, adicb,odat[ cu prornulgarea primului Cod Silvic Rorrnd.n, planuri referitoare Ia angaja nrbsurltori topografi'eepi intocmiri de suprafclele pdduroase. Lipsa de ingineri hotarnici necesarm5,suritoril,or top'ografice ale rnultor institutii-statale (C. F. R., Di'recfia Drurnurilon, et'c'), precum qi c'ostul ridicat rape1f,a1la unitatea do suprafald F5,d'uroasd, au contribuit ca misurdtorile topografic'e forestiere sE,nu facX proIn ma,joritatea cazuriior, proprietarii de pdduri, ca si arnenaiiqtii, s'au foto'sit de hirfile topograf,ice al,e Institutului Geografic Militar ia scbri: 1:50.000,--1:200.000.
t) A se 1901-1911. vedea:

Joseph Opletal,,Forstverwaltung

Buchenlandes"

r39

Problerna planurilor

topogratice

il

In unele regiuni, aoolo unde a fost intocmil p,lanul director, ca ;i in ]Jucovina qi Transilvanja, s'a fdrctrt uz de planu,l clirector tollogrefic Ia scara 7:20.000 lntocmit de I. G. M. R. sau de harta topografi'cd, speciald, 7:25.000 intocmiti de lnrstititul Geogr:afic ausfria,e dela Viena. Logic ar fi fosf, ca pr:ima lucrare impusi de administrarea ;i exlloatar,ea pidu;rilor si fi ronstat in delimitarea, mi,surdtoarea topografi,ci iriguroasb gi infp'gmit.a planurilor topografi,c,ecorespunzitoar,e suprafe!'eior a,costorpropriet6ti. In realitate, insd,, a,cESte lucr5ri nu sunt rcaiizatc nici pini asLAzi. Majorit,atea pr,oprietaiil.or forestieri nu au intreprins ri,dicarea ill plan a pidurilor lor. De aci .de,curg: o/ necunoagtereaexactii a suprafetelor pdduroase; jurid.rci pi tehnic[ a titlului de prop,rietate; b) noeon-"olidarea c) litigii de hotare, ,etc. O statisti,cd a situaliei planuliior topograf:ce a pidurilor trErii nu existl; deSi din 1932 am incercat sI int,ocme,s,c stao asemenea 'lqrir{ continuu ,o'sm de de date suprafefel,or tistic5,, asiupra lipsa piduroase riguros m5'surate in pl,an; de asemeni, a trebuit sd f,ie luat in seamS, gi faptul:ci de$i unel,epS,duri au fo,st,iidicate in plan Ia sfdrgitul secotului a| XIX&a, totuqi ,gle nu mai oorespund situa{rei actuale Fi deci nu mai sunt utiliqabils. Se intdlnesc urmdtoarele ,:ategorii de pdduri: Cat. I: PSduri care sunt ridicate in plan, dupi metcdc riguroase, care au planuri top,ografic'e rap,ortate la sc5;ri: 1 :2.000-1 : 10.000 qi a cIro,r planuri sunt valabile. (Misuritor,i efectuate in ultimii 2O-30 ani). Cat. II: Piduri rare .sunt ridicate in plan, .dup[ mctod.eriguro,ase, c.areau planuri topogtafi,ce rap,ortate la sc6,ri 1 : 2.000-1 : 10.O00, dar a ,cdror planuri nu mai sunt valabile, nemai core,spunzind ,realitiitij. (Mlsuritori rqur,o,ase e,fectuate pd,ni la 19L0). trIXsurdt,orilo top,ografice corespunzSlo,area:estor domi catcgorii de pSduri ,se sp,rijini Be re[ele de triarrgule{fa, rigur,os ap}lcatc ai calculate;. aceste triangulatii se spr,jjin5 pe triangulatia ge,odezici a lIrii sau pot fi u,s,orlegate de Geodezia T5.rii. Cat. III: P[du,ri,carg sunl ridicate in plan, dup[ metode expeditive, ,careau pl,anuri topograf,i,ce aproximative la ,s,c5ri: 1 : 10.00i0,--

l2

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-86'rlad

t40

in ultimii 2c-30 ani). Nu au nici 1 :20.000.(Misuritori efectuate e frianguia{ie. Cut. IV: Pdduri care nu sunt ridi,catein pla,n, dar care fqloseso sau harta t'o'pogtrafrici p anul dire:tor I. G. M. R. 1a scaraL : 2O.000 special5.I. G. M. A. la soara.1 : 25.00O'luate direct sau uneori micrevizuite; de asemeni,piduri ca,refolosescplanuri cada,strale qorafe. mai frecvente, deqi p'enAcestedou5,c,atego,rii de pdduri sunt.'cole planurilev ce folosesc, tru multe din ele, elementele nu mai corespund realit'dlii. Cat. V: Phduri care nu sunt ri,dicate in plan dar care fo,losesc 1 : 75.000,1 : 100.000, etc. h54i topograficela ,s:dri 1 : 5O.000, ,cafegorii 'sunf in plan, nedeci nerid,i'cate Ultimele dou5, d,epiduri nd,srate. forestisreale Romd,niei, taportate la 1 lanuarie 194Q Suprafelele sunt distribuite astfel: a) Pdduri parti,culare,oca. 18.000 kmp (nemdsurate, api:ox. 8@/o); mogneni),cca. 12.000kmp bJ Pdduri-colectivitdti(comp,osesorate,, (nemisurate,aBrox. 600/o) ; c7 P5,duri-institufii publ. (comune,eforii, etc.), ,cca.13.000kmp (nemisurate,aprox. 30o/o); kmp (nem5su,rater ap,rox.70a/o). d/ Pddurile S1a6u1ui,,eca. 19.0OO (nem5,surate, P5durile Rominiei, cca. 62.00O kmp aprcx. 6S/o). Procentele co reprezinld suprafe{e}e piduroas,e nemdsurate sunt provizorii; ele se sprijind p,ec.ifrele statistice ineomplete, stabilite piduri ce au folosit planuri toasuprapddurilor cu amenajamenfe, pografice rezultate din mfi,sur5,tori speciale sau planuri copiaie sau rndrite dupd hdr{i topografico milltare, unele din ele f,oarte vechi. Aproap,e6S/o din pd.durileld"rii n'au f,ost ridicate in plan gi nu proprii; administraliile forestiere respective au planuri topog,rafice fie d'eplanuri dire,ctoar"e se fo,losesc, alo I. G. M., fi" chiar de hdrlile t,opograficela sc'Eri 1:50.000--1:100.000, in unele ,cazu,ni s'au sco,s hnrfi qi s'au amplificat, oonfercfionAraflu-se, in copii dupd a,cests birou, planuri la sciri 1 : 1,0.000-1 : 20.000, unele din ele fiiud folosite pentru luor5rile am,enajam,eortului. Chiar planurile topo-

Problema

planurilor

topogratice

tJ

graflce ,iiguroase,intocmite inaintea primului rlzboi monidial, treb u e s c , c o m p l erte v i z u i t e . isa da,r, in concluzic, situa{ia m5'surXtorilor ps,durilor i a intc,emirii planurilor topografice forestiere este cu totui nesatisfEcdtoars. J'roblema planuriior topografice in se:torul forestier esf,e deci aproape complet nesolutionat5.

CAPITOLUL II , Situalia planurilor topografice ale piduriior Statului

\ 3. Euotulio, tehnicei trtlanu,rilor topografice forestiere' In 'fara Loastr5, Statul este cel mai mare propr:ietar de piduri. Proprietatea sa provine din aceea a mAnistirilor; pini la inceputnl secolulLrial XX-lea, acestebunuri erau administrate de Serviciul silvic din cadrril Ministerului Agriculturii, Domeniiior, Industriei ;i Comerlului, cle pe acea vreme. Mai tdrziu, se institue Casa Eurald, care preia toate actele gi planurile pidurilor etatizate. In 1910, ia fiinr!,i Casa Piid,urilor, ca aclministralie independer,td in cuprinsul l\finisterului Agriculturii ;i Domehiilor. Aceasti nou5 institutie incepe o carnpanie viguroasi pentru ridicarea in plan a pidurilor Statului, organizO,nd un serviciu special al misurdtoriIor topografice, sub conclucereacolonelului Gh. popescu. Aces,t serviciu topografic forestier iqi fixase ca program de realizlri, aducerea la indeplinire a ridiciirii in plan a p6durilor Statului, qi intocmirea de planuri topografice forestiere la scara 1 : 5.00,0, cu planimetre ;i altimetre (curbeje de nivel cu echidistanle de 5 m in regiune accidentati Si 2 rir in regiune pulin accidentatd,). 'Serviciul topografic aI Casei Pidurilor, astfel conceput qi organizat, ''a putut funcliona, conform programului inilial decdf puJin timp, clci a intervenit epoca primului rlaboi rnorrdial. I,,ucrdriie incepute au fost deci intrbrupte ;i apoi plrisite. Este necesarins5,sd,sublinienr e:aPrograntul rid,icd,rilor i,n plan al pd,durilor Stdtului d"ela 1910, care n,a fost aplicat nici pdnd astlzi prcigram ,de calitate prin perspicacitatea preved.erilor nevoilor cle viitor impuse cle ralionalizarea gi iutensificarca gospodirriel forestiere na!io'ale - constitue o problerni de primd. importan![ a Economiei forestiere romd,neqti con{empqrane.

l4

Dr. Ing. Gh. V. Ni.colau-B6"rlad

142

Schitd,nd intr'o analiz5. sumar[ evolulia mdsurdtorilor pddurilor Statului din ultimul secol, p6,nd,in zilele noastr,e, ajungem la urm[toarele constatdri sfatistice stabilite din cercetarea documentelor existente, expuse mai jos : $ :1. Pe'rioada pd,nd,lq 1864. a) In, Vecltiul Regat: Pldurile aparlineau ministirilor; unele din aceste mdnlstiri au angajat hotarnici care alr intocmit planuri ;i,schi{e topografice pentru propriet5lile agricole pi forestiere ale lor; aceste planuri au fost preluate de Casa Rurald, iar apoi de Casa Pidurilor; s'au pierdut insd cu ocazia rizboiului 1914--1918, cAnd inipreund cu arhivele Statului au fost Nranspotrate la Odesa gi apoi la Moscova; in 1935, s'au adus inapoi o parte din aceste doeumente;planurile topografice glsite, ale pddurilor Statului, au fost irrr.entariate de d I ing. Insp. general silvic, pensionar Gh. Nicolau, qi vor fi date publicitdtii 1) ' b) In' celelalte prouincii: La pd,durile statale din Transilvania ;i Bucovina s'au folosit hdr{i topografice la sciri 1 : 10.000-1 : 20.00,0, prelucrate dupd hdrlile rnilitare sau dupd planurile cadastrale, care s'au introrlus dupd 1650 in provinciiie ri.siritene aie fostei monarhii aus';ro-ungare.

\ 5. Perioad'a 7865-7900. a) In Vechiul Reg,at: Prin etatizarea p[durilor mendstiretti, Statul pune problema intocmirii de planuri topografice forestiere, precum gi aceeaa delimit[rii,si g5nluirei p[durilor lui. S'a inceput ridicarea in plan a multor masive forestiere ce urmau a fi exploataie prin.anfrepriz,S; Iipsa de ingineri hotarnici a limitat actiunea de ridicare in plan pe o scari intinsX a pirdurilor Statului. Nu se gdsescdecdt puline planuri fbpografiee d;atdnd din aceastd, perioaC[. In inajoritatea caz,urilor, cAnd era nevoie cle planuri, se apela la hdr{ils milita,re ale timpului sau, uneori, la simple crochiuri de itinerarii de recunoaEtere ale hotarelor zonelor p[duroase.
1) A se vedea studiul intocmit de d-I ing. insp. g-ral silvic Gh. Nicclau Ei inaintat C. A. P. S,-ului, asllpra planur.'ilor topografice forestiere ,'rate dela Casa RuralS gi apartindnd pddurilor Statului.

143

Problema

plai"i,urilor topografice

l5

b) In celelalte prouincii: In Bucovin'a se orgar-izeazd ridicarea in plan a pd,durilor Fondului religionar al Bisericii greco-ortodoxe, in veilerea amenajirii acestor piduri; numeroase planuri gd,sitela ocoalele silvice bucovinene dateazd, din aceasti perioaiiX. $i in Transilvarria ,und.e lucr6rile cadastrale s'au desvoltat mai ales in a'ceasti periondfi, rid"icarea in plan a pddurilor Statului, comunelor, precum pi cele ale marilor proprielari.particulari, s'a efectual intr'o mare misur[; planurile qi hdr{ile topografice respective au f o s t i n t o c m i t e l a s c [ r i l e : 1 : 5 . 7 6 0 , 1 : 1 1 . 5 2 0 g i 1 : 2 3 . 0 4 0 ,c e c o r e s pund.eauscdrilor austriace 1i80 stj., 1/1160 stj, qi 7/3'2Astj. O parte din acestepianuri gi hilr!i au fo'qt confeclionste prin micsorarea ia pantograf a planurilor cadastrale initiale construite la, scara 1: 2.880; de asemeni,.unele h5.r!i forestire au fost confectjoirate clup[ hirliie militare austriace la scara 1 : 25.000. * 6. Perioada 7901-7910 a'1 In Vecltt.ul Regat: S'au riclicat in plan piiiuri ale Statului t'ub directivele Casei Ruraie; inginerii silvici rorpini, absolvenli ai $colii Superioare de Silvicultur[ dela, Brdne;ti, irregistreazi primele insemnate ridicdri de suprafele forestiere. In aceasti, perioad[ se int6.lnesc importante realiziri de planuri topografice forestiere la scara 1: 5.000, ceea ce constituiau, pe aeea vreme, lucrlri tehnice de mare r5spundere; b) Im celelqlta prouin'ci,ei,' Aproape toate pi,ilurite Statului Fi aie publiee erau ridicate instituliilor in plan; in unele ocoale silviee, mai ales in Bucovina, in aceasti perioadd, s'a procedat la revizuirea veehilor planuri topografice gi aducerea lor ls 21, prin mdsurltori de completare.

5 7. Perioad,a 1911-7915. P e r r t r u p r o v i n c i i l e a l i p i t e , p e r i o a c l aa e e a s t ae o n t i n u r l p e p r e c e den{a ql faee chiar corp comun cu ea, av6nd acelea$i caracteristice. Pentru Veahiul Regaf, insi. ace,ast5, scurt[ durati de timp trebue consideratd" ca o perioadd aparte, fiindc5, atunci s'au pus bazele Seruiciultli toltografic al pdrlurilor Statului qi s'au inscris eele mai frumoase rezultate, incadrate infr'un program cuprinzi.tor li do-

16

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bdrlad

144

cumenfar, program care n'a fost adus la indeplinire, din nefericire, nici p6,nd astizi. In 1910 se organizeazi in noua lnstitu,lie a Casei P5durilor, uu serviciu de ridicd.ri in pian pentru mlsurarea piduriior Statului. Acest serviciu, pus sub conducerea Col. Gh. ,Popmcu, organizeqp.d comisiuni de ingineri silvici, secondali de ingineri hotarnici care erau reparlizali penlru misur5toarea diferitelor masive forestiere mai insemnate. Rezultatele m5suritorilor erau raportate pe planuri topografice la scara 1:5.000 cu altimetrie qi plariimetrie; planurile erau confectionate pe hArtie cartonatS, de dimensiuni 60\80 crn, iar redactarea desenului planului era redat5 iu patru culori (sepia, curbele de nivel; albastru, apele; negru, drumurile, poselele, potecile, etc.; ,si ropu, constructriile,satele, efc). perioadd s'a ridicat cca.8&) hmp, iar bunb parte clin In aceastd, planurile respective se gdsescin pistrare la C. A. n. S., ut constituesc o frumoasl realizare a inginsrilor siivici in materie de rnXsur6tori topografice. Perioad,a 1916-1979. Desf5.purareaprimuiui rd,zboi mondial a infrerupt qi impiedicat activitS{ile cle m5suritori incepute la C . A . P . , S . ; t o t i n a c e a s t 5p , e r i o a d i , , s c u r t i d a r d e z a s t r o a s 5s ,,au pierdut sau distrus multe din planurile topografice forestiere reaLizate in perioadele precedente. \ 8. Pcrtoad,a 19p0-1950. In priniii ani de dupI, rSzboi s'au concentrat toate eforturile inginerilor topografi pentru aducerea la intlepiinir-^ a Reformei Agr,are. Ridicarea in plan a pidurilor Statului devenea insd tot mai importanti, atAt prin faptul ci o parte clin suprafelele piduroase trebuiau delimitate Fi defaleate pentru isiazuri, c$,t rnai ales prin faptul cd, exploatarea Fi cultura pXdurilor trebuia si se facl pe bazl de amenajamerte, iar acestea trebuiau sii se sprijine pe planuri fopografiee. de fapte au determinat conclucereacrasei piduriior qi Ministerul Domeniilor sI infiinleze o Direcfie T,ehnic5 care a incepul si, se organizeze temeiiric din 1922, qi in caclrele clreia s'a r e o r g a n i z a tv e c h i u l S e r v i c i u d e r i d i c d r i i n p l a n . , i i r r 1 g l l . i r l d s u r d Aceste stiri -

t4t

Problema

planurilor

topograJi,ce

tt

torile de piduri ale Statului efectuate in aceasti perioadl nu au insX un caracter definitiv. EIe nu se sprijini pe o triangulalie principall compensatb pi nu surt legale de Geodezia f,irii. Majoritatea acetor misurdtori se sprijind numai pe lucriri de indrumuire tachimetricd,, unele din ele fiind infdptuite numai cu buscjla topograficd Fi deci p're,ciziun,ea lor este mic5,. Planurile topografice oblinute sunt redactate Ia scdri foarte variate, incadrindu-se intre 1: ?.000 - 1:20.00e qi in condiiii de execulie neuniforme i eu fe1s1 expeditive. Ilnele din aceste ridic5ri ln plan au fost infd.ptuite de comisiunil'e cent'ale din c. A. P. s. sau din cad.rul direcliilor regionale si deci lucrlrile corespunzdtoarc au o preciziune mai mare; altele insd, au fost f5cute de cd.tre gefii de ocoale cu aparate improvizate, neverificate qi in conililii de lu,cru cu totul necorespunz[toare. Dupd' ,,Dd,rile d,e Seamd,", ale Casei Pddurilor, din anii 19201929, se deduoe ci in aceasti perioadd, au fost considerate ca rid,ic:ateim plan, arm1"toa,rele suprafele 1): In eampania 1920 s'a ridicat in plan supraf. p[d. 7g2l ,, ,, ,, ,, 7' ,, ,, t, L922 ,, ,t ', ,, ,, ,, t, ,, 1923 ,, ,, t, ), , , ,, ,, ,, 1924 ,, ,, ,, ,, ,, , , ,, rr 7925" ,, ,, ,, ,, ,l ,, )) tt 1926 ,, ,, ,r ,, , , ,, ,, t, 7927 ,, ,, ,, ,, ,, ,, ,, ,, 1928 ,, t, t, ,, ,, ,, ,, ,, 7g2g ,, ,) ,, ,, , , ,, t, ,,

de 10.150ha. ,, 13,195 ,, 15,62E,, ,, 14238 ,,

rr 13.598 ,, L2.759
tt

,, ,, ,, ,,

22.3o,0,, 30.030 4\'278 ,, 43.000 ,,

Total cca216.116 ha. A;a dar, in aceasti perioadd,s'au fd,cut mdsuritori topografice pentru o suprafa!5 de cca. 21,6.1'16 ha, in care sunt cuprinse atAt md'surd,lorile defdnitiue,sprijinite de trianguralii principarece sunt legate de Geocleziafdrii, cdf $i md,sterd,tari,le ptrouizorii, constituite din simple ir^drumuiri cu busola topografic[ efec_ _.--t) , .* sa vedea $i lucrarea noastrd: ,,problema cadastrului la nor", publlcat5 in Rev. pdd. Anul 49, Nr. 6, 1986. forestier

l0

t8

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bdrlad

146

tuate de ci,tre ;efii de ocbalepenlru lrupurile de p5'duri de mici intinderi sau pentru porliuni mici de p5duri sau zonede impd'durit' peMisurd,torile clefinitive aplicate la pddurile Statului, in aceastd' din cuantumul total al ridic5rilor cuprinclaproximativ 60,o/o rioadd,, in plan efectuate.
$ 9. Perioad,a 7930-7940' DupS,legeadeinfiin:farea','CaseiAutonomeaPddurilorStaale supralului", problema continu[rii rndsurdiorilor topografice felelor piduroase 'i-a pierdut din importan![, in avantaju] problemei comercializirii produselor forestiere. c6,nd se desfii'nleazd,casele autonome, conduAbia din 19134/935, cerea Administratiei Pddurilor ,statuiui; pune problema reor'ganiuuui zd,rii Serviciului de ridic5,ri in plan, intentiondndu-se ctearea nerealizatl incl rdmas a ce Seraiciu d,e Cailustru Forestier, intentie pdni astdzi. perioadi se introd,uce Ia C' A' P' S' sistemtel md' Tot in aceast5, surd,torilgr tn antrepYizd, s'istem ce nh dat rezultate bune, dar care' ca experienld,, a costat foarte mult institutia C' A' P' S'-ului in antreI=larezultatele pdgubitoare ale sistemului de mdsurltori prizilsead.augXlipsadefonduripricinuitS,deeconomiilebugetare ai irnpuse rlc anii cle crizil finsnciar5'' precum qi lipsa de specialiqti technicei mdsur6torilor topografice ;i geodezice' sr"nt Inginerii silvici, care se specializeaz[ in-astfel de lucr5ri' deqi prin aceasta Statul pierdea numili in posturi ,6-inislrative, s5' aqexperiem-taunor oamerrl specializa-ti qi timpul cd't a trebuit abia ieliti tepte p6.n6, Ia formarea lor. Numirea altor ingineri tineri, inceput' in vedin Poiitehnicd,, insemna reluarea activiti'lilor dela qi aceqti ingineri sd fie formali derea formdrii lor, pentruca od'atd qi in perioada fiind' rcpaftiza\i la alte servicii forestiere' Astfei nu 1930--1940. lucr5rile cle riclicarea in plan a pd.durilor Statuiui foress'au desvoltat eonform ;necesitdtilor unei ralionale gospoddrii tiere. Este de subliniat clou6,iniliative temeinice, ivite in intervalu'l acestei perioade !i anume : a) Organiaarea unui Serutciu d'e Cadastru Forestier, pusi de in' ginerii C. A. P. S.=ului, in fruntb cu d-l I' Seceleanu, si sustinutd'

Problema

planurilor

topografice

d-l D. Buruiand,, defiaqat, in acel fimp, dela Direc{"ia Cadastrula Directia Tehnicd a C. A. P. S.-ului; b)-Organiuarea urui Birow d,e Geoil.e'zie, in cadrul Serviciului de Cadastru tr'orestier qi Ridicdri in plan, sus{.inuti, dupd, 1935, de cdtre inginerii silvici specializali in geodezie qi topografie, in frunte cu d-I Gh. Agapie. In aceastd perioad5 se pune problema capital5, a efecturdrii lucrdrilor geodezic,e ale pXdurilor Statului, lucrdri fundamentale pe care trebue si se sprijine orice mS.surdtoare terestri Fi deci ;i ridicdrile in plan ale suprafelelor pdduroase. Se ajunge astfel la un acord cu Serviciul Geodezicdin Dirmtia Cadastrului, penfru coordonarea lucrlrilor; Biroul Geodezic al C. A. P. S.-ului, organizat in comisiuni geodeziee de teren, luereazl sub directivele Direc-[,iei Cadastrului, spre a avea uniformitate de metod6 qi rezulta,te, folosincl experienta institu{iei Cadastrului; in acest sens - numesunt formali - qi primesc delega$ii de operatori ge'odezicr, rogi ingineri silvici, in frunte cu ing. insp. Gh. Agapie, dr. ing. Gh. Nicolau-B6rlad qi i;ng. L V. Rddulescu. Prima lucrare mare de geodezie inceputh, in aceast5 perioadS, o constitue masivul forestier Tarc:dw-iaald,u, a cirui geodezie se intinde pe o suprafald de cen. 200.000 ha. inglobAnd. regiunea muntoas[ a Ceahliului, Tazi[ului, Ciucului, etc., lucrare ce n'a fost insi terminatd, din cauza rdsboiului actual, cAnd o parte din supr.,afata ce era cuprinsl de re{eaua geodezicd semnalizati (jud. Ciuc) a fost ocupatd de Unguri (1910). Ca qi in perioaclaprecer:lentd (VI), ridicirilc in plan clesfirsurate in intervalul 1930-194,0, deosebescdoud categorii cle lucriri si anume: a) Md,s'urd,toridefinitil.re, efectuate de comisiile centrale C. A. ce se sprijini pe relele de triav,g1s16!ie principak legate de GeodeziaTdrii; P. S., misurdtori b) Md"surd.tori prouizorirl, efectuate de ;;efii de ocoale sau de comisii locale qi care nu indeplinesc condiliiie unor ricliciri in plan d e fi n i t i v e . Ca gi in perioada precedenfd,pl,anurile topografice intocmite sufer[ de preciziune. de uniformitate de execulie, etc. Aceste planuri sunt redactaf,e pe h$.rtii de desen de variate dimensiuni pi calitlli; d.e asemeneasunt realizate la scdri diferite gi nestandardizate. etc.

20

Dr. Ing. Gh" V. Ni'colau'BA'rbd

148

Dupd,,,Ddrila d,eSeamd,"ale CaseiPddurilor Statului, din anii - 1939/940, se deducec[ in aceastiperioaddau fost con1930/931 ') sid"errate ca ridicate in plan, urmdtoarele suprafele : s'a ridicat in plan suprafalap5'd.de cca. 19301931, In campania 40.000 ha. s'a ridicat in plan suprafata phd' de cea' In campania1931/932, 35.000 ha. s'a ridicat in plan suprafala pi'd. de cca' fr1 campania1932/933, ha. 35.000 s'a ridicat in plan suprafala p[d. de cca' I'n campania19331934, 45.00ha. s'a ridicat in plan suprafata pdd. de cca. In campania1934/9315, 65000ha. s'a riclicat in pl,ansuprafala p6d. de cca. In campania1935/936, ha. 70.000 s'a ridicat in plan suprafa{apdd. de cea. 193,6/937, In ca,mpania ha. 60.00p ,carnpania s'a ridicat in pl'an suprafala p5d. de cca. In 1937/9318, 25.0@ha. s'a ridicat in plan suprafala p[d' de cca' fn campania19381939, he. 120.000 s'a ridicat in plarr suprafala pid'' d'e cca' In campania1939,/940, ha. 60.000 ha. Total csa.555.000 Este d.esubliniat c[ numai 40t% din acestesuprafete pd'duroase d'efi%itioe; celelalte misuau fost ridicate in plan prit rnd'surd'tori qi ratori sunt improvizafe, au servit numai unor scopuri imediate temdsur5,tori general de nu pot fi socotitevalabile intr'un sistem restre,ele urm6,nda fi complet refi'cute'

Lucr5rilogeo,deziceinceputelasfd'rgitulac'esteiperiroadeau rdz' 'ontinuate $i in ,anii urm5torj, dar int'rlun rilm redus,clin cauza Lorului acfual, Ihr6,a fi putut desi'fi inch'eiat'e'
1) A se vedea: ,,Darea de Seam6 C A' P' S' 1930-31-1939---40"' inaintatd M. A. D.-ului in Sept. 1940'

149

Problema

planurilor

topografice

\ 70. Perioada d,e d,upd,7940 porioalde,estebogaf, in fapte qi er.enimcntecc r0r Incepututra,c,estei conduco l,a schim,barel struc'tn1ald a rnetodelor 'clae,icc de mds,ur[tori in sectorul siivj,c lopografic'o impoiPcntru acsto 00ns,icl,crentc, redlm aci su,ocint,vnim'entetre tant c,0au fost inregi"strate in ultimii 5 ani, sp,re a puta in,trevelea in mod logic, viitoare,a desl.oltarea ,canpanieide ridicXri, in plan a pldurilor lXrii qi in special celor ale Stafului. lat5, in enum,erar,e sumard, a'ccste,evenirnente tehnice: a) Infiinlarea sectiei de cadastru, ia Politehnica Bucuregti; b) Introducerea fotogrametri'ei fn mdeuri,torile t,erestrede pneciz'c; c) Infiinlarea unui laborator do iotogramctri'e1la Politehnica Bururesti si a unci cateclr,cde specialitate' d) Infiinfar,ea unui oficiu de cadastru, t'opograf,i,e gi fotograrnetrio ia I C. E. F.; e) Inzersfrarea instiNuliiior mi itare de md,surdtori terestrq (I. G. 1\{. din Marele Stat Major ti Institutul Fotoa,erian clin }'Iinisterul Aerului) cu aparate de precizie de mdsur5tori fotogrametrice; l) Indiinta,rca unei revis,fs'tehni.ce,de specialitat,e; fotogrametriei in mdsurS.torile de pXcluri. 9) Infroduce.r,ea S5, aruncim o scurtX privire asupxa i,mporfanlei acestor inffiptuiri. a) Sec{ia de Cad,sstrwa Politehnicei In S,eptcmvr:c 1940 ee pun l.'azclcll'e funrlionare a une,irse,clii de cadastru qi genil rural, car,oare ,-1csc.op lrc,giitire'a do inginrri gcc('Jezici, ,cadasf,raiisi top'ografl pi taro cuprincle ca drsciplin,e principale de inv[!5md.nf: topografia, iotogrametr;a, gc'odczia, cada,strusi construcfiile rurale. Pcntm infijntarea ac,estci se,cfii au aclionat multir ,cunosc5toriai problcmelor tropografice,qi cadastrale romdneqtl. Din 19,32am ,c,eruL in toate 'congresele ingincrcgti t) infiinlare,a unei eeclii ctre geod.zie Fi ia.dasfru, la Po,litehnicaBucuregti. In 1910, s'a ajuns la,crearca accst,ei sectii,.are attualment,e 6 garrst,c in al V-lea an tdefunctionare si care s'a organizat pe baze r"eale
.1) A_se_ved-earapoartele noastre: ,,Cadastrul lirii, ,,Cadastrul Fo1es!ie1 al Romdniei", etc.. prezentate cu ocazja tinerii Cong;s;fi: a. poritehnica r' R',. 1934, Asoc. Ing. Dipr. Buc., 1935, etc., sai ri"ali p"9,. blicate in revistele tehnice.

2.'

Dr. lng. Gh. V. Nicolau-Bdrlad

150

,eaveni;ndsd umplo un gol de mult simfit in tehnlca rogi f,emeinice, mdneasc[. fara noasfrd, ar'e astizi specialisti geodeziqi topograft' care ,9i 'care sun1, rc vOr ocupa exclusiv cu activitdli de mdsurfltori t,erest're pregdti,li ca s[ cfectue,zemSsurdtori cl'efinjtiva gi s6 foloseasc[ metcd e l c c e l em a i b u n e q i p r e c . s e . Secto,rul Iorestier va fi avizaN s[ se sprijine pe acsqti tehnicieni, atunei c0,ndo gospodSrie inlensiv[ va cfluta sd rezolve problema ricli.,[rii in plan a tuturor pililuri]'or'Statului. b) tr-otogrametria. Pirn6, in 1940 s,e cunopt,earyi se aplica in lara roastrd fotografiile aprjenepenfru recunoasteri9i pentru lucrdri cu ,-aracter militarr sau d,ocumet;for, acesteadln urm[, mai a.lesla id'eti,embaticur.i mjinier. in cad,astrul rifi,cdrile d'e I)e asemeni,in stud,iile urbanistioe, s'a- f6cut apel la ut'iliza,rea fo'constituite in fotoplanuri' Astfel int're aniri 1928 Iogramelo'r aeri'ene, -1930. o societatefracnez5 de mdsuritori fotogrametrice a intocmit lotopianul orapului Bucu,r'eqti,p 'care l-a livrat Prim5r're'i Capitalei, eub iorma unei copii grafic,epe hdrtie c1ecal'c, dupi fotogramels reircsate. A;a ziEii ,,sp'ecialist'l" d,epe acea vr'emeau co'nfindat aceastS 'opie graficd a fotoplanului, cu un plan grafi'c restituit care se inrocmeEtope t,r.eidimensiunir (coordonatele in plan si aititudinile) qt (,are a,re o preciziunemull su,perioardcopiei grafi'ce a fotoplarmlui a influentat negativ inteh$iile bun'e 'de a ,rtlei confuz;o ne,pe'rmis'X introduco fotogram'ett'ia in RomAnia. Lucrilrile experirnentale a1e Ilt), din L930-193'2, nu &u fost urstitutului Geogdafic al -A.rm'atei .,116 do lucrdri practice curnte, din cauza nepregitirii {elor chemall acesteinoi ;tiirnle aplitate. eE aplice m,etodele noastri din Italia, am. ar[tat intoar,c,enc.a In 1989-19,40,, tLlup6, printr'o serie tlo memorii qi re{erateinaintate la diferite instituli,i de stat (intre care citim: Ministerui Avia.tiei, l[. st. Major al Arrnatei, M'iniste'rul Agr'i'culturii qi x{in:st'erul Justitiei, Dlr'ecfia'ca'das;rului,llomeniil,or, Dircofia generaix c. A. P. s., Rocforral.ulPoliiehnicei Bu1) A' se vedea. lucrarea:,,Die ersten Luftphotogrammetrischen_Arbeimit HugersInstitutes in Rumanien ten des Militer-Geographischen Cur6ten', lufrUcata in Rev. ,,Bildmessung und Lufibildwesen" fr"if*rc" Be tn. Ni. 3, t932, ln care d-l col' W.'Miorini aratd primele lucrdri de de precizie, efectuate cu cafotorestitutrie, masurdtori fotogrametrice racter de exper'enld la I. G. M. qi prin care se dovedeqte. cI metodele fotogrametrice de iestitulie {de intocmirea planurilor grafice restituite) sr,ttti tot atAt de riguroase ca qi metodele clasice terestre. Totuqi. cu toate aceste lucrSri de probd, din cauza lipsei de specialiqti, metodele fotogrametriss nu s,au putut introduce efectiv decat in 1940/941.

151

Probl,enr,a pla nuril,or topo grafice

lor lure,pti, qcoli,le de avialre etc.), im'portanla qi utililatea metode fotogrametrice de ,restitufi,e pentru intocmirea ds planuri topografi,cc ,}e prrecizie, qi am exemplificat cu fapte conerete,progresul ce l-a iri-,cr:istehnic,am.hsurfitorilor fotogrametrice 'in !d,r|le vecine (Briigaria Tur,eia, Ilngaria, P'olonia, Cehoslovacia, etc.). u,n apa,rat un'iYersalde restilulie de cdtre MiIn 1940, s c,oma.nrdr[ form5m la Politehnici, nisterul Avialiei; ln anui scolar 19139-19140, primii inginer! re,crutati din 'cei 'c,eurmau subseclia de cadastru cit' p4 ac.eavreme, pregdtindu-i in qtirinla qi tehnica fotogramctriei. Din' tre ace,stia.recromandim ! finerJ ingineri din cei precrtilii in fotogra,rnetrio'qi suslinem in 19'41,prin interven{ia Laboratorului de fotograme{,rie al Politehnirci, ca si fie numitri la S. S. al Aviaiie'i' la Oficiul fotogrametric al m'inisterului; ei sunt numili chiar 'dela in'l ei n G e r m a n i ' a si c e p u t u l a n u l u i 9 - 1 19 i c {l a t l c u ' n u m i r e a l o r ' q o s e $ td un prim inceput de comandat; astfel so formeazS, o'tereoplanigtaful ,fotogrametrice in ,riguroase aplicarrea met,od,elo'r tara noaslri' Oei 'S. S. A', din doi tineri ingineri cu car Ofr,ciul Aerofotograrrr:ietric incepe prim,ele iu'crdri tle restitutrie ar0f0t0grame,tricI sunf p'rimii fotogra.' inaugurat predarea 'cunsului cl,e rliscipoli ai noqtri cu carg n1r1 ei sunt ingineri silvici si absolventi ai 6ubsc' mcbrie la Politehn:,cX; Poiitehnicei alti In urmXto'ri au pa:rdsit bdnrcirle cadasLtru. a,nii liei de ptiinlrfilc F,i tehnic in dome riul i,ngineri pregntili din punc,t de ved,ere qi aducerea in !ar[ a fctograrnetriei aplicate. { urmat oo,rnand-area rilto'r aparat,e fotograrnef,ricede precizie, ath,t la Oficiul Aerofoto' gramefric din s. s. A. cat;i la socfia fotogramef,ric[ din Institutu] Geografic al Armatei. AstS"zi av'em: a) Personal,: 4 ingineri pregdtili in tehnica fotogrameiric5. pi anai Facult[fii de Silsa,jali in Min-sterul Acrului; ei sunt absroJvenli fotogramctri, for8 ssdastru; tehnici'e'ni qi ai sub,sc,ct1,si fl6 rliu]tu,r5, iG'eografic Xfili'tar; rnati in Institutul mari de fotorestitulie, de gradul I {Cepreb) Apara1,e:4 aparatc Ia sciri mari (1 : 1.000 .izie, pentru confcctionat planuri fo'tografi'ce fotopentru g'enfs'glionat --1 : 10.000); 8 aparate d,e fotoredr"esare, planuri; 1 apa,rate d'o reslitu!ie 9i ae'rotrrangulalie(Aeroproiectui [{ultip]cx) ef c.; ,d,fe,ritgaparate fotogrametri'ce auxlliare; acdte i:paratese impart inf,re I. ,G. M. (care a'reeclemai rnult,e) ;i Ministerrii Atiatici (ln"t. Aerofotogramefrir).

Dr. Ing; Gh. V. Nicolau-B6,rlad"

t52

ICEF-ut qi Laboratorul Fofogra,metric aI Politehnrcei Bucuregti au comandat aparate fotograrnetrlc'e penfru cencctdri Si aplicatiuni didaotice, dintrre care unele au fost procurate. Razultate. In primii ani 1941--1944 ai acestciperioade,alenlia celor ,cu tenacitate promovarea Fologrametriei in Rom6,nia, ce urrnd,r,etss s'2 indrepfat cdtre doui obiective bine defini'te: form,areatrtersonalului, gi pr.ocurorea aparqf,elor de cdtre diferitele iqstitutii statale interesafe in problema mS,surdrtorilorterestre. Aceste doui obiective au fost atinse in bun5, parter; dq aci inainte, atdt desvoltarea personalului, cd,t gi desvollarea inventarului de apa. late foIograrnetri,ce, urmeazd, pe fSgaqul ini!ial trasat. Re,zulfaf-:,1.e inisuri,torilor din ace$ti 4 ani. deFi mode,ste,ma,rcheazd, totusi un inceput sdndtcs. Iatd., in cifre stat"istice,mdsur5torile pr.ecise,realizaie prin ridicdri fotograrnetrice in intervalu,l t94U944, pi anume:

A. Planuri topograficerestituite a) Planuri topografioedefinitivq la 1:2.000,pentru suprafata 14.000 ha; b) Planuri lopograficedefi'nitivela 1:2.500,pen{,rusuprafala d c 3.400ha; c) Pla,nwritopograficedefinitive la 1:5.000,penfru sup'rafa{a ha; 5.500 penlru suprafala d) Planuri ,topograjice definitive la 1:,10.000, ha; 30.000 e) Planuri direetoar,e definiliy,s la 1:2Q000,pentru suprafala hr. 60.000 'Iofal, pentru o suprafa{d ha. fie'resfri,de 112.900
B. FoXoytlanuri In intervalul 1940-1944 s'au fotografiat qi redresal in vEderea intocmirii de fotopltanuri, suprafefe*terestre intinse; unele fotoplanuri au fost cerute de necesit[tile r[2,1,'oiului, iar altele d.e tehnica urbanisrnui-ili; inci din toamna anului 1,940,s'au fotografiat c6,teva oraqe (Focqani, Pansiu, Gala{i, etc.), din cele ce au.suferit mai mult dela cutremurul din Noemvri,e 1940; alte orape au fost ridicate

t53 in plan (Iaqi).

Problema

planuril"or topografice

urma bombardamenteloraeriene din anii 1942-19+1,

Jn cifr,estatistice, iatd" realizilriie din ultimii 4 ani, in domeniul fotoredresirii,Ei anume: o) Fofoplanuri definitive la 1:2.000-I 2.8ffi, pentru o suprafa{E de sca. 10.000 ha; 'definitivela 1:5.000,pcnlru o suprafali de cca, Fotoplanuri b) ha; E0.00,0 Tctal pentru o 'suprafali de cca.90.000 ha. 'Zr) tr'ofqpliarud definitive la 1:5,.000, pentru o suprafate de cca, 80.000 ha; prcvizorii Ia 1:20.000. d)'Fotoplanuri pentru o suprafati de cca.
240.000 ha. Total pentru o suprafa!5,de cca. 320.000ha. X'oiopiarruri, in general, pentru o suprafal,i totali cca. {10.000 ha. Aceste rezu,ltate au fost inregistrate la institutiile de misuritori: I. G. \{. din M. St. M. qi Institutui Aeroforio. din S. S. A. Mdeurdtorilc pre,cisede r.estifiutie (A) s'au desflqural pe o supra fa$5,de peste 100.000 ha, in ssnfliliuni neprielnice. clin cauza lipsei de personal formal, a derselor coneentrd;rimilita e a tehnicienilor ce rellseam a forma, a bombardamentelor aoriene,efc. 11 conciilii normale de lucru, un slereopl.anograf ac{ionat incontinuu de echipe de lucru, de zi gi de noapt,e, are o capacitate a,nuaii de penfru 4-5.000 I(rnp confeclionareade planuri definitivc la scara 1:5.000; aqa dar, in condiliuni normale, ar fi trebuit sI, avcm realizal mir.curd.toaroalercsr|r'i, dcliniti,vX. 1;1 ce[e 4 sf,erecplanigrafes, 111s1 duprilIcte mull mai mrri. c) I'aboraforul d,eFo'togran,etrie.In inceputul anului Sco'ar19.101941, ia tiin!5, in cadrul Se,clieide CladastruFi Geniu Rural de pe Idngi Facu,Ita{ea ,dc Conslruclii, un laborator de speeialitate foto-" grame,tricS. Acest laborator are meritui de a fi pregitit pe toti in*inerii ;i tehni,cienii fofogramotri din tara, noastrd,,pdnfl in prczent Si cle a fi constituit nuclell in jur.ul ciruia srau desbitut toate problemele de organizar'e,a mds{rr;,tori1ortopografrce gi cada,straleromfi,neqti, atii.t in ceeace privregte adoptarea metodelor noui de'ric.licare tereistr5 (melodele fotogramefrice), e6,t qi in ,ceeace priveqte invdfimi,ptul eariastral ;i fotog:rametric din Politehnicd. El a lucrat in strd.ns5,cojaborare cu eelela'ltelinstitutii de mdsurH,t,ori (I. G. M., Oficiul Fotogrametric, etc.).

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bd'rlad,

t54

In ultimii ani, Ilaboratorul c1eFotogrametrie a fost iuzestrat cu aparaturS. fotogrametrica d,e cca. 7 milioane lei qi astSzi serveqtre pentru experignte de m5,surdtori, cercetdri qi mai ales, pentru pregatir,ea aplicativ5 a abrsclvenfilor(ingineri, oon'structori'qi arhi'bercli);i sfuden{ilor Politehn'icei Bucureqti, dels urm[toarele Seclii: 1. Cadastru, qi 'Geniu Rural; 2. C,on'structii; 3. Urbani,sm; 4. Silvicutrtttrd ;i 5. Agronomie; d) In Octomvrie 1940, ia fiintd Oficiul' IY. C. inti'tulat: )ticiul d'e Cadastru, Topografie $i Fotogrametria aI ICEF-ului, care are un dublu sc,op: I. isi rezolve proble'mels,d.ern[,sur5,tori aie suprafe{elor forestiere aIe oooalelor silvice rnodel, proprietatea Institutu'lui; neto'de noui, apara'te perfecliona1'c' II. s[ avizeze asupra cliver,se]or fore,stier[ a fd,rii noastre Sau filcute in fi intrc,du,ser tehnica e.tc.,spre a din serviciile statuinteresali, cunose,ute inginerilor qi tehnicienilor lui. Acest Of iciu a lucrat in strinsi legdtur5 cu L'abonatorul de Fot'ogramelrie aI FacullS!ii do construclii dela Politehnica Bucureqli'' ieupind sd rezoLve ee'a Inai grea liioblem; pu'si in calea' propfuirii misurdtorilor terostre ale RomAniei, ;i anume. aceea a fcrtehnircei 'spiri{ rlo rndrii p,ensonaiuluide ispocialifafe qi a cre5rii unei st'ri de ridicarea prestigiului profe'siunii de ingincr topogra'f pi cada'stral' profesiune deval'orizat5 mult in ultimele doui 'decenii' In.cei p'alru ani 'de funcfionare,Oficiul IV, C. a realizat: 1. Intocmirea a trei norme d'e irrs'trucliuni a'supra rnodului Ce lucru la aparalele fotogra.rnetricomar irnportante; 2. Intocmirea unui dictionar trehnic cu explesii de specialitate din clomeniul lopografjei, fotogrametriei cada,strultri,traduse in limbile: romdn5, german6, francez5, ;i italiand; a'cestdiclionar nu are insd forma definitivi; 3. Formareta a numerosi ingineri *i1vici, cu specializare in domeniul iotogrametriei; 'dintre aceqtia patru tinerri ingineri silvici a'u' fcst numili la Ministenrl Aerului (Inrstitutul Aerofotogramefric) pi t'rei ingineri au fost recomandali a fi angajali la I' G' NI' ; ale Administr,atiei Pddu4. Determinarea forurilor cond,ucd,toare rilor statului de a introcluse m[surStorile fotogrametrice in tehnica ridircdrii in plan a p5durilor Statului; 5. Rezolvarea a diferite problemetopografice ;i cartografice ivite in cadrul proprieti{ilor Instituiului ;

155

Problema planuril,or topografice

S. [ptsgmirea unui program de luerdri privitor 1" rlfligsrea, in plan a pid.urilor ICEF gi la redactarea planurilor. Marile realizdri ale accstui Oficiu sunt in ,gu16d,e desfd,qurarc qr sunt conditionate de investiiiunile in aparate gi compietarelapersonalului necesar;; e) Un fapt important p,etrecut la incspu,tul acestei perioade il conrstituic: tnzestrarea tu aparq,ta moil,ernefotogrametrice a diferilelor in*s'titutii de mdsurdtori, 'ca: I. G. M., Institutul Aerofotograpretric, Politehnica Bucureqti, etc.; prin procurarea acestoraparafie, se inlesnqte punorea in apllcaro a unui plan de mdsu,rdtori,leresfre a. tuturor proprietdtilor Stafului; f) Aparilia :uneireuiste d,esltecialita;e, la incepuNulanului 1941, si anume a: ,.Buletinului de Fofogramefrie, Ca,dastrupi AgrimerrsurS", temeinicd, menitd sd promoveze problemele ca.onsfituie o r-eialiZa,re clastrului qi ale Geodeziei !5rii noastre si si facE,cunoscut, in cercurile t,ehnice,metode'lercelor mai pre'cise.economicoasesi rapide, pregum fi cele mai bune apa,raf,e de misurdtori. Aceastd revisti a intrat in aI 4-lea a1rde aparilie, reupind ,s[ publice c6,te 2-B volume anual; S) Faptul cel mai important il constituie: introdl{c?rea fotogra' metriei, tn md,surd,torilesupralelelor lorestiere. Evident ci metodelcfofogramefri,cc n'au fo,st introdu,sepe o scari generalizat5,ci deocamdatd ca l,ucriri demostratir.e,in c'e'ea ce pripdduroase. misurltorile suprafetelor ve;te In miluritorile terestre fotoplramfrice s'au incetS{enii de mult, cu caracter general,metod,ele r;6,ndrezultatele ccl,e rna,ibune; elo au fost generalizafe, ca arplicare, tn Germania,Italia, Olanda, 'I,ursia, Finlanda, efc. La noi, in patru ani, am inscrits urmitoarele realizdri: 1. Bazinul forasTier Tarcd,u.DupS,cd s'a realizat Geodeziade orCinul I, II gi IIi a regiunii qi s'a f5cut s,emnalizarea, nece'sard acrode ordinul IV qi Y, friangulaliei proe'ctatdpentru punctele geodezice rr'a elfcctuat sborul qi fotografierea masivului pHrdurosTarcSu-Bis1ri!a. S'au oblinuf prin fo'iografiere(prin a doua fotograficre',fiindc5 din cauza alegerir J,rima fofografiere aerian5 a fost nesatisfdc5f,oare ,de nepctrivite a in61limii de sb,or. a timpuiui fotografiere. a directiei ile sbor. elc.), 190 foXogrume,efectuate in 19qiruri, luate dela o indifirne absolul5 de 3.700 m si cuprinzd.ndo 'suPrafalXdE aproximativ 45.000 ha. In prezent, se Iucreazil la restitulia acestor fotograme

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bdrlad

156

pentru a se conf,eclionaplanurile la scara 1:10.000, contractate de CAPS. 2. Baainul forestier Curtea d,eArges: S'a pro,cedatin mord analog, c.a la Tarcdu. S'a cfectuat sborul pi fotografierea masivului p5;duros rlela inillimea alrsolutd de 2.500 m; s'au oblinut 70 fotograme, care cle aproximativ 8.000 ho. Materialul fotograeuprind o supra.fa-,ti, metric obtinut este in cqrs de prelucrare Ia Institltul Aerofofogrametric in vederea intocmirii de planuri topografiee restituite la scara 1 : 10.000. 3. Alte lucrdri mai mici, ca de exemplu: p5,durea Tdmpa-Brasov, o porliune din pXdurea limitrof[ a oragului Pr'e'cleal,etc., au fost a ridicate in plan cu ocazia intocmirii pla,nurilor de sistern-a'tizate oraqelcrreepeclirre. Realizirile de acestfel sunt ins[ abi'ala incepr:rtullor, urmand ca in anii tle dupi rdzboi,'s5,'s'eextindd p'e suprafele mari' \ 11.. Concluziuni generale AruncAnd o privire gener:aldasupra sltualiei planurilor topografice ale piclurilor Statului, se constat[ urmdtoarele: a) Pi^rfi"in 1910. p[durile Statului n'au fost ri'dicate in plan decdf in mod sporacli'cgi rnai ales prin intermediul in'gineritror hotarnici angaja,fidin afara instituliunilor statale; b) Dela 1910, pidurils $fafuhri au fosl date in a,dministratjiaunel institulii pu'b1icecrl c,ond-ucere aprorapeautonomi, iar problema ridi" c5rii inliii a acestor picluri a fost incredintrati unui Berui'ciu de rid.icdri i,n plan, anume crat; c) Accrst Scrvi,ciu lopografic a existat de-a-lungul ultimelor trei treptat, fa:fX,de pozilia lui decenii, dar importanla lui a d.es'crescut 'sd, se mdr'easc5; inilialX, pe cdnd normal ar fi fost d)Pttnd in prezenf, Serviciul de ridic[ri in pla,n aI pddurilor Statului n'a reusit sd mdsoaretoate pS,durileStatului. ci in multe cazuri s'a limita,i la foiosirca dircctS,6 h5r{ilor militare, sau la o simplS. amplificarie $i corectare a acestor hi'r{i ; e) Ridi'cdrile in plan ale pidurilor Statu1ui, efectua,teinainte de 1910, trebuescrelScute complet; /) R,idicdrile in plan ale p5.durilor Sfiatului, efectuate intre 19'1o1940, frebuesc r'evizuite ;i complelate Ia zi (mai ale,s cele definitive'

157

Problema

planuriLor

topografice

29

Cinainte de i930), iar ,celc proviz,orii (din perioadelo 1920-1980 pi 1930-1940), firerbue,sc refi,cute compl'et; cuantumul suprafetelor ridicate in plan, intre anri 1910-1940, gdsim aproximativ 440.000 ha, md,surd,toridefiniti.ue qi anume: Perioada 1910--1919 (numai pnimii 5 ani), lucrlri c e a 8 0 . 0 0 0h a . Perioada 19210-1930, total tiefinitive, cca. 130.000 ha. definitive, g)'Totalizdnd

cca. 2'76.176ha, dintre care lucrAri

Perioa'da 1930-1940, total cca. 555.000 ha, dintre care lucriri definiti,ve,,cca.230.000 ha. h) Suprafafa, totald a pddurilor Statului insumeazi aproximativ 1.940.00Q ha; suprafali total5 ne,cesit5, i) Djn aoeasf,S a fi ridicatd in plan o ritprafatd egalX ,c,u: 1.940.00G--410.000: 1.500.000ha, adic5 apro::imafiv 7A/o din 'suprafa{a pddurilor Statuiui. Din aceasti, suprafa![ ,de cca. 1.5@.000 ha n'au fost scEzute mHsurbtori]e efisctuatein ultimii ani, (1940-7944), care sunl in curs de definitivare, dar echival,entul aoe,stornoui rnd'surStori considerale ca ,terminate esto c0respunzdtor revizuirilor qi ,cornpletdrilor ce lrcbuesc aduse lucra'rilor definitive efectuate inainle de 1920. Proprietatea foresti,erb,a $tatului se gbsegte cleci in fala a unei acufs pre61.me tehnice, d,ecare este legat5,intensificarea gospod.Sriei silvice, ianlune Lecea a planurilo,t, loyto'graf[ce, peniru 7,O/o Jiu pial.ur.ile ,sale. Ac,esto planuri fopogra,fice Nrebue,s,s s,i, fie rezujtatul unor milsurdtori lelestre definitive, pcntru a fi valabilo cel pufin 30 ani, pAnd, la o norrna.l5, revizuire a lof. AcesNe planuri {,opografi.ce trebuesc si fie uniform intocmite pen'tru toat'e ,suprafeteleridicate in plan, s5, fie sprijinite pe triangulatii geo'dezice gi 'sd.respecte toate regulile fehnice gi leSlslative atreinstituliil,or de mi,surdtori (Direclia Cardag1rul*i $i Insti,tutul Geografic Militar) 'din !ara, noasf,rd, spre a fi valabiie pentru toate acest,e institulii si a putea face act de projustiti,e, prietate in precum Fi in aeliunile de credit. Pentru aceste considerente,ridi,carea in plan a pldurilor Statulrri trebue s5 fie coor,clonat[ cu activitdlile de m5,surltori a1e celorla]te institulii publice de m5,surtdori topognafice Si cadastrale.

Dr. Ing. Gh. V.'Nicolau-Bdrlad

158

CA"ITOLUL III Situa{ia generali a misuritorilor topogratice 9i cadastrale din RomAnia S 72. Situatia generald,a md,surd'torilorterestre Pentru a crinoaqtecdt mai bine probtremaplanurilor topogra{ice Ia pddurile e 'rtului. trebue si o incadrdm irrr pr'oblema general[ a misurdtorilor terestre ale !5rii noasfre. ,succint analizatd,, sifualia generald,a mdsuritorilor a 'trei ,chestiuni: cadastrale comportd, cun'oagterea rlie tcrestre? b) (.lare sunt realizdrile inscrise de acos'leinstilulii, zent? c) Ce lucrdri au de efectuat in viitor? \ 73. Institulii In tara noastri rdtori : d'a mi,surd,tori publice de mdsufopografice 9i

]a noi, cu mdsurito a) Care sunt instituliile statale gs ga ocup5,, pdni in pne

avem urmd,toarele institulli

de mdsuritcri te'rmtre: I. Inrsti'tutii gene'r.ale A. I,nstitutul Geografic Militar (cu subseciie foiogramefric;.). B. Drreclia Cada,struluiFunciar (din Ministerul Justiliei)' IL Servicii cle in[surdtori, incadr,ate in institulii pu'biice' ca: a) Serviciul de ridic[ri in plan din CAPS (M' A. D'); din Directia hnbundtdlirilor Funciare (1\'1. b) se,rviciul ,bop,ografie

A" D.);
c) Servi'ciul topcgrafi'c din Directia Generald C' F' R'; (M' E'e' N"t'); d) Serviciut cada'strului minier din Dircrcl;iaMinelor e) Servieii cadastrale (sau birouri) pe l$'ng5Municipii mari (BuTimiqoara, Arad, elc.); eur.egti, f) Institutul S. A.); Aerofotogrametric din Directia Avialiei Civile (S'

g) Servi'eiul Topografic ail Ministerului Lucrdrilor Pubiice; /r) Oficiul d,e Top,ografie, Cadastru qi Fotogrametrie din Inetitu(M' A' D') ; tul de Cercetdri si Experimentalie Forestieri

- 159

ProbLema planurilor

topografi.ce

31

C. A. M. (Mii) Serviciul de ridic[ri in ,plan din Direclia GeneralS" risf,eruL Finanlelor) ; (M. E;. l) Oficiul cartografie din Institutul Geologircai RomAnici

Not.);
/c) lliroul lopografic din Direatla Apelor (M. L. P. C.); l) Biroul topografic ,al Stafiunilor agricole experimentale ditr lcAR (lI. A. D.); rn) Serviciile topografice ale Administratiil.or dorneniale de Stat etcJnstitutul Geografic Militar ;i Direclia Cadarstrului c,onstitugs-' rnstituliile gen'erale'de m5,sur[tori terestre, ce 'desfdqoardactivitS!i pe tot cuprinsul !5rii 9i a cdror cAmp de acliune se intinde pentru i oatd suprafa{a ![rii. ale difuitelor institu!ii de Serviciile lopo,grafice ;i cart'ogr,atfice activi'tifi de ma,surdtori oa privesc numai nevoile Sfaf tle,sf5,qoard tehrrice ale direc{iilor in car,esunt incadrate; ele au un cAmp limitat de acfiune. Dintre acesteafac exceplie: - $erviciirl de ridiciri in plan al p[durilor Statu]ui: Serviciul qadastrului minier, etc. activitdti de m5surltori p,er tot cuprinsul Aceste servicii desfdgoard tlrii, penfru toate pr'opriet5lile Statului, forestiere,miniere etc.. $i au un cA,mpde acfiune f,oarterdesvoltat. Pentru acesLeservicii, in special, se impune eiaprogramul lor de iucr5.ri. procum gi realiz[1i1e tror, si fie puse in conc'ordan!6 cu programul de lu,criri ;i realiziiritre celor 2' mari in,stitulii de ntlsuritori (A. ;i B.). tere-ctr-^

ale {drii, qi cad'astrale S 74. Realizd,rileXopografice de pdnd"agum activitdlilor Se deosebers,c 3 feluri de .realizdri. lrivitor ia dom,eniul
nrEsur5torilor ierc,stre,si anume: A. l{dsuritorile geodezice,care sunt reprezentate prin coordona. ale punctelor geodezice, ce cons'titu'esclefele goografice pi geo'dezice (ord. geodezice I, III) de II, triunghiuri {eaua R. Mi.surdtorile to'pogradic,e, care sunf, reprezentate prin pLanuri qi hnrti.

32

Dr. lng. Gh. V. Nicol'au-Bdrlad

l6C

prin planuri cacaresunt reprezentate C. Mdrsur[tori]e cadastrale, dastrale insolife de Cartea fundu,ar[pi de definitivarealirnitelor de propri,etate. o .scurtd privire asupra acestortrei 'categorii'de reSd a'runci,m zultate: fundamentale de triunghiuri geodezi'ce A. Geod,ezia ld,rii. FleIleaua pentru din' supra'fala 50/o este incomplef5;ea este r'ealiza'ti !5,rii; g'eodezioe punctel'or' trebumctranspenlru Transilvania,coordona'terle de proiecfie calculate din sistemul de proieclii amstriacin sis'tlemr.r,I plan Apa dar' p,e seca'lrt unic). (proieclia rsfereograficS, lomdnes'c unde acolo Romdnie'ioero imperios a fi terminati cpera ,Geodeziei nu a fo,st infiptuitS, qi a fi revizuitd, acolo unde a fosl infdptuiti inainte de 1930. lucrdri au rwerit Inin prezenl aoeste B. Hdrli ;i planuri. Pdn5" gdsesc realizate lucrarile de mai jos: Militar. se stitutului Geografic Harta !d,rii, compuisidin urmitoarele realiz[ri cartografice: care cuprindet'oati tara ,a) HarSa topograticd, dbnerald,l:200.000, din 50 sec[iuni;ea esto imprirnati in 3'cutrori; pi ,estecompu,sd, canecuprindetoatd, taral ea esr'c b) Harta topograficd,l:100.00o eofe ittn 700 secliuntiqi osf'eimprimat6 in 3 culori; aoea's't'a c,ompusS risph'nmai parte, zi) cea la (linut5 in buni bun[ ceamai lu,eratea Ei ctit|,; pe baza ,ei cele g.ai multe institulii tehnice Si particulare iqi sprijinh proiectele Si lucr5.rile]or de constructie; 'carees'too lucrare cario1:50.000, stteciald, c) Harta Topografl,cd hdrtile 'existente gpaficX amplifica,ti clup5, Fi p,ecare I. G' M. a scos-o hartd cuprinde415 sectiuni,'$ia aceasti rlin folosin!fl din 19301931; {orsfimplillatd ln 3 culori; Mun{enia gi care este realizat penNru 7:20.000, d) PIanuI d,irector aproape in o parte din Molilova inci inainte de 1914 qi oare tr'e,bu'e revizuit. intregime unui plan dire'ct'otdupd" ,,mi.' la intocrni,rea Din 1934 se lusne,azi nuta top.ograficd, 7:10.000", oe rezultd d"in m5suritoril'e directe pe teren, dar pA,nd in prezent nu s'& efectuat de,cit o mie5,parte din suprafala totalS a tirii. aga dar, c5,afarb de hSrti'le topograficea qi b, into'cmite Se ob,servd, armlui 1914qi dupd,h54i1e austriace dupl h5,4ite sli,sfienle,di,naintea 'dersrobite, provingiile nu affem nicio lu'crare cartogtafici la lrenfru

161

Probletna planurilor

topograJice

33

r:cdri mai mari, proprie problem,e,lor tehnice qi eoonomiceqi anumo o ,ucrare cart.ognafic5, la ecdli intre 1:5.000_1:10.000. Pr,ogramul I. G. M. din 1984 prevede into,cmireaunui plan director la ssara 1:20.000 Cupb .,minufa f,opograficd" la 1:L0.000; iar din 1912 ,s'a hotirit ,ca sd se apljcs ip1*ro mfisurd, tot rnai mare, f,otorostitutia ;i doci sL 6e procure aparalelie fotogrametrlce de restitufie de mare pre,cizle,cdutdnduse prin acea,sta ,si se ajungd, la realizarea planului director intr'un interval de timp minirn. C. Planuri cad,asTrale. Opera,C'adasir'lui Romdn este Ia inoeputul ei. In Vechiul Regat nu a fost niciodatd r.eralizatd iaceastd operi de ca'd'a'strarea proprietritii funciare parti:culard statard,. In Transilsi vami6 qi Buoovina lucrrrile eada,straleau fo,st introduse incd din a cou,a qrmdtats a secolului al XIXlea, dar ne mai fiind la zi tinute do trei derceniitn urm5,, ele nrrureazi a fi cornplet refdcute. Lucrdrile cadastrale din Yechiul Regat au incepuf,in 1934, cu ridicarea itr plan a oomuneror ruralo din, ju,delur llfov; ele au fost ins6 pd,rdsite din cauza multipielor d"ificultdri ivite in cale,aaplici.rii pe teren u operei Cadastruiui. Imediat dup[ primul -rd"zboi m,ondial ,s'au incepuf, lu,cririle Reformei agrare. Ace,s,fe lucrdri au, ,costat bugetul Statului pdni in 1934, peste 37 miliarde lei; ffri ca e],0sd corespundi din punct de vedere tehnic gi geodezic, unor lucr5ri definitive qi deci oricAnd valabile_ fiindcl au fo,st in multe cazuri improvizaf,e de c5tre nespecialiqti, fiindcS n'au f,ost fixafe prin r,eperi peirman,enfi conslruiti .in pimdnt, f i i n d c l n ' , a ' uf o s t r a p o r , t a t ei n c o o r d o n a t e {opografice;i gcodezige, conform normelor pentru mrsurdtorire terestr,e de precizie, fiindc6 n'au fost uniformizate in oe,ea ce privepte construc!,ia planurilor qi aceca a s65,rilor 'd.e r,epreaenlare. Institutia Cadastmlui esta aviz,at;i1a4i revizui progr:arnul ,ei de realiadri pi do arsemeni, a-qi reorganiza diElozitivul ei de iucru, atdt in eeea ee prive$te adoptarea 1) fl,snoui metode d,eridicare i" plao.
Mai 1940, am fost invitat cle fo*urile de resort di' Ministerul ,---L.i.-q durLrller, ca sa rorrnurez propuneri in leg-5turd cu reorganizarea, intensificarea programurui qi revizuirea metodelor de rucru, pentru a grabi realizarea operei cad.astrului. In acest sens am prezentat Ministerului, Justiliei, -"rili's""iii Dir. Cadastrului, un raport intitirlat:

..sJudiu ?sulra ore;izSrii liTJeLrnu_ trice pentru mdsur5tori_caaastriie ir-b-ir!.iil cadastruruisi a crrfilor funciare",inregistratsub Nr. 98.6;0iil;""t^
It

34

Dr. Ing. Gh. V, Nicolau-Bdrlad

t62

te priveEfe problema re'crutirii personalului qi complecAt .i in ceea faptic cu tarea in\,renltaruluiaparatelor, spro a putea sorerspunde menireaei. S t5. Ce aste d,efd,cu Penfu aiitn expuner0de mai sus,se constatd cd realizd'rilede p6'n6 Din ,sumara administrative si tehnice, economioe, acum nu $atisfac nec,esit5.tile noastre. ;tiinfifice ale ldrii C6't de arvanO inlensificare a md,surdtorilorterestre este necesar'i' cerinia de placat[ trebue s5, fie aceastd intensificare, ne-o spurn tehnice pentru (1 lucrd'rile : 5'000) nuri topografieeIa scdri mari pladin sectorul constructiilor de utilitai'e public6 sau' cerinla de (1 :2.50G-1 : 500) penlru adueereala ind'eplinire a nuri cadastral'e operei eadastrului. Este necesarsd'se inf[ptuiascd un program general de lucrdri qi aoesta sd se aplioe cle cd'tre toate instituliile de mdsurdboriinteresate, pe zono qi intenvalerdinaintedefinrite,cu mefodenormalizate Si aga fel ca toato lucrdriil.eefiectuates6 tindd la realizarea unui tot si. se rezumela: unitar, ,oaire I. Ii,ealizareaGeodeziei!6rii dupd' toate cerinfele tehnicei mopertru. toato rergiunile rierne.,si {drii. la ecara 1:5'000 funda'rnental plan topografic II. Realizaraunui penlru tot cuprinsul !5.rii. 'opereiC'adastrului $i a Cd4ii funduare' III. Rcaliza',rleia asigura realizarea aoestoruri'aqelucriri tehnice,gtiirrPentru a )s,e crealeaunui Institul t; Napare ne'cesar 9i sociale, lifice, economice terestre, cu organizareautonom[, care sd'diritional clemdsurdto,ri la execulxlsacelor mai importante jeze arcesfle |ucr[ri gi si procecleze qi de a coordonaqi normaliza d.inele; aoestinstitut ar aveamisiune? servicii lopografice din celorlalte si activitd,filed,emdsurdtori ale (vezi $ 13)' d.iferitele direclii sau institu4ii publce
1)Asevedeastudiul:,,NecesitateaorganizdriiunuilnstitutNationat_ae-mSsurStoriterestre,'".publicatinBuletinuldeFotogrametrie poate rti". A fSaZ, acest institut orgadiz-at sub fofma unei Ca'se autonome lucru gi realizdri.

i" Ni.-A: D, in"rvr.r.. p. c., tn Ministerut Internelor, in Miilt;;"^#; nirt";"i Finanlelor, *.i i" alt minister; important este posibilitateade

163

Problema

planurilor

topograftce

35

PARTEAII-A Problema planurilor topografice gi cadastrale

CAPITOLULIV Problema generald a misur6torilor terestre \ 16. InXensificarea actiuitd,lilor tehnir,e cerintele diferitelor sectoare tehniss ti economice ale ldrii s'au multiplisat in domeniul utiliz[rii de planuri topografice. Aceastl intensificare a activitd,lilor tehnice a atras dupd, sine inte6511i.u".u mlsuritorilor terestre. rntensificar'ea mrsurrtorilor fopogra.fice a dus in mod. firesc - la rearizareaunei opere na.lionare, intitulatd ,,pranur topogrsfic fund'amental a!. td'rii", ca.re sti ra bar;a tuturor mdsuritorilor terestre ;i oar,eserveqte tu,tu,ror instituliilor publice Fi particrr lare avizate a foloej, iu progran.ui jor de lucrlri, planurl topogra_ fice la scd,ri mari. Acest plan topografic fundamental este conceput fi a realizat Ia scara 1:5.000, a$a cum s,a stabilrt in Germania 1), si in ftalia r) sau la scara 1:10.000, aga cum s'a stabilit in Norvegia, Olanda, ete., sau la 1: 25.O00a$,a cum s,a stabilit in Turcia ssjaficd s) (in Turcia europeand este stlabilit tot la 1:10.000) etc, Realizarea unui ,;plan lopog'rafic fundamental al ]dril", va con_ stitui, in curAnd, preocuparea d.eosebiti. a tehnicei romdne;ti. Un astfel de plan nu se poate improviza; nu se poate face intr,o lun6, infr'un an sau chiar in. mai multi ani; nu se poate faee de oricine qi oricum. Pentru a fi valabile qi regulamentar irtocmite, aceste lucrdri trebuesc efectlate uniform _ ca metodd, ;i rezultate _ pe tot cuprinsul ldrii pi sprijinite pe cele mai riguroase baze qtiinlifice.
r) A se vedea: ..Die Herstetung der Topogratrhischen Grundkarte (Grund-und Katasteiplankarte) J"J b"'"tr"fren -iJg'i"".rngsrat Reiches im Masstabe durch Luftbildmessung;-""oi Nowatzky, I sB6, L;"Uu;loO 2) A se vedea .,per una carta d,Italia a srsqs grade sr4rd scala \r (1 :ouuu, :b000),, de G' Cassinis, 1942, Milano 3) A se vedea: ,,Phot_ogrammetrie in der Ttirkei,, von F. Manek, Revista ,,Bildmessung und iuftbifawlseni ii. r, rs+0.

36

Dr. Ing. Gh. V' Nicolau-Bdrlqd

164

de planurt' fund'amem' Dac6, in trecut, inexistcnta unor astfel dalcreqte numlrului restrd'ns de tale rrnse fd,ceasim!it5, aceastase planuri la scdri mari' Iu' I,rcrd,ti tehnice, care necesitau asemeneia in cuprinsul ldrii crdri pentru a carot: suprafele recluse ;i rd'slelite ni;te m[surd'tori topografice sau al unei provincii, ulong.ul' numai sporadice gi Provizorii. - res' hnsd,,cd,nd,lucrd,rile Telt'nicoreconomioeale unei ld'ri Astd,at' r'eulizarea lor '---t pe:ctia stud,ii'le d,e proiectaq',ea' tr)rogramare Si' -[d'rii, |ntacm'irea unui astfel ie 6ntind, pe 70---80% d,in suTtrafala 'un inxpsratiD na[ion'aL' d,e plan topografic fumdamental aytare ca privit si judecat In trecut, inginerii de d.iferite specialitdli au - superficiatr uneori __ rolul planurilor f'opografice' astlzi De eele mai multe ori le-a sufsslimat importanla' $i proiecavem in fala noastrd' o situa{ie anormaL5: Statul studiaz[ de corectdrJ'de cursuri tarea d.e constructii de gosele,de c[i fenate, de de ap5,, cle irig5,ri de suprafele imerse ce sunt neproducdtoare' eNc' Inginerii ameliorS,ri d,e regiuni intregi ce sunt neproductive' institu$iilorStatuluisaualeantreprizelordeconstrucliisurrtan. gajali cu aducerea |a indeplinite a aceslor lucr5ri publice' Greufapte' Atunci tatea apare aturci cAnd se hot5.rdgte sI se treacS' |a' - se ]ovesc particui'ar[ toli - atit Statul c6t qi intreprinderea rle acelagi mare obstacol: lipsa planului topografic fund'amental' ,a, regiunii rcspective, lipsa oricd,ror Iipsa mdsur5,torii terestre qi geodezice 'de topografice punctelor borne tereslvs qsfate san a de lipsa eoord.onate ryi diferenle de nivel cunoseute' precum Ei aproTrecutul respective' funciare proprietdlii unui cadastru a a caracteristicd, piat ca pi cel ind"ep5rtat, ne spun cd o trdsiturd au multor lucrdri publiee este improvizat/ia' l\fulte prograrne bune fost abandonate din cauza acestol' ]ipsuri' Planul topografic este publice sau elementul fur'darnenta| al proiectlrii oric5rei lucr[ri -- din de consfruc{ii. Sunt cunoscute qi cazurile cd'nd unii ingineri improvizat m[suritori necesitatea 'de planuri topografice care nu a fosL terestre, respectiv 1u slgtduit un plam cle si't'ualie, -firii spre a avea un catacter incadrat nici in sistemul geodezic al puncfe topoc1'e (prin constm'clia de lusrare definitiv 1si durabiiX, plus care nu a in semnalizate ';i bornaie) ;i grafice gi ,geodezice fost efectuat nici dup5 nornlele generale topografic-^ 9i cadastrale ale !5rii, spre a putea fi orientat in planul general tehnic al re-

165

Problema

planurilor

topograf"t ce

JI

giunii; asem.enea ridicdri topografice provizorii sunt mai costisitoare decdt o lucrare topograficd definitir'5 gi riguroas[ ce se intind-epe ir.treagaregiune. In toate tdrile civilizate s'a impus de mult fimp, coordonarea activitdlilor de mdsurdtori topografice ale diferitelor institutii publice, in vederearezolvdrii c6,t mai rapicle qi definitive a problemei planurilor topog:rafice. I-:a noi, lipsa de planuri topografice la sc5ri mari se constatd gi administrative ale Statului. in toate sectoarele fehnice,,economiee Sd, analizdm,sumar, necesitatea,cleplanuri topografice in cele mai iurportante sectoaretehrico-eccynomice ;i anume: I. Sectorul proprietS{ilor funduare ale Statului qi anume sectorul propriet[tilor stata]e ale solului pi subsolului !5rii. II. Sectorul lucrlrilor publice. IIL ;S'ectorul luerdrilor tehnico-sociale. In paragrafele ee urmeazd, sunt rezumate situaliile corespunz[fioareacestorsectoare. $ 77. Problema planur'i,lor i,n sectoru.lproprietdlitor f undual.e ale Sdatului
Vor fi enumer,ate instituliile nistreazl aceste proprietd,fi. de Stat, mai insemnate, ce admi-

7. Direct;a Generald, a Casei pdd,urilor Statului are in programul ei d'ere'alizdri amenajarela;exploaf,aneaSi intensificar,ea culturii suprafe{elor plduroase ale Statului. Indeplinirea programului acestor realiziri este strdns legati de justa lor proiectare ;i aplicare, care nu se pot face decdt numai pe hazd,de planurj topografice la scdri mari; astdzi, suprafafa forestier5 a Statului nu este repr.ezenNaf5. prin planuri la scd.ri.1 : 1.000 1 : 5.000; nici pentrv 70/o din intinsul ei. Suprafelel,e pi.duroase ce trebuesc neapira{ mdsurale,,delimita.te, g5nluife Ei bornate, repr,ezintd aproximativ 15.000 kmp. Mai mult de 70/c din proprietatea forestier5 a Statului nu are planuri topografice la scdri intre 1: b.000 li 1:10.000, limita inferioar5, la care se pot intocmi planuri lopografice care si stea 7a baza proiectelor de amenajamente silvice. 2. Direc{ia Cailastrtr,Iwi Minier, care iqe ocupd de proprietilile subsolului, .are de asemenea neyoie de planuri topografice de deli-

38

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bdrlail

t60

mitarea zonelor miniere qi petrolifere pentru o suprafali de cca' 10.000 krnp. 3. Erploatarea Dcltei D'undrii. Punerea in valoare, de c5tre institutiile romAneqti, a uneia 4in marile bog5lii naiurale ale fdrii, aceeaoferitd, de Delta Dun5rii, n'a putut fi realizati in trecut din lips5 de cunoaqtere gi inventariere a situaliei de acolo. Intinsul deltei, care rn5soard peste 3.000 kmp, trebue mdsurat prin planuri topografice ridicate prin metode aerofotogrametrice, ru-etodeoe grdbesc oblinerrea unui rezultat pr'eeis, economicos gi cdt mai complet. 4. Erploatarea bd"lli.lor gi regi.unii inwndabile a Dundrii. Rom6' nia are 24 lacuri mari care insumeazH,o suprafa{i, totali de cca. 2.226 kary, $i o imensS,suprafald inundabil5., care se ridicd. la cca marl 20.000 kmp. Ast5zi lipsesc planuri fopografice la sclri (1: 1.000 - 1: 5.000) pentru maj,oritatea acestor suprafele.

$ 18. -

Problema plaru,rilor tn sactorul lucrd,rilor ytublice

Iatd institutiile mai insemnate ee au nevoie de planuri topografic-^: 7. Directia Generald,a Drumu,t'ilor are in programul ei nalional de lucrdri, proiectarea qi construirea & numeroase qosele regionale qi localg, pentru a m5ri densitatea de relele dle drumuri dirr cuprinsul fdrii. In acest sector lehnic, lara noastrd este deficitarS.: densitatea de sosele a IiomA,niei este mult inferioar[ celor corespunzitoare t[rilor occidentale ,ale Europei. O s,:nriX lrriwils asupra statisti'cilor din ultimii 1r0ani, ne aratli pietruitd cI lara noastrl are nevoie de cca. 100.000 kml. de ryosea noui, penf,ru a .ajunge Ia o densitate mijlocie, comparabild cu aceea a tirilor civilizate. DaeE presupunem c6 studiul, terenului in vederea proiectdrii acestei relele de cii terestre irnplici m[surarea topograficS, a unei fA.qii late - in mediu - de 100 m1., Ei dac5 s'a ales totdeauna traseul eel mai bun, cleci s'au stu,diat in paralel cel pu{in 2-3 variante ,flgfr.asee,reiese cX Direcliunea Generali a Dru,murilor are nevoie de ind,suratrea t.o$ogyafid' a n\ei suprafele totale de cel putin 20.000 kmp, qi de reprezentarea ei prin planurile topografice la scdri ruari (1:1.000 - 1.5.000).

167

Problema

pl.anuriLor topografice

39

a Cd"ilorFeraf,e,are in programul ei de Iu2. Direc[ia Generald, criri, construirea de cEi ferate noi qi dublarea liniilor existente pentru o lungime totald de minimum 25'000kml., ceeace necesiti mdsuriitoarea topograficd, Itentru o suprafafd,terestrd,totald, de cel ei prin planuti topogr:afice pulin 5.000 hmp., Ei reprezenNarea la 1 : 5.000). rnari 1: 500 sc5,ri Apelor are in programul ei de lucrlri Regimului 3. D'lrectia amenajarea, corectareasi regularizareardurilor principale ale t5.rii; in prima etapd,de lucrdri s'au indicat ca urgen{e, in ultimii ani, urmitoarele cursuri principale: bazilul Ottului, cursul Dun6rii inferioare, al Prutului, al Buzdului qi al Dimbovilei. Cursul Dunirii inferioare constitue, de asemeni,o problemd capital5, ir prive$te regularizarea malurilor ;i amer-ajarealuncilor joase oeeace ale acestui fluviu. Urmeazi iapoicelelalter6,uri principale ca: NfureIalomila, Argequl, Jiul, Some'gul, B6,rl,adulqi Prahova, rduri $ul, ce au, fiecare. peste 100 km lungime Riurile principale ale ldrii insumeazd o lungime total5. de eca. 7.0t)0kml. (inclusiv porliunea romdneascii din fluviul Dun5rea, de cca, !.075 lnnl.). DacE,se presuptureci ar fi necesarcunoaqterea di;n punct de vedere topografic, orografie qi hidhografic, din bazinele principal-. dg acestor riuri numai cite o fiEie de 1 krn de o parte ryi d.ealta a firului mijlociu a apei albiei rA.ului, se ajunge la o suprafald,d.e cca. 14.000krnp., din cuprinsul acestor bazine, ce trebue neapd,ratmbsura.td qi reprezentat5 in planuri topografice riguroase. Dacd la ,aceastl suprafa!5,se adaug5, planurile topografice ale afluentilor principali din bazineleacestorrduri (cunoaqterea elementelor Nopografice, orografice qi hidrografioe ale aeestor afluenli fiind absolut necesarl Ia ir:tocmirea proiectului definitiv de regularizarea cursului rdului prineipal)', afluenti care totalizati, ca lungime, insum'eazi o desfdr,,suratd, cel pulin egal[ cu lungimea rAu'lui colector, adicd,cei putin alti 7.000kml., care pentru o fA",sie de numai 1 lnn ld{ime reprezin,t5, alli 7.000hnp., de zuprafafd,de stu,diat. !at5, aqa dar, cd,Direcfia Apelor din M. I-.r.P. trebue si realizeze misurltoarea topograficS,a unei suprafele terestre de minimum 20.000 kmp, ;i reprezentareaei prin planuri topogr"afice la scd,ri 1 : 1.000- 1: 20.00O.

40

Dr. Ing. Gh, V. Ni,col.au-Bdrlad

r68

4. Dlreclia corectd,rii Xorenlilor ;i a 'otrneliordrii, terenurilor d,egrrad,aTe nu-ti poate aplica programul ei d.e lucru, pdn6 nu va infreprinde, in prealabil, mdsurd4aarea tq)ogrqficd, qi inventarierea suprafetelor de tenenuri degradate, care, astdzi se ridicH, la B0_ 40.000krnp. Tbate proieetelede corecliuri cle torm{j sau de ameliorarea terenurilor degradate nu pot fi intocmite d"ac[ nu s'au obJinut planurile topograficela scdri 1: b.i000 - 1: 10.000ale zonelor degradate. Aceste planuri lipseseactualmente. 5. Direc[ia imbund,td,liri,l,or funciare, are un program vast de fealizdri pe teren, pentru valorificarea inte,nsivi a tuturor supra_ fefelor propril culturii agricol,ein special cu planfe industriale. suprafetele ce intrd in sectorul imbundtl{irilor funciare se ridici la 30.000ltmp'u), pentru caro sunt necesar,e ridicdri topografice qi realizdri de planuri topografioela sc[.ri 1 : 1.000_ 1 : b.000. 6. Directia Cad,astruluildrii are de irfdrptuit cea mai mare qi cea mrai urgentd. operd,nalionald',aceeace cuprinde urmdtoarele genuri de lucrd,ri: a/ Irrtocmireaplanurilor cadastrale a tuturor proprieti{ilor funcluare: b) Delimitarea pe teren, bornaneahotarelor pi inl5turarea litigiilor de hof,are; c) EvaluareafunciarX., una din cele mai imporfanfi,e lucrdri peneconomia tru natriona,ld; ea constitue fundamentul oricXreieconomii rafionalizato gi inteinsificrate; ea este oglinda fi,clelda hogi,tiilor imobiliare statale publice qi parfisulsne.AcestelucrSri se intind pe inlregul euprins aI {drii. 7. Direclta Cd,rtilor Funciare, care actualmenteeste contopit5 cu aeeeaa C'adastrului qi care lnsumeaz6toate lucrdrile de consolidarea proprietdlii funciare prin acte rle proprietate special intocmite qi intdrite prin planurile cadastralepe proprietd"li. Aceste lucrd,ri se intind, de ;asemeni, pe tot cuprinsul ldrii ,Si nu pot fi infiptuite real, decf,,td\rpb realizareaCadastrului tehnie (planurile cadastrale) gi aceeaa 'Cadastrului economic (evaluareafunciard.). 8. Ha.rta Td'rti. O operd,nationald, uria$d stH,in programul de viitor al Insiitutului GeorgraficMilitar: revizu,irea ,,Ilt4ii lirii",
11 A se vedea: Raportul asupra terenurilor avizate imbunitdt:riior funciate, prezent Congresului A. G. I. R., 1943,de cdtre d-l ing. insp. I. N. Gheorghiu.

169

Problema gtlanurilor topografice

4l

completdrea Ei aducereaei Ia zi. Aceasti operi cupri.ndeurmS'toarele genuri de lucr[ri: a) R'ealizarea Geodeziei !5"rii ; b/ RealizareaPlanului Director 1:2O.000; dupE,planul director, c) Intocmirea, prin micaorarefotograficS., cartogYafic a hirfilor topografice uzuale, ce constituesc si;istemu'l aI unei ldri Ei arnurne: 1. Harta topograficd specialSr ]a 1-:50.000. 2. Harta topograficd, la 1:100.000Ei 1:200.000. 3. Hirli lopogralice ia scbri mai mici, impuse de necesitd{ile militare si administrative. 4. TI54i geograficela scd.ri 1:1.000.000- 1: 1,,500.000. 5. IIn4i generale, la seErimai mici ca L:.1.000.000. ,,Harta !5rii", se lntinde pe tot cuprinsul Regatului nostru.
$ 19. Problema y*arwrilor 6n seetorul lucrd,rilor tehnicorsociale

fat5, compartimentele mai insemnate ce eu nevoie de planuri topografice fi cadastrale: 7. A&ninistratiils nxwniaipiilor $i oru,tel,or Rom,A,nieiau nevoie planuri de topografice ql de fotoplanuri pentru sistematizarea lor - precum qi de planuri cadastrale pentru determinarea, delimitarea gi consolidarea propriet5tii funciare urbane. Din cele 180 ona;e Ei tdrguri ale spaliului romdnesc, nu ,alr decAt foarte puline oraqe, planuri topografice Ia sedri: 1:1.000 - 1:2.00O linute la zi sau de recerrti inf5ptuire. Tn majoritatea lor oragele noastre so folosesc de planuri la sc5,ri mici (sut' 1 : 10.000) sau de planur; foarte vechi. Planuri de sist,ema'tizare:nrr,au decit 70/c din oragele tdril" jar astdzi, dupd nenumir..atelebombardameute aeriene suferite de ;ceste oraqe, problema planurilor de sistematizare cuprinde toate oraq,ele romdneqti. Dacd a.m totaLiza suprafelele zonelor urbane qi suburbane aparlindnd aeestor orarye,ajungem la o suprafa![ ile cca. 5.000 kmp, pentru care sunt-neoesare ridiciri topo,grafice ,si cadastrale gi intocmite de planuri la sciri foarte mari: 1 : 500-1 :2.000. 2. Problemq satelor Eomd,niei. Spafiul romAnesc cuprinde aproximativ 15.000 sate. Bomdnia de dupi rdzboi i;i va alinti priviri

42

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bdrlad

170

inzecite asupria ridicS,rii nivelului de viea!fi. a sdteanulul, asupra sistematizdrii spaliuJui rural ,Fi asupra refacerii gi or0^nduirii aqe z5mintelor si,teqti qi ,a ameliordrii vielii rurale. Aceste lucriri de construclii'rurale pi proiectel' dre sistemati' zarea spaliului rural vor necesita cu,noaqterea stdrilor reale in aceste sate Ei situalia lor din punct 'de vedere geografic' topografic, climatic, orogTafic qi hidrografic, care nu poate fi mai bine sin' tetizata, dec6,t prin planuri fopografice qi cadastrale. Realizarea planuril,or lopografice qi cadastrale ale tuturor vetrelor celor 15.000 rezervati viitosate este o operd gig:anticd.de tehnic5" romA.r-easc5, 1) nscesiti masurStori toporului. opera de sistematizare rural5, grafice pentru o suprafa![ totald, de cca. 50.000 kmp, ce va trebui reprezentati in planuri la seiri 1 : 2.0@-1: 5.000. 3. Problema comas6,ri,lor. F5,rA,milareraproprieti,tii funciare rurale a crescut mult in ultimele douE, decenii. Parcel'ele de culturi agrieolil devin tot mai mici qi d'e formi cu totui dezavantajoasE economiei agricole. Sun't suprafele de t ha, aparlinAnd aceluiaqi proprieiar, dar impS,rfite in 1O-20 parce]'e; 'cle aserneni sunt parha,lungi cle kilometri si a ciror l5lime este de 10*20 posedi cd,te 10*20 (sau mi:tri; totri locuitorii satelor mo,snenersti agezaf,e in locuri diferite, p5mA.nt chiar mai multe) bucilele de unele apropiate de vatra satului ryi altele aruncate la distanle de mai multi kilom,eiri'?). funfiri, limitS, a propriet[lii Se iupune opriroa firAmilirii parcel,elor Aceastd de cultur5,, existente. siare rurale qi comasarea operd necesitS,aplicarea Cad,astrului rwal, ce se intinde pe aproape 40/o drn suprafala {irii. De arci necesitatea de planuri topografiee cele de l-2 pe care sd se sprijine operati'a comasirii. 4. Problema silaicd,, care preocupd Economia forestierd, a !5rii, va trebui si impunl ca toli proprietarii parf,iculari de pdduri s5-li aib6, intocmite planurile cadastrale ,si de amenajare a1e piduriior lor, spre a ue putea tr'eee la intensificarea culturii silvice; aceasta inseamnl ridicarea topograficd a peste 40.000 kmp, de suprafa!'5 forestierS. O politici, forestierd, nalional5, chibzuiti nu se poate
1) A se vedea lucrarca noastrS: ,,Fotogranretria in tehnica sistematizdrii rurale", publ. in Bul. de Fotogrametrie qi AgrimensurS, Anul II qi ' III, 1942 qi 1943. ) A sc vedea lucrarea: ,,Cadastrul, Cartea funduard qi comasarea", de E. Grintescu, 1936, pag. 105 gi urm.

Probl,ema plaiurilor

topografi,ce

43

instauna, pinp cAnd nu vor fi mdsurate. caclastrate gi amena,jafie suprafetetrerespective. 5. Problemele administrative, economice 6i sociale ale tuturor instjf11i,11o" publi'ce ca gi celor cu caracter ptiinlific, impun de asemeneaexistenla unui sistem carlografic ralional al J6rii, respectiv confeclionarea de planuri Ei hnrli topografice la diferite scflri tsi pentru toate regiunile, care si serveasci ca bazd, d,e stud,ii sau baz6, de programe ;i norm,e, proprii ridicirii sta:ndarclului de via\d a poporului nostru. 5 2A. Cad,rltl general al problemei planurilor. Din enumerarea compartimentelor de lucrdri expuse mai sus, fehrice, economice sau sociale care sunt avizate a-Ci sprijini prog'ramul lor de infS,ptuiri pe planuri lopografice gi de sifilalig, se deduee cd nevoia de planuri este multipli. Re:alizarea ac,estor planuri este deci imperioasl. unii tehnicieni ar putea fi inclinali si, propund ca fieeare institulie tehnic6 din cele amintite mai sus (C. F. R., C. A. p. S., D. G. D., etc), s5-pi efectuezepenfiru ele gi cu mijlo,acelelor proPrii, lucrbrile geodezice Ei topografice impuse de neeesitdtile lor in planuri topografiee. Aceste propur:eri ar fi insi v[tdmdtoare interesuiui nalional. rntr'adev,5r, o frrdmilare a programului cre m[surdtori terestre fdrd nicio coordonare, atrage dupd, sine: o) R,epetarea executdrii lucrdrilor ,de m5surd,(oare clintr,o regiune, de cdtre douI, sau mai multe instituliuni avizaie la planul topografic sau de situa{ie; b) Neuniformitatea metodelor de lucru gi oblinerea unui mozaie de rezultate; c) Risipa de energi,e,de timp qi cle personal. S5 analizim ,aceasitualie d.esavantajoasl ce ar rezulta din adoptarea principiului cd fiecare institulie si-gi r-ezolve irdependent ;i cu mijloace proprii, necesaTe. problema pianurilor topografice, ce-i sunt Statutu,i, ar fi

I. Institul;tile ytubl,i,cc d,tn sectorul propriatdtilor avizaie, preeum urmeazi: 1. Direc{ia P5,durilor Statului, misuritori cca. 15.000kmn.

topografice pentru

44

Dr. Ing.

Gh. V. Ntcolau-Bdllad,

172

2. Direclia Cadastrului Minier, mdsurdtori topografice'Pentru kmp. cca. 1,0.000 3. Exploatarea Deltei qi b'5llilor, mdsur5tori lopogzaficspentru kmp. cca.25.000 II. Institu[iile fiublice d'tn .sectorullu,crdrzlor!?ublice,ar fi avi' zate. precum atmeazd: 1. Direclia Drumurilor, misurdtori topograficp pentru cea. 20.000krnp. 2. Direcfia Cdilor Ferafe, mdsurdtori topograficepentru cea. 5.000kmp. 3. DirecJia Regimului Apelor, m5.sur5,tori topografice pentru eca.20.0'00 kmp. 4. Directia Ame'Lioririi Terenurilor Degradate,m5suritori to. pografice pentru cca. 30.000kmp. 5. Direclia Imbun[titirii Funeiare, misur5lori topografice pen tru cca. 30.000kmp. 6, 7. Direclia Cadastrului qi a Cdrlilor tr'unciare, mdsurdtori kmp. topografice,pentru cca. 295.000 8. Harta fdrii, mXsurdtori fopograficepentru cca. 2'95.00,0 kmp. III. Institulii d,i,nsectorul lucrd,rilor tehn,ico-soci,ale, ar fi avizate precum armeazil: 1. Ora;ele Rom6,niei, mdsuritori topografice pentru cca. 5.000 kmp. 2. Satele Rominiei, mdsurdtori topografice,penlru cca. 5O.000 kmp. 3, Problema comas5rilor, m,isrlritori topografice p,entru cta. 120.00i0 kmp. 4. Economiasilvic5, misuritori topografice, penfru cca. 4,0.000 kmp. Totalizind,compartimentelediferitelor institu{ii tehnice, pe gdsim: sectoare, Suprafala totalX cuanulatd,de mdsLrrat-- 50.000 +695.000+ 215.000: 960.000 kmp. ,S'ar repeta mdsurltoare - 960.000 : 295.000- 3, 26 ori. In conctluaie, dacd, necesare^a totrlizdm su,prafelele fd ridicate in plan, de cd,trecela 76 institnlij nalionale enumeraternai sus,se ajunge la aprortmatiu o suytrafald, crr,mulatd, eg,ald, cu de trei ori suprafcta fd,rii.

r73

Problema

pl"anurilor topografice

45

Cu alte gq1,inte,efectuarea misuritorilor topogTafice asupra unei regiuni s'ar repeta de cel pulin tr,ei ori, dac5 fiecare institufie ar lucra independentde celelalte institutii, fir5, a le face cu' noscut, rezultatele mdsurltorilor ei qi flrS' a {ine seam[ de rezultatele rndsurd.torilorterestre ale altor institufii publice sau particulare. Principiul aclion5.rii izolalioniste a diferitelor imtitulii statale avizate la mXsuritori ,qi planuri topografice la se5,rimari, atrage dupi sine, in leslitate, imposibilitatea realizirii pla.nurilor topografiee dorite in timpul prev[zut sau dbrit. situalia actuali: Aga se explicE, mai susuw neuoi mari dc a) Toate institutriile pu,bliceenumerate gtlanuri topografi,ce ; b\ Niciuna din aceste insti.tutii publ&e nu a reugit, pd,nd,i'n prezenf,, ca prin seruiciile Lor d'erid.icd'rii'n plan ce ;r,-au organiza't, sd,-gifurnizeze planurile topoTrafioede care au neuoie,4n'tinpwl impus. fdrl a aducemari ,$i con Situalia actual5;nu mai poate ddin=ui, rom6,neqti. tinui prejudicii activitS{ilor tehnice qi economice ScrutAnd mai de ,aproap acest tablou aI situatiei prezentului, desprind,em pe care trebue si le eunoasc[orice ingilrei adeudrw'c gi general ner, in orice om de qtiinfd,,a cdrui activitate are contingeirulicu problema planurilor qi hd.rfilor; raceste ad.ev[ruri pot fi formulate tastfel:
I. N.w aaenz un plan funclamental &l dilx la scara 7:5.000, care sil serveasci de lucrare cle bazd,pentru proiectarea tuturor lucrlri1or tehnice de interes na{ional sau colectiv gi care trebue si, se desf[9oare pe intinderi mari. Lipsa acestor planuri tehnice qi de situalie corstitue obstacolul ;i frAna ce impiedicd rapida qi buna proiectare a lucr5rilor publice (gosetre, cdi ferate, cdi de ap5, elc.), ale !5rii noastre. lI. I{tr auem realizatd, Earta !d,rii, conform cerintelor gi stdrilor actuale, ia difsrite scdri tipice, uniform ,executatd pe tot cuprinsul fd,rii qi linutd la zi. Lipsa acestor hd,rli moderne constitue um neajuns pernlanent ce se simte, i,n toate instrifu{iilo ce-,si, spdjfnrt program,wl lor cle lucru, pe situatiile reitrate d,e aceste hd,r!i; dacd, aceste situ,atii nu nrei

46

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bdrlad.

174

sunt reale) tnsd,gi progranlele ce se d,esaoltd, pe baza aaastor hfurti nu pot fi qplicsbile, ItrI. ,l[rr aueynreo,lizat Cad.astrul !d,rii., qi,C,artea I'unciar[, strins legat[ de ei. fatd, aqa, dar pe_seurt, cadrul general actual al problemei planurilor topogr.afice gi cadaslrale ale f,irii aoasfre, problema ce_qi va gdsi solutionare dupd ferminarea aeestui al doilea rd,zboi mondial. CAPITOLULV Problema mdsurdtorilor suprafe{elor forestiere $ 21. Elementele problemei MXsuritoar.ea suprafelelor forestiere a procupat _ in trecut mai pu'fin Economia forestieri. Supra,felele pdduroase intir-se, rezervele lemnoase excedentare, exploatarea pddurilor fdrd amenajamente reale qi cultura forestierd, inexistenti sau foarte extensivd,, au constituit motivele pentru care misurdtoarea supraf,elelor pi'duroase nu cra absolut necesard, sau in niciun caz ea nu prezenta o importarli deosebitd,. Astd.zi, mdsurdtoarea riguroasi a suprafelelor foreetiere qi in-, tocmirea de planuri topogra,fice precise, a devenit o problemi fundarnentali a llconomiei fore,stiere. Care sunt elem,enteleacestei problerne? Expuse sumar ele se grupeazi, astfei: a/ Necesitatea de planuri topo,grafice la sciri mari, pe care sX se sprijine: lubrlril,e de amenajare,a gi exploatarea pdrdurii; lucrdrile de constituirea instalaliilor de transport; Iucririle de impdduriri; Iu,crdrile de ririturi formtiere; lueriri de corectarea torentilot; lucrdri de cercetXri gi experimenta$ie; etc. b) Necesitatea cadastr5rii pdclurilor, pentru consi,ilerarea proprietdtii, p,ertru fixarea defiaitivi .si necontestati, de nimeni a limitelor de hotar, pentru stingerea litigiilor incilc6rilor de hotare qi a nesfA.rrsitelor procese oneroase pentru tofi, pen,fru farnizarea aetelor de propriefate insolite de planuri cadastrale pr,ecise, care sd, aib5 forli probantd, in jurstitie, preeum pi garanlie recunoscut6 prin lege in aagajdrile de credite financiare, ea orice act d'e por-

tofoliu;

ry

175

Problema

Planurilor

toPografice

47

c) Necesitatea peritru pddurile statului de a-qi efectua cel dinpi b, tai - gs p&re proprietar de piduri - lucri,rile de sub alin' a spre a treco imediat ]a ralionalizatea administratiei silvice Fi la intensificalea gospodd,riei forestieae a patrimoniului lui, astfel ca s5, dea exemplu de cultu'rd, forestierS. irntensivi' celorla|$i proprietari de p5,d\rri; d) Necesitatea pentru pildurile Institutului cle C'erceti'ri qi Extrrelesfier;, de a realiza cea mai riguroas[ m[sur5'toarr terestrd Si prin metod.e diferite spre a ating:e urmitoarele leluri: - Verifiearea eficacit5,tii difsritlor metode d-e m5surltori te' perinentalig restfe, R.eali2sveade planuri'lopografice model, Cadastr,area p5durilor sale in conditii oPtime,

- Furnis,area de planuri topografiee pentru inlesnirea tuturor cercstdrilor 'de care est,e legatS, experimentalia forestierd. Sd analizdm in cele ce urmeaz5r ,aceste elem'ente ale problernei misurdtorilor suprafelelor forestiere.

5 22. Necesitateade pl&nuri Topografice.

Economia forestieri viiate gi anume: a unei liri 4 sectoare de acti^ deosebeEte

Se,ctorul Geniului Silvic, 'Seciorul Culturii si exploatd,rii pidurii, Sectorul Administraliei Sectorul Cercet[rilor siivice, ;i experimentaliei forestiere. Fiecare din ,acestesectoar,ede activitate silvic5, necesiti cunoagterea, mS,sur,area Ei tdelirnitarea obiectului de baz5: pddurea. MIsurd,toarea terestrd qi concrefizarea ei prin planuri topografice constituesc deci operaliuri prelimirnarii, pe care se sprijinh, activitdtile silvice ale sectoarelorde mai sus. SectoVul, Genmtlui Siluic necesiti planuri topografice pentru: a) Delimitarea precisd, Ei rapiddr a parchetelor qi parceletor p[ituroas6 de exploafat (topografis f61sstier5,); b) Prooctarea c[ilor de f,ransport forestier (instalal,ii de transport gi comunicafii, in p5.dure);

48

Dr. Ing. Gh. V. Nicolaa-Bdrlad

176

pddurilor. c) Cadastrarea Bect.orul culturi.i $i e'rploatdrii siluice necesit[ planuri topografice pentru: o.) Intocmir.eaproiectelor de amenajam,ent; b/ Intocmirea lucririlor de irnpd;duriri ; c) Intocmirea lucririlor de rdrituri; d/ Aplicarea amenajamentelor (exploaf,area pddurilor) ; 8ec1,orul, admini,stratiei. silaice necesit5, planuri ;i hdrli topograpentru: fiee a) Onganizarearationali a unitdtilor adrninistrative silvice (ocoale,direclii regionale,inspectorate,etc.); b) CoordonareaactivitS,filor for,estier"e regionale; c/ Controlul activitEtilor fbrestiere. Seatorul cercetd,rilor gi enperimentatxei forestiere necesil5,planuri ;i hirti topografice pentru: a) Realizarea unei statistici forestiene, grafic6",cartograficd qi numeric5; b) Determinareazonelor de vegetalie;(hdrli geobotanice); c/ Determinareatipurilor de arborete; (h[rJi forestiere) ; d) Determinarea tipurilcr de soluri forestiere; (hH,r!i pedologice)'; e) Determinareazonelor microclimatice a regiunilor for:,estiere; (hdrli meteorologice tolslsslimatice)i l/ Determinarea legilor do cregtere (in volum qi indlfime) a arboretelor p'e baza m6sur[torilor stereofoto,grametrice qi' a fotoPlanuril6l, etc. (Abaceg tabele). Din aceastd, succintd.analtzd" se constatd, cd necesitatea de planuri topograficeeste multipli. Pentru satisfacereaacestor variate cerin$esunt necesar,e planuri topografice qi h5rli, ia scdri d\iferite; la baza acestor planuri Ei hirli trebuie si existe o mdsuritoa,reterestri unifofmd, concretizatd prinir'un Ttlamtopografic fundamentralla scara 1: i.000. Din acesl plan fopografic se pot deriva, prin proccdee cartografice cunoscule, toale gslshlte planuri qr h[r{i la scd"ri mai mici, care constituescsistemul cartografic al tdrii, sau al ramurei de activi, t5!i tehnico-economic,e, pentru care a fost proectaf.

Pr oblema plantni.lor

topogr aJice

49

Pentru Ecomomiaforestieri a t6rii noastte s impur.e $I uecesaa sistemu,l c'arfogtwfia foresf,i.er,prev6zut in tablouriie Nr. I qi 4 schilafe in cele ce urmeazi. TABLOUL NT. I
Ansamblul lucrdrilor oartografioeforestiere normalizate

GRUPELE
I-a
Cartogratie forostiore,

DE
II-a
Administralia Iorestieri

LUCR, lII-a
cadastru lo'esr,ier

I
I {

IY-a
Amenajlrea piduriim 9i exploatarea lor

Planul forestier eeonomic la 1 : 10.000

llarta loresbior6 a f[rii la 1 : 500.000

l. ?lanul carlastral al pi,rlunlor 1 : 5.000 1 : 2 . 5 0 0p t . supral. r{iduse) 2. Fotoplanul Iorestior Ia 1 : 5.000 3. Storeocarto'teca suprafefelor pilduroase (pe ocaleqi proprioti,fi) 4. Secfiuni oadastrale speciale

1. Harta forestieri gonera16 (a pddurii) la 1 : 20.000 2. Fotoplanul pi,durii la 1 : 10.000

Harta forestior5, speciala la 1 : 20.000 Harta forostierd generalI po soctiuni la l.: 100.000 Harta forestieri, statisticd, a larii (Tabloul 2]

Harta f orestier6 regional6 (po direcfii) Harta forostierd iudetoana

3. Planul arboretelor la 1 : 10.000

Harta forostierd, administrativd, (pe ocoalesilvice)

4. Planul special de amenaiamentlal:5.000

5. Steroocartoteoi

Pe bazaluerd,rilor III, gi III, se exocutd,prin mieporare fotogra fich sau recopiere, celelalte Iucrdri cartografice Il - 14, rrt - IIr IVr - lV4. TABLOUL Nr. 2
Cartogralia gonorali, Iorestieri Ifarta forestierS, gonerald,,pe socliuni la 1 : 100.000

Ilarta fo- I{arta io- Harta fo- Harta fo- Ilarta so- I Harta fo- Harta forestierd a resr,p0 d re-.tier rest. pe l u r i l o r I r s s t . a t i - rest.mespociilor categorii pe clasedo caieg. de foresti-I purilor de borologicE lemnoase de proprivArstI regrilrurl cro I arborete gi tratam. eti,fi de cxploatare

t2

50

-Dr. lng. Gt. V. Nicol'au'Bdrtad

178

' Prin realizarea acestor hdrli 9i Ptranuri topograficq se ajunge la 4 sestoaresilvic'e' furnizarea materialului cartografic necesar'celor
\ 2ts. Necesitatea cadnstrdtii pdl'unilor

Proprietatea forestisrS, trobuo gararltat'd, prin acte jurirdlice corespunzxt,oanocare sunt insolite de planuni ,callastrralece determinb m5rlmea, natura gi valoarea sup,rafe{eipd'durii, procum Si prin lucrlri ,drra s5, delinlirteze po f,erernhotareie pnoprietd,lii. In trecut, majoritatea ac.telor de proprietate forestierd nu au fo*l inso{ite de planuri riguroas'e fiirxdcd nu &n fost'ca'dastrate; din nu exietd proprietato forestierS,,nu existd, p5dure, ef,c., aceast[ ,cauz5, de hot'ar, cu proprielfilile funcirre sd nu aibd un ]!ti,giu ,de incEl'carre eiare vecine. Acest nesecal isvor /{e litigii este datro,rit lipsei cadastrului. De aci cadastrului forcs1ier. rc,cesitat,ea'r,ealiz[.ri,i Cadastrarsa pSdurilor eete cerutE 'de: actelor de propriet'ate for'sstis:5'; a) Necesitat'ea'consolid'5,rii do hotar care eunt cauze de ne' lit,igirirlor b) Neomitatea stin8erii ;firgife proc6esi neinleiegerl; c) Necesitatea stabilirii, unei juete evaluir.i, a pd,durilor respecfiv nti,es-t,ateasta,trilirii unui ,impoz'it care si nu d,eterminepe plropricla sistematica defriqaro a zonelo'r lor imphdurite; laril c1epXlJurri d) N,ocesita"teaimpuneri'i intensificdrii exploat5rii silvite a1 auprs' 'c,ar,o au fos,t clasficato ca fflcdnd parte din zone do letelol p5'duroas,c llas[ do bonitate suporioare; () .Necsitateatratbrii rdefjniiive Ei ne'cont'estafe de vecini a 1'm;lim'rte prin acstor teror de prop,rietato forcstieri $i matorial'irzarea borno de betrjn sau pijltri qi pr;n garlluri sau ganturi. Cadastrul larestier se eompune'din: I. Cadastrul t,ehnlc fores,ti,or,car,eqro de seop rid'i'careain plan a p;idurilor pi, realiz4rea plariurilor cadastrale. l0ate II. Carlastru economicforest'ier,care are de stoP ai, intocmeasrsf 'u,cr6rilo de evaiuar,e funciar[, Iucrfui ce se ld'esf5,poard. in .Fatru faze 6i anume: a) DescriereaeconomicS, a pddurilor; 6) Stabili,rea gradatiei venitului net ca'dastral la hectarul de P5'Jure; (sfabili'rea clas'elror de califate);

719 'c)

Problema planurilor

topografice

5t

Inca'drar'eafiecdrei par,celede pdrdur,e in cla,sf ,de calitate cores. Q\nzdtoare gralJa,lieive,nitului ei net ,cadastral; d) Stabilirea yalorii pddurii. III. Cadas0ul juridr'c forestier, car are de scop sE, realizeze o earte funduard specfal5, pentru propri,efdfile fo,restiere. Iatd asa dar, po scurt, ,diece necesitfl]j este legal[ p,roblemaa,adarririi pd'duril'or ,cadastruluiforestier si in ce c0n6t6,principial, opcr.a $ 24. Pdd,urile Statului Realizar'ea mdsur[to,riror topograficre, into,cmirneap]anurui lopografic fundamental qi infdptuirea c,adast.rului forrstier unt operafi'uni care necesiti investitiuni gi cheltuieli mari, fhrd ca prin ac.este investifiuni ,si. urmeze, in mo'd di.rect, si imediat, 6unsetJe, venitur,. Do aceea, opera de cadrastrare pi misuri,toare topro,graflcd, trebuer si llio ajutatd gi de instifuliril,e statale. Jn ,ce'ea co privepte proprietatera fores,t.;er5 a Stafuluj, se, irnrpune a fi ri'dicath in plan qi cadastratd, inaintea ,celorrlart,e proprietdlir foreg. rierie, u'rmd,rinlil prin ac,asta: 1. A intensifioar cultura pddurilor, 2. A servi de ,exemplu p,roprietarilor particulari d,e pdduri, 3. A definitiva hotar,elepd.durilor rsitatului, '1. A st,inge tro,atelitigiile ,tne hotare existente. 'Md,eurltoarea topografici a piclurilor trebue sE. fie ,coneretizati prin planuri fund.a,mentale la s,cara 1:5.000; acest,e plan,uri vo,r eerv. ;i ca b,azil t'ehnici a lucrdrilorr cadastr.ului forestier. ele vor fi c-xccutate po foi de aluminium lJe fo,rrnal ,60 X ?b cm. Fiecare secliune, intinsd pe o asJfel de placd de aluminium (de 1 nrm grosirne) cuprinde o ,suprafaf5L de min. 4 kmp. Suprafa,la pddurilrorr ,de circa 1.90,0r.000 Statului ,est,e ha, din,tre car:e circ.a 1.500.000 trebuesc mdsurate d-in nou. A,sa d,ar, vor fi ne'c,esare: o) 1.900.000:400 - 4.?b0 secliuni comptete; b) Circa 1r010/o (jin 4.?50) pentru suprafelele .de margine 6 2onelor ntlsurat'e; c) To5al, 5.200 secrtiund. ridi,carea in pian trebue sd, se sprijine pe o rclindnd socoteala c.5, geodc,zicd pXdurilor, a se impune a se realiza Fi geodezia aupra. lra fotelor foresfie,re.

Dr. Ing. Gh. V. Ni.colau'Bdrlad

t80

pi'duriie Astfe1 va fi nGcNarI urmEtroarea relea geodezicE, penNru Statului,: : 7O puncte Releaua geodezicd de ord.' I : 1.900.000:30'000 geodezice de ord. I. : Releaua geodezicdd.e orcl. II : 1.9000.000:12.000 160 puncte geod.ezice de ord. II. Releaua geodezici cle orrd. III geodezice de or'd. II1. : 1'9000'000:4'000 : 500 puncte 20'000

Refeaua geod.ezici d,e ord. IV qi V : pun.cte geodezicede orcl. IV gi Y.

1'900'000:100 :

a lSirii, ee va inca'dra in geodezia genera1H, AceastX relea geo,dezicd, exie' astronornice lieterminirile geo,de,zice gi ee va sp,rijini po bazele tente si va rfi inflBtuitd; dupd un progra{n sincronizat cu acel &l esc" cadastrului' Mdst'rS,toarea te' liiior geodezice din i. G. M. pi Direclia incrr,odin]at[ unui 6ervic;u trebuo s[ fie r,estr6, a pxdurilor statului v3, funcliona in legdturrd cu cele lopografic sp,ecrialorganizat Si ,car,e ial'te institutii de mdsuriliori topogsafice.

5 25. Pdduriie Insti,tuttul,uid.e Cercetd,rifilevssf,iereai BomA'n'iei alo I. C. E. F.-ului au nevoie silviceexprimntalo Celet'rei ,ocoale de planuritopografice.

. t. Ocolul siltsic Mi.hiie;;i. Yttche,aallminist'rafi,o e 'oc01u1uic'uprindea suprafc{e piduroaso repartiza,te in qapte trupuri de pi'dure: Gr['IiF' .,ea, Rdrdeqti, Prislop, Qfi,1,s4,asca, OpreEti, Pisani qi, Valea Rea. Planurile t,opogra,fiooale acesto,rpilduri sunt tnto,cm'ite la sfdrpitul seeolului al XIX-lea pi inceputui secolului aI XX-lea. T'oate aaeste planuri sunl mai vechi de 30 ani Ei doci trebuesc reactu,alizate pe baz6

,le noi mlsurltori. Pdd,ureu Grdd,i;tea. P,rimui plan 'cunoscut, trateaa[ clin 1E94 gi eslo intitulat: ,,P1anul gentral a} rnopiei Statului Gr['digtea, pend'inie ds' ltd,ndstirea CAmpulung" ; acest pian a fiost rrrdicat in tren ryi into'cmit' .te inginerul hofiarni,cI. S. Pascai la s,caraL:10.000 qi se intindea pe plan topografic ai pddurrii Gr5'' o suprafagd,do 3.845 ha. AI doi1e6, '-iirstea dateazb ,din 1903 qi a fost ridi,cat in teren qi intocmit 6e siivr cultorii stagiari, promoliils VI gi VII, conduqi de C. N. Bosoancd si Gh. gief5nescu, la, scara 1 : 5.00, cu echid'istan'l,ade 10 m. Acest 1a tinr,pul lui, o lucraro foarte ap're'cj'at5. Flan letottalic a c.onstitu'it,

t8l

Pr oblemo, planurilor

topogrs,fi,ce

53

Ilotarele pd,d,urii,au fos,t materia,lizat'o prin rnovil,e mari in cars au fost fixati st6,lpi de sfejar, numerotafi dela 1-355i aDezali in urma md,surdtorii din 1903. Astd,zi nu mai existd acesto hotarre; ,ele trebu,eso reconstituite. Pddurea Rdd.a;ti. P,ini, in 1864 era prqprietatea ,,Mdndstirii Va. Ea a t.re'cutapoi in p.roprietatea Staiea" qi forrma un t,rup cornpa,ct. tului. Primul plarr al ei nu se cunoagte. In p,erioacla 1908-1912 a fost ridieati de c5,tre stagiarii silvicultori sub direcgia lui ibiiu Moldovan. In 1913 s'a intocmit primul amenajament riguros al pddurii, ce se intindea pe o suprafald de cirea 3.160 ha. Jn 1985, e 'a in,tocmit un al doilea arnenajament, prevdzAnd.u-se2 eerii ,de exploatare. Actualme,nteso gdseqtoun plan genera] al pddurii la seara 1: 20.000 p 2 planuri s'eparatopenlru ,ce1e planuri se sprijinfl pe 2 serii; a,ce6te mdsurdtorile de acum 30 ani qi; deci lrebuesc revizuite. De asemeni,hotarele pidurii, real)zato acum 30--35 ani, dtin movile numerofafi, nu se mai glseso decflt in rnod. jzolat. ;r sfdlpi lJo st'ejarr, Prislop, Cd,lceasca, 0presti, Piscani. Pidurea Prislop a fost ri(li. pro,rnoliei a YII-a gi a VIII-a, cat5, in pla,n in 1904 de cdtro s,ta8iau{ri in'g'jnerii: eoudu;i de Gh. $tcfin'escu qi C. Bosoancd,, s,ub''dirre'c{ia htr I. X(oldovan, redta,ctdndu-so un plan la scara 1:5.000 pe hdrtie p0ncare si inglobeze tnato zatd. Mai td,rziu s'a intocmit un 'arnenaia,menf, pitdur,e gi 6'a r,e'dlactat do astfel p'ianul acestetrupuri l'oltopografi,c la s,:ura 1: 25.000. planuli T,oa.to a,ces,to f,r'ebuescrevi,zuite, iar' hotar.ele r,econsfiitrite ?. Ocolul silaic Sinaia. Vochea administr,aiie a ocolului se intindca ha; ,din aceast,a a fo,st afectati Ocro,lului irA 0 6uprafa!5 d,e,circa8.50CI t-ilvi'c experimen'talo cuprahte p[duroasd, de circa 2.500 ha, care st ' cnstituitd in cinci trupuri de pd,dure. Singurelo planuri tropografire g[site la ,o,col sunt ace]e din I}D|.lgZ3 efectuate de cdtre sf,agjarii silvicultori in campaniile executate imed.iat dup[ primu] rdzboi mondiai. A,cesteplanuri sunt rraportate la scara 1: 10.000 qi astdzi nrr mai ,corespu,ndnecesit5lilqt' de gospod[rie Inlsnsivd a Ocolului experimental. f)e aseme'ni, in ve'd,erea intocmirii unui nou am,enaj,a,rnent este nece. ear o rilJi'carein pian liguroasi, s,i o raporlar a ac6t0r mXsur[,t,ori icres{re Ia sca'ra 1: 5.000.

54

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bdrlad.

182

Ilotanele pdd"urilor suntt inexistmto ,qi de aci d.rverseliti,gii cu p'rop,r:etarii vecini. Iln litigiu mai vechiu dar numai aparent cu Eforia Spitalelor Civile, care dateazil din 19'13 qi care are drept obiect o suprafsf6 pdd.uroasd. de circa 4 ha nu poate fi stins deci,t prin procedarea la cadastrarea P5durilor Statului pe baza r,echilor acte descriptive dela Arhivele Statului. Planuri vech'icar'es[ constitue punct ll sprijin ai pretenliilor Eforici nu pos,ed5'reclamantul, iar Statul poate furnisa numeroase aete doloditroar,oed f5gia din p[,durea in lit,irgiu aparfrne 0co]ului Sinaia gi a fosi admin.stratd qi stininit5, ,de Stat, in permanenfd dela 1864 incoace. n'evoiod,e m[Sinaia are de,ciimperi,oa,sd Ocolui silvic ,expe,rimental br.trarapidurilor 6ale Si int'o'cmirealJe planuri top'ografi'ceIa scd,r: l ' 5 . 0 0 0- 1 : 1 0 . C 0 0 3. AcofuI sitaic Tigdnegti. Suprafala pdduroasi afectaf[ Ocolu]ul experimental al I. C. E. F.-ulmi este da 'aproxirnativ 3.8O0 ha qi face obiectul a 5 lrupurl de p5d,ure. Primele planuri topografice dateaz6, din 1910-19[3; ele au fosl r+ ce privste d'eta79%3_1'928,dar nurnai in ,c'eea iizuite in periroa,dra p,archete. liniilor somiero qi d,,e 1iile qi 'dcschilCer'ea xpe' Neoesitate,a de plan,uri s'e impune a'ci ,ca sji la celelalte ,0,s0a1s ; inrr:ntalc. Hotarele pdd,urii nu sunt definitiv prrecizato dealungul limitelor pidurii pi din,aceasti"catzd"nu ee poatecuno&gtein,cdcu pre'ciziune, care este supraf,a.la exactd a fiecirui trup de pddure. in p1an,caclastrareaqi matorializarea pe te'ren a hotarelor Rirttricarea pXJuri}o'rexper'im,enfale alo I. C. E. F.-ului sunt lu,cr5,ri de primfi urgen,fXin c,cea c0 lriveste programul de realizdri aI institutului. I. C. D 4. Staliuni erperimentale. Pent,ru nec,esitdti experirment,ale posedd Corstanla qi Je' mari F.-u1 d,ela sta{lunil,e experim,en'tal'e mai gilia-Ialomifa, precum Ei alle slaliuni de ulicd, intindere ,ce pot fi C. A. P. S.-u'lui,spre a s,eu,rm5,ridiferite alcse gi situate in p5,duri1o r'i'r'c,etiride specialitate. Toato suprafe{ele acestor staliunir experimenrtale trebuesc riguros pirin planuri ia scdri mari: 1: 1.000mdsurate 6i apoi 'reprezcntat,e i: 5.000.

183

Problema

pl,anurilor topografice

53

hotarel,elor irebuescmaterializate pe teren Brin gar' De asemeni, 'de plmdnt si borne de beton sau piatre (sau movil,e duri, g1n111i, 'ancorati in pdmAnt). st6,lpi de lemn bine

PARTEAIII.A Modalitatea solutionirii problemei planurilor: Metode de lucru

CAPITOLUL VI Adoptarea de metode noui \ 26, Matod,ede ridicdri terestra qi preeiziunea rezultatelor MdsurS,toareasuprafelelor scoarfei leres't,rop,oate face uz de diferite nezultate mai precise sau cle Pre'ciziuno metode,dup5, cum se urmdreryte ara.imicd. S5, presupunem c5, o regiune dat[, ,c'etrebue t'i'dicat5, in p,tran,are a punctelorp,redrorninanto qi 'caracteristice deia inreteaua ,geo'dezi,ci 4 6,s B,fectuamhsurirtoarea topografi'c5,pnorpriufiptuiti qi urrneazS, zis5,, in ved.erea intocmirii planului topografic. In a'cest caz s-aanafiz6m, care strnl rnet'odele,d,eridi'c5ri lerestre ce obtinuto t'01 fi adoptate qi cu oe preciziune sunt afect'ate rnezutrtatele prin acestemeto,de? sunt caracteIn regul5 general5 rezultatele ,rirdicXrilor loprorgrafice prcaiziunea este replanuri a'c,estorr,zu1faLe prin riz"ato i hdr[i, ial prczentati" p'r1n md,rimea scdrii il,e reprazentare. ca ridic5rile in plan sE de,arezultate 'cu maximum DacX ee urrnSrest,e alun,ci so va alege o scard de roprezenfare mar,e, 6,evor ;io precii,ziun'e, lidica t'oat,eldetali,ile s,coarleii{er,estre qi ee va utiliza apa.rate de m5in plan sunt ,ce1e mai cost'leurdtori do mare prseizi,e.Acest,ertdi,c.Srri sitoare pi nu sunl recomandabiledec6,tnumai ac'olo undie vaioarea s,o' iu.ui (sau subsolului) est,efoarte ri,dicati sau unde se proced,eaz[ pi const,ruesclum[ri lJe baraje, c5i de comunicalie, .cana]qd,e ap5, e,tc. fn cazul regiunilor nevaloroase sau nepopulate (exemple: terenuri mld,qtinoase,dun,e, degerturi, goluri de munte, etc.), atunci se cauti ca ridiciturile in plan a zonelor respective s5, adopte metode expeditive, spre a se ajunge la re,zultate de o preciziune minimi suficient5, concretizate in hirti la sedri mici, unde nu su,nt mhsurate

56

Dr. lng. Gh. V. Nicolau'Bi'rlad

184

ioate deialiile, ci numai punctele caracteristice gi uncle se pot utiliza aparate de mdsuritori de nal mied preeizie. trei 'categorii de rezultate, In general, rid,iad,ri'le i,n plan cleosebesc de metoidesi anume: prin unei anumite'categorii adoptarea oblinute grafice sau numeri:e r'ezulfate a) Categoria l-a: dac6,se urmiresc maximd, concretizato prin, prlanu,ri cad,astrale9i topogra" ile pr,ecizinrno proprij fice la scdri 7:500-7:2.500, al:urlteise adopid, ea cele msi riguro'ase, toprografioo gi (me'tod,e tachimot'rico mctod,ele toponxetrice eu aparat,elo cele mai pe'rf,ecfionate9i prirn,ut'ilizarea ,coordonatelor nu' merioe); grafic,o de pre'ciziuoe b) Catagoria II-a: Dacd"so utmdrsc 're,zul't'ate planuri, topografice la scd,ri euficient d0 mare, concretizato Prin 'ca cele maiiproprii qi mai avan' l:5.A00-7:70.000, atunei se aclroqrtl (metodele foNogrametricelle restitumetoiJele tajoase, fotogramel,rice misurStori). lie grafici; qi numeri,cd, oo fol'osegte ap'arate spoaia'le de gra,fice de preciziuue o) Categori.a lll-a: Dac|" s,ol,rmiresc rezqrltate prin hd'rli topo'graflce Ia scd,ri 7:20.000-7: irmi,taf[, ,c,oncr,etizate 7: 50.000 atunci se adoptS, c,a cel,emai proprli, metoilale topografice (metode topografice en atilizeazh: planqeta, br:sola topograficE, etc.). Ridilc6rile in plan ale suptafef,elo,r pI;d\rroase proBriet'atea Statului, gi nurnal in zone fotroigramettioe eunt avizate ia adoptar'eamet'o'delor lJin 'categoria I-a qi a III-a. lmitate la metode'le I 27. Me'tode noui de t'idicdri teradre Experieplele qi rezultatele diferitelor m5sur6tori terestre 'din ultimle trei decenii au stabilit, in majoritatea lSrilor europene, cd metaclele c,ele mai rapide, mai precise ryi cele.mai economicoase aparlin fotogranetriei. uetriei. Fdri a fi analizate aci, principiile de bazd qi metodele acst,i dlseipl,i,no t,ehni,ce,este ne,voie tot;uqi si fie pnocizarte canacteree specifiee ale fotogrametriei ca ltiintd de md,surEtori terestre. A. D\finrfiurae'. Incaclrat,i intr'o definilie generalfi, fot'orgrarnetria esfo qtirinla apticati co'cu'prinde ansamblul do principii, cunogtinl,e gi m,eto,de care permit m66urara exac,td qi ,determina,reain ti-n qi ltt qi lqlrezent,arealor grafi''5, ;paliu a ,otriectelor fixe sau mobile, Br,ecum fotografic5, sau geodeaicfl,pe bazd de fotograme.

185

Problema planurilor

topografice

57

Fotograma so defineEte din puncl da veclerematmatiic,'ca prsp'eu' tivi cent,ralS,a ,corpului sau obiectuhii f'oto,grafiat llintr'un puoct dat O, numil centrul d,e perspectivf al fotogiramei, Pianul fotograrnei poat,o fi ronien'ta'torizo'ntal (atunei c'dnd foto' grafierea so fac'e din avion) sau vortical (atunci cd,nd fot'o'grafierea se fa,ce d.e pe tercn, cu a,julorrul camerelot fo,t'ogramet'riceterestre). Fotograma poate fi deci a'erian5;sau terestrS,,Si este luatd in condifi" uni <leterminate sau u\sor de stabilit; pe baza acestei fotogra.fii spemd,srrrd"toaciald, cu aparate qi proceilee corespunzd,toare,se,execut5, rea dimensiunilor obiectului s, cdrui imagine fotograficd este reprezentatX in respeetiva fotogr.amd Spro a fl proprie m'dsurdt'orii f0togramtr'i'ce, fofograma este re'pe rrrtd fa!5 de ,centrruI o'pt'ic al 'o,bi,erotivuluiaparatului 'd,ef'o'tografiat ie a produs-o qi fa!5, de o'biectul sau corpul al cirui irnagine, 'cuprinde. trn general orice fotro,gr,amd este fleferminatd, in,ceea,ce pirivostc poz'lia p'irn urmdt'oar,locatego'rii de date: ei in spaliu pi in timp, obiectul fotografiat (in a) Date spatia,le,,sa: locul unale se ,gdsegte .azul fotogram,elor topografice: rcgiunea, comuna, iro,c,aIilatez,etc.), tnd,llim,ea lCesboir (cAnd e fotograrnd a'erianb e rcsar 3, se 'cunoaql,e etc., in inlllimea ilela care a fo,st efect;uatd fotografierea din avirorn ',azul fotogramelor terestre o necsar a fir ,cunoscute poziliile fop,ograa f'ofice als punctclor de unde s'a fotografiafi); relalia d"esucCesiune logra,melo'r,,cindsunt obtrinut,ein unul sau mai multe qiru,ril' tnregisetc. ; tr ar ea numdrd,t oarei fotograrnelor su'ccesive, 6au chiar fracb) Elemante d,etimp, ca: ora qi minutul (qi se,c,undlel'e in cazuri), anul, luna secunde, qi anumite ziua; tiunils de d:ts'tanfa, f,orcalS c) Elemente specifice il,e constructie, 'c,a'. a camer.ri ,camroi (pdfratie: cu care s'a oblinut fofograrna; forma'tul ca,drului 12x72 cm, 18X18 cm, 30X30 cm, sau dreptunghuilar 10X15 cm, 13X18 cm, 18X24 cm, et,c.)care la rdndul s5,udetermin[ formatul fotogramei, etc P,rincipial, deternrirnana poziliei spatia,le a unei fotogtrane, rqpecIiv mdsurit,orilor ,cerute se fa.:e, ,,exp1oatarea,, ei p,ent,rulCredu,c,erea cun'oscdndu-se: - Elementele orientd,rii i'nterioqre ale fotogramei (distanta fo'oa1d li pozilia punctului principal, in planul fotogramei) q,i Elementele orlentdrii, enteri,oare ale fotogramei (elementele re iete,rmin5 pozilia ,cen'trului de proieclio al fotogramei, r'cspe'ctiv,oenal obiectivului camerei, fa15" de scoarla t'eneetrd in ,cazul trul ro,pt'irc

5l.l

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau'Bdrlad

186

fa!6 de obie'ctulfotografiat); sau in g,enral top'ografice rndcurS,torilor lurr5;rile cle obtinorea orie'ntlrii a doud fotograme coniugat, cuno' , ute $i sub denumirea dre ori,entarea, relativS, pi ale or'entdrii exte'ri' orientarea absolutd, sunt opede oa,re,cunoseutS.si sub d.enumirea ratiuni fof,ogrametrice prin'cipq,le in tehniga 1'sslizirii h5,4ilor qi planurilor topografice pe baz5,de fotograme' fo't'og ametri'ce deos+ B. Diuiziunile fotogrametriei' Melvritorile 5,'6s fre,jrgrupuri lle apiicaliuni ,qi anuma: ,a['os'ooarfei fer'estre gi ale obie'cte}ot 1. Aplicaiiuni d,e m5,sura1t'o'ri pe eelei rnai dresvol'tat'e'ramuriale fot'o'grarne' co,rspund care ea, de Fotogram,stria ltropriu zisd,; sau triei, intirt,ulat|, Fototopografia aceast'ddisciplinS, are ,ca 'do'meniud,e lucru 'determinareamaternaticd a intinsului scoarfei globului ter'estru gi reprezentarea ei car:tograficS; aci sunt cuprinse cele mai r',ariate aplicafiuni, ca: topogr' afie, cadastru, tehnicd miiitarS, geniu civil, tehnici forestierd, ur' banism, tehni'ca sistema'izdrii rurale, arhitectur5, agricultur5, geo' grafie arheologie etc. 2. Aplicaliuni analitico-qtlinlifigs, care corespund ramurei lntituIati : Microfotogrametris 6i Fotognametria de mici dimensiuni; aceasti disciplini are ca dorneniu de studiu sau ,clelucru mdsurdtoarea dimensiunilor (Fi determina'rea formei) oorpurilor fixe, deplasabile sau deformabile; ea se pnactici de obioeiu in lucr[rile de laborator; printre domeniile d,e aplicare cele mai importante se enumdr5,: fizica, (aero qi hifl3,edinqmigs etc.), It'oentgenfotogramef,ria, nlicrobiologia etc. Microfotogrametria este cea mai avansatd, tehnicd a microfotografiei. In timp ce microfotografia cferd cercetdtorului 'de laborator numai imaginea fideli a stirii obiectului in :nomentul fotografierii, micro-fologramelria oferi in plus, posibilitatea efectuXrii d.e misur5,to"i precise ale dimensiunilor obiectului fotografiat, cu ajutorul unor aparate stereofotogrametrice special eonstruite qi pe baza fotogramelor luate; oferd de asemeni tehnis" reprezentdrii ,grafice autofite a obiectului, precum qi posibilitatea cerceti'rii lui stereoscopi'ce.. La l:aza microfotogrametriei std, un alt elem,entfundamental al tehricei mdsurSt,orilor fotogramertricdlenumit: stereogranxa.Ea se definc;to clin puncl de vclJeire maternatic, ,ca int,e'rrsec.lia in spa{iu a iloud conjugato ce apa4in la dou5 fotogra'me a1[fas'cicol,e fotro,g1np.1":ce Tralre, rarc cuprina[ acelaqi ,corB sau obiect fotografiat din doud l,r-lnct ,de vedere drstincte. Prin fotografieri rrepef,ate la inlervalo

Problema

planurilor

topografice

corp, din 2 puncte,lle veder,e f-xe s'e obde timp asupra a'celuia$i cgratrc (are permit studierea oblectivului ln timp tin mai multe stercogr&rne, fi spaliu. Microfotogrametr,ia se irnpune ca cea mai moalernb tehnici pus6 in ,sluiba 'desvoltirii cer,cetirilor bi,ol,cgu1ui, tehnologului qi entomoIogului. 3. Aplica{iuni de detcrminarea pozi{iei ,corpu,ritrolc,ere$ti, care corespnnd lamurei intitulatd: Fatogrametria estronomicd,, printro d,omeni,ile de apl'tca're mai insernnate se enumeri: Astronomia q,i tr{'eteorologia. O mare desvoltaro a luat in ultimul timp aplicarea Fotogra'met,riei la studiul norilor. a evolu(iei f,orrnei lor, a vitezei 5 e,orespunzitoare ,celor trei l,or de ,cleplasare,etl. $tiinta apli,caf grupuri dc aplicaliuni (1+2f3) $i cS,ruia i ,se zice Fotrograme|ria geniruld,, inglob,caz[ de,cri eele trei ramuri a]e ei gi anum'e': Fotogrametri'apropriu-zis5, Mi,crofotogrametria $i Fctogram,etria astronomicd. Iu general se utilizeazd numai 'cuvd,ntul Fot'ogra.mefri,e,care se referd la toate mdsurdtorile'ce se fac pebaza de foto'grame.Cd.ndse urmi,regte deiimitarea stricti a unei ramuri fotogrametrice ,se utiiize'azd" term.inoLogi,a de mai ,sus. F'otogrametria propriU-zisil est,eaceea care predominE, activitatea fotogram,efri,:d, cuprinzdnil cele mai va,riate aplicaliuni; aci se in,ca,dreazi" M aplicafiupile fotogiametric'e din tehnic,a forestier5,, p,e care I'e-am grupat rsub denumrireade Fotrogrametrrieforesfierd^ Dat fiind faptul e5. obiectivul principal al Fotogrametriei ge,cartografi'c5, ,satt nerale il c,onstituie mdsurdt'oarea gi rsp'rs2sntar,ea Iotografi,c5 a scoartei tere,stne si deierminarea obicctelor cle pe ea in timp si in spafiu, - adi'ci tocmai Fologrametria propriu-zisd, * ramurd sub num,ele de Fotogram,evom dcnumi pres'curtat aceastS, prin acea,sta,dis:iplina gtiinlifi'ci ce cor'espunde trie, inJ'clegdnd donleniilor de apli'ca{ie enumerate ,sub 1). C. Metod.e de lucru. Ridicirile fotoEr,a,metricesunt cle dou6 feluri qi anume: a) Rid,icd,i:i terestre (Geofotogra. terestre, pr'cprii F,otogrametri,ei n-,etriei) ;b) Ridicd,ri deriene, proprii Fotogrametri,ei aeriene (Aer,ofotogrametriei). In Fof,ogrametria aeriand ,seutilizeaz6", penf,ra obfiner.eafot,ograt pe cd,nd. meior, aproap,eexclusiv s,v,ionul, in cea terestrd ridi'cd,rile se

60

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-BA'rlad

188

fac pe sfa,firi asem6n5,toare ridicd,ritror t'opogir'afioe pi legate ca gl aoestea, pe puncte t,opografi:e de coordon'ate cunoscute. Metodelo fotogrametrice de lu'cru sunt caracterizate de scoputr Si reaultrate'l.ece se obfin, astfel: Metod,a foto'red,resd,rt'i duce la oblineiea fotoplan;r'tlui; metoda foto' restitu{ied duce la oblinerea unni plan totr)ografic,hart5, sau schi!5 topograficd. MetocJa aerotriangulaliei ;i aeropoligonatiei flugs 1. pe cale fotogrametricd, - da [ttt/ttcte trigonornetrice oblinerea tn n.cesare triangulaliilcr si poligona'fiilor. Aceste ptlncte serye$'c operaliile fotogrametri'ce de restitulie ti rednesare. Fiecare. din metodele enumerate mai sus deosebescmai multe procedee de a fi aplicate, d.up[ natura principiilor ce stau ]a baza Ior. iSpre exernp{u, metoda foiorestitutriei, cea mai importantS ope duce la mlsurarea qi ru1;ie din tehnica fotogrametric5 ({iindci reprezentarea plariimetricd qi ullipstricX, in acelaqi timp, a terenului de ridicat) poate fi realizatS,dupd, unul din urmltorele procedee: 1. Procedeulstereosoopic. 2. Pro,c,edeul restitutiei fotografice dire'cte (Ferber). 3. Procedeul anaglif;ului. Nu ,se p,o.afein,fra a,ci in detaiiile 6. expu,nere n p,rincipiilor ,re slarr ia baza acest,orproc'edee, clar se :netine faptul ,cd,fi,ecS"ruiproii cormpund.e aparate fotogra,metrice de cedeu din cele de mari .su,s gonstrui planu| {,opografic sau restitulre, cu ajutorul cdro'la se poratte harta regiunei. D. Aparatura,. Tehnica m[sur5torilor fotogrametrice se desf5pe trei grupe de aparate, qi anume: $oard sprijinrinrdu-ee = Grupa A aparate ,de iotog,rafiere, cunoscule sub denumirea de calrn.ere aerofotograln.strice pentru ob{.inerea fotpgrame,l,or,aeriene sa]oc&rm,ei. e g eofo[o gr ametrice perLlru,oblinerea fotogramelor terestre. ,sub denumirea de ,Grupa B : aparate de fotodresar,e, ,cunos'cute fotodr"esatoare ;i care servbsc.ia ob!"inerea fotoplan'ului. Grupa C = aparate de f'ot,orestitulie, care servoscla oblinerea planului qi hXrlii topoerafice. E. Eeaulta,tre. F'otogrametria, ca qtiin!5, aplicat5, oferd urmitoarelo lezultate Practice: I. Rezultate imediate: a) Fotogramr, ce se clefineEteea o imagine fotog,rafic6, - penspecfivS,'c-emtralSa ,c,6rei elemente goo(elementele ,ei metrice oriert5,rii intrioare gi exteri,oare) ,o' fae pm-

189

Problema

planurilor

topogralice

6l

prie md,surdt,orilo,r sau 001'pul"itr0r ce le contine adecyatea obi,e:tel,or joXografio, ca o atrc.Xae se b) Asamblaiut defineFte fotograf,iat,e ; longitudinai qi transfotograme aeriene'ailia,cente tuire de mai multe fofiografi,erea versal (orientare dupi dinoelia sbo,rului)rep,rezentd,nd a, unei regiuni rcuprinsein cd,mpul fotogramelor aentral-perspectivfl scopuF respective; aoestrezultat are un caracter provizoriu,, serveqte nu reprezentat dar r5spunde lui d,erecunoaqNere imediatd a ter"enului condiliilor de preciziuare. IL Eez:ultate definitiae $i de precizie: c) Fotoplanwl, proiecliunea lolograficd orizonta'I5, a unei,suprafefe terestrefotografiate dupd.un dispozitiyspecial gi cu raparateadecvuate (proiecliunea oriogonald obfinut5, prin operalia redresd,rii); scdri d,o reprezentare frecvento 1 : 1.000- 1 : 20.000;d) Planul totografic, (noliunecuno,scutd din prrin Topografi'e)oblinut metoda restituliei fotogrametrice la scdri de reprezentare intre 1:1.000 - 1:10.000;.e)Hartatopografiod, obtinutd tot prin metoda restitutiei Ja sciri mai miei (1 : 20.000in anumite ,cazari,mai ales pen1 : 100.O00); f) Stereocartoteca: ,oercetare tru de,svoltarea Lucrdritor de qi observaiie a,supraevoluli'ei in tim,p a 'obiectelorfotografiato, se impune utrlizarea de fotograme pe cupluri (de fotograme adiac,ente) penNrua fi redr,osafo, di'spuse exaurinale cu aiutorul stereoscopuluicu oglinzi sau chiar a stereopantometrulu{ atunci ,cdndse impun qi misurdtori precum gi lntocmiri de schile grafice. Acestecupluri de fotogram rseapeazi p,ecartoane anumeprege. tite qi'se'dispun aqa fel ,ca's5 p'oatl fi examinatecu stereosc,opul;
tot grupul ds f,ologranre (repetate pe copii) ca,r,e cuprin'd sitpra fata regiunei fotografiate sau obie,ctul de studiat, sunt asbfci d,j,s puse in cupluri de fotogranoe, 'ce se numesc stereogranxe,. aceste st,ereograme fiind cartonate $i adunate sub forma unei.cdrficonstituesc o primd, parte din ,aFazisd stereocartotecd,. Si presupunem s5,rcgiunea datd, sau obiectul d.estudiat, au fost fofograliafe la o datd bino aleasS,dati ce se inregi,sfireaz6cu preciziune mare, uneori pdnd, la fracfiuni de secund5 ,i astfel s'a ct,{inut primul grup de fotograrne; pe,steun interval de tirap dinainte fixat (5 ani, 1 an, efc.) ,se refot,ografiazS, regiunea datd sau obiecrul de studiat qi 'se obline un al doile,a grup dcr fotograne, care ss ageazd,tlup[ acelaqi dirspozifiv ca pi primul grup .io fotogramo. Se pr'ocedeazdIa feL $i pentru alte intervale de lilrp, impu,sc cle studju, Se obline astfel m,ai lmulLeserii de si,ereogram.e alJtrtri), ace-

02

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bdrlqd

t90

Iuate Ia intewale de timp dinainte stabilite qi care" luiaqi subie,ct', grupate la un lo,c,constitusscstereocartoteca. Studiul c,rrnparativ al acestorserii de stersogramepermite itreterminuuoecolu[iai tn tintp Fi spa[iu a subiectului fotografiat. Stereograma,deci, repetat5,la interval,e egale de fiimp, asupra aceluiaqi subiect, impreund cu celelaJte rczaltate ale F,otograrae'atdt a mdsulflf,o1iloi, la ileterminarea trici conduce,in desvoltar,ea qi elementrelor elementolor d,etirnp. syt$iale cdt a .Stereocartoteca, - grupuri cle stereogtame asupra aceluiagi subiect, - Iuate Ia interVale ,constante(sa,ubine etabilite) d,e timp qi cercelarea at116l cd,n'd mlsurd.toarea se intocmeqte se urmH.regte evolutiei in timp a subiectului fotografiat; g) El'eualii. Profile. Sec{iwni'.Pe baza fotogramelor, cu ajutorul unor aparato ,speci'ale fle restitulie se p,ot trasa, in mod automat, profrie transver,sale qi secliuni (in directii de secfionare anuule fixat'e) asupra modelului optie ce rcprezintil, in imagine miEora{d, obiectulfotografiaL Aceste rcz'vltate ale tehnicei fof,ogramelri'cesunt de, ma.r,e utilitat'e in anumite sectoareale ingineriei qi in ceroetdril,e de l,aboraton Reaultate numeri,ce. Al[turi de rezultatele schilate sumar mai sus,.craire sunt de naturi graficd;saursunf, imaglni fotografice ca: fotograma, ansarnblaju]fotografic, fotoplanul qi stereocartoteca fotogrametrice oferd si rezultate numerics, tehnica mdsur^6toril,or ,cuajul'orul u,nor:dispozitive e,p,eciole oblinulc in rnad ,tuuturna.t, inregistratoare, c,arese gdses,c A'sffel: rsstitutie. apara,tele Ia de de fot'orsstitutie, h) Coordnnete de Wncte. Aparatele unive,r:sale de gradul I, de preciziune,sunt prievdzutecu contoar'espe,ciale puncl tein X, Y Si Z atr oricS,.rui unde se poate citi coordonatele aparat. restru vizat in modelul optic siabilit in relative ale punclolor Aqa dar se pot ceti qi nota ,go0,rd,onatele respectiv inscris,ein tabelul de coordonatg terestre ,cara,cteristi,ce, absolute de un'do se p'ot deduce Brin transcalcul5ri co,rrr'd,onatele c[utate; pe parcele, stabilirea de suprafele i) Suprafe[e. Cdnd s'eurm5;reqte ,coordon,atele punctelor polii in mord p,re,cis, atunci se inregistneaze, a26,,drspi" coord,cnate, gonului parceloiTespective supra6i se 'calcule ,cAnd1 determinarea sup{mfe{elor pe fa'ta resp,octivd.Un'eori insd, parc,ele nu necesitS, o preciziuneprea mare (in lucrd,riletle evaluars funciare, in lu,crd'liled,estabiiirea zonelor d'e vegefalie, a cla,selor

191

Problema

planuril,or topografice

63

clefertilitaie, etc;), aceaste determinarede suprafelese face in mod automat; se anexeaz[ la planigraful aparatului universal de restituliu olr planimetru anume construit ii se planimetreazl astfel suprafelele pairce ate, dupd noclelul optio afl,at ln aparatu,l de restitu!ie. Suprafeleleurmd,rite dupd perim,etlulIor d.in aparatu.lde restitutie de cdtre operatorul fotogrametru, sunt astfel planimetrategi in tabelul suprafelelor, de ,cdtreop,eratorulajutor, se inregistreazi" dela planigraf. Iatd., a$ad-ar,in rezumat, care sunt rezultatele provizorii gi cele definitive gi cu cararcterde pre,cizie,ale t,ehniceifotogrametrice $i anume: I. Rezultate imediate pi pr,ovizorii; a,/ Fotogr'arna; b/ Ansamblu| fof,ografic; II. Rezultatedefinitive pi de precizie: II A. Rezultate grafioe: c) Fotoplanul; d) Planul restituit; e) Harta topograficdrestituitd; /) Stereocartoteca; 9) Profile,'Seufiuni, Elevaliuni. 1I B. Rezultatsnumeiice: lz,) Co,ordonate de puncfe; i) Sup,rafe!,e.
Acestea, sun{ rezulfatel,e mai 4e ,sea,rl5,cu caracter general ce oferd tehnica fot,ogrametricdM . ai,sunt gi altele,,care insi n'au fost ,ermmerate mai suq findcd, alr un ,caraeter particular qi se fntilnesc numai in cazuri limitate ca intrebuintare. CAPITOLULVII Geodezla suprafefelor pEduroase g 28. Relea,uageodezicd,. fund,amenlald, Geodezia ldrii este inc,ompl*tb. Scheletul friangulaliei geod.ezice exi,stente este format dira ]anturi de poligoane qi fle triunghiuri geod.ezice primordiale, ce se desfd,poard, dealu1gl1 urmdtoarelor meridiane ti paralele.

64

Dr. lng. Gh. V. Nicolau-Bdrlad

t92

a) Lantul Meridian Central (Bucureqti) 'oe'se6priiitr5' pe bazele: Bu'curegti,Brapov, Rld[uti ; 'ce se sprijin5, pe bazelo: Ba b) Lanfiu| Meridrrrh,Est (Chiqin5,u), ; zargtc, S6rata-T5,tdriqti, Chiryindu de Meridian Internaliona| Ar'eului c) Lantul Meridian Vest, al co se spriiin5,pe bazele: dela'OceanulGlacial la Marea M'ecliteran6, Lugoj, Oradoaqi Satu-Mare; 450 (50 c), 'earese sprijinS pe bazele:Lud/ Lantul Paralel Srucl goj, Brapov,Briila ryiSdrata-Tit5,reqtiFi care face parte din ,,Ancul de PbraIeI international Brest-Astrakhan"l e) Lan{ul ParaIeI Nord: Satu-Mare, Romin-ChiEin[u. Acste lanluri geodeziceconstituescTriangwlalia Primord,iald'; la care se jntercaleaz5, Complententa.t'd, aceastase adaugi Triq,ngulatri'a doui categorii de lauint,r,e,cele S lanturi amintite mai sus; aceste geodezicd,-tundg/nxen'Triangulatia greodezice fo,irne,az,i, impreund luri prirnor'di'ali cd,t qi 'c'eacompli tald, a Romd,niei; at6,t triangu'lalia de'ord. I' U $i III; aceste cup,rindtriunghiuri geodezice merrta'rd,, uniform '$i pe tot cuprinsul triu.nghiuri nu $e gilsesc rX,spd.ndite nu este tealiztd, Geodezia unde tntinse mai t5,rji; iat6. regiunile pi anume: fun'riametal5. 1. Regiuuea Carpatilor lyf'srdionali, 'dela linia Br'apov-Sinaiaqi pA.ni Ia iinia Or,pova-Cara,nsabeq 2. Regiunea Carpalitror orientali, versantul rd'sd'riteandela I'inia qi pdn,i Ia linia li,oman-Bistrici'oara' Bra,;,ov-Focqani -Olteniei. S. Aprro,ape tot tinutu,l 4. Regiuneabazinulu,i Si'retului. 5. linutul dintre Siret qi Prut din Molclova. 6. Regiuneaiude{elor; Ialomi!a, Buzdu, Brli]a' ?. Regiunea bazinului miljlociu 9i inferriroraI Oltului, et'c' (I. G. M' qi Direclia cadas' Institu$iile nafiona[e de m5,surilt'orir trului) au into,cmit, in ult'imii ani, un plan general de lu'cru, care 'operenati'onale,Geo' La indeplin'ire a acest'ei ad.ucerea sX,a,ccelerez,e nu este dezia ![rii, fdrd de eare rgici o lusrare de md,sur5t,oar,e 'se gd'se$to intr'un 'caire, noastrd', tn tara, definitivi, s,i valabild Ei (Bulgaria, vecine cu Geodezia qtadiu inap,oiat, in comparalie !5rilot Pocehoslovacia, Jugoslavia, Geodezie, modernfi m,ai cea care are lonia, Rusia, etc).

193

Problema planurilor

topografice

65

in'ci din 1930: _ S'a p'revd,zut o) Unifiaarre,a $i modlernirzarea ]urcrdril,orgood.,ezice exisfsnte a1s drferitelor pr,ovinc,ii romdne$ti ; b/ R,efa,cerea vechilor trlangrrlalii geodezics in regiunile in care semnele ve'shiri. mai existil; c.J Executarea triangulaliei geodezice fundamentalein toate re. giunile $i tinuturile in caren'au fo,sfinci realizatelueriri geodezice; rii Adoptarea,pentru calculu,lf,riangulatiei geodezlce, a Elipsoi_ duiui internalional Hayford, introdus in multe europene; fdri o/ Adoptarea proiecliunelslereografice pe plan secant,., origirru in ,centrul suprafelii fd;rii qi anume in regiunea Braq,ov; l) S'a menlinuf,ca punct astronomicfunclam,ertal, acel al Obser_ vaforului AstroniomicX{ilitar din Bucur gti (Dealul pi,sc) ales inci din 1895;
g) S'au program,afialte l,anluri principale geodezicece urm,au a fi executate in p,eri,oada1930-1940, dar care n'au putut fi realizate tlin eauza rd;zboiului acfual; h7 S'a into,cmit'prroiectul general al ,,Refelej Nivejmentului de decizie", eon$indnd B0 poligoane gi care este ln curs de aplicare. rloate a,ceste lucrdri sunt executatq, dupi un progra"m de c6tre'rnstitutul Geografic Miritar (seclia geodezic[) "rordooat Fi Di;;; Oada,strului (serviciul de Geodezie); aceste lucrdri .. iotioa pe tot cuprinsul tbrii, atdt pe proprietd{ile Statului c6,t ;i pe cele parti rulare, iar rczultatele 1,or servesc tuturor servic,iilor $i institutiilor publice sau parfieulare care se foloscse, in activitdfire Jor tehniee, ocon,ornice sau admin,i,strative, d:o plauuri pi hirli topogr;afice sau de cote altimetrice, in vederea lucrdrilor de niyelment. Triangulalia g:e,odezicb este de doul naturi; o) Superioari, qi b) Inferioafi; a) Triangulaliu geodezicd, swperioari este fo,rmatd clin triunghiuri geodezic,e de ord. rI, II ;i III, ,flesvelfste in lanturi de pctigoane si triunghiuri, ,care ne p,ermit tran,sportanea prin calcul,e a coo,rdonatelor geografi'ce, 'dera pun'ctul astrionomic fund.amentar, la toato punctele triangurarieii pentru rez'orvareatriunghiurilo" qi .onsir6nger,ea prin oompensane a observaliilor triangulaliei primordiaie, se mdsctardcu mare prociz,iunelaazelegeodezi,ce dela.intretdierea ianlurilor primordiale pi la intervale de 200-800 kmj intre ele; lunginsa latr-rrilor triangulatiei prirnordiale va fi de 80__40 km. Triangu_ 13

66

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau'Bdrlad'

194

de ord. I va avealaturi tot de 3&-40 km, iar lafia complomentari, rigmplem'entape de ord. II, Iaturiie vor pentru triunghiurile geodezice geodezirce complementare fi de 15-18 km pi pentru triunghiurile de ord. III, laturile vor fi de 5-7 km; b) Triangulalia geodezisfi inferioard este formati din triunghiuri geo'dezice de ord. IV cu laturi de 2-5 km $i care constituie de detaliu, ce face legitura de tre aqa zisa triangulatie geodezicd cerela f,riangula{iatopografici locali. g 29. Geod,ezia suprafe[elorpd'dwbase.
Ridicarea ir:, plan a pddurilor nu poate fi reaiizati - in mod defiintiv Si riguros qtiinlific - decdt dacd ea se spriin[ p'e .reteaua punctelor ge,odezice. I'Iulte trupuni de p6,t1uri nu au in cuprinaul lor puncte geodezice a t'riangulatiei fundadeterminate si incadrate in refuaua gemrer'ald mental,e. Institutiile fqrssfiere trebuie sd, lind seama de aceastd realitate gi sd ,contribuie la rezolvatea problernelor ce sunt in legirturi cu Geodeziaf5r1.r. CAPS-uI, in)stitutie 'ce gosp'oddreqtepd.d'uritreStatului qi 'care este cel mai mare pnoprietar de pltluri, a in'cepuf din 1935 sX stabiLeasci un p,ro,gramc,omun de lucrd,ri privitor tra Geodezia pddurilor, impreunS su fireclia ,cadastrulu,i.A,sffel s'au efoctuat lu:'r[ri de geodezi,e in masivele forestiere: Tismg,na, Tarciu, Tasliu, etc. Ditl acest inc,epuf,'s'au putut trage anumite premize rreale pe care se poate spr,i'jrniintensificar,eaprogramului de re,alizarea. godeeieisuprafe{elor pdcluroase, alS,turi de celel'alte ,seivi'cii geodezi'ceale' Direcliei Cadastrului !i I. G. M.-ului. Comisiile de teren ale CAPS-ului au realizat at6't lucrdni de Geodezie supericard, c6,t ,,i lu,cr6ri de geod.eziede detaliu; in bazluui forcstier Tarc5,ir-Ceahl5u,s'au ef'ectuat lu,crdri ,cle Seocleziece se 'f incadre'azd" in Triangulafia fundamenta]d a ]irii qi anum in iiaugulatia complemenfarS.co cuprinde briunghiuri geodeziced'e or'd. 1, 'Iismana, mai mici (exemplu: Il *si I;II; in alte bazine fore,sbi'ere Curtea de Argep) s'au efecfuaf' lucrdri de geodeziece se incadreazd in Triangulalia geodezic[ inferioard car'e cuprinde lriunghiuri geodezicede ord. IV.

195

Problema planurilor

topografice

Din aceste lucr5.ri s'4 vorifieat cd Serviciul de ridicdri in plan al CAPS-ulu,i,prin comi,siile de geodez,ie, p ate lua in sarcina 6a execuf,areaunei pd,rli insemnate din lucrdrile geodeai,ce ale sup,rafefelcr forestiere si anume: o) Geodeziacomplementardde ord. I, 'II qi III; bi Geodezia de detra,liude or.d. II Ei IV. Pripa categorie de lucrlri, aceea a luorltil,or Geodeziei comple_ merifane, nu se ive$te dec6,t in masivele forestiene f,oarte intiruie. oeea e.enu poate avea loc decdt in .c6.tevacazuri. Rdmdne, a;a dar, ca lncrdri pro,pnii generalizate, pe care trebuie sd Ie indep,linea,scS, institulia CAPS-uIui prin personalul ei, numai acelea c constituesc Geodezia de detaliu. Aqra dar, Comisiile geo,deziceat CAPS-ului au in sarc,il'ra lor, ce desvolld triunghiurile geod.ezice lucrd;ritre de ord. IIIL, avdnd laturi de 5*6 km qi triunghiurilo geodezice de ord. Iy, avd,n'd laturi de 2--3 km. Triangu,lafia ge,odezicd, de ord. III ;i IV se va ,sprijini pe Canevasul Good,ezi,c Funclamental; punclelg acesiei triangula{ii trebuiesc astfel ,situate ca s5,indeplineasci urmitoarele condilii tehni,ce: ,Si, fie uniform distribuite pe intinsul suprafetei date. Si fie, pe cd.t posibil, agezate in centruL lriunghiului geodezic ime_ diat superio,r ordinului din care f,ae panfe. Sd poatd, fi folosite uq,or de cdtre fopog,raf,pe f,sren, adici sd inde_ plinea'srx c'ondifiile ]e vizibilitatq, acc,esibilitate, semnalizare, pernra,nenfi, ete. Densifsfsa puncf,elor triangulatiei de ordinul J,Itr trebuie sd fi,e de minimurn 1 punct Ia.0, sup,rafaffl de,c,oa._ 2i0-25 kmp. Pent,ru determinarea punctelor geodezice de ord. II,I une,e din ele vor fi -qtationate iar altele ne,stationate; cere stationate se determini prin metoda interseetiei combinals, iar cele nestationate se determini prin metoda infersecliei in,ainte. Dupd experienfa d,e p,6ni acum asupra lue.ririlor de geodezi,e ale .quprsfstsle* pidur,oase, C.cmisiile de geodezie ale Serviciilor de ridi,c'arein plan a p5,durilor, sunt avizate a reuliza urmdtoa,r,elefaze de lucrErj: b'a,aa I-a: int,ocmir,ea anfepnole,ctului retrelei de triunghiuri ge,o_ deziss, f,olosindu-sede o hartb f,op.ografigi,existenti, la s,cara 1 : 200.000 sau mai bine 1 : 10O.000qi avdnd cuno*,cuteros!,e,ctiv rapor_ tate pe aceastdharti punctele geodezice de ,o,rdinesuperioare,exis-

68

Dr. lng. Gh. V. Nicolau-Bdrlad

196

tente in regiunea d.e milsurat; se aleg a!'0i,, p'ornind' d'ela punrctele geodezi'ceexistente, . noui pun'cte geodezice, care trebuie sd' reprezinte prrncte caracteristice,de cote domina,ntemaxime (piscuri) sau eote minime (v[i, gei, etc.) ale ter:enului; ac'east5'eperaliun'e se execut5 in birou, pe baza hdr{ilor 9i datelor geod'ezice,orografice, hi'cl'r'ograf i,ce,etc.'cunos'3ut. noui pe feren, in utma un'ei Faza ll-a; fixarea Bun'ctelor geodezice h[4ii Si a aparate]or aiutorul cu recunoaqter,iaminun{,ite a regiunei, altimetru, etc.) ajungdnd\r-se astfel fopografice resp,ective (bus'o'16, lui pe la confruntarea anteproiectului cu rralitatea $i ta ap;)'ica'rea 'er err; aceastaeste o operatie pe teren. Faza a III-a: avmnalizarea nouilor pun-cte geodezice alese Si trornarea lor in sol; atAt scmnalizarea lor la suprafala solului prin rdt 9i marcarea lo. in sol piramide simple sau turnuri geoclezioe, prin borne speciale se fa,ce conform n,orutelo'r generale cunoscut'e, fixated.cRegulamentultehnicalDireclieieadastrrrlui'normece plus, se Yor surrt exempl,ificate in fascicola a II-a a lucrXrii' In efectua urm5t,oarele iucriri de semnaiizare in veder'eafotogra.fierii clssusinjosapunctului$e0'dezicale,s;astfelsevrorvopsiinalb pilrlile,superioar'ealetemnalului;deasemeni,sevatrasauncer'? pe concentric in iurul bornei ce marcheaz;, 1a sol, punctul fixat $i pietre qi s Yor aduna un,d;,spozitiv in form5, de coroani' cir'cularS; d'e boiovani cle rdu, cale vox fi vopsiti in a1b; in cazul'semnalelcr te semnale cur6!i!i d'e'crl5'ci' in artrori ord. III sau IV, construite construi Yor se sfalionate, reprezint,L puncfe geo'dezi:e oe nu sunt poduri cir'culare in jurul tulpine'i arborelui-sennal' din sc6'nduri' 'ca sE fie pe un d.iametru de 4-5 m qi 'car,e va fi vopsit in alb, ce observat de 'sus qi sd, poatd fi marcat in fotogramele aeriene po't acestea sernn'alel'e rezult5, din fotografierea regiunei d'e m5surat; in alb' ca in pietrc, vopsite sau fi marcate 'gliprin bolovani tle rd'u eonstruit'e. cazul s,emnalelo,r geoilezi:e, Odatd, construite acesle serunale d'e piramide' lurnuri ce con'stituesc tanevasul trlangulatiei elc , pe punctele geod'ezic'e p5,dure ce urmeazS' a fi ridicat in plan' se de geoclezic,e a trupulul con'statat'o'r,o'rgan'elor pro'oes-verbal p,redau aceste consf,rucliuni cu da:d, semnalul se gdsepte pe proprietatea Statu1ui, silvice de pazYa, gisegte sau p,ostului de iand.armi din localitate, clac5 se.mnah.rlse ale Statului p,e pr,cpriet51.iparti'culars ssu a,llele decdt

'

197

Problema

planuriktr

topograJi,ce

69

Faaa lV-a: exocutar.ea observa$iunilor de mdsurarea unghiurilor ale ge,odezice construite; ace,st,e triunghiur,ilor l.u,crbride teren s,evo.i.executa'cu a'Par'a.tele qi dup5, normele stabilite in ,,Regulamentul penfiru lur-rdrile d,eg'eodezie"al Dir. cadastrului; in plus, se va line seama de urmdtoarele observafiuni: se va cduta sd fie stationate cdt mai multe puncte,.din ,celenoui alese; punctele sla{ionate se dctermind prin mefoda intersecfiei inainfe, pi vor fi vizate din cel putin 5 statii vecine de ,ord'infundamenta)., din care doui vor fi cle ordinul I sau ff, qi care sd facb intre ele unghiurl intre 400 - 600; observa{iile unghiulare se voir trece in formula,rele cunoscule Si vor p,iimi o,primd compensare chiar in timpul observaliilor) pe teren. lraza V-a: executarea 'calcutrelorde deter,minarea ungtr,iurilor fli de rezolvarea t,riunghiurilor ge,odeziceconstituite; se line se,amd rle coordonatele punctelor geodezice de ord.in superior qi inferior, pre'cumFi de co,teleacestor punete; se calculeaz5,cua,jutorul cuno{s,iute, nouilor elemenf,e geomet,rice md,surate pe teren, c,cordonaf,elege,odezice ;i cele geografice ale nouilor' p,uncte geodezicesemnalizate, se intocru-epte calculul coordonatelor nouilor puncts obiinute. tr'ada VI-a: recepfi,onarea;i predurea ,cdtre Djrec.tia Cadastrrului a nouilor puncte gso'dezice;un delegat al Cadastrului, speciatist geo_ dez, receptioneaz Spunctele geodezice noui creaf,e, semnalizate si :alculate, de p,e intinsul suprafe{ei fore,sti,ere,respe,cfive prime$te $,i tab'elul coordonatelor acest,orpuncle, dupd. care face raportut de a fi lnflodu'se ln Geodezia Tdrii, de a fi inventariate ca atare .qi recu_ noscute ,gs lucriri definitive ale re{ele,igeod'ezica din regirrnea datd. pd,durilor. Ati Iat5, in ,cd,teva p,rincipale fazele i,d,ei, ale Geod,eziai sunt in'cadrat,e relelele de triunghiurri geo,dezi,c,e de ord. IIII Sri IV, care in mod normal se sprijin5, pe triangulatia geodezici-Fmaa mentald. Sunt ,:azuri cdnd trupul de pddur,e de ridicat in plap este siruat infr'o r"egiuneunde nu este realizatE inci Geo,dezia fundamental5: in aceste caatri, problema 'se solufioneazi astf,el: a) Da,cE" Statul are masive pdduroasecompacte (exemplu: m,asivul .ee ,se intind p,e 1-200.000 ha oel f'o,iestier Tanci.u-Ceahl5u-Tazld,u) pu!!n, conr.isiile de geodezieale CAPS-ului intocme,saun anieproiecl de realizarea Triangulaliei geordezi,ce fundamentale complemenlare, Pebaza Geodezieide od. ItrI qi IV se va s,prijini triangulalia locald a plduril,or, a$a cum este prccizatd, ln partea III-a.

70

Dr. Ing. Gh. V.'Nicolau-Bdrlad

198

pe care ;i-1 insuqescsi celelalte institutiuni geodezi?e statale Ei impreunf cu acesteaintocmesc un program comun de aplicar'eape teren 'contributia in pera acestei lucriri, stabilindu-se modul d'e lu'cru' sonai, aparate Fi fonduri de c5,tre fiecar,e dintre institutiile avizate la r,ealizar'eaacestei lucrlri geodezicefundam'entale; btDaljd, Statul nu are decd,t pd,duri iz'olate $i de miiloqii sau mici intlnderi d,e ridicat in plan, situate in regiuni f5'r5' o triangulali6 geodezici fund.amental5, se va interveni la Drireclia Cadastrului sau la Directia I. G. M. pentru urrgpntarea realiz5,rii acestor lucrari geordezi,ce. In ,cazul cd,nd ridi,carea in plan a pd,durilor respe,ctive nu poate ,suporta aptept,are,se va proceda lu teil.izarea unei {,riangulalii georiezioepr,ovizorii, pe care se va spriiini ridicatea topograficd, de trianguia{ie geodezitS'provizo'rie va fi ulterisv tldet:rliu; aceastE, finitivat;, gi intro,dusa in releaua geodezici fund.amentald, cu car'' ocazie qi planurile fopografioe ce 6e spriiinS, p'e ea. vor fi de{initiv cotate qi redactate. Fazele de lu,oru I, II, XIII, IV, V qi YI contrrreaz5 aclivifatea ce trebue si desf[poai,ebirt-rul geodezie din instituiia fonestier5 ce ailnrinistreazi pddurile statului, aEa fel ca ,s[-;i realizeze Geodezia auxiliard a zo,nelor f,oresti'ere,pe cane apoi s[-qi poat[' sprijini Si desvolta ridicarea 6s 6etaiii a planimetriei ;i aitimetriei pddulilor. Evident ci aceste lucrdni 'de geod'eziesunt proie'ctate qi prograinstituJii generale de m['surEtori (T, mizate cl.ea,:ord cu cctro.lalto G. M. Si Direclia Cadastrului) qi c[ o bund parte din ele vor fi efectu.ate cle acele institulii, care au rnenirea principal5 de a infflptui Geodczia Tdrii. C. A. P. S.-ul, prin Seviciul s6u d'e ridiedri in plan, va trebu'i - in prealabil - s5,fo-loseasc5, toatd relea,ua geodezicdexistent5, Fi care cad.ein zona pidurilor, cle asemeni va trebui sd programeze Iunoui') gi s[ le aduc5 la incleplinire cu concursul er[rile geoclezice ti a celorlalte institutii interesate.
1) Ca anexd la acest studiu s'a inaintat I. C. E. F.-ului analiza - pe baza principiilor generale stabilite eci - a lucrd'ri,lor geodeztce noui programate-pcntru pddurile experimentale al I. C. E. F.-ului. Aceasta ineie este constituiti din: devizele de cheltuieli, planuri gi schi{e topoBrafice, elevaliuni gi proieclii orizontale, de semnale geodezice qi fotogrametrice, tabele de calcule de coordonate, etc. i Anu*r se gdseEte depusS la serv.. aC-tiv I. C' E. F. Un extras din cuprinsul ei va face obiectul unei luciSri in continuarea acesteia 9i se va numi Fascicola II-a studiului de fafd.

r99

Problema plawurilor

topograJice

ir

CAPITOLUL VIII Bazele cartografice ale planurllor $ 30. Alegerea scd,rdiil,eraprezentarc Scara do reprezentaro s,e refer5, la raportu] dintre dist'antele real llin plan sau de pe t'lintre dou5,puncte tqrestr li distanlele ,grafic,e puncfe. tart5,, corespunzdtoarre a'celor Planurilo topografl,cesunt caracteristice lrin sciri mari d,e repre' zentare, rintre 1:1.000-1 :10.000, spr,e deosebi'tede hd,rfile topografi.ce ce sunt incadrate intre scdrile 1 : 20.000 (1: 25000) Ei 1 :400.000 (1.:500.000)gi spre {eos,ebireda hd,r{ile geografice,c,ar,e sunf reprezentato la s,cdri mai rnircica 1:1.000.000. C,erinfreletehnico ale iEc'onomi,ei'fortsrtiere clin, ult'imile d,eoenii au inldicat ca cea mai pot'rivit[ s,can6do reprezentare penfru planuri]e topografice ale suprafetelor foresfioro Ecara d,s 1:,5.000 ca plafon unifar Bentru foafe repr,ezent,Sriis,cartografico a1e ,r,egi'unilor pdduroas. sarcini: Alegerea s'c,5riide 1:5.000 atra,ge dup5,sirie urrm5.toa'retre a) Toate planurilo topografi'ce vor fi r'edtactate la aceasth, scar5; b) Organizarea pe leren a mdsurS,torilo'r va line s'eama de culegerea luturor detaliilor ,0e6unt cerute,clescara aleasd; c) Orice plan fopografic la scard,mq,i filare ,c&ca alea6E,pentru o porliune limitatd de suprafatS, forestierf,, va face obiect'u1unei, mieurdtori aparte; redac,tar,eap,lanului topo'grafic al acest,ei sup'rafofo ilate, va fi astfel fdcu,t5, ca si se incadq:ez,e in ,caroiajulplanului topograsecfiunilo,r so va faee tindncl 6eama fic fundame'ntal si nurn.er'ofares, planului topografic la 1:5.000; i'earc'ea a d) Orice pl,a,ntopograf ic l,a scard,mai miod; deci.f cea aleasil, pe,nlru o por{iune limitat5, cle suprafald. forestieri, se v-a oblins prin reducer,efotom,ecanicd,din planul lopografic la 1: 5.00,0,iar redactarea secfiunilor t,opografice oblinute va tine searna ,cle caroiajul pl,anulul topografic fundarnental qi d" numdrd,toarea sectiunilor lui; e) Pentru toat'o sup,rafele1e forestriereva exista un plan unitar, pe eecfiuni anunrc incaclrate pi numerof,ale,1a scara 1:5.000,'care se va in. titula planul topografic fund,amental. EaisNentra, 6s,q infocmirea. altcr planuri fopografi'c'ola scdri mai mari ca ca aleasX,nu dlspeneeazi de a so realiza planul topografic fun'da,rnental;

72

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bdrlad

2ffi

l) Dupd a'ccst planr topografriic de b'azd,sp \10,rinto'crni planu'rile pi hirlilo topografico la scdri mai mlci, cerut de novoil,e fehnice gi aC' eilvice. ministrative ale g,ospodIri,ei ale Plamrl topografic la 1:5.000, ca toate rezulta;tele ca,rto'gra'fice pe sisternui reprez'entare bazd, avdntl Ia sprijind de noastrre, s,e {5rii ':a unitats d.e lungirne: metrul internafional,' aqa dar fiecare se'c!,iune a planului topo,grafic fund.arnental. ya ava notat aldturi de raporrtul scirii de rprezntar'e 1:5.0ffi sir a'dausul: 1km.-20 50 m. cm, sau L cm.:

\ 3I. Alegerea retalei cartografice Incailrarea sec{iunilor Orico porliuno d.iatr'o hart5, sau dintr'un plan trebuo sI se incaclreze intr'o relea de linii care sd fie deierminate prin coordo,nate geografice, geodezice sau topografic. Sunt doui sisteme dlistincie intdlnite in practi'e5,: a) Sistemul retelelor rectangulata, ulilizate mai ales lentru ine.acrara mapelor cadastrale la sciri rnari, (1 :5i0t0-1:5.000); b) Sistemul retelelor d,asf d,;urate pe longitud,Sni,i latitud,,ini, uttlizat,e mai ales pentru incadrarea planurllor, hd4ilol lopog,rafi,ce. Ridic.area in plan a suprafeplor pflduroaso se desfdso,airi, insi, pe jzo,lat,o ,continuu nu in qi mod oeldlalt, dela un capdt al rela }orliun-i giunii; fiintlcd 'aceastdmdsurdtoare in plan se refer[ numai la petecele de scoartd terestrd ce cu,prind pe ele - pddure; in acest caz este recomandabil alegerea sistemului de rdgele ce se sprijind, pe latitudini fi longitudini. Sistenul r4elelor desf[lurate pe longitudini qi latitudini ns pspmit si intocmim secliuni de planuri qi he4i forestiere in orice regiune a {drji. S,oimpuno in prcalabil, doud operatiuni: 7. Determinaraa ct toat5, preciziunea a coordonatelor geografice pi geocleziceale unui numir de localitili suficient de mare aga fel cd in orice zond forestierd si putem orienta mrsuritoarea rroastrl fa',rd de ,arcele de meridian gi de paralel. 2. Stabilirea retelei, cu to,atedetaliile ei.

201

Problema planurilor

topograJtce

73 geod,ezice fir.ate

Exemplu: Coord,onatelegeografice ale punctelor ale localitd,lilar principale.

TAIILOUL Nr. 3
Localitatoa Longitudinoa I Est Greonwich I l,atitudine nordicd Altitudine lafi, de N. N. aI M. Negre Schila de detalii a poz,punct

R u c d , r . . . . .2 l 5 1 2 1 1 . 4 1 0 14 55 23 4r,t9735 630,752 m. Govora . ...1 24 14 03,19132 4 5 0 4 1 1 , 1 9 3 2 5330,118 m. l_____: Sinaia . . . . . 1 2 5 3 4 1 4 . 5 7 t 1 845 2t 32,71452 860,332 m.

Cu cdt avem mai multe astfel de punct,ede coo{donate gcografice torunoscute, cu at6.t mai usor putem r,eperagi oriernta mdsurS,toarea p,o'grafici a unei r,egiuni date, chiar c.d.ndnu avm ,re!aua,geodezic[ tomplet dlesvoltatd. Privit,or Ja alegereaqi fixarea retelei va trebui ed linem-teama de iatitudinele qi longitridinelo ce brdzdeazd, \ara noactri gi de lungimea unui grad a acestor arce cle rneridian $i paralel. nufr-R. Hugershoff pi O. Israel'), lungimele unui grad de meridian qi paralel OorespunzS,toare tdrii noasire (precum si ale unui minul), sunt: : 80.196r Paralelul 44 l-.rro m; I-lr' Paralelul 46 Lf : 77.454 m; Ir1' Paraielul 48 l-.rr0: 74.676 m; I-lr' I-rongitudini intre 45-50 latitudine Meridian: I-rr0: 111.168 m; Lr' : 1.E86,60m; 1.290,90m; !.243t,60 m.; nordic6, avem: 1.8,52,,80 m. : : :

\ 32. Delirnitarea scctiunilor Se4iunilo'de planuri ;i hdrii vor fi delimitate de r,etoauaarc,elorde nr,eri,diane si paralele.
1) A se vedea ,,Kartolraphische Aufnahmen Ortsbestimmung auf Reisen" von R. Hugershoff 1925, pag. 128 gi urmdtoarele.
und geographischen und O. Israel, Berlin,

74

Dr. Ing

Glr. V. Ni,colau-B6,rlad

202

'Sec,fiunile ,Ce bazd sunt a'cela la scara 1:5.000,Astfe intJ'un spa1o lat X 10 longit. ca'reare 4imensiunile 77.4M m. X 111.168 tiu de ,c'uprinse m. p'ot fi 15X30-45n socliuni de plan f,opograffs fundamenE

cdef

?tno

t9 2l 2t 26 15 u

00 58, 55' slt' c\,

ldEo' 48
45', 14' 4l3^' 4dtto'

t? !t

3s'
l9 tI

36' ,4' 5p' 46'lo" 2a' L6' 24', 22' 4dzo' 48' i6' 14' aZ' 4(rD' o8' o6' o(' 46'oe'

r5

r3 t2

9s

JsNgo'-

Schema Nr. 1. Dispozitivulde incadrare gi delimitare a secliunilor in spafiulsuprafe{ei de relea de 1oLat': 10Long. eccliuno a acstui plan va avea dimcnsiun'ile rul ; fiec,aro graduale=: 4' lat. nordicd,\2' longit.-estjcd,,sau in dists,nte corespunz5.toare:

1.290,9,0X4'lat. no,rd.-5,0km. l. L852,80X2, Iong. esticd:3,6km. l.

203

Problema plaruuril,or topogtalxce

tc

se deduce Raportate'Ia scara 1 :5.000 a planului funclamental, Planului sunt: uqor cd dimensiunile folii seetiunii
Latura c& m&re' oc'a110 cm' Latrtra 'esa mi'c5, cca 80 cm' incaclrare ryi delinritare In schema Nr. I ,estoirdricat dispoaitivul lJe X 10 long' al sectiunilor in spaliul suprafelei cle retea d'e 10' lat' de coor' Fiecare secliune a planului funclamentai este determinatS' astfef in schema conatelo geografice a1o co1lul'ui ei din s'tarxgairos; qi anume secliun'ea460 36' iat' norcLl o s'e'c$iune Nr. 1 esto haqur,atd, 240 32' iongit. estica.

spatiului{drii noastre' corespunzdtoare gradualS schema Nr.2. - Reteaua Dacd tras5m re{,eaua din grad. in gracl s msliflianelor li latitudinilor ce se suprapun pe spatiul 1[1ii noastre, precum 9i Pe zonele mirginaqe determinim maximum 52 de compartimente, Pe care le numerotdm cu numere romane I, I I , I I I , I V . . . e t c .

Dr. Ing_. Gh. V. Nicolau-B1,rlail

IJn Schema N'r. 2, este re'datEreleauragratiualS corespunzltoare spatiiu'lui !5rii noastre Fi pe oare se sprijind operagia ir'ncadrd'riigi rlelimitirii tuturor secliurnilor ce or-rnstituesc sistemul carfog,rafig aI pi,. durilor tdrii. Sistemul eartografic forestier al tirii ce este necesar a se intocmi, cuprinde urmdtoarele categlorii de secliuni: a) Fiecare compartiment de 10 lat nord. x 10 longit. estici coresfunde unui spa{iu tenestru de: 77.4514 m. x 111.1'619, m : 8'610,4 kmp, , Acest spa$iu frer,estrupoate fi reprezentai pe o ha,rtd fopograficd generali, la scara 1:100.0O0 care va avea dimensiunile: 120 cm. X 100 cm. Vom ave'aaqa ,riar: a) Harta tropografic'd, genera!fi,la 1 :1C0.i,S0 ste cornprrsi din 52 secliuni: materialul cartografic penfr6, intocmirea acestor h6rfi, pen tru tot cuprinsul ldrii se poate lua d,ela I. G. I4. I,n aces{ehdrli va fi cuprinsd atdt zona forestierd Si cea.neforestier5. b) Fiecare cornp,artimenf flu 1o ltat, nor<i. 1 1o longit. estici, poate fi divizat in spalii m4i mici q,i anume in spalii de 20, lat. nord. X 10' londit. ,esticd; o astfel de subdiviziune corespunde unui spaliu teres'1ru4s ' 20' lat. nord. \ ,1r2'9i0,9 m. \ 10' longit. est. 215,8,18 m. X 18.b28m. =. 1?7,3 kmp. 1Ed2,g :

Acest sptiu terestru poate fi reprezentat Be o hart[ topograficd. speciatlS, intr:'o s-"c!iun,e la scara 1:20.0t&0, c.areva avea dimensiunile aprox. 135 cm. X 110 cm. In spra{iul unei hdrli top'ogra{ice geJ'rerale 1 :[100.,000, se cu"prinC 18 hi{i tcrpografic,especialer. mdrgrnale ale hirtilor la 1;100.0010 linAnrd seam5 de zon,e,le oe core"spund h o t a r e l o rl i r i i v o m a v e a ; b) Harta topograficd, syteciald, la 1: 20.000,este compusd din apro_ ximativ 800 secfiuni pe tot cuprinsul fdrii, iar acea ce cuprinde numai suprafelele piduroase, este compus5 fl1in aproximativ 400 s e e l iu n i ; c/ Perntru l*,cr5ri de amenrajamen,c ;i de dirija,rraa opera,liilor Ce ou'lturi fcrerstieri, pe spalii ,mai nrrari avermnevoie de ,planuri forestiers 1a scara 1: 10.000; si luim oompartimentul corespu.nzdtor

205

Pr oblema

pl,anur ilor

topogr afice

77

scdrii de 1.:10.000;dacd luim compartimentulde 10 lat. nord X 10 long. est. ,si-I divizim in spatii mai mici Si anume in spa,{ii de 10' obtinem zone terestre de dimensiunile: lat. nord. X 41ong. esticd, 10'Iat. nord. X 1290,9 m. X 4'Iongit. est. X 1118,52,8 m. : m. X 7'411,2 12.909 m : 95,4kmP.

ql o0'

qe'40'

'g

secfiunilorin hartatopografici Schema Nr. 3. - Numerotarea forestierdla I : 20.000. Acest spa$iu terestru po'ate fi reprezentat pe un plan topografic aproxim' : Ia sc'ara 1 :10.'000intr'o secliuno care va avea d.im'e,nsiunile 135 cm. )( 9O om.

78

Dr. lng. Gn. V. Nitulou Birl'.d'

206

sunt' In spaliul unei hirli topogmfice generaleIa scara 1:1O0000 60 sec{iurii de,pl}anurl. ourprinse \rsrrr ave&a6,a'dar, din aproximativ Q Planul l,opografic la 1:70.000, este compus forestier[ n'uzon'a iar 2500 secliuni pe tot cuprinoul 15'rii' Pentru mai rd.incca7200secliuni; cl) Asupra planului iopografic fundamental la 1 : 5'000 am precizat mai sus, catresunt Ciruensiunilefi'eclrui seciiuni, preoum 5i nuce intri. in spa{iu'l elimitat de 10 lat' nord'' I 10 m5rul de sercliuni longit. estic5. foii unei seciiuni a plan'ului topografic dimrensiunil,6p M5'rim,ea fund.amentaleste de 11Ocm. X 80 cm. La 1:5.000, est'ecompus din e) Planul topografi,cfwnd'amenXal secliuni pentru tot cuprinsul fdrii, iar pencca. 15'.000 aproxim,ativ 5.200 secliuni.. tru zona forestieri numai din ce,a,. secliunilor S. 3'3.Numerotarea, sec{iunilg sensfiluesco hartd sau un plan In reguld.generald, "g a se putea fel spr,e la o ecari datd,,se numoroteaaiarya topogr,a,fic 'de secliunile ce gdsi upor in caner,lasul aoeleihH.rti ,qi spre a se eosebi apadin hirtilor sau planurilor la altrcscdri. 115tr Institutul G,eo,grafic irMrlitar, eAf ;i Direclia Cadastrului,
au siste,merp'roprii cle n,umerot3,r:e; si$teinul cartogra'fic ce conlin'e hdrlile qi plan'u,rile torp,ograficsforestiere os trre'buis,5lini serami 'de numerota'rea gen'era,ld cara cartogmfiei fdrii, in ipoteza ca laceastd, tograrfie,iqi va normaliza rqi uniformiza sisl,ernul de numierotare gi divizare s hdrfilor; altfel poate s[ fac5, uz ile un sistem propriu de numerotare; mai jos se analizeazi proiectul unei numerotdri proprii a secgiunilor diferitelor hdrtiAstfel: a) Harto, topograficd,generald,forestierd, la 1 : 100.000, iqi nyto""ofeazi. secliunile ei cu cifre romane dela I la I-rII, aga cum aratd scherrlaNr. 2; b) Hartu topograficd, f orestierd, lrt 1:20.000, igi n,unnieroteaz5, secei a;a cum artatd, qi schema. Nr. 3,. colanele verticale a,t,ume {iunile : de secliuni ale ace,stei hd,rfi creintr; in spatriul unerrhd4i ia I :100 00ij se noteazAcu litenel,em,ari A, B, C, iar c,Oloailele orizontlalecu numerile dela 1 la 6; deci fieeare sectiune la 1 : 20.000va purta numlrul

Problema planurilor

topografice

romanal sectiuniila 1:10t0.0t00 din careface parte, o literd mare A. aceastd. B, sau C, pi un numlr indice ce insofegte liter[; cleexemplu: Nr. 3, va avea numerosecliuneahasuratd \6030'124020' tlin schc'rria X X X I I . B . 4; tatd,:

t i t1

tL-

's'e3q333 ik'Nk in planuItopografic sec{iunilor Schema Nr. 4. - Numerotarea la I : 10.000. general forestier i;i numreroteazi c) Plqm'ul lopografic general f oresl,icr 1:10.000 secliunile lui a;a culn arsl[ Sch.'ma N'r'.4, ',sianume: coloanelever[, eale de secliuni ale acestui plan ce intr[ in spatiul unei hirli la 1:100.000,s noteazd cu literele grecegti cc, p, T, 6 ;i g ia,r co-

80

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-B&rlad

208

loanele oriz,ontal'ecu nurrlerils arabe dela 1 la 15; deci fieca,re secva p,urta numsrul r,oilran al slectiunei Ia 1:100.000 liuns 1a,.1110.000, parte, din care face di,n cele precizatre, o liter5, gneceascS, mai sus gi un nurn[r indiee ca ins.oteFteaceaste liter5; ,de 'exemplu: secliunea haguratd 460 86'1240 30' d"in schemra Nr. 4, va,avea numerotarea XXXII, 8 , 1,0; d) Planul topografic fund,amental Ia l:5O00, iqi numer,otrgaz5, sec. fiunile lui ag.acum arati Echema Nr. 1, gl anrune: coloanele veffticaie de secfiuni ale,aeestruri plan ee intrd in upra{iul unei hi4i la 1:100.000, se notreazi cu literele nici a, b, c, d5 e, f, g, h, i, i, l, nt, n', o, s, F, iar coloanele orizontale cu numerile arabe dela tr. la 30; deci fie'care seciun,er lra 1:5000 va purf,a numdrul rornan al sec. 1:100.000 di,n facie p,arte, o literi roman[ nricd din care iiunei Ia cele preciza.te mai sus gi un num[r indice cs insoleqte aceastd.titeri; de exemplu: sectriunea hasurafa 46 36' | 24 BZ, din Schma Nr. 1. , a avea numerotarea:XXXII. i. 19; e) Planuri de detaliu la scara 1:2500 penlru porgiunile speciale mdsurate, \,'or avea 'umerotarea secliunilor din cazul preced.ent la care se adaugd insemnarea NW', SW, NE sau SE dupi cum face partedin sfertul din stAnga sus, st6,ngajos, dreapta sus, sau dreapta jos; f) Earta topogr,a,fdid,lascara 1:2A0.000, pentru lucrd,rile de statistici forestier5, vor, avea ,o numierotere asemindtoare a areeea a In. stituturlui $eografic Militar, .qauo numer,otar,e, propnis rezultatb din nofairen coloa,nelorverticale a dublu.gradelor din retretauameridianelor gi paralelelor gu cifre romane, iar aceiea a coloanelor,orizonta,Ie cu citrre arabe. g 3+. Cot4inutu] grafic al sec{iunilor ' Lucrdril,e cartografice analizate mai sus se grupeazi, clin punctu| de vsil'eneal folosirei 1or, asffsl . a) Hdr{ile $i ltlanurile, topografiee ce deservescscopurile tehnice i.l aceastd grupd, intrl: ;i econom,ice,' - ,plan'u'ltorpografic fun'd.annenial la seara 1:50t00; Pla,nrulfop,ogra,ficg'enieralla sQarail :i0.000; harta ta,pogra.fiqS specia.li Ia scara 1:2,0.00O;

209

Problerna plarwrilor

topografice

81

b) Hd,rlile topografice ce dreswescscopurilor .dd,mintstratiao $i statistice, sau ocreetirilor de ansamblu; in aeeasti grupi intrl - Il'arta top,ogmfici ]rascara 1 :100.000; - Harta top,ogpn1i." la scara 1:200.,000. Prima grupi de lucrd,ri cartografice tre,buie's[ fie intoemite pentru a cuprinde toate d,etaliile Flanimetrice $i altimetri,ce ale regiunii ce reprezintd.. Fiecare, secliune r..sf.s plglucratd dLrrpi metodele ca'rtografice cunoscute;i imprimate aqa fel casd contin5. cAt nrai multe d.etalii, oa: drurmuri, poteei, pAraie, I'a,curi, bilti, vdi, ripi, canale,stdnci, spalii clidite (case,caba,ne, ratc.),sate, localitili, etc.; ,ileasermeni canto,a,n,e, trebuie sd fie figurate felurile de cultur5, ale solului Fi tn special zonele acoperite cu pidure sau cu plantatii forestire, prcum gi toate ambnuntele ce sunt reclamate d.e ,cultura ryi amenajarea pddurilor. Alttmetria va fi r,eple'ez,n.tatd, prin curfs dro, n,ive| cu echidistante fixate a$a cum precizim in partea a V-a a lucri.rii. (Broqurs a II-a)). Sectiunile v61'fi gonfeclion,afg qi imprimale in 5 eulori, ;i anumre,: - in sepia, sun't trasate ourrbrals ds nivel ; - iiranqgru, smnt rerdate detaliile ,cle tplanimetrie; - in ropu, sunt lirnitele ad.ministrative pi economice,forestiere (limite ,deser,ii,de ocoale,de cantoanede brig[zi,, gtc.) ; - in albastru, sunf, trasate cursurile de api, 1ssu1i, etc. l - in verde, sunt rbprezentate suprafetrele pdd.uroase $i zonele foresfiere. (lie,s 'de a II-a ,grupE,d.e lucrdr: cartografice (,b) trebuie sd, fie in_ tocmitX pentru a cuprinde detalii pl,a,nimetriceqi elemenf,ele statis_ tice pi administrative ce privesc zonele forestiere de pe lot cuprinsul 1) natura proprietarilor ,fls piduri; 2; ,1g*O5n,41r"u tdrii, qi &r]ru,I11: speciil,o,rforestiene; B) zonificarea tiipurilor d,e arbo,rete; 4) rdspAn_ Cirreaclase'lor de vdrstd; 5) natura regimurilor 9i brraf,nmsntelor de amenaja re, etc. Vor fi confeclionate mai multe serii de hbr.ti topografice la scara 1:100.0010 Si r1:ZOiC.OOO, oa,re sd,se,refrre la unui sau mai multc blem,entespecrfice foresf,j,erre, din cele en,umerafsmai sus (I, Z, B, 4, 5, etc.), vor fi irnprimaLe in 2.8,sau mai multe culori. t4

82

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bdrlad

2lo

CAPITOLUL IX Planimetria qi altimetria piduritor $ 35. SemnaiizareqIopograficd' 9i fotogrametricd 'cle'talii foarte' numeroase' dill Planul topo,grafic fundament'al cete si fie cit rnai fidel cauza scdrii sale mari; pentru ca aceste dolaili cff't mtai lrebu'ie ca sil se sprijine Fe 0 triangulalie qi precis reid.ate, desvoltat[. c5'reia s'au dat in paraAl5,turi 4s lriangulatia geodezicd asupra io genfinuare' o trilngraful 29 elementele necesare,se desvoltb' gulatrie topograficd, numitd' Ei triangulalie locald' 'cle' pun'cte sernnaliAceastd fria'ngulalire se sprijin5 pe un oanevs6i zate Ia sol ;i in P[mAnt' din piramide topograSemnalizarea la sol oste simpld' ;i cons{l multe oti clin arbori in pifice de 4-6 m indllime sau de cele mai d'in partea superioard cioare cur5,!i!i de crtici pe o porliune oarecare atdt piramidele a fusului tulpinei lor Ei apoi anume semnalizali; fie astfel alese qt topografice c6,t Ei arborii-semnal, vor trebui si a\ semnaliaaconstruite incflt sd serveasc5,unei d.uble semnaliz[ri t <lin punctele t'ea topogra,fioit, in vederea vizirii 1or cu teodolitul qmetricd' in princip'ale ce sunt stationate qi b) semnalizareu fotogT fotogracdmpul in vederea inreg'istririi lor pe calea fotografiei terestre Fi inmelor aeriene ce stau Ia l,aza mdsurdtorii detaliilor legrnirei planului topografic de bazd"' este cea clasic5, iar semnalizarea foto,$ennnra'lizarea top,o'grafic5, a semnalelor geoilezice,p'e carc am pregrafica sslg 2greea.si cu ac,eea cizat'o in paragrafele precedente. e v o r a l e g ei n c u p r i n s u l e P u n e t e l e t o p o g r a f i e ed - u b l u - s e m n a l i z a ts de aonei pdduro'ase sau a linuturilor mXrginaqe pddurii' la distanle triangulalia topograficd aproximativ 1 - 1,5 km, ;i constituesc principald. numai pentru in,Ceacestepuncte, vor mai fi semnaliz'ate, Aflarrd; registrarea lor, in fotograrne gi deci prin utilizarea de movile circucle rdu lare de 3-5 m. diametru, formate din pietre sau bolovani vopsite cu var, si alte punclrs te'restrecaracteristice, oa: intelseclii r1elinii s,omi,ere sau cle drunjuri dg scoafere,etc., si cflre 5g v'or gdsi la distanle de 0,5 - 0,7 km intre ele.

2lr

Problema pLanurilor topografice

Acest'e puncte terestre s,emnalizatenumai pentru ridicarea fotogrametric5, constituesc triu,ngadalia, topo g ra.fiod aurili.urd,. S 36. Realizareq triangulaljei locate

Punctele triangula,liei topografice princip,ale vor fi vizate din pun'ctel's principale sta{ionafre, ou,ajujtorul un,ui teod,olit ,de p,recizie gi vor fi determinafe,prin intersectiiie Poth6not. Calculul refelei triangulatiei topografiee principale va adopta compensarea simpl5 pe triunghiuri (spre d.eosebire de opers{iile geodezice ce folosesc compensarea prin intermediul ecualiils1 nermale). R'e'aliz'area triangulatiei topografice principale se desf[goard dupd normele cunoscule din topografie. Pun,ctelo trian,gultaliei topogr:afi,ce auxili,ai.r, nu sunt vizafs pg eale tenestrd,curaj,urto,rul aparafslsl fopogr.afrce; ele slrnf inpegis.trate in fot'ogra,me. Calculul rel,elei lriangula{lei lopografice auxiliure se va desvolta prin metode f oto g ram etrice cle aerotriang ulali.e. Prin acestec,alculecu ajutorul aparafelol fotograme$i metcd.el,or trics se aju,nge Ia ind.esitrea p,undelor d,e triangulalie locald,,la aproximativ 0,5 km. unul de altul. E. 87. Oblinerea fotsgrantelor D e r a l i i l e p l a n 1 p . 1 r 1 . eq i a l t i m e l r i c s n e c e s a r ei,n l o e m i r e i p l a n u r i lor topografice la sclri intre 1: 2.b00 - 1: 10.000,se oblin in modul cel mai avantajos ca rapiditate, ca fidelitate inclusiv precizie precum qi ca economie de errergieumand $i de capital bdnesc prin metod,e f otogrametric'e. Ridioa,rea in plan a pidurilor: are _foarte mult de cA.,stigat prrn adoptarea acestormetocle. Procur,areafotogramelor se ob'iinrcprin, angaj,ar,ea C,ecornenzi specia'ie Ia institutnl fotoaerian din Ministerui Avialiei, eare are, ca nrisi11119 principald, furnizarea de fotograme, serviciilor Ei institutriilor staiale ce au nevoie de aceste fotograme aeriene.

84

Dr. Ing. Gh. V. Ni,colau-Bdrlail'

212

aeriene. gs frebuesc si cuprin'dl un tr'up Oblinerea fotogra,m'erlor dupd un de pidure sau ,o zon5,fonestierS,dat[ spre me$urare' s face anteproi,ect, anum,e intocmit, in care s[ se arate cara'cieristicile conzona r'espectivd aFa frel ca f'otofr,ebue fotografiati di{.ii}or in ,earre baza l:u:cr1"tilor de m5suritori' gramele objinuts s5, poati .o6litui in vederea oblinerei planului topografic dorit' m[su'titorilor In fascicola I,I-a, care 6s mdrgineqte la desvoltar,e,a cores'punzdanbeproiectele analizate p5'duril'o'r I. C. E. F.-ului, sunt pSduri' to,are ac'es-tor rCrostu]oblinerii acestor fotogr,a,meeste foarteT edus in' raport cu valoareareaultatuluifinal(cca10/od'invaloar'eare.zultatuluidefiregiujf ii, resnitiv), iar tiuipul in oa,rt se ,efectuiazi fotogriafi,erea, 'de foarte rnic tste rndsu'rat regiunea pectiv f'otogTamele c,e crrprind. (de rordinul oretor)' dupa Du,p5 oblinerea ,fotogram'elor se iefectuiazl copii fot'ografice identificarea regiunii' acestdaqi pe baza lor, ss fa'ce recunoaql"erea punctelor earactreristice ;i fixarea u,ornenclaturei localitx,{ilor ;i detrece direct numiriior de drumuri, p6,rae, proprietdfi, etc', care se pe plain laborator, qi apoi, pe copiils fotografice de r'ecunoaqtere, identiaten{ie mare nurile ce s intocmesc dupd, fotograme' Se d[ 'gi {icirii punct'elQr de triangula{'ie geodezisd' lopogr'afic5' respectiv de pe teren' semnalelor a cu identificdrii imaginilor fotogra'fice ' S 38. Intocmirea.fotopLanului.

Peniru'cerintele tehnicei Ei gospoddrisl folss,liere s'a doveclit ca foarte lu|lll f otoplanul l,a 7.5000,?entru lucrdri tehnise qi culturale amenaja'ment; aceste $i fotqplanul la l:10.000 pen'tru lucr6ri de qi, mai ales, expegermand constatdr:i sunt rezultate'din experienla metodelor rienla finlandez[ ;i norvegiand' referitor la aplicarea p5suprafelelor a cartograficd foto grarnetrico in reprezentarea duroase. -ss int,ocm'eptedin fotograme raerie'ne Fotoplanul la scara 1:50100 - 1:60C0' care pentru o camerE la sc[ri alp'noximativece f,':4000 : 20 cm' t : 1E cm' format: 18 X aerofotogrametric[ normale (f 16 cm.), se obtin dela o ind,llime medie relativ5' de 2'000 m' se desfiqoari prin aOperalia intocmirei fotoplan'u'lui 'de 1 :51000 pi ,cle cu adu'torui apalatefotore'drersare plisarea nstc,alslor ud,ecvate

2t3

Problema

planurilor

toPografice

lor speciale, <ienumite fot,oredresatoale; aceste aparatei sunt in num[r aproape suficient in lara noastrd, la instituliile de mdsurdtori existente qi pot fi folosite cu upurinli. Ele pot fi procurate gi tle institutia c. A. P. S.-ului pentru realizarea fotopianului pddurilo'r ei. obline prin mic';orare'afotoFotoprlanu'l la scafla1:10.0'00se p,oatre prin folo gramelor reclresatece stau Ia baza fotoplanului 1:5'C'i00, foloplanul in sirea acelora.si apar's'ts. fn amb'ele cazuri oblinem origlnal. Imprimarea fotoplanului (tipdrirea lui in mai multe exempiare) necesitd instalal,ii fotogrametrice speciale, care, spre a fi compiefe ti avantajoase din punct cle vedere economie, e bine a fi instalate la o singuri institulie de m5suritori, - Ia institutia centraid, de md,surdfori, - dar care sd,-giorganizezeprogramul de reaJizdri aga fel, incA,t si poati imprima fotoplanul dorit tuturor institutiilor interesate. Intocmireia fotoplanu,lui este o operalie u$oarS,gi fcarte rapid.i,, daci. avem in prealabil int,ocmit[ f,ria.ngulafia lopograficd loca,Il iar imprimarea fotoplanului, respectiv multiplicarea lui, este o operatie speciald.ce necesiti instal'aitiuni adecvate Fi bine folosite, spre a-$i amortiza in timp scurf, capiNalul inilia| de investiliuni. 9. gg. Intocmireu ytl,tnwlui tropografic fund,amentul Fofogramele ce au servit la intocmirrea fotoplanu,lui, sunt m,ai departe utilizate gi la intocmirea platului Lopografic. Orperalia intocmirii plram,uluitopografic la scara 1:5000 se desfipoard prin aplicarea meto'delor adecvate de fotorestilulie gi cu ajutorrrl apar,atelor sp'eciale,clenumite aparate de fotor,estitutie (Ste" leoplanigraful Zeiss, Autograful WiIC, Sf,ereocartografru,I Santoni, etc.); aceste ap'arlatelipsesc in lara noastrS; oele,cdteva aflate actualmente Ia diferite institulii de misurdtori din !ar5, sunt absolut insuficiente; C A. P. S., prenNru ridic,arearapidi qi precis5,in plan, 'detaliilor gi a alLimetrie ale zonelor pdduroase,in ve' de planimetrie resteavizatd derea .in,tosmirei planuiui fundam,ental Ia scara 1:5.010i0, a-,Si procura aceste aparate (din Elvelia, Italia, Franfa, etc.), gi a-;i,amenaja cprespunzdtor'serviciul ei de ridicdri in Plan; I. C. E. F-ul, prin lalboratorul siiu tie specialitnte (Oficiul IV/C)

80

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bl.rlad

2t4

va colaiborxa la intocrnirea prorgramului de ridiclri in plan,, la fixarnea regulilor de manipularea aparatelor, la fixarea normelor de ob!inerea rezultatelor uniforme gi definiNiyg, la stabilirea gradului de preeiziune a mdsur[torilor, etc. Fotorestituiia, ca tehrrici de mdsurd.toli terestre, mdlegte considerabil ranC2al'snfui dp lucrrr fli conduce la re,alizarea ttlanului topografic restituit cel mai ficlel pentru scirile 1: 5.000* 1: 1'0.000, plan ce abundi in detalii pla,nimefrice asupra consistenlei srboretelor, detalii ce nu le putem avea nicioclatd prin ridic[rile topografice cu busola sau cu teodolitul. Secliunile plan,u,lui topografic resiituit se obtin i,n,psi[ rautomat la aparat, geaoe asi,guri, obiectivitatea raportdrii qi elimind,rii retugd,rilel artificiale; acesfesectiuni se obtin in creion, pe plan$eta coordinatografului gon,exaf a.'paratuiu,ide fotorestitulie,si constit*es,c originalul planului'topografic. Aceste oecliuni originaie sunt redact'ate pe o h6.rtie de desren sp,ecial oe a fo*qt in pr,eala'bil intinsi pe o foaie d.esi,n,c, care si-i asiguPeminimum de contractiun,i ;i ,Ceforrna-

liuni din caaza varialrei stlrii higrornetrice a atmosferei inc,onjur5toarre.Dimetisiunile acesto,rfoi zincate \tariazd" (la n,oi se lucreaz5,cu dimensiunile 60 X 80 cm Si 50 X,8'0 cm. etc.), se stabilesc in funclie de mlrimea secfiunilor normalizate ale planului de bazd",in funcfie d"eposibilitllile dreprocurar,ea rnateri,alului qi de mirimea plangetei aparatelor'de restitulie precum qi dle ins[;i md,rirea spafiu]lui de exaceapl,oata"re(ra4rortar,eqi Cesenare)a raparatului ou eare e'fectu5,m std restitutie. Aparatele de rre.qtitutie,diferS.dupl metoda de restitulie aieasd qi Cupi preciziun,3s .tr care ne-am im'p'uss[ oblinem grtaficul planului sau hiriii topografice. Printre aparatele de fotorestitulie de Gradul I de preciziun, lara noastrS,este avizati ,a utiliza u,rmdtoarele tip,uri: - Autocartograful Wild A. 5 (Elvelia) ce poate fi comand"atqi ob-tinut oricd,nd.; - 'stereooarto'grafu'1 Sant,oni ('Italia), un arparartce o'fe'rd,multe ,do fel lu,cru; la fotocartograful Nistri (Roma); avantajo Ster'eolopografulPoivilliers (Franfa), a c6rei lrecizirrne este mai mici clecdt,acelor de m,ai sus, dar care este mai robust gi slar putea, probabil, acTtiziliona in conditiuni mai avaltajoase. -

215

Problema Planurilor

toPograltce

87

pent'ru pbdurile Statului' Realizarea planului topografic restituit si anume: poato fi desfdpurati pe cloui c5'i deos'ebite, in p]an a"i C' A' a) In regia proprie, in,care caz s'ervi'ciul6. 1ldiclri de restit'ulie proprii qi P. ,S.-ului esto avizat a-si pro'cura aparat'ele aparate cu laboratoriile respee,.][diril,e in ,caresa-qi instal,ezea,oeste in acmt caz nu ste c5" si sc precizeze t',vo. }bseruutie: este necesar rid'ic5'ri in plan' al C' A' P' S'-ului si-qi r,eapdrat *"ou '.u Serviciul 'dre pent'ru sborul de fotografiere; 6;boml ds prorcuravion,pi celo necesaro cu Srse 'crootracteaz5' Iot'ografier'ein vederea oblinenii f'otograrnetror principal[ a' iui este riciui fotoaerian ,din S. S. A., a cdrui misiun'e \liferitelor institutii ini o,cmaiacad,e a procura fotograme necesar de f otorestitus5' teresate ; apa'i[ar, in conclu,zie, se'sublinia26 b'iroul (S,ervi,ciu ,do rnxsurd,tori ter'estre nir implic[ in 'comp'onrenta fio al unui inventarului sdlr existenJa unui lvion, a piloiului respectiv' etc', timp 1/100-U50 fiindc[ acestea au o frecvenfd, de int'rebuinlare in toluqi' in rlin durata do int'rebuinlaire a aparalelor de fotorestitulie; acest rizboi, etru,ctura de vritor a llesvoltdrii avia-liei civile de dup5' insNit'uliile penlru avioane p.'oronatuu' de pi porte e5, lacx lesniciro,as5 lucr5.rilor :e au spagii mari d,e administrat in votlsrea internsific6rii ilirunitro r s cr''se, admin istra t ive (inspeclii, l rnnsmi'terea 0rdinelo'r qi disp oz deci -"t .), Ci in acest ,caz avionqrl poatre avea mai nflrlt'e intrebu:n'1dri qi inarmat poate fi caz prc'curara lui poate fi indispensabild; in acst aarespunzatoarosi poate aduce la in,tr ,c&IllraerorfotogTam,efll,ss ,Jeplinire qi sborul de fotografiero in vedrea obtinerii fologramelor, lie operalie co necesitd,,citeva io,re,pentru ca in acest scurt interval 'obiectnrl penf'ru 'r:&,re fot'orcstitutisi' si, -[a'c!, ijmp sii 1qalizeze foL,og'r''alre o durati de 2-t3 luni, la un aparat ce arr fi f'olosit zi qi noapte cu echipe de schimb. b) In antreprizd,, ,conbra'ctdndu+ecu o instituiie centrald, do mdsu' rltori (I. iG. I4., S. S. A., etc.), execuf,arcafotorestit'ufiei fofograrneI,or c,ecuprind regiunea de ridicat in pia"n; fiotorestitutia va fir adus5 ia indeplinir,e lJe institulia nespectiv5,cu utilaiul ei Si dup6 normele gi condiliile ce i le fixeazd Serviciul de ridicdri in plan aI C. A' P' S.-ului printr'un caiet de sarcini intocmii cle qeful birouiui fotogrametric al acestui serviciu. avem un numai atunci 'cAncl Calea a II-a (b) e6t mai conomi'coasd, 'complet utiiat cu aparaturd Ei instarnstitut ,cntral do m[sur[tori, latii fotognametrice, ceea ce nu exist5, in lara noastrb pdnd in prezent, dar cdtre oare institut central se tinde in cercurile speciali$'

88

Dr. Ing-. Gh. V, Nicolau-Bi,rlad

216

se va putea realiza, vastul tilor de m5surS,torl, fiindc5 numai a,5sa pr,ograln de mdsurdtori terestre la care sunt avizate se,ctoareletehnise qi economice ale !5rii noastre. CAPITOLUL X Imprimarea qi pistrarea planurilor $ 40. Irupr|marea yilanurilor gi hd,rlilor Operalia foto;restitutiqi ne-a co'ndus la oblinerea originalului plarrului fopo,grafic fundamental qi anume a planuiui la scars aleasS, 1:5.000. So procedeazi acum la desenareaplanului pe sectLuni cartognafice orientat,e in relcaua generald,do meri,cliane gl pa'ralele adoptati; foiie pe ac'estorsectiuni vor fi redacNate atA,tea cliq,ee desenate,'cAfe culori planul fopog,rafi,c r'rprirxd'o culoare s' face un lC,efiniliy; !ntru fi,ecar.o cligou; do exemplu: cliqeul cu desenul 'cu'rbelor 6s nivol, care este imtljmat pe foaia se'cliunii rEpective in e,epia; cligeul planimet,riei, caro in negrul cliqeul este imprrimat pe aceaqi foaie s, secliunii respec.tive , urcurilor do ap5, ,ca'ro st,eimprimat pe aceeapifoai6 u secfiunii in aia acest'orcli$,eepe foaia sect'nshu, et'c., p,rin imprimare,a 6'uprapu6,5, tlunii dale, oe oblino planui fopografi,c definitiv; aoeas,tdimprirnaro a planului topografic se face dupd metro,dele cart'ografice cunoscute gi ru ajuforul maginilor cartografico do irnprimat, rnaqini cn care' este lnzestrat in condilii optime Institutul Geografic Mili1"* qi care, deci pct fi folosite pen,tru imprimdri de planuri topografi,eea&cvate diferitelor Institul;ii tehnice qi ttiintrifice nalionale (Inslitutu| Geologic l. C. E. F., et'c.). Imprimarea planului top,ografic fundamental ]a 1:5.0O0 se p0ai0 fare in 100_2'0,0 exemplaro au mai multe, dupi. neoesitdtil,e de risp6,ndire a secliun'ilo,rsale. 0btinerea hd,rtilor, Di,n planul fop'o,grafi;c la 1:5.000, prin fo'foreproduoero ]a sc.arXmicqoratb so ajunge la ob$inereacelorlalle lu'crd,ricart ografi ee. Astfel: 1. Plarml topo'grafic la 1:10.i0100, oe ob{ine prin forto,grafie'rea ejmultani a 4 cliqe,e a planului la scara 1:5.000; se'oblin as,lfe prin fotografier,oi[o mic;orane,cliFeel'e c compun planul la ]-:10.000 qi ca.te introduse apoi sunl in maFinile de imprim's,t in vederea oblinelii t1 ,-

217

Problema

planuril,or

topografice

89

:jului la 1:10.000, in aceJagi niumdr de culori ca fi plan,ul topografi'c rie bazd. 2. Harta topograficd la 1:20.000, se obline prin foto,reproducrea rni'csorat5, a planului fopografic la 1:10.i000. Ilart,a la 1:100.000, se obline prin- fotoreprodu'cerea 3. foprorgrafi,c,S mic$oratd a hdrlii topografice la 1 : 10.000 sau 1 :20.000. In felul acesta so poate ,confectionacu ajutorul aparatelor de fotoreprodurero micqorafd, cliseele t,uturor hd4ihor lopografic,e necsaregi clisee sunt introduse in maginilo de imprimat in ved.erea aloi ac,es.tc 0l,linerii hdrlilor topografice definiliv,e. lor \ 47. Pdstrarea planurilor gi aaidenla -il,istribuliei P d,str : ar ea planurilor distinge tre,i,ch.estiuni - PH,strarean,riginal.elor in creion; ---- Pdst,rareac.liseelor sec,fiunilor planurilor; - Pdstrarea cliseelor foto,gramelo,r: a) Pist,rar,eaoriginalelor: foile de zinc pe care se gdsescintinse onginaleie planurilor se vor pistra in raftu.ri sp,e,c,ia'1e, etic'hotate pe r+ giuni si dispuse a$a fel inc6,t s5, fie oricA,nd acasibiJ cronsultirii |or; b) Pdslrarca cli$eelor s'ectiunilor planurilor. Desenul in tus speoial, cfec.{uat pe anumitX hffr{,ie,p'rcum qi mafrilelp ,co,respunzi,toare, Yor ,confeclionate; pdstrat,e in dulapuri sp,eciale, anumrl fi dc asemenea c) PXstrarea clileelor fot,ogranr,elorgi a copiilor dup5, foto,grame: Pentru acestopieso se construste o carlol,e'cfispecla]i, in ca,resunt introdu,se mapele speciol confcclionatel in aecstc mapc sc gi^scqtc fotograma Fi un numdr de 3-5 fotocopii dupd e,a; fiecare map5 esf,enumerotatd cu acelasi num5r de' ordine cu acel a,I fotogramei ce conline; o schemi explicativi indicl locul 9i pozitia fieclrei foto graue in cartotecS. Toate dulapurile ce contin pieselee-rumeratesub o, b Ei c, trebues,c amL.naiat,o in ,camerespociale, in care se menline o tremperaturd,pe cdb posjbil con:starit[ qi in jurul 1ui -f 15o. planuEt:id,enla distribuirii planurilo,r gi hirfilor. Toats s6g+;uni1e ri.lor Eirhdrlilor topografice se grupazi, p,e naluri de s'cd,ri,astflel: 1. l'lanul l^a1:5.000; 2, Planul la i;10.000; 3. Harla la 1:20.000; 4. iilarta la 1:1,00.000,etc. Fiecare din acesteplanuri sau hlrii sunt nepartizate in dulapuri aparte; fiecare dulap este confec,fionatspro a aya comparrtirnentspe

90

Dr. Ing. Gh. V. Ni'colau-Bdrlad

218

'dulapurile sunt uniteti allministra'tive (dire'clii, '0c0ale' elc'); troat'e aqezate intr'o camerd special5 anume amenajatS,qi in care sunf' aqepozilie aI planurilor gi hirtilor pe rla,,deorientare qi ,d'e rrete schemele preg[tit line evidenla p anurilot'. anum IJn functionar iuri de sc5,ri.. sunt intocmiie si in ele se ,ine evidenla nlanurilot pt Registre special,e hdrli1or primite dela Administralia cenfral5,, p6stra'rea,acest'or plapentru fiecare h5,rfi se fa,cein dulapuri 'tjp 'cu rafturi spe'cial'e nuri rosi :unice hdrfilor intereseazil planurilor naturd cle scar5.; secliunile 9i {_ateaadminislrativd, subordonat,S, in mape speciale,!tisse pd,stre'a25, (aceste hlrfi gi pla1,ii6eanumo in dulapurile lip amint'ite mai sus; 'desf5;uratogr cl numai impdtu'rite, n:uri nu se pistreazd, in suluri sau lor in rnape de ace" fapt {,e ste asigurat prin tinerea Irine ,conservafe, leaFi dimensiuni cu dim,ensiuniiesecliuniior planmrilor rmpecfiive, mape ce au copertele dublu cartonate). administ,rative regionale gi subordonate ' nu plstreazl Ilnititile niciodatd originalelo luc'rdrilro;r'cart'ograflc'e;acste 'orirginals se pistreazd" numai la Serviciul Central al institutiei. Unitiilile subordonate pdstreaz5, al[turi cle plarnurile li hbrtile regiunii, cA.teun gir de foiocopii dup5. fotogramele zonei pd;duroase ridr'cato in plan, iar acesto foto'oopii sunt dispuse in stereocartotaci confe,clionatela cent,ru qi repartizate la timp mitfllilor administra+-ivorcspe,clive;odati cu pnimir'ea acestor stereo'cartrolte,ci fiecare osol silvic primeqte un stereoscop cu oglinzi, adecvat stereogramelor disc6,tc puse in sler,e,:la,rfoteci s'e c,ercdtrtrz[,o,ii l:tre ;i t.u ajutolul t'5,r'uia, ,pi ori este nevoe, structuta, evolulis infdligarea arboretelor, p5duriIor, pe bazd,de fotograme, care trebuesc r,epetate }a perioade egale de timp, clin 5 in 5 ani. CAPITOLUL XI Cadastrarea pbdurilor $ 42. I'egile cail,astrale eristente Transilvania gi Bucovina au avut legi ,cadasftrale inci din a doua jumdtate a socolului al XIX-Iea. In 1919 'a pus bazeie unei Direclii a ca,dat :uIui, in ,cadrul M,inisierului Agriculturii si Domeniilor care avea menirea de a aplica re forma agrar5 Si tehnica improprietiririi, dar care a constituit in fapt, preocuparea de cipetenie a acestei instjtslii, mult timp.

215

Dr. Ing. Gh" V. Nzcolau-B6,rlad,

9l

cadastrului funciar si Abia in 19t33apare ,,legeapent'ru o,rganizar,q, Yerchiul Regat si Basarabla". irentru introducerea cdrliior fun'duaroin Accast5, lege, este s,i astbzi in vigoare fiind p,rima l,egeunitar5,, ce se intinde p tot cuprinsul fd,rii qi care se eprijinfl pe f,emciuri va' labile. Chiar in aqelaryian, susnumifra l,egea fost urmatE de fo'rmarea qi publi'carea unui ,,regulam,ent pentru exe,cuta'rea lucririlor de geodezie, prevS.zutIa art. 12, alineatul II al legii penf,ru organizarea cadastrului funciar si pentru introducerea cdrlilor funduare irr Vechiul ltegai Fr Basarabia". In 1937, apaa:,,instrucl,iuni pentru lucrdrile tehnice ce se executS, rle Directiunea cad.astrulqi", car,e au de scop completarea legii Ei regulamentului cadastrului. qi instrr.r'cliuni sunl emanate de DiT,oat,eaccsto legi, ,r'eguiamente re':.tiacadastrului, atdt timp cd,t a fost incadrat5, in Ministerul Asri ,-ulturii si Dorneniilor Ei au urmdrit precizarea lucr6ritror tehni,oeFi economice pe care sd se desvolte ryi organizeze Cadastrul Tdrii, iar ulterior (aga cum s'a pefrecut in toate td,rils 2plrs.ne ale Europei), cartea funduarS.. In 1939, Dir'eclia callastrului este transferat5, la Minisleru] de Jus' precizat mai sus, cu mici modificd,ri, au 1-tie; lcgilo gi regulamentel'o 'r5mas rinsi in vigoaro si au fost intdrite prin legile din 1938-1940, lrin ,cares'a hotirit obligatiaitutea dn partea tuturor prop'rief,arilor de bunuri funeiare, de a-gi cadastra propriet5file gi de a le inscrie in ca,rte'afunduar5, prev[2td. int'r'un sistem juridic simplificat, eistem 'ce a fost aplicat in Municipiul BucuregNi,spre 'experirnentare. Legea generald de organizar,a,cadastrului {lin 193ts, precizeaz1,: a) La art. 1: ,,Se institue,re,g'imul cadastral qi de,cart,e fund,uar}, pentru toat'e prop'riet6tile f,uncriare" ; 'descrierealuluror prob) La afi. 2: ,,Cad.asfrul funciar ,cuprind.,e prietililor 1or topografici 1lo hX'rfi" ; funciaro qi rcprezenta'rea c) La aft, 3: ,,rOarteafunciarH,cuprinde descriereaf,utu.ror prropriet5,!ilo'r funci,arecu ar5tarea flrepturilor r,eale imo;bilia,re't ; d") La art.7: ,,Scopul 'cadastrului funciar ,este: a) De a pro,cura elementele necesare infiin$drii, completdrii, rectificdrii sau reconstruirii c,S,rtilor funduare gi ale h5"rfilor acestora I

c) De a cunoagte intinderea qi valoarea economicd a pt'opriet,i,9i1or ;mobiliare ale Sta,tului gi particularilor";

ot

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bdrlad

220

e) La aft,. 10: ,,P'no,prietateafuneiari va fi jndicatd, dupi u'rmi.toatoarele ramu,ri ds ,suiturl sau folos,intS,: A. Imobile'cu veni't' 6ad3,stral, a,cli'c6imobilo care principi,al ount supuso contribuliunilor p'u'blice se impart in: o) imobile; b) fd,neatd; dup5, disticfiunea iorr ,economi,c5, r) gri,dini; d) vli; o) pdpuni; l) pd,duri, zdvoaie (bercuri); g) trestiq (etufdriE); h) bd,\\i; B. knobil,e firi venit callastral pi arurme: o) teir"nuri 'clddite 6i curfi; b) ternuri nepro,ductive" . urm5toarele: Din ac'wte arti'oo,less ,constat5, 1. Toate proprie,tdfilo funciare sunt smpuse negirnului ,ca,dastrral. 2. P'r,oprietfllilo fun'ciare a1e Statului, trebu,me in primul rdnd cagi valoarea lor eoonomi'cd. dastrafe, 6p,roa se cunoapte int,ind'er,ea propriet5lii funciare qi re' 3. Prin ,cadastraroso in{elege clescrierea p,rezenfareaei p'rin planmrli pi hd,rfi: art. 9 p're'ciue'azd,i ,,Fiecare pr'o' geometridegte it cad.astrul funcia-r", prietate funciari eete'il,esenatd, primeqf'e un anumit' nuunei par,celede p5rndnt caro pi face obi,e,c,tul mdr lje ordine, numit num5r toEr,grafic qi ca'reesfe inregistratS, in l 2 1r' . , , r g i ertu l r a d a s 1 prin 'car'e a trocut lara in ultimil Din ,cauzavremurilor 'exceplionale 10 ani, legiuirile cadastrale existente n'au putut fi ,aplicate, iar opera cadastrului este la incqrutul realizdrii ei.

caila,strului te,hnicforestier $ 43. Reali,zareo, Opera cadastrului tehnic forestier cuprinde: a) P)anurile cailastrale ale zonelor p['d.uroase ; b) Registrul ca,dastralpe regiunl sau judef,e; c) Dosarul cadast,ral pe tmpurl lJe pi,duri; d) Inventarul,coordonate,lor p,unefelo,r. Lucrdrile cadastrale s vor faco p,e trupurl de pdduri fli pe unitdlt si lvice administrative (servi,ciisi'lvice judelene). Pentru pddurile Statului, Dir,ectia ,cadastrului a prevXzut in no'rmele sale de lucru, intitulate: ,,Instruc!.iuni pentru lu,crXrile tehnice qo ee executd,iJe Drrctia cadast,rului", 1a $ 5, in art. 104-114, rnotehnic forestier. . calitdfi die realizaro a ,ca'das'trului Astfe], ,in art. 10,4,se sPune: ,,Ridicarca in plan a pddurilor Statului se va faee d,e prefcrin't.l de cdtro ingine,rii silvici recomandali de a,dminisfrafiLa C. A. P. S., po baza delegaliunilor ,ernieo lle Direcfia cadae,trului, ,care va face con-

221

Problema Planurilor

toPografice

dispoziliunilor deciziei ministe' irolul qi re,ceplia lucrXrilor, ,001nf0lm riale, publica,tl in Monitonul Ofi'cia] Nr. 1?3 dn 30 Iunie 1'9'3?". prectzeazd $i mai departe, in art. 1'05, oe ,c,aracte,rul d"eplanuri cadas' ,,Pentru a se ,ila a0etor planurl, atd,t pe acela de p'lanuri trale, din p'uncNde veder'et,ehnicgi jurillic, cdt qi pd,duril,orrespe'cNivo, lrur forestie,re,necsaroamenaj5rii qi exploatdrii ia into,cmirea lor s,e va avea in ve'derodispoziliunile lcgii pentru or' ganizarea cadastrului funciar gi introdu,cenea c5rlilor fund,uare in l'echiul Rcgat qi Basarabia qi rcgularnentul respecfiv. In executarea silvi,e se va lucr[rilo,r, atat de ordin juriflic cd.t qi te]rnic, inginerul jlteriorui pidurii 9i se va comporta ca mdrgini numai la perimetrul Fi norrnelor un delegat fiehni,c al firccliei cad.asfrululil, ,oon$orm6,nclm-se ,ce priveqle meto'dele tehat6,t in prezentele insNrucliuni, pres.crise do adoptate, urmf,,ndca penrtru restul terics d.oIucru, cit pi fo,rmu1arel,e ritoriului callastral lucr[rilo fe]rnice S| iuridice sd, se execute ulteliol al Direcliei ca'dastrului((. tl'e un ait de1'egat Prin acesto dispoziliuni regulamentare s'a schitrat liniile generale dupX care urmeazd, sd se faci cadastrarea pS.durilor 91"1111i; ele ins,Xn'au putut fi aplicate. P'lanurile caclastralevor trebui s5' fie in-. qi vor fi raporlate la scsra 1:2'500,pencailrate in canevasulgeadezic tru pitJuri mici;i la scara 1:5.000 pent,rupdduri mijlocii si mari, pe mat[, d'e cea mai bun'd 'calitate, lipite pe amplanqed,ehffrtie da clescn bele fele ale unei foi ,do zinc, de dimensiunile 0,75 X 0,60 m'. ctresenul cfectudndu-enumal pe una din fep; plan'qelevor fi numerofat'e' fie propriu adoptat peu".a la Dire,c;tiacallastrrilli, fie clupff un sislem tru fie,caro trup 'de pblJure sau regiuns dat;,. la 1:5.000 sunt insf$i planurile lopografioe Planurile ,cadastrale fundamentalo, in 'ca're,pcntru pfi,durils particulare vor fi conlurate t.oate pnoprietilile foresti.ere din regiunca,ridicatd in pian'

\ 44. Materializarea hotarelor a !5rii se facc pe teritorii comunale. Cadastrarea general5, Cadastriiea pllJurilor sc face pe trupuri d'e pd'd,uri;i proprietari. comunalosunt fixa't'econ'formart' 15'd'in legca dc orga'niHota'r'e.u zaro a catlaefrului gi conform di"rpioziliunilor prevdzuto in trcgeap'en1ru organizarea administraliei ]oeale. llotarele trupurilor de Bd,duri

Dr. Ing. Gh. V. Nieolau-BA.rlad,

eunt fixate 00nf0rm art. 19 din l,egea de organizare a r.ar,elr,ecizeaz5, urm5,toarele :

calCatrului,

Direc,fiei ,cadastrului (in cazul cAnd mdsurdtoarea ca,,De1egafu1 esto intreprinsfi, de cdtre un inginer silvi,c al Statului 6au anclastralS, va trebui sL fie delega.tFi din partea DiBaiat 'ca antreprnor, aces.ta :octiei cadastrului, adicd sd satisfa,cd a,rl. 104 si urmdtoanele,tCin ,,Inrtructiuni pentru lucr5rile tehnice ,ceee executd de Direc{ia ca,dastrului"), asistat de doi delegati ai primdriei, ascultd.ndpe cei interes a f i , v a p r o c e d al a : c) Id'entificarea, m5,sura.rea qi delimifarea proprjetllilor funciare, precum qi la stabilir,eap,oscsiunilor imobjliare din comunX; 'Constatarea D) acordului poeesorilor invecina{i asupra hota,relor ter:nurilor; c) Inregisdrarealitigiilor de hotare si precizareaporliunilor lftigi:traee, in cazul cAnd s'ar ivi ncinlelegeri intre posesorii invb,cinali. In .azul unor astfel de neinfelegcri, jngincrul ,cadastral va fixa ambele liotare provizorii a euprafelelo,r iifiglnoase; d) Intocmirea planului parcelar cadastral al comunei 6i indicatoru] 411n5"ticAi fep6-rafi,c al posesorilor',. Referitor' la mar,erializara pe f,eren n limilelor de hotar, art. bG {in,,Insfru,cliuni", p'recizeazd": ,,Punttele ce definesc drumurile de detaliu qi tn spacial cel,ed,a pc hotare, vor fi marcateprin borns 4s piatrl naturalS, de bet,on. sau in prin mai ce.l rdu caz stdlpi lJo lemn de esenlEtare. llorrnele sor avca forma unui t,run,chiude piramidi, cu indltrimea de 60 cm., iar bazele pdtrate cu laturi de 20 cm. ,qi 12 cm.; avAnd sEpatd pe fala superioari o mic5. giurici care v& marca punctul; ele vor fi ingropate pAnX ]a nivelul solului. Deasupra bornelor sau ldruEilor pe holare se va farcecdte o movitl de 0,75 m. razl,, inconjuratl cu ;an! adiinc". Iar mai departe la art. 108 din acelasi regulament de norme qi instrucliuni, se stabilegte: determinS, frd,nturi ,,I'n punctele ,de hota,r stabilito {Cefinitiv si ,ca.re de a,liniamente,, ee ro,r ingropa p6,n[ ta nive]ul solulul, borno tip ca(art. 56), sau stilpi d.e iemn de ,m'en!d tare, ap,roximatiy de 11n6fra1 acc'lea$i dimensiuni ,ca bornele. Peste acesto puncfe 6,evor face movile de 1,50 m. diam,etrucu 6an! imprejur. In punclele de hotar situato

Problema Planurilor

toPografice

pe acelapi aliniament se vor fixa !5ru,9i solizi, acoperili gu movilit de pimd,ni. Punctele ce determind detalii interioare importante, ca: pi a clilrnii somiero deschise, cuhni si vdi prin'cipa\e, zoma soselel,o'r pttn punclele hotar, de ps trn la fei'cu marcat,e vor fi, lor ferate, movile. Ior aroperirql cu borno sau stdlpi de lemn, nefiind obligatorie Punctele din interioru| pddurii, ce limiteaz[ diferite ramuri de culturi in sens cadastral, ,ca: terenuri arabile, Pdquni, fdnefe, imp'ro'luccultura tive, lJrumuri, !6rae, et'c., precutn Si detaliile 'care infereseazS, qi amenajarea pd,durilor, ca: separa,fiuni de masive, clase de vdtstd, fertilitate, elc., vor fi marcate prin !6ruEi de 5 cm. diametru qi 3O cm. ]ungime, acoperili cu movilite de pbmdnt. art. 109 precizeazd,: Din pun,ct d.e veders al pre,ciziunii md,surE,torii, 'drumurilor publice clasa'te,pre' ,,Ilotarele, zonele cdilor ferate Fi sau artificiale qi 'care naturale cum si liniile principale inte'rioar'e, .un1 4ssfinato a forma qi in viitor lirnitele definitivc ale parcelarulut 6 vo'r ridica in plan numai cu tachaonxetru'cu o aproxiie g,estiune, centesimalela lirnbul orizontal, utrhma{,ie de cei pulin 20 secunc}e normele specificato la art. 53'-82, inclusiv d.in prezentele z6,nclu-se instncliuni, iar distantele se vor pufea mHsura si numa'i cu stad.il in terenurile accid.entate". Dupx ce sra fixat bornele qi std'lpii'do l'emn !ntru punct'elecaracteristice alo limit,elor de hotar, se pnocljeazxia trasar:a Fanluri)lor de pdd,ure,car s ,erc,cutl dupd ,dispoziliunile regu]amentului servil::ului exterio'r la p5'durile Statului. $ 45. Realiza,rea cailastrului economi,cforestier In compar,alie cu Cadaslrul tehnic forestier care cuprinde lu'crd' rile necesare realizd'rii planu'lui cail,astral al pd;durilor qi stabilicadastrul rei suprafe{e}or diferitelor proprietari de p5,$uri, a supraualori'i economica stabilirea urmlregte forestier economic psdqstral, care este fetii piduroase mdsurate qi firarea uenittt,lttins| felul speciei forestiere, clasa de in furr$ie de ,clasa de fertilitate, vdrstd, etc. Legea cl,eorganizare urmXforele; a Cailasf'rului, la art. 22 qi 23, pre'cizeazd

,,,Dupi terminarea op'eraliilor cadastrale pe feren, delcgatul Cada"sirului va calcula suprafata irnobilelor m5,surate $i va redacta in

Dr. lng. Gh. V. Nicolau-Bdrlad

o'rdjnea numerilor fop,ogra"fice, regi'strul funcia'r . . Eegistrul Cadastral funciar va cuprlnd.e ln esenfi urmdtoarele: ni Numdrul tofografip al parce)elor gi indicarea plrlii de hotar in care se afli,; b) Ramu'ra de cutturd potrivit indricaliunitror dela art. 10, clasa qi imbunit5lirile a,flate pe b;Lrnurileimobiliare; c,) sup'rafata p,arcelelorin hectare qi in m. p.i d) Venitul net cadastral; e) Numele $i pronumele posesorilor...". P'entru p5'duri, regi'strul ,cadastrat fr'ebue sb se 'sp'rijine pe princ'ipii de,osebile,in 'comparatie cu proprielatea funciari agricoli. P5,durea este o form5, de cultur[ a solului cu totul .deosebit5de alte culturi; capitalul investit in aceast[ formd de cu]tur5, respectiv capitalul lcmnos, are o val,oare,cu mult maii rnare decit la celelalte eulturi de teren; deci determinareavalorii acestui capitai care pred'omini val,oareaizolatd a terenului, e'stede cea mai mare im' portan!d,. Oadastrul economic fcrestier, analizal din punct de vedere al modului de aplicare, lrebue sX cuprindl urmdtoarele 4 faze de lucrlri qi anume: f. Descrierea econ,omicS, a pdduril,or ploatare; pe trupur,i sau serii d'e exei general).

II. Stabilirea valorii pddurii (sol{arboret*rolut IV. Incadr:area fiec[r.ei parcelo de pSilure coiespunz5loare clasei de grarda{ie.

III. Stabilirea giadaliei venitului net cadastral la hectar. in clasa de ferlilitate

Descrierea economicba pdduriior cuprincle elemente ca: a) Suprafala pidurilor; b) De,scrierea arb.or,etelor,pre,cizd,ndu-se regimul gi tratamentul la oare sunt supuse, etc,, ce sunt prscizate in amenajamentul pH,durilor. ,g6sfiiirea valorii p5durilor se face dupi regulile fixate in ,,Estimalia forestierX". Stahilirea gradalici venitului net cadastral Ia hectar se face clup[ nornrel,egencrale c'adastralecu urynitoar,etre,corective : a) Eegiunea de eualuare p,cntru p[cluri se va fixa independcnt de regiunile de evaluare ale terenurilor agr,iccle - qi se va avea in vedere in primul rAnd bazinul pirduros principal. graclul cle desvolfare a industriei fo,iestiere din regiune qi dep5rlarea dela centrele populafe sau induslriale mari consurndtoare fre malcriale lemnoase;

Problema planurilor

topograJice

97

b) Clasa de calitaTe, care arat[ venitul net cad.astral la hectar pentru ,o anr;rmitd.parcelil de pdclurc, cuprincle toate pa,r,celele cu aceiaqi venit; acesterlase de calitate dispuse in ordine descrescitoare formeazi, a scati de valorj, denumitl gradalia venif,ulni nstr cadastral la hectar pentru zona pdrdur,oasa respectivd, qi ,care cu_ p'inde opt cla,s,o de calitatc, respecliv opt ,catego,ri,i de vcnituri cadast rale. Dupb delerminarea gradaliilor venitului cadastral so trece la incad,; area parcelclor respecfive in clase cle bonitate ale solului Si trasarea acestor zorre .Le fertilitate pe planul topografic ai pldurii. $ 46. Cartea funduard, forestierd, Privitor la Cartea fu',fluar5, in generai, legea d,e organizare a Ca_ dastrului, preetze{zdla art. 35, urmitoarele:,,Ca,rtea funcluard,,,va crrp ri rrcle : I. Dcscrip{iunca imcbilului pi inscripliunilc privitoaro la imobii If. in'scriptiunile privitoare la proprietate. III. Inscripliiunile privitoare la ,sarcini. ,Sccpul inf6,gm1,1'si cirJii funcluare consf,i in: a) lntS,rirea dreptului tle proprietate; il) climinarea ,orici,reiincljcdri de hotare; c) sfinger'ealitigiilor existente (la iltocm'irea cdrfii funduare) ; d) de a da siguranl1a tr:anzacliunilsr asupra proprief[]ilor fun_ ciar:u gi a tnlesni creditul funciar. In cazul ciind Cartea funduarii generall ar fi in16sr.it;, n,ar fi nsr,sio gi de o ,carte funduard forestier5, ac.eastafiind_ inglobatd, in cea ge'neral5.Cu,m inr55o asemeneaCarte funduard generald, nu 6,a realizaf incl pentru majoritatea cuprinsului tdrii $i ,cum p5,duril.o statului, in special, trebuesc ferite de incLlcdri de hotare pi tle continui proceseile |itigii, care in majoritatea lor sunl pierdute i' favoarea partic11""i1or si 6gci constituesc priiejuri de dirninuarea propriet[tii Statului, - Se impune intocrnirea unei cir{i furrduare, perrlru pddurile Statului ;i cele ale instilutiilor cornunale qi publice; u c n l s l I t a r t e f r r n d r r a r is . e i n t o , r r r r e sd te u p L L e g u : ,C r c ] u s l r a l f il n v i goare art. 3J---'-66, care esle cornpletat[ cu clispo-iliuiriie regulamentare ,ctabilitc in a,rt. !77-227 din: ,,Insirucfiuni',... gi so raportl numai ia proprietdtile forest,jere.

98

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-BA'rlad

226

PARTEA IV-A Problema planurilor in sectorul silvic

CAPITOLUL Xil AnalTzarealucrdrilor necesare intocmirei planurilor ate ld'rii md,surdtorilor terestra tn zonele f ort:estriere g 41'. Speci'fic'ttl 'supxap'er P5.durile pof fi imaginato ca niqte p'ete verzi a$ternute din fala frimO,ntati a scoar!,ei terestre; aceste pete verzi devin 'din ele au co in ce mai mici Si mai d'epdrtate unele d'e altete; unele qi aocimuntoaoe regiunile lntinderi mari, in special cele ee acoperi d.entate,altele insi sunt pulverizate gi 6ls inlinderi foarte reduse, acesteadin mergdnd pdn[ la t ha. sau chiar mai pufin; evident'ci 'ci 'de arbori pdlcurri 'ca urmb nu mai sunt considerate ca' il[duri, fcrestieri. MisurXt,oarea intinilerii Ei rep,rezent6rii lsliefului ace'stor petece de vegef,alie arborescentd poate fi privit5' d'intr'un dublu pulict de vedele qi anume: qi atunoi 1. din punct de vedere aI re'd5'rii ansarnblului regiunei 'ceilelaltesuprrafete cultivate ele sunt m5,surate lmpreund ,cu,toate saucld.ditealeregiun.ei;iarrezultatulmdsrrrdit.o.riiesteredatin prlveqte hd,r'ii topograf ice oe 'se refer5' Ia intrreaga regiune qi care nu ci a. tu,tur;or obiect'elonqi cultunumai aspectui zonelor p5,dur,oase, regiunii md'suratc' corespunde rilor de pe scorla terestrl ue 2. din punct de vedole al redarii &e,taliitrorculturale forestier'e, a'drrninistrative, elc', te privosc orog,r,afiice,hidro'grafice, e'c'o'nomic's, pe t,ehnicianul Ei eoonomi,sful forestier qi atunci zona pdduroanS face obiectul unei mSsuritiori ailecval'e, iar rezultatul re,spo',tiv5, 'so referi acestei mdsuritori este redat in planwr'i tropograf'i,ce,ce cu veoin[tdfile ei imediate' nunrai la zona forcsti'erd m5,surat5,, privit6, flin puncf de veilere al ansambluZona fo,restl'er[ a !5,rii, lrti, este reprezanta.td im hd,rlile topograti,ce eristente la scdtile 7:70A.000si 7:N0.000 tntocmite d,el. G. M.; evident ci acesteh6r!i au multe lipsuri sau neadevd,ruri, alar ele pot fi core:trate qi aomple' rLnei {afe; aga dar, principal,,din Pu,nctul d'e vedere al reprezentS'rii 'g[ nu mti poate afima se ei f'oresti'er ,pi sub asp'ectul regiuni constitue o problem[ in sine, ci o chestiune de oomp]'etarea lipsu' rilor ivite 'Ia misuritorite Si reprezentdrile cartografice rcalizate p6,ni in pr,ezent.

227

Problema planurilor

topografice

99

Zona forestieri a tirii, privit[ insi din punclul de vedere aI cu_ noaqterii ei am5nuntite, respeetiv din puncful de vedere al ra$ionalizirii Fi intensificdrii culturii ei, nu este tncd, ,4eptezenfutd Vrin planuri topogra,fice cores'punzd,toare (la sciri 1:5.000_1:10.0&}). Jntn,c'mireaacesto,rplan'u.rl f,opografice - lentru majorif6,fsa, pd. duriior trdrii - facc obiectul unei, rrealrizd,ride viitor. fnto'c:mire,a acestor planuri lopografice _ penlnrr majorilatea pa_ duriior tirii - constituc insl o mane problemd de actual,itate. C'are este specificul acestei probleme ? fl rezumdm in cele de mai joo. Cara,ct,eristi,cile a,cesteiproblerne pot fi oomturate astfel : o) Mdsurdtoarea qi i.nto,c,mirea p.Ianuirilor la sci.ri mar:i necesitE w:rlia ,6.1u1ii, rosp,ectivlucr5ri de t.eren, qi deci est,ecostisitoare; D) Pd,durea qi in speli cultura f,orestierd este o intreprindere tsrrsivd,Fi deoi producdloare de venituri mici; ex_

e/ Rap'ortul dintre venitul npt anur| la hc,ctarul de pddure qi co,ta anuald; de arnortiza,re a cheltuielil,o,r de mdsurd,toare fuenfru inforcrn-irea unu{ plan dop,ografic la scara mar,e 1:2.000__1 :10.000) a unu,i hectar, de pidure este negativ $.i de,ci in defavoarrea intents,i_ fi;cdrii misurdtorii teresfr,e, in vsdet.ea obfi,nerii de planurl top,ogra_ fice cu multe deta.lii planimetrice F,i altimetri,oe; d) P5,durea- privitd, sub t,oate aspectelefol,osinfoi ei _ este un bun al naliuned care arre nu num.ai un rol m,a,toria.Iqi fi,nanciar, ,acel de a produce materii prime qi de a aduce venituri, cl rnai ales un rol social pi in pr'ofe$are,a ,si menlirnerea scoarlei terestre, contra ,eroaninjl,or, Furpirilor gi inrindaliilor. de aseme.ni prin purifjcarea ;i atmosferei din jurrul ,centrelor !6pulate qi prin infrlrmuselarea r_ giunii; r) Ca bun al rratiunei, pddurea trebue ,sd fie binc .''servatd,, bine amenarjatXpi ralional cultivatd, $i in eo,rase,cinf5 ea trebnie sE f,ie cu_ noscutd, in toate amdnu,ntcle e,i,,atAt cel,eprivitoare la elementele ei orografise, hidrografice, geo,logic, et,c.,cit ;i ,cele privitoare Ia ele_ mentele ei "ulturale, tehraice, eco,nomice, adminjrstrative, etc. cunoaqterea qi neprez,e,nfarca acestor elemente ests legat[ de mdsur6_ toarea fopografic5, detailatd $i de intocmirea planurilor topografice rdspective; f) Planul top,ografi,: servegte ,ca piesd de bazd,na numa,i, pentru explo,afareamater;ald a pldurii, ,ci d,eassmeni,qipentru mentirnsrea gi exp,troatarea imateniald a zonei, forestierecorosp{lnzdtoa,re;

aga

100

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bd,rlad

228

la indeplinir a ecos'tor planuri t'opo'gr'afice d* d.ar, pcntiu a,du,cerca tailate trcbue sx contribu,e[a sti,ngerea cheltuielilor de mlsur;.torinu numai proprietarul expioatdrii frztee a pXclurii, ci qi benefitiarul folosirei ci mator iale, adi'cdcoloctivitatea'omenasc;a' regiun;i, reFl,ectiv Statul, prin subve'nlionarealucl5ril'or d'e' intocmirea pi:a' nurilor. planuSub a'cest aspect a fo'st analizatS, ,,i' solulionat5 probitrema Elrca l e s i n n r a i a p u s a n ' c s c l r i i n Ia mari 9i rilor lopogrn{ire llrile de voni' factor un important lia undc piiclureiaeste in acelaqi timp - in aceste {Iri mi"suturr,r p.entru toatc intreprincletitte turistice; cu mafost de'sfd'gurate au foretlticre zon,elo,L rltorile top,ograficealc xirnurn de preciziune. \ 48. Propnetd{ile forestiere ale Stqtrllui Col dintiiu exen.-plude buni go'spcdlrie a. pS.duri'ior f:ebug s5'-l dea Statul, l,a ProPrietS,tile sale. lnoducerca materiei Pldurile statului sunt mcnite a asigu,rra ales de a' asiguna mai calit'ate, dar bir,n[ p'rime tremnoase de cea,mai qi intensifica cultura ei in vemenlinerea pidurii. cle a ralionaliza dc a' o de lucritori;i unui cit. mai tnare nurnir derea ab,so,rbi,1gi imbun;t5,fi pi infrumuse,ta, cici prirn aceasta se furfrumuseleazi, r'egiun,ea 9i se rr'rflic[ staard'a:rdul de viald a l,ocuitorilor din vecinltataa pidurii. Toa,te aceste impenative Ia care este aYizati a tiio 8/oamaproprie' tatca foresticr5, statal5 ,s'esprijin5. pe reala cunoaptore a tuturo'r zonei forestiero ;i impiicit pi pe 'exaeta ei drelim'itare, el,e,rnentclor in planuri topo'grafice. reprrezonf,are rr.Ssurare;i plgnul topografic Ia scara 1: 5.000'sstg- pentru gradul de desvoliare actuall a tehnicei qi economiei forestiere - replezentarea grafic[ optimi prin care sX se redea cu fidelitate hotarele pidurii' relieful regiUnei qi inaginea structurii fizice (prin fotoplan) a arboretelor pXcluril ,,sia tuturor golurilor, luminigurilor, poenilor, riri' turilor, etc., ce surnt in strinsS, |eg[tur5 cu struciura ;i consistenfa pddurii. Dai. s'a stabilit in cuprinsul lucririi de fafl ca intocmirea aoosfui plan topografic care tirnp, cere cheltuieii ;i este consecinta uuor operatiuni gi lucr5ri tare trebue sI respecte a'numiie rrorlll, de des-

r02

Dr. Ing. Gh. V. Nzcol,au-Bdrlad

230

e) Pentru oric,etrup izolat de p5dure cu o intindere mai mane ale ha. (suprafa!5, minim[, ,ce po,ate fi cup,rinsd.intr'o secliune), se 5100 va int,ocmrilsecliunea de plan t,opografi,c[ inoadra.t[ in reJ,eauagene' de inrald d,e l,ongitu4ini ryi latitudini oonform ndrmelof gencir,ale cad.rare $i numerotare; dac5 supraf ala piclurii ss sifuiaz5.din punct cificd,nd cd,ea cuprinrde doud jumdt5{i ale celor 2 secliuni ald,turate, atun:i' se va intocmi o socliune de pl,an top'ograficX pr'ovizorie, spedou[ iumS,tii a]e ceioin2 te'cliuni aliturat'e, cificd,nd ,cI ea cuprirnd'o ciutd;ndu+,e prin a,c'eastareprez,entarea gra.fiei a piclurii in miilo' cul z'onei; fi Pentru orice t'rup de p5d.ur,e iz'olet,'cu o intindc,re mai miex de 2100'-500 ha. pi aflat la ,o, dE)ijr,trarne mai mare de, 3--4 km. dB trupul vecin, se pot intro,cmiplanuri top,og1nfi.. proYizopii, tra scara 1:50O0 sau chiar la scdri mai mrari, fdrd. a fi nevo,iesd fie in:adnat genenald.; ln r.e{eaua,cartografi'c5, g) Ridicar,ea topogra 'i'cd a oricinri t';:up d,e p[.dure, orlic6.t de mic iar ar fi ,ca intindere, trebue s[ se sprrijine p,e o tniangulatie 10ca.15, aceasta trebue s[ fie ]egat5, de geodezia {[rii; ft) Numai in mod proviz,oriu, ,numai pentru firupurilo mici de pddure pi numai acolo unile nu existS,nicio relea geodezicl prurcipail (cu laturi mai mari ca 5-6 km.) se poate efectua ridicarea t'erestri pe traza unei triangularlii ]o,cal,fEr5, ca aceasti triangUlalie sd p'rinfi fo'st legati (rcspoctiv 'c,ompensatd)de triangula:fia ge,oclez,ircS, cipaiS,; i) Pentru trupurile de pddtu'o mai mari d,e500-1.000 ha. gi aooln prin'oipali se va'realiza in preaunde 'nu ex;st[ niciol"elea geodezi,cS, (triunghiuri'cu ]atrit o reloa geodezicl for,es,tier5, laturi d,ela 3 km.) o&r3 rEe va compensa dup5 r,egulile gnerale geo,dezi'ee si apoi pa bana qi a ridicS;rii d+ ei se va proceda la d,e,svoltarea trintngulatiei lo,cal,o planirnetrie baliilon de Si altimetrie; j) Ridiclrilc ge,odezic,e si top'ografice ,se volr, desfds,ura po baza unui,,B,cgularnent de norrne qi instnu,cliuni", spre a se aeigura unirezultatului lucrului; fonnitatea de lucru Si normaili,zar,ea /c) Lucririle fle ,ca'd,astrare a pidurilor se vor ef'ectua oonfo'rm.le Bilor in vigoarc 6i in oolaborare cu Institulia Cad'arstrtlui; tj Serviciul de ridicXri in pla'n al C. A. P S.-ului va fi compus dintr'un serviciu 'central si din birouri regis1a1u pe dlrecliuni silvic'e; 'Serviciul centr'al ca gi birourile regiona'le vor or-

231

Problema

plari.urilor topografr,ce

103

Saniza echipe speciale de teren acolo unale $unt lucrdri in curs de cspunz[toare executare. S,erviciul c'entral va av,ea o organizare coil (birou geodezic,birou topografi'c,birou foLograrnelric,birou cadastral, birou oartografic pi de desen, etc.) qi va lucra in strAns[ cola' borare cu Oficiul de Topogr,afie, Cadastru si Fotogrameirie al I. C. E. F.-ului, in ceea ,ce priveqf,eclaborarea no,nnelor de lucru, a progr,am'el'or de lu,crdri, a meto,del,ord,e adopfal, a aparatelor d,e acLizi,tironat, etc. Programarea lucr5,rilor de ridicare in plan a pidurilor Statului iese din ,cadrul ace,steilucrdri, ,oareurmdreqtre numai s[ examiarate neze pe toat'e' fe,tele ,ei, probl,emta planuriior top,ogplirt, .p,snlru principiile geneqi s,sctorul silvi'e sd stabileasc6 specificul ei pr,oblerne. rale re rsrtau la baaa solulionE;rii adestei S 49. Priuiri asu[ya probtremei md,surd,tot'ilar pd,d,wri,lor enperinxentl,le(Anexi ) Di,ntrre pXdurile gfafului, acele care necesitd o ridicare tn plan; cAt urai minuliioas5,gi tn acelaqi timp cd.t mai urgcntS, cunt p[du. rile ce fac obiectul exp,er,im,entilril,or lonestiere si care au trecut in administrarea directd a I. C. E. F.-ului1). Pidurile celor trei ocoale experimentale dela Sinaia. Mihaegti qi ligdnepti - au fost in trecut misurate in plan - mai mult sau - dar actualmai pufirn preois,, dupi fimpuri, nevoi qi irnprejm,rrdri -din mente pl,anuritretopografice'corrospunzdtoar,e acelo,r m[surdtori trecut nu mai pot fi folosite, fiindc6: a) ele sunt f'oarte vechi cia lex,e,cutie (30-40 ani) qi ctrecinu m,ai corespund realit5lii c.are s'a m'odificat simtitor; b) ele nu sunt incadrate intr'o triangulsli. geod,ezicXde niciun fei ;i de'ci nu se spriiind, pe puncle pr,eoilsdeterrminate, care ,sd le f,f asigurat o rigurozitate maternratj,cd in ce'ea,ce priveste gladul de preciziune al c,alculelor ; c,) ele nu nunt realizate cu d,etalii suficicnte pentru a corespunde scopurile $tiinlifice qi administrative actuale $i au fost redactate la
1) Iatd cuprinsul tablei de materii a Anexei, ce face obiectul unei Iucrdri aparte, anex5 in care sunt redate datele devizului cantitativ sr calitativ aI mdsurStorilor terestre ce se prevdd pentru pddurile erperimentale ale I. C. E. F.-ului. A se vedea notele dela pag. urmatoare.

104

Dr. Ing. Gh. V. Nr,colau-B6,rlad,

232

scdrri mici sau improprii desvoltdrii lucrdrilor de experimenfalie forestieri. Pentru a,cesfeconsid,erente pddurile o,croa,lelor exp,erimentalesunt avizate I,a ridicarea lor in ptan gi.aceasfa ,r6,tmai repbde. Ridicarea in plan a acestor pddurl trebue si lind seama 4" lrei stiri de lucruri: A. Mdsurdtoar,ea teresfrS, a acestor pdduri trebue ,executatd cu lraxjnum de acurateld ;i ptre,cirziune, ea putd,nd.servi ca, exemp u cle moOlul cum urmeazi a fi rezolva.tl, problema planu'ril6,n topognafice pentru toat,e p5durile Statului, precum qi p,on1ry toate proprietisau de utilitate publicd,. li'tre fon,ciare statale, ,crGmunale B . M i s u r d t o . a r e at e r e s t r d a a e e s t o r p d . d u r i n e , r c s i t df o n d u r i ;i cheltuieli de in'r'estitiepe care bugetul I. C. E. F.-ului nu le poate aooperridin prevederile sa e m,odiestegi deci statul prin reprezen, tantul siu C. A. P. S. este avizarta contribui la realizarea a,cestor luordri, subvenlionAnd o parte din cheltuielile de execulie a planurrilor,conespunzS,to ar.e.
Devizul Cap. L qi programarea lucririlor

de mi,suritoare:

: Executarea semnalelor punctelor geodezice: S 1. proiectarea punctelor geodezice. Material personal. Q 2. Construirea piramidelor. Material. personal. Cost. semnal,lzate. Material. personal. $ 3. Bornarea punctelor Aparate. Cost. 6 4. Predarea semnalelor. paza.lor, Cap. II. : -EixecutareaIucririlor geodezice: $ 5. Executarea lucrdrilor de teren. Aparate. personal. Cost , $ 6. Executarea lucrdrilor de birou. Aparate. personal. Materiale. Cost. S 7. Intocmirea tabelelor de coordonate geodezice. -Incadrarea $ B. Receplionarea lucrdrilor geodezice. lor in Geodezia fdrii. Cap. III: Procurarea fotogramelor: 6 9. Intocmirea anteproiectelor de ridicare aerofotograme_ tricd pe pdduri: Sinaia Mihdie$ti: TigdneSti. 10. Contractarea qi efecti.rarea fotografierei. Cost, _ $ Cap. IV: Preluslsrs6 fotogramelor: g 11. ObJinerea fotoplanului. Aparate. Material. personai. Cost, "+ 6 12. Obtinerea planului gr.afic restituit. Aparate. Material. Personal. Cost. 6 13. fnventarierea cliqeelor fotogramelor. $ 14. Inventarierea stereogramelor gi constituirea Stereocartotecei. 6 15. Evidenta distribuirii copiilor de pe fotograme gi ste* reoscoapelor.

233

Problema

planurilor

topografice

105

C, Mbsurdtoarea terestrd a acestor plduri trcbue exscutati in concordan!5 cu normele d.e lucru ale institutiilor generale de mdsurdtori existento (I. G. M. gi Instirtufi,a Cadas,trului) qi in spiritul tregii ca'da'struLui in vigoare, m,&i ale.sin ceeaceprivepte aplica,rea hotarelor pe teren, stingerea litigiilor, etc. Privitd, sub aoest frip'lu aspect, problema mi,sur5torii pi,du,rito,r experimentale ,se inc,adroaz[ in problema generalX a plarnur.ilor to_ pografi,c,e rpi urmeazE a primi o s,oLuli,onare analoagi. Spre a ilu'st'ra modu| de r^.olutionare a problem,eiplanunilor fopograf.l,ce, Oficiul do_Topografie, Cadastru gi, Fofogrametrie a1 L C. E. tr'.-ului formuleazii inlr'un strrdiu aparfe ce uruncazi a,ceastd, lucrare, devizul'n) cantitativ Si calitativ al lucrlrilor cle rnXsurXtori terestre privilssls la Ocoalele experimentale Sinaia, l\{ih5e;ti +i fiSineqti, spre a se vedea luantumul ltlcrXrilor, rnetod,elede adopfat, eficacitatea lor, nalura op,eraliilor cle teren Ei de birou, costul lu,cririlor, natura rezullaf,elor $i gradul lor de precizie.
: Executarea lucr5rilor cadastrale gi juridice: S 16. Intocmirea mapelor cadastiale gi juridice. g 17. Evaluarea forestierd, , $.18. Realizarea Cdrtii funduare a p5durilor. Cap. VI: Aplicarca Cadastrului. Delimitare. $dn{uire. Bornare. S 19. Trasarea botarelor pe teren, in prezenla limitrofilor 9i a reprezentanfilor instituJiilor comunale qi de Carie funciard. 6.20. Compensarea gi ajustarea hotarelor. Q 21. Constructia ganlurilor. Q 22. Instalarea bornelor de piatr5, de beton sau de lemn. Cap. VII: Confectionarea, p5strarea qi eviden{a planurilor: S 28. Confectionarea planurilor. Irirprimarea lor. 6 24. Pestrarea planurilor originale. Mdsurdtoarea suprafetelor statiunilor experimentale: g 26. Situatia planurilor staliunilor experimentale. E 2?. Mdsurdtoarea terestrd a acestor iuprafele; intocmirea planurilor. Cap. IX: Eqalonarea lucrdrilor in timp (programizarea lor): g 28. Mdsurdtoarea terestr.d qi planurile pddurilor Ocolului Sinaia. g 29. Mdsurdtoarea terestrd gi planurile pdd. Oc. Mihdeqti. 6 30. Mdsurdtoarea terestrd gi planurile plA, Ocol. tigdn6qti. cap. X : rnzestrarea oficiului de Topografie, cadastru gi Fotogrametrie: S 31. Personal permanent gi temporar. Aparate. Inventar. 6 32. Observatiuni generaie asupra organizerii desfdqurdrii r lucrdrilor. (obse_rvatie: Tabla de materii a c'prinsurui acestei lucrdri va face _. obiectul fascicolei a rr_-a a p_ublicafiiroi de Topografie, cadastiu qi Fotogrametrie ale I. C. E, F.-ului). Cap. VIII: Cap. V

r00

Dr. Ing. Gh. V, Nicolau-Bdrlad

234

$ 5A. 0bseroatriuniicomclusiaa Necesit5lile fehnic,e, economi,ce $i administrative ale c,elor mai multe din Institutiile Statuiui impun int,o,cmirera de planuri, f,ropografice cu detalii cd,t mai. nurrxero&so qi cdt mai fid.,ele,pe care ei4i sprijine pro,gliramele gil lucrd,riie lor d,e construclii publi:e, de refacere na1ionali, qi de intensifi,c,area activit5tilor prrordursfiys. Int'ocm'irea de planuri fiopognafi'ce la sciri mari este' o prpblmi de primS timportanli pentru I'ehnica !5rii noastre. Iiez,6lvsx's, acestei p'robleme cere ,eforturi 4ari qi colaborarea tututuror instituliilor interesate; ea frebue rezolvatd, in minimum de jnstitimp qi d,e acesa este imperios necesal ca ef,orturile diiferitelorr 'Iucririle sd fie riguros inwnta" tutii rle resort sd fie ,co'ordonate, riate qi programate, iar efectuarea lor si fie e$alonat5, in timp, dupi urgenla impus[ de ceninlele ce]e mai evidentc qi cetrenr,ai impoltdnte. Din desfd,flurarea lucr[rii ,conclusive: de fa$5, so desprind urm.ito,arele iddi

c,) Statul este avizat ,a-qi mS,surap,e baa,eriguro,6 ;tiinlifice, d+ limita pi reprczenta in plarnuri topografiioe gi ca.d.asNrale, toate propiietS.{ile sal'e fonciare; b) Zon'a forc,stie,r5,una dintre culturiie suprafelei so ului unde Statui trebue si, vegheze cu afen{,ie asupra men-[,iinerii li intensific[rii ci - are un rol p_recumpdnitorin a,sigurareaechilibrului factorilor naturali di,n agriculturd qii deci trebue sd fie bine cunos:utd ;i riguros mdsuratH,in plan Si reprezentatd, grafic; c) Pnopriefatea flone,sti,erd, a Statului fiind 'sea mai intinsd gi acea care trebue sd.dirijeze politica forestier5 a tr5rii se impune a fi cadastratd Si mdsuratd in plan dupi toafe regulele tehnicei de specialitate; d) Se ,constati c[' z'ona fo'restierS,a t[riri este in scidere; Statul descr,eqtereazoBrlp ingtitutiile sale forestiero, trebue ,g5,op'reasc5, nei foostirqrs Be de o parte ;i sd, ia mlsuri de intensificarea culturii f,orestier,e pe de raltd, parfe, pre:um qi de a.meliorarea fondu,Iui pil durii qi imbogdfirea ,cu spra{ii verzi arboresoentea zronelor lipsife d,epddure; e,' Rezo,]var,eamisurdtorii gi cadastrdri'i pEdurilo pi a tuturor proprief5tilo,r, funcia,r.e p'ublirce6e poate fa,ce in minimum tte timp

235 _

Problema planuril,or topografzce

107

qi cu maximum de avantaje num,ai dacS se apiic5 metodele fotogra-rnctrice; pre' /) Apl,ilcarea tehni,oei fotpgrametrice in m;,surdtorile terestre 'rz'olYate amrme: fundament'ale doud; ca'teglorii de luerdri Si supune 1) lucrXrile de geodezie Ei 2) lucririle de triangulalie lossl[; g) Nu p'orafefi cotrcepulE o ridica're in pla'n riguroasi a pidilriIor, fdrX prealabila executare a triangulaliei geodezice;i topografice; la scdri mari, li) Tehnica forestier5, reclamd ptranu|i topog'rrafi'ce f n t r e I : 5 . 0 0 0q i 1 : 1 0 . 0 0 0 ; planuri topografl'ce, preorun qi insdqi m5' l) Intc,cmirea a,cestLor suritoarea ira pla,n a p5durilor trebue 'sd se fac[ dupd regulil norrnain orice oolt,al tii;rii; Iizate car'es5,fie resp,ectat'e X) Cadastrarea pdd.uriior ca qi a oric5rei propriel[li funciare, nu se poate face decAt ilupd, ce s'a terminat ridicarea in plan a acestor suprafe!,e; ic) Cadastrarea plduri'llor Statuluil este imperi'oas5 pontru a se putea pune c,ap6,ttuturo'r inedla[ritror d.e.hotrarein dauna Statului Si ,conectahot'arelo ,sinuo,ase pentru a is,e Brin hotare cd,t mai drepte Si (prin qanluri, borne, et,c.); bine semnalizate pe secliuni, l) Planuriie topografice fundarnentale se redacteaz6" care sunt orientate pr1incadr,ate in r,e{eauacartograficS, a meridiaaelor si panalelelbr; - nr) Tehnica forostierd pi rnai aleq lucr6ril,e de experimentatie fo rp,stierd, sunt ,avizat'e a fol,osi clr islloc$noile rezult,ate ale mdsurd,torilor foto,gr,ametriceqi anurne: f,otollla,nut Si ,stereograma; n) Realilzarca pla"nur,ilor f,opografioe, a. fotroplanului, etc., nu poate avea loc deedt lreplai qi prin urmare ss impune o programare 6i eqalonare a intocmirei lor n funclie de gradul lor de urgenJ,a; o) Realizal,ea mbsuritorilor topo'grrafice a suprafeleloT forre,sprroprietdtil,or funci,are publice, ti6rs stata,le, prec'um qi a tuturor care n'au fo'st BdnX in p,rezent inf[ptuiif,e, oere eo,]abonaroattturolr puhlice de mdsur6toni qi ,creareaunui for superior diriinstituliilor guitnr, menit s5, ,ooordoneze activitd{ile de misurS,to'ri. A,cestea s'unt tn trinii gsnerale - d,iferiteie aspects ale problemrei planurilor topog:rafiee in lara noastr"6 gi speeificul ,acestei problemo ponlru sectorul forestier.
Lucrare prezentatd Ia Institut Ia data de 30 lanuarie 1915. I. ICEF 3162}5.

108
LE

Dr. Ing. Gh. V. Nicolau-Bd,rlad

PROBLEME DES LEVEES RIISUAIE TOPOGRAPHIQUES

236

L'auteur expose les rgsultats des recherches sur ie probldrne des le_ v6es topoglaphiques en signalant trois aspects: technique, scientifique et statistique. T. Au poi,nt d,e uue techni,que, I'auteur divise les lev6es topographiques en trois cat6gories, d'aprds la m6thode, l,a pr6cision et les r6sultats; cn distinguc ainsj: a) La l-dre cat6gori,e correspond,e aur leu1es cadastral,es et techniques; les reports correspondants sont effectu6s d des dchelles qui varjent en1rc Ie 1/1Q0-dmeef ie 1/2500-dme,;les r6sultats sont connus sous; pZan.s technzques et .mappes cadastrares: on utilisc comme m6thode de tlavail les m6thod,es topom1tri,ques et tach1.om4triques les plus rigoureuses, t-rtilisant les plus perfection6s appareils; la pr6cision est maxime et on utilise presque g6n6ralement les coordonn6es num6riques; b) La ll-dme catAgorie correspond,e aut: Ieu1es topogra,hiques d,tairl6es; les reports correspondants sont effectu6s d des 6chelles qui varient entre le 1/5.000-dmeet le 1/10.000-dme;les r6su]fats sont connr-rs sous: plarx topographi,ques; leq m6thodes de travail les plus efficaces sont les methodes str6ophotogramm|.trzques; on envisa,ge les m6thodes de photorertitution m6chanique. eLri sont introduites comme m6thodes usuclles de corrfection des plans topographiques d gra_ncle 6chells clsng tous les pays europ6ens; la pr6cision de restitution des points est su_ perieure a i'crreur graphique du plan rapport6 ct le rcndement du rrava-il est snp6ricul d celui qui corresponde aux m6thodes classiques. L'auteur anaiyse 1es avantages dcs plus importanles m6thodes de r'6slitution automathique, ainsi eue les r6sultats de la mensuration photogramm6tyique: sf,616o9ramme, assamblage photographique, photop1an, plan graphique r6stitu6, charte topographique, st6r6ocartothdque, 6i6vai,jong, Frofils, ctc.; c) La III-6me catdgori,e corresponde aux lev6es topographiques g6n6_ r'ales; les repolls correspondants sont effectu6s d des-6chelles oui vrrient ei:';re le 1/20.000-dme et 1,150.000-dme (ou le 1/100.000-dme);les 16sultats s';nt connus soris: cortes topogrephiques,' ]es m6thodcs de trava:I scjnt les mdthodes cartographiques de la planchett-e (m6thodes graphiques exp6ditives) ou les mdthodes photogramrn1triques d,e resti,titi,oi ouromatique; la pr6cision est minime, L'6conoi:nie forestidre rectrame des plans topographiques qui font l'cbjet de la seconde cat6gorie, c'est-i-dire on doit appliquer les m6_ thodes photogramm6triques pour la r6alisation des prans graphiques ir grande 6chelle dans une courte dur6e et avec des d6penses minimes. IT. Au point d,e oue scientiJique l,auteur analyse le probldme des plans topographiques, en d6veloppant les questions suivB.ntes: a) ls, pr6cision math6maf.ique des lev6es photogramm6triqus en comparaison avec les 1ev6es classiques topographiques, au point de vue de la d6termination de I'altim6trie et Ae ta planim6trie; b) les caract6listiques de la g6od6sie fondamentale: c) l_a d6finilon ef, r'objet de la g6oc16sieforestiere (pour res for6ts a grandes 6tendues); d) 1a d6finitiori et l,objet du cadastre forestier; poLlr la premidre fois dans la litt6rature de sp6ciarit6 on cherche a formurer une d6fi-

237

Problenta planurilor

topografice

109

nition scientifiquc de ia notion ,,cadastre foresticr,', notion qui est utiiis6e d'unc signification vari6e et ind6finio. .III. Au point de uue statistrique, I'auteur analyse le sp6cifique roumain du probldme des plans topographiques; ainsi sont trait6es 1es qu.cstions suivanl,es: o) la sittiation des plans et des cartes topographiques aux diverses (:chel]es, en Rounranie; b) la situation des lev6es cadastrales roumaines; c) llr sitliation des travaux g6oci6siques; d) la situation dcs lev6es topoglaphiques forestidres; e) court expos6 histoliquc sur le d6velo6rpement de la mensuration des for6ts roumaines, dans le pass6; J) la n6c6ssit6 de l'ex6cution d'un plan topographtque fonddtnental,, A I'Echelle 1/5.000-dme, pour tout le pays et dans une dur6e minime, en adoptant les m6thodes stdr6ophotogramm6triques pr6cises; ce plan fondamcntal doit senvir comme base technique par i'6tude technique, 6r:orromique et scientifique de tot-lt ouvrage d'ordre publique; iI dcit 61,re intloduit aussi dans l'6conomie forestidre; h) Ia n6cessit6 de Ia coondonation des travaux qui conduisent d l,a confection du pian fond,arnental et l'organisation cl,un institut central de lev6es topographiques. cadastrales photogramm6triques, g6od6siqu-,s et cartographiques, avec la contributi6n des toutes les institutions publiques cxistentes. En r6sum6, on peut pr6ciser quc 1e Fr6sent ouvrage^ qui est divis6 en (iuatle parties, d6veloppe dans ses premidles 3 parties Ie cadre g6n6ial du probldmc des plans topoglaphiqr-res ei dans la dernidre part'ir: (IV-dme Partie: ,,Le probldme des plans dans le secteur forestier,.), sont analys6cs les m6thodes ct les proc6d6s les plus propres pour la rnensul'att)n -des surf&ccs forestidres. sp6clalement des forOts destin6es tlux recherches scientifiques et exp6riment:-i1es de la Roumanie.