Structuri Din Zidarie

Daniel STOICA
STRUCTURI DIN ZIDARIE

PROBLEME SI SOLUTII MODERNE
Daniel STOICA
DANIEL STOICA

PROBLEME SI SOLUTII MODERNE
BUCURESTI 2015
1
Daniel STOICA
Daniel STOICA
CUPRINS
Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 -
Capitolul 6 -
Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11 Bibliografie -
Introducere
Materiale utilizate
Aspecte legate de conformarea structurilor cu pereti din
zidarie. Verificarea densitatilor minime pentru peretii
structurali din zidarie.
Aspecte privind modelarea peretilor structurali
Calculul riglelor de cuplare la peretii structurali cuplati
din zidarie
Aspecte privind comportarea peretilor la actiuni
perpendicular pe plan (out-of-plane). Calculul
capacitatilor de rezistenta (rezistentelor de proiectare) la
compresiune
Calculul capacitatilor de rezistenta (rezistentelor de
proiectare) la forta taietoare
Calculul capacitatilor de rezistenta (rezistentelor de
proiectare) la compresiune si incovoiere
Ductilitati
Calculul planseelor ca diafragme rigide si rezistente
Infrastructuri pentru cladirile cu structura din zidarie
- Pagina
4-10
- Pagina 11-37
- Pagina 38-73
- Pagina 74-160
- Pagina 161-197
- Pagina 198-254
- Pagina 255-278
- Pagina 279-285
- Pagina 286-359
- Pagina 360-392
- Pagina 393-423
- Pagina 424 - 437
Daniel STOICA
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Daniel STOICA
Parafrazand un film de succes si completandu-i remarca as incerca sa spun

ZIDARIA PRIMA SI ULTIMA FRONTIERA!
O cunoastem de mii de ani in diverse alcatuiri ieri o vedem in toate monumentele o
folosim azi si o sa o folosim mereu, pentru ca este cea mai apropiata structura de acel BIO
cu care ne trezim azi
Din nefericire, avand in vedere prevederile codurilor romanesti CR6 si P100/1, tinerii
proiectanti se indreapta spre acea optiune simpla, si NU catre acea veche structura despre
care vorbim mult, dar despre care cunoastem INCA putin!
Indreptandu-se catre structurile din beton armat, lemn sau metal, pentru ca sunt calcule mult
mai usoare si clareproiectantii au tendinta de a elimina zidaria
De ce?
Pentru ca in cazul zidariei, la schimbarea in sine a materialului (ca si clasa echivalenta din
b.a.) apar o multime de repercusiuni in calcule
In cazul structurilor din zidarie, in comparatie cu structurile din b.a. exista comportarea OUT
OF PLANE (perpendiculara pe plan) si care, pe buna dreptate, poate schimba rezultate
De ce o structura din b.a. si nu din zidarie?
Pentru ca, avand in vedere codurile in vigoare sunt mai usor de calculat pentru ca, chiar
daca b.a. a aparut la sfarsitul secolului al XVII-lea in acest moment pare un material mult mai
simplu de inteles si cu care sa proiectezi
Toti specialistii recunosc ca, in functie de mesteri si de conformare au trecut sute sau mii
de ani peste aceste tipuri de structuri si, sunt inca IN PICIOARE! Si aici e clar ca ne referim
la structuri din zidarie nearmata (ZNA-URM) .
Si da, sigur ca cele mai bune laboratoare sunt cele reprezentate de cutremure si sigur ca da,
in comparatie cu noile cresteri de IMR Chile este cel mai aproape de Romania, dar Chile nu
are o Manastire a Argesului ZNA Discutam aici despre conformarea pentru viitoarele
milenii a noilor structuri de tip zidarie confinata (ZC).
Si nu pentru ca lucrez in acest domeniu de zeci de ani
Si nu pentru ca as fi un anume partizan, dar daca CINEVA, beneficiar ori proiectant m-ar
intreba ce structura as alege pentru o anumita conformare, fara indoiala as alege zidaria
Consider ca normele actuale au eliminat complet zidaria nearmata practic ZNA astazi
inseamna un low ZC
Prin aceste randuri am incercat sa redau proiectantului bucuria suprema de a proiecta, si
nu de a taia ceva de pe lista!
Daniel STOICA
Stapanirea coerenta si corecta a proiectarii, indiferent de tipul de structura ales, este fara
indoiala hotaratoare!
Si chiar daca uneori am fiert ceasul si am tinut oul in mana, nu inseamna ca am gresit Iar
Einstein ne mai marturiseste ceva nu trebuie sa transformam un subiect in ceva simplist, ci
sa-l putem trata cat mai simplu, dar acoperitor
Asa ca, prin aceste randuri incerc sa multumesc din inima familiei mele (Ema si Alex) pentru
faptul ca m-au inteles de cele mai multe ori atunci cand am plecat de acasa in miez de noapte,
doar pentru ceva ce mi s-a lamurit intr-un vis sau o pentru o idee
Mulumesc colegilor mei, care au inteles afisul Daca nu ai ce face fa-o in alta parte pentru
ca nu ai cum sa ajungi la un cap limpede daca nu asta doresti
Multumesc parintilor mei care sunt ACOLO dar si parintilor mei intr-ale constructiilor care
m-au ajutat sa fiu asa (Emilian Titaru, Sanda Pretorian, Florin Dabija, Dan Ghiocel,
Constantin Pavel, Mihail Ifrim, Florin Macavei, Ramiro Sofronie)
Iar daca ar fi sa aleg vreodata intre mesterul Manole si inventatorul intamplator al
betonului armat, il prefer pe primul pentru ca si-a sacrificat TOTUL pentru o opera ce
dainuie si azi
Orice lucrare, indiferent de domeniu, trebuie alcatuita cu mult suflet, dragoste si pricepere
Primele construcii au fost executate din piatr natural, ns cu timpul au fost inventate
crmizile din argil ars pentru a suplini lipsa pietrei. Zidria de crmid a aprut ntr-o
regiune din Palestina, srac n piatr. Exist documente care atest c palestinienii au ars argila
amestecat cu paie, obinnd astfel crmizi poroase, foarte elastice, iar mortarul se prepara cu
var. Acest tip de zidrie a durat mai multe mii de ani datorit calitilor ei intrinseci. Romanii
au folosit n mod intensiv zidria de crmid i niciodat romanii nu au gurit crmida.
Construciile romane de zidrie dateaz pn astzi. De exemplu podul de pe Via Apia din
Roma i Pont du Gard din sudul Franei.
Durabilitatea zidriei vechi se explic prin ductilitatea mortarului de var, care compenseaz
casana crmizilor elastice. Datorit ductilitii, zidria este capabil s se auto-protejeze n
timp. ntr-adevr, prin concentrarea eforturilor unitare n jurul imperfeciunilor geometrice sau
structurale, au loc deformaii plastice care atrag dup sine redistribuirea eforturilor. Fenomenul
spontan de auto-echilibrare este cunoscut sub numele de adaptare.
Odat cu revoluia industrial din secolul al XVIII-lea au aprut dou bine cunoscute invenii:
cimentul (1786 Anglia) i crmizile cu goluri.
Mortarul de ciment este mult superior celui de var ca rezisten i durabilitate, dar este un liant
foarte casant. Casante sunt i crmizile cu goluri fabricate din argil prin dubl presare i
ardere pn aproape de vitrificare cnd devin ceramice.
6
Daniel STOICA
Zidria de crmid este unul din cele mai frecvent folosite i accesibile materiale de
construcii. n ultimul timp se spune, n mod greit, c zidria este un material compozit. n
realitate, zidria este o asociere dintre dou materiale cu caliti fizico-mecanice diferite.
Crmizile sunt fabricate prin ardere din argil i sunt elastice, dar casante. Mortarul este un
amestec de var cu nisip i ap, fiind esenial plastic. Cele dou materiale se asociaz n cmpul
gravitaional i cu ajutorul acestuia se formeaz zidria. Crmizile se aeaz n straturi
orizontale una lng alta i apoi, dup principiul plin pe rost, una peste alta, folosindu-se n
acest scop firul cu plumb i bolobocul. Prin alternana crmizilor cu rosturile de mortar se
obine o structur ritmic i uniform.
n zidrie, crmizile ocup 85% din volumul total, iar mortarul numai 15%, dar deformaiile
lor verticale sunt 10% din crmizi i 90% din mortar.
Zidria este destinat prin concepie i construcie aciunilor verticale din gravitaie i
nicidecum aciunilor laterale din cutremurele de pmnt.
Dup cutremurul din 10 noiembrie 1940, profesorul Aurel A. Bele scria n BULETINUL
SOC. POLITEHNICE, la pagina 1199, c nu se recomand utilizarea de crmizi gurite sau
execuia de ziduri cu goluri dup sistemul cunoscut sub numele de american. Cutremurul din 4
martie 1977 a confirmat aceast recomandare, care continu s fie ignorat i astzi, massmedia prefernd s discute despre scara Richter ca o descoperire (a lor) deosebita, confundand
magnitudinile si intensitatile si tinand evidenta seismelor care se intampla intr-un an in
Romania (indiferent de magnitudini) fara sa stie ca de exemplu ca, dupa cutremurul din 1977,
numai in prima saptamana, au fost circa 250 de evenimente seismice
In Romania
7
Daniel STOICA
Evolutie istorica a constructiilor din zidarie 1

8
Daniel STOICA
Evolutie istorica a constructiilor din zidarie 2

9
Daniel STOICA
Moschei construite de Mimar Sinan
10
Daniel STOICA
CAPITOLUL 2
MATERIALE UTILIZATE
11
Daniel STOICA
Pentru o corelare cat mai buna cu codurile in vigoare, pentru acest capitol se prefera utilizarea
unor extrase din acestea, cu notatiile si numerotarile aferente, astfel incat sa se poata ajunge cu
rapiditate la paginile respective, in momentul proiectarii.
Extrase din codul CR6:
3. MATERIALE
3.1. Elemente pentru zidrie
3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidrie
(1) Prevederile acestui Cod se aplic la proiectarea tuturor prilor/elementelor de construcie
din zidrie, structurale i nestructurale, executate cu urmtoarele tipuri de elemente pentru
zidrie, corespunztoare standardelor :
a. elemente pentru zidrie din argil ars - SR EN 771-1;
b. elemente pentru zidrie din beton celular autoclavizat (BCA) - SR EN 771-4;
(2) Domeniile i condiiile de utilizare, precum i principiile de proiectare i regulile de aplicare
specifice, pentru fiecare dintre elementele menionate la (1), sunt stabilite prin acest Cod i prin
P100-1.
3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidrie
3.1.2.1. Gruparea n funcie de nivelul de ncredere al proprietilor mecanice
(1) Elementele pentru zidrie se clasific n dou categorii, n funcie de probabilitatea de
nerealizare a rezistenei la compresiune specificat, conform 1.3.3 (a se vedea i SR EN 771-1
i SR EN 771-4).
(2) Domeniile de utilizare pentru elementele din cele dou categorii sunt stabilite prin acest
Cod i prin Codul P100-1.
3.1.2.2. Gruparea n funcie de caracteristicile geometrice
(1) Elementele pentru zidrie se grupeaz n funcie de valorile urmtorilor parametri
geometrici:
a. volumul golurilor (% din volumul brut);
b. volumul fiecrui gol (% din volumul brut);
c. grosimea minim a pereilor interiori i exteriori (mm);
d. grosimea cumulat a pereilor interiori i exteriori pe fiecare direcie (% din
dimensiunea elementului pe direcia respectiv).
Figura 3.1.Geometria interioar a elementelor cu goluri

12
Daniel STOICA
Unde A este aria golului de manipulare, a este aria golului curent, te este grosimea peretelui
exterior si ti este grosimea peretelui interior
(2) Gruparea elementelor pentru zidrie n funcie de caracteristicile geometrice se va utiliza
pentru:
a. determinarea rezistenei la compresiune a zidriei conform art.4.1.1.1.;
b. stabilirea domeniului, a condiiilor de utilizare i a unor parametri de calcul pentru
elementele respective conform P 100-1 i acestui Cod.
(2) Pentru execuia pereilor structurali din zidrie, se vor folosi numai elemente din argil ars
sau BCA clasificate n grupele 1 i 2, care au proprietile din tabelul 8.1 din P 100-1sau
elemente care satisfac condiiile speciale din P 100-1, art. 8.2.1.(5).
(3) Pentru execuia elementelor nestructurale i a panourilor de zidrie nrmate n cadre
elementele pentru zidrie trebuie s satisfac cerinele din Codul P 100-1, art.10.5.1.1.
3.1.2.3. Gruparea n funcie de profilaia exterioar a elementului
(1) Din punct de vedere al profilului feelor exterioare, elementele pentru zidrie se clasific
dup cum urmeaz:
a. elemente cu toate feele plane (fr amprente sau profilaie; cu/fr cavitate interioar
de prindere);
b. elemente cu loca de mortar;
c. elemente cu loca de mortar i amprente suplimentare pentru mortar;
d. elemente cu profilaie "nut i feder".
(2) Atunci cnd este necesar, n acest Cod i n P 100-1 domeniile de utilizare i prevederile de
proiectare sunt formulate difereniat n funcie de profilaia exterioar a elementului.
3.1.2.4. Gruparea elementelor n funcie de densitatea aparent n stare uscat
(1) Elementele pentru zidrie se grupeaz n funcie de densitatea aparent n stare uscat dup
cum urmeaz:
a. Elemente LD (low density): elemente pentru zidrie cu densitate aparent n stare
uscat sczut ( 1000 kg/m3) care se utilizeaz numai n zidrie protejat
b. Elemente HD (high density): elemente pentru zidrie neprotejat i protejat.
(2) Elementele pentru zidrie argil ars pentru care, n funcie de volumul golurilor, densitatea
aparent n stare uscat este 1000 kg/m3 i toate elementele din BCA se ncadreaz n
categoria LD (low density).
(3) Pentru calculul ncrcrilor provenite din greutatea proprie a zidriei (ncrcri pe structur
i fundaii, greutatea supus aciunii seismice, etc.) densitatea elementelor pentru zidrie se va
calcula aproximativ, dup cum urmeaz:
a. pentru elemente din argil ars densitatea de proiectare, cu relaia
(kg/m3)=1800(1-vgol)
(3.1)
unde vgol este volumul golurilor care se dezvolt pe toat nlimea elementului (nu se
includ amprentele);
b. pentru elementele din BCA densitatea de proiectare (care ine seama de umiditatea
medie n exploatare) cu relaia
(kg/m3)= 85(fb+2)
(3.2)
unde fb este rezistena medie standardizat n N/mm2.
13
Daniel STOICA
(4) Pentru calculul greutii de proiectare a zidriei netencuite cu elemente LD i mortar de

utilizare general (G), cu rosturi de grosime normal, se va ine seama de greutatea mortarului
astfel:
a. grosimea medie a rosturilor verticale i orizontale se va lua trost = 12 mm
b. densitatea medie a mortarului se va lua m = 2000 kg/m3.
(5) Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente LD i mortar pentru rosturi subiri
(T) se va lua egal cu greutatea de proiectare a elementelor de zidrie definit mai sus.
(6) Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul mortarului
(G sau T) se va lua egal cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidrie definit mai
sus.
3.1.3. Proprietile elementelor pentru zidrie
3.1.3.1. Proprietile mecanice ale elementelor pentru zidrie
3.1.3.1.1. Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie
(1) Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie va fi declarat ca rezisten medie,
conform SR EN 771-1 pentru elemente din argil ars i ca rezisten medie sau caracteristic,
dup caz, conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA.
(2) Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie, folosit n acest Cod pentru
determinarea rezistenelor de proiectare ale zidriei la compresiune, la ncovoiere i la
forfecare, este rezisten standardizat (fb) definit conform SR EN 771-1 pentru elementele
din argil ars i conform SR EN 771-4 pentru elementele din BCA.
(3) Rezistena standardizat se determin i se declar de ctre fabricant pe baza rezistenei
medii obinute prin ncercri, conform SR EN 772-1, Anexa A.
(4) Atunci cnd rezistena la compresiune declarat a elementelor pentru zidrie este rezisten
caracteristic, aceasta va fi transformat n rezisten medie echivalent, utiliznd un factor de
conversie bazat pe coeficientul de variaie al rezistenelor declarat. Rezistena medie
echivalent va fi apoi convertit n rezisten standardizat, fb, conform (3).
(5) Rezistena standardizat la compresiune fb este definit prin dou valori, n funcie de
poziia forei de compresiune n raport cu faa de aezare:
a. normal pe faa rostului orizontal (de aezare) fb;
b. paralel cu faa rostului orizontal, n planul peretelui fbh (compresiune pe capete).
(6) Valorile celor dou rezistene standardizate la compresiune (fb,fbh) utilizate pentru
dimensionare i specificate ca atare n proiecte vor fi stabilite astfel nct, n combinaie cu
mortarul de zidire ales, folosind relaiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), s fie obinute cel puin valorile
minime ale rezistenelor caracteristice la compresiune ale zidriei (fk, fkh) stabilite n P100-1,
tabelele 8.2 i 8.3, n funcie de acceleraia seismic de proiectare ag a amplasamentului i de
nlimea cldirii (numrul de niveluri peste seciunea de ncastrare).
Pentru rezistenele elementelor (fb i fbh) i mortarelor (M) folosite curent, valorile rezistenelor
caracteristice la compresiune ale zidriei fk i fkh, calculate cu relaiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b)
sunt date n tabelele.4.2a, 4.2b,4.3a, 4.3b i 4.4.
3.1.3.2. Proprieti fizice ale elementelor pentru zidrie
(1) n funcie de utilizarea prevzut la proiectare, n cazul elementelor din argil ars care se
folosesc la exterior, fr protecie sau cu protecie limitat, se vor lua n considerare
urmtoarele proprieti fizice, definite conform SR EN 771-1:
a. densitatea aparent i absolut n stare uscat;
b. absorbia de ap;
c. coninutul de sruri solubile active.
14
Daniel STOICA
(2) Pentru zidriile cu elemente din BCA se vor lua n considerare urmtoarele proprieti
fizice, definite conform SR EN 771-4:
a. densitatea aparent i absolut n stare uscat;
b. permeabilitatea la vapori de ap
c. absorbia de ap;
d. proprietile termice.
(3) Pentru a se evita reducerea rezistenei la compresiune a mortarului i scderea aderenei
acestuia la elementele pentru zidrie, n proiect se vor prevedea msuri tehnologice adecvate
conform reglementrilor tehnice aplicabile, n vigoare.
3.2. Mortare
3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidrie
(1) Prevederile Codului se aplic numai zidriilor executate cu mortare pentru zidrie pentru
utilizare general (G) i cu mortare pentru rosturi subiri (T) definite conform 1.3.2.
(2) Mortarele pentru zidrie pentru utilizare general (G), se mpart n funcie de modul de
realizare:
i. mortar industrial pentru zidrie (uscat sau proaspt);
ii. mortar semifabricat industrial pentru zidrie (predozat sau preamestecat);
iii. mortar preparat la antier pentru zidrie.
(3) Mortarele pentru rosturi subiri (T) sunt mortare performante, produse industriale,
predozate sau preamestecate. Prevederile acestui Cod (valoarea rezistenei la compresiune a
zidriei sau a rezistenei caracteristice iniiale la forfecare, de exemplu) se vor utiliza numai n
cazul mortarelor pentru rosturi de aezare cu grosimi de 0.53.0 mm. Mortarele adezive (glue)
se vor folosi conform reglementrilor tehnice aplicabile, n vigoare.
(4) Mortarele pentru rosturi subiri (T) vor fi folosite pentru:
a. zidrii executate cu elemente din BCA care satisfac cerinele de planeitate a feelor
de aezare din SR EN 771-4, tabelul 2, pentru mortarele A i B;
b. zidrii executate cu elemente din argil ars cu feele de aezare prelucrate special
pentru atingerea acelorai valori de planeitate.
(5) Pentru toate prile / elementele de construcie din zidrie proiectate i executate conform
acestui Cod, mortarele pentru zidrie de tip industrial/semifabricat industrial vor fi fabricate n
conformitate cu cerinele SR EN 998-2. n cazul mortarelor pentru zidrie preparate la antier
(pentru care SR EN 998-2 se aplic numai parial) se vor respecta i cerinele din P100-1, art.
8.2.2.(2), precum i din reglementrile tehnice aplicabile privind executarea i urmrirea
execuiei lucrrilor de zidrie, n vigoare.
3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidrie
(1) Mortarele pentru zidrie se clasific dup rezistena medie la compresiune, exprimat prin
litera M urmat de rezistena unitar la compresiune n N/mm2 (de exemplu, M5 mortar cu
rezistena unitar medie la compresiune fm=5N/mm2).
(2) Mortarele pentru zidrie cu compoziie prescris vor fi descrise, adugnd lng notaia de
la (1) i proporia componenilor prescrii (de exemplu: 1:1:5, n volum, n ordinea
ciment:var:nisip). Pentru rezistene > M10 reetele se stabilesc de fabricant i nu se accept
prepararea la antier.
15
Daniel STOICA
(3) Mortarele pentru utilizare general (G) cu compoziie prescris vor avea compoziiile date
n tabelul 3.1. Valorile sunt indicate n uniti de volum.
Compoziia mortarelor pentru utilizare general (G) Tabel 3.1
(4) Pentru valorile M** stabilite prin proiect, pot fi atribuite amestecuri echivalente celor din
tabelul 3.2 descrise prin proporia componenilor conform specificaiilor tehnice sau
instruciunilor fabricantului cu condiia ca rezistena medie la compresiune determinat
conform SR EN 1015-11 s nu fie mai mic dect valoarea M** .
3.2.3. Proprietile mortarelor
3.2.3.1. Rezistena la compresiune a mortarelor pentru zidrie
(1) Rezistena unitar medie la compresiune a mortarului pentru zidrie, fm, va fi determinat
n conformitate cu SR EN 1015-11.
(2) Rezistena unitar la compresiune a mortarului pentru zidria cu elemente din argil ars
sau cu elemente din BCA, folosit pentru proiectare i specificat ca atare n proiect, se va
alege astfel nct, folosind relaiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), s se obin cel puin valorile
minime ale rezistenelor caracteristice ale zidriei fk i fkh cerute de P100-1, tabelele 8.2 i 8.3,
n funcie de acceleraia seismic de proiectare ag a amplasamentului i de nlimea cldirii.
(3) Clasa mortarului pentru zidrie stabilit conform (2) trebuie s satisfac i cerinele de
durabilitate de la Cap.4.3.
3.2.3.2. Aderena ntre elementele pentru zidrie i mortar
(1) Aderena ntre mortar i elementele pentru zidrie trebuie s fie adecvat utilizrii
prevzute. Aderena depinde de proprietile mortarului utilizat (n principal de capacitatea de
retenie a apei de amestecare), de caracteristicile elementelor mpreun cu care se utilizeaz
acest mortar (n special de viteza de absorbie iniial de ap) i de calitatea execuiei.
(2) Aderena elementelor pentru zidrie n combinaie cu mortarul trebuie s fie declarat
conform SR EN 771-1 i SR EN 771-4 prin:
a. rezistena de aderen la forfecare,
b. rezistena de aderen la ncovoiere, .
(3) Rezistena de aderen la forfecare a elementelor pentru zidrie din argil ars i din BCA,
n combinaie cu mortarul de utilizare general (G) i cu mortarul pentru rosturi subiri (T),
declarat ca rezisten la forfecare iniial fvko, se stabilete:
a. Din ncercri efectuate conform SR EN 1052-3.
b. Ca valoare fix.
n cazul mortarelor performante, valoarea caracteristic a rezistenei iniiale la forfecare (fvko)
se va lua din SR EN 998-2, anexa C.
(4) Mortarele de reet de uz general (G), cu compoziiile date n tabelul 3.1, asigur o aderen
adecvat la elementele pentru zidrie din argil ars i din BCA. Pentru aceste mortare, n lipsa
16
Daniel STOICA
datelor obinute prin ncercri conform (3) alin.a, valoarea caracteristic a rezistenei la
forfecare iniial fvko se va lua din tabelul 4.5.
(5) Aderena la ncovoiere a elementelor de argil ars i din BCA, n combinaie cu mortarul
de utilizare general (G) i cu mortarul pentru rosturi subiri (T), trebuie s fie declarat pentru
rezistenele caracteristice la ncovoiere cu plan de rupere paralel cu rosturile de aezare (fxk1) i
cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de aezare (fxk2) cu precizarea tipului de mortar
pentru care valorile respective sunt valabile. Valorile respective vor fi obinute prin ncercri
conform standardului SR EN 1052-2.
n lipsa datelor obinute prin ncercri, valorile caracteristice fxk1 i fxk2 se vor lua din tabelul
4.6.
(6) Pentru mortarele adezive de tip "glue" valorile caracteristice ale aderenei la forfecare (fvko)
i ale aderenei la ncovoiere (fxk1 i fxk2) n combinaie cu elemente din argil ars i din BCA
trebuie s fie declarate cu precizarea elementelor pentru zidrie mpreun cu care se folosesc.
3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului
(1) Consistena mortarului folosit pentru zidire va fi aleas astfel nct s se asigure umplerea
complet a spaiilor respective.
(2) Aptitudinea (durata) de utilizare a mortarelor dup preparare se va stabili conform
reglementrilor tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, n
vigoare. n cazul produselor industriale (predozate/preamestecate) se va folosi durata de
utilizare declarat.
(3) n cazul mortarului industrial pentru zidrie sau al mortarului semifabricat industrial pentru
zidrie, cantitatea adaosurilor pentru lucrabilitate este cea din standardul de produs. Adaosurile
de tip "antrenor de aer" vor fi limitate la 16% pentru folosirea n zonele seismice cu ag 0.25g.
(4) Pentru prepararea mortarelor la antier se vor folosi adaosuri i/sau aditivi n condiiile
prevzute n reglementrile tehnice n vigoare privind executarea i urmrirea execuiei
lucrrilor de zidrie i/sau conform specificaiilor tehnice de produs aplicabile.
3.3. Beton
3.3.1. Generaliti
(1) n cldirile cu perei structurali din zidrie, betonul este folosit pentru:
a. elementele de confinare a zidriei (stlpiori, centuri);
b. stratul median al zidriei cu inim armat (ZIA);
c. planee, scri, rigle de cuplare la pereii cu goluri, perei de subsol i fundaii.
(2) Toate betoanele menionate la (1) vor ndeplini cerinele corespunztoare din NE012/1 i
NE012/2.
(3) Betoanele folosite pentru elementele de confinare a zidriei (stlpiori i centuri) i pentru
stratul median al ZIA vor satisface, n afara cerinelor din NE012/1 i NE012/2 i prevederile
specifice de la 3.3.2.
(4) Betonul va fi definit prin rezistena caracteristic la compresiune, fck, (clasa de rezisten a
betonului C) care este asociat cu rezistena pe cilindru/cub la 28 zile, conform NE 012/1.
3.3.2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare i pentru stratul
median al ZIA
(1) Clasa betonului specificat n proiect va fi stabilit prin calcul n funcie de intensitatea
eforturilor din gruprile de ncrcri fundamentale i seismice, cu respectarea urmtoarelor
valori minime:
a. pentru elementele de confinare clasa minim a betonului va fi C12/15.
17
Daniel STOICA
b. pentru stratul median al pereilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu

rezistena caracteristic la compresiune fmbk 12 N/mm2 sau beton din clasa C12/15.
(2) Betonul folosit poate fi cu "amestec proiectat" sau cu "amestec prescris" conform NE
012/1. n proiect se vor specifica, pentru fiecare element/categorie de elemente structurale de
beton:
a. clasa de rezisten;
b. clasa de consisten.
(3) Dimensiunea maxim a agregatelor betonului (dagr) va fi limitat astfel:
a. pentru elementele de confinare: dagr 20 mm;
b. pentru stratul median la pereii din ZIA:
i. pentru grosimea stratului median < 100 mm sau cnd acoperirea armturii este
25 mm, dagr 10 mm;
ii. n celelalte cazuri dagr 12 mm.
(4) Pentru a se asigura betonarea corect a elementelor, consistena betonului proaspt, definit
prin Clase de tasare conform NE 012/1, se va lua dup cum urmeaz:
a. pentru stlpiorii cu seciune 750 cm2: S4;
b. pentru stlpiorii cu seciune > 750 cm2 i pentru centuri indiferent de dimensiunea
seciunii transversale: S3;
c. pentru zidria cu inim armat cu grosimea stratului median 10 cm: S3;
d. pentru zidria cu inim armat cu grosimea stratului median < 10 cm: S4
3.3.3. Proprietile mecanice al betonului pentru elementele de confinare i pentru ZIA
(1) Rezistenele de proiectare i modulul de elasticitate longitudinal ale betonului pentru
elementele de confinare la ZC i cele ale mortar-betonului pentru stratul median al ZIA, se vor
lua din P100-1, tab. 8.6. Pentru stratul median al ZIA valorile rezistenelor din tabel se reduc
cu 25%.
(2) n structurile din zidrie confinat (ZC), betonul din centuri i din riglele de cuplare legate
cu centurile va avea aceiai clas ca i betonul din planeu. Betonul din stlpiori poate avea o
alt clas dect cel din planeu (centuri).
3.3.4. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente structurale
(planee, scri i infrastructur)
(1) Clasele minime de beton pentru alte elemente structurale vor fi:
a. beton simplu: C4/5 ;
b. beton slab armat (pardoseli pe umplutur, la cldiri fr subsol, de ex.): C8/10;
c. beton armat monolit: C12/15.
(2) Pentru infrastructur, dac betonul este n contact cu apa subteran, clasele minime de beton
date mai sus vor fi sporite, conform prevederilor din NE012/1.
3.4. Oeluri pentru armturi
(1) n cldirile cu perei structurali din zidrie, oelul este folosit pentru armarea:
a) elementelor de confinare a zidriei - stlpiori i centuri - (ZC) ;
b) zidriei, n rosturile orizontale (ZC+AR);
c) stratului median al zidriei cu inim armat (ZIA);
d) celorlalte elemente de structur: planee, rigle de cuplare la pereii cu goluri,
scri, perei de subsol i fundaii.
18
Daniel STOICA
(2) Cerinele privind proprietile armturii se refer la materialul fasonat care se gsete n
zidria ntrit. Pe antier, sau n timpul fasonrii, nu se vor executa operaii care pot deteriora
proprietile materialului.
(3) Armturile folosite pentru pereii de zidrie armat (ZC, ZC+AR, ZIA), inclusiv pentru
riglele de cuplare din beton armat, n cazul pereilor cu goluri, vor corespunde cerinelor din
ST009 i vor avea categoriile de rezisten i clasele de ductilitate stabilite conform P100-1,
art.8.2.6.
(4) Pentru armarea celorlalte elemente structurale din cldirile de zidrie (planee, scri,
infrastructur) folosirea oelurilor se va face conform standardului SR EN 1992-1-1 cu anexa
sa naional i reglementrilor tehnice aplicabile, n vigoare.
(5) Modulul de elasticitate longitudinal al armturilor pentru beton armat se va lua Es=200000
N/mm2.
(6) Coeficientul de dilatare termic al oelului se va lua ts=12x10-6/1C.
3.5. Alte materiale pentru armarea zidriei
(1) Zidria poate fi armat i cu :
a. grile polimerice de nalt densitate i rezisten
b. bare sau estur din polimeri armai cu fibre (FRP)
printr-unul din urmtoarele procedee:
i.
inseria produselor n rosturi;
ii.
inseria produselor n tencuial.
(2) Domeniile de utilizare, metodologia de calcul i tehnologia de execuie pentru zidria

armat cu grile polimerice sau cu FRP nu fac obiectul prezentului Cod.
4. ZIDRIE
4.1. Proprietile mecanice ale zidriei
(1) Prevederile acestui capitol se refer la zidria cu elementele menionate la 3.1.1.(1)
executat cu mortar pentru zidrie pentru utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi
subiri (T), cu toate rosturile complet umplute cu mortar.
(2) Zidria cu rosturi verticale umplute parial (cu loca de mortar) va fi utilizat n pereii
structurali i n zidria nrmat numai n conformitate cu valorile declarate ale proprietilor
de rezisten i de rigiditate obinute pe baza ncercrilor efectuate conform seria SR EN 1052.
(3) Pentru proiectarea zidriei cu rosturi verticale tip "nut i feder/lamb i uluc", pentru
solicitri n planul peretelui i perpendicular pe acest plan, n conformitate cu prevederile din
acest Cod i din P 100-1, indiferent de tipul i dimensiunile elementelor pentru zidrie, se vor
folosi valorile rezistenelor declarate obinute pe baza ncercrilor efectuate conform seria SR
EN 1052, pentru fiecare tip de profilaie a feelor verticale de capt.
4.1.1. Proprietile de rezisten ale zidriei.
4.1.1.1. Rezistena la compresiune a zidriei
4.1.1.1.1. Rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei
(1) Rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei, fk, realizat cu mortar de utilizare
general (G) i cu mortar pentru rosturi subiri (T) va fi determinat, pentru fiecare clas de
elemente din argil ars i din BCA, pe baza ncercrilor pe probe de zidrie efectuate conform
SR EN 1052-1 sau va fi adoptat n condiiile stabilite la 1.1.(12). n lipsa datelor din ncercri,
rezistena fk poate fi calculat analitic cu relaiile de la paragrafele urmtoare, n funcie de tipul
elementelor i al mortarului.
19
Daniel STOICA
(2) Rezistena unitar caracteristic la compresiune fk a zidriei cu elemente din argil ars i
cu elemente din BCA, executat cu mortar pentru utilizare general (G), pentru ncrcri
normale pe planul rosturilor orizontale, va fi calculat, n funcie de rezistenele unitare la
compresiune ale elementelor pentru zidrie i a mortarului, cu relaia
= 0.70 0.30
(4.1)
unde notaiile sunt urmtoarele:
K - constant care depinde de tipul elementului pentru zidrie;
fb - rezistena la compresiune standardizat a elementului pentru zidrie, pe direcia
normal pe rosturile orizontale, n N/mm2
fm - rezistena medie la compresiune a mortarului, n N/mm2 ;
(3) Formula (4.1) se va folosi numai dac sunt satisfcute toate condiiile specificate n
continuare:
a. rezistena elementului pentru zidrie fb 75 N/mm2;
b. rezistena mortarului satisface condiiile fm20 N/mm2 i fm2fb ; n cazul folosirii
mortarului de ciment (fr adaos de var) valorile date de relaia (4.1) i n tabelele 4.2a
4.2c. se reduc cu 15%;
c. zidria este alctuit n conformitate cu prevederile din acest Cod;
d. coeficientul de variaie al rezistenei elementelor pentru zidrie este 25%;
e. toate rosturile zidriei sunt umplute cu mortar;
f. grosimea zidriei este egal cu limea sau lungimea elementului pentru zidrie, astfel
nct nu exist rost de mortar paralel cu faa peretelui pe toat lungimea acestuia sau pe
orice poriune din perete (fig. 4.1a); n cazul n care exist rost de mortar paralel cu faa
peretelui (fig. 4.1b) valoarea rezultat din relaia (4.1.) se reduce cu 20%;
(4) Pentru zidriile executate cu elemente din argil ars i din BCA, cu mortar pentru utilizare
general (G), valorile K sunt date n tabelul 4.1.
Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din argil ars, din grupele 1,2
i 2S, cu rezistena standardizat fb = 5.0 15.0 N/mm2 cu mortare cu rezistene M2.5 M15,
calculate cu formula (4.1) innd seama de condiiile de la (3), sunt date n tabelele 4.2a i 4.2b.
Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din BCA, cu rezistena
standardizat fb = 3.0 8.0 N/mm2, cu mortare cu rezistene M2.5 M15, calculate cu formula
(4.1), innd seama de condiiile de la (3) sunt date n tabelul 4.2c.
Tabel 4.1 - Valorile constantei K pentru zidrie cu elemente ceramice i din BCA i mortar
pentru utilizare general (G)
20
Daniel STOICA
Figura 4.1 Alctuirea zidriei

(a) Fr rost de mortar paralel cu planul peretelui;
(b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui
Rezistena caracteristic la compresiune (fk n N/mm2) a zidriilor cu elemente pline din argil
ars din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform fig.4.1b - Tabelul 4.2a
Rezistena caracteristic la compresiune (fk n N/mm2) a zidriilor cu elemente cu goluri

verticale din argil ars din grupa 2 i 2S i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform
fig.4.1a i 4.1b - Tabelul 4.2b
21
Daniel STOICA
Rezistena caracteristic la compresiune (fk n N/mm2) a zidriilor cu elemente pline din BCA
din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform fig.4.1a - Tabelul 4.2c
(5) Pentru zidriile executate cu mortar pentru rosturi subiri (T), n rosturi cu grosime de 0.5
3.0 mm, rezistena caracteristic la compresiune nu depinde de marca mortarului i se va
calcula cu formulele:
A. Pentru zidrie cu elemente pline din argil ars i cu elemente din BCA
= 0.85
(4.2a)
unde
K = 0.75 pentru elemente pline din argil ars ;
K = 0.80 pentru elemente din BCA.
B. Pentru zidrie cu elemente cu goluri verticale din argil ars din grupele 2 i 2S
= 0.70
(4.2b)
unde
K = 0.70.
(6) Formulele (4.2a) i (4.2b) vor fi aplicate numai dac:
a. zidria este alctuit n conformitate cu prevederile din acest Cod;
b. toate rosturile zidriei sunt umplute cu mortar;
c. rezistena elementului pentru zidrie fb 50 N/mm2 ;
22
Daniel STOICA
d. grosimea zidriei este egal cu limea sau lungimea elementului pentru zidrie astfel
nct nu exist nici un rost de mortar paralel cu faa peretelui, pe ntreaga lungime a
zidului sau numai pe o parte a acestuia (fig. 4.1a);
e. coeficientul de variaie al rezistenei elementelor pentru zidrie este 25%.
(7) Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din argil ars, din grupele
1,2 i 2S, cu rezistena standardizat fb = 5.0 15.0 N/mm2, cu mortare pentru rosturi subiri
(T), calculate cu formulele (4.2a) i (4.2b) sunt date n tabelul 4.3a.
Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din BCA, cu rezistena
standardizat fb = 3.0 8.0 N/mm2 cu mortare pentru rosturi subiri (T), calculate cu formula
(4.2a) sunt date n tabelul 4.3b.
Rezistena caracteristic la compresiune (fk n N/mm2) a zidriilor cu elemente din argil ars
i mortar pentru rosturi subiri (T) - Tabelul 4.3a
Rezistena caracteristic la compresiune (fk n N/mm2) a zidriilor cu elemente din BCA i

mortar pentru rosturi subiri (T) - Tabelul 4.3b
(8) Pentru toate situaiile de proiectare, rezistena caracteristic la compresiune a zidriei, pe

direcie paralel cu rosturile orizontale, n planul peretelui, fkh se va determina, n absena
valorilor declarate, obinute experimental sau conform 1.1.(12), folosind relaiile (4.1), (4.2a)
i (4.2b) astfel:
a. fb va fi nlocuit cu fbh rezistena la compresiune standardizat a elementului pentru
zidrie pe direcie paralel cu rostul orizontal;
b. pentru calculul rezistenei standardizate fbh, factorul de transformare din standardul
SR EN 772-1 va fi luat 1.0;
c. pentru elementele pentru zidrie din grupa 1, constanta K va avea valoarea din tabelul
4.1
d. pentru elementele pentru zidrie din grupa 2, constanta K din tabelul 4.1 va fi
multiplicat cu 0,5 K = 0.5 0.45 = 0.225
e. pentru elementele pentru zidrie din grupa 2S constanta K din tabelul 4.1 va fi
multiplicat cu 0.4 K = 0.4 0.45 = 0.180.
23
Daniel STOICA
Pentru situaia de proiectare seismic valorile fbh trebuie s satisfac cerinele minime din P1001, tab. 8.3.
(9) Valorile rezistenei caracteristice a zidriei pe direcie paralel cu rosturile orizontale, n
planul peretelui, calculate cu (4.1), (4.2a) i (4.2b) pentru valorile fbh = 2.0 5.0 N/mm2 i
mortar tip (G) cu rezistena M2.5 M15 i cu mortar pentru rosturi subiri (T) sunt date n
tabelul 4.4.
(10) Pentru calculul rezistenelor fk i fkh ale zidriilor, formulele (4.1) (4.2a) i (4.2b) se vor
utiliza numai cu respectarea urmtoarelor condiii:
a. pentru elementele care poart marcaj CE, pentru zidriile cu mortar (G) se vor folosi
valorile K din tabelul 4.1, n funcie de tipul elementului, i pentru zidriile cu mortar
(T) se vor folosi valorile K date la (5) de mai sus;
b. pentru elementele care nu poart marcajul CE, valorile constantei K pentru zidrie
cu ambele tipuri de mortar trebuie declarate sau valoarea rezistenei caracteristice a
zidriei trebuie determinat prin ncercri conform 1.1(12);
n ambele situaii vor fi satisfcute toate condiiile de la (3), (6) i (8).
(11) Valorile rezistenei de proiectare fdh se reduc cu 15% pentru zidria cu mortar (G), n cazul
n care se folosete mortar de ciment fr adaos de var.
Rezistena caracteristic la compresiune (fkh n N/mm2) paralel cu rosturile orizontale a
zidriilor cu elemente din argil ars i BCA cu mortar de utilizare general (G) i cu mortar
pentru rosturi subiri (T) - Tabelul 4.4.
4.1.1.1.2. Rezistena unitar de proiectare la compresiune a zidriei

(1) Rezistenele unitare de proiectare la compresiune ale zidriei se vor determina conform
art.2.4.2.3.
4.1.1.2. Rezistena zidriei la forfecare
(1) Rezistena zidriei la forfecare se va determina pentru dou mecanisme de cedare:
24
Daniel STOICA
a. Cedare prin lunecare n rost orizontal (fvk,l)

b. Cedare pe seciune nclinat din eforturi principale de ntindere n lungul diagonalei
comprimate (fvk,i)
4.1.1.2.1. Rezistena unitar caracteristic la lunecare n rost orizontal
(1) Rezistena caracteristic la lunecare n rost orizontal fvk,l, a zidriei executat cu mortar
pentru utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi subiri (T) n straturi cu grosime de
0,5 mm pn la 3,0 mm, cu toate rosturile verticale umplute, se determin cu relaia
, = + 0.40 0.065
(4.3a)
unde notaiile sunt:
fvko rezistena caracteristic iniial la forfecare fr efort unitar de compresiune;
d valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe direcia forei

tietoare n element, la nivelul considerat, determinat din gruparea de ncrcri de
proiectare (valoare de proiectare), care se exercit pe zona comprimat a peretelui care
asigur rezistena la for tietoare;
fb rezistena medie standardizat la compresiune a elementelor pentru zidrie.
(2) Pentru zidriile cu elemente cu mbinare de tip "nut i feder/ lamb i uluc", la care feele
adiacente ale elementelor pentru zidrie se afl n contact direct, executate cu mortar de
utilizare general (G), sau cu mortar pentru straturi subiri (T) n rosturi orizontale cu grosimea
de 0,5 3,0 mm, rezistena caracteristic la lunecare n rost orizontal se calculeaz cu relaia:
, = 0.50 + 0.40 0.045
(4.3b)
(3) Rezistena unitar caracteristic iniial la forfecare a zidriei - sub efort unitar de
compresiune egal cu zero - fvko, va fi obinut din rezultatele ncercrilor pe zidrie efectuate
conform SR EN 1052-3 sau n condiiile stabilite la 1.1.(12).
(4) n cazul zidriilor cu mortare performante, de utilizare general (G) sau pentru rosturi
subiri (T), dac nu sunt declarate rezultatele obinute conform (3), valoarea fvko se va lua din
SR EN 998-2, anexa C.
(5) n cazul zidriilor executate cu mortare de reet pentru utilizare general (G), cu
compoziiile prescrise n tabelul 3.1, dac nu sunt declarate rezultatele obinute conform (3),
valorile fvko vor fi luate din tabelul 4.5, cu condiia ca mortarul pentru utilizare general (G),
preparat conform standardului SR EN 1996-2, s nu conin adaosuri sau aditivi.
Rezistena unitar caracteristic iniial la forfecare a zidriei (fvko) n N/mm2 - Tabelul 4.5
Pentru zidriile cu mortare M12.5 valorile se vor obine obligatoriu prin ncercri efectuate
conform SR EN 1052-3.
4.1.1.2.2. Rezistena unitar caracteristic la cedare pe seciuni nclinate
(1) Pentru mecanismul de cedare prin rupere pe seciuni nclinate, rezistena unitar
caracteristic la forfecare fvk,i , a zidriei cu mortar pentru utilizare general (G), i cu mortar
pentru rosturi subiri (T), cu toate rosturile umplute cu mortar, se va calcula cu relaiile:
a. Pentru elemente din argil ars din grupele 1, 2 i 2S
, = 0.22 1 + 5
(4.4a)
25
Daniel STOICA
b. Pentru elemente din BCA
, = 0.101 + 16
(4.4b)
n relaiile (4.4a) i (4.4b) notaiile sunt:

fbt rezistena caracteristic la ntindere a elementelor pentru zidrie determinat conform
(2).
od valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe

direcia efortului unitar de forfecare, n seciunea considerat.
(2) Valoarea rezistenei caracteristice la ntindere fbt a elementelor pentru zidrie se determin
prin:
a. evaluarea valorilor declarate pe baza rezultatelor ncercrilor la ntindere prin
despicare a elementelor pentru zidrie
sau
b. n funcie de rezistena standardizat a elementului la compresiune (fb) cu relaiile:
i. pentru elemente din argil ars : fbt = 0.035fb (4.5a)
ii. pentru elemente din BCA cu fb >2.0 N/mm2 : fbt = 0.080 fb (4.5b)
4.1.1.2.3. Rezistenele unitare de proiectare a zidriei la forfecare
(1) Rezistenele unitare de proiectare a zidriei la forfecare (fvdl i fvdi) se vor calcula cu
formulele:
a. lunecare n rost orizontal
, = , + 0.40
(4.6a)
b. rupere pe seciune nclinat
, = ,
(4.6b)
n care coeficientul de siguran pentru material M se va lua conform 2.4.2.3.

(2) Valorile rezistenelor de proiectare fvdl i fvdi se reduc cu 25% pentru zidria cu mortar (G)
care conine numai ciment (fr adaos de var).
4.1.1.3. Rezistena unitar la ntindere din ncovoiere perpendicular pe planul zidriei
(1) Pentru calculul rezistenei pereilor structurali, nestructurali i a panourilor de zidrie
nrmate n cadre, solicitai la ncovoiere de fore perpendiculare pe planul zidriei, pentru toate
situaiile de proiectare, vor fi luate n considerare rezistenele unitare corespunztoare
urmtoarelor moduri de rupere:
a. rezistena la ncovoiere dup un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fx1
(fig.4.2a);
b. rezistena la ncovoiere dup un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale,
fx2 (fig.4.2b).
26
Daniel STOICA
Figura 4.2: Ruperea zidriei ncovoiate perpendicular pe planul peretelui

(a) Plan de rupere paralel cu rosturile
(b) Plan de rupere perpendicular pe rosturile
orizontale, fx1
orizontale, fx2
4.1.1.3.1. Rezistenele unitare caracteristice la ntindere din ncovoiere perpendicular pe

planul zidriei
(1) Rezistenele unitare caracteristice la ntindere din ncovoiere ale zidriei, fxk1 i fxk2, vor fi
obinute din rezultatele ncercrilor pe zidrie executate conform standardului SR EN 1052-2
sau pe baza prevederilor de la 1.1(12).
(2) Pentru zidriile cu legturi tip "nut i feder/lamb i uluc", avnd n vedere diversitatea
profilaiilor feelor de capt, se vor utiliza valorile declarate obinute pe baza ncercrilor
efectuate conform (1).
(3) Pentru zidriile cu toate rosturile complet umplute, realizate cu mortar pentru zidrie pentru
utilizare general (G), n cazul n care nu sunt declarate rezultatele obinute conform (1),
valorile rezistenelor unitare caracteristice la ncovoiere fxk1 i fxk2, n N/mm2, se vor lua din
tabelul 4.6.
Rezistene unitare caracteristice la ncovoiere perpendicular pe planul zidriei - Tabelul 4.6
Not. Valorile din tabelul 4.6 se utilizeaz numai pentru combinaiile de materiale (elemente,
mortar) acceptate conform tabelelor (4.2a)(4.2c). Pentru zidriile cu mortare M12.5 valorile
se vor obine obligatoriu prin ncercri efectuate conform SR EN 1052-2.
(4) Pentru zidriile cu elemente din argil ars cu fee verticale plane i cu rosturile verticale
umplute cu mortar, executate cu mortar pentru rosturi subiri (T), n cazul n care nu sunt
declarate rezultatele obinute conform (1) se vor folosi la calcul valorile forfetare fxk1 = fxk2 =
0.150 N/mm2,
(5) Pentru zidriile cu elemente din BCA cu fee verticale plane i cu toate rosturile umplute,
executate cu mortar pentru rosturi subiri (T), n absena valorilor declarate, rezistenele fxk1 i
fxk2 se vor lua egale cu :
fxk1 = 0.035 fb 0.150 N/mm2
fxk2 = 0.035 fb 0.200 N/mm2 (pentru BCA cu 400 kg/m3)
27
Daniel STOICA
fxk2 = 0.035 fb 0.300 N/mm2 (pentru BCA cu > 400 kg/m3)

4.1.1.3.2. Rezistenele unitare de proiectare la ntindere din ncovoiere perpendicular pe
planul zidriei
(1) Rezistenele de proiectare la ntindere din ncovoiere, perpendicular pe planul peretelui ale
zidriei se vor calcula conform art. 2.4.2.3.
(2) Valorile rezistenelor unitare de proiectare fxd1 i fxd2 se reduc cu 25% pentru zidria cu
mortar (G) care conine numai ciment (fr adaos de var).
4.1.1.4. Rezistena caracteristic de ancorare
(1) Rezistena caracteristic de ancorare prin aderen a armturii nglobate n beton va fi
obinut din rezultatele ncercrilor efectuate conform ST 009.
(2) Dac nu se dispune de date experimentale, rezistena caracteristic de aderen, fbok, se va
lua dup cum urmeaz:
a. pentru armturile nglobate n seciuni de beton cu dimensiuni mai mari sau egale cu
150 mm (n elementele de confinare), din tabelul 4.7;
b. pentru armturile nglobate n mortar sau n seciuni de beton cu dimensiuni mai mici
de 150 mm (betonul din stratul median al ZIA), din tabelul 4.8.
Rezistena caracteristic de aderen a armturilor n betonul elementelor de confinare (N/mm2)
Tabelul 4.7
Rezistena caracteristic de aderen a armturilor n mortar sau n betonul din ZIA (N/mm2)
Tabelul 4.8
4.1.2. Proprieti de deformabilitate ale zidriei.

4.1.2.1. Relaia efort unitar deformaie specific ()
(1) Pentru calculul rezistenei i al rigiditii tuturor elementelor de construcie din zidrie,
pentru toate situaiile de proiectare, se folosesc urmtoarele tipuri de relaii "efort unitar deformaie specific -" (legi constitutive) care schematizeaz comportarea real a zidriei
(valori caracteristice - fk - i valori de proiectare - fd):
a. liniar (fig. 4.3a)
b. liniar - dreptunghiular (fig. 4.3b)
c. parabolic - dreptunghiular (fig. 4.3c)
28
Daniel STOICA
Figura 4.3 Relaia efort-deformaie specific (-) pentru zidria solicitat la compresiune
axial
NOTE
1. Legea de form "parabolic-dreptunghiular" poate fi nlocuit cu o lege
convenional (fig.4.3c) de form "liniar - dreptunghiular" avnd valoarea:
2
, = 3
(4.7a)
2. Raportul =
(4.7b) definete ductilitatea de material a zidriei.
(2) Valorile diagramei de proiectare fd() se obin din valorile diagramei caracteristice fk() cu
relaia
() =
()
(4.8)
(3) Forma legii - depinde de:

a. caracteristicile elementelor pentru zidrie;
b. tipul mortarului;
c. modul de esere i de umplere a rosturilor.
(4) Determinarea relaiei - i a parametrilor caracteristici (m1 i mu) se va face prin ncercri
la compresiune efectuate conform SR EN 1052-1. n lipsa declarrii acestor informaii se aplic
prevederile de la (7).
(5) Valoarea deformaiei specifice ultime (mu) utilizat pentru calculul rezistenei i al
rigiditii tuturor prilor/elementelor de construcie din zidrie se va limita, indiferent de
rezultatele ncercrilor, astfel:
a. pentru elemente din argil ars din grupa 1: mu 3.5;
b. pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2: mu 2.0;
c. pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2S i pentru elementele
din BCA forma legii - i valorile m1 i mu vor fi declarate conform 1.1.(12) , cu
limitarea mu 2.0;
(6) Prevederile referitoare la calculul rezistenei de proiectare a zidriei i la calculul
deplasrilor prilor/elementelor de construcie din zidrie precum i prevederile din P 100-1,
privitoare la valorile factorului de comportare q i la numrul maxim de niveluri peste seciunea
de ncastrare, se aplic difereniat n funcie de forma i de parametrii legii - .
(7) Pentru toate situaiile de proiectare, n cazul zidriilor pentru care forma legii - i
parametrii m1 i mu nu sunt cunoscute/ nu sunt declarate, calculul rezistenei i rigiditii
tuturor prilor/elementelor de construcie din zidrie se va face n urmtoarele condiii:
29
Daniel STOICA
a. legea - va fi considerat "liniar" (fig. 4.3a)

b. valorile modulilor de elasticitate longitudinal i transversal date la 4.1.2.2.se vor
reduce cu 25%
c. deformaia specific ultim mu dat la (5) va fi luat egal cu:
i. pentru elemente din argil ars din grupa 1: mu = 0.8 3.5 = 2.8 ;
ii. pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2 i 2S i pentru
elemente din BCA : mu = 0.8 2.0 = 1.6 ;
d. factorul de suprarezisten definit n P 100-1, cap.8, se va lua u/1 =1.0
4.1.2.2. Modulul de elasticitate al zidriei
4.1.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal
(1) Pentru calculul deformaiilor longitudinale ale tuturor prilor/elementelor de construcie
din zidrie simpl (ZNA) se folosesc, n funcie de situaia de proiectare respectiv, urmtoarele
valori ale modulului de elasticitate longitudinal:
a. modulul de elasticitate secant de scurt durat, Ez;
b. modulul de elasticitate de lung durat, Ez,ld.
(2) Modulul de elasticitate secant de scurt durat Ez va fi determinat prin ncercri conform
SR EN 1052-1 sau va fi stabilit conform 1.1(12).
(3) n absena valorilor determinate conform (2), modulul de elasticitate secant de scurt durat
al zidriei nearmate (Ez), executat cu elemente pentru zidrie din grupele 1, 2 i 2S, cu mortar
pentru zidrie pentru utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi subiri (T), cu toate
rosturile complet umplute cu mortar, se va calcula cu relaiile:
a. pentru elemente din argil ars Ez=1000fk
b. pentru elemente din BCA Ez=800fk
(4) Pentru zidriile executate cu elemente cu mbinare de tip "nut i feder" i pentru zidriile
cu rosturi verticale neumplute cu mortar, valoarea modulului de elasticitate de scurt durat
trebuie declarat pentru fiecare tip de element.
(5) n cazul zidriei cu armturi n rosturile orizontale valorile Ez stabilite ca mai sus vor fi
majorate cu 10%.
(6) n condiiile enunate la (3) (5) modulul de elasticitate echivalent de scurt durat al
zidriei confinate (ZC) i al zidriei cu inim armat (ZIA) se va calcula cu relaia
+
,() = +
(4.9)

Ez i Eb - modulii de elasticitate longitudinali ai zidriei i betonului;
Iz i Ib - momentele de inerie ale seciunilor de zidrie i de beton, calculate n raport
cu axele principale de inerie ale peretelui.
n cazul zidriei confinate cu armturi n rosturile orizontale (ZC+AR), valorile date de relaia
(4.9) se vor majora cu 10%.
(7) Modulul de elasticitate de lung durat Ez,ld se va determina din valoarea modulului secant
de scurt durat Ez, redus conform relaiei (4.10), pentru a ine cont de efectele curgerii lente:
, = 1+
(4.10)
unde este constanta final de curgere lent dat n tabelul 4.9.
30
Daniel STOICA
4.1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal

(1) Modulul de elasticitate transversal, Gz, pentru zidria nearmat, cu elemente pentru zidrie
din argil ars din toate grupele (1, 2, 2S) i din BCA, se determin cu relaia Gz=0.4 Ez (4.11)
unde Ez este modulul de elasticitate secant de scurt durat, cu valorile corespunztoare
situaiei de proiectare respective, stabilite conform 4.1.2.2.1.
(2) n lipsa unor date stabilite prin ncercri, modulul de deformaie transversal echivalent
pentru zidria confinat (ZC) i zidria cu inim armat (ZIA) se va calcula cu relaia:
GZC(ZIA)=0,40 EZC(ZIA) (4.12)
4.2. Proprietile fizice ale zidriei
(1) Urmtoarele proprieti fizice ale zidriei sunt relevante pentru obiectul Codului:
a. curgerea lent;
b. variaiile de volum datorate modificrilor umiditii;
c. dilatarea termic.
(2) Valorile de proiectare ale acestor proprieti trebuie s fie determinate prin ncercri sau
stabilite conform 1.1.(12).
(3) n absena unor date obinute din ncercri, valorile de proiectare ale proprietilor fizice
vor fi luate n limitele indicate n tabelul 4.9.
Limitele valorilor principalelor proprieti fizice ale zidriei - Tabelul 4.9
4.3. Durabilitatea zidriei

4.3.1. Generaliti
(1) Toate prile/elementele de construcie din zidrie vor fi proiectate astfel nct s aib
durabilitatea necesar pentru a fi utilizate n conformitate cu cerinele i cu durata de exploatare
stabilite prin tema de proiectare, n condiiile specifice ale mediului nconjurtor.
4.3.2. Clasificarea condiiilor de mediu nconjurtor
4.3.2.1. Condiii de microclimat de expunere
(1) La proiectarea tuturor prilor/elementelor de construcie din zidrie trebuie s fie luate n
considerare condiiile de microclimat la care va fi expus zidria n timpul exploatrii.
(2) Pentru stabilirea condiiilor de microclimat de expunere ale zidriei, se va ine seama i de:
a. efectul finisajelor i al placajelor de protecie;
b. modul n care detaliile de finisaj mpiedic meninerea/acumularea apei pe faade.
(3) Condiiile de microclimat de expunere a zidriei terminate se ncadreaz n clase de
expunere definite conform SR EN 1996-1-1 dup cum urmeaz:
a. MX1 mediu ambiant uscat;
b. MX2 expus la umiditate sau umezire;
c. MX3 expus la umezire cu cicluri de nghe-dezghe;
d. MX4 expus la aer saturat de sare, apa de mare sau alte ape cu sruri;
e. MX5 mediu ambiant chimic agresiv;
31
Daniel STOICA
(4) Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua n considerare:

a. factorii climatici specifici ai amplasamentului:
i. ploaia i zpada;
ii. aciunea simultan a vntului cu ploaia;
iii. variaiile de temperatur;
iv. variaiile umiditii relative;
b. severitatea expunerii la umezire;
c. expunerea la cicluri nghe/dezghe;
d. prezena compuilor/substanelor chimice care, n contact cu apa, pot conduce la
reacii care afecteaz integritatea zidriei.
(5) Pentru identificarea nivelului de expunere a zidriilor n diferite subansambluri ale cldirii
i a efectului detaliilor de alctuire constructiv se vor utiliza prevederile SR EN 1996-2, Anexa
A i prevederile din reglementrilor tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor
de zidrie, n vigoare.
4.3.3. Durabilitatea componentelor zidriei
(1) Cerinele referitoare la durabilitatea componentelor zidriei, n corelare cu condiiile de
mediu n exploatare, vor fi specificate n mod explicit n proiecte, pentru toate
prile/elementele de construcie i vor fi supuse verificrii mpreun cu ntreg proiectul.
4.3.3.1. Elemente pentru zidrie
(1) Elementele pentru zidrie vor fi suficient de durabile pentru a rezista, n condiiile relevante
de expunere, pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii.
(2) n cazul zidriilor aparente cu elemente din argil ars se vor respecta prevederile SR EN
771-1 privind condiiile de folosire a elementelor pentru zidrie n funcie de densitate.
4.3.3.2. Mortar
(1) Mortarul pentru zidrie va fi suficient de durabil pentru a rezista, n condiiile relevante de
microclimat de expunere, pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii i nu va conine
componeni care ar putea avea efect duntor asupra proprietilor sau durabilitii elementelor,
oelului sau altor materiale cu care se afl n contact.
(2) Mortarele se ncadreaz n trei categorii n funcie de categoria condiiilor de expunere a
elementelor la care vor fi folosite:
a. S - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii severe;
b. M - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii moderate;
c. P - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii pasive.
Compoziia mortarelor S, M, P se stabilete conform reglementrilor tehnice privind executarea
i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, n vigoare.
(3) Domeniile de utilizare a mortarelor S, M, P n corelare cu condiiile de microclimat definite
la 4.3.2.1.(3).vor fi stabilite dup cum urmeaz:
a. Clasa de expunere MX 1 mortar P, M sau S
b. Clasa de expunere MX 2.1 mortar M sau S
c. Clasa de expunere MX 2.2 mortar M sau S
32
Daniel STOICA
d. Clasa de expunere MX 3.1 mortar M sau S

e. Clasa de expunere MX 3.2 mortar S
Pentru zidriile din clasele de expunere MX4 i MX5 se va evalua, pentru fiecare amplasament
i pentru fiecare proiect, gradul de expunere la:
a. sruri;
b. umezire;
c. cicluri de nghe/dezghe;
d. substane chimice agresive (cantitatea acestora i tipul de reacie).
4.3.3.3. Oel pentru armturi
(1) Oelul pentru armturi, nglobat n beton sau n mortar, va fi suficient de durabil, astfel ca,
atunci cnd este pus n oper n condiiile prevzute n reglementrile tehnice privind
executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, n vigoare, s reziste la condiiile locale
de expunere pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii.
(2) Pentru asigurarea durabilitii se va folosi oel pentru beton armat (oel carbon), protejat
prin msurile date n continuare, sau oel rezistent la coroziune. Msurile de protecie sunt
corelate cu clasele de expunere MX1MX5.
(3) Pentru clasa de expunere MX1, oelul poate fi neprotejat (cu excepia zidriei de placaj).
(4) Pentru clasele de expunere MX2 i MX3, protecia oelului se va realiza prin:
a. nglobare n mortar sau beton;
b. galvanizare;
c. acoperire cu rini epoxidice
sau printr-o combinaie a acestor procedee.
(5) Protecia armturilor prin nglobare n mortar trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a. tipul i marca minim a mortarului vor fi:
i. mortar de ciment-var M5 - pentru ncperi cu umiditate relativ interioar
permanent a aerului 60%;
ii. mortar de ciment cu adaos de plastifiani M10 - pentru ncperi cu umiditate
relativ interioar permanent a aerului > 60%;
b. acoperirea lateral cu mortar a barelor dispuse n rosturile orizontale va fi 20 mm la
pereii care se tencuiesc ulterior i 35 mm la pereii care rmn netencuii; grosimea
stratului de protecie va fi sporit pn la 45 mm n cazul pereilor care trebuie s
rmn netencuii (zidrie aparent sau de placaj), n condiiile de expunere MX4 i
MX5;
c. zidria va fi tencuit cu mortar M2.5.
(6) Protecia armturilor din elementele de confinare prin nglobare n beton se va asigura prin
prevederea n proiecte a unui strat de acoperire cu grosimea minim dat n SR EN 1992-1-1
pentru condiiile de expunere respective (a se vedea i NE 012/2).
(7) Protecia prin galvanizare se va realiza cu o acoperire de zinc 900 g/m 2 sau cu o acoperire
de zinc 60 g/m2 completat cu o acoperire cu rin epoxidic cu grosime medie recomandat
100 m. Oelul va fi galvanizat dup fasonare.
4.3.3.4. Durabilitatea betoanelor
(1) Pentru betoanele care intr n alctuirea cldirilor de zidrie se vor avea n vedere
prevederile generale referitoare la durabilitate din NE 012/1, msurile specifice din acest Cod
33
Daniel STOICA
i din reglementrile tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, n

vigoare.
4.3.3.5. Straturi de rupere a capilaritii
(1) Straturile pentru ruperea capilaritii vor avea durabilitatea corespunztoare tipului de
cldire la care se utilizeaz i condiiilor de mediu respective; ele vor fi alctuite din materiale
care s nu poat fi strpunse la utilizare i vor fi capabile s reziste la eforturile mecanice fr
s favorizeze producerea condensului.
(2) Straturile pentru ruperea capilaritii vor fi realizate din :
a. materiale plastice;
b. tencuieli hidrofuge.
4.3.3.6. Elemente de legtur pentru perei
(1) Elementele de legtur pentru perei i prinderile lor vor fi capabile s reziste la aciunile
relevante ale mediului nconjurtor i la micrile relative ntre straturi. Ele vor avea rezisten
la coroziune corespunztoare mediului n care sunt utilizate.
(2) Elementele de ancorare ale placajelor din zidrie sau ale stratului exterior al faadelor
ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din oel inoxidabil.
4.3.3.7. Eclise, scoabe i corniere
(1) Eclisele, ancorele, scoabele i cornierele nglobate n zidrie vor avea rezisten la
coroziune corespunztoare condiiilor de mediu n care sunt utilizate. Protecia acestora se va
realiza cu orice procedeu recunoscut n practica curent pentru condiii de mediu similare.
4.4.4. Durabilitatea zidriei aflat sub nivelul terenului
(1) Zidria aflat sub nivelul terenului va fi proiectat astfel nct s nu fie afectat defavorabil
de condiiile terenului sau va fi protejat n mod corespunztor.
n acest scop:
a. se vor lua msuri pentru a proteja zidria de efectele umezelii provenite din contactul
cu pmntul, mai ales mpotriva propagrii umiditii prin capilaritate;
b. n cazul n care, prin studiul geotehnic efectuat pe amplasament, se constat c terenul
conine substane chimice care pot afecta integritatea i durabilitatea zidriei, aceasta
va fi proiectat din materiale rezistente la aceste substane sau va fi protejat
corespunztor (de exemplu, cu pelicule sau tencuieli rezistente la aciunile chimice
respective).
fmed (N / mm2)
Elemente pentru zidrie
GRUPELE 1 i 2
factor
Crmizi ceramice pline

- 240 x 115 x 63 (mm)
Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale - 240 x 115 x 88 (mm)
- 290 x 240 x 138 (mm)
- 290 x 240 x 188 (mm)
10
7.5
fb = x fmed
(N / mm2)
0.81
8.1
6.1
0.92
1.12
0.87
9.2
11.2
8.7
6.9
8.4
6.5
1.07
10.7
8.0
34
Daniel STOICA
Crmid ceramic plin presat (element HD)

240 x 115 x 63 (mm).
Crmid ceramic cu goluri verticale (element HD)

240 x 115 x 88 (mm).
Crmid ceramic cu goluri verticale (element LD)

240 x 115 x 88 (mm).
Bloc ceramic cu goluri verticale (element HD)

290 x 240 x 138 (mm).
Bloc ceramic cu goluri verticale (element LD)

290 x 240 x 138 (mm).

240 x 115 x 138 (mm).

290 x 140 x 88 (mm).
Bloc ceramic cu goluri verticale (element HD)

290 x 240 x 188 (mm).
35
Daniel STOICA
Elemente pentru zidrie GRUPA 1

Blocuri mici pentru zidrie din BCA
factor
1.10
5.5
fmed (N / mm2)
4
fb = x fmed (N / mm2)
4.4
3.5
3.8
Blocuri pentru zidrie din beton celular autoclavizat tip GBN 35 i GBN
50 (elemente LD)
Dimensiuni curente :150 x 300 x 600 (mm) ; 200 x 300 x 600 (mm) ; 200 x
240 x 600 (mm). Litera N din cadrul notaiei GBN indic prezena nisipului
n amestec.
Valorile rezistenei medii la compresiune (fmed) i a rezistenei la compresiune standardizat

(fb) din tabelul anterior, se refer la blocurile mici pentru zidrie din BCA produse n mod
curent n Romnia.
Not : rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidrie realizate din BCA depinde de
direcia de aplicare a forei n raport cu direcia de turnare a materialului. Astfel, pe direcia
perpendicular pe cea de turnare, valoarea rezistenei la compresiune este mai mic cu 10%.
Proprietile generale ale elementelor pentru zidrie realizate din beton celular autoclavizat
sunt reglementate prin documentul normativ SR EN 771 4, care se refer doar la elementele
avnd dimensiunile maxime de :
lungime 1500 (mm) ;
lime 600 (mm) ;
nlime 1000 (mm).
n urma testelor efectuate pe crmizi i blocurilor ceramice cu goluri verticale (elemente LD
clasa I) tip POROTHERM ncadrate n Grupa 2S, s-au obinut valori ale rezistenelor medii
la compresiune fmed n conformitate cu SR EN 772 - 1 cuprinse ntre 13 i 19 (N/mm2).
Aceste valori au fost confirmate i n urma ncercrilor efectuate la Institut fr Baustoffe und
Konstruktion din Mnchen, unde rezistenele medii la compresiune (fmed) obinute se
ncadreaz ntre 14.2 i 17.0 (N/mm2).
Din motive de siguran, valoarea declarat oficial pentru rezistena medie la compresiune
(fmed) (normal pe faa rostului orizontal) este de 10 (N/mm2).
Valorile factorului de transformare respectiv a rezistenei unitare la compresiune
standardizat (fb) pentru blocurile ceramice din gama POROTHERM ncadrate n Grupa 2S
sunt date n urmatorul tabel.
36
Daniel STOICA
Elemente pentru zidrie
Dimensiuni
GRUPA 2S
l x b x h (mm)
factor
fmed
fb
(N / mm2)
(N / mm2)
POROTHERM 38
250 x 380 x 238
1.138
10.00
11.38
POROTHERM
38STh
250 x 380 x 238
1.138
10.00
11.38
POROTHERM 30
250 x 300 x 238
1.138
10.00
11.38
POROTHERM
30STh
250 x 300 x 238
1.138
10.00
11.38
POROTHERM 25
375 x 250 x 238
1.138
10.00
11.38
POROTHERM
25S
375 x 250 x 238
1.138
10.00
11.38
Not : n vederea mbuntirii mecanismului de cedare sub aciunea solicitrilor de tip

seismic, unele blocuri ceramice au fost prevzute cu loca i amprent pentru mortar. Astfel,
n cazul elementelor de tip POROTHERM 25 S rezistena la forfecare n rostul vertical de
mortar este sporit cu valori cuprinse ntre 18 20% fa de produsele tip loca de mortar.
De asemenea pentru elementele de tip POROTHERM 30 STh i POROTHERM 38 STh,
rezistena la forfecare n rostul vertical de mortar este sporit cu circa 30% fa de produsele
tip loca de mortar.
n situaiile n care pentru realizarea pereilor structurali de zidrie aparinnd construciilor
amplasate n zone seismice sunt indicate prin proiect elementele pentru zidrie din Grupele 2
i 2S avnd nlimea elementului mai mare de 150 (mm), vor fi utilizate numai blocuri
ceramice cu loca de mortar sau cu loca i amprente suplimentare pentru mortar.
Bloc ceramic cu goluri verticale LD, clasa I, Grupa 2S, prevzut

cu loca de mortar. Elementul este de tip POROTHERM 25
avnd dimensiunile (l x b x h)
375 x 250 x 238 (mm).
Bloc ceramic cu goluri verticale LD, clasa I, Grupa 2S,

prevzut cu loca i amprente suplimentare pentru mortar.
Elementul este de tip POROTHERM 25S avnd dimensiunile
(l x b x h) 375 x 250 x 238 (mm).
37
Daniel STOICA
CAPITOLUL 3
ASPECTE LEGATE DE CONFORMAREA
STRUCTURILOR CU PERETI DIN ZIDARIE.
VERIFICAREA DENSITATILOR MINIME
PENTRU PERETII STRUCTURALI DIN ZIDARIE.
38
Daniel STOICA
1. Conformarea structurilor din zidarie

Pentru orice structura, alcatuita din orice material trebuie avute in vadere operatiuni de
conformare, in concordanta cu experianta capatata in mii de ani de constructii si care este
sintetizata in codurile de proiectare actuale.
In cele ce urmeaza sunt prezentate in mod direct, cu pastrarea numerotarii (dar cu unele
comentarii), prevederi din codurile CR6 si P100.
Tipuri de zidrii utilizate:
a. Zidrie simpl/nearmat (ZNA): zidrie care nu conine suficient armtur pentru a
putea fi considerat zidrie armat - cum sunt zidria confinat, zidria confinat i
armat n rosturile orizontale, zidria cu inim armat. Rezistena i rigiditatea
elementelor de confinare i ale armturilor prevzute constructiv n structurile din
zidrie nearmat, conform prezentului Cod i P100-1, nu vor fi luate n calcul pentru
verificarea siguranei la efectele ncrcrilor din gruparea fundamental i din gruparea
seismic.
b. Zidrie confinat (ZC): zidrie prevzut cu elemente pentru confinare din beton
armat dispuse vertical (stlpiori) i orizontal (centuri), pe toate cele patru laturi ale
panoului, turnate dup executarea zidriei.
39
Daniel STOICA
Detalii de strepi la zidaria confinata: a) caramizi realizate industrial; b) caramizi realizate

manual; c) prevederea de elemente de conectare metalice
40
Daniel STOICA
Realizarea centurilor: a) Intersectie de pereti; b) Mod de fasonare/ancorare armaturi

longitudinale in centuri
41
Daniel STOICA
c. Zidrie confinat i armat n rosturile orizontale (ZC+AR): zidrie confinat (ZC)

la care, n rosturile orizontale, sunt prevzute armturi n cantiti suficiente, din oel
sau din alte materiale cu rezisten semnificativ la ntindere, n scopul creterii
rezistenei la for tietoare i a ductilitii peretelui.
d. Zidrie cu inim armat (ZIA): zidrie alctuit din dou straturi de zidrie paralele
avnd spaiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat, cu
sau fr legturi mecanice ntre straturi i la care cele trei componente conlucreaz
pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitri.
e. Zidrie nrmat n cadre (ZIC): zidrie alctuit din unul sau mai multe straturi de
zidrie, cu legturi mecanice ntre straturi, nrmat ntr-un cadru de beton armat/oel,
executat dup turnarea betonului/montarea cadrului metalic.
Moduri de cedare la ZIC: (a) Zdrobire colturi; (b) lunecare din forta taietoare; (c) diagonala
comprimata; (d) fisurare pe diagonala; (e) cedare cadre
42
Daniel STOICA
Extrase din codul CR6:

5. Proiectarea preliminara a cladirilor cu pereti structurali din zidarie
5.1. Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente
(1) Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente cu perei
structurali din zidrie implic parcurgerea urmtoarelor etape:
a. Stabilirea formei generale a cldirii n plan i n elevaie.
b. Proiectarea preliminar a suprastructurii verticale (ansamblul pereilor structurali).
c. Proiectarea preliminar a planeelor.
d. Proiectarea preliminar a infrastructurii.
(2) Proiectarea preliminar arhitectural-structural reprezint o etap necesar pentru toate
situaiile de proiectare. Aceast etap precede verificarea prin calcul a siguranei structurale i
este necesar pentru stabilirea modelului i a metodei pentru calcul, conform cerinelor de la
Capitolul 6 i din P 100-1.
(3) n procesul de proiectare preliminar, alegerea configuraiei de ansamblu a cldirii este
atribuia principal a arhitectului. Concepia structurii revine inginerului de structuri dar nu
poate fi independent de cerinele funcionale i de imagine arhitectural formulate de
investitor i de arhitect.
5.1.1. Principii generale de alctuire arhitectural-structural a cldirilor etajate cu perei
structurali din zidrie
(1) Cldirile cu perei structurali din zidrie vor fi alctuite astfel nct s se realizeze un
ansamblu spaial unitar format din:
a. elemente verticale: perei structurali, dispui pe dou direcii neparalele;
b. elemente orizontale: planee care, de regul, vor fi rigide n plan orizontal.
(2) Caracterul spaial unitar al structurii din zidrie se va obine prin:
A. Legturi ntre pereii structurali de pe cele dou direcii principale, la coluri,
intersecii i ramificaii, care se vor realiza prin:
a) eserea zidriei conform prevederilor din reglementrile tehnice privind
executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, n vigoare,
b) armturi dispuse n rosturile orizontale;
c) stlpiori de beton armat turnai n trepii zidriei;
d) continuitatea betonului i armturilor din centuri sau stratul median al
ZIA
B. Legturi ntre planee i pereii structurali care se vor realiza dup cum urmeaz:
a) la pereii din zidrie nearmat (ZNA): prin centuri de beton armat turnate
pe toi pereii;
b) la pereii din zidrie confinat (ZC): prin nglobarea/ancorarea
armturilor din stlpiori n sistemul de centuri de la fiecare planeu;
c) la pereii din zidrie cu inim armat (ZIA): prin nglobarea/ancorarea
armturilor din stratul median al peretelui n sistemul de centuri de la
fiecare planeu.
(3) Se vor lua toate msurile necesare pentru meninerea conlucrrii spaiale ntre
subansamblurile structurale verticale i orizontale pentru toate situaiile de proiectare i, mai
43
Daniel STOICA
ales, n stadiile avansate de solicitare sub efectul cutremurelor severe (de exemplu,
mpiedicarea prbuirii progresive).
(4) n faza de proiectare preliminar arhitectural-structural a cldirilor din zidrie se va urmri
ca forma n plan i volumetria cldirii, distribuia spaiilor, amplasarea i alctuirea pereilor
structurali s fie astfel alese nct s se obin regularitate n plan i pe vertical definit
conform criteriilor de la art. 5.1.2.
5.1.2. Alctuirea cldirii n plan i n elevaie
(1) Se recomand adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometric (dat de forma n
plan) i cu simetrie mecanic (rezultat din dispunerea n plan a pereilor structurali) sau cu
disimetrii limitate.
(2) Aria planeului va fi meninut, de regul, constant la toate nivelurile cldirii. Se pot
accepta reduceri de arie, de la un nivel la nivelul imediat superior, de circa 1015% cu condiia
ca traseul de scurgere a ncrcrilor ctre fundaii s nu fie ntrerupt.
(3) Rezistena i rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele dou direcii principale
ale cldirii i vor fi meninute aproximativ constante pe toat nlimea cldirii. Se recomand
ca diferena ntre valorile respective, s nu depeasc, la fiecare nivel, 25% iar n elevaie
eventualele reduceri de rezisten i de rigiditate s fie 20% .
(4) Reducerile de rezisten i/sau de rigiditate se vor realiza prin scderea:
a. densitii zidurilor;
b. grosimii zidurilor;
c. rezistenei zidriei la compresiune.
fr ca mrimile respective s scad sub valorile minime constructive stabilite prin acest Cod
i prin P 100-1.
5.1.3. Criterii de regularitate structural
(1) Sistemul structural va fi simplu, continuu, va avea suficient capacitate de rezisten i
rigiditate i va asigura un traseu direct i nentrerupt al forelor verticale i orizontale, pn la
terenul de fundare.
(2) Cldirile cu perei structurali din zidrie vor fi considerate cu regularitate geometric i
structural n plan dac:
a. forma n plan satisface urmtoarele condiii:
i.
este aproximativ simetric n raport cu 2 direcii ortogonale;
ii.
este compact, cu contururi regulate i cu un numr redus de coluri

intrnde;
eventualele retrageri/proeminene n raport cu conturul curent al
planeului nu depesc, fiecare, cea mai mare dintre valorile: 10% din
aria planeului sau 1/5 din dimensiunea laturii respective (fig. 5.1);
iii.
b. dispunerea n plan a pereilor structurali satisface urmtoarele condiii:

i.
nu exist disimetrii importante ale capacitilor de rezisten i/sau ale

ncrcrilor permanente n raport cu axele principale ale cldirii;
ii.
distana ntre centrul de greutate (CG) i centrul de rigiditate (CR) nu

depete 0.1 L unde L este dimensiunea cldirii pe direcia
perpendicular direciei de calcul.
44
Daniel STOICA
c. rigiditatea planeelor n plan orizontal este suficient de mare nct s fie asigurat
compatibilitatea deplasrilor laterale ale pereilor structurali sub efectul forelor
orizontale;
Figura 5.1 Condiii de regularitate geometric n plan

(3) Cldirile cu perei structurali din zidrie sunt considerate cu regularitate geometric i
structural n elevaie dac:
a. nlimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variaz cu cel mult 20%;
b. pereii structurali au, n plan, aceleai dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau
prezint variaii care se ncadreaz n urmtoarele limite:
i.
reducerea lungimii unui perete fa de nivelul inferior nu depete 20%;
ii.
la cldirile cu nniv 3, pentru fiecare direcie principal, reducerea ariilor

nete totale de zidrie la nivelurile superioare nu depete 20% din aria
zidriei de la parter pe direcia respectiv; dac se reduc simultan ariile
de zidrie pe ambele direcii principale, reducerea total nu depete
30% din aria total de zidrie de la parter .
c. cldirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate i/sau capacitate de rezisten mai
mic dect cele ale nivelurilor superioare ca urmare a suprimrii unui perete); .
Figura 5.2 Cldiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structural n elevaie)

(4) n cazul cldirilor fundate direct pe terenuri dificile se vor adopta numai alctuiri
arhitectural-structurale care asigur regularitate geometric n plan i n elevaie.
(5) Cldirile care nu satisfac condiiile de la (1) (3) sunt considerate fr regularitate
geometric i structural, dup caz, n plan sau n elevaie.
(6) Pentru toate situaiile de proiectare, cldirile cu perei structurali din zidrie se clasific n
grupe de regularitate dup cum urmeaz:
Clasificarea cldirilor cu perei structurali din zidrie n grupe de regularitate
45
Daniel STOICA
Tabelul 5.1.
(7) Cldirile cu structuri de tip dual, la care pereii structurali din zidrie conlucreaz cu cadre
din beton armat, se ncadreaz n clasa cldirilor neregulate al cror rspuns seismic depinde
de raportul ntre cele dou subsisteme. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform cerinelor
din P100-1. Subsistemul "perei structurali din zidrie" va fi proiectat conform prevederilor din
P100-1, cap.8 i din acest Cod.
5.1.4. Separarea cldirii n tronsoane
(1) Separarea cldirii n tronsoane se va face n urmtoarele condiii:
a) lungimea cldirii depete valorile maxime stabilite conform 5.1.5.1.;
b) forma n plan are neregulariti care depesc limitele din fig. 5.1.;
c) terenul pe care este amplasat cldirea prezint neregulariti (de stratificaie, de
consisten, umpluturi locale, etc.).
(2) Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea cldirii cu
rosturi se vor ncadra n limitele:
a) nlime / lime 1.5, indiferent de zona seismic;
b) lungime / lime 4.0. pentru cldirile situate n zonele seismice cu ag 0.20g i 3.0
n zonele seismice cu ag 0.25g
(3) Fiecare dintre tronsoanele rezultate din fragmentarea cldirii prin rosturi trebuie s aib o
alctuire arhitectural-structural care corespunde tuturor prevederilor de la 5.1.2.
(4) Rosturile de separaie ntre cldirile / tronsoanele adiacente se vor proiecta n funcie de
rolul n structur, dup cum urmeaz:
a. rosturi complete, care traverseaz att suprastructura ct i infrastructura:
i.
rosturi de tasare, care au rolul de a limita eforturile din structur datorate

neuniformitii terenului de fundare i/sau valoarea tasrilor cldirii n cazul
fundrii pe terenuri dificile;
b. rosturi pariale, care se realizeaz numai n suprastructur:

i.
rosturi seismice, care au rolul de a elimina sau de a reduce efectele torsiunii

de ansamblu n cazul cldirilor cu forme complexe n plan; n cazul
cldirilor cu lungime total mare, rosturile seismice vor traversa i fundaiile
pentru a evita nesincronismul micrii seismice la fundaiile situate la
distane relative mari;
rosturi de contracie dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot

rezulta din variaiile de temperatur sau ca efect al fenomenelor reologice
specifice zidriei/betonului.
(5) Rosturile se vor realiza prin dublarea pereilor structurali, vor fi plane i vor separa complet
att elementele structurale ct i elementele nestructurale ale cldirii.
ii.
46
Daniel STOICA
(6) Dimensiunea spaiului liber dintre elementele de construcie ale tronsoanelor adiacente va
fi stabilit prin calcul, conform prevederilor P 100-1, cap.4.
(7) nchiderea spaiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu
mpiedic micarea relativ a tronsoanelor alturate, sunt impermeabile la ap i la aer, nu
permit propagarea focului i sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului. Aceste
materiale trebuie s aib o durabilitate comparabil cu durata de via proiectat a structurii.
Nu se permite nchiderea rostului cu tencuial .
5.1.5. Dimensiuni maxime ale cldirilor
5.1.5.1. Dimensiuni maxime n plan
(1) Pentru cldirile cu perei structurali din zidrie fundate pe terenuri normale, lungimea
maxim a tronsoanelor va fi de 50.0 m.
(2) Pentru cldirile cu perei structurali din zidrie fundate pe terenuri dificile de fundare,
lungimea maxim a tronsoanelor se va stabili n conformitate cu reglementrile tehnice n
vigoare privind proiectarea i execuia pentru construcii fundate pe pmnturi cu umflturi i
contracii mari.
5.1.5.2. Dimensiuni maxime n elevaie
(1) Numrul maxim de niveluri nniv peste seciunea de ncastrare definit la 6.3.1 (2) i
valoarea minim constructiv asociat a densitii pereilor structurali p%, pentru care se aplic
prevederile acestui Cod, se limiteaz, conform P 100-1, tab.8.8 i 8.9. n funcie de:
a. acceleraia seismic de proiectare la amplasament ag;
b. clasa de regularitate/neregularitate structural definit la 5.1.3.;
c. clasa de importan-expunere a cldirii, stabilit conform P 100-1;
d. tipul/alctuirea zidriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
e. densitatea pereilor structurali p%, stabilit conform 5.2.1.(2);
f. tipul elementelor pentru zidrie (argil ars sau BCA) i grupa elementelor din argil
ars (1, 2, 2S),
5.2. Proiectarea preliminar a pereilor structurali pentru cldiri etajate curente
5.2.1. Alegerea sistemului de perei structurali
(1) Alegerea sistemului de perei structurali, se va face astfel nct s realizeze, concomitent,
satisfacerea urmtoarelor categorii de cerine:
a. funcionale, stabilite de investitor: dimensiunile spaiilor libere, nlimea de nivel,
tipul circulaiilor, etc.;
b. de confort;
c. de siguran structural.
(3) Pentru structurile cu perei din zidrie care fac obiectul acestui Cod, ariile pereilor
structurali, pe cele dou direcii principale, se vor stabili prin calcul, cu respectarea valorilor
minime date n P 100-1, tab. 8.8 i 8.9.
(4) Prevederea n proiect a ariilor minime de perei nu elimin/nlocuiete obligaia de a se
verifica prin calcul sigurana structurii conform cerinelor de la Capitolul 6 i prevederilor P
100-1, cu excepia cldirilor simple din zidrie.
(5) Pereii de zidrie care nu ndeplinesc condiiile de continuitate, geometrice i de materiale,
pentru a fi considerai perei structurali sau perei de contravntuire vor fi considerai "perei
nestructurali" i vor fi proiectai, pentru toate gruprile de ncrcri, cu respectarea prevederilor
date n Capitolul 6 i n P 100-1, cap.10.
47
Daniel STOICA
(6) Pereii de zidrie nrmat n cadre de beton armat sau de oel vor fi proiectai, pentru toate
gruprile de ncrcri, conform prevederilor de la Capitolul 6 i din
P 100-1, cap.5 i 10.
5.2.1.1 Structuri cu perei dei
(1) Structurile cu perei dei (sistem fagure), sunt definite prin urmtorii parametri geometrici
(fig. 5.3a):
a. nlimea de nivel 3,50 m;
b. distanele maxime ntre perei, pe cele dou direcii principale 5,00 m;
c. aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale 25,0 m2.
(2) n cazul n care, la un nivel oarecare al unei cldiri cu perei dei, sunt necesare, local, spaii
mai mari, se accept suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligaia
suprimrii acestui perete sau a nlocuirii cu un perete nestructural la toate nivelurile superioare
pentru a evita formarea unui etaj "slab". Se recomand ca aceast reducere s nu conduc la
modificarea condiiilor de regularitate n plan.
(3) Folosirea sistemului de perei dei este recomandat n cazul cldirilor fundate pe terenuri
dificile.
5.2.1.2. Structuri cu perei rari
(1) Structurile cu perei rari (sistem celular), sunt definite prin urmtorii parametri geometrici
(fig. 5.3b):
a. nlimea de nivel 4,00m;
b. distanele maxime ntre perei, pe cele dou direcii principale 9,00 m;
c. aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale 75,0 m2.
Figura 5.3. Structuri cu perei din zidrie

(a) Structuri cu perei dei (sistem fagure) (b) Structuri cu perei rari (sistem celular)
5.2.2. Alegerea tipului de zidrie
(1) La proiectarea preliminar a cldirilor cu perei structurali din zidrie, alegerea tipului de
zidrie pentru pereii structurali se va face cu respectarea condiiilor stabilite n P 100-1, tab.
8.8 i 8.9 n funcie de:
a. numrul de niveluri supraterane (nniv);
b. regularitatea structural a cldirii;
c. grupa elementelor pentru zidrie;
d. acceleraia seismic de proiectare la amplasament (ag);
precum i n funcie de posibilitile tehnologice de execuie.
48
Daniel STOICA
5.2.2.1. Zidria nearmat (ZNA)

(1) Utilizarea structurilor cu perei din zidrie nearmat se va face numai cu respectarea
principiilor din P 100-1, cap.8 i a regulilor generale din acest Cod.
(3) Structurile cu perei din zidrie nearmat vor avea elemente verticale i orizontale de
confinare cu rolul constructiv de a asigura integritatea i conlucrarea spaial a pereilor i
planeelor. Poziionarea acestor elemente, dimensiunile seciunii de beton i armarea acestora
se va face conform P 100-1.
5.2.2.2. Zidria armat (ZC, ZC+AR, ZIA)
(1) Cldirile cu perei structurali de zidrie confinat (ZC), cu sau fr armturi n rosturile
orizontale, i cele cu perei structurali de zidrie cu inim armat (ZIA), cu toate tipurile de
elemente, vor fi utilizate, n condiiile de calcul, de dimensionare i de alctuire constructiv
stabilite n P 100-1.
(2) Dispunerea stlpiorilor i centurilor de beton armat, materialele , dimensiunile i armarea
acestora vor respecta cerinele din P 100-1, cap.8
(3) Stlpiorii i centurile din pereii de pe conturul cldirilor vor fi prevzui la exterior cu
protecie termic pentru evitarea formrii punilor termice.
5.2.3. Goluri n pereii structurali din zidrie
(1) Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru ui i ferestre i amplasarea acestora n pereii
structurali de zidrie se va face avnd n vedere satisfacerea urmtoarelor cerine:
a. funcionale;
b. de plastica faadelor;
c. structurale.
(2) Cerinele structurale vor avea n vedere :
a. evitarea reducerii exagerate a rezistenei i a rigiditii unor perei structurali;
b. obinerea ariilor de zidrie aproximativ egale pe direciile principale ale cldirii;
c. satisfacerea cerinelor de rezisten i de ductilitate pentru plinurile dintre goluri.
(3) Pentru satisfacerea cerinelor de la (2), raportul ntre ariile n plan ale golurilor de ui i
ferestre i ariile plinurilor de zidrie i dimensiunile minime ale spaleilor ntre goluri vor fi
limitate conform P 100-1.
(4) Golurile de ui i de ferestre vor fi, de regul, dispuse pe aceeai vertical la toate nivelurile.
Poate fi acceptat dispunerea lor alternant cu respectarea unor distane care s permit
transmiterea ncrcrilor printr-un sistem de tip "grind cu zbrele".
Figura 5.4. Dispunerea alternant pe vertical a golurilor din pereii de zidrie
49
Daniel STOICA
5.2.4. Grosimea pereilor de zidrie

(1) Grosimea pereilor exteriori i interiori, structurali sau nestructurali i a panourilor de
zidrie nrmate n cadre prevzut n proiect va fi egal cu cea mai mare valoare rezultat din
calculele de specialitate pentru satisfacerea simultan a urmtoarelor cerine:
a. siguran structural;
b. izolare termic/economie de energie;
c. izolare fonic;
d. protecie la foc.
(2) Grosimea de calcul a pereilor se va lua egal cu grosimea efectiv a zidriei netencuite cu
excepia pereilor dubli cu gol interior pentru care grosimea de calcul se stabilete conform
aliniatului (3).
(3) Grosimea de calcul, tef, a unui perete dublu cu gol interior n care cele dou straturi sunt
solidarizate cu agrafe se determin cu relaia
3
= 13 + 23
(5.1)
t1 , este grosimea stratului exterior sau neportant
t2 este grosimea stratului interior sau portant.
(4) n cazul n care dimensiunile alese pentru grosimea pereilor nu satisfac cerinele de
siguran structural, se va adopta una dintre urmtoarele msuri:
a. schimbarea tipului / alctuirii zidriei (de exemplu, din ZNA n ZC sau ZIA);
b. sporirea grosimii pereilor;
c. folosirea unor materiale (elemente de zidrie i/sau mortar) cu rezistene superioare.
5.3. Proiectarea preliminar a subansamblurilor structurale orizontale
(1) Planeele cldirilor cu perei structurali din zidrie se clasific, din punct de vedere al
rigiditii n plan orizontal, care depinde de alctuirea constructiv i de dimensiunile i
poziiile golurilor mari, n dou categorii:
a. planee rigide n plan orizontal;
b. planee cu rigiditate nesemnificativ n plan orizontal.
5.3.1. Tipul planeului
(1) La proiectarea preliminar a cldirilor cu perei structurali din zidrie de toate tipurile se va
urmri realizarea planeelor ca diafragme rigide n plan orizontal.
(2) Se recomand folosirea planeelor care transmit ncrcrile verticale pe toate laturile. Acest
tip de planeu va fi utilizat obligatoriu la toate cldirile din zonele seismice cu ag 0.30g.
(3) Planeele cu rigiditate nesemnificativ n plan orizontal vor fi utilizate numai n condiiile
stabilite n P 100-1, cap.8.
(4) n cazul planeelor din elemente prefabricate, mbinrile vor fi proiectate astfel nct
rspunsul planeului la fore seismice s fie similar cu cel a planeelor din beton armat monolit
iar mbinrile s rmn n stadiul elastic pentru solicitrile rezultate din aciunea cutremurului
de proiectare multiplicat cu factorul de comportare q.
5.3.2. Supante, console
(1) Consolele care depesc linia exterioar a pereilor structurali de contur (balcoane,
copertine) vor fi amplasate la nivelul planeului curent, eventual cu o denivelare limitat care
50
Daniel STOICA
permite asigurarea continuitii structurale cu planeul. Consolele vor fi realizate din acelai
material ca i planeul (beton armat sau lemn).
(2) n mod excepional se accept amplasarea unor console de beton armat n poziii
intermediare, ncastrate n zidrie, cu respectarea urmtoarelor condiii:
a. deschiderea consolei Lc3t unde t este grosimea peretelui n care este ncastrat;
b. accesul oamenilor pe consol nu este dect ntmpltor (pentru ntreinere);
c. rezemarea consolei se face pe toat limea zidului (t).
n cazul deschiderilor mai mari dect 3t, stabilitatea i rezistena consolei vor fi asigurate prin
elemente de beton armat introduse n grosimea peretelui; n toate cazurile, consolele i a
elementele de care acestea sunt fixate vor fi verificate prin calcul.
(3) Pentru proiectarea supantelor se va ine seama de prevederile din P 100-1, cap.8.
5.3.3. arpante
(1) La proiectarea arpantelor se va urmri adoptarea unei configuraii cu rigiditate spaial
suficient, pentru asigurarea indeformabilitii acestora, pe toate direciile, sub efectul
ncrcrilor din zpad, din vnt i din cutremur. n cazul ncrcrii cu zpad se vor avea n
vedere efectele ncrcrilor nesimetrice care pot rezulta din aglomerarea zpezii pe anumite
poriuni ale acoperiului (a se vedea CR 1-1-3).
(2) Stabilitatea general i local a arpantei n ansamblu i a elementelor acesteia sub aciunea
vntului vor fi verificate prin calcul pentru forele stabilite prin CR 1-1-4 i prin msuri
constructive.
(3) Schema static ale arpantei va fi aleas astfel nct s nu rezulte mpingeri n elementele
de reazem (perei, atice, calcane, etc.). Dac o astfel de schem nu poate fi realizat se vor
prevedea elemente structurale din lemn suficient de rezistente pentru a prelua mpingerile.
Rezistena i rigiditatea acestor elemente vor fi verificate prin calcul conform NP 005.
5.4. Proiectarea preliminar a infrastructurii
(1) Infrastructura cldirilor cu perei structurali din zidrie este constituit din urmtoarele
subansambluri/elemente de construcie:
a. cldiri fr subsol: fundaii, socluri i placa de beton care constituie suportul
pardoselii de la parter;
b. cldiri cu subsol: fundaii, perei de subsol, placa de beton care constituie suportul
pardoselii de la subsol, planeul peste subsol.
(2) Proiectarea preliminar a infrastructurii trebuie s in seama de:
a. mrimea forelor verticale care trebuie transmise la teren;
b. severitatea aciunii seismice la amplasament;
c. natura, stabilitatea i rezistena terenului de fundare;
d. efectele posibile ale apelor subterane.
(3) Proiectarea/dimensionarea infrastructurii se va face pe baza datelor privind stabilitatea i
rezistena terenului de fundare obinute prin cercetarea geotehnic a amplasamentului conform
reglementrilor tehnice specifice n vigoare. Se excepteaz de la aceast prevedere cldirile
provizorii i anexele gospodreti.
(4) n faza de proiectare preliminar, infrastructura trebuie s fie conceput ca un ansamblu de
elemente structurale cu rezisten i rigiditate spaial adecvate intensitii solicitrilor verticale
i seismice i caracteristicilor terenului de fundare care s asigure:
51
Daniel STOICA
a. transmiterea la teren a tuturor solicitrilor din seciunea de ncastrare a pereilor, fr

producerea deformaiilor postelastice n elementele infrastructurii i/sau n terenul de
fundare;
b. limitarea deformaiilor verticale ale cldirii la valori care nu pericliteaz integritatea
structurii, a elementelor nestructurale i a branamentelor la reelele exterioare.
(5) Alctuirea infrastructurii cldirilor cu perei structurali din zidrie va respecta, de asemenea,
principiile generale date n reglementrile tehnice n vigoare privind proiectarea fundaiilor de
suprafa i n P 100-1, cap.8, precum i prevederile specifice date n continuare.
5.4.1. Fundaii
(1) Fundaiile pereilor structurali vor fi continue sub ziduri cu una din alctuirile urmtoare:
a. blocuri/tlpi din beton simplu, cu una sau mai multe trepte;
b. blocuri/tlpi din beton simplu i cuzinei din beton armat;
c. tlpi din beton armat.
(2) n cazurile prevzute n P 100-1, cap.8 se pot prevedea i fundaii izolate, din beton simplu,
legate cu grinzi din beton armat pe ambele direcii.
(3) Pentru pereii nestructurali de la subsol, n funcie de dimensiunile i de greutatea proprie a
acestora, se va alege una din urmtoarele soluii de fundare:
a. rezemare pe placa de la subsol, dac aceasta are rezistena i rigiditatea necesare
pentru a prelua ncrcrile respective;
b. ngroarea local a plcii de la subsol,
c. fundarea direct.
5.4.2. Socluri
(1) La cldirile fr subsol, soclul i fundaiile vor fi axate fa de pereii structurali.
(2) Limea soclului va fi cel puin egal cu grosimea peretelui de la parter; se admite o
retragere de maximum 5 cm a feei exterioare a soclului n raport cu faa exterioar a peretelui
de la parter.
5.4.3. Perei de subsol
(1) Pereii de subsol vor fi dispui, de regul, axat, sub toi pereii structurali din parter. Se
accept o retragere de maximum 5.0 cm a feei exterioare a pereilor de la subsol n raport cu
faa exterioar a peretelui de la parter.
(2) Grosimea pereilor de subsol se va stabili, prin calcul, pentru satisfacerea cerinei de
rezisten sub efectul ncrcrilor din gruparea fundamental i din cea seismic i va permite
preluarea eventualelor abateri de execuie.
(4) Rigiditatea subsolului trebuie s fie superioar rigiditii nivelurilor supraterane. n acest
scop se recomand adoptarea urmtoarelor msuri de conformare general, arhitecturalstructural, a subsolului:
a. numrul i dimensiunile golurilor n pereii subsolului vor fi reduse la strictul necesar
din punct de vedere funcional;
b. golurile de ui i ferestre din pereii de subsol vor fi amplasate, n plan, n poziii
decalate fa de golurile de la parter ; n cldirile din zone seismice cu ag 0.25g
amplasarea golurilor de ui din pereii interiori de subsol va fi fcut cu un decalaj de
cel puin 1,0 m fa de poziia golurilor de la parter.
52
Daniel STOICA
c. dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici dect cele de la parter, seciunea
plinurilor va fi sporit iar zonele slbite vor fi verificate prin calcul;
d. n cldirile din zone seismice cu ag 0.30g golurile de ui i ferestre din pereii
exteriori de la subsol vor fi mai mici cu cel puin 25% fa de cele din parter.
e. n cazul cldirilor cu perei dispui n sistem "celular", n zonele cu acceleraia
seismic de proiectare ag 0.30g, se recomand sporirea rigiditii subsolului prin
introducerea unor perei suplimentari, n limita posibilitilor rezultate din cerinele
funcionale.
Figura 5.5 Perei suplimentari la subsol n cazul cldirilor cu perei rari

Dac aceste condiii nu sunt respectate, zonele slbite vor fi verificate prin calcul pentru toate
situaiile de proiectare.
5.4.4. Planee la infrastructur
(1) n toate cldirile fr subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton
armat. Aceast plac va fi legat monolit cu soclurile cldirii constituind o legtur rigid n
plan la nivelul infrastructurii/fundaiilor
(2) n toate cldirile cu subsol, placa planeului peste subsol se va executa din beton armat i
avea cel puin aceiai grosime ca i plcile etajelor supraterane.
(3) n cazul cldirilor cu subsol, situate n zonele seismice cu ag0.30g. i n toate cldirile
amplasate pe terenuri de fundare dificile, placa suport a pardoselii subsolului se va executa din
beton armat, legat de tlpile de fundaie.
Extrase din codul P100/1-2013:

8.3.2. Conditii de utilizare
(1) Sectiunea de ncastrare a ansamblului peretilor structurali pentru calculul la forte orizontale,
fata de care se defineste numarul de niveluri nniv, se va considera astfel:
(a) la nivelul superior al soclurilor, pentru cladirile fara subsol;
(b) la planseul peste subsol, pentru cladirile cu pereti desi (sistem fagure) si pentru
cladirile cu pereti rari (sistem celular) la care s-au prevazut pereti suplimentari n subsol
(subsol cu pereti desi);
(c) peste nivelul fundatiilor pentru cladirile cu pereti rari, daca nu s-au prevazut pereti
suplimentari n subsol (subsol cu pereti rari). ( )
(2) Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de ncastrare (nniv) al cladirilor cu pereti
structurali din zidarie, pentru care se aplica prevederile prezentului Cod, se limiteaza n functie
de:
- acceleratia terenului pentru proiectare la amplasament (ag);
53
Daniel STOICA
- clasa de regularitate/neregularitate structurala definita conform 8.3.3.;

- clasa de importanta a cladirii, stabilita conform 4.4.5;
- tipul/alcatuirea zidariei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
- grupa elementelor pentru zidarie definita conform 8.2.1. (3) Densitatea peretilor structurali ai cladirilor din zidarie, interiori+exteriori, pe fiecare din
directiile principale ale cladirii, este definita prin procentul ariei nete totale a peretilor
structurali din zidarie (Az,net) de pe directia respectiva, raportata la aria planseului (Apl) de la
nivelul respectiv (0)
(%) = 100
8.3.2.1. Conditii de utilizare pentru structuri cu pereti din zidarie nearmata (ZNA)
(1) Din cauza capacitatii scazute de a disipa energia seismica, datorita rezistentei mici la
ntindere perpendicular pe rostul de asezare si la eforturi principale de ntindere si a ductilitatii
reduse, deficiente care favorizeaza ruperile fragile, se recomanda ca utilizarea structurilor cu
pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) sa fie evitata.
(2) Structurile cu pereti de zidarie nearmata (ZNA) cu elemente pentru zidarie definite conform
8.2.1 vor fi folosite, n conditiile stabilite n tabelul 8.8, numai daca sunt ndeplinite toate
conditiile de mai jos:
(a) cladirea se ncadreaza n categoria "cladiri regulate cu regularitate n plan si n
elevatie";
(b) cladirea se ncadreaza n clasele de importanta III sau IV;
(c) sistemul de asezare a peretilor este de tip "pereti desi" (sistem fagure);
(d) naltimea nivelului hetaj 3,00 m;
(e) sunt prevazute elemente verticale si orizontale pentru asigurarea integritatii
structurale si conlucrarii spatiale ale peretilor conform (4)
(f) sunt respectate cerintele de alcatuire a zidariei si planseelor din acest Cod;
(g) materialele folosite satisfac cerintele de la par.8.2 din acest Cod. ( )( )
(3) Utilizarea structurilor cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) pentru cladirile din
clasele de importanta I si II nu este permisa, n toate zonele seismice indiferent de numarul de
niveluri peste sectiunea de ncastrare (nniv).
(4) Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata cu nniv 2 ( P+1E) n zonele seismice
cu ag 0,25g indiferent de materialul si de caracteristicile geometrice si mecanice ale
elementelor pentru zidarie, vor fi prevazute cu stlpisori si centuri de beton armat, n pozitiile
indicate la 8.5.4.2.1.(1) pentru asigurarea integritatii ansamblului cladirii n stadiile avansate
de solicitare sub efectul unor cutremure care depasesc acceleratia ag stabilita conform figurii
3.1 pentru amplasamentul respectiv.
Rezistenta acestor elemente nu se va lua n considerare pentru calculul rezistentei de proiectare
a peretilor structurali si nici pentru verificarea sigurantei ansamblului structurii.
(5) Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de ncastrare (nniv) pentru cladiri cu pereti
structurali din zidarie nearmata (ZNA) si valoarea minima constructiva asociata a densitatii
peretilor structurali (p%), pe fiecare din directiile principale, n functie de acceleratia
terenului pentru proiectare (ag), sunt date n tabelul 8.8.
(6) Valorile din tabelul 8.8 se refera la primul nivel peste sectiunea de ncastrare.
Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu maximum 1% pe nivel
pastrnd conditiile de regularitate n elevatie.
(7) n cazul cladirilor cu pereti structurali din ZNA mansarda si/sau constructiile anexe
(uscatorii, spalatorii, etc) - definite la 8.3.2.2.(5) , se considera "nivel" care se include n
numarul total admis conform tabelului 8.5. chiar daca sunt ndeplinite conditiile speciale de
alcatuire constructiva de la 8.3.2.2. (4).
54
Daniel STOICA
(8) Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) cu elementele de zidarie
definite conform 8.2.1 pot fi folosite, n toate zonele seismice, fara verificarea sigurantei n
situatia de proiectare seismica, pentru: (0)
- constructii cu un singur nivel peste sectiunea de ncastrare, cu functiunea de anexe
gospodaresti care adapostesc bunuri de valoare redusa si n care accesul oamenilor
este ntmplator;
- constructii provizorii, cu durata de utilizare prevazuta mai mica de trei ani
(constructii pentru organizare de santier, de exemplu).
(2) Densitatea peretilor structurali stabilita n tabelul 8.9 se refera la primul nivel peste
sectiunea de ncastrare. Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu
maximum 1% pe nivel cu obligatia de pastrare a conditiilor de regularitate n elevatie.
n cazul n care, prin aceasta reducere, conditiile de regularitate nu mai sunt satisfacute, calculul
fortei taietoare de baza se va face cu metoda de calcul modal folosind, dupa caz, modele de
calcul plan sau spatial conform tabelului 4.1 din acest Cod.
(3) n zonele seismice cu ag=0,15g si ag=0,20g cel putin 75% din forta taietoare de baza,
calculata conform 8.4.2., trebuie sa fie preluata cu pereti structurali din zidarie confinata cu
stlpisori din beton armat la ambele extremitati sau cu pereti structurali din zidarie cu inima
armata. n zonele seismice cu ag0,25g forta taietoare de baza trebuie sa fie preluata integral
cu pereti structurali confinati cu stlpisori din betonarmat la ambele extremitati sau cu pereti
structurali din zidarie cu inima armata.
n ambele situatii, pozitionarea, dimensiunile si armarea stlpisorilor de beton armat trebuie sa

respecte prevederile din acest Capitol.
55
Daniel STOICA
(4) n cazul cladirilor cu pereti structurali din zidarie armata (ZC, ZC+AR si ZIA) cu mansarda
peste ultimul nivel curent, aceasta nu se include n numarul de niveluri peste sectiunea de
ncastrare maxim admis conform tabelului 8.9. numai daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii
constructive:
(a) densitatea minima constructiva a peretilor din tabelul 8.9 se majoreaza cu 1,0%;
(b) peretii perimetrali din zidarie nu depasesc naltimea medie de 1,25 m;
(c) peretii de compartimentare sunt de tip usor (gips-carton sau similar);
(d) sarpanta din lemn este proiectata astfel nct sa nu rezulte mpingeri n peretii
perimetrali;
(e) zidaria peretilor structurali de la mansarda este confinata cu stlpisori de beton armat
n continuarea celor de la nivelul inferior;
(f) la partea superioara a peretilor de zidarie ai mansardei este prevazuta o centura de
beton armat.
Daca cel putin una din aceste conditii nu este ndeplinita, mansarda va fi considerata "nivel"
iar cladirea se va ncadra, din punct de vedere al naltimii si al densitatii peretilor structurali, n
conditiile date n tabelul 8.9.
(5) n cazul n care pe planseul peste ultimul nivel curent al cladirii cu pereti structurali din
zidarie armata (ZC, ZC+AR si ZIA) sunt prevazute constructii anexe (uscatorii, spalatorii, etc)
care ocupa cel mult 20% din suprafata nivelului curent si a caror naltime nu este mai mare
dect naltimea acestuia, ncaperile respective vor fi considerate ca o proeminenta a cladirii
principale si vor fi tratate conform prevederilor de la (6) fara a fi considerate ca "nivel" n
limitele date n tabelul 8.9.
(6) n cazul cladirilor mentionate la (5) calculul fortei taietoare cu metoda fortelor statice
echivalente se va face astfel:
(a) Forta taietoare de baza (Fb) pentru ntreaga cladire (cu masa totala m) se va
calcula ca la 8.4.2. considernd ca masa proeminentei (mp) se adauga masei
ultimului nivel.
(b) Forta taietoare de baza (Fbp) aferenta masei (mp) se va calcula cu relatia
(8.2): = 2 (
(7) Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de ncastrare (nniv) dat n tabelul 8.9 poate fi
depasit cu un nivel, dar fara a depasi naltimea de P+4E pentru zonele cu ag0,15g, daca sunt
ndeplinite urmatoarele doua conditii:
- se folosesc elemente pentru zidarie si mortar cu care se obtine rezistenta
caracteristica la compresiune a zidariei fk 4,5 N/mm2;
- siguranta structurii este verificata prin calcul cu un procedeu static neliniar
(biografic) conform 4.5.3.5.2.
(8) n aceleasi conditii ca la (7) se accepta scaderea cu cel mult 20% a densitatii minime a
peretilor (p%) stabilita n tabelul 8.9, dar fara ca aceasta sa devina mai mica de 3%.
(9) Prevederile de la (7) si (8) nu se vor aplica structurilor pentru care factorul de
suprarezistenta definit la 8.3.4.(2) are valoarea u/1=1,0.
(10) Prevederea n proiect a densitatii minime constructive a peretilor structurali (p%), conform
tabelelor 8.8 si 8.9 si/sau a rezistentelor caracteristice minime ale zidariei din tabelele 8.2 8.5
nu asigura satisfacerea cerintei de siguranta, n toate cazurile de alcatuire arhitecturalstructurala a cladirii si pentru toate zonele seismice, si n consecinta, nu elimina obligatia
proiectantului de a verifica, prin calcul, ndeplinirea acestei cerinte. (0
)(0)
8.3.3. Regularitate si neregularitate geometrica si structurala
(1) Criteriile specifice de regularitate geometrica si structurala, n plan si n elevatie, pentru
cladirile cu pereti structurali din zidarie folosite pentru situatia de proiectare seismica sunt
identice cu cele folosite pentru situatia persistenta de proiectare si pentru situatia tranzitorie de
56
Daniel STOICA
proiectare detaliate n Codul CR 6 si sunt n concordanta cu prevederile capitolul 4 din

prezentul Cod. (0)
8.3.4. Factori de comportare
(1) Factorii de comportare "q" pentru structurile cu pereti structurali din zidarie, se vor lua din
tabelul 8.10
Tabelul 8.10. Factori de comportare "q" pentru cladiri cu pereti structurali din zidarie
(2) Factorul de suprarezistenta este definit prin expresia u/1 n care:

- u reprezinta 90% din forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte
actiuni ramn constante, structura atinge valoarea maxima a fortei laterale capabile;
- 1 reprezinta forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni
ramn constante, primul element structural atinge rezistenta ultima (la ncovoiere
cu forta axiala sau la forfecare).
(3) Calculul factorului de suprarezistenta se poate face folosind orice procedeu de calcul static
neliniar. Valorile u/1 obtinute prin calcul nu vor depasi cu mai mult de 25% valorile forfetare
date la (4).
(4) Daca nu se efectueaza un calcul static neliniar conform (3), pentru cladirile cu nniv2 , n
cazul zidariilor cu lege constitutiva cu deformatiile specifice mu/ml>>1,0 , valorile u/1
se vor lua dupa cum urmeaza:
- cladiri cu structura din zidarie nearmata (ZNA): u/1=1,10
- cladiri cu structura din zidarie armata (ZC, ZC+AR, ZIA): u/1=1,25
(5) Pentru structurile cu pereti din zidarie cu lege constitutiva liniara cu mu/ml 1,0 pentru
toate tipurile de elemente pentru zidarie din argila arsa si din BCA, factorii de comportare q se
vor lua dupa cum urmeaza: (0)
- pentru zidarie nearmata (ZNA): q=1,50
- pentru zidarie confinata (ZC) si pentru zidarie confinata si armata n rosturile
orizontale (ZC+AR): q=2,0.
8.4. Calculul seismic al cladirilor cu pereti structurali din zidarie
(1) Calculul seismic al cladirilor cu pereti structurali din zidarie se va face conform principiilor
si regulilor generale din acest Cod, par. 4.5 cu precizarile specifice date n cele ce urmeaza.
(2) Spectrul de raspuns elastic va fi calculat cu relatia (A.7.1.) din acest Cod. Factorul de
corectie dat de relatia (A.7.2) se va lua =0,88, corespunzator fractiunii din amortizarea critica
=8%.(0)
57
Daniel STOICA
8.4.1. Conditii generale

(1) Modelul de calcul structural trebuie sa reprezinte n mod adecvat proprietatile de rigiditate
ale ntregului sistem structural.
(2) Determinarea eforturilor sectionale (N,M,V) n peretii structurali si a deplasarilor laterale
ale structurii se poate face prin procedee de calcul manual sau cu orice program de calcul bazat
pe principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.
(3) Rigiditatea elastica a elementelor va fi calculata considernd deformatiile din ncovoiere si
din forfecare ale zidariei nefisurate.
(4) Rezultate mai exacte se obtin folosind rigiditatea zidariei fisurate:
(a) pentru peretii din zidarie nearmata (ZNA):
(i) caracteristicile geometrice ale sectiunii nefisurate din zidarie;
(ii) din valoarea modulul de elasticitate secant de scurta durata al zidariei (Ez)
cu valoarea calculata n functie de rezistenta caracteristica fk
(iii) din valoarea modulului de elasticitate transversal; ( )
(b) pentru zidaria confinata (ZC) si pentru zidaria cu inima armata (ZIA): ( )
(i) caracteristicile geometrice ale sectiunii ntregi nefisurate (zidarie si beton)
(ii) din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent, de scurta
durata, (EZC(ZIA));
(iii) din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)).
()
(5) Rigiditatea riglelor de cuplare din beton armat se va lua n calcul cu valorile folosite pentru
calculul cladirilor cu pereti structurali din beton armat (a se vedea CR2-1-1).
(6) n modelul de calcul pentru peretii cu goluri din zidarie nearmata nu se va tine seama de
efectul riglelor de cuplare. Acestea vor fi armate constructiv, astfel nct cedarea riglei sa
preceada cedarea reazemului (montantului) prin zdrobirea locala a zidariei.
(7) Pentru calculul seismic, planseele cladirilor cu pereti structurali din zidarie se clasifica din
punct de vedere al rigiditatii n plan orizontal n:
- plansee rigide n plan orizontal;
- plansee cu rigiditate nesemnificativa n plan orizontal.
(8) La cladirile curente cu pereti structurali din zidarie, pentru modelul de calcul, pot fi
considerate, fara verificari suplimentare, ca diafragme rigide n plan orizontal, daca nu sunt
slabite semnificativ de goluri, fara verificarea prin calcul, planseele care au urmatoarele
alcatuiri:
- plansee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continua cu
grosime 60 mm, armata cu plasa de otel beton cu aria 250 mm2/m pe fiecare
directie;
- plansee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat mbinate pe
contur prin piese metalice sudate, bucle de otel beton si beton de monolitizare;
- plansee executate din elemente prefabricate de tip "fsie", cu bucle sau cu bare de
legatura la extremitati si cu suprabetonare continua cu grosime 60 mm, armata cu
plasa din otel beton cu aria 250 mm2/m pe fiecare directie (58/m).
(9) Planseul care nu satisface integral prevederile de la (8) poate fi considerat rigid n plan
orizontal daca, atunci cnd este modelat cu flexibilitatea sa reala n plan, deplasarile orizontale
calculate n situatia de proiectare seismica nu depasesc nicaieri cu mai mult de 10 % din
deplasarea orizontala absoluta corespunzatoare.
(10) Urmatoarele categorii de plansee vor fi considerate cu rigiditate nesemnificativa, n plan
orizontal:
(a) plansee din elemente prefabricate de tip "fsie" cu bucle sau cu bare de legatura la
extremitati;
58
Daniel STOICA
(b) plansee din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici sau din blocuri
ceramice, fara suprabetonare armata sau cu sapa nearmata cu grosimea 30 mm;
(c) plansee din lemn. ( )
(11) n cladirile curente, indiferent de tipul zidariei (ZNA, ZC, ZIA), n zonele seismice cu
ag0,30g nu se accepta prevederea planseelor partiale (supante). n zonele cu ag0,25g forta
seismica pentru cladiri cu supante se va determina prin calculul modal cu spectre de raspuns.
(12) n cazul peretilor cu goluri de usi si/sau ferestre, plinurile orizontale din zidarie vor fi
considerate ca grinzi de cuplare numai daca sunt tesute efectiv cu montantii alaturati si daca
sunt legate att cu centura planseului ct si cu buiandrugul de beton armat de sub zidarie (daca
acesta este separat de centura planseului).
(13) Fortele taietoare de baza pentru peretii structurali determinate prin calculul liniar elastic,
conform paragrafelor 4.4.3 si 8.4.2.1.din acest Cod pot fi redistribuite ntre peretii de pe aceiasi
directie, cu conditia ca echilibrul global sa fie satisfacut si ca forta taietoare n oricare perete
sa nu fie redusa/sporita cu mai mult de 20%.
Redistribuirea este permisa numai pentru zidariile de lege de forma liniar dreptunghiulara
cu mu>>ml si nu se aplica n cazul zidariilor fragile pentru care muml si numai n cazul
planseelor care au rezistenta suficienta stabilita conform Codului CR 6, cap.6. (
8.5.2. Proiectarea suprastructurii

8.5.2.1. Pereti structurali
8.5.2.1.1.Conditii generale
(1) Toti peretii din zidarie care ndeplinesc conditiile de la 8.1.1. (3) vor fi considerati "pereti
structurali" si vor fi proiectati conform acestui capitol.
(2) Peretii din zidarie care nu ndeplinesc conditiile de la 8.1.1. (3) vor fi considerati "pereti
nestructurali" si vor fi calculati si alcatuiti, pentru situatia persistenta de proiectare si situatia
tranzitorie de proiectare conform prevederilor din Codul CR 6 si pentru situatia seismica de
proiectare conform prevederilor din capitolul 10 din acest Cod.
(3) Structurile constructiilor etajate curente din zidarie, se clasifica dupa cum urmeaza: (0)
- structuri cu pereti structurali desi (sistem fagure);
- structuri cu pereti structurali rari (sistem celular).
- structuri mixte (dual) la care peretii structurali conlucreaza cu cadre din beton armat
pentru preluarea fortelor seismice
8.5.2.1.2.Arii de zidarie si cerinte privind geometria peretilor
(1) Valorile necesare ale ariilor nete ale peretilor structurali, pe ambele directii principale ale
constructiei, se vor stabili prin calcul. Aceste valori trebuie sa fie cel putin egale cu cele din
tabelele 8.8 si 8.9 sau cu valorile reduse conform 8.3.2.2.(7) si 8.3.2.2.(8).
(2) Lungimea minima (lmin) a spaletilor adiacenti golurilor de usi si de ferestre se limiteaza,
n functie de cea mai mare naltime a golurilor adiacente (hgol) sau de grosimea peretelui (t),
dupa cum urmeaza:
(a) pentru zidaria nearmata (ZNA):
- spaleti de capat la pereti de fatada si interiori: lmin=0,6hgol 1,20 m
- spaleti intermediari la pereti de fatada si interiori: lmin=0,5hgol 1,00 m
(b) pentru zidaria confinata (ZC sau ZC+AR):
- spaleti de capat la pereti de fatada si interiori: lmin =0,5hgol 1,00 m
- spaleti intermediari la pereti de fatada si interiori: lmin=0,4hgol 0,80 m
(c) pentru zidaria cu inima armata (ZIA): lmin=3t unde t este grosimea totala a
peretelui. ( )
59
Daniel STOICA
Figura 8.1. Dispunerea n plan a golurilor din peretii de zidarie

(3) Raportul ntre ariile n plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de zidarie va
numai elementele verticale cu continuitate pna la fundatii si care au dimensiuni cel putin egale
cu valorile minime date la (2).
Tabelul 8.11. Raportul ntre ariile n plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de
zidarie
(4) Grosimea minima a peretilor structurali pentru cerinta de siguranta structurala, indiferent
de materialul elementelor din care este executata zidaria va fi 240 mm.
Pentru satisfacerea celorlalte cerinte esentiale, grosimile peretilor se vor stabili conform
reglementarilor specifice n vigoare.
(5) Indiferent de rezultatele calculelor de rezistenta, raportul ntre naltimea etajului (het) si
grosimea peretelui structural (t) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: (0)
- zidarie nearmata (ZNA) het/t12;
- zidarie confinata (ZC) si zidarie cu inima armata (ZIA) het/t15.
8.5.2.1.3.Sectiuni de zidarie slabite prin goluri si slituri.
(1) Se aplica prevederile comune pentru situatia persistenta de proiectare si pentru situatia
tranzitorie de proiectare date n Codul CR 6, indiferent de zona seismica, de naltimea cladirii
si de materialele din care este realizata zidaria. (0
60
Daniel STOICA
8.5.2.2. Plansee
(1) Pentru proiectarea planseelor se va tine seama de prevederile comune pentru situatia
persistenta de proiectare si pentru situatia tranzitorie de proiectare, de conditiile generale date
n acest Cod, art.4.4.4., si de prevederile specifice date n continuare.
(2) Planseele cu rigiditate nesemnificativa n plan orizontal sunt permise numai pentru:
- ultimul nivel al cladirilor cu pereti structurali din zidarie, cu un singur nivel cu sau
fara mansarda - (P) sau (P+M) , pentru zonele seismice cu ag=0,10g;
- planseele intermediare ale constructiilor cu doua si trei niveluri (P+1E2E), din
clasele de importanta III si IV, n zonele seismice cu ag0,15g (cu exceptia
planseului peste subsol);
(3) n cazul planseelor cu goluri de dimensiuni mari se vor respecta conditiile generale date la
4.4.4.5 si prevederile de la (4) si (5).
(4) Pozitiile golurilor de dimensiuni mari vor fi stabilite nct sa nu conduca la reducerea
rigiditatii si a rezistentei planseelor si sa asigure transferul fortelor orizontale la peretii
structurali fara concentrari importante de eforturi. n acest scop, se va evita pozitionarea
golurilor la colturile planseelor, lnga peretii de contur sau alaturarea mai multor goluri.
Figura 8.2. Pozitionarea golurilor de mari dimensiuni n plansee

(5) n cazurile n care slabirea semnificativa a planseelor prin goluri nu poate fi evitata se va
tine seama de efectul rigiditatii finite a planseului prin adoptarea unui model de calcul spatial.
(
0)
8.5.3. Proiectarea infrastructurii
(1) Alcatuirea infrastructurii cladirilor cu pereti structurali din zidarie va respecta prevederile
generale pentru situatia persistenta de proiectare si pentru situatia tranzitorie de proiectare,
principiile generale date la 4.4.1.7 si prevederile specifice date n continuare.
(2) Dimensionarea fundatiilor, soclurilor si peretilor de subsol se va face prin calcul pentru
satisfacerea conditiilor de rezistenta sub efectele rezultate din gruparea fundamentala de
ncarcari. Dimensiunile astfel obtinute vor fi verificate si pentru efectele ncarcarilor din
gruparea seismica de ncarcari.
(3) n zonele seismice cu ag0.25g, pentru dimensionarea fundatiilor, soclurilor si peretilor de
subsol, efectele actiunii seismice se vor lua n calcul cu valorile)rezistentelor de proiectare la
ncovoiere cu forta axiala ale peretilor din elevatie determinate considernd rezistenta
armaturilor majorata cu 25%. n cazul peretilor cuplati se va tine seama si de modificarea fortei
axiale corespunzator rezistentelor de proiectare la forta taietoare ale grinzilor de cuplare. (0
)
8.5.3.1. Fundatiile peretilor structurali
(1) Fundatiile peretilor structurali din zidarie vor fi de tip "talpa continua".
61
Daniel STOICA
(2) Prin exceptie de la (1), n zonele cu acceleratia seismica de proiectare ag0,15g, n cazul
unor ncarcari verticale reduse (cladiri P+1E+M), pentru cladiri din clasele de importanta III
si IV, pe terenuri normale de fundare, cu presiunea conventionala pe teren pconv > 200 kPa, se
pot prevedea si fundatii izolate din beton simplu, legate cu grinzi din beton armat pe ambele
directii. (
0)
8.5.3.2. Socluri
(1) n cazul constructiilor fara subsol, soclul si fundatiile vor fi executate din beton armat, cu
exceptia situatiilor prevazute la (2).
(2) n cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru constructii din clasa de
importanta III, cu nniv 3, n zonele seismice cu ag0,15g, precum si pentru constructii din
clasa de importanta IV, n toate zonele seismice, soclul poate fi executat din beton simplu daca
rezultatele calculelor de dimensionare cu ncarcarile mentionate la 8.5.3.(2) permit aceasta
solutie. (0)
8.5.3.3. Pereti de subsol
(1) Peretii de subsol ai cladirilor cu pereti structurali din zidarie se vor realiza din beton armat
cu exceptia situatiilor prevazute la (2).
(2) n cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru constructii din clasa de
importanta III, cu nniv3, n zonele seismice cu ag0,15g, precum si pentru constructii din clasa
de importanta IV, n toate zonele seismice, peretii de subsol pot fi executati din beton simplu
daca rezultatele calculelor de dimensionare cu ncarcarile mentionate la 8.5.3.(2) permit aceasta
solutie.
(3) n zonele seismice cu ag0,25g se va evita slabirea semnificativa prin goluri a peretilor de
subsol, rezistenta zonelor slabite va fi verificata prin calcul si, daca este necesar, se vor adopta
solutii de sporire a rezistentei acestora.
(4) Pentru cladirile cu pereti dispusi n sistem celular, n zonele cu ag0,25g, n afara masurilor
de la (3) se recomanda sporirea rigiditatii subsolului prin introducerea unor pereti suplimentari
(realizarea unui subsol cu pereti desi). (0)
8.5.3.4. Plansee la infrastructura
(1) Planseul peste subsol va fi realizat din beton armat indiferent de zona seismica a
amplasamentului, de naltimea cladirii si de materialele din care este realizata zidaria.
8.5.4. Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti structurali din zidarie
(1) Pentru proiectarea peretilor structurali si a planseelor se vor respecta regulile generale din
paragraful 8.5.2. si regulile specifice date n continuare.
(2) Se recomanda ca dimensiunile n plan ale plinurilor de zidarie, ntre goluri sau pna la
capatul peretelui, sa fie multiplu de din lungimea elementului pentru zidarie.
(3) Conditia de la (2) este obligatorie pentru zidariile realizate cu elemente din argila arsa din
grupa 2S; n acest caz , pentru a se elimina taierea/spargerea la santier a elementelor, se vor
folosi numai elemente speciale, cu lungimea egala cu un submultiplu al lungimii nominale, din
sortimentele respective. Daca nu se realizeaza modularea se vor spori dimensiunile stlpisorilor
din beton armat.
(4) n cazul zidariilor cu naltimea de referinta a rndului 200 mm, naltimea panoului de
zidarie, ntre centurile de beton armat, va fi un multiplu ntreg al naltimii rndului (naltimea
elementului + grosimea stratului de mortar de circa 1012 mm).
(5) n cazul cladirilor cu plansee alcatuite din elemente liniare (care descarca pe o singura
directie), n toate zonele seismice si indiferent de tipul zidariei (ZNA, ZC sau ZIA), se vor
62
Daniel STOICA
prevedea masuri constructive pentru ancorarea, la fiecare planseu, a peretilor structurali

exteriori dispusi paralel cu elementele principale ale planseului.
Se recomanda ca toti peretii structurali de pe contur sa fie ncarcati direct de planseu.
Figura 8.3. Modularea zidariilor n raport cu dimensiunile elementelor pentru zidarie

8.5.4.2. Reguli specifice pentru constructii cu pereti structurali din zidarie nearmata
(ZNA)
(1) Toate cladirile cu pereti structurali din zidarie nearmata, indiferent de elementele pentru
zidarie si de mortarele folosite, vor avea stlpisori din beton armat dispusi constructiv, n
functie de zona seismica conform 8.5.4.2.1. (1).
(2) Peste golurile de usi si de ferestre se vor prevedea buiandrugi din beton armat legati, de
regula, cu centura de la nivelul planseului.
(3) Pentru cladirile amplasate n zone seismice cu ag0,15g n zonele de legatura ntre peretii
perpendiculari (colturi, ramificatii si intersectii) se vor prevedea armaturi n rosturile orizontale
conform 8.5.4.2.4.
)
8.5.4.3. Reguli specifice pentru constructii cu pereti structurali din zidarie confinata (ZC)
(1) n cladirile cu pereti structurali din zidarie, indiferent de elementele pentru zidarie si de
mortarele folosite, vor fi prevazute elemente de confinare din beton armat dispuse vertical
(stlpisori) si orizontal (centuri) dupa cum urmeaza:
(a) pentru cladirile din ZNA - elemente cu rol constructiv;
(b) pentru cladirile din ZC si ZC+AR - elemente cu rol structural. ( )
(2) Pozitiile n plan si pe verticala si dimensiunile sectiunii transversale si armarea
longitudinala si transversala ale stlpisorilor si centurilor se stabilesc tinnd seama de efectele
ncarcarilor verticale si ale fortelor seismice de proiectare, cu respectarea conditiilor precizate
n continuare.
8.5.4.3.1.Prevederi referitoare la stlpisori
(1) La toate cladirile cu pereti structurali din zidarie simpla (ZNA) cu elemente din argila arsa
si din BCA , se vor prevedea, ca masura constructiva, stlpisori de beton armat n urmatoarele
pozitii (figura 8.4,a):
(a) Pentru zonele seismice cu ag0,15g. la toate colturile exterioare si intrnde de pe
conturul constructiei (SC1)
(b) Pentru zonele seismice cu 0,15g<ag0,25g la toate colturile exterioare si intrnde
de pe conturul constructiei (SC1) si la casa scarii (SC2). ( )
63
Daniel STOICA
(2) La cladirile cu pereti din zidarie confinata (ZC), cu elemente din argila arsa si din BCA,
stlpisorii de beton armat vor fi amplasati n urmatoarele pozitii (figura 8.4b):
(a) la toate colturile exterioare si intrnde de pe conturul constructiei(S1);
(b) la capetele libere ale fiecarui perete;
(c) de ambele parti ale oricarui gol (S3) cu suprafata 2,5 m2 n zonele seismice cu
ag0,20g si de ambele parti ale oricarui gol cu suprafata 1,5 m2 n zonele seismice cu
ag0,25g; golurile cu dimensiuni mai mici vor fi marginite cu stlpisori daca
necesitatea acestora rezulta din calcule sau din cerinta d;
(d) n lungul peretelui (S2), astfel nct distanta ntre axele stlpisorilor sa nu
depaseasca:
(i) 5.0 m n cazul structurilor cu pereti desi (sistem fagure);
(ii) 4.0 m n cazul structurilor cu pereti rari (sistem celular); ( )
(e) la intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stlpisor amplasat conform regulilor
de mai sus se afla la o distanta mai mare de 3t unde t este grosimea peretelui
(f) n toti spaletii care nu au lungimea minima prevazuta la art.8.5.2.1.2 (2) ( )
(a) Pozitionarea stlpisorilor constructivi la cladiri din zidarie nearmata
(b) Pozitionarea stlpisorilor din beton armat la structuri din zidarie confinata
Figura 8.4. Pozitionarea stlpisorilor din beton armat la structuri din zidarie confinata
64
Daniel STOICA
(3) Stlpisorii vor fi executati pe toata naltimea constructiei.

(4) Sectiunea transversala a stlpisorilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
(a) aria sectiunii transversale 625cm2;
(b) latura minima 25cm. ( )
(5) Armarea stlpisorilor se va stabili prin calcul, cu urmatoarele conditii minime:
(a) procentul de armare longitudinala:
(i) 1,0% pentru zonele seismice ag0,25g;
(ii) 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag=0,20g.
(iii) 0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
(b) diametrul barelor longitudinale 12mm;
(c) armare transversala: ( )
(i) etrieri nchisi cu 6 mm;
(ii) distanta ntre etrieri: 15cm n cmp curent si 10 cm pe lungimea de
nnadire a barelor longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu centurile (peste si
sub centura).
(6) Barele longitudinale ale stlpisorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate n centurile ultimului
nivel conform SR EN 1992-1-1.
(7) nnadirea barelor longitudinale din stlpisori se va face prin suprapunere, fara crlige, pe o
lungime 50; n sectiunea de la baza (sectiunea de ncastrare), suprapunerea barelor
longitudinale ale stlpisorilor din suprastructura cu mustatile din socluri sau din peretii de
subsol se va face pe o lungime 60.
8.5.4.3.2.Prevederi referitoare la centuri
(1) Pentru toate cladirile, indiferent de alcatuirea zidariei (ZNA, ZC sau ZIA) si de zona
seismica, se vor prevedea centuri de beton armat n planul peretilor:
(a) la nivelul fiecarui planseu, indiferent de materialul din care este realizat. (beton
armat sau lemn) si de tehnologia de realizare a acestuia,
(b) n pozitie intermediara, la constructiile etajate cu pereti rari (sistem celular) si la
constructiile tip sala/hala ai caror pereti structurali au naltimea >3,20 m, n zonele
seismice cu ag0,15 g, sau >4,00 m - n zonele seismice cu ag=0,10g.
(2) n cazul cladirilor cu mansarda sau cu pod necirculabil si cu sarpanta din lemn se vor
prevedea centuri la partea superioara a tuturor peretilor care depasesc nivelul ultimului planseu.
(3) Centurile prevazute conform (1) vor fi continue pe toata lungimea peretelui si vor alcatui
contururi nchise. Centurile de la nivelul planseelor curente si cele de la acoperis nu vor fi
ntrerupte de goluri de usi si ferestre cu exceptia situatiilor mentionate la (4).
(4) Continuitatea centurilor poate fi ntrerupta numai n urmatoarele situatii:
(a) centura planseului curent, n dreptul casei scarii, cu conditia sa se prevada:
(i) stlpisori din beton armat la ambele margini ale golului;
(ii) o centura-buiandrug, la podestul intermediar, legata de cei doi stlpisori;
(b) centura peste zidul de la mansarda, n dreptul lucarnelor, cu conditia sa se prevada:
()
(i) stlpisori de beton armat la ambele margini ale golului, cu armaturile
longitudinale ancorate corespunzator n centura planseului inferior;
(ii) centura peste parapetul de zidarie al ferestrei, legata de cei doi stlpisori.
65
Daniel STOICA
Figura 8.5. ntreruperea centurilor la casa scarii
(5) Se recomanda ca ntreruperea centurilor de la casa scarii, sa fie prevazuta numai pentru
cladirile din zonele seismice cu ag 0,20g.
(6) Sectiunea transversala a centurilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
(a) aria sectiunii transversale 500cm2, cu respectarea urmatoarelor dimensiuni: ( )
(i) latimea 25 cm, dar 2/3 din grosimea peretelui;
(ii) naltimea dect grosimea placii planseului pentru peretii interiori si dect
dublul acesteia pentru peretii de pe conturul cladirii si de la casa scarii. ( )
(7) Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu urmatoarele conditii minime:
(a) procentul de armare longitudinala:
(i) 1,0% pentru zonele seismice ag 0,25g;
(ii) 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag =0,20g.
(iii) 0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
(b) diametrul barelor longitudinale 12mm;
(c) armare transversala: ( )
(i) etrieri nchisi cu 6mm;
(ii) distanta ntre etrieri: 15 cm n cmp curent si 10 cm pe lungimea de nnadire a
barelor longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu stlpisorii. ( )
(8) nnadirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere, fara crlige, pe o lungime de
60. Sectiunile de nnadire ale barelor vor fi decalate cu cel putin 1.00 m; ntr-o sectiune se
vor nnadi cel mult 50% din barele centurii.
Figura 8.6. nnadirea barelor din centuri

(9) La colturi, intersectii si ramificatii se va asigura legatura monolita a centurilor amplasate
pe cele doua directii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizata prin ancorarea
barelor longitudinale n centurile perpendiculare pe o lungime 60
(10) n cazul sliturilor verticale realizate prin zidire, continuitatea armaturilor din centuri care
se ntrerup va fi asigurata prin bare suplimentare avnd o sectiune cu cel putin 20% mai mare
dect cea a barelor ntrerupte.
66
Daniel STOICA
Figura 8.7. Armarea centurilor slabite prin slituri

(11) n cazul cladirilor cu sarpanta, n centurile de la ultimul nivel se vor prevedea piese
metalice pentru ancorarea cosoroabelor sarpantei. (0
)
8.5.4.3.3.Prevederi referitoare la buiandrugi si rigle de cuplare
(1) n cladirile curente, riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planseului.
(2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe peretii de zidarie va fi 40cm
(3) Latimea riglelor de cuplare va fi egala cu grosimea peretelui. Pentru peretii de fatada se
accepta o reducere de 5cm pentru aplicarea protectiei termice.
(4) n conditiile de la (1) armarea elementului constituit din centura si rigla de cuplare
(buiandrug) va satisface urmatoarele conditii:
(a) la partea superioara, armatura din centura va fi continua n rigla de cuplare;
(b) la partea inferioara procentul de armare va fi 0,1% raportat la sectiunea de beton;
(c) pentru elementele cu h>700 mm se aplica prevederile SR EN 1992-1-1;
(d) capacitate de rezistenta la forta taietoare va fi superioara cu cel putin 25% celei
corespunzatoare momentelor ultime ale elementului calculate tinnd seama de
suprarezistenta armaturilor. ( )
(5) Daca buiandrugul prevazut la (4) nu este legat cu centura planseului, armarea acestuia se
va determina numai pentru ncarcarile verticale aferente si va respecta conditiile din
SR EN 1992-1-1 pentru elemente neparticipante la preluarea eforturilor din cutremur. (0
)
8.5.4.3.4.Prevederi referitoare la armarea zidariei n rosturile orizontale
(1) Pentru cladirile din ZC+AR sectiunea armaturilor dispuse n rosturile orizontale ale zidariei
va fi determinata prin calcul.
(2) La cladirile situate n zone seismice cu ag0,15g, rosturile orizontale ale zidariei vor fi
armate, indiferent de rezultatele calculului, pentru urmatoarele elemente:
(a) spaletii ntre ferestre sau usi care au raportul naltime / latime 2,5, daca nu sunt
ntariti cu stlpisori din beton armat la extremitati;
(b) zonele de legatura ntre peretii perpendiculari (intersectii, colturi si ramificatii);
(c) parapetii de sub ferestre. ( )
La intersectii, colturi si ramificatii armaturile vor depasi marginea intersectiei, pe toate
directiile, cu cel putin 1,00 m.
Figura 8.8. Armarea zidariei la intersectii de pereti

(3) Armaturile din rosturile orizontale dispuse conform (1) si (2) vor satisface urmatoarele
conditii:
(a) distanta ntre rosturile orizontale armate va fi:
67
Daniel STOICA
(i) 2 asize n cazul elementelor cu naltime ntre 188 240 mm;

(ii) 3 asize n cazul elementelor cu naltime < 188 mm;
(iii) aria armaturilor dispuse ntr-un rost orizontal va fi 1,0 cm (28 mm);
()
(b) acoperirea laterala cu mortar a barelor din rosturi va fi stabilita pentru a asigura
protectia anticoroziva a barelor. ( )
(4) Armaturile din rosturile orizontale vor fi ancorate n stlpisori sau prelungite n zidarie,
dincolo de marginea opusa a stlpisorului, pentru a se realiza o lungime totala de ancoraj de
cel putin 60. Barele se vor fasona fara crlige.
(5) nnadirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere, fara crlige, pe o lungime de
60. Sectiunile de nnadire ale barelor vor fi decalate cu cel putin 1.00m; ntr-o sectiune se
vor nnadi cel mult 1/3 din barele peretelui. (0)
8.5.4.4. Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti din zidarie cu inima
armata (ZIA).
(1) Peretii de caramida din straturile marginale vor avea grosimea de minimum caramida
(minimum 115mm), vor fi executati cu zidaria tesuta si vor avea rosturile verticale complet
umplute cu mortar. Nu se accepta folosirea elementelor cu mbinare mecanica (nut si feder)
pentru cele doua straturi de zidarie ale ZIA.
(2) Grosimea stratului median, de beton sau mortar-beton (grout), va fi 10cm.
(3) Armarea stratului median se va determina prin calcul.
(4) Pentru primul nivel al cladirilor cu nniv3, procentele de armare minime, raportate la
sectiunea de beton a stratului median, vor respecta conditiile din tabelul 8.12. Diametrul minim
al barelor va fi 8mm iar distanta ntre bare va fi 150mm.
Tabelul 8.12. Procente de armare minime pentru pereti din ZIA
(5) Pentru constructiile cu nniv<3, si pentru nivelurile de peste parter ale constructiilor cu nniv3,
procentele minime de armare se vor lua egale cu 80% din valorile din tabelul 8.12. Diametrul
minim al barelor va fi 6mm iar distanta ntre bare va fi 1.5tm unde tm este grosimea stratului
median.
Armarea cu plase sudate se va face numai daca, din calcul, rezulta ca, n situatia de proiectare
seismica, armaturile ramn n domeniul elastic de comportare. Armarea cu plase sudate nu se
va folosi la peretii parterului, indiferent de numarul nivelurilor peste sectiunea de ncastrare,
pentru cladirile din zone cu ag0.15g. (0)
68
Daniel STOICA
2. Pozitionarea peretilor structurali din zidarie
Figura 1 pozitionare pereti structurali din zidarie
Figura 2 Dimensiuni pereti structurali din zidarie
3. Determinarea cerintelor
In concordanta cu filozofia actuala de proiectare CD (CAPACITATEACERINTA) si
pornind de la cerintele care apar in sectiunea de baza a cladirii vom avea:
La modul general
Pe directia x sau longitudinala

respectiv
Pe directia y sau transversala

In general, avand aceleasi tipuri de sisteme structurale pe ambele directii ale cladirii se
poate spune ca
= = = unde este coeficientul seismic de baza iar
G greutatea totala a cladirii pana la cota de baza.
Coeficientul seismic de baza, in concordanta cu prevederile codului de proiectare

P100/1-2013 se poate exprima sub urmatoarea forma: = , unde:
o , este factor de importan i de expunere la cutremur pentru cladirile care
fac parte din clasa a III-a de importanta acesta are valoarea 1.00;
69
Daniel STOICA
o este factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei orizontale

o este factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu
fundamental prin masa modal efectiv asociat acestuia; Valorile acestuia
sunt 1.0 pentru cldirile P, P+1E (2 niveluri) i = 0.85 pentru cldirile
P+2E (mai mult de 3 niveluri inclusive);
o = 0.88 este factorul de reducere care ine seama de amortizarea zidriei
=8%;
o q este factorul de comportare conform tabelului 8.10 sau, dup caz, conform
8.3.4.(5) din P100/1-2013
o ag este acceleraia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontal a
micrii terenului)
Figura 3 - Romnia - Zonarea valorilor de vrf ale acceleraiei terenului pentru proiectare ag
cu IMR = 225 ani i 20% probabilitate de depire n 50 de ani
Figura 4 - Zonarea teritoriului Romniei n termeni de perioada de control (col), TC a

spectrului de rspuns
70
Daniel STOICA
Figura 5 - Spectre normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru

componentele orizontale ale micrii terenului, n zonele caracterizate prin perioada de
control (col) TC = 0,7s, 1,0s i 1,6s
Cazul 1 cladiri cu maxim 2 niveluri, inclusiv:
=
1 2.5 1 0.88
= 0.88
2.50
Cazul 2 cladiri cu peste 3 niveluri, inclusiv:

=
1 2.5 0.85 0.88

= 0.75
2.50
Se apreciaza greutatea totala a cladirii ca fiind = considerand o sarcina uniforma

s=10 kN/m2 se obtin urmatoarele expresii:
= 0.88
= 0.75
= 8.8
pentru cazul 1 respectiv
pentru cazul 2 si inlocuind s
pentru cazul 1 respectiv
= 7.5
pentru cazul 2
4. Determinarea capacitatilor

= 0.50
iar
= si
5. Determinarea densitatilor necesare de pereti structurali

-
Pentru cazul 1 - 0.50 8.8
Pentru cazul 2 - 0.50 7.5
si rezulta
si rezulta
= 17.6
= 15.0
Asadar:

- Pentru 2 - rezulta 17.6
71
Daniel STOICA
Pentru > 2 - rezulta 15.0
exprima in kN/m2 si de aceea, pentru a transforma 1N/mm2 in kN/m2 valorile se

inmultesc cu 103
In concordanta cu P100/1-2013 capitolul 8 avem fvko in N/mm2:
a
1
2
3
4
5
0.10g
0.125
0.140
0.150
0.200
0.225
0.15g
0.125
0.140
0.150
0.200
0.225
0.20g
0.175
0.190
0.200
0.250
-
in conditiile in care s=10 kN/m2 iar fvko se va
0.25g
0.175
0.190
0.200
0.250
-
0.30g
0.225
0.240
0.250
0.300
-
0.35g
0.225
0.240
0.250
0.300
-
0.40g
0.225
0.240
0.250
0.300
-
Se poate gasi un sablon simplu in acest tabel:

a
0.10g 0.15g
0.125
2
3
4
5
0.20g 0.25g
x 1.40
x 1.125
x 1.125
x 1.125
x 1.125
0.30g 0.40g
x 1.80
x 1.125
x 1.125
x 1.125
x 1.125
x 1.125
x 1.125
x 1.125
x 1.125
Se observa ca plecandu-se de la celula 1 0.125, prin inmultiri se pot determina toate valorile
de rezistente necesare, inclusiv pentru zonele cu limitare de inaltime.
Utilizand observatiile si relatiile prezentate anterior, se determina densitatile minime de pereti
structurali:
a
1
2
3
4
5
0.10g
1.41
2.51
3.00
3.00
3.33
0.15g
2.11
3.77
4.50
4.50
5.00
0.20g
2.01
3.71
4.50
4.80
5.33
0.25g
2.51
4.63
5.63
6.00
6.67
0.30g
2.35
4.40
5.40
6.00
6.67
0.35g
2.74
5.13
6.30
7.00
7.78
0.40g
3.13
5.87
7.20
8.00
8.89
Daca se face o mediere pe grupe de zone seismice, densitatea de pereti d [%] este:
ag
Calcule/Niv
1
2
3
4
5
ag=0.10g 0.15g
Predimensionare P100
1.76
3.00
3.14
3.00
3.75
4.00
3.75
4.00
4.17
5.00
ag=0.20g 0.25g
Predimensionare
P100
2.26
4.00
4.17
4.00
5.06
5.00
5.40
6.00
6.00
-
ag=0.30g 0.40g
Predimensionare P100
2.74
5.00
5.13
5.50
6.30
6.00
7.00
6.50
7.78
-
Se poate observa ca valorile impuse de P100/1-2013 sunt in general acoperitoare pe medie, cu

exceptia ultimelor 4 zone seismice, la cladiri cu mai multe niveluri.
72
Daniel STOICA
De aceea, pentru putem accepta un calcul clar, anterior prezentat, cu sublinierea ca la cladiri cu
pana in doua niveluri d3%.
Din predimensionarea realizata, se poate deduce ca aparent putem realiza cladiri cu structura
din zidarie confinata si pentru zone seismice cu ag0.30, pentru regim de inaltime superior
celor permise de P100, si cu densitate de pereti apropiata de 10%, pentru cazul utilizarii
caramizilor pline presate. Insa sunt necesare studii suplimentare cu metodologii de nivel
superior pentru a analiza aceasta posibilitate.
In lipsa unor date exacte cu privire la celelalte tipuri de solutii constructive, codul P100/1-2013
accepta urmatoarele valori de densitati minime pentru peretii structurali din zidarie.
Niveluri
ZNA
ZC
1
2
3
1
2
3
4
5
Acceleratia terenului pentru proiectare (ag)

ag=0.10g 0.15g
ag=0.20g 0.25g
ag=0.30g 0.40g
cpp
altele
cpp
altele
cpp
altele
4.00
4.50
5.00
5.50
4.50
5.00
5.50
6.00
NA
NA
5.00
5.50
NA
NA
3.00
3.00
4.00
4.00
5.00
5.50
3.00
3.50
4.00
4.50
5.50
6.00
4.00
4.00
5.00
5.50
6.00
6.50
4.00
5.00
NA
6.00
6.00
6.50
5.00
5.50
NA
NA
NA
NA
73
Daniel STOICA
CAPITOLUL 4
ASPECTE PRIVIND MODELAREA
PERETILOR STRUCTURALI
74
Daniel STOICA
1. Introducere
Modelele de calcul reprezinta baza proiectarii actuale, orientata pe utilizarea unor programe de
calcul generale sau specializate.
Avand in vedere ca de obicei firmele de proiectare nu-si pot permite sa investeasca in cercetarea
numerica deci in achizitionarea de programe sofisticate si scumpe de calcul, calculul
structurilor in ansamblu si al elementelor structurale in detaliu trebuie motivat, conformat si
asociat unor programe mai apropiate de proiectarea curenta.
De aceea, alegerea unui model de calcul este o operatiune suficient de laborioasa, continand in
spate o multitudine de ipoteze si idei ingineresti care sa poata conduce in sensul sigurantei
structurale la obtinerea unor rezultate cat mai apropiate de solutia corecta, utilizand resursele
avute la dispozitie.
Inginerul proiectant nu trebuie sa fie un programator care sa stie sa conceapa programe de
calcul structural, insa trebuie sa cunoasca tot ceea ce poate sa ofere ca unealta indispensabila
de lucru, programul pe care il poate utiliza.
Spre deosebire de structurile de rezistenta realizate din beton armat, metal sau lemn, in ciuda
unor regimuri de inaltime si performante inferioare, structurile din zidarie (in orice forma:
ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA, utilizand diferite tipuri de unitati pentru zidarie), desi cele mai vechi
ca aparitie, sunt fara indoiala cele mai complex de modelat si de aceea, calculele simplificate,
manuale, putem afirma ca sunt eficiente numai pentru aproximarea unor valori de tip pivot
in jurul carora putem sa ne asteptam, cu deviatii destul de ample, sa gasim raspunsurile
structurale care provin din analize numerice de nivel superior.
In functie de conformare, structurile din zidarie pot avea o comportare mai mult sau mai putin
apropiata de comportarea structurilor similare realizate din beton armat. De cele mai multe ori,
insa, comportarea difera semnificativ din cauza urmatoarelor aspecte:
-
Materialul din care sunt realizate structurile din zidarie nu sunt omogene si izotrope:
diferite tipuri de unitati, cu diferite dimensiuni si caracteristici fizico-mecanice, diferite
tipuri de mortare cu grosimi si caracteristici variabile, elemente structurale de
confinare, etc;
Comportarea riglelor de cuplare, inclusiv in codurile de proiectare curente, este
insuficient abordata, cunoscuta si tratata. Din acest motiv, efectul indirect adus peretilor
de catre riglele de cuplare este insuficient cunoscut majoritatea proiectantilor (din
cauza lipsei de informatii) prefera sa nu le considere in calculul de ansamblu;
Dupa incercarile realizate pe mese seismice la modele 3D, dar si dupa seismele majore,
reale se poate constata cu usurinta influenta deosebita a riglelor de cuplare asupra
comportarii de ansamblu a peretilor structurali din zidarie, in functie de rigle
comportarea acestora putand sa fie de tip MONTANT sau de tip SPALETE;
Actiunile perpendiculare pe planul peretilor (out of plane) au o influenta majora asupra
comportarii elementelor structurale si implicit asupra capacitatilor de rezistenta
(rezistentelor de proiectare) oferite, cu atat mai mult cu cat in tarile din zone seismice
75
Daniel STOICA
(spre deosebire de actiunea laterala a vantului, care afecteaza numai peretii

exteriori/perimetrali) aceste efecte apar la toti peretii structurali si nestructurali,
exteriori si interiori;
Modurile de cedare pot sa fie esential diferite fata de cele asteptate de la alte tipuri de
structuri, realizate din alte materiale;
Capacitatile de ductilitate, generic vorbind sunt inferioare in comparatie cu cele oferite
de celelalte tipuri de structuri insa chiar metodele si modurile de determinare sunt
insuficient stapanite;
Spre deosebire de structurile realizate din materiale omogene si izotrope, calculele realizate pe
modele utilizand elemente finite de suprafata (2D SHELL) sau liniare (1D FRAME) pentru
structurile din zidarie, sunt mult mai greu de realizat si manipulat in scopul obtinerii unor
raspunsuri structurale concludente.
Din acest motiv, ideea utilizarii modelelor bazate pe metoda cadrelor inlocuitoare reprezinta o
solutie intr-o anumita masura si in cele ce urmeaza in prezentul capitol se realizeaza mai intai
un studiu amplu pentru a determina modul cel mai convenabil, atat din punct de vedere al
deformatiilor cat si al eforturilor sectionale (si nu intamplator am pomenit mai intai de
deformatii si apoi de eforturi, pentru ca, bazandu-ne pe intrebari de tipul ce a fost mai intai
oul sau gaina? in constructii este clar ca mai intai apar deformatiile care instantaneu produc
eforturi).
76
Daniel STOICA
2. Modelul de calcul pentru fore seismice orizontale

Rigiditatea lateral a unui panou de zidrie depinde de:
geometria ansamblului;
condiiile statice la extremiti: dublu ncastrat, n consol, sau situaii apreciate de
proiectant ca intermediare (spalete);
proprietile de deformabilitate ale zidriei: modulii de elasticitate longitudinal i
transversal;
Rigiditatea unui panou de zidrie solicitat la ncovoiere cu for tietoare se definete ca
valoarea forei tietoare care produce o deplasare a extremitilor () egal cu unitatea:
(1)
(= 1)
Pentru calculul deplasrii se iau in considerare deformaii din ncovoiere si deformaii din fora
tietoare:
(2)
= +
Valoarea celor dou componente depinde de schema static (condiiile de fixare la extremiti).
Perete (montant) fixat in consola (fixat numai la baza):
Figura 1 Comportare de montant

=
3
3
(3)
(4)
=
( + )
1
3
3 +
(5)
(6)
77
Daniel STOICA
Pentru sectiuni dreptunghiulare are inimilor:

=
12
si = iar = 0.40 si k=1.2
= (+) unde = iar = 4
(7)
(8)
Spalet dublu incastrat (fixat la ambele extremiti):
Figura 2 Comportare de spalete

3
12
= =
( + )
1
=
3
12 +
Pentru sectiuni dreptunghiulare are inimilor:
=
si = iar = 0.40 si k=1.2

12
=
unde = iar = 1
( +)
Cu notaiile:
(9)
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)
V - fora tietoare
H - nlimea panoului (montant/spalet)
lw lungime panoului
b grosimea peretelui
Ap aria panoului de perete
Ip momentul de inerie al panoului de perete
Ez modulul de elasticitate longitudinal al zidriei
Gz modulul de elasticitate transversal al zidriei
78
Daniel STOICA
k coeficient de form; k=1.2 pentru seciuni dreptunghiulare, k= 1.1 pentru

sectiuni L si k=1.0 pentru sectiuni dublu T
Se observa ca in cazul peretilor cu sectiune dreptunghiulara:
4 - in cazul montantilor
(15)
unde = iar = {
1 - in cazul spaletilor
n cazul pereilor compui din montani i spaleti, rigiditatea total (echivalent) este egal cu
suma rigiditilor panourilor componente.
( +)
(16)
3. Mecanisme de cedare ale pereilor din zidarie

Cedarea unui panou de zidrie sub efectul combinat al ncrcrilor verticale i orizontale se
poate produce n urmtoarele moduri: rupere din compresiune centric, rupere din compresiune
excentric (desprindere n rost i/sau zdrobirea zidriei comprimate), ruperea din fora tietoare
(lunecare n rost orizontal) i ruperea din fora tietoare (n scar, numai prin rosturi/ prin rosturi
i elemente).
Figura 3 - Mecanisme de cedare ale pereilor din zidrie

Rezultatele experimentale sugereaz faptul c geometria peretelui i ncrcrile verticale sunt
cei mai importani factori n determinarea mecanismelor de cedare ale pereilor de zidrie.
Desprinderea n rost i lunecarea in rost orizontal se produce sub niveluri sczute de for axial
i raport nlime/grosime mare. Aceste moduri de cedare sunt capabile de a avea deplasri
relative mari. La niveluri mai ridicate de for axial i rapoarte nlime/grosime mici, ruperile
din fora tietoare sunt mai frecvente. Dei aceste moduri de cedare se presupun a fi fragile,
dac fisura diagonal este in trepte , s-au observat capaciti mari de deplasare din cauza
deformaiilor rezultate din alunecare (Franklin, 2004).
Mecanismele de cedare sunt detaliate in paginile ce urmeaz:
Desprindere in rost (rotire)
Ruperea din compresiune excentric, mai exact desprinderea n rost este un mecanism de
cedare care se produce datorit ncovoierii peretelui. Se distinge prin fisuri de ncovoiere n
79
Daniel STOICA
curs de dezvoltare la partea superioar i inferioar a peretelui. Astfel, sub efectul forelor de
rsturnare orizontale, peretele face o rotire sub forma unui corp rigid, n direcia forei laterale.
Se observ deformaii mari fr o cedare semnificativ de rezisten pe durata a mai multor
cicluri alternante de ncovoiere. n timp ce unii autori considera c cedarea prin ncovoiere este
o condiie normal de lucru i nu un mecanism de cedare, un mecanism de cedare cu o relaie
fora-deplasare este definit pentru ncovoierea pereilor (FEMA-356, 2000).
Lunecare n rost orizontal
Mecanismul de cedare caracterizat prin lunecare n rosturi orizontale se produce fie prin
fisuri/crpturi orizontale n lungul rosturilor dintre crmizi sau prin crpturi/fisuri de tip
scar n rosturile n care crmizile se mbin cap la cap. Sub fora lateral la care este supus
peretele de zidrie, crmizile alunec una pe alt producndu-se rezistent datorat frecrii
ntre mortar i crmid. Se observ deformaii mari fr scderi semnificative de rezisten
iar o cantitate mare de energie este disipat prin rezistena materialelor mpotriva frecrii.
Rupere diagonal din for tietoare
Cnd principalul efort de ntindere provenit din forele exterioare depete efortul de ntindere
din zidrie, apar fisuri diagonale n peretele de zidrie. Aceste fisuri apar n trepte, propagnduse n lungul rosturilor orizontale i verticale dintre crmizi, n cazul n care rezistenta crmizii
depete rezistenta mortarului. n cazul n care i mortarul i crmid au rezistente la
ntindere asemntoare fisur este dreapt trecnd i prin crmizi i prin mortar.
Zdrobirea zonei comprimate
Se produce atunci cnd efortul de compresiune datorat forelor exterioare este mai mare dect
rezistenta la compresiune a zidriei. Zdrobirea peretelui se produce la baza peretelui, n zona
maxim comprimat.
Avarie corespunztoare
mecanismului de rupere din
compresiune excentric
mecanismului de rupere in
rosturi orizontale
mecanismului de rupere
diagonala din fora tietoare
Figura 4 Moduri de avariere
80
Daniel STOICA
4. Aspecte privind degradarile peretilor din zidarie

Degradarea de rigiditate legea de degradare
Legea de degradare: a4 + b + 1
Legea de degradare: a4 + b + 1
a = 109
a = 108
b = 1000 = 103
b = 600
Evoluia degradrii structurale i a avariilor n zidria confinat la cedarea dup

diagonala ntins
Degradarea de rigiditate la pereii din

zidrie
= (
)
Evoluia degradrii structurale

K rigiditate
K rigiditatea la deplasare lateral
Ke rigiditatea secant evaluat la
Ko rigiditate iniial
apariia primei fisuri semnificative
d deplasarea lateral
dHmax deplasarea lateral evaluat

pentru rezistena maxim
, parametrii ai degradrii de
rigiditate
81
Daniel STOICA
Driftul ultim pentru ZNA corespunztor modului de cedare

Driftul ultim este un parametru important care indic capacitatea de deformare a peretelui.
n calculul bazat pe fore, rezistena elementului este comparat cu rezistena cerut i nu este
necesar driftul ultim.
n calculul bazat pe deplasarea structurilor, structura este mpins i doar elementele care
sunt capabile de adaptare la deplasrile impuse pot rezista.
Limita driftului ultim pentru un perete de zidrie depinde de modul de cedare al peretelui.
Pe baza rezultatelor testelor experimentale colectate de FEMA 307 (1999), capacitatea de
deformare a pereilor din zidrie nearmat corespunztoare diferitelor mecanismele cedare
sunt prezentate n tabelul urmator.
Drift ultim pentru ZNA, conform FEMA 307

Mod de cedare
Drift ultim ()
Referine
Anthonie 1995
- perete care se roteste
Magenes i Calvi 1995
6-13
Costley i Abrams 1996
- perete care se roteste /
zdrobire capt
comprimat
Abrams i Shah 1992
- fisurare din ncovoiere

- zdrobire capt comprimat
- lunecare n rost orizontal
8-13

- ntindere diagonal
5-8
Anthonie 1995
Magenes si Calvi 1992 si
1995

- zdrobire capt comprimat
2-4
Abrams i Shah 1992

Epperson si Abraus 1989
Manzouri i colab 1995
82
Daniel STOICA
5. Metode de modelare a peretilor structurali din zidarie

Au fost utilizate un anumit numr de metode pentru studiul de cldirilor din zidrie pn acum.
Avnd n vedere diversitatea i nivelul ridicat de complexitate al zidrie, abordarea fa de
modelarea analitic a condus pe cercettori s caute mai multe modele constitutive caracterizate
prin diferite niveluri de complexitate.
Modelare bazat pe elemente finite
n literatura de specialitate exista o gam larg de modele sofisticate bazate pe element finit
care necesit o cantitate mare de date i putere de calcul. De asemenea exist i metoda cadrelor
echivalente care sunt uor de utilizat i necesit o cantitate mai mic de date.
Lourenco (Lourenco, 1996) sintetizeaz strategiile de modelare elementului finit definite n
literatur n funcie de nivelul de rafinament utilizat pentru analiza structural:
Micro-modelare necesit discretizarea separat a mortarului, crmizilor i a interaciunii
mortar-crmid, fiecare avnd proprieti mecanice diferite.
Micro-modelare simplificata crmizile sunt discretizate ca un element continuu iar mortarul
i interaciunea mortar-crmid sunt modelate mpreun ca elemente discontinue.
Macro-modelare crmizile, mortarul i interaciunea mortar-crmid sunt realizate ca un
singur element compozit cu aceleai proprieti mecanice.
Figura 5 - Modelarea structurilor din zidrie:

a) zidrie in realitatea, b) mico-modelare,
83
Daniel STOICA
c) micro-modelare simplificata, d) macro-modelare.
Modele propuse
-
Mecanism de plastificare la nivelul de baz

Parametrul de baz de proiectare este rotirea relativ de nivel
Rotirea relativ de nivel admisibil pentru deplasri laterale inelastice:

6 pentru perei/panouri de umplutur la cadre
3,5 pentru perei din zidrie confinat cu A.R.
2,5 pentru perei din zidrie confinat, zidrie cu goluri i A.R.
2,0 pentru zidrie armat cu bare verticale interne
1,5 pentru ZNA
Criterii de perdormanta
84
Daniel STOICA
Criterii de reabilitare
Stadiile limit ale performanei
Bosiljkov i colab (2008) au definit 4 nivele de performan asociate ZNA: complet
operaional, ocupare imediat (IO), sigurana vieii (LS) i prevenirea colapsului (CP).
85
Daniel STOICA
Deplasri limit definite de Bosiljkov i colab (2008) i de FEMA 356 (cu linie punctat)
Rezultatele testelor fcute de Bosiljkov i colab (2005) pe zidrie nearmat, cu diferite tipuri
de mortar i diferite moduri de cedare, sunt artate n tabelul de mai jos. Nivelul forei axiale a
determinat modul de cedare al montanilor pereilor din zidrie nearmat.
Limita drifturilor pe performan pentru montani din ZNA, Bosiljkov i colab (2005)
Limita drifturilor pe performane pentru ZNA n diferite lucrri de specialitate sunt prezentate
n tabelul urmator.
Limita drifturilor pe performane pentru ZNA
86
Daniel STOICA
Performanele strilor limit ale construciilor din zidrie

Din relaia for-deplasare a componentelor, se poate obine curba de capacitate a ntregii
structuri. n scopul evalurii performanelor structurale, trebuie stabilite limite pe curba de
rezisten a structurii.
n scopul de a gsi o corelaie ntre apariia fisurilor, starea limita i capacitatea lateral de
deplasare, Tomazevic (2007) a efectuat teste de rezisten lateral pe perei din zidrie i pe
cldiri din zidrie cu ajutorul unei platforme seismice. El a definit patru stri limit pe curba
de rezisten, n scopul de a fi utilizate pentru verificarea rezistenei seismice a cldirilor din
zidrie.
1. Starea limit de fisurare: aceasta este identificat prin formarea primelor fisuri n perei.
Aceast limit este asociat cu starea limit de serviciu a structurii.
2. Rezistena maxim
3. Starea limit ultim de proiectare: rezistena sistemului scade sub nivelul acceptabil ce
corespunde unei rezistente de 20% din rezisten maxim
4. Starea limit de colaps: definit de prbuirea parial sau total a structurii
Ca urmare a testelor de laborator Tomazevic propune urmtoarele valori ale driftului de nivel,
valori asociate cu stri limit corespunztoare pentru cldiri de zidarie:
o starea limit de fisurare = 0,2 % - 0,4 %
o rezistena maxim = 0,3 % 0,6 %
o starea limit de colaps = 2 % - 4 %
Idealizare elasto-plastic pentru ZNA (Tomazevic, 2007)

Un alt efort de evaluare a vulnerabilitii diferitelor clase de cldiri din zidrie este depus de
ctre Calvi (1999). Acesta ncepe prin a defini stri limit ce indic i niveluri de performan,
propunand o relaie ntre driftul dintre niveluri i cele patru state limit:
- LS1: nu sunt deteriorri. Rspunsul este de tip liniar elastic.
- LS2: daune structurale minore. Cldirea poate fi utilizat dup cutremur, fr reparaii.
- LS3: daune structurale semnificative. Cldirea nu poate fi utilizat dup cutremur, fr
reparaii semnificative
87
Daniel STOICA
LS4: Colaps. Repararea cldirii nu este posibil. Dincolo de aceast limit este de
ateptat un colaps total al structurii cu punerea in pericol a vietilor omenesti.
Calvi propune urmtoarele valori ale driftului de nivel:

- LS1-LS2 = 0.1%
- LS3 = 0.3%
- LS4 = 0.5%
Limitele drifturilor maxime pe performane pentru ZNA
Metoda cadrului nlocuitor
Modelarea structurilor din zidrie prin metoda cadrului nlocuitor este o metod eficient i
rapid, necesitnd o cantitate mai mic de resurse i putere de calcul fa de celelalte metode.
Elementele structurilor din zidrie sunt modelate cu elemente de tip bar avnd la baz un
material omogen i izotrop care descrie proprietile zidriei i ale mortarului. Fiind att de
simpl i de eficient, o gam larg de studii pentru a ameliora fiabilitatea metodei se gsete
n literatur de specialitate.
Dei este uor de a modela fiecare montant i rigl de cuplare cu cadre echivalente avnd
dimensiunile n plan, nlimea i proprietile mecanice ale peretelui ce trebuie analizat,
definirea interaciunii ntre perete i rigla de cuplare este o provocare. Pentru a intra n vigoare
cuplarea lor se atribuie la capetele elementelor de cadru noduri rigide.
Alocarea de zona rigida complet pentru riglele de cuplare este o presupunere utilizat pe scar
larg. Cu toate acestea alocarea zonei de nod rigid montantului trebuie fcut cu atenie.
Diferite metode pentru atribuirea rigiditii la interaciunea montant-rigla de cuplare se gsesc
n specialitate O metod propus de Dolce (Dolce, 1989) este de modela doar o anumit
lungime din nod c rigid, n timp ce alt abordare este de a modela ntreg nodul c rigid.
Pentru a decide ce abordare este mai eficient s-a efectuat un studiu comparativ. Scopul este
de a determina care este cel mai apropiat rezultat n comparaie cu modelul realizat din
elemente finite.
88
Figura 6 - Zonele
rigide ale unui
montant modelat
prin metoda
cadrului nlocuitor
Daniel STOICA
Figura 7 - Determinarea nlimii efective oferit de Dolce
b) Metoda cadrului
c) Metoda cadrului nlocuitor
nlocuitor cu zone rigide
cu zone rigide complete
de tip DOLCE
Figura 8 Utilizarea Metodei Cadrului Inlocuitor (MCI)
a) Metoda cadrului
nlocuitor fr zone rigide
5. Studii de caz
S-au studiat rspunsul pe care l au diferite configuraii de perei din zidrie, modelate cu
ajutorul elementelor finite i prin metoda cadrului nlocuitor. S-a decis alegerea mai multor
configuraii de perei pentru a determina o variant optim de modelare a pereilor din zidrie,
printr-o metod eficient i care nu necesit o mare baze de date i putere de calcul. O
configuraie consta ntr-un perete din zidrie cu goluri de ui i ferestre, avnd trei montani i
rigle de cuplare.
89
Daniel STOICA
Analiza s-a fcut pe 24 modele principale, dup cum urmeaz:

Nr.crt.
Nume model
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
Model 1.a.
Model 1.b.
Model 1.c.
Model 2.a.
Model 2.b.
Model 2.c.
Model 3.a.
Model 3.b.
Model 3.c.
Model 4.a.
Model 4.b.
Model 4.c.
Model 5.a.
Model 5.b.
Model 5.c.
Model 6.a.
Model 6.b.
Model 6.c.
Model 7.a.
Model 7.b.
Model 7.c.
Model 8.a.
Model 8.b.
Model 8.c.
Lungime
montanti [m]
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
2.00
2.00
2.00
3.00
3.00
3.00
3.00
3.00
3.00
6.00
6.00
6.00
6.00
6.00
6.00
Lungime rigle de
cuplare [m]
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
Inaltime rigle de
cuplare [m]
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
Pentru fiecare dintre aceste modele s-au realizat alte 4 variante de modele de calcul structural
avnd urmtoarele ipoteze:
modelarea pe baza elementelor finite de tip suprafaa;

modelarea cu metoda cadrului nlocuitor, neatribuind nodurilor zona rigid
modelarea cu metoda cadrului nlocuitor avnd la baz metoda Dolce, care const
n modelarea cadrului cu o lungime variabil de nod rigid
modelarea cu metoda cadrului nlocuitor atribuind nodurilor zona rigid pe toata
lungimea lui.
Trei criterii vor fi evideniate pentru a observa diferenele ntre cele 4 tipuri de modelare i
pentru a constata care variant a metodei cadrului nlocuitor este mai exact n comparaie cu
modelarea cu elemente finite i anume: fora axial la baza montantului, fora tietoare la baza
montantului i deplasrile de nivel ale ansamblului de perei.
Modelarile s-au fcut cu ajutorul programului ETABS, la fiecare dintre niveluri consideranduse diafragme orizontale rigide si rezistente.
Pentru peretii din zidarie s-au considerat caramizi pline presate (CPP) cu dimensiunile
nominale de 240x115x63mm, de clasa 100 i mortar M10.
90
Daniel STOICA
a. Incarcari
Pe modelele propuse s-au aplicat ncrcri gravitaionale (permanente i utile) respectiv
seismice. S-a considerat o sarcina uniform distribuita provenita din toate incarcarile
permanente si utile, in gruparea speciala, de 15kN/m2 iar aciunea seismic este stnga-dreapta
sub form de fore orizontale i este egal cu aproximativ 30% din mas total a ansamblului
de perei. ncrcrile determinate s-au aplicat la nivelul fiecrui nivel, fiecare montant prelund
o for aferenta acestuia.
b. Rigle de cuplare
S-au ales trei tipuri de rigle de cuplare pentru a observa diferenele ntre cele dou tipuri de
modele, cel cu elemente finite i cel cu cadre nlocuitoare:
Prima variant de rigla de cuplare o reprezint doar centura de 25cm a pereilor din
zidrie, avnd gol de u i deasupra i sub centur.
A doua variant este riga de 90cm, compus din centura din beton armat, zidrie i
buiandrug.
A treia variant este o riga puternic de 180cm compus din parapet de zidrie cu
h=90cm, centura de beton armat, zidrie i buiandrug. Acestea s-au modelat ca un tot,
avnd aceleai proprieti mecanice ca ale zidriei.
Figura 9 - Tipuri de rigle de cuplare utilizate in modelari

Tabelul 1 - Modele de calcul
91
Daniel STOICA
1.a.
1.b.
1.c.
2.a.
2.b.
2.c.
3.a.
3.b.
3.c.
4.a.
4.b.
4.c.
5.a.
5.b.
5.c.
92
Daniel STOICA
6.a.
6.b.
6.c.
7.a.
7.b.
7.c.
8.a.
8.b.
8.c.
93
Model 2.a.
Model 1.c.
Model 1.b.
Model 1.a.
Daniel STOICA
94
Model 3.b.
Model 3.a.
Model 2.c.
Model 2.b.
Daniel STOICA
95
Model 4.c.
Model 4.b.
Model 4.a.
Model 3.c.
Daniel STOICA
96
Model 6.a.
Model 5.c.
Model 5.b.
Model 5.a.
Daniel STOICA
97
Model 7.b.
Model 7.a.
Model 6.c.
Model 6.b.
Daniel STOICA
98
Daniel STOICA
Model 8.c.
Model 8.b.
Model 8.a.
Model 7.c.
MCI fara zone rigide
MCI cu zone rigide

complete
Figura 10 Modele de calcul 1.a. 8.c.
MCI tip DOLCE
MEF
99
Daniel STOICA
Tabelul 2 - Raspunsuri structurale pe peretii din zidarie sub forma de forte axiale [kN]
MODELE DE CALCUL
MODEL
Modelul 1.a.
Modelul 1.b.
Modelul 1.c.
Modelul 2.a.
Modelul 2.b.
Modelul 2.c.
Modelul 3.a.
Modelul 3.b.
Modelul 3.c.
Modelul 4.a.
Modelul 4.b.
Modelul 4.c.
DIFERENTE FATA DE MEF
ELEMENT
MEF
ETABS
FARA
Z.R.
DOLCE
Z.R.
TOTAL
Z.R.
FARA
Z.R.
DOLCE
Z.R.
TOTAL
Z.R.
Montant 1
161
180.1
175.9
175.6
11.9%
9.3%
9.1%
Montant 2
240.8
245
243.5
243
1.7%
1.1%
0.9%
Montant 3
300.2
297.1
302.9
303.6
-1.0%
0.9%
1.1%
Montant 1
145.6
188.4
184.9
184.4
29.4%
27.0%
26.6%
Montant 2
228.6
256.8
254.8
254.5
12.3%
11.5%
11.3%
Montant 3
285.8
313.1
318.5
319.3
9.6%
11.4%
11.7%
Montant 1
178.2
202
177.4
177.1
13.4%
-0.4%
-0.6%
Montant 2
226.3
231.7
231.2
231.8
2.4%
2.2%
2.4%
Montant 3
280.1
254.4
279.6
279.2
-9.2%
-0.2%
-0.3%
Montant 1
267.7
295.8
293.4
293.7
10.5%
9.6%
9.7%
Montant 2
334.3
349.6
347.7
346.6
4.6%
4.0%
3.7%
Montant 3
361.1
373.9
378.1
379
3.5%
4.7%
5.0%
Montant 1
276.8
309.9
308.9
308.5
12.0%
11.6%
11.5%
Montant 2
351
368.8
364.5
364.2
5.1%
3.8%
3.8%
Montant 3
371.3
394.5
399.8
400.5
6.2%
7.7%
7.9%
Montant 1
288.3
306
294.7
294.9
6.1%
2.2%
2.3%
Montant 2
322.5
325.6
325.5
325.5
1.0%
0.9%
0.9%
Montant 3
354.2
334.1
345.4
345.3
-5.7%
-2.5%
-2.5%
Montant 1
288.7
330.1
309.9
310.3
14.3%
7.3%
7.5%
Montant 2
374.9
392.8
388.3
387.2
4.8%
3.6%
3.3%
Montant 3
443.5
424.5
449.4
450
-4.3%
1.3%
1.5%
Montant 1
290.8
329.7
322.4
322.5
13.4%
10.9%
10.9%
Montant 2
334.6
412.3
406.6
405
23.2%
21.5%
21.0%
Montant 3
449.6
459.5
472.5
474
2.2%
5.1%
5.4%
Montant 1
305.7
359.7
322.1
322.6
17.7%
5.4%
5.5%
Montant 2
363.7
370
369.4
369.4
1.7%
1.6%
1.6%
Montant 3
418.1
369.1
407.2
407.8
-11.7%
-2.6%
-2.5%
Montant 1
406.4
439.7
426.1
426.4
8.2%
4.8%
4.9%
Montant 2
476.9
497.4
493
492.6
4.3%
3.4%
3.3%
Montant 3
520.5
507.3
525.4
525.5
-2.5%
0.9%
1.0%
Montant 1
412.8
445.6
441.6
442.6
7.9%
7.0%
7.2%
Montant 2
495
526.4
519.5
515.3
6.3%
4.9%
4.1%
Montant 3
532
544.5
555.4
557.67
2.3%
4.4%
4.8%
Montant 1
423.9
453.6
440.5
441.5
7.0%
3.9%
4.2%
Montant 2
457.4
463.7
464.6
463.6
1.4%
1.6%
1.4%
Montant 3
483.5
459
471.1
471.2
-5.1%
-2.6%
-2.5%
100
Modelul 5.a.
Modelul 5.b.
Modelul 5.c.
Modelul 6.a.
Modelul 6.b.
Modelul 6.c.
Modelul 7.a.
Modelul 7.b.
Modelul 7.c.
Modelul 8.a.
Modelul 8.b.
Modelul 8.c.
Daniel STOICA
Montant 1
422
489.1
449.3
450.6
15.9%
6.5%
6.8%
Montant 2
509.5
540.6
533.8
532.3
6.1%
4.8%
4.5%
Montant 3
579.5
543.1
589.7
589.8
-6.3%
1.8%
1.8%
Montant 1
423.2
482.9
464.7
466.6
14.1%
9.8%
10.3%
Montant 2
519.7
570.4
560.9
556.5
9.8%
7.9%
7.1%
Montant 3
587
591.5
612.1
612.7
0.8%
4.3%
4.4%
Montant 1
447.3
499.4
466.9
467.2
11.6%
4.4%
4.4%
Montant 2
498.7
508.1
507.6
507.7
1.9%
1.8%
1.8%
Montant 3
546.5
501.8
535
534.5
-8.2%
-2.1%
-2.2%
Montant 1
539.3
593
564.5
556.1
10.0%
4.7%
3.1%
Montant 2
611.7
644.7
640.6
639.2
5.4%
4.7%
4.5%
Montant 3
658.2
632
664.6
664.4
-4.0%
1.0%
0.9%
Montant 1
543.6
592.7
577.3
580.2
9.0%
6.2%
6.7%
Montant 2
629.9
684.9
677.1
670.4
8.7%
7.5%
6.4%
Montant 3
671.8
682.2
705.4
709.2
1.5%
5.0%
5.6%
Montant 1
566.2
591.7
582.9
583.2
4.5%
2.9%
3.0%
Montant 2
592.5
601.9
601.8
601.8
1.6%
1.6%
1.6%
Montant 3
611.5
593.3
602.2
602
-3.0%
-1.5%
-1.6%
Montant 1
833.3
930.2
872.3
875.7
11.6%
4.7%
5.1%
Montant 2
913.8
980.7
973.8
971.1
7.3%
6.6%
6.3%
Montant 3
979.9
937.6
1002.4
1001.7
-4.3%
2.3%
2.2%
Montant 1
830.4
949.8
892.6
900.4
14.4%
7.5%
8.4%
Montant 2
923.9
1042
1028.6
1016.6
12.8%
11.3%
10.0%
Montant 3
990.7
982.7
1053.3
1057.5
-0.8%
6.3%
6.7%
Montant 1
867.2
909.2
889.4
889.9
4.8%
2.6%
2.6%
Montant 2
903.7
922.6
922.1
922.1
2.1%
2.0%
2.0%
Montant 3
936.6
909.4
929.7
829.3
-2.9%
-0.7%
-11.5%
Montant 1
948.9
1028
989.3
992.5
8.3%
4.3%
4.6%
Montant 2
1016.6
1084
1081.7
1079.8
6.7%
6.4%
6.2%
Montant 3
1058.6
1034
1074.5
1073.2
-2.4%
1.5%
1.4%
Montant 1
948.6
1054
1006.7
1015
11.1%
6.1%
7.0%
Montant 2
1034.7
1155
1148
1136.3
11.6%
11.0%
9.8%
Montant 3
1076.7
1081
1134.9
1138.3
0.4%
5.4%
5.7%
Montant 1
981.8
1001
997.1
997.2
2.0%
1.6%
1.6%
Montant 2
997.5
1016
1016.2
1016.2
1.9%
1.9%
1.9%
Montant 3
1005.7
1001
1005.5
1005.3
-0.4%
0.0%
0.0%
101
Daniel STOICA
Tabelul 3 - Raspunsuri structurale pe peretii din zidarie sub forma de forte taietoare [kN]
MODELE DE CALCUL
MODEL
Modelul 1.a.
Modelul 1.b.
Modelul 1.c.
Modelul 2.a.
Modelul 2.b.
Modelul 2.c.
Modelul 3.a.
Modelul 3.b.
Modelul 3.c.
Modelul 4.a.
Modelul 4.b.
ELEMENT
MEF
ETABS
FARA
Z.R.
DOLCE
Z.R.
TOTAL
Z.R.
FARA
Z.R.
DOLCE
Z.R.
TOTAL
Z.R.
Montant 1
15.6
15.3
14.9
15
-1.90%
-4.50%
-3.80%
Montant 2
18.9
19.5
20.3
19.9
3.20%
7.40%
5.30%
Montant 3
15.6
15.3
14.9
15
-1.90%
-4.50%
-3.80%
Montant 1
16.2
16.2
15.2
16
0.00%
-6.20%
-1.20%
Montant 2
17.7
17.6
19.7
18
-0.60%
11.30%
1.70%
Montant 3
16.2
16.2
15.2
16
0.00%
-6.20%
-1.20%
Montant 1
15.5
16.2
15.7
15.8
4.50%
1.30%
1.90%
Montant 2
19.3
17.6
18.7
19.2
-8.80%
-3.10%
-0.50%
Montant 3
15.2
16.2
15.7
15
6.60%
3.30%
-1.30%
Montant 1
15.1
15.1
14.8
14.8
0.00%
-2.00%
-2.00%
Montant 2
19.8
19.7
20.5
20.3
-0.50%
3.50%
2.50%
Montant 3
15.1
15.1
14.8
14.8
0.00%
-2.00%
-2.00%
Montant 1
15.8
16
14.9
15.8
1.30%
-5.70%
0.00%
Montant 2
18.5
18
20.2
18.7
-2.70%
9.20%
1.10%
Montant 3
15.8
16
14.9
15.5
1.30%
-5.70%
-1.90%
Montant 1
15.2
16.3
16.4
15.9
7.20%
7.90%
4.60%
Montant 2
19.5
17.4
17.2
18.2
-10.80%
-11.80%
-6.70%
Montant 3
15.2
16.3
16.4
15.9
7.20%
7.90%
4.60%
Montant 1
27
28.7
27.4
27.3
6.30%
1.50%
1.10%
Montant 2
36
32.6
35.2
35.3
-9.40%
-2.20%
-1.90%
Montant 3
27
28.7
27.4
27.3
6.30%
1.50%
1.10%
Montant 1
27.3
28.2
27
28
3.30%
-1.10%
2.60%
Montant 2
34.4
33.6
35.9
34
-2.30%
4.40%
-1.20%
Montant 3
27.3
28.2
27
28
3.30%
-1.10%
2.60%
Montant 1
28
29.9
28.9
28.9
6.80%
3.20%
3.20%
Montant 2
34
30.2
32.2
32.2
-11.20%
-5.30%
-5.30%
Montant 3
28
29.9
28.9
28.9
6.80%
3.20%
3.20%
Montant 1
26.7
28.8
27.6
27.7
7.90%
3.40%
3.70%
Montant 2
36.6
32.4
34.7
34.7
-11.50%
-5.20%
-5.20%
Montant 3
26.7
28.8
27.6
27.7
7.90%
3.40%
3.70%
Montant 1
27.5
28
26.9
27.7
1.80%
-2.20%
0.70%
Montant 2
34.5
33.9
36.1
34.6
-1.70%
4.60%
0.30%
Montant 3
27.5
28
26.9
27.7
1.80%
-2.20%
0.70%
102
Modelul 4.c.
Modelul 5.a.
Modelul 5.b.
Modelul 5.c.
Modelul 6.a.
Modelul 6.b.
Modelul 6.c.
Modelul 7.a.
Modelul 7.b.
Modelul 7.c.
Modelul 8.a.
Modelul 8.b.
Modelul 8.c.
Daniel STOICA
Montant 1
28.8
29.9
33.6
29.6
3.80%
16.70%
2.80%
Montant 2
32.5
30.1
30.3
30.9
-7.40%
-6.80%
-4.90%
Montant 3
28.8
29.9
26.1
29.6
3.80%
-9.40%
2.80%
Montant 1
39.4
42.6
40.1
40.4
8.10%
1.80%
2.50%
Montant 2
51.3
44.8
49.8
49.1
-12.70%
-2.90%
-4.30%
Montant 3
37.4
42.6
40.1
40.4
13.90%
7.20%
8.00%
Montant 1
40
41.3
39
40.6
3.20%
-2.50%
1.50%
Montant 2
50
47.4
52
48.9
-5.20%
4.00%
-2.20%
Montant 3
40
41.3
39
40.6
3.20%
-2.50%
1.50%
Montant 1
41.3
43.3
42.9
41.8
4.80%
3.90%
1.20%
Montant 2
47.4
43.4
44.3
44.7
-8.40%
-6.50%
-5.70%
Montant 3
41.3
43.3
42.9
43.5
4.80%
3.90%
5.30%
Montant 1
39.4
42.7
41.1
41.1
8.40%
4.30%
4.30%
Montant 2
51.2
44.7
47.8
47.8
-12.70%
-6.60%
-6.60%
Montant 3
39.4
42.7
41.1
41.1
8.40%
4.30%
4.30%
Montant 1
40
48.4
45.4
47.5
21.00%
13.50%
18.80%
Montant 2
49.9
54.9
60.7
56.7
10.00%
21.60%
13.60%
Montant 3
40
48.4
45.5
47.5
21.00%
13.80%
18.80%
Montant 1
42.3
43.3
43.9
43
2.40%
3.80%
1.70%
Montant 2
45.4
43.4
42.1
44
-4.40%
-7.30%
-3.10%
Montant 3
42.3
43.3
43.9
43
2.40%
3.80%
1.70%
Montant 1
78.4
83.2
77.7
80.4
6.10%
-0.90%
2.60%
Montant 2
93.3
83.6
94.6
89.2
-10.40%
1.40%
-4.40%
Montant 3
78.4
83.2
77.7
80.4
6.10%
-0.90%
2.60%
Montant 1
78.6
93.3
87.4
93.5
18.70%
11.20%
19.00%
Montant 2
92.8
98.8
116.7
104.5
6.50%
25.80%
12.60%
Montant 3
78.6
93.3
87.4
93.5
18.70%
11.20%
19.00%
Montant 1
81.4
81.4
83.4
82.5
0.00%
2.50%
1.40%
Montant 2
87.15
57.2
85.3
84.9
-34.40%
-2.10%
-2.60%
Montant 3
81.4
26.8
82.4
82.3
-67.10%
1.20%
1.10%
Montant 1
79
83.2
79.1
81.3
5.30%
0.10%
2.90%
Montant 2
92.1
83.6
91.8
87.3
-9.20%
-0.30%
-5.20%
Montant 3
79
83.2
79.1
81.3
5.30%
0.10%
2.90%
Montant 1
79.1
96.4
88.4
93.9
21.90%
11.80%
18.70%
Montant 2
91.8
98.7
114.8
103.8
7.50%
25.10%
13.10%
Montant 3
79.1
96.4
88.4
93.9
21.90%
11.80%
18.70%
Montant 1
82.6
83.3
83.2
83.2
0.80%
0.70%
0.70%
Montant 2
84.8
83.3
83.7
83.7
-1.80%
-1.30%
-1.30%
Montant 3
82.6
83.3
83.2
83.2
0.80%
0.70%
0.70%
103
Daniel STOICA
Tabelul 4 Deplasari absolute de nivel [mm]

MODELE DE CALCUL
MODEL
Modelul 1.a.
Modelul 1.b.
Modelul 1.c.
Modelul 2.a.
Modelul 2.b.
Modelul 2.c.
Modelul 3.a.
Modelul 3.b.
Modelul 3.c.
Modelul 4.a.
Modelul 4.b.
ELEMENT
MEF
ETABS
FARA
Z.R.
DOLCE
Z.R.
TOTAL
Z.R.
FARA
Z.R.
DOLCE
Z.R.
TOTAL
Z.R.
Nivel 1
0.42
0.63
0.42
0.39
50.00%
0.00%
-7.10%
Nivel 2
1.05
1.78
1.06
0.98
69.50%
1.00%
-6.70%
Nivel 3
1.61
2.72
1.63
1.52
68.90%
1.20%
-5.60%
Nivel 1
0.4
0.68
0.44
0.42
70.00%
10.00%
5.00%
Nivel 2
0.84
1.52
0.89
0.81
81.00%
6.00%
-3.60%
Nivel 3
1.29
2.1
1.26
1.18
62.80%
-2.30%
-8.50%
Nivel 1
0.97
2.63
1.31
1.31
171.10%
35.10%
35.10%
Nivel 2
2.5
8.5
3.63
3.6
240.00%
45.20%
44.00%
Nivel 3
3.7
15.1
5.67
5.6
308.10%
53.20%
51.40%
Nivel 1
0.38
0.62
0.41
0.39
63.20%
7.90%
2.60%
Nivel 2
0.9
1.74
1.02
0.95
93.30%
13.30%
5.60%
Nivel 3
1.3
2.57
1.46
1.37
97.70%
12.30%
5.40%
Nivel 1
0.35
0.62
0.37
0.34
77.10%
5.70%
-2.90%
Nivel 2
0.64
1.3
0.66
0.62
103.10%
3.10%
-3.10%
Nivel 3
0.9
1.73
0.89
0.82
92.20%
-1.10%
-8.90%
Nivel 1
1.32
2.9
2.02
119.70%
51.50%
53.00%
Nivel 2
3.58
9.56
6.08
6.02
167.00%
69.80%
68.20%
Nivel 3
5.54
17.2
10.2
10.1
210.50%
84.10%
82.30%
Nivel 1
0.21
0.38
0.21
0.19
81.00%
0.00%
-9.50%
Nivel 2
0.52
1.21
0.525
0.48
132.70%
1.00%
-7.70%
Nivel 3
0.79
2.03
0.796
0.74
157.00%
0.80%
-6.30%
Nivel 1
0.2
0.34
0.21
0.2
70.00%
5.00%
0.00%
Nivel 2
0.42
0.82
0.44
0.4
95.20%
4.80%
-4.80%
Nivel 3
0.64
1.2
0.61
0.56
87.50%
-4.70%
-12.50%
Nivel 1
0.45
0.93
0.56
0.56
106.70%
24.40%
24.40%
Nivel 2
1.2
3.08
1.62
1.6
156.70%
35.00%
33.30%
Nivel 3
1.93
5.68
2.71
2.68
194.30%
40.40%
38.90%
Nivel 1
0.22
0.4
0.22
0.23
81.80%
0.00%
4.50%
Nivel 2
0.54
1.28
0.57
0.56
137.00%
5.60%
3.70%
Nivel 3
0.79
2.16
0.86
0.85
173.40%
8.90%
7.60%
Nivel 1
0.19
0.32
0.2
0.19
68.40%
5.30%
0.00%
Nivel 2
0.39
0.78
0.4
0.36
100.00%
2.60%
-7.70%
Nivel 3
0.56
1.11
0.56
0.5
98.20%
0.00%
-10.70%
104
Modelul 4.c.
Modelul 5.a.
Modelul 5.b.
Modelul 5.c.
Modelul 6.a.
Modelul 6.b.
Modelul 6.c.
Modelul 7.a.
Modelul 7.b.
Modelul 7.c.
Modelul 8.a.
Modelul 8.b.
Modelul 8.c.
Daniel STOICA
Nivel 1
0.62
0.94
0.77
0.77
51.60%
24.20%
24.20%
Nivel 2
1.82
3.12
2.45
2.41
71.40%
34.60%
32.40%
Nivel 3
3.1
5.77
4.38
4.29
86.10%
41.30%
38.40%
Nivel 1
0.16
0.29
0.15
0.14
81.30%
-6.30%
-12.50%
Nivel 2
0.37
0.93
0.36
0.34
151.40%
-2.70%
-8.10%
Nivel 3
0.55
1.64
0.54
0.51
198.20%
-1.80%
-7.30%
Nivel 1
0.15
0.27
0.16
0.14
80.00%
6.70%
-6.70%
Nivel 2
0.31
0.68
0.32
0.27
119.40%
3.20%
-12.90%
Nivel 3
0.45
1.05
0.43
0.37
133.30%
-4.40%
-17.80%
Nivel 1
0.29
0.47
0.34
0.34
62.10%
17.20%
17.20%
Nivel 2
0.77
1.48
0.97
0.96
92.20%
26.00%
24.70%
Nivel 3
1.25
2.68
1.64
1.61
114.40%
31.20%
28.80%
Nivel 1
0.17
0.29
0.17
0.16
70.60%
0.00%
-5.90%
Nivel 2
0.41
0.96
0.44
0.41
134.10%
7.30%
0.00%
Nivel 3
0.61
1.71
0.67
0.63
180.30%
9.80%
3.30%
Nivel 1
0.15
0.3
0.18
0.16
100.00%
20.00%
6.70%
Nivel 2
0.32
0.74
0.35
0.3
131.30%
9.40%
-6.30%
Nivel 3
0.46
1.11
0.47
0.41
141.30%
2.20%
-10.90%
Nivel 1
0.38
0.47
0.42
0.42
23.70%
10.50%
10.50%
Nivel 2
1.1
1.48
1.29
1.26
34.50%
17.30%
14.50%
Nivel 3
1.89
2.69
2.3
2.24
42.30%
21.70%
18.50%
Nivel 1
0.11
0.15
0.1
0.09
36.40%
-9.10%
-18.20%
Nivel 2
0.24
0.42
0.23
0.2
75.00%
-4.20%
-16.70%
Nivel 3
0.34
0.71
0.32
0.29
108.80%
-5.90%
-14.70%
Nivel 1
0.11
0.19
0.12
0.1
72.70%
9.10%
-9.10%
Nivel 2
0.21
0.47
0.22
0.18
123.80%
4.80%
-14.30%
Nivel 3
0.29
0.71
0.28
0.22
144.80%
-3.40%
-24.10%
Nivel 1
0.15
0.18
0.16
0.16
20.00%
6.70%
6.70%
Nivel 2
0.37
0.48
0.41
0.4
29.70%
10.80%
8.10%
Nivel 3
0.58
0.81
0.67
0.65
39.70%
15.50%
12.10%
Nivel 1
0.12
0.15
0.11
0.1
25.00%
-8.30%
-16.70%
Nivel 2
0.26
0.42
0.26
0.24
61.50%
0.00%
-7.70%
Nivel 3
0.39
0.72
0.4
0.36
84.60%
2.60%
-7.70%
Nivel 1
0.11
0.2
0.13
0.11
81.80%
18.20%
0.00%
Nivel 2
0.23
0.47
0.24
0.19
104.30%
4.30%
-17.40%
Nivel 3
0.32
0.71
0.31
0.25
121.90%
-3.10%
-21.90%
Nivel 1
0.17
0.18
0.18
0.17
5.90%
5.90%
0.00%
Nivel 2
0.44
0.49
0.46
0.45
11.40%
4.50%
2.30%
Nivel 3
0.73
0.82
0.77
0.75
12.30%
5.50%
2.70%
105
-25.00%
FARA Z.R.
DOLCE Z.R.
75.00%
25.00%
Modelul 7.c.
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
Modelul 8.c.
125.00%
Modelul 8.c.
175.00%
Modelul 8.b.
225.00%
Modelul 8.b.
Figura 11 Diferente de deplasari intre modele pentru primul nivel

Modelul 8.a.
TOTAL Z.R.
Modelul 8.a.
Modelul 7.c.
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
DOLCE Z.R.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
FARA Z.R.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
-25.00%
Modelul 1.a.
-5.00%
Modelul 1.a.

Daniel STOICA
175.00%
155.00%
135.00%
115.00%
95.00%
75.00%
55.00%
35.00%
15.00%
TOTAL Z.R.
Figura 12 Diferente de deplasari intre modele pentru al doilea nivel
106
-5.00%
FARA Z.R.
DOLCE Z.R.
10.00%
5.00%
0.00%
Modelul 7.c.
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 8.c.
15.00%
Modelul 8.c.
20.00%
Modelul 8.b.
25.00%
Modelul 8.b.
Figura 13 Diferente de deplasari intre modele pentru al treilea nivel

Modelul 8.a.
TOTAL Z.R.
Modelul 8.a.
Modelul 7.c.
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
DOLCE Z.R.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
FARA Z.R.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
Modelul 1.b.
-25.00%
Modelul 1.a.

Daniel STOICA
325.00%
275.00%
225.00%
175.00%
125.00%
75.00%
25.00%
-10.00%
TOTAL Z.R.
Figura 14 Diferente de forte taietoare pe montantul 1
107
-10.00%
-20.00%
FARA Z.R.
DOLCE Z.R.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
Modelul 8.c.
0.00%
Modelul 8.c.
10.00%
Modelul 8.b.
20.00%
Modelul 8.b.
30.00%
Modelul 8.a.
Modelul 8.a.
TOTAL Z.R.
Modelul 7.c.
-40.00%
Modelul 7.c.
-30.00%
Modelul 7.b.
-20.00%
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
DOLCE Z.R.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
FARA Z.R.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
Modelul 1.a.
-10.00%
Modelul 1.a.

Daniel STOICA
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
-30.00%
-40.00%
-50.00%
-60.00%
-70.00%
-80.00%
TOTAL Z.R.
108
FARA Z.R.
DOLCE Z.R.
Modelul 8.c.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
Modelul 8.c.
0.00%
Modelul 8.b.
5.00%
Modelul 8.b.
10.00%
Modelul 8.a.
15.00%
Modelul 8.a.
20.00%
Modelul 7.c.
25.00%
Modelul 7.c.
Figura 17 Diferente de forte axiale pe montantul 1

Modelul 7.b.
TOTAL Z.R.
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
DOLCE Z.R.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
FARA Z.R.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
Modelul 1.a.
-5.00%
Modelul 1.a.

Daniel STOICA
35.00%
30.00%
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
TOTAL Z.R.
109
Daniel STOICA
15.00%
10.00%
5.00%
Modelul 8.c.
Modelul 8.b.
Modelul 8.a.
Modelul 7.c.
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
-5.00%
Modelul 1.a.
0.00%
-10.00%
-15.00%
FARA Z.R.
DOLCE Z.R.
TOTAL Z.R.
6. Concluzii generale
Analizand toate cele 24 de studii de caz, fiecare cu cate 4 variante (asadar 96 de modele de
calcul in total) putem ajunge la urmatoarele concluzii cu caracter de generalitate:
-
Din punct de vedere al deformatiilor exista in toate cazurile (indiferent de lungimile

peretilor, lungimile si inaltimile riglelor de cuplare) o concluzie foarte clara modelele
cu cadre inlocuitoare (MCI), fara considerarea corespunzatoare a dimensiunilor
nodurilor rigide, flexibilizeaza major structura, rezultand abateri (fata de raspunsurile
obtinute cu MEF considerate ca martore) intr-o plaja de la 175% la primul nivel,
250% la al doilea nivel respectiv 325% la al treilea nivel. Asadar valori de la duble la
triple fata de valorile de referinta.
Din punct de vedere al eforturilor sectionale obtinute, diferentele sunt cuprinse intre
10-30%, indiferent de tipul de efort considerat si de modelarea cu sau fara zone rigide.
Este adevarat ca cele mai apropiate valori fata de cele de referinta se obtin in cazul
considerarii zonelor rigide in mod clasic sau dupa metoda descrisa de DOLCE.
Este adevarat ca modelarea cu noduri rigide de tip DOLCE ofera raspunsuri mai
apropiate de cele de referinta insa fata de modelul clasic cu zone rigide complete
diferentele care apar sunt insignifiante.
110
Daniel STOICA
Avand in vedere ca modelarea zonelor rigide cu lungime variabila de tip DOLCE este
mult mai laborioasa iar raspunsurile obtinute difera in general foarte putin, se poate
accepta ca fiind suficient de eficienta modelarea clasica cu noduri rigide totale.
Din analizele realizate atat in acest capitol cat si in cele urmatoare, cu privire la riglele
de cuplare rezulta urmatoarele aspecte:
o Notand cu Cr raportul = =
o Notand cu Cw raportul = =
o Utilizand relatia de tip (15) calculam raportul k1 intre rigiditatea riglei de
cuplare (cu =1) si a montantului (cu =4) asadar 1 = =
2 +3)
(4
(2 +3)
sau
2 = unde consideram =suprarezistenta iar q=factorul de comportare

1
3
o Rezulta o inecuatie de gradul al treilea 4
+ 3 (3 + 3 ) dar
valoarea (3 + 3 ) este cunoscuta si o notam cu C
3
3
o 4
+ 3 impartind prin 3 si considerand q=3 rezulta 1.33
+
considerand =suprarezistenta=1.33 putem sa impartim relatia la
3
1.33 si rezulta
+ 0.75
o Se rezolva ecuatia, pentru a determina dimensiunile minime de lungimi de pereti
(lw) astfel incat sa rezulte o comportare de montant.
Figura 20 Comportare de spalete
Figura 21 Comportare de montant

111
Daniel STOICA
In mod simplificat se poate aprecia
sau
unde Hw=inaltimea de nivel a
montantului.
Considerand =suprarezistenta1.33, q3 si o inaltime medie de nivel Hw3 se poate aprecia
ca 12 si impartind la 4 atunci, cea mai simpla forma este 3 sau 3 .
Asadar ca predimensionare se poate considera relatia 3 considerand ca la pereti si
riglele de cuplare avem aceiasi grosime b si acelasi modul de elasticitate Ez.
Tabelul 4 Lungimi de perete lw pentru 3 cazuri de dimensiuni de rigle de cuplare [m]

Caz
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
lr
[m]
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
hr
[m]
1.80
1.80
1.80
1.80
1.80
0.90
0.90
0.90
0.90
0.90
0.25
0.25
0.25
0.25
0.25
Cr=lr/hr r=hr/lr
0.56
0.83
1.11
1.39
1.67
1.11
1.67
2.22
2.78
3.33
4.00
6.00
8.00
10.00
12.00
1.80
1.20
0.90
0.72
0.60
0.90
0.60
0.45
0.36
0.30
0.25
0.17
0.13
0.10
0.08
lw3 hr/lr
[m]
5.40
3.60
2.70
2.16
1.80
2.70
1.80
1.35
1.08
0.90
0.75
0.50
0.38
0.30
0.25
112
Daniel STOICA
7. Disiparea de energie un indicator al degradarilor structurale

potentiale
7.1. Introducere
Desi folosita de mii de ani, zidria ca material de construcie nu este nc suficient de bine
cunoscuta. Pentru majoritatea tinerilor ingineri, folosirea zidariei pentru construcii (n form
de blocuri ceramice sau crmizi pline presate, diverse mortare, zidarie nearmat sau armata
sau confinata), prin toate cerintele si calculele care trebuie efectuate, n conformitate cu
codurile din Romnia si Comunitatea Europeana P100 (Eurocod 8) i CR6 (Eurocod 6) ncepe
s fie usor evitata trecandu-se la alte tipuri structurale.
Teoria betonului armat ofer rspunsuri mult mai uor de neles i mai uor de aplicat, deci
este mult mai convenabil s se accepte o structur de beton armat (in cadre sau duale) n locul
celor cu pereti structurali din zidarie.
n general, atunci cnd teoreticienii nu nu pot stabili n mod unanim o teorie de comportare
(sau o lege constitutiva) pentru un material structural i pentru structurile realizate cu acest
material, se face apel la modele de testare, de preferin la scar natural.
Costurile sunt absolut importante i modelele nu pot fi orict de mari, n funcie de nlimea
de laboratoare, suprafata meselor seismice i de greutatile suportate de acestea. i mai trebuie
remarcat faptul c nici un laborator (care de obicei sunt private), nu va construi un model la
scara naturala direct pe masa seismica, indiferent de tipul materialului pus in opera, pentru c
nseamn c n aceast perioad, masa seismica este inutilizabila. Nu este acceptabil punct de
vedere economic pentru a avea masa seismica "blocata" pentru c aceasta trebuie s lucreze
pentru a obine fonduri pentru laboratoare. Modelele prezentate sunt construite in alta zona a
laboratoarelor si apoi sunt mutate pe masa seismica. Din acest motiv, reutatile modelelor nu
pot fi mai mari dect sarcina maxima pe care echipamentele existente in laborator o pot
transporta.
Determinarea regiunile degradabile ale unei structure (chiar daca este vorba numai despre
tendinele) cu privire la toate vulnerabilitatile structurale, altfel dect prin construirea de
modele fizice naturale i testarea acestora n condiii de laborator, folosind numai modele de
calcul si programe de proiectare structurale (ETABS, SAP2000) este o dorinta a tuturor
specialitilor din domeniu.
7.2. Despre utilizarea disiparii de energie

n cele ce urmeaz vom ncerca realizarea de comparatii intre rspunsurile structurale ale
modelelor reale i cele ale modelelor numerice, cautand o metod care sa ofere rspunsuri
suficient de clare i de precise cu privire la tendintele si la modul de comportare al acestora.
Ca "instrument" de lucru s-a preferat un program de calcul foarte bine cunoscut i apreciat de
ctre specialiti care are zeci de ani de testari si imbunatatiri succesive: ETABS, n cea mai
recent versiune 2013 3.1.4. Practic 99% din toate cldirile importante din lume au fost
113
Daniel STOICA
proiectate cu acest program. Dupa aparitia ca ciupercile a zeci de programe similare, cu

raspunsuri mai mult sau mai puin asemntoare, inca nu este greu de spus c batranul
ETABS, ntr-o forma noua de prezentare rmne un lider al instrumentelor de analiz
structurala. i c poate exista o intercomunicare continu cu produsele similare, compania
producatoare oferind soluii nelimitate.
Pentru a determina tendinele de avariere, prin utilizarea raspunsurilor structurale sub form de
energie disipat (numita si lucru mecanic virtual, n cadrul programului) se pot obine
informaii specifice.
Folosind calcule simplificate cu fore seismice "unitare" sau pe baza coeficienti seismici de
baz, indiferent de intensitatea forelor, programul ofer tendinte clare de disipare a energiei n
structura.
Acest lucru este prevzut n procente i mergand pe ideea simpl c orice avariere nseamn
depasirea procentului de 50% cu urmatoarele trepte de avariere redusa (50-60%), avariere
moderat (70-80%) sau avariere puternica (90-100%), se poate forma o imagine de ansamblu
asupra ntregului comportament structural.
Cunoscnd sensibilitatile sau vulnerabilitile structurale, experii isi pot concentra eforturile
pentru a le evita sau a le atenua, astfel nct pot fi evitate colapsurile locale i colapsurile
progresive care conduc n mod inevitabil la colapsul general, pierderi semnificative de viei i
economice.
Asadar, din toate studiile efectuate i prezentate n cele ce urmeaz, a rezultat c folosirea
rspunsurilor structurale sub form de energie disipat este favorabila pentru inginerii i
oamenii de tiin din domeniu.
Scopul cercetarii este ca pornind de la informaii coerente i concrete pot fi realizate modele
de calcul specifice i complexe, care ofer rspunsuri suficient de clare pentru teoreticieni
pentru a crea reguli, simple, uor de utilizat i clare, n loc de copierea unor formule date de
diveri specialiti din diferite zone ale lumii, folosind diferite uniti de msur.
Dup utilizarea a zeci de tipuri de modelare, simple sau complexe, cu raspunsuri obtinute mult
mai greu de interpretat, se pare c in cea mai simpl form "imaginea" de energie disipat ntro structur (n aceast lucrare se refera la zidrie, dar pana la urma nu conteaza tipul de structura
sau material utilizate) ofera cele mai multe rspunsuri naturale privind tendinta de degradare i
n special zonele n care acestea se vor dezvolta.
Studiile urmtoare (patru la numr), provin n principal de la ncercrile de a realiza validri
numerice privind testele seismice efectuate pe mese seismice.
Dup determinarea modurilor de cedare si a zonelor cu sensibilitati sau vulnerabiliti, inginerii
proiectanti vor ti ce au de fcut.
114
Daniel STOICA
7.3. Cazuri de studiu versiunea 1 peretele 1

- Zonele rosii ale modelelor de calcul caracteristici reale ale zidariei din spaleti si rigle de
cuplare
- Zonele albastre ale modelelor de calcul noduri infinit rigide
Tabelul 1 Figuri pentru modelele de calcul si energia disipata
Modele de calcul structural
Energia disipata [%]
Modelul initial pasul 1
Energia disipata in pasul 1
Modelul 2 pasul 2 regiunile cu

energie sisipata mai mare de 50%
au fost inlaturate din modelul
anterior
Model pasul 3
Model pasul 4
115
Daniel STOICA
Model pasul 5
Model pasul 6 colaps total
a Modelul real 1
b Modelul real 2
Figura 1 Mecanismul de colaps pentru modelele reale
116
Studii de caz versiunea 2 peretele 1
7.4.
-
Daniel STOICA
Zonele rosii ale modelelor de calcul caracteristici reale ale zidariei din spaleti si rigle de
cuplare
Zonele albastre ale modelelor de calcul noduri infinit rigide
Modele de calcul structural
Energia disipata [%]
Modelul initial pasul 1
Modelul 2 pasul 2 regiunile

cu energie sisipata mai mare de
50% au fost inlaturate din
modelul anterior
Model pasul 3
117
Daniel STOICA
Model pasul 4
Model pasul 5
Model pasul 6
Model pasul 7
Se constat c nu exist o mare diferen ntre modelele cu noduri rigide i cele cu noduri cu
comportare normala, ambele tipuri de modele sunt relativ similare n ceea ce privete energia
disipat. Diferena const doar ntr-un singur pas in plus.
ntre variantele de modelare cu noduri rigide i cea cu nodurile normale apare o diferen de
dou etape nainte de colaps, dar n cele din urm nu este dect o chestiune de modelare si
timpul de rspuns. n final, comportarea este corect, i practic aceiasi. Astfel, se poate
118
Daniel STOICA
considera, avnd n vedere calculele care urmeaz, c indiferent de tipul de modelare a

convergenei locale si a copalsului partial, colapsul general este acelai.
Pentru aceste modele testate la Laboratorul din LNEC, rspunsurile au fost similare pentru
modelele 3D reale pe masa seismica i modelele "testate" cu ajutorul programului ETABS.
Dup primele seturi de teste, atat pe mesele seismice cat si prin proceduri numerice,
mecanismele de avariere obinute sunt mai mult sau mai puin similare.
Studii de caz versiunea 3 modelul 1 blocuri ceramice
7.5.
-
Zidarie nearmata cu blocuri ceramice si planseu din beton armat

Model de calcul structural
in ETABS
Model real 3D testat pe masa

seismica de la ISMES - Bergamo
Perete de fatada initial
Perete de fatada dupa teste
119
Daniel STOICA
Perete lateral - initial
Perete lateral dupa teste
In testele realizate pe masa seismica a rezultat un tipar de cedare, regasit si in modul de colaps
din modele.
120
Daniel STOICA
7.6. Studii de caz versiunea 4 modelul 2 caramizi pline presate

- Zidarie nearmata cu caramizi pline presate si planseu de lemn
Se poate observa o stransa corelatie intre avariile aparute pe masa seismica si cele indicate de
folosirea energiei disipate pe baza programului ETABS.
Majoritatea fisurilor si crapaturilor aparute sunt patrunse. In cazul zidariei cu caramizi pline
presate nu au fost determinate cedari fragile. De obicei caramizile pline presate fisureaza mai
tarziu fata de cele din blocuri ceramice cu goluri.

Model de calcul structural in
ETABS
Model real 3D testat pe masa

seismica de la ISMES - Bergamo
Perete de fatada initial
Perete de fatada dupa teste
Perete lateral - initial
121
Daniel STOICA
Perete lateral dupa teste
Peretele din spate initial
Peretele din spate - dupa teste
In testele realizate pe masa seismica a rezultat un tipar de cedare, regasit si in modul de colaps
din modele.
122
Daniel STOICA
8. Aspecte studiate pe modele noi

S-au realizat un numar de 30 de modele de calcul structural, pentru acelasi tip de cladire, cu 4
nibeluri avand inaltimea de nivel de 3 m, cate 10 pentru fiecare tip de lungime de montanti la
fatada: 120, 180 si 240 cm, in conditiile in care riglele de fatada au 180 cm inaltime. Cladirile
au fost gandite ca fiind simetrice pe ambele directii principale. Au rezultat, astfel, pentru fiecare
tip de cladire (cu montanti de 120/180 sau 240 cm) urmatoarele modele (descrierea fiind facuta
pentru cazul cu montanti de fatada de 120 cm, dar care sunt identice ca mod de gandire si pentru
cazul montantilor de 180 si 240 cm):
Nr.crt. Nume model
Descriere
Cladire de tip ZNA, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele
1
A120
de cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. dar fara
centuri
Cladire de tip ZNA, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele
2
A120M1
de cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15)
cu centuri din b.a. (25x25)
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15) cu
3
A120M2
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la intersectiile
peretilor din zidarie (25x25)
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la intersectiile
4
A120M2R1
peretilor din zidarie (25x25). Deasupra parapetilor, continuu (cu
exceptia zonelor de usi) s-au prevazut niste centuri din b.a. cu
dimensiunea de 25x15 cm.
5
A120M3
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la cele doua
extremitati ale montantilor din zidarie (25x25)
6
A120M3R1
extremitati ale montantilor din zidarie (25x25). Deasupra
parapetilor, continuu (cu exceptia zonelor de usi) s-au prevazut
niste centuri din b.a. cu dimensiunea de 25x15 cm.
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu centuri din b.a. (25x25) si cu
stalpisori din b.a. la cele doua extremitati ale montantilor din
zidarie (25x25). Deasupra parapetilor, continuu (cu exceptia
7
A120M3R2
zonelor de usi) s-au prevazut niste centuri din b.a. cu dimensiunea
de 25x15 cm. De asemenea, in locul buiandrugilor locali de b.a.
s-a prevazut o centura continua de 25x15 cm, inclusiv in dreptul
usilor.
123
A120M4
A120M4R1
10
A120M4R2
Daniel STOICA

extremitati ale montantilor din zidarie dar si la intersectiile
peretilor (25x25)
extremitati ale montantilor din zidarie dar si la intersectiile
peretilor (25x25). Deasupra parapetilor, continuu (cu exceptia
zonelor de usi) s-au prevazut niste centuri din b.a. cu dimensiunea
de 25x15 cm.
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu centuri din b.a. (25x25) si cu
stalpisori din b.a. la cele doua extremitati ale montantilor din
zidarie dar si la intersectiile peretilor (25x25). Deasupra
parapetilor, continuu (cu exceptia zonelor de usi) s-au prevazut
niste centuri din b.a. cu dimensiunea de 25x15 cm. De asemenea,
in locul buiandrugilor locali de b.a. s-a prevazut o centura
continua de 25x15 cm, inclusiv in dreptul usilor.
S-au realizat rularile pentru toate cele 30 de modele si s-au selectat figurile corespunzatoare
celor doua linii longitudinale de pereti structurali din zidarie, pentru actiuni seismice in planul
lor respectiv pentru actiuni seismice perpendiculare pe planul acestora.
Toate figurile sunt prezentate in ANEXA.
9. Concluzii generale
Folosind un instrument de calcul numeric - programul ETABS 2013 - au fost realizate modele
de calcul structural similare cu cele reale 3D pentru care s-au realizat analize pe masa seismica.
Se constat c rspunsurile structurale ale analizelor pe modele de calcul 3D, tiparele de energie
disipata au oferit suficient de aproape tendinele de colaps, cum au fost cele rezultate pe
modelele reale 3D, pe baza procedurilor de pe masa seismica.
Se estimeaz c, n viitor, pe baza energie disipate, n funcie de dimensiunea elementelor finite
(EF) folosirea modelelor numerice furnizeaz suficiente informaii despre vulnerabilitile
structurale, astfel nct s se evite realizarea de modele reale, scumpe.
Se constat c rspunsurile structurale ale unui sistem de calcul 3D sub forma de energie
disipat ofera suficient de aproape aceleai rezultate ca cele determinate pe modelele reale.
Desi CR6 (fata de alte coduri internationale) este mai restrictiv in unele capitole, pentru
montantii (de fatada dar nu numai), indiferent de zona seismica in care este amplasata cladirea
se recomanda sa existe stalpisori de ambele parti (chiar daca nu exista la intersectie).
De asemenea, avand in vedere avariilr aparute in urma seismelor puternice din ultimele decenii,
din America de Sud si Asia se poate recomanda utilizarea unor centuri continue (intermediare)
in locul buiandrugilor si deasupra parapetilor.
124
Daniel STOICA
ANEXA
125
Daniel STOICA
MODEL A120 ELEVATIE 1
MODEL A120M1 ELEVATIE 1
125
Daniel STOICA
MODEL A120M2R1 ELEVATIE 1
126
Daniel STOICA
127
Daniel STOICA
128
Daniel STOICA
129
Daniel STOICA
130
Daniel STOICA
131
Daniel STOICA
132
Daniel STOICA
133
Daniel STOICA
134
Daniel STOICA
135
Daniel STOICA
136
Daniel STOICA
137
Daniel STOICA
138
Daniel STOICA
139
Daniel STOICA
MODEL A120
ELEVATIE AX 1
ENERGIE DISIPATA SEISM X
ENERGIE DISIPATA SEISM Y
ELEVATIE AX 2

MODEL A120M1
ELEVATIE AX 1
140
Daniel STOICA
ELEVATIE AX 2

MODEL A120M2
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2
141
Daniel STOICA
MODEL A120M2R1
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2

MODEL A120M3
ELEVATIE AX 1
142
Daniel STOICA
ELEVATIE AX 2

MODEL A120M3R1
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2
143
Daniel STOICA
MODEL A120M3R2
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2

MODEL A120M4
ELEVATIE AX 1
144
Daniel STOICA
ELEVATIE AX 2

MODEL A120M4R1
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2
145
Daniel STOICA
MODEL A120M4R2
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2
146
Daniel STOICA
MODEL A180
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2

MODEL A180M1
ELEVATIE AX 1
147
Daniel STOICA
ELEVATIE AX 2

MODEL A180M2
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2
148
Daniel STOICA
MODEL A180M2R1
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2

MODEL A180M3
ELEVATIE AX 1
149
Daniel STOICA
ELEVATIE AX 2

MODEL A180M3R1
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2
150
Daniel STOICA
MODEL A180M3R2
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2

MODEL A180M4
ELEVATIE AX 1
151
Daniel STOICA
ELEVATIE AX 2

MODEL A180M4R1
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2
152
Daniel STOICA
MODEL A180M4R2
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2
153
Daniel STOICA
MODEL A240
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2

MODEL A240M1
ELEVATIE AX 1
154
Daniel STOICA
ELEVATIE AX 2

MODEL A240M2
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2
155
Daniel STOICA
MODEL A240M2R1
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2

MODEL A240M3
ELEVATIE AX 1
156
Daniel STOICA
ELEVATIE AX 2

MODEL A240M3R1
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2
157
Daniel STOICA
MODEL A240M3R2
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2

MODEL A240M4
ELEVATIE AX 1
158
Daniel STOICA
ELEVATIE AX 2

MODEL A240M4R1
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2
159
Daniel STOICA
MODEL A240M4R2
ELEVATIE AX 1
ELEVATIE AX 2
160
Daniel STOICA
CAPITOLUL 5
CALCULUL RIGLELOR DE CUPLARE
LA
PERETII STRUCTURALI CUPLATI DIN ZIDARIE
161
Daniel STOICA
1. Tipuri de rigle de cuplare la peretii structurali din zidarie
Tip 1
Placa
Beton
Tip 2
Centura
Beton
Tip 3
Tip 4
Parapet
zidarie
+
Centura
Centura
superioara
+
Parapet
zidarie
+
Centura
Zidarie
Beton
Beton
Zidarie
Beton
Tip 5
Centura
+
Zidarie
inferioara
+
Buiandrug
Beton
Zidarie
Beton
Tip 6
Parapet
zidarie
+
Centura
+
Zidarie
inferioara
+
Buiandrug
Zidarie
Beton
Zidarie
Beton
Tip 7
Centura
superioara
+
Parapet
zidarie
+
Centura
+
Zidarie
inferioara
+
Buiandrug
Beton
Zidarie
Beton
Zidarie
Beton
Tip 8
Zidarie
inferioara
+
Buiandrug
Zidarie
Beton
Figura 1 Tipuri posibile de rigle de cuplare
2. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 1 si 2
Figura 2 rigla de cuplare tip 1 si 2 eforturi in beton si armatura ambele sensuri seismice
162
Daniel STOICA
Ipoteze:
Consideram ca armatura ajunge la curgere

Rezistenta la compresiune a betonului fcd
Rezistenta armaturii fy
Momentele sunt egale indiferent de sensul actiunii seismice
= [0.85 ( ) + ( )]
2
Avand =

0.85
si =0.80-0.90 de obicei 0.85
Cazuri particulare:
Rigla de cuplare tip 1 placa b.a.:

o b=25 cm;
o h=13 cm;
o As=As=210=2*0.785=1.57 cm2;
o fy=4050 daN/cm2;
o fcd=200 daN/cm2;
0
4050
o Rezulta ca = 0.8525 200 = 0 si atunci rezulta un moment ultim egal cu
= 0.85[0 + 1.57 4050(9)] = 0.85 57226.5 = 48642.5
o Adica Mu=4.86 kNm
o Se poate observa ca momentul este valabil in ambele sensuri ale actiunii
seismice
2
9.72
o Forta taietoare ultima = =
kN
Rigla de cuplare tip 2 centura din b.a.:

o b=25 cm;
o h=25 cm;
o As=As=212=2*1.13=2.26 cm2;
o fy=4050 daN/cm2;
o fcd=200 daN/cm2;
0
4050
= 0.85[0 + 2.26 4050(19)] = 147820.95
o Adica Mu=14.8 kNm

o Se poate observa ca momentul este valabil in ambele sensuri ale actiunii seismice
2
29.6
o Forta taietoare ultima = =
kN
3. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 3

Ipoteze:
-
Se poate transforma sectiunea din b.a. in sectiune de tip zidarie sau invers, in functie de
raportul dintre rezistente sau ;

Rezistenta la compresiune a zidariei fd
163
Daniel STOICA
Sensul seismic 1
Figura 3 rigla de cuplare tip 3 eforturi in beton/zidarie si armatura compresiune sus

In cazul nostru, de exemplu, preferam transformarea zidariei in beton.
= 1 + 2 = 0.85
si
1 = 1 1 respectiv 2 = 2 2
De obicei sectiunea se rezolva prin incercari succesive, urmarind urmatoarele etape:

-
Se alege o valoare c pentru zona comprimata;

Se calculeaza s1 si s2 si se determina fs1 si fs2 in functie de curba constitutiva a otelului;
Se verifica daca ecuatia urmatoare este sau nu in echilibru:
0.85 = 1 1 + 2 2
Se repeta operatiunile 13 pana se ajunge la echilibru, apoi:

= [1 1 (1 0.5) + 1 2 (2 0.5)] cu =
3.5
= 1
= 2
si deci
1 = 3.5
si 2 = 3.5
Cazuri particulare:
As1=As2=212=2.26 cm2
d1=93 cm
d2=113 cm
h=115 cm
hz=90 cm
164
Daniel STOICA
hc=25 cm
700
600
500
400
300
200
100
0
0
0.02
0.04
0.06
0.08
0.1
0.12
Figura 4 Curba completa

700
600
500
400
300
200
100
0
0
0.001
0.002
0.003
0.004
0.005
0.006
0.007
0.008
0.009
0.01
Figura 5 - Curba otel - restransa pe domeniul de calcul

165
Daniel STOICA
c,propus
fs1
fs2
As1
As2
Ts1
Ts2
c,calcul
c/2
z1
z2
0.0
32375
39375
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
1.0
0.320247
0.390246
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
2.0
0.158374
0.193374
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
3.0
0.104416
0.12775
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
4.0
0.077437
0.094937
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
5.0
0.06125
0.07525
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
6.0
0.050458
0.062125
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
7.0
0.04275
0.05275
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
8.0
0.036969
0.045719
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
9.0
0.032472
0.04025
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
10.0
0.028875
0.035875
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
11.0
0.025932
0.032295
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
12.0
0.023479
0.029312
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
13.0
0.021404
0.026788
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
14.0
0.019625
0.024625
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
15.0
0.018083
0.02275
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
16.0
0.016734
0.021109
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
17.0
0.015544
0.019662
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
18.0
0.014486
0.018375
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
19.0
0.013539
0.017224
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
20.0
0.012687
0.016187
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
85.32118
105.3212
174.4949
1 = 2 = 9153 = 91.53
c=14.36 cm
s1=19.625
s2=24.625
C=18306daN=183.06kN
Mu = 0.85[2.26 4050 (92.5 7.18) + 2.26 4050 (112.5 7.18)] = 1483188.7 = 148.3kNm
Sensul seismic 2
Ipoteze:

= [0.85 ( ) + ( )]
2
Avand =

0.85
si =0.80-0.90 de obicei 0.85
166
Daniel STOICA
Figura 6 rigla de cuplare tip 3 eforturi in beton/zidarie si armatura compresiune jos
Se observa cu mare usurinta ca zona din zidarie nu poate sa preia intindere, asadar sectiunea va aparea
ca in figura 4.
o
o
o
o
o
o
o
b=25 cm;
h=115 cm;
As=As=212=2*2.26=4.52 cm2;
fy=4050 daN/cm2;
fcd=200 daN/cm2;
0
4050
Rezulta ca = 0.8525 200 = 0 si atunci rezulta un moment ultim egal cu
= 0.85[0 + 4.52 4050(22.5)] = 0.85 411885 = 350102.25
o Adica Mu=35.01 kNm
+
148.3+35.01
183.31
o Forta taietoare ultima =
=
=
[]

Sensul 1 seismic compresiune sus
Ipoteze:
-

167
Daniel STOICA

In mod simplificat, calculele se pot realiza pe o sectiune echivalenta de tipul:
Figura 8 rigla de cuplare tip 4 simplificata eforturi in beton/zidarie si armatura

compresiune sus
In acest mod de simplificare se apreciaza ca riglele de tip 4, ca mod de calcul, devin relativ
similare celor de tip 1 si 2, cu mentiunea ca este vorba despre o sectiune compusa din
beton/zidarie/beton.
Pentru celalalt sens seismic, calculele sunt similare, cu inaltimile dimensiunile inversate pe
verticala.
168
Daniel STOICA
Cazuri particulare:
Sensul 1 seismic:
o bc=25 cm
o h=115 cm
o bz original 25 cm, transformand zidaria ca material in beton avem
= = 7.5
o
o
o
o
o
d=7.5 cm
d1=102.5 cm
As1=As2=212=2.26 cm2
As=As1+As2=4.52 cm2
As=212=2.26 cm2

o Asadar =
0.85
4.522.26
0.8525
4050
200
2.26
= 21.25 20.25 = 2.15 avand in
vedere ca zona comprimata se afla in domeniul de inaltime al centurii

superioare, rezultatul este corect. Daca valoarea ar fi mai mare de 15 cm,
rezultatul se va ajusta tinand seama ca transformand zidaria ca material in beton
armat echivalent, grosimea acesteia este de 7.5 cm in loc de 25.
o
= [0.85 ( 2 ) + ( )]
o Mu=153.52 kNm
Sensul 2 seismic:
o bc=25 cm
o h=115 cm
= = 7.5
o
o
o
o
d=12.5 cm
d1=107.5 cm
As=2.26 cm2
As=4.52 cm2
o Asadar =

0.85
2.264.52
0.8525
4050
200
2.26
= 21.25 20.25 = 2.15 avand in

o
= [0.85 ( 2 ) + ( )]
o Mu=63.49 kNm
153.52+63.49
217.01
o =
=
169
Daniel STOICA

Riglele de cuplare de tip 5 se calculeaza similar cu cele de tip 4.
In mod simplificat, calculele se pot realiza pe o sectiune echivalenta de tipul:
Figura 10 rigla de cuplare tip 5 simplificata eforturi in beton/zidarie si armatura

compresiune sus
Cazuri particulare:
Sensul 1 seismic:
o bc=25 cm
o h=90 cm
= = 7.5
o
o
o
o
o
d=12.5cm
d3=92.5 cm
As1=As2=212=2.26 cm2
As=As1+As2=4.52 cm2
As3=212=2.26 cm2
170
Daniel STOICA
o Asadar =
3
0.85
4.522.26
0.8525
4050
200
2.26
21.25
20.25 = 2.15 avand in

o
= [0.85 (3 2 ) + (3 )]
o Mu=195.49 kNm
Sensul 2 seismic:
o bc=25 cm
o h=90 cm
= = 7.5
o
o
o
o
d=92.5cm
d3=12.5 cm
As3=2.26 cm2
As=4.52 cm2
o Asadar =

0.85
2.264.52
0.8525
4050
200
2.26
= 21.25 20.25 = 2.15 avand in

o
= [0.85 ( 2 ) + 3 ( 3 )]
o Mu=133.26 kNm
195.49+133.26
328.75
o =
=

Ipoteze:
-

Se prefera transformarea materialului de tip zidarie in beton.

= 1 + 2 = 0.85
si
1 = 1 respectiv 2 = 3 2
171
Daniel STOICA

-

0.85 = 1 + 3 2

= [ 1 ( 0.5) + 3 2 (3 0.5)] cu =
3.5
1
=
= 2
si deci
1 = 3.5
si 2 = 3.5
Sensul seismic 1
Se accepta, in cazul acestui sens seismic, cand zidaria este comprimata, ca armatura din
centura este concentrata in centrul de greutate al acesteia si ca As=As1+As2
Figura 11 - rigla de cuplare tip 6 simplificata eforturi in beton/zidarie si armatura

compresiune sus
C,propus
fs1
fs2
As
As3
Ts1
Ts2
C,calcul
c/2
z1
z2
1.0
0.355246
0.600244
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
2.0
0.175874
0.298373
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
3.0
0.116083
0.197749
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
4.0
0.086187
0.147437
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
5.0
0.06825
0.11725
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
172
Daniel STOICA
6.0
0.056292
0.097125
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
7.0
0.04775
0.08275
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
8.0
0.041344
0.071969
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
9.0
0.036361
0.063583
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
10.0
0.032375
0.056875
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
11.0
0.029114
0.051386
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
12.0
0.026396
0.046812
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
13.0
0.024096
0.042942
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
14.0
0.022125
0.039625
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
15.0
0.020417
0.03675
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
16.0
0.018922
0.034234
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
17.0
0.017603
0.032015
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
18.0
0.016431
0.030042
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
19.0
0.015382
0.028276
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
20.0
0.014437
0.026687
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
21.0
0.013583
0.02525
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
22.0
0.012807
0.023943
4050
4050
4.52
2.26
18306
9153
27459
21.53647
10.76824
91.73176
161.7318
315.9573
1 = 183.06 2 = 91.53
c=21.54 cm
s1=13.58
s2=25.25
C=274.59kN
Mu = 0.85[4.52 4050 (102.5 10.77) + 2.26 4050 (172.5 10.77)] = 268.56kNm
Sensul seismic 2
Ipoteze:

= [0.85 ( ) + ( )]
2
173
Avand =
3
0.85
Daniel STOICA
= si =0.80-0.90 de obicei 0.85
Figura 12 - rigla de cuplare tip 6 simplificata eforturi in beton/zidarie si armatura

Caz particular:
o bc=25 cm
o h=90 cm
= = 7.5
o
o
o
o
d=7.5cm
d3=77.5 cm
As1=412=4.52 cm2
As=412=4.52 cm2
= [0.85 (3 ) + (3 )]
o fy=4050 daN/cm2;
o fcd=200 daN/cm2;
0
4050
= 0.85[0 + 4.52 4050(70)] = 0.85 283500 = 240975
268.56+24.09
292.65
o =
=

Ipoteze:
-
174
Daniel STOICA

Sensul seismic 1

1 + = + 4 dar 1 = 4 si rezulta
= = 0.85
si
= respectiv 4 = 4 4

-


0.85 = si rezulta astfel = 0.85
4.524050
= 0.8525200 = 4.30

= [1 1 (1 0.5) + ( 0.5) + 4 4 (4 0.5)] cu =
3.5
=
=
= 4
si deci
175
Daniel STOICA
1 = 3.5
, = 3.5
si 4 = 3.5
Cazuri particulare:
As1=As4=212=2.26 cm2
As=412=4.52 cm2
d1=7.5 cm
d=102.5 cm
d4=172.5 cm
h=180 cm
hz1=75 cm
hz2=50 cm
hc1=15 cm
hc2=25 cm
hc3=15 cm
bz=25 cm dar prin transformarea din zidarie in beton devine 7.5 cm
= [1 1 (1 0.5) + ( 0.5) + 4 4 (4 0.5)] si inlocuind valorile in
formula = 0.85[2.26 4050 (7.5 0.5 4.30) + 4.52 4050 (102.5 0.5
4.30) + 2.26 4050 (172.5 0.5 4.30)] =2928410.82 daNcm=292.84 kNm
Sensul seismic 2

1 + = + 4 dar 1 = 4 si rezulta
= = 0.85
176
Daniel STOICA
si
= respectiv 4 = 4 4

-


0.85 = si rezulta astfel = 0.85
4.524050
= 0.8525200 = 4.30

= [1 1 (1 0.5) + ( 0.5) + 4 4 (4 0.5)] cu =
3.5
1 = 3.5
1
1
, = 3.5
4
4
si deci
si 4 = 3.5
Cazuri particulare:
As1=As4=212=2.26 cm2
As=412=4.52 cm2
d1=7.5 cm
d=77.5 cm
d4=172.5 cm
h=180 cm
hz1=50 cm
hz2=75 cm
hc1=15 cm
hc2=25 cm
hc3=15 cm
bz=25 cm dar prin transformarea din zidarie in beton devine 7.5 cm
= [1 1 (1 0.5) + ( 0.5) + 4 4 (4 0.5)] si inlocuind valorile in
formula = 0.85[2.26 4050 (7.5 0.5 4.30) + 4.52 4050 (77.5 0.5
4.30) + 2.26 4050 (172.5 0.5 4.30)] = 2539408.32 daNcm=253.94 kNm

292.84+253.94
546.78
=
=

Ipoteze:
-

177
Daniel STOICA
Sensul seismic 1

= 1 + 2 = 0.85
si
1 = 1 1 respectiv 2 = 2 2

-

0.85 = 1 1 + 2 2

= [1 1 (1 0.5) + 1 2 (2 0.5)] cu =
3.5
= 1
= 2
si deci
1 = 3.5
si 2 = 3.5
Cazuri particulare:
As1=As2=212=2.26 cm2
d1=77.5 cm
d2=87.5 cm
h=90 cm
hz=75 cm
178
Daniel STOICA
hc=25 cm
c,propus
fs1
fs2
As1
As2
Ts1
Ts2
c,calcul
c/2
z1
z2
1.0
0.267747
0.302747
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
2.0
0.132124
0.149624
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
3.0
0.086916
0.098583
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
4.0
0.064312
0.073062
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
5.0
0.05075
0.05775
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
6.0
0.041708
0.047542
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
7.0
0.03525
0.04025
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
8.0
0.030406
0.034781
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
9.0
0.026639
0.030528
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
10.0
0.023625
0.027125
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
11.0
0.021159
0.024341
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
12.0
0.019104
0.022021
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
13.0
0.017365
0.020058
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
14.0
0.015875
0.018375
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
15.0
0.014583
0.016917
2100000
4050
4050
2.26
2.26
9153
9153
18306
14.35765
7.178824
70.32118
80.32118
137.8829
1 = 2 = 9153 = 91.53
c=14.36 cm
s1=15.875
s2=18.375
C=18306daN=183.06kN
Mu = 0.85[2.26 4050 (77.5 7.18) + 2.26 4050 (87.5 7.18)] = 1171986.73 = 117.20kNm
Sensul seismic 2
Ipoteze:

= [0.85 ( ) + ( )]
2
Avand =

0.85
si =0.80-0.90 de obicei 0.85
179
Daniel STOICA
Figura 16 rigla de cuplare tip 8 eforturi in beton/zidarie si armatura
Se observa cu mare usurinta ca zona din zidarie nu poate sa preia intindere, asadar sectiunea va aparea
ca in figura 16.
o
o
o
o
o
o
b=25 cm;
h=90 cm;
As=As=212=2*2.26=4.52 cm2;
fy=4050 daN/cm2;
fcd=200 daN/cm2;
0
4050
Rezulta ca = 0.8525 200 = 0 si atunci rezulta un moment ultim egal cu
= 0.85[0 + 4.52 4050(22.5)] = 0.85 411885 = 350102.25
+
117.20+35.01
152.21
o Forta taietoare ultima =
=
=
[]
180
Daniel STOICA
9. Aspecte privind forta taietoare asociata
Tip 1
Tip 2
Tip 3
Tip 4
Tip 5
Tip 6
Tip 7
Tip 8
Centura
superioara
Parapet
Centura
+
zidarie
superioara
Centura
Parapet
Parapet
+
+
+
zidarie
Zidarie
zidarie
Centura
Parapet
Zidarie
+
inferioara
Placa
Centura
+
+
zidarie
inferioara
Centura
+
Centura
Zidarie
+
+
+
Buiandrug
inferioara
Centura
Buiandrug
Zidarie
+
inferioara
Buiandrug
+
Buiandrug
Beton
Beton
Zidarie
Beton
Zidarie
Zidarie
Zidarie
Beton
Zidarie
Beton
Beton
Zidarie
Beton
Beton
Beton
Zidarie
Beton
Beton
Zidarie
Beton
Beton
Momente incovoietoare capabile pentru compresiune sus [kNm]
4.86
14.8
148.3
153.52
195.49
268.56
292.84
117.20
Momente incovoietoare capabile pentru compresiune jos [kNm]
4.86
14.8
35.01
63.49
133.26
24.09
253.94
35.01
Raport Msup/Minf
1.00
1.00
4.24
2.42
1.47
11.15
1.15
3.35
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] pentru lungimea riglelor de cuplare de 1m
9.72
29.60
183.31
217.01
328.75
292.65
546.78
152.21
Forte taietoare capabile, inclusive considerand etrieri 8/20 cm, unde exista [kN]
16.25
73.45
96.89
111.73
105.22
128.66
143.50
38.28
Raport Vcapabil/Vasociat
1.67
2.48
0.53
0.51
0.32
0.44
0.26
0.25
Concluzie
Riglele nu se rup din forta
taietoare daca se ating
momentele capabile
Riglele se rup din forta taietoare daca se ating momentele capabile
Figura 17 Momente capabile si forte taietoare asociate pe tipuri posibile de rigle de cuplare
(considerand lungimea riglelor de cuplare de 1 m)
181
Daniel STOICA
Continuand tabelul precedent putem sa ajungem la urmatoarele consluzii:

Tip rigla
Forte taietoare capabile, inclusive considerand etrieri8/20 cm, unde exista [kN]
Lungime
rigla
16.25
73.45
96.89
111.73
105.22
128.66
143.5
38.28
1
9.72
29.60
183.31
217.01
328.75
292.65
546.78
152.21
1
1.67
2.48
0.53
0.51
0.32
0.44
0.26
0.25
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] pentru lungimea riglelor de cuplare de 1.5m
1.5
6.48
19.73
122.21
144.67
219.17
195.10
364.52
101.47
1.5
2.51
3.72
0.79
0.77
0.48
0.66
0.39
0.38
2
4.86
14.80
91.66
108.51
164.38
146.33
273.39
76.11
2
3.34
4.96
1.06
1.03
0.64
0.88
0.52
0.50
2.5
3.89
11.84
73.32
86.80
131.50
117.06
218.71
60.88
2.5
4.18
6.20
1.32
1.29
0.80
1.10
0.66
0.63
3
3.24
9.87
61.10
72.34
109.58
97.55
182.26
50.74
3
5.02
7.44
1.59
1.54
0.96
1.32
0.79
0.75
3.5
2.78
8.46
52.37
62.00
93.93
83.61
156.22
43.49
3.5
5.85
8.68
1.85
1.80
1.12
1.54
0.92
0.88
4
2.43
7.40
45.83
54.25
82.19
73.16
136.70
38.05
4
Legenda
6.69
9.93
2.11
2.06
Cedare din forta
taietoare
1.28
1.76
1.05
1.01
Cedare din
incovoiere
Se constata ca riglele de cuplare de tip 1 si 2 cedeaza din incovoiere, indiferent de lungime.

Riglele de cuplare de tip 3 si 4 cedeaza din forta taietoare pentru lungimi de pana la 2 m
exclusiv, dupa care cedeaza din incovoiere. Rigla de cuplare de tip 5 cedeaza din forta
taietoare pentru lungimi de pana la 3 m inclusiv, dupa care cedeaza din incovoiere. Rigla de
cuplare de tip 6 cedeaza din forta taietoare pentru lungimi de pana la 2 m inclusiv, dupa care
cedeaza din incovoiere. Riglele de cuplare 7 si 8 cedeaza din forta taietoare pana la lungimi
de 3.5 m inclusiv, dupa care cedeaza din incovoiere.
182
Daniel STOICA
10.Aspecte privind comportarea peretilor structurali cuplati din zidarie

10.1. Obiective
Zidaria confinata este unul dintre sistemele structurale cele mai utilizate pentru cldiri cu regim
de inaltime mic si mediu in Romnia. Acest capitol investigheaz influena diverilor parametri
asupra comportamentului structural al structurilor de zidrie confinata. S-au realizat simulari
numerice utiliznd programul de calcul ETABS V13 pe modele plane ale unui perete structural
cuplat. Parametrii luati n considerare sunt: mod de a defini sarcinile, dimensiunile peretilor si
ale riglelor de cuplare, armarile centurilor si ale stalpisorilor.
10.2. Descrierea modelelor de calcul utilizate
S-au considerat modele de calcul structural cu 5 niveluri avand fiecare inaltimea de 3m, pentru
un perete structural exterior cu 4 deschideri avand cate 5 m. Elementele structurale (atat riglele
de cuplare cat si peretii structurali) au fost definite cu elemente finite de tip linear (FRAME).
Sectiunile acestor elemente au fost descries utilizand una dintre facilitatile oferite de catre
program si anume Section Designer.
Figura 18 elevatia peretelui modelat in ETABS
183
Daniel STOICA
De asemenea, atat pentru peretii structurali cat si pentru riglele de cuplare au fost definite legile
constitutive pentru materialele specifice (beton si zidarie, respectiv armaturi longitudinale si
transversale) precum si comportarea articulatiilor plastice.
La intersectiile pereti-rigle de cuplare au fost descrise zone infinit rigide, in nfunctie de
geometria elementelor.
S-au realizat calcule biografice static neliniare (push-over).
10.3. Parametrii
Au fost considerati urmatorii parametrii:
-
Modul de definire al incarcarilor, astfel incat, decupland peretele de restul structurii,

intr-un model 2D (planar) raspunsurile obtinute sa fie in concordanta cu comportarea
reala 3D, atat ca incarcari, mase cat si ca eforturi sectionale;
Dimensiunile si tipurile riglelor de cuplare;
Cantitatile de armaturi din stalpisori si centuri;
10.4. Definirea incarcarilor

Au fost considerate doua cazuri de incarcari gravitationale. Primul caz incarca atat peretii cat
si riglele de cuplare. In al doilea caz sunt incarcati numai peretii considerandu-se ca riglele nu
sunt incarcate gravitationale.
Figura 19 Incarcarile definite pe modelele de calcul structural
184
Daniel STOICA
10.5. Dimensiunile elementelor structurale

Au fost considerate trei lungimi ale peretilor structurali: 2 m, 3m and 4 m. Grosimea a fost
considerata de 25 cm, utilizandu-se o zidarie din caramida plina presata. La extremitatile
acestor pereti s-au prevazut stalpisori din b.a. cu dimensiunile de 25x25 cm, armati cu cate 4
bare longitudinale.
Figura 20 Modul de definire al sectiunilor peretilor structurali din zidarie confinata

10.6. Tipuri de rigle de cuplare considerate
Au fost considerate 6 tipuri de rigle de cuplare, prezentate in figura 21.
Figura 21 - Tipurile de rigle de cuplare considerate
Placa
Centura
Parapet
zidarie
+
Centura
R1
R2
R3
Centura
+
Zidarie
inferioara
+
Buiandrug
Centura
superioara
+
Parapet zidarie
+
Centura
beam
R4
R5
Centura
superioara
+
Parapet zidarie
+
Centura
+
Zidarie
inferioara
+
Buiandrug beam
R6
185
Daniel STOICA
10.7. Armarea stalpisorilor si centurilor

Pentru stalpisorii de 25x25 cm s-au considerat urmatoarele variante de armare: 414, 416
si 420 iar pentru centuri s-au considerat 412, 414 si 416 respectiv 212, 214 si
216.
10.8. Influenta definirii incarcarilor asupra modului de comportare
S-au identificat diferente in comportare in cazul modelelor de calcul structural cu pereti
structurali din zidarie cu lungime lw=2m si rigle de cuplare lu lungime lr=3 m. Pentru acest
scenariu apar diferente semnificative de comportare in cazul structurilor cu rigle de cuplare de
tip R2, considerate incarcate sau neincarcate gravitational. Pentru riglele incarcate se obtine o
deplasare la varful cladirii de circa 359 mm in timp ce, in cazul riglelor neincarcare acestea
ajung la 427 mm (o diferenta de circa 19%). Diferenta devine mult mai mica atunci cand se fac
comparatii intre fortele taietoare de baza, cu 961 kN in cazul riglelor de cuplare incarcate
respectiv 909 kN pentru cazul riglelor de cuplare neincarcate (6% diferenta).
Aceasta se poate justifica prin faptul ca in cazul modelelor de calcul cu rigle de cuplare
incarcate, acestea isi ating deja capacitatile din incarcarile gravitationale si din acest motiv
actiunea seismica conduce mult mai repede la colapsul lor, ceea ce nu se intampla in cazul
riglelor de cuplare neincarcate.
Pentru celelalte tipuri de rigle de cuplare nu exista diferente semnificative de comportare.
Cazul centurilor cu lungime de 3 m, armate cu 4 12
respectiv al peretilor cu lungime de 2 m cu stalpisori armati cu 4 14.
Cu albastru apare situatia riglelor incarcate iar cu rosu situatia riglelor neincarcate.
427
361
356
359
175
175
153
138
144
132
111
R1
R2
R3
R4
R5
100
R6
Figura 22 Comparatii intre deplasarile absolute la partea superioara a cladirii [mm]

pentru cele doua variante de rigle de cuplare incarcate sau neincarcate.
186
Daniel STOICA
3138
1873
1255 1268
903
890
961
R1
3249
1995
1418 1414
909
R2
R3
R4
R5
R6
Figura 23 Comparatii intre fortele taietoare de baza la colaps [kN]

3297 3249
1979 2019
1525 1522
1255 1268
903
890
R1
961
909
R2
R3
R4
R5
R6
Figura 24 Comparatii intre fortele taietoare de baza maxime [kN]

10.9. Influenta tipului de rigla de cuplare asupra comportarii
Diagramele pentru pereti structurali cu lungimea de 2 m, avand stalpisori armati cu bare de tip
4 14 si rigle de cuplare avand lungimea de 3 m cu centurile armate cu 412 sau 212 sunt
prezentate in figurile care urmeaza.
Putem observa pe de o parte atat rigiditati reduse pentru riglele de cuplare de tip R1 si R2 cat
si capacitate de deplasare mai mica in cazul riglelor de tip R2 incarcate, asa cum s-a prezentat
anterior.
187
Daniel STOICA
Forta taietoare de baza (kN)
R1
R2
R3
R4
R5
R6
3000
2000
1000
0
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
Deplasarea la varful cladirii (mm)
Figura 25 Curbe fortadeplasare pentru diferite tipuri de rigle de cuplare

(Rigle de cuplare cu lungimea de 3m incarcate, cu centuri armate cu 4 12 respectiv pereti
cu lungimea de 2m avand sta

Limbă

Structuri Din Zidarie - Probleme Si Solutii Moderne

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structuri Din Zidarie - Probleme Si Solutii Moderne

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Daniel STOICA

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11 Bibliografie -

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Parafrazand un film de succes si completandu-i remarca as incerca sa spun

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Evolutie istorica a constructiilor din zidarie 1

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Evolutie istorica a constructiilor din zidarie 2

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Moschei construite de Mimar Sinan

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Figura 3.1.Geometria interioar a elementelor cu goluri

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

(4) Pentru calculul greutii de proiectare a zidriei netencuite cu elemente LD i mortar de

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

b. pentru stratul median al pereilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu

STRUCTURI DIN ZIDARIE

inseria produselor n tencuial.

(2) Domeniile de utilizare, metodologia de calcul i tehnologia de execuie pentru zidria

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Figura 4.1 Alctuirea zidriei

Rezistena caracteristic la compresiune (fk n N/mm2) a zidriilor cu elemente cu goluri

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Rezistena caracteristic la compresiune (fk n N/mm2) a zidriilor cu elemente din BCA i

(8) Pentru toate situaiile de proiectare, rezistena caracteristic la compresiune a zidriei, pe

STRUCTURI DIN ZIDARIE

4.1.1.1.2. Rezistena unitar de proiectare la compresiune a zidriei

STRUCTURI DIN ZIDARIE

a. Cedare prin lunecare n rost orizontal (fvk,l)

d valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe direcia forei

STRUCTURI DIN ZIDARIE

b. Pentru elemente din BCA

n relaiile (4.4a) i (4.4b) notaiile sunt:

od valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe

b. rupere pe seciune nclinat

n care coeficientul de siguran pentru material M se va lua conform 2.4.2.3.

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Figura 4.2: Ruperea zidriei ncovoiate perpendicular pe planul peretelui

4.1.1.3.1. Rezistenele unitare caracteristice la ntindere din ncovoiere perpendicular pe

STRUCTURI DIN ZIDARIE

fxk2 = 0.035 fb 0.300 N/mm2 (pentru BCA cu > 400 kg/m3)

4.1.2. Proprieti de deformabilitate ale zidriei.

STRUCTURI DIN ZIDARIE

(4.7b) definete ductilitatea de material a zidriei.

(3) Forma legii - depinde de:

STRUCTURI DIN ZIDARIE

a. legea - va fi considerat "liniar" (fig. 4.3a)

unde notaiile sunt urmtoarele: