Sunteți pe pagina 1din 439

Daniel STOICA

STRUCTURI DIN ZIDARIE


PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

DANIEL STOICA

STRUCTURI DIN ZIDARIE


PROBLEME SI SOLUTII MODERNE

BUCURESTI 2015
1

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

CUPRINS
Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 -

Capitolul 6 -

Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11 Bibliografie -

Introducere
Materiale utilizate
Aspecte legate de conformarea structurilor cu pereti din
zidarie. Verificarea densitatilor minime pentru peretii
structurali din zidarie.
Aspecte privind modelarea peretilor structurali
Calculul riglelor de cuplare la peretii structurali cuplati
din zidarie
Aspecte privind comportarea peretilor la actiuni
perpendicular pe plan (out-of-plane). Calculul
capacitatilor de rezistenta (rezistentelor de proiectare) la
compresiune
Calculul capacitatilor de rezistenta (rezistentelor de
proiectare) la forta taietoare
Calculul capacitatilor de rezistenta (rezistentelor de
proiectare) la compresiune si incovoiere
Ductilitati
Calculul planseelor ca diafragme rigide si rezistente
Infrastructuri pentru cladirile cu structura din zidarie

- Pagina

4-10

- Pagina 11-37
- Pagina 38-73
- Pagina 74-160
- Pagina 161-197

- Pagina 198-254

- Pagina 255-278
- Pagina 279-285
- Pagina 286-359
- Pagina 360-392
- Pagina 393-423
- Pagina 424 - 437

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Parafrazand un film de succes si completandu-i remarca as incerca sa spun


ZIDARIA PRIMA SI ULTIMA FRONTIERA!
O cunoastem de mii de ani in diverse alcatuiri ieri o vedem in toate monumentele o
folosim azi si o sa o folosim mereu, pentru ca este cea mai apropiata structura de acel BIO
cu care ne trezim azi
Din nefericire, avand in vedere prevederile codurilor romanesti CR6 si P100/1, tinerii
proiectanti se indreapta spre acea optiune simpla, si NU catre acea veche structura despre
care vorbim mult, dar despre care cunoastem INCA putin!
Indreptandu-se catre structurile din beton armat, lemn sau metal, pentru ca sunt calcule mult
mai usoare si clareproiectantii au tendinta de a elimina zidaria
De ce?
Pentru ca in cazul zidariei, la schimbarea in sine a materialului (ca si clasa echivalenta din
b.a.) apar o multime de repercusiuni in calcule
In cazul structurilor din zidarie, in comparatie cu structurile din b.a. exista comportarea OUT
OF PLANE (perpendiculara pe plan) si care, pe buna dreptate, poate schimba rezultate
De ce o structura din b.a. si nu din zidarie?
Pentru ca, avand in vedere codurile in vigoare sunt mai usor de calculat pentru ca, chiar
daca b.a. a aparut la sfarsitul secolului al XVII-lea in acest moment pare un material mult mai
simplu de inteles si cu care sa proiectezi
Toti specialistii recunosc ca, in functie de mesteri si de conformare au trecut sute sau mii
de ani peste aceste tipuri de structuri si, sunt inca IN PICIOARE! Si aici e clar ca ne referim
la structuri din zidarie nearmata (ZNA-URM) .
Si da, sigur ca cele mai bune laboratoare sunt cele reprezentate de cutremure si sigur ca da,
in comparatie cu noile cresteri de IMR Chile este cel mai aproape de Romania, dar Chile nu
are o Manastire a Argesului ZNA Discutam aici despre conformarea pentru viitoarele
milenii a noilor structuri de tip zidarie confinata (ZC).
Si nu pentru ca lucrez in acest domeniu de zeci de ani
Si nu pentru ca as fi un anume partizan, dar daca CINEVA, beneficiar ori proiectant m-ar
intreba ce structura as alege pentru o anumita conformare, fara indoiala as alege zidaria
Consider ca normele actuale au eliminat complet zidaria nearmata practic ZNA astazi
inseamna un low ZC
Prin aceste randuri am incercat sa redau proiectantului bucuria suprema de a proiecta, si
nu de a taia ceva de pe lista!

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Stapanirea coerenta si corecta a proiectarii, indiferent de tipul de structura ales, este fara
indoiala hotaratoare!
Si chiar daca uneori am fiert ceasul si am tinut oul in mana, nu inseamna ca am gresit Iar
Einstein ne mai marturiseste ceva nu trebuie sa transformam un subiect in ceva simplist, ci
sa-l putem trata cat mai simplu, dar acoperitor

Asa ca, prin aceste randuri incerc sa multumesc din inima familiei mele (Ema si Alex) pentru
faptul ca m-au inteles de cele mai multe ori atunci cand am plecat de acasa in miez de noapte,
doar pentru ceva ce mi s-a lamurit intr-un vis sau o pentru o idee
Mulumesc colegilor mei, care au inteles afisul Daca nu ai ce face fa-o in alta parte pentru
ca nu ai cum sa ajungi la un cap limpede daca nu asta doresti
Multumesc parintilor mei care sunt ACOLO dar si parintilor mei intr-ale constructiilor care
m-au ajutat sa fiu asa (Emilian Titaru, Sanda Pretorian, Florin Dabija, Dan Ghiocel,
Constantin Pavel, Mihail Ifrim, Florin Macavei, Ramiro Sofronie)
Iar daca ar fi sa aleg vreodata intre mesterul Manole si inventatorul intamplator al
betonului armat, il prefer pe primul pentru ca si-a sacrificat TOTUL pentru o opera ce
dainuie si azi
Orice lucrare, indiferent de domeniu, trebuie alcatuita cu mult suflet, dragoste si pricepere
Primele construcii au fost executate din piatr natural, ns cu timpul au fost inventate
crmizile din argil ars pentru a suplini lipsa pietrei. Zidria de crmid a aprut ntr-o
regiune din Palestina, srac n piatr. Exist documente care atest c palestinienii au ars argila
amestecat cu paie, obinnd astfel crmizi poroase, foarte elastice, iar mortarul se prepara cu
var. Acest tip de zidrie a durat mai multe mii de ani datorit calitilor ei intrinseci. Romanii
au folosit n mod intensiv zidria de crmid i niciodat romanii nu au gurit crmida.
Construciile romane de zidrie dateaz pn astzi. De exemplu podul de pe Via Apia din
Roma i Pont du Gard din sudul Franei.
Durabilitatea zidriei vechi se explic prin ductilitatea mortarului de var, care compenseaz
casana crmizilor elastice. Datorit ductilitii, zidria este capabil s se auto-protejeze n
timp. ntr-adevr, prin concentrarea eforturilor unitare n jurul imperfeciunilor geometrice sau
structurale, au loc deformaii plastice care atrag dup sine redistribuirea eforturilor. Fenomenul
spontan de auto-echilibrare este cunoscut sub numele de adaptare.
Odat cu revoluia industrial din secolul al XVIII-lea au aprut dou bine cunoscute invenii:
cimentul (1786 Anglia) i crmizile cu goluri.
Mortarul de ciment este mult superior celui de var ca rezisten i durabilitate, dar este un liant
foarte casant. Casante sunt i crmizile cu goluri fabricate din argil prin dubl presare i
ardere pn aproape de vitrificare cnd devin ceramice.
6

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Zidria de crmid este unul din cele mai frecvent folosite i accesibile materiale de
construcii. n ultimul timp se spune, n mod greit, c zidria este un material compozit. n
realitate, zidria este o asociere dintre dou materiale cu caliti fizico-mecanice diferite.
Crmizile sunt fabricate prin ardere din argil i sunt elastice, dar casante. Mortarul este un
amestec de var cu nisip i ap, fiind esenial plastic. Cele dou materiale se asociaz n cmpul
gravitaional i cu ajutorul acestuia se formeaz zidria. Crmizile se aeaz n straturi
orizontale una lng alta i apoi, dup principiul plin pe rost, una peste alta, folosindu-se n
acest scop firul cu plumb i bolobocul. Prin alternana crmizilor cu rosturile de mortar se
obine o structur ritmic i uniform.
n zidrie, crmizile ocup 85% din volumul total, iar mortarul numai 15%, dar deformaiile
lor verticale sunt 10% din crmizi i 90% din mortar.
Zidria este destinat prin concepie i construcie aciunilor verticale din gravitaie i
nicidecum aciunilor laterale din cutremurele de pmnt.
Dup cutremurul din 10 noiembrie 1940, profesorul Aurel A. Bele scria n BULETINUL
SOC. POLITEHNICE, la pagina 1199, c nu se recomand utilizarea de crmizi gurite sau
execuia de ziduri cu goluri dup sistemul cunoscut sub numele de american. Cutremurul din 4
martie 1977 a confirmat aceast recomandare, care continu s fie ignorat i astzi, massmedia prefernd s discute despre scara Richter ca o descoperire (a lor) deosebita, confundand
magnitudinile si intensitatile si tinand evidenta seismelor care se intampla intr-un an in
Romania (indiferent de magnitudini) fara sa stie ca de exemplu ca, dupa cutremurul din 1977,
numai in prima saptamana, au fost circa 250 de evenimente seismice

In Romania
7

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Evolutie istorica a constructiilor din zidarie 1


8

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Evolutie istorica a constructiilor din zidarie 2


9

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Moschei construite de Mimar Sinan

10

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 2
MATERIALE UTILIZATE

11

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Pentru o corelare cat mai buna cu codurile in vigoare, pentru acest capitol se prefera utilizarea
unor extrase din acestea, cu notatiile si numerotarile aferente, astfel incat sa se poata ajunge cu
rapiditate la paginile respective, in momentul proiectarii.
Extrase din codul CR6:

3. MATERIALE
3.1. Elemente pentru zidrie
3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidrie
(1) Prevederile acestui Cod se aplic la proiectarea tuturor prilor/elementelor de construcie
din zidrie, structurale i nestructurale, executate cu urmtoarele tipuri de elemente pentru
zidrie, corespunztoare standardelor :
a. elemente pentru zidrie din argil ars - SR EN 771-1;
b. elemente pentru zidrie din beton celular autoclavizat (BCA) - SR EN 771-4;
(2) Domeniile i condiiile de utilizare, precum i principiile de proiectare i regulile de aplicare
specifice, pentru fiecare dintre elementele menionate la (1), sunt stabilite prin acest Cod i prin
P100-1.
3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidrie
3.1.2.1. Gruparea n funcie de nivelul de ncredere al proprietilor mecanice
(1) Elementele pentru zidrie se clasific n dou categorii, n funcie de probabilitatea de
nerealizare a rezistenei la compresiune specificat, conform 1.3.3 (a se vedea i SR EN 771-1
i SR EN 771-4).
(2) Domeniile de utilizare pentru elementele din cele dou categorii sunt stabilite prin acest
Cod i prin Codul P100-1.
3.1.2.2. Gruparea n funcie de caracteristicile geometrice
(1) Elementele pentru zidrie se grupeaz n funcie de valorile urmtorilor parametri
geometrici:
a. volumul golurilor (% din volumul brut);
b. volumul fiecrui gol (% din volumul brut);
c. grosimea minim a pereilor interiori i exteriori (mm);
d. grosimea cumulat a pereilor interiori i exteriori pe fiecare direcie (% din
dimensiunea elementului pe direcia respectiv).

Figura 3.1.Geometria interioar a elementelor cu goluri


12

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Unde A este aria golului de manipulare, a este aria golului curent, te este grosimea peretelui
exterior si ti este grosimea peretelui interior
(2) Gruparea elementelor pentru zidrie n funcie de caracteristicile geometrice se va utiliza
pentru:
a. determinarea rezistenei la compresiune a zidriei conform art.4.1.1.1.;
b. stabilirea domeniului, a condiiilor de utilizare i a unor parametri de calcul pentru
elementele respective conform P 100-1 i acestui Cod.
(2) Pentru execuia pereilor structurali din zidrie, se vor folosi numai elemente din argil ars
sau BCA clasificate n grupele 1 i 2, care au proprietile din tabelul 8.1 din P 100-1sau
elemente care satisfac condiiile speciale din P 100-1, art. 8.2.1.(5).
(3) Pentru execuia elementelor nestructurale i a panourilor de zidrie nrmate n cadre
elementele pentru zidrie trebuie s satisfac cerinele din Codul P 100-1, art.10.5.1.1.
3.1.2.3. Gruparea n funcie de profilaia exterioar a elementului
(1) Din punct de vedere al profilului feelor exterioare, elementele pentru zidrie se clasific
dup cum urmeaz:
a. elemente cu toate feele plane (fr amprente sau profilaie; cu/fr cavitate interioar
de prindere);
b. elemente cu loca de mortar;
c. elemente cu loca de mortar i amprente suplimentare pentru mortar;
d. elemente cu profilaie "nut i feder".
(2) Atunci cnd este necesar, n acest Cod i n P 100-1 domeniile de utilizare i prevederile de
proiectare sunt formulate difereniat n funcie de profilaia exterioar a elementului.
3.1.2.4. Gruparea elementelor n funcie de densitatea aparent n stare uscat
(1) Elementele pentru zidrie se grupeaz n funcie de densitatea aparent n stare uscat dup
cum urmeaz:
a. Elemente LD (low density): elemente pentru zidrie cu densitate aparent n stare
uscat sczut ( 1000 kg/m3) care se utilizeaz numai n zidrie protejat
b. Elemente HD (high density): elemente pentru zidrie neprotejat i protejat.
(2) Elementele pentru zidrie argil ars pentru care, n funcie de volumul golurilor, densitatea
aparent n stare uscat este 1000 kg/m3 i toate elementele din BCA se ncadreaz n
categoria LD (low density).
(3) Pentru calculul ncrcrilor provenite din greutatea proprie a zidriei (ncrcri pe structur
i fundaii, greutatea supus aciunii seismice, etc.) densitatea elementelor pentru zidrie se va
calcula aproximativ, dup cum urmeaz:
a. pentru elemente din argil ars densitatea de proiectare, cu relaia
(kg/m3)=1800(1-vgol)
(3.1)
unde vgol este volumul golurilor care se dezvolt pe toat nlimea elementului (nu se
includ amprentele);
b. pentru elementele din BCA densitatea de proiectare (care ine seama de umiditatea
medie n exploatare) cu relaia
(kg/m3)= 85(fb+2)
(3.2)
unde fb este rezistena medie standardizat n N/mm2.
13

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(4) Pentru calculul greutii de proiectare a zidriei netencuite cu elemente LD i mortar de


utilizare general (G), cu rosturi de grosime normal, se va ine seama de greutatea mortarului
astfel:
a. grosimea medie a rosturilor verticale i orizontale se va lua trost = 12 mm
b. densitatea medie a mortarului se va lua m = 2000 kg/m3.
(5) Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente LD i mortar pentru rosturi subiri
(T) se va lua egal cu greutatea de proiectare a elementelor de zidrie definit mai sus.
(6) Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul mortarului
(G sau T) se va lua egal cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidrie definit mai
sus.
3.1.3. Proprietile elementelor pentru zidrie
3.1.3.1. Proprietile mecanice ale elementelor pentru zidrie
3.1.3.1.1. Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie
(1) Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie va fi declarat ca rezisten medie,
conform SR EN 771-1 pentru elemente din argil ars i ca rezisten medie sau caracteristic,
dup caz, conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA.
(2) Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie, folosit n acest Cod pentru
determinarea rezistenelor de proiectare ale zidriei la compresiune, la ncovoiere i la
forfecare, este rezisten standardizat (fb) definit conform SR EN 771-1 pentru elementele
din argil ars i conform SR EN 771-4 pentru elementele din BCA.
(3) Rezistena standardizat se determin i se declar de ctre fabricant pe baza rezistenei
medii obinute prin ncercri, conform SR EN 772-1, Anexa A.
(4) Atunci cnd rezistena la compresiune declarat a elementelor pentru zidrie este rezisten
caracteristic, aceasta va fi transformat n rezisten medie echivalent, utiliznd un factor de
conversie bazat pe coeficientul de variaie al rezistenelor declarat. Rezistena medie
echivalent va fi apoi convertit n rezisten standardizat, fb, conform (3).
(5) Rezistena standardizat la compresiune fb este definit prin dou valori, n funcie de
poziia forei de compresiune n raport cu faa de aezare:
a. normal pe faa rostului orizontal (de aezare) fb;
b. paralel cu faa rostului orizontal, n planul peretelui fbh (compresiune pe capete).
(6) Valorile celor dou rezistene standardizate la compresiune (fb,fbh) utilizate pentru
dimensionare i specificate ca atare n proiecte vor fi stabilite astfel nct, n combinaie cu
mortarul de zidire ales, folosind relaiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), s fie obinute cel puin valorile
minime ale rezistenelor caracteristice la compresiune ale zidriei (fk, fkh) stabilite n P100-1,
tabelele 8.2 i 8.3, n funcie de acceleraia seismic de proiectare ag a amplasamentului i de
nlimea cldirii (numrul de niveluri peste seciunea de ncastrare).
Pentru rezistenele elementelor (fb i fbh) i mortarelor (M) folosite curent, valorile rezistenelor
caracteristice la compresiune ale zidriei fk i fkh, calculate cu relaiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b)
sunt date n tabelele.4.2a, 4.2b,4.3a, 4.3b i 4.4.
3.1.3.2. Proprieti fizice ale elementelor pentru zidrie
(1) n funcie de utilizarea prevzut la proiectare, n cazul elementelor din argil ars care se
folosesc la exterior, fr protecie sau cu protecie limitat, se vor lua n considerare
urmtoarele proprieti fizice, definite conform SR EN 771-1:
a. densitatea aparent i absolut n stare uscat;
b. absorbia de ap;
c. coninutul de sruri solubile active.
14

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(2) Pentru zidriile cu elemente din BCA se vor lua n considerare urmtoarele proprieti
fizice, definite conform SR EN 771-4:
a. densitatea aparent i absolut n stare uscat;
b. permeabilitatea la vapori de ap
c. absorbia de ap;
d. proprietile termice.
(3) Pentru a se evita reducerea rezistenei la compresiune a mortarului i scderea aderenei
acestuia la elementele pentru zidrie, n proiect se vor prevedea msuri tehnologice adecvate
conform reglementrilor tehnice aplicabile, n vigoare.
3.2. Mortare
3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidrie
(1) Prevederile Codului se aplic numai zidriilor executate cu mortare pentru zidrie pentru
utilizare general (G) i cu mortare pentru rosturi subiri (T) definite conform 1.3.2.
(2) Mortarele pentru zidrie pentru utilizare general (G), se mpart n funcie de modul de
realizare:
i. mortar industrial pentru zidrie (uscat sau proaspt);
ii. mortar semifabricat industrial pentru zidrie (predozat sau preamestecat);
iii. mortar preparat la antier pentru zidrie.
(3) Mortarele pentru rosturi subiri (T) sunt mortare performante, produse industriale,
predozate sau preamestecate. Prevederile acestui Cod (valoarea rezistenei la compresiune a
zidriei sau a rezistenei caracteristice iniiale la forfecare, de exemplu) se vor utiliza numai n
cazul mortarelor pentru rosturi de aezare cu grosimi de 0.53.0 mm. Mortarele adezive (glue)
se vor folosi conform reglementrilor tehnice aplicabile, n vigoare.
(4) Mortarele pentru rosturi subiri (T) vor fi folosite pentru:
a. zidrii executate cu elemente din BCA care satisfac cerinele de planeitate a feelor
de aezare din SR EN 771-4, tabelul 2, pentru mortarele A i B;
b. zidrii executate cu elemente din argil ars cu feele de aezare prelucrate special
pentru atingerea acelorai valori de planeitate.
(5) Pentru toate prile / elementele de construcie din zidrie proiectate i executate conform
acestui Cod, mortarele pentru zidrie de tip industrial/semifabricat industrial vor fi fabricate n
conformitate cu cerinele SR EN 998-2. n cazul mortarelor pentru zidrie preparate la antier
(pentru care SR EN 998-2 se aplic numai parial) se vor respecta i cerinele din P100-1, art.
8.2.2.(2), precum i din reglementrile tehnice aplicabile privind executarea i urmrirea
execuiei lucrrilor de zidrie, n vigoare.
3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidrie
(1) Mortarele pentru zidrie se clasific dup rezistena medie la compresiune, exprimat prin
litera M urmat de rezistena unitar la compresiune n N/mm2 (de exemplu, M5 mortar cu
rezistena unitar medie la compresiune fm=5N/mm2).
(2) Mortarele pentru zidrie cu compoziie prescris vor fi descrise, adugnd lng notaia de
la (1) i proporia componenilor prescrii (de exemplu: 1:1:5, n volum, n ordinea
ciment:var:nisip). Pentru rezistene > M10 reetele se stabilesc de fabricant i nu se accept
prepararea la antier.

15

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(3) Mortarele pentru utilizare general (G) cu compoziie prescris vor avea compoziiile date
n tabelul 3.1. Valorile sunt indicate n uniti de volum.
Compoziia mortarelor pentru utilizare general (G) Tabel 3.1

(4) Pentru valorile M** stabilite prin proiect, pot fi atribuite amestecuri echivalente celor din
tabelul 3.2 descrise prin proporia componenilor conform specificaiilor tehnice sau
instruciunilor fabricantului cu condiia ca rezistena medie la compresiune determinat
conform SR EN 1015-11 s nu fie mai mic dect valoarea M** .
3.2.3. Proprietile mortarelor
3.2.3.1. Rezistena la compresiune a mortarelor pentru zidrie
(1) Rezistena unitar medie la compresiune a mortarului pentru zidrie, fm, va fi determinat
n conformitate cu SR EN 1015-11.
(2) Rezistena unitar la compresiune a mortarului pentru zidria cu elemente din argil ars
sau cu elemente din BCA, folosit pentru proiectare i specificat ca atare n proiect, se va
alege astfel nct, folosind relaiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), s se obin cel puin valorile
minime ale rezistenelor caracteristice ale zidriei fk i fkh cerute de P100-1, tabelele 8.2 i 8.3,
n funcie de acceleraia seismic de proiectare ag a amplasamentului i de nlimea cldirii.
(3) Clasa mortarului pentru zidrie stabilit conform (2) trebuie s satisfac i cerinele de
durabilitate de la Cap.4.3.
3.2.3.2. Aderena ntre elementele pentru zidrie i mortar
(1) Aderena ntre mortar i elementele pentru zidrie trebuie s fie adecvat utilizrii
prevzute. Aderena depinde de proprietile mortarului utilizat (n principal de capacitatea de
retenie a apei de amestecare), de caracteristicile elementelor mpreun cu care se utilizeaz
acest mortar (n special de viteza de absorbie iniial de ap) i de calitatea execuiei.
(2) Aderena elementelor pentru zidrie n combinaie cu mortarul trebuie s fie declarat
conform SR EN 771-1 i SR EN 771-4 prin:
a. rezistena de aderen la forfecare,
b. rezistena de aderen la ncovoiere, .
(3) Rezistena de aderen la forfecare a elementelor pentru zidrie din argil ars i din BCA,
n combinaie cu mortarul de utilizare general (G) i cu mortarul pentru rosturi subiri (T),
declarat ca rezisten la forfecare iniial fvko, se stabilete:
a. Din ncercri efectuate conform SR EN 1052-3.
b. Ca valoare fix.
n cazul mortarelor performante, valoarea caracteristic a rezistenei iniiale la forfecare (fvko)
se va lua din SR EN 998-2, anexa C.
(4) Mortarele de reet de uz general (G), cu compoziiile date n tabelul 3.1, asigur o aderen
adecvat la elementele pentru zidrie din argil ars i din BCA. Pentru aceste mortare, n lipsa

16

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

datelor obinute prin ncercri conform (3) alin.a, valoarea caracteristic a rezistenei la
forfecare iniial fvko se va lua din tabelul 4.5.
(5) Aderena la ncovoiere a elementelor de argil ars i din BCA, n combinaie cu mortarul
de utilizare general (G) i cu mortarul pentru rosturi subiri (T), trebuie s fie declarat pentru
rezistenele caracteristice la ncovoiere cu plan de rupere paralel cu rosturile de aezare (fxk1) i
cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de aezare (fxk2) cu precizarea tipului de mortar
pentru care valorile respective sunt valabile. Valorile respective vor fi obinute prin ncercri
conform standardului SR EN 1052-2.
n lipsa datelor obinute prin ncercri, valorile caracteristice fxk1 i fxk2 se vor lua din tabelul
4.6.
(6) Pentru mortarele adezive de tip "glue" valorile caracteristice ale aderenei la forfecare (fvko)
i ale aderenei la ncovoiere (fxk1 i fxk2) n combinaie cu elemente din argil ars i din BCA
trebuie s fie declarate cu precizarea elementelor pentru zidrie mpreun cu care se folosesc.
3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului
(1) Consistena mortarului folosit pentru zidire va fi aleas astfel nct s se asigure umplerea
complet a spaiilor respective.
(2) Aptitudinea (durata) de utilizare a mortarelor dup preparare se va stabili conform
reglementrilor tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, n
vigoare. n cazul produselor industriale (predozate/preamestecate) se va folosi durata de
utilizare declarat.
(3) n cazul mortarului industrial pentru zidrie sau al mortarului semifabricat industrial pentru
zidrie, cantitatea adaosurilor pentru lucrabilitate este cea din standardul de produs. Adaosurile
de tip "antrenor de aer" vor fi limitate la 16% pentru folosirea n zonele seismice cu ag 0.25g.
(4) Pentru prepararea mortarelor la antier se vor folosi adaosuri i/sau aditivi n condiiile
prevzute n reglementrile tehnice n vigoare privind executarea i urmrirea execuiei
lucrrilor de zidrie i/sau conform specificaiilor tehnice de produs aplicabile.
3.3. Beton
3.3.1. Generaliti
(1) n cldirile cu perei structurali din zidrie, betonul este folosit pentru:
a. elementele de confinare a zidriei (stlpiori, centuri);
b. stratul median al zidriei cu inim armat (ZIA);
c. planee, scri, rigle de cuplare la pereii cu goluri, perei de subsol i fundaii.
(2) Toate betoanele menionate la (1) vor ndeplini cerinele corespunztoare din NE012/1 i
NE012/2.
(3) Betoanele folosite pentru elementele de confinare a zidriei (stlpiori i centuri) i pentru
stratul median al ZIA vor satisface, n afara cerinelor din NE012/1 i NE012/2 i prevederile
specifice de la 3.3.2.
(4) Betonul va fi definit prin rezistena caracteristic la compresiune, fck, (clasa de rezisten a
betonului C) care este asociat cu rezistena pe cilindru/cub la 28 zile, conform NE 012/1.
3.3.2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare i pentru stratul
median al ZIA
(1) Clasa betonului specificat n proiect va fi stabilit prin calcul n funcie de intensitatea
eforturilor din gruprile de ncrcri fundamentale i seismice, cu respectarea urmtoarelor
valori minime:
a. pentru elementele de confinare clasa minim a betonului va fi C12/15.

17

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

b. pentru stratul median al pereilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu


rezistena caracteristic la compresiune fmbk 12 N/mm2 sau beton din clasa C12/15.
(2) Betonul folosit poate fi cu "amestec proiectat" sau cu "amestec prescris" conform NE
012/1. n proiect se vor specifica, pentru fiecare element/categorie de elemente structurale de
beton:
a. clasa de rezisten;
b. clasa de consisten.
(3) Dimensiunea maxim a agregatelor betonului (dagr) va fi limitat astfel:
a. pentru elementele de confinare: dagr 20 mm;
b. pentru stratul median la pereii din ZIA:
i. pentru grosimea stratului median < 100 mm sau cnd acoperirea armturii este
25 mm, dagr 10 mm;
ii. n celelalte cazuri dagr 12 mm.
(4) Pentru a se asigura betonarea corect a elementelor, consistena betonului proaspt, definit
prin Clase de tasare conform NE 012/1, se va lua dup cum urmeaz:
a. pentru stlpiorii cu seciune 750 cm2: S4;
b. pentru stlpiorii cu seciune > 750 cm2 i pentru centuri indiferent de dimensiunea
seciunii transversale: S3;
c. pentru zidria cu inim armat cu grosimea stratului median 10 cm: S3;
d. pentru zidria cu inim armat cu grosimea stratului median < 10 cm: S4
3.3.3. Proprietile mecanice al betonului pentru elementele de confinare i pentru ZIA
(1) Rezistenele de proiectare i modulul de elasticitate longitudinal ale betonului pentru
elementele de confinare la ZC i cele ale mortar-betonului pentru stratul median al ZIA, se vor
lua din P100-1, tab. 8.6. Pentru stratul median al ZIA valorile rezistenelor din tabel se reduc
cu 25%.
(2) n structurile din zidrie confinat (ZC), betonul din centuri i din riglele de cuplare legate
cu centurile va avea aceiai clas ca i betonul din planeu. Betonul din stlpiori poate avea o
alt clas dect cel din planeu (centuri).
3.3.4. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente structurale
(planee, scri i infrastructur)
(1) Clasele minime de beton pentru alte elemente structurale vor fi:
a. beton simplu: C4/5 ;
b. beton slab armat (pardoseli pe umplutur, la cldiri fr subsol, de ex.): C8/10;
c. beton armat monolit: C12/15.
(2) Pentru infrastructur, dac betonul este n contact cu apa subteran, clasele minime de beton
date mai sus vor fi sporite, conform prevederilor din NE012/1.
3.4. Oeluri pentru armturi
(1) n cldirile cu perei structurali din zidrie, oelul este folosit pentru armarea:
a) elementelor de confinare a zidriei - stlpiori i centuri - (ZC) ;
b) zidriei, n rosturile orizontale (ZC+AR);
c) stratului median al zidriei cu inim armat (ZIA);
d) celorlalte elemente de structur: planee, rigle de cuplare la pereii cu goluri,
scri, perei de subsol i fundaii.
18

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(2) Cerinele privind proprietile armturii se refer la materialul fasonat care se gsete n
zidria ntrit. Pe antier, sau n timpul fasonrii, nu se vor executa operaii care pot deteriora
proprietile materialului.
(3) Armturile folosite pentru pereii de zidrie armat (ZC, ZC+AR, ZIA), inclusiv pentru
riglele de cuplare din beton armat, n cazul pereilor cu goluri, vor corespunde cerinelor din
ST009 i vor avea categoriile de rezisten i clasele de ductilitate stabilite conform P100-1,
art.8.2.6.
(4) Pentru armarea celorlalte elemente structurale din cldirile de zidrie (planee, scri,
infrastructur) folosirea oelurilor se va face conform standardului SR EN 1992-1-1 cu anexa
sa naional i reglementrilor tehnice aplicabile, n vigoare.
(5) Modulul de elasticitate longitudinal al armturilor pentru beton armat se va lua Es=200000
N/mm2.
(6) Coeficientul de dilatare termic al oelului se va lua ts=12x10-6/1C.
3.5. Alte materiale pentru armarea zidriei
(1) Zidria poate fi armat i cu :
a. grile polimerice de nalt densitate i rezisten
b. bare sau estur din polimeri armai cu fibre (FRP)
printr-unul din urmtoarele procedee:
i.
inseria produselor n rosturi;
ii.

inseria produselor n tencuial.

(2) Domeniile de utilizare, metodologia de calcul i tehnologia de execuie pentru zidria


armat cu grile polimerice sau cu FRP nu fac obiectul prezentului Cod.
4. ZIDRIE
4.1. Proprietile mecanice ale zidriei
(1) Prevederile acestui capitol se refer la zidria cu elementele menionate la 3.1.1.(1)
executat cu mortar pentru zidrie pentru utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi
subiri (T), cu toate rosturile complet umplute cu mortar.
(2) Zidria cu rosturi verticale umplute parial (cu loca de mortar) va fi utilizat n pereii
structurali i n zidria nrmat numai n conformitate cu valorile declarate ale proprietilor
de rezisten i de rigiditate obinute pe baza ncercrilor efectuate conform seria SR EN 1052.
(3) Pentru proiectarea zidriei cu rosturi verticale tip "nut i feder/lamb i uluc", pentru
solicitri n planul peretelui i perpendicular pe acest plan, n conformitate cu prevederile din
acest Cod i din P 100-1, indiferent de tipul i dimensiunile elementelor pentru zidrie, se vor
folosi valorile rezistenelor declarate obinute pe baza ncercrilor efectuate conform seria SR
EN 1052, pentru fiecare tip de profilaie a feelor verticale de capt.
4.1.1. Proprietile de rezisten ale zidriei.
4.1.1.1. Rezistena la compresiune a zidriei
4.1.1.1.1. Rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei
(1) Rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei, fk, realizat cu mortar de utilizare
general (G) i cu mortar pentru rosturi subiri (T) va fi determinat, pentru fiecare clas de
elemente din argil ars i din BCA, pe baza ncercrilor pe probe de zidrie efectuate conform
SR EN 1052-1 sau va fi adoptat n condiiile stabilite la 1.1.(12). n lipsa datelor din ncercri,
rezistena fk poate fi calculat analitic cu relaiile de la paragrafele urmtoare, n funcie de tipul
elementelor i al mortarului.

19

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(2) Rezistena unitar caracteristic la compresiune fk a zidriei cu elemente din argil ars i
cu elemente din BCA, executat cu mortar pentru utilizare general (G), pentru ncrcri
normale pe planul rosturilor orizontale, va fi calculat, n funcie de rezistenele unitare la
compresiune ale elementelor pentru zidrie i a mortarului, cu relaia
= 0.70 0.30
(4.1)
unde notaiile sunt urmtoarele:
K - constant care depinde de tipul elementului pentru zidrie;
fb - rezistena la compresiune standardizat a elementului pentru zidrie, pe direcia
normal pe rosturile orizontale, n N/mm2
fm - rezistena medie la compresiune a mortarului, n N/mm2 ;
(3) Formula (4.1) se va folosi numai dac sunt satisfcute toate condiiile specificate n
continuare:
a. rezistena elementului pentru zidrie fb 75 N/mm2;
b. rezistena mortarului satisface condiiile fm20 N/mm2 i fm2fb ; n cazul folosirii
mortarului de ciment (fr adaos de var) valorile date de relaia (4.1) i n tabelele 4.2a
4.2c. se reduc cu 15%;
c. zidria este alctuit n conformitate cu prevederile din acest Cod;
d. coeficientul de variaie al rezistenei elementelor pentru zidrie este 25%;
e. toate rosturile zidriei sunt umplute cu mortar;
f. grosimea zidriei este egal cu limea sau lungimea elementului pentru zidrie, astfel
nct nu exist rost de mortar paralel cu faa peretelui pe toat lungimea acestuia sau pe
orice poriune din perete (fig. 4.1a); n cazul n care exist rost de mortar paralel cu faa
peretelui (fig. 4.1b) valoarea rezultat din relaia (4.1.) se reduce cu 20%;
(4) Pentru zidriile executate cu elemente din argil ars i din BCA, cu mortar pentru utilizare
general (G), valorile K sunt date n tabelul 4.1.
Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din argil ars, din grupele 1,2
i 2S, cu rezistena standardizat fb = 5.0 15.0 N/mm2 cu mortare cu rezistene M2.5 M15,
calculate cu formula (4.1) innd seama de condiiile de la (3), sunt date n tabelele 4.2a i 4.2b.
Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din BCA, cu rezistena
standardizat fb = 3.0 8.0 N/mm2, cu mortare cu rezistene M2.5 M15, calculate cu formula
(4.1), innd seama de condiiile de la (3) sunt date n tabelul 4.2c.
Tabel 4.1 - Valorile constantei K pentru zidrie cu elemente ceramice i din BCA i mortar
pentru utilizare general (G)

20

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 4.1 Alctuirea zidriei


(a) Fr rost de mortar paralel cu planul peretelui;
(b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui

Rezistena caracteristic la compresiune (fk n N/mm2) a zidriilor cu elemente pline din argil
ars din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform fig.4.1b - Tabelul 4.2a

Rezistena caracteristic la compresiune (fk n N/mm2) a zidriilor cu elemente cu goluri


verticale din argil ars din grupa 2 i 2S i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform
fig.4.1a i 4.1b - Tabelul 4.2b

21

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Rezistena caracteristic la compresiune (fk n N/mm2) a zidriilor cu elemente pline din BCA
din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform fig.4.1a - Tabelul 4.2c

(5) Pentru zidriile executate cu mortar pentru rosturi subiri (T), n rosturi cu grosime de 0.5
3.0 mm, rezistena caracteristic la compresiune nu depinde de marca mortarului i se va
calcula cu formulele:
A. Pentru zidrie cu elemente pline din argil ars i cu elemente din BCA
= 0.85
(4.2a)
unde
K = 0.75 pentru elemente pline din argil ars ;
K = 0.80 pentru elemente din BCA.
B. Pentru zidrie cu elemente cu goluri verticale din argil ars din grupele 2 i 2S
= 0.70

(4.2b)

unde
K = 0.70.
(6) Formulele (4.2a) i (4.2b) vor fi aplicate numai dac:
a. zidria este alctuit n conformitate cu prevederile din acest Cod;
b. toate rosturile zidriei sunt umplute cu mortar;
c. rezistena elementului pentru zidrie fb 50 N/mm2 ;
22

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

d. grosimea zidriei este egal cu limea sau lungimea elementului pentru zidrie astfel
nct nu exist nici un rost de mortar paralel cu faa peretelui, pe ntreaga lungime a
zidului sau numai pe o parte a acestuia (fig. 4.1a);
e. coeficientul de variaie al rezistenei elementelor pentru zidrie este 25%.
(7) Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din argil ars, din grupele
1,2 i 2S, cu rezistena standardizat fb = 5.0 15.0 N/mm2, cu mortare pentru rosturi subiri
(T), calculate cu formulele (4.2a) i (4.2b) sunt date n tabelul 4.3a.
Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din BCA, cu rezistena
standardizat fb = 3.0 8.0 N/mm2 cu mortare pentru rosturi subiri (T), calculate cu formula
(4.2a) sunt date n tabelul 4.3b.
Rezistena caracteristic la compresiune (fk n N/mm2) a zidriilor cu elemente din argil ars
i mortar pentru rosturi subiri (T) - Tabelul 4.3a

Rezistena caracteristic la compresiune (fk n N/mm2) a zidriilor cu elemente din BCA i


mortar pentru rosturi subiri (T) - Tabelul 4.3b

(8) Pentru toate situaiile de proiectare, rezistena caracteristic la compresiune a zidriei, pe


direcie paralel cu rosturile orizontale, n planul peretelui, fkh se va determina, n absena
valorilor declarate, obinute experimental sau conform 1.1.(12), folosind relaiile (4.1), (4.2a)
i (4.2b) astfel:
a. fb va fi nlocuit cu fbh rezistena la compresiune standardizat a elementului pentru
zidrie pe direcie paralel cu rostul orizontal;
b. pentru calculul rezistenei standardizate fbh, factorul de transformare din standardul
SR EN 772-1 va fi luat 1.0;
c. pentru elementele pentru zidrie din grupa 1, constanta K va avea valoarea din tabelul
4.1
d. pentru elementele pentru zidrie din grupa 2, constanta K din tabelul 4.1 va fi
multiplicat cu 0,5 K = 0.5 0.45 = 0.225
e. pentru elementele pentru zidrie din grupa 2S constanta K din tabelul 4.1 va fi
multiplicat cu 0.4 K = 0.4 0.45 = 0.180.
23

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Pentru situaia de proiectare seismic valorile fbh trebuie s satisfac cerinele minime din P1001, tab. 8.3.
(9) Valorile rezistenei caracteristice a zidriei pe direcie paralel cu rosturile orizontale, n
planul peretelui, calculate cu (4.1), (4.2a) i (4.2b) pentru valorile fbh = 2.0 5.0 N/mm2 i
mortar tip (G) cu rezistena M2.5 M15 i cu mortar pentru rosturi subiri (T) sunt date n
tabelul 4.4.
(10) Pentru calculul rezistenelor fk i fkh ale zidriilor, formulele (4.1) (4.2a) i (4.2b) se vor
utiliza numai cu respectarea urmtoarelor condiii:
a. pentru elementele care poart marcaj CE, pentru zidriile cu mortar (G) se vor folosi
valorile K din tabelul 4.1, n funcie de tipul elementului, i pentru zidriile cu mortar
(T) se vor folosi valorile K date la (5) de mai sus;
b. pentru elementele care nu poart marcajul CE, valorile constantei K pentru zidrie
cu ambele tipuri de mortar trebuie declarate sau valoarea rezistenei caracteristice a
zidriei trebuie determinat prin ncercri conform 1.1(12);
n ambele situaii vor fi satisfcute toate condiiile de la (3), (6) i (8).
(11) Valorile rezistenei de proiectare fdh se reduc cu 15% pentru zidria cu mortar (G), n cazul
n care se folosete mortar de ciment fr adaos de var.
Rezistena caracteristic la compresiune (fkh n N/mm2) paralel cu rosturile orizontale a
zidriilor cu elemente din argil ars i BCA cu mortar de utilizare general (G) i cu mortar
pentru rosturi subiri (T) - Tabelul 4.4.

4.1.1.1.2. Rezistena unitar de proiectare la compresiune a zidriei


(1) Rezistenele unitare de proiectare la compresiune ale zidriei se vor determina conform
art.2.4.2.3.
4.1.1.2. Rezistena zidriei la forfecare
(1) Rezistena zidriei la forfecare se va determina pentru dou mecanisme de cedare:
24

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

a. Cedare prin lunecare n rost orizontal (fvk,l)


b. Cedare pe seciune nclinat din eforturi principale de ntindere n lungul diagonalei
comprimate (fvk,i)
4.1.1.2.1. Rezistena unitar caracteristic la lunecare n rost orizontal
(1) Rezistena caracteristic la lunecare n rost orizontal fvk,l, a zidriei executat cu mortar
pentru utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi subiri (T) n straturi cu grosime de
0,5 mm pn la 3,0 mm, cu toate rosturile verticale umplute, se determin cu relaia
, = + 0.40 0.065
(4.3a)
unde notaiile sunt:
fvko rezistena caracteristic iniial la forfecare fr efort unitar de compresiune;

d valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe direcia forei


tietoare n element, la nivelul considerat, determinat din gruparea de ncrcri de
proiectare (valoare de proiectare), care se exercit pe zona comprimat a peretelui care
asigur rezistena la for tietoare;
fb rezistena medie standardizat la compresiune a elementelor pentru zidrie.
(2) Pentru zidriile cu elemente cu mbinare de tip "nut i feder/ lamb i uluc", la care feele
adiacente ale elementelor pentru zidrie se afl n contact direct, executate cu mortar de
utilizare general (G), sau cu mortar pentru straturi subiri (T) n rosturi orizontale cu grosimea
de 0,5 3,0 mm, rezistena caracteristic la lunecare n rost orizontal se calculeaz cu relaia:
, = 0.50 + 0.40 0.045
(4.3b)
(3) Rezistena unitar caracteristic iniial la forfecare a zidriei - sub efort unitar de
compresiune egal cu zero - fvko, va fi obinut din rezultatele ncercrilor pe zidrie efectuate
conform SR EN 1052-3 sau n condiiile stabilite la 1.1.(12).
(4) n cazul zidriilor cu mortare performante, de utilizare general (G) sau pentru rosturi
subiri (T), dac nu sunt declarate rezultatele obinute conform (3), valoarea fvko se va lua din
SR EN 998-2, anexa C.
(5) n cazul zidriilor executate cu mortare de reet pentru utilizare general (G), cu
compoziiile prescrise n tabelul 3.1, dac nu sunt declarate rezultatele obinute conform (3),
valorile fvko vor fi luate din tabelul 4.5, cu condiia ca mortarul pentru utilizare general (G),
preparat conform standardului SR EN 1996-2, s nu conin adaosuri sau aditivi.
Rezistena unitar caracteristic iniial la forfecare a zidriei (fvko) n N/mm2 - Tabelul 4.5

Pentru zidriile cu mortare M12.5 valorile se vor obine obligatoriu prin ncercri efectuate
conform SR EN 1052-3.
4.1.1.2.2. Rezistena unitar caracteristic la cedare pe seciuni nclinate
(1) Pentru mecanismul de cedare prin rupere pe seciuni nclinate, rezistena unitar
caracteristic la forfecare fvk,i , a zidriei cu mortar pentru utilizare general (G), i cu mortar
pentru rosturi subiri (T), cu toate rosturile umplute cu mortar, se va calcula cu relaiile:
a. Pentru elemente din argil ars din grupele 1, 2 i 2S

, = 0.22 1 + 5

(4.4a)

25

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

b. Pentru elemente din BCA

, = 0.101 + 16

(4.4b)

n relaiile (4.4a) i (4.4b) notaiile sunt:


fbt rezistena caracteristic la ntindere a elementelor pentru zidrie determinat conform
(2).

od valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe


direcia efortului unitar de forfecare, n seciunea considerat.
(2) Valoarea rezistenei caracteristice la ntindere fbt a elementelor pentru zidrie se determin
prin:
a. evaluarea valorilor declarate pe baza rezultatelor ncercrilor la ntindere prin
despicare a elementelor pentru zidrie
sau
b. n funcie de rezistena standardizat a elementului la compresiune (fb) cu relaiile:
i. pentru elemente din argil ars : fbt = 0.035fb (4.5a)
ii. pentru elemente din BCA cu fb >2.0 N/mm2 : fbt = 0.080 fb (4.5b)
4.1.1.2.3. Rezistenele unitare de proiectare a zidriei la forfecare
(1) Rezistenele unitare de proiectare a zidriei la forfecare (fvdl i fvdi) se vor calcula cu
formulele:
a. lunecare n rost orizontal

, = , + 0.40
(4.6a)

b. rupere pe seciune nclinat

, = ,

(4.6b)

n care coeficientul de siguran pentru material M se va lua conform 2.4.2.3.


(2) Valorile rezistenelor de proiectare fvdl i fvdi se reduc cu 25% pentru zidria cu mortar (G)
care conine numai ciment (fr adaos de var).
4.1.1.3. Rezistena unitar la ntindere din ncovoiere perpendicular pe planul zidriei
(1) Pentru calculul rezistenei pereilor structurali, nestructurali i a panourilor de zidrie
nrmate n cadre, solicitai la ncovoiere de fore perpendiculare pe planul zidriei, pentru toate
situaiile de proiectare, vor fi luate n considerare rezistenele unitare corespunztoare
urmtoarelor moduri de rupere:
a. rezistena la ncovoiere dup un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fx1
(fig.4.2a);
b. rezistena la ncovoiere dup un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale,
fx2 (fig.4.2b).

26

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 4.2: Ruperea zidriei ncovoiate perpendicular pe planul peretelui


(a) Plan de rupere paralel cu rosturile
(b) Plan de rupere perpendicular pe rosturile
orizontale, fx1
orizontale, fx2

4.1.1.3.1. Rezistenele unitare caracteristice la ntindere din ncovoiere perpendicular pe


planul zidriei
(1) Rezistenele unitare caracteristice la ntindere din ncovoiere ale zidriei, fxk1 i fxk2, vor fi
obinute din rezultatele ncercrilor pe zidrie executate conform standardului SR EN 1052-2
sau pe baza prevederilor de la 1.1(12).
(2) Pentru zidriile cu legturi tip "nut i feder/lamb i uluc", avnd n vedere diversitatea
profilaiilor feelor de capt, se vor utiliza valorile declarate obinute pe baza ncercrilor
efectuate conform (1).
(3) Pentru zidriile cu toate rosturile complet umplute, realizate cu mortar pentru zidrie pentru
utilizare general (G), n cazul n care nu sunt declarate rezultatele obinute conform (1),
valorile rezistenelor unitare caracteristice la ncovoiere fxk1 i fxk2, n N/mm2, se vor lua din
tabelul 4.6.
Rezistene unitare caracteristice la ncovoiere perpendicular pe planul zidriei - Tabelul 4.6

Not. Valorile din tabelul 4.6 se utilizeaz numai pentru combinaiile de materiale (elemente,
mortar) acceptate conform tabelelor (4.2a)(4.2c). Pentru zidriile cu mortare M12.5 valorile
se vor obine obligatoriu prin ncercri efectuate conform SR EN 1052-2.
(4) Pentru zidriile cu elemente din argil ars cu fee verticale plane i cu rosturile verticale
umplute cu mortar, executate cu mortar pentru rosturi subiri (T), n cazul n care nu sunt
declarate rezultatele obinute conform (1) se vor folosi la calcul valorile forfetare fxk1 = fxk2 =
0.150 N/mm2,
(5) Pentru zidriile cu elemente din BCA cu fee verticale plane i cu toate rosturile umplute,
executate cu mortar pentru rosturi subiri (T), n absena valorilor declarate, rezistenele fxk1 i
fxk2 se vor lua egale cu :
fxk1 = 0.035 fb 0.150 N/mm2
fxk2 = 0.035 fb 0.200 N/mm2 (pentru BCA cu 400 kg/m3)
27

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

fxk2 = 0.035 fb 0.300 N/mm2 (pentru BCA cu > 400 kg/m3)


4.1.1.3.2. Rezistenele unitare de proiectare la ntindere din ncovoiere perpendicular pe
planul zidriei
(1) Rezistenele de proiectare la ntindere din ncovoiere, perpendicular pe planul peretelui ale
zidriei se vor calcula conform art. 2.4.2.3.
(2) Valorile rezistenelor unitare de proiectare fxd1 i fxd2 se reduc cu 25% pentru zidria cu
mortar (G) care conine numai ciment (fr adaos de var).
4.1.1.4. Rezistena caracteristic de ancorare
(1) Rezistena caracteristic de ancorare prin aderen a armturii nglobate n beton va fi
obinut din rezultatele ncercrilor efectuate conform ST 009.
(2) Dac nu se dispune de date experimentale, rezistena caracteristic de aderen, fbok, se va
lua dup cum urmeaz:
a. pentru armturile nglobate n seciuni de beton cu dimensiuni mai mari sau egale cu
150 mm (n elementele de confinare), din tabelul 4.7;
b. pentru armturile nglobate n mortar sau n seciuni de beton cu dimensiuni mai mici
de 150 mm (betonul din stratul median al ZIA), din tabelul 4.8.
Rezistena caracteristic de aderen a armturilor n betonul elementelor de confinare (N/mm2)
Tabelul 4.7

Rezistena caracteristic de aderen a armturilor n mortar sau n betonul din ZIA (N/mm2)
Tabelul 4.8

4.1.2. Proprieti de deformabilitate ale zidriei.


4.1.2.1. Relaia efort unitar deformaie specific ()
(1) Pentru calculul rezistenei i al rigiditii tuturor elementelor de construcie din zidrie,
pentru toate situaiile de proiectare, se folosesc urmtoarele tipuri de relaii "efort unitar deformaie specific -" (legi constitutive) care schematizeaz comportarea real a zidriei
(valori caracteristice - fk - i valori de proiectare - fd):
a. liniar (fig. 4.3a)
b. liniar - dreptunghiular (fig. 4.3b)
c. parabolic - dreptunghiular (fig. 4.3c)

28

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 4.3 Relaia efort-deformaie specific (-) pentru zidria solicitat la compresiune
axial
NOTE
1. Legea de form "parabolic-dreptunghiular" poate fi nlocuit cu o lege
convenional (fig.4.3c) de form "liniar - dreptunghiular" avnd valoarea:
2
, = 3
(4.7a)
2. Raportul =

(4.7b) definete ductilitatea de material a zidriei.

(2) Valorile diagramei de proiectare fd() se obin din valorile diagramei caracteristice fk() cu
relaia
() =

()

(4.8)

(3) Forma legii - depinde de:


a. caracteristicile elementelor pentru zidrie;
b. tipul mortarului;
c. modul de esere i de umplere a rosturilor.
(4) Determinarea relaiei - i a parametrilor caracteristici (m1 i mu) se va face prin ncercri
la compresiune efectuate conform SR EN 1052-1. n lipsa declarrii acestor informaii se aplic
prevederile de la (7).
(5) Valoarea deformaiei specifice ultime (mu) utilizat pentru calculul rezistenei i al
rigiditii tuturor prilor/elementelor de construcie din zidrie se va limita, indiferent de
rezultatele ncercrilor, astfel:
a. pentru elemente din argil ars din grupa 1: mu 3.5;
b. pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2: mu 2.0;
c. pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2S i pentru elementele
din BCA forma legii - i valorile m1 i mu vor fi declarate conform 1.1.(12) , cu
limitarea mu 2.0;
(6) Prevederile referitoare la calculul rezistenei de proiectare a zidriei i la calculul
deplasrilor prilor/elementelor de construcie din zidrie precum i prevederile din P 100-1,
privitoare la valorile factorului de comportare q i la numrul maxim de niveluri peste seciunea
de ncastrare, se aplic difereniat n funcie de forma i de parametrii legii - .
(7) Pentru toate situaiile de proiectare, n cazul zidriilor pentru care forma legii - i
parametrii m1 i mu nu sunt cunoscute/ nu sunt declarate, calculul rezistenei i rigiditii
tuturor prilor/elementelor de construcie din zidrie se va face n urmtoarele condiii:
29

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

a. legea - va fi considerat "liniar" (fig. 4.3a)


b. valorile modulilor de elasticitate longitudinal i transversal date la 4.1.2.2.se vor
reduce cu 25%
c. deformaia specific ultim mu dat la (5) va fi luat egal cu:
i. pentru elemente din argil ars din grupa 1: mu = 0.8 3.5 = 2.8 ;
ii. pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2 i 2S i pentru
elemente din BCA : mu = 0.8 2.0 = 1.6 ;
d. factorul de suprarezisten definit n P 100-1, cap.8, se va lua u/1 =1.0
4.1.2.2. Modulul de elasticitate al zidriei
4.1.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal
(1) Pentru calculul deformaiilor longitudinale ale tuturor prilor/elementelor de construcie
din zidrie simpl (ZNA) se folosesc, n funcie de situaia de proiectare respectiv, urmtoarele
valori ale modulului de elasticitate longitudinal:
a. modulul de elasticitate secant de scurt durat, Ez;
b. modulul de elasticitate de lung durat, Ez,ld.
(2) Modulul de elasticitate secant de scurt durat Ez va fi determinat prin ncercri conform
SR EN 1052-1 sau va fi stabilit conform 1.1(12).
(3) n absena valorilor determinate conform (2), modulul de elasticitate secant de scurt durat
al zidriei nearmate (Ez), executat cu elemente pentru zidrie din grupele 1, 2 i 2S, cu mortar
pentru zidrie pentru utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi subiri (T), cu toate
rosturile complet umplute cu mortar, se va calcula cu relaiile:
a. pentru elemente din argil ars Ez=1000fk
b. pentru elemente din BCA Ez=800fk
(4) Pentru zidriile executate cu elemente cu mbinare de tip "nut i feder" i pentru zidriile
cu rosturi verticale neumplute cu mortar, valoarea modulului de elasticitate de scurt durat
trebuie declarat pentru fiecare tip de element.
(5) n cazul zidriei cu armturi n rosturile orizontale valorile Ez stabilite ca mai sus vor fi
majorate cu 10%.
(6) n condiiile enunate la (3) (5) modulul de elasticitate echivalent de scurt durat al
zidriei confinate (ZC) i al zidriei cu inim armat (ZIA) se va calcula cu relaia
+
,() = +
(4.9)

unde notaiile sunt urmtoarele:


Ez i Eb - modulii de elasticitate longitudinali ai zidriei i betonului;
Iz i Ib - momentele de inerie ale seciunilor de zidrie i de beton, calculate n raport
cu axele principale de inerie ale peretelui.
n cazul zidriei confinate cu armturi n rosturile orizontale (ZC+AR), valorile date de relaia
(4.9) se vor majora cu 10%.
(7) Modulul de elasticitate de lung durat Ez,ld se va determina din valoarea modulului secant
de scurt durat Ez, redus conform relaiei (4.10), pentru a ine cont de efectele curgerii lente:

, = 1+
(4.10)

unde este constanta final de curgere lent dat n tabelul 4.9.

30

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

4.1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal


(1) Modulul de elasticitate transversal, Gz, pentru zidria nearmat, cu elemente pentru zidrie
din argil ars din toate grupele (1, 2, 2S) i din BCA, se determin cu relaia Gz=0.4 Ez (4.11)
unde Ez este modulul de elasticitate secant de scurt durat, cu valorile corespunztoare
situaiei de proiectare respective, stabilite conform 4.1.2.2.1.
(2) n lipsa unor date stabilite prin ncercri, modulul de deformaie transversal echivalent
pentru zidria confinat (ZC) i zidria cu inim armat (ZIA) se va calcula cu relaia:
GZC(ZIA)=0,40 EZC(ZIA) (4.12)
4.2. Proprietile fizice ale zidriei
(1) Urmtoarele proprieti fizice ale zidriei sunt relevante pentru obiectul Codului:
a. curgerea lent;
b. variaiile de volum datorate modificrilor umiditii;
c. dilatarea termic.
(2) Valorile de proiectare ale acestor proprieti trebuie s fie determinate prin ncercri sau
stabilite conform 1.1.(12).
(3) n absena unor date obinute din ncercri, valorile de proiectare ale proprietilor fizice
vor fi luate n limitele indicate n tabelul 4.9.
Limitele valorilor principalelor proprieti fizice ale zidriei - Tabelul 4.9

4.3. Durabilitatea zidriei


4.3.1. Generaliti
(1) Toate prile/elementele de construcie din zidrie vor fi proiectate astfel nct s aib
durabilitatea necesar pentru a fi utilizate n conformitate cu cerinele i cu durata de exploatare
stabilite prin tema de proiectare, n condiiile specifice ale mediului nconjurtor.
4.3.2. Clasificarea condiiilor de mediu nconjurtor
4.3.2.1. Condiii de microclimat de expunere
(1) La proiectarea tuturor prilor/elementelor de construcie din zidrie trebuie s fie luate n
considerare condiiile de microclimat la care va fi expus zidria n timpul exploatrii.
(2) Pentru stabilirea condiiilor de microclimat de expunere ale zidriei, se va ine seama i de:
a. efectul finisajelor i al placajelor de protecie;
b. modul n care detaliile de finisaj mpiedic meninerea/acumularea apei pe faade.
(3) Condiiile de microclimat de expunere a zidriei terminate se ncadreaz n clase de
expunere definite conform SR EN 1996-1-1 dup cum urmeaz:
a. MX1 mediu ambiant uscat;
b. MX2 expus la umiditate sau umezire;
c. MX3 expus la umezire cu cicluri de nghe-dezghe;
d. MX4 expus la aer saturat de sare, apa de mare sau alte ape cu sruri;
e. MX5 mediu ambiant chimic agresiv;
31

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(4) Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua n considerare:


a. factorii climatici specifici ai amplasamentului:
i. ploaia i zpada;
ii. aciunea simultan a vntului cu ploaia;
iii. variaiile de temperatur;
iv. variaiile umiditii relative;
b. severitatea expunerii la umezire;
c. expunerea la cicluri nghe/dezghe;
d. prezena compuilor/substanelor chimice care, n contact cu apa, pot conduce la
reacii care afecteaz integritatea zidriei.
(5) Pentru identificarea nivelului de expunere a zidriilor n diferite subansambluri ale cldirii
i a efectului detaliilor de alctuire constructiv se vor utiliza prevederile SR EN 1996-2, Anexa
A i prevederile din reglementrilor tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor
de zidrie, n vigoare.
4.3.3. Durabilitatea componentelor zidriei
(1) Cerinele referitoare la durabilitatea componentelor zidriei, n corelare cu condiiile de
mediu n exploatare, vor fi specificate n mod explicit n proiecte, pentru toate
prile/elementele de construcie i vor fi supuse verificrii mpreun cu ntreg proiectul.
4.3.3.1. Elemente pentru zidrie
(1) Elementele pentru zidrie vor fi suficient de durabile pentru a rezista, n condiiile relevante
de expunere, pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii.
(2) n cazul zidriilor aparente cu elemente din argil ars se vor respecta prevederile SR EN
771-1 privind condiiile de folosire a elementelor pentru zidrie n funcie de densitate.
4.3.3.2. Mortar
(1) Mortarul pentru zidrie va fi suficient de durabil pentru a rezista, n condiiile relevante de
microclimat de expunere, pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii i nu va conine
componeni care ar putea avea efect duntor asupra proprietilor sau durabilitii elementelor,
oelului sau altor materiale cu care se afl n contact.
(2) Mortarele se ncadreaz n trei categorii n funcie de categoria condiiilor de expunere a
elementelor la care vor fi folosite:
a. S - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii severe;
b. M - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii moderate;
c. P - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii pasive.
Compoziia mortarelor S, M, P se stabilete conform reglementrilor tehnice privind executarea
i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, n vigoare.
(3) Domeniile de utilizare a mortarelor S, M, P n corelare cu condiiile de microclimat definite
la 4.3.2.1.(3).vor fi stabilite dup cum urmeaz:
a. Clasa de expunere MX 1 mortar P, M sau S
b. Clasa de expunere MX 2.1 mortar M sau S
c. Clasa de expunere MX 2.2 mortar M sau S
32

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

d. Clasa de expunere MX 3.1 mortar M sau S


e. Clasa de expunere MX 3.2 mortar S
Pentru zidriile din clasele de expunere MX4 i MX5 se va evalua, pentru fiecare amplasament
i pentru fiecare proiect, gradul de expunere la:
a. sruri;
b. umezire;
c. cicluri de nghe/dezghe;
d. substane chimice agresive (cantitatea acestora i tipul de reacie).
4.3.3.3. Oel pentru armturi
(1) Oelul pentru armturi, nglobat n beton sau n mortar, va fi suficient de durabil, astfel ca,
atunci cnd este pus n oper n condiiile prevzute n reglementrile tehnice privind
executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, n vigoare, s reziste la condiiile locale
de expunere pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii.
(2) Pentru asigurarea durabilitii se va folosi oel pentru beton armat (oel carbon), protejat
prin msurile date n continuare, sau oel rezistent la coroziune. Msurile de protecie sunt
corelate cu clasele de expunere MX1MX5.
(3) Pentru clasa de expunere MX1, oelul poate fi neprotejat (cu excepia zidriei de placaj).
(4) Pentru clasele de expunere MX2 i MX3, protecia oelului se va realiza prin:
a. nglobare n mortar sau beton;
b. galvanizare;
c. acoperire cu rini epoxidice
sau printr-o combinaie a acestor procedee.
(5) Protecia armturilor prin nglobare n mortar trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a. tipul i marca minim a mortarului vor fi:
i. mortar de ciment-var M5 - pentru ncperi cu umiditate relativ interioar
permanent a aerului 60%;
ii. mortar de ciment cu adaos de plastifiani M10 - pentru ncperi cu umiditate
relativ interioar permanent a aerului > 60%;
b. acoperirea lateral cu mortar a barelor dispuse n rosturile orizontale va fi 20 mm la
pereii care se tencuiesc ulterior i 35 mm la pereii care rmn netencuii; grosimea
stratului de protecie va fi sporit pn la 45 mm n cazul pereilor care trebuie s
rmn netencuii (zidrie aparent sau de placaj), n condiiile de expunere MX4 i
MX5;
c. zidria va fi tencuit cu mortar M2.5.
(6) Protecia armturilor din elementele de confinare prin nglobare n beton se va asigura prin
prevederea n proiecte a unui strat de acoperire cu grosimea minim dat n SR EN 1992-1-1
pentru condiiile de expunere respective (a se vedea i NE 012/2).
(7) Protecia prin galvanizare se va realiza cu o acoperire de zinc 900 g/m 2 sau cu o acoperire
de zinc 60 g/m2 completat cu o acoperire cu rin epoxidic cu grosime medie recomandat
100 m. Oelul va fi galvanizat dup fasonare.
4.3.3.4. Durabilitatea betoanelor
(1) Pentru betoanele care intr n alctuirea cldirilor de zidrie se vor avea n vedere
prevederile generale referitoare la durabilitate din NE 012/1, msurile specifice din acest Cod
33

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

i din reglementrile tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, n


vigoare.
4.3.3.5. Straturi de rupere a capilaritii
(1) Straturile pentru ruperea capilaritii vor avea durabilitatea corespunztoare tipului de
cldire la care se utilizeaz i condiiilor de mediu respective; ele vor fi alctuite din materiale
care s nu poat fi strpunse la utilizare i vor fi capabile s reziste la eforturile mecanice fr
s favorizeze producerea condensului.
(2) Straturile pentru ruperea capilaritii vor fi realizate din :
a. materiale plastice;
b. tencuieli hidrofuge.
4.3.3.6. Elemente de legtur pentru perei
(1) Elementele de legtur pentru perei i prinderile lor vor fi capabile s reziste la aciunile
relevante ale mediului nconjurtor i la micrile relative ntre straturi. Ele vor avea rezisten
la coroziune corespunztoare mediului n care sunt utilizate.
(2) Elementele de ancorare ale placajelor din zidrie sau ale stratului exterior al faadelor
ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din oel inoxidabil.
4.3.3.7. Eclise, scoabe i corniere
(1) Eclisele, ancorele, scoabele i cornierele nglobate n zidrie vor avea rezisten la
coroziune corespunztoare condiiilor de mediu n care sunt utilizate. Protecia acestora se va
realiza cu orice procedeu recunoscut n practica curent pentru condiii de mediu similare.
4.4.4. Durabilitatea zidriei aflat sub nivelul terenului
(1) Zidria aflat sub nivelul terenului va fi proiectat astfel nct s nu fie afectat defavorabil
de condiiile terenului sau va fi protejat n mod corespunztor.
n acest scop:
a. se vor lua msuri pentru a proteja zidria de efectele umezelii provenite din contactul
cu pmntul, mai ales mpotriva propagrii umiditii prin capilaritate;
b. n cazul n care, prin studiul geotehnic efectuat pe amplasament, se constat c terenul
conine substane chimice care pot afecta integritatea i durabilitatea zidriei, aceasta
va fi proiectat din materiale rezistente la aceste substane sau va fi protejat
corespunztor (de exemplu, cu pelicule sau tencuieli rezistente la aciunile chimice
respective).
fmed (N / mm2)
Elemente pentru zidrie

GRUPELE 1 i 2

factor

Crmizi ceramice pline


- 240 x 115 x 63 (mm)
Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale - 240 x 115 x 88 (mm)
- 290 x 240 x 138 (mm)
Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale - 240 x 115 x 138 (mm)
Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale - 290 x 140 x 88 (mm)
Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale - 290 x 140 x 138 (mm)
- 290 x 240 x 188 (mm)

10

7.5

fb = x fmed
(N / mm2)

0.81

8.1

6.1

0.92
1.12
0.87

9.2
11.2
8.7

6.9
8.4
6.5

1.07

10.7

8.0

34

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Crmid ceramic plin presat (element HD)


240 x 115 x 63 (mm).

Crmid ceramic cu goluri verticale (element HD)


240 x 115 x 88 (mm).

Crmid ceramic cu goluri verticale (element LD)


240 x 115 x 88 (mm).

Bloc ceramic cu goluri verticale (element HD)


290 x 240 x 138 (mm).

Bloc ceramic cu goluri verticale (element LD)


290 x 240 x 138 (mm).

Crmid ceramic cu goluri verticale (element HD)


240 x 115 x 138 (mm).

Crmid ceramic cu goluri verticale (element HD)


290 x 140 x 88 (mm).

Bloc ceramic cu goluri verticale (element HD)


290 x 240 x 188 (mm).

35

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Elemente pentru zidrie GRUPA 1


Blocuri mici pentru zidrie din BCA

factor

1.10

5.5

fmed (N / mm2)
4
fb = x fmed (N / mm2)
4.4

3.5
3.8

Blocuri pentru zidrie din beton celular autoclavizat tip GBN 35 i GBN
50 (elemente LD)
Dimensiuni curente :150 x 300 x 600 (mm) ; 200 x 300 x 600 (mm) ; 200 x
240 x 600 (mm). Litera N din cadrul notaiei GBN indic prezena nisipului
n amestec.

Valorile rezistenei medii la compresiune (fmed) i a rezistenei la compresiune standardizat


(fb) din tabelul anterior, se refer la blocurile mici pentru zidrie din BCA produse n mod
curent n Romnia.

Not : rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidrie realizate din BCA depinde de
direcia de aplicare a forei n raport cu direcia de turnare a materialului. Astfel, pe direcia
perpendicular pe cea de turnare, valoarea rezistenei la compresiune este mai mic cu 10%.
Proprietile generale ale elementelor pentru zidrie realizate din beton celular autoclavizat
sunt reglementate prin documentul normativ SR EN 771 4, care se refer doar la elementele
avnd dimensiunile maxime de :
lungime 1500 (mm) ;
lime 600 (mm) ;
nlime 1000 (mm).
n urma testelor efectuate pe crmizi i blocurilor ceramice cu goluri verticale (elemente LD
clasa I) tip POROTHERM ncadrate n Grupa 2S, s-au obinut valori ale rezistenelor medii
la compresiune fmed n conformitate cu SR EN 772 - 1 cuprinse ntre 13 i 19 (N/mm2).
Aceste valori au fost confirmate i n urma ncercrilor efectuate la Institut fr Baustoffe und
Konstruktion din Mnchen, unde rezistenele medii la compresiune (fmed) obinute se
ncadreaz ntre 14.2 i 17.0 (N/mm2).
Din motive de siguran, valoarea declarat oficial pentru rezistena medie la compresiune
(fmed) (normal pe faa rostului orizontal) este de 10 (N/mm2).
Valorile factorului de transformare respectiv a rezistenei unitare la compresiune
standardizat (fb) pentru blocurile ceramice din gama POROTHERM ncadrate n Grupa 2S
sunt date n urmatorul tabel.

36

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Elemente pentru zidrie

Dimensiuni

GRUPA 2S

l x b x h (mm)

factor

fmed

fb

(N / mm2)

(N / mm2)

POROTHERM 38

250 x 380 x 238

1.138

10.00

11.38

POROTHERM
38STh

250 x 380 x 238

1.138

10.00

11.38

POROTHERM 30

250 x 300 x 238

1.138

10.00

11.38

POROTHERM
30STh

250 x 300 x 238

1.138

10.00

11.38

POROTHERM 25

375 x 250 x 238

1.138

10.00

11.38

POROTHERM
25S

375 x 250 x 238

1.138

10.00

11.38

Not : n vederea mbuntirii mecanismului de cedare sub aciunea solicitrilor de tip


seismic, unele blocuri ceramice au fost prevzute cu loca i amprent pentru mortar. Astfel,
n cazul elementelor de tip POROTHERM 25 S rezistena la forfecare n rostul vertical de
mortar este sporit cu valori cuprinse ntre 18 20% fa de produsele tip loca de mortar.
De asemenea pentru elementele de tip POROTHERM 30 STh i POROTHERM 38 STh,
rezistena la forfecare n rostul vertical de mortar este sporit cu circa 30% fa de produsele
tip loca de mortar.
n situaiile n care pentru realizarea pereilor structurali de zidrie aparinnd construciilor
amplasate n zone seismice sunt indicate prin proiect elementele pentru zidrie din Grupele 2
i 2S avnd nlimea elementului mai mare de 150 (mm), vor fi utilizate numai blocuri
ceramice cu loca de mortar sau cu loca i amprente suplimentare pentru mortar.

Bloc ceramic cu goluri verticale LD, clasa I, Grupa 2S, prevzut


cu loca de mortar. Elementul este de tip POROTHERM 25
avnd dimensiunile (l x b x h)
375 x 250 x 238 (mm).

Bloc ceramic cu goluri verticale LD, clasa I, Grupa 2S,


prevzut cu loca i amprente suplimentare pentru mortar.
Elementul este de tip POROTHERM 25S avnd dimensiunile
(l x b x h) 375 x 250 x 238 (mm).

37

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 3
ASPECTE LEGATE DE CONFORMAREA
STRUCTURILOR CU PERETI DIN ZIDARIE.

VERIFICAREA DENSITATILOR MINIME

PENTRU PERETII STRUCTURALI DIN ZIDARIE.

38

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1. Conformarea structurilor din zidarie


Pentru orice structura, alcatuita din orice material trebuie avute in vadere operatiuni de
conformare, in concordanta cu experianta capatata in mii de ani de constructii si care este
sintetizata in codurile de proiectare actuale.
In cele ce urmeaza sunt prezentate in mod direct, cu pastrarea numerotarii (dar cu unele
comentarii), prevederi din codurile CR6 si P100.
Tipuri de zidrii utilizate:
a. Zidrie simpl/nearmat (ZNA): zidrie care nu conine suficient armtur pentru a
putea fi considerat zidrie armat - cum sunt zidria confinat, zidria confinat i
armat n rosturile orizontale, zidria cu inim armat. Rezistena i rigiditatea
elementelor de confinare i ale armturilor prevzute constructiv n structurile din
zidrie nearmat, conform prezentului Cod i P100-1, nu vor fi luate n calcul pentru
verificarea siguranei la efectele ncrcrilor din gruparea fundamental i din gruparea
seismic.
b. Zidrie confinat (ZC): zidrie prevzut cu elemente pentru confinare din beton
armat dispuse vertical (stlpiori) i orizontal (centuri), pe toate cele patru laturi ale
panoului, turnate dup executarea zidriei.

39

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Detalii de strepi la zidaria confinata: a) caramizi realizate industrial; b) caramizi realizate


manual; c) prevederea de elemente de conectare metalice

40

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Realizarea centurilor: a) Intersectie de pereti; b) Mod de fasonare/ancorare armaturi


longitudinale in centuri

41

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

c. Zidrie confinat i armat n rosturile orizontale (ZC+AR): zidrie confinat (ZC)


la care, n rosturile orizontale, sunt prevzute armturi n cantiti suficiente, din oel
sau din alte materiale cu rezisten semnificativ la ntindere, n scopul creterii
rezistenei la for tietoare i a ductilitii peretelui.
d. Zidrie cu inim armat (ZIA): zidrie alctuit din dou straturi de zidrie paralele
avnd spaiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat, cu
sau fr legturi mecanice ntre straturi i la care cele trei componente conlucreaz
pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitri.

e. Zidrie nrmat n cadre (ZIC): zidrie alctuit din unul sau mai multe straturi de
zidrie, cu legturi mecanice ntre straturi, nrmat ntr-un cadru de beton armat/oel,
executat dup turnarea betonului/montarea cadrului metalic.

Moduri de cedare la ZIC: (a) Zdrobire colturi; (b) lunecare din forta taietoare; (c) diagonala
comprimata; (d) fisurare pe diagonala; (e) cedare cadre

42

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Extrase din codul CR6:


5. Proiectarea preliminara a cladirilor cu pereti structurali din zidarie
5.1. Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente
(1) Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente cu perei
structurali din zidrie implic parcurgerea urmtoarelor etape:
a. Stabilirea formei generale a cldirii n plan i n elevaie.
b. Proiectarea preliminar a suprastructurii verticale (ansamblul pereilor structurali).
c. Proiectarea preliminar a planeelor.
d. Proiectarea preliminar a infrastructurii.
(2) Proiectarea preliminar arhitectural-structural reprezint o etap necesar pentru toate
situaiile de proiectare. Aceast etap precede verificarea prin calcul a siguranei structurale i
este necesar pentru stabilirea modelului i a metodei pentru calcul, conform cerinelor de la
Capitolul 6 i din P 100-1.
(3) n procesul de proiectare preliminar, alegerea configuraiei de ansamblu a cldirii este
atribuia principal a arhitectului. Concepia structurii revine inginerului de structuri dar nu
poate fi independent de cerinele funcionale i de imagine arhitectural formulate de
investitor i de arhitect.
5.1.1. Principii generale de alctuire arhitectural-structural a cldirilor etajate cu perei
structurali din zidrie
(1) Cldirile cu perei structurali din zidrie vor fi alctuite astfel nct s se realizeze un
ansamblu spaial unitar format din:
a. elemente verticale: perei structurali, dispui pe dou direcii neparalele;
b. elemente orizontale: planee care, de regul, vor fi rigide n plan orizontal.
(2) Caracterul spaial unitar al structurii din zidrie se va obine prin:
A. Legturi ntre pereii structurali de pe cele dou direcii principale, la coluri,
intersecii i ramificaii, care se vor realiza prin:
a) eserea zidriei conform prevederilor din reglementrile tehnice privind
executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, n vigoare,
b) armturi dispuse n rosturile orizontale;
c) stlpiori de beton armat turnai n trepii zidriei;
d) continuitatea betonului i armturilor din centuri sau stratul median al
ZIA
B. Legturi ntre planee i pereii structurali care se vor realiza dup cum urmeaz:
a) la pereii din zidrie nearmat (ZNA): prin centuri de beton armat turnate
pe toi pereii;
b) la pereii din zidrie confinat (ZC): prin nglobarea/ancorarea
armturilor din stlpiori n sistemul de centuri de la fiecare planeu;
c) la pereii din zidrie cu inim armat (ZIA): prin nglobarea/ancorarea
armturilor din stratul median al peretelui n sistemul de centuri de la
fiecare planeu.
(3) Se vor lua toate msurile necesare pentru meninerea conlucrrii spaiale ntre
subansamblurile structurale verticale i orizontale pentru toate situaiile de proiectare i, mai
43

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

ales, n stadiile avansate de solicitare sub efectul cutremurelor severe (de exemplu,
mpiedicarea prbuirii progresive).
(4) n faza de proiectare preliminar arhitectural-structural a cldirilor din zidrie se va urmri
ca forma n plan i volumetria cldirii, distribuia spaiilor, amplasarea i alctuirea pereilor
structurali s fie astfel alese nct s se obin regularitate n plan i pe vertical definit
conform criteriilor de la art. 5.1.2.
5.1.2. Alctuirea cldirii n plan i n elevaie
(1) Se recomand adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometric (dat de forma n
plan) i cu simetrie mecanic (rezultat din dispunerea n plan a pereilor structurali) sau cu
disimetrii limitate.
(2) Aria planeului va fi meninut, de regul, constant la toate nivelurile cldirii. Se pot
accepta reduceri de arie, de la un nivel la nivelul imediat superior, de circa 1015% cu condiia
ca traseul de scurgere a ncrcrilor ctre fundaii s nu fie ntrerupt.
(3) Rezistena i rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele dou direcii principale
ale cldirii i vor fi meninute aproximativ constante pe toat nlimea cldirii. Se recomand
ca diferena ntre valorile respective, s nu depeasc, la fiecare nivel, 25% iar n elevaie
eventualele reduceri de rezisten i de rigiditate s fie 20% .
(4) Reducerile de rezisten i/sau de rigiditate se vor realiza prin scderea:
a. densitii zidurilor;
b. grosimii zidurilor;
c. rezistenei zidriei la compresiune.
fr ca mrimile respective s scad sub valorile minime constructive stabilite prin acest Cod
i prin P 100-1.
5.1.3. Criterii de regularitate structural
(1) Sistemul structural va fi simplu, continuu, va avea suficient capacitate de rezisten i
rigiditate i va asigura un traseu direct i nentrerupt al forelor verticale i orizontale, pn la
terenul de fundare.
(2) Cldirile cu perei structurali din zidrie vor fi considerate cu regularitate geometric i
structural n plan dac:
a. forma n plan satisface urmtoarele condiii:
i.

este aproximativ simetric n raport cu 2 direcii ortogonale;

ii.

este compact, cu contururi regulate i cu un numr redus de coluri


intrnde;
eventualele retrageri/proeminene n raport cu conturul curent al
planeului nu depesc, fiecare, cea mai mare dintre valorile: 10% din
aria planeului sau 1/5 din dimensiunea laturii respective (fig. 5.1);

iii.

b. dispunerea n plan a pereilor structurali satisface urmtoarele condiii:


i.

nu exist disimetrii importante ale capacitilor de rezisten i/sau ale


ncrcrilor permanente n raport cu axele principale ale cldirii;

ii.

distana ntre centrul de greutate (CG) i centrul de rigiditate (CR) nu


depete 0.1 L unde L este dimensiunea cldirii pe direcia
perpendicular direciei de calcul.

44

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

c. rigiditatea planeelor n plan orizontal este suficient de mare nct s fie asigurat
compatibilitatea deplasrilor laterale ale pereilor structurali sub efectul forelor
orizontale;

Figura 5.1 Condiii de regularitate geometric n plan


(3) Cldirile cu perei structurali din zidrie sunt considerate cu regularitate geometric i
structural n elevaie dac:
a. nlimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variaz cu cel mult 20%;
b. pereii structurali au, n plan, aceleai dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau
prezint variaii care se ncadreaz n urmtoarele limite:
i.

reducerea lungimii unui perete fa de nivelul inferior nu depete 20%;

ii.

la cldirile cu nniv 3, pentru fiecare direcie principal, reducerea ariilor


nete totale de zidrie la nivelurile superioare nu depete 20% din aria
zidriei de la parter pe direcia respectiv; dac se reduc simultan ariile
de zidrie pe ambele direcii principale, reducerea total nu depete
30% din aria total de zidrie de la parter .

c. cldirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate i/sau capacitate de rezisten mai
mic dect cele ale nivelurilor superioare ca urmare a suprimrii unui perete); .

Figura 5.2 Cldiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structural n elevaie)


(4) n cazul cldirilor fundate direct pe terenuri dificile se vor adopta numai alctuiri
arhitectural-structurale care asigur regularitate geometric n plan i n elevaie.
(5) Cldirile care nu satisfac condiiile de la (1) (3) sunt considerate fr regularitate
geometric i structural, dup caz, n plan sau n elevaie.
(6) Pentru toate situaiile de proiectare, cldirile cu perei structurali din zidrie se clasific n
grupe de regularitate dup cum urmeaz:
Clasificarea cldirilor cu perei structurali din zidrie n grupe de regularitate
45

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Tabelul 5.1.

(7) Cldirile cu structuri de tip dual, la care pereii structurali din zidrie conlucreaz cu cadre
din beton armat, se ncadreaz n clasa cldirilor neregulate al cror rspuns seismic depinde
de raportul ntre cele dou subsisteme. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform cerinelor
din P100-1. Subsistemul "perei structurali din zidrie" va fi proiectat conform prevederilor din
P100-1, cap.8 i din acest Cod.
5.1.4. Separarea cldirii n tronsoane
(1) Separarea cldirii n tronsoane se va face n urmtoarele condiii:
a) lungimea cldirii depete valorile maxime stabilite conform 5.1.5.1.;
b) forma n plan are neregulariti care depesc limitele din fig. 5.1.;
c) terenul pe care este amplasat cldirea prezint neregulariti (de stratificaie, de
consisten, umpluturi locale, etc.).
(2) Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea cldirii cu
rosturi se vor ncadra n limitele:
a) nlime / lime 1.5, indiferent de zona seismic;
b) lungime / lime 4.0. pentru cldirile situate n zonele seismice cu ag 0.20g i 3.0
n zonele seismice cu ag 0.25g
(3) Fiecare dintre tronsoanele rezultate din fragmentarea cldirii prin rosturi trebuie s aib o
alctuire arhitectural-structural care corespunde tuturor prevederilor de la 5.1.2.
(4) Rosturile de separaie ntre cldirile / tronsoanele adiacente se vor proiecta n funcie de
rolul n structur, dup cum urmeaz:
a. rosturi complete, care traverseaz att suprastructura ct i infrastructura:
i.

rosturi de tasare, care au rolul de a limita eforturile din structur datorate


neuniformitii terenului de fundare i/sau valoarea tasrilor cldirii n cazul
fundrii pe terenuri dificile;

b. rosturi pariale, care se realizeaz numai n suprastructur:


i.

rosturi seismice, care au rolul de a elimina sau de a reduce efectele torsiunii


de ansamblu n cazul cldirilor cu forme complexe n plan; n cazul
cldirilor cu lungime total mare, rosturile seismice vor traversa i fundaiile
pentru a evita nesincronismul micrii seismice la fundaiile situate la
distane relative mari;

rosturi de contracie dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot


rezulta din variaiile de temperatur sau ca efect al fenomenelor reologice
specifice zidriei/betonului.
(5) Rosturile se vor realiza prin dublarea pereilor structurali, vor fi plane i vor separa complet
att elementele structurale ct i elementele nestructurale ale cldirii.
ii.

46

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(6) Dimensiunea spaiului liber dintre elementele de construcie ale tronsoanelor adiacente va
fi stabilit prin calcul, conform prevederilor P 100-1, cap.4.
(7) nchiderea spaiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu
mpiedic micarea relativ a tronsoanelor alturate, sunt impermeabile la ap i la aer, nu
permit propagarea focului i sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului. Aceste
materiale trebuie s aib o durabilitate comparabil cu durata de via proiectat a structurii.
Nu se permite nchiderea rostului cu tencuial .
5.1.5. Dimensiuni maxime ale cldirilor
5.1.5.1. Dimensiuni maxime n plan
(1) Pentru cldirile cu perei structurali din zidrie fundate pe terenuri normale, lungimea
maxim a tronsoanelor va fi de 50.0 m.
(2) Pentru cldirile cu perei structurali din zidrie fundate pe terenuri dificile de fundare,
lungimea maxim a tronsoanelor se va stabili n conformitate cu reglementrile tehnice n
vigoare privind proiectarea i execuia pentru construcii fundate pe pmnturi cu umflturi i
contracii mari.
5.1.5.2. Dimensiuni maxime n elevaie
(1) Numrul maxim de niveluri nniv peste seciunea de ncastrare definit la 6.3.1 (2) i
valoarea minim constructiv asociat a densitii pereilor structurali p%, pentru care se aplic
prevederile acestui Cod, se limiteaz, conform P 100-1, tab.8.8 i 8.9. n funcie de:
a. acceleraia seismic de proiectare la amplasament ag;
b. clasa de regularitate/neregularitate structural definit la 5.1.3.;
c. clasa de importan-expunere a cldirii, stabilit conform P 100-1;
d. tipul/alctuirea zidriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
e. densitatea pereilor structurali p%, stabilit conform 5.2.1.(2);
f. tipul elementelor pentru zidrie (argil ars sau BCA) i grupa elementelor din argil
ars (1, 2, 2S),
5.2. Proiectarea preliminar a pereilor structurali pentru cldiri etajate curente
5.2.1. Alegerea sistemului de perei structurali
(1) Alegerea sistemului de perei structurali, se va face astfel nct s realizeze, concomitent,
satisfacerea urmtoarelor categorii de cerine:
a. funcionale, stabilite de investitor: dimensiunile spaiilor libere, nlimea de nivel,
tipul circulaiilor, etc.;
b. de confort;
c. de siguran structural.
(3) Pentru structurile cu perei din zidrie care fac obiectul acestui Cod, ariile pereilor
structurali, pe cele dou direcii principale, se vor stabili prin calcul, cu respectarea valorilor
minime date n P 100-1, tab. 8.8 i 8.9.
(4) Prevederea n proiect a ariilor minime de perei nu elimin/nlocuiete obligaia de a se
verifica prin calcul sigurana structurii conform cerinelor de la Capitolul 6 i prevederilor P
100-1, cu excepia cldirilor simple din zidrie.
(5) Pereii de zidrie care nu ndeplinesc condiiile de continuitate, geometrice i de materiale,
pentru a fi considerai perei structurali sau perei de contravntuire vor fi considerai "perei
nestructurali" i vor fi proiectai, pentru toate gruprile de ncrcri, cu respectarea prevederilor
date n Capitolul 6 i n P 100-1, cap.10.
47

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(6) Pereii de zidrie nrmat n cadre de beton armat sau de oel vor fi proiectai, pentru toate
gruprile de ncrcri, conform prevederilor de la Capitolul 6 i din
P 100-1, cap.5 i 10.
5.2.1.1 Structuri cu perei dei
(1) Structurile cu perei dei (sistem fagure), sunt definite prin urmtorii parametri geometrici
(fig. 5.3a):
a. nlimea de nivel 3,50 m;
b. distanele maxime ntre perei, pe cele dou direcii principale 5,00 m;
c. aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale 25,0 m2.
(2) n cazul n care, la un nivel oarecare al unei cldiri cu perei dei, sunt necesare, local, spaii
mai mari, se accept suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligaia
suprimrii acestui perete sau a nlocuirii cu un perete nestructural la toate nivelurile superioare
pentru a evita formarea unui etaj "slab". Se recomand ca aceast reducere s nu conduc la
modificarea condiiilor de regularitate n plan.
(3) Folosirea sistemului de perei dei este recomandat n cazul cldirilor fundate pe terenuri
dificile.
5.2.1.2. Structuri cu perei rari
(1) Structurile cu perei rari (sistem celular), sunt definite prin urmtorii parametri geometrici
(fig. 5.3b):
a. nlimea de nivel 4,00m;
b. distanele maxime ntre perei, pe cele dou direcii principale 9,00 m;
c. aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale 75,0 m2.

Figura 5.3. Structuri cu perei din zidrie


(a) Structuri cu perei dei (sistem fagure) (b) Structuri cu perei rari (sistem celular)
5.2.2. Alegerea tipului de zidrie
(1) La proiectarea preliminar a cldirilor cu perei structurali din zidrie, alegerea tipului de
zidrie pentru pereii structurali se va face cu respectarea condiiilor stabilite n P 100-1, tab.
8.8 i 8.9 n funcie de:
a. numrul de niveluri supraterane (nniv);
b. regularitatea structural a cldirii;
c. grupa elementelor pentru zidrie;
d. acceleraia seismic de proiectare la amplasament (ag);
precum i n funcie de posibilitile tehnologice de execuie.
48

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

5.2.2.1. Zidria nearmat (ZNA)


(1) Utilizarea structurilor cu perei din zidrie nearmat se va face numai cu respectarea
principiilor din P 100-1, cap.8 i a regulilor generale din acest Cod.
(3) Structurile cu perei din zidrie nearmat vor avea elemente verticale i orizontale de
confinare cu rolul constructiv de a asigura integritatea i conlucrarea spaial a pereilor i
planeelor. Poziionarea acestor elemente, dimensiunile seciunii de beton i armarea acestora
se va face conform P 100-1.
5.2.2.2. Zidria armat (ZC, ZC+AR, ZIA)
(1) Cldirile cu perei structurali de zidrie confinat (ZC), cu sau fr armturi n rosturile
orizontale, i cele cu perei structurali de zidrie cu inim armat (ZIA), cu toate tipurile de
elemente, vor fi utilizate, n condiiile de calcul, de dimensionare i de alctuire constructiv
stabilite n P 100-1.
(2) Dispunerea stlpiorilor i centurilor de beton armat, materialele , dimensiunile i armarea
acestora vor respecta cerinele din P 100-1, cap.8
(3) Stlpiorii i centurile din pereii de pe conturul cldirilor vor fi prevzui la exterior cu
protecie termic pentru evitarea formrii punilor termice.
5.2.3. Goluri n pereii structurali din zidrie
(1) Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru ui i ferestre i amplasarea acestora n pereii
structurali de zidrie se va face avnd n vedere satisfacerea urmtoarelor cerine:
a. funcionale;
b. de plastica faadelor;
c. structurale.
(2) Cerinele structurale vor avea n vedere :
a. evitarea reducerii exagerate a rezistenei i a rigiditii unor perei structurali;
b. obinerea ariilor de zidrie aproximativ egale pe direciile principale ale cldirii;
c. satisfacerea cerinelor de rezisten i de ductilitate pentru plinurile dintre goluri.
(3) Pentru satisfacerea cerinelor de la (2), raportul ntre ariile n plan ale golurilor de ui i
ferestre i ariile plinurilor de zidrie i dimensiunile minime ale spaleilor ntre goluri vor fi
limitate conform P 100-1.
(4) Golurile de ui i de ferestre vor fi, de regul, dispuse pe aceeai vertical la toate nivelurile.
Poate fi acceptat dispunerea lor alternant cu respectarea unor distane care s permit
transmiterea ncrcrilor printr-un sistem de tip "grind cu zbrele".

Figura 5.4. Dispunerea alternant pe vertical a golurilor din pereii de zidrie

49

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

5.2.4. Grosimea pereilor de zidrie


(1) Grosimea pereilor exteriori i interiori, structurali sau nestructurali i a panourilor de
zidrie nrmate n cadre prevzut n proiect va fi egal cu cea mai mare valoare rezultat din
calculele de specialitate pentru satisfacerea simultan a urmtoarelor cerine:
a. siguran structural;
b. izolare termic/economie de energie;
c. izolare fonic;
d. protecie la foc.
(2) Grosimea de calcul a pereilor se va lua egal cu grosimea efectiv a zidriei netencuite cu
excepia pereilor dubli cu gol interior pentru care grosimea de calcul se stabilete conform
aliniatului (3).
(3) Grosimea de calcul, tef, a unui perete dublu cu gol interior n care cele dou straturi sunt
solidarizate cu agrafe se determin cu relaia
3
= 13 + 23
(5.1)
unde notaiile sunt urmtoarele:
t1 , este grosimea stratului exterior sau neportant
t2 este grosimea stratului interior sau portant.
(4) n cazul n care dimensiunile alese pentru grosimea pereilor nu satisfac cerinele de
siguran structural, se va adopta una dintre urmtoarele msuri:
a. schimbarea tipului / alctuirii zidriei (de exemplu, din ZNA n ZC sau ZIA);
b. sporirea grosimii pereilor;
c. folosirea unor materiale (elemente de zidrie i/sau mortar) cu rezistene superioare.
5.3. Proiectarea preliminar a subansamblurilor structurale orizontale
(1) Planeele cldirilor cu perei structurali din zidrie se clasific, din punct de vedere al
rigiditii n plan orizontal, care depinde de alctuirea constructiv i de dimensiunile i
poziiile golurilor mari, n dou categorii:
a. planee rigide n plan orizontal;
b. planee cu rigiditate nesemnificativ n plan orizontal.
5.3.1. Tipul planeului
(1) La proiectarea preliminar a cldirilor cu perei structurali din zidrie de toate tipurile se va
urmri realizarea planeelor ca diafragme rigide n plan orizontal.
(2) Se recomand folosirea planeelor care transmit ncrcrile verticale pe toate laturile. Acest
tip de planeu va fi utilizat obligatoriu la toate cldirile din zonele seismice cu ag 0.30g.
(3) Planeele cu rigiditate nesemnificativ n plan orizontal vor fi utilizate numai n condiiile
stabilite n P 100-1, cap.8.
(4) n cazul planeelor din elemente prefabricate, mbinrile vor fi proiectate astfel nct
rspunsul planeului la fore seismice s fie similar cu cel a planeelor din beton armat monolit
iar mbinrile s rmn n stadiul elastic pentru solicitrile rezultate din aciunea cutremurului
de proiectare multiplicat cu factorul de comportare q.
5.3.2. Supante, console
(1) Consolele care depesc linia exterioar a pereilor structurali de contur (balcoane,
copertine) vor fi amplasate la nivelul planeului curent, eventual cu o denivelare limitat care

50

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

permite asigurarea continuitii structurale cu planeul. Consolele vor fi realizate din acelai
material ca i planeul (beton armat sau lemn).
(2) n mod excepional se accept amplasarea unor console de beton armat n poziii
intermediare, ncastrate n zidrie, cu respectarea urmtoarelor condiii:
a. deschiderea consolei Lc3t unde t este grosimea peretelui n care este ncastrat;
b. accesul oamenilor pe consol nu este dect ntmpltor (pentru ntreinere);
c. rezemarea consolei se face pe toat limea zidului (t).
n cazul deschiderilor mai mari dect 3t, stabilitatea i rezistena consolei vor fi asigurate prin
elemente de beton armat introduse n grosimea peretelui; n toate cazurile, consolele i a
elementele de care acestea sunt fixate vor fi verificate prin calcul.
(3) Pentru proiectarea supantelor se va ine seama de prevederile din P 100-1, cap.8.
5.3.3. arpante
(1) La proiectarea arpantelor se va urmri adoptarea unei configuraii cu rigiditate spaial
suficient, pentru asigurarea indeformabilitii acestora, pe toate direciile, sub efectul
ncrcrilor din zpad, din vnt i din cutremur. n cazul ncrcrii cu zpad se vor avea n
vedere efectele ncrcrilor nesimetrice care pot rezulta din aglomerarea zpezii pe anumite
poriuni ale acoperiului (a se vedea CR 1-1-3).
(2) Stabilitatea general i local a arpantei n ansamblu i a elementelor acesteia sub aciunea
vntului vor fi verificate prin calcul pentru forele stabilite prin CR 1-1-4 i prin msuri
constructive.
(3) Schema static ale arpantei va fi aleas astfel nct s nu rezulte mpingeri n elementele
de reazem (perei, atice, calcane, etc.). Dac o astfel de schem nu poate fi realizat se vor
prevedea elemente structurale din lemn suficient de rezistente pentru a prelua mpingerile.
Rezistena i rigiditatea acestor elemente vor fi verificate prin calcul conform NP 005.
5.4. Proiectarea preliminar a infrastructurii
(1) Infrastructura cldirilor cu perei structurali din zidrie este constituit din urmtoarele
subansambluri/elemente de construcie:
a. cldiri fr subsol: fundaii, socluri i placa de beton care constituie suportul
pardoselii de la parter;
b. cldiri cu subsol: fundaii, perei de subsol, placa de beton care constituie suportul
pardoselii de la subsol, planeul peste subsol.
(2) Proiectarea preliminar a infrastructurii trebuie s in seama de:
a. mrimea forelor verticale care trebuie transmise la teren;
b. severitatea aciunii seismice la amplasament;
c. natura, stabilitatea i rezistena terenului de fundare;
d. efectele posibile ale apelor subterane.
(3) Proiectarea/dimensionarea infrastructurii se va face pe baza datelor privind stabilitatea i
rezistena terenului de fundare obinute prin cercetarea geotehnic a amplasamentului conform
reglementrilor tehnice specifice n vigoare. Se excepteaz de la aceast prevedere cldirile
provizorii i anexele gospodreti.
(4) n faza de proiectare preliminar, infrastructura trebuie s fie conceput ca un ansamblu de
elemente structurale cu rezisten i rigiditate spaial adecvate intensitii solicitrilor verticale
i seismice i caracteristicilor terenului de fundare care s asigure:

51

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

a. transmiterea la teren a tuturor solicitrilor din seciunea de ncastrare a pereilor, fr


producerea deformaiilor postelastice n elementele infrastructurii i/sau n terenul de
fundare;
b. limitarea deformaiilor verticale ale cldirii la valori care nu pericliteaz integritatea
structurii, a elementelor nestructurale i a branamentelor la reelele exterioare.
(5) Alctuirea infrastructurii cldirilor cu perei structurali din zidrie va respecta, de asemenea,
principiile generale date n reglementrile tehnice n vigoare privind proiectarea fundaiilor de
suprafa i n P 100-1, cap.8, precum i prevederile specifice date n continuare.
5.4.1. Fundaii
(1) Fundaiile pereilor structurali vor fi continue sub ziduri cu una din alctuirile urmtoare:
a. blocuri/tlpi din beton simplu, cu una sau mai multe trepte;
b. blocuri/tlpi din beton simplu i cuzinei din beton armat;
c. tlpi din beton armat.
(2) n cazurile prevzute n P 100-1, cap.8 se pot prevedea i fundaii izolate, din beton simplu,
legate cu grinzi din beton armat pe ambele direcii.
(3) Pentru pereii nestructurali de la subsol, n funcie de dimensiunile i de greutatea proprie a
acestora, se va alege una din urmtoarele soluii de fundare:
a. rezemare pe placa de la subsol, dac aceasta are rezistena i rigiditatea necesare
pentru a prelua ncrcrile respective;
b. ngroarea local a plcii de la subsol,
c. fundarea direct.
5.4.2. Socluri
(1) La cldirile fr subsol, soclul i fundaiile vor fi axate fa de pereii structurali.
(2) Limea soclului va fi cel puin egal cu grosimea peretelui de la parter; se admite o
retragere de maximum 5 cm a feei exterioare a soclului n raport cu faa exterioar a peretelui
de la parter.
5.4.3. Perei de subsol
(1) Pereii de subsol vor fi dispui, de regul, axat, sub toi pereii structurali din parter. Se
accept o retragere de maximum 5.0 cm a feei exterioare a pereilor de la subsol n raport cu
faa exterioar a peretelui de la parter.
(2) Grosimea pereilor de subsol se va stabili, prin calcul, pentru satisfacerea cerinei de
rezisten sub efectul ncrcrilor din gruparea fundamental i din cea seismic i va permite
preluarea eventualelor abateri de execuie.
(4) Rigiditatea subsolului trebuie s fie superioar rigiditii nivelurilor supraterane. n acest
scop se recomand adoptarea urmtoarelor msuri de conformare general, arhitecturalstructural, a subsolului:
a. numrul i dimensiunile golurilor n pereii subsolului vor fi reduse la strictul necesar
din punct de vedere funcional;
b. golurile de ui i ferestre din pereii de subsol vor fi amplasate, n plan, n poziii
decalate fa de golurile de la parter ; n cldirile din zone seismice cu ag 0.25g
amplasarea golurilor de ui din pereii interiori de subsol va fi fcut cu un decalaj de
cel puin 1,0 m fa de poziia golurilor de la parter.

52

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

c. dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici dect cele de la parter, seciunea
plinurilor va fi sporit iar zonele slbite vor fi verificate prin calcul;
d. n cldirile din zone seismice cu ag 0.30g golurile de ui i ferestre din pereii
exteriori de la subsol vor fi mai mici cu cel puin 25% fa de cele din parter.
e. n cazul cldirilor cu perei dispui n sistem "celular", n zonele cu acceleraia
seismic de proiectare ag 0.30g, se recomand sporirea rigiditii subsolului prin
introducerea unor perei suplimentari, n limita posibilitilor rezultate din cerinele
funcionale.

Figura 5.5 Perei suplimentari la subsol n cazul cldirilor cu perei rari


Dac aceste condiii nu sunt respectate, zonele slbite vor fi verificate prin calcul pentru toate
situaiile de proiectare.
5.4.4. Planee la infrastructur
(1) n toate cldirile fr subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton
armat. Aceast plac va fi legat monolit cu soclurile cldirii constituind o legtur rigid n
plan la nivelul infrastructurii/fundaiilor
(2) n toate cldirile cu subsol, placa planeului peste subsol se va executa din beton armat i
avea cel puin aceiai grosime ca i plcile etajelor supraterane.
(3) n cazul cldirilor cu subsol, situate n zonele seismice cu ag0.30g. i n toate cldirile
amplasate pe terenuri de fundare dificile, placa suport a pardoselii subsolului se va executa din
beton armat, legat de tlpile de fundaie.

Extrase din codul P100/1-2013:


8.3.2. Conditii de utilizare
(1) Sectiunea de ncastrare a ansamblului peretilor structurali pentru calculul la forte orizontale,
fata de care se defineste numarul de niveluri nniv, se va considera astfel:
(a) la nivelul superior al soclurilor, pentru cladirile fara subsol;
(b) la planseul peste subsol, pentru cladirile cu pereti desi (sistem fagure) si pentru
cladirile cu pereti rari (sistem celular) la care s-au prevazut pereti suplimentari n subsol
(subsol cu pereti desi);
(c) peste nivelul fundatiilor pentru cladirile cu pereti rari, daca nu s-au prevazut pereti
suplimentari n subsol (subsol cu pereti rari). ( )
(2) Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de ncastrare (nniv) al cladirilor cu pereti
structurali din zidarie, pentru care se aplica prevederile prezentului Cod, se limiteaza n functie
de:
- acceleratia terenului pentru proiectare la amplasament (ag);
53

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

- clasa de regularitate/neregularitate structurala definita conform 8.3.3.;


- clasa de importanta a cladirii, stabilita conform 4.4.5;
- tipul/alcatuirea zidariei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
- grupa elementelor pentru zidarie definita conform 8.2.1. (3) Densitatea peretilor structurali ai cladirilor din zidarie, interiori+exteriori, pe fiecare din
directiile principale ale cladirii, este definita prin procentul ariei nete totale a peretilor
structurali din zidarie (Az,net) de pe directia respectiva, raportata la aria planseului (Apl) de la
nivelul respectiv (0)
(%) = 100

8.3.2.1. Conditii de utilizare pentru structuri cu pereti din zidarie nearmata (ZNA)
(1) Din cauza capacitatii scazute de a disipa energia seismica, datorita rezistentei mici la
ntindere perpendicular pe rostul de asezare si la eforturi principale de ntindere si a ductilitatii
reduse, deficiente care favorizeaza ruperile fragile, se recomanda ca utilizarea structurilor cu
pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) sa fie evitata.
(2) Structurile cu pereti de zidarie nearmata (ZNA) cu elemente pentru zidarie definite conform
8.2.1 vor fi folosite, n conditiile stabilite n tabelul 8.8, numai daca sunt ndeplinite toate
conditiile de mai jos:
(a) cladirea se ncadreaza n categoria "cladiri regulate cu regularitate n plan si n
elevatie";
(b) cladirea se ncadreaza n clasele de importanta III sau IV;
(c) sistemul de asezare a peretilor este de tip "pereti desi" (sistem fagure);
(d) naltimea nivelului hetaj 3,00 m;
(e) sunt prevazute elemente verticale si orizontale pentru asigurarea integritatii
structurale si conlucrarii spatiale ale peretilor conform (4)
(f) sunt respectate cerintele de alcatuire a zidariei si planseelor din acest Cod;
(g) materialele folosite satisfac cerintele de la par.8.2 din acest Cod. ( )( )
(3) Utilizarea structurilor cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) pentru cladirile din
clasele de importanta I si II nu este permisa, n toate zonele seismice indiferent de numarul de
niveluri peste sectiunea de ncastrare (nniv).
(4) Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata cu nniv 2 ( P+1E) n zonele seismice
cu ag 0,25g indiferent de materialul si de caracteristicile geometrice si mecanice ale
elementelor pentru zidarie, vor fi prevazute cu stlpisori si centuri de beton armat, n pozitiile
indicate la 8.5.4.2.1.(1) pentru asigurarea integritatii ansamblului cladirii n stadiile avansate
de solicitare sub efectul unor cutremure care depasesc acceleratia ag stabilita conform figurii
3.1 pentru amplasamentul respectiv.
Rezistenta acestor elemente nu se va lua n considerare pentru calculul rezistentei de proiectare
a peretilor structurali si nici pentru verificarea sigurantei ansamblului structurii.
(5) Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de ncastrare (nniv) pentru cladiri cu pereti
structurali din zidarie nearmata (ZNA) si valoarea minima constructiva asociata a densitatii
peretilor structurali (p%), pe fiecare din directiile principale, n functie de acceleratia
terenului pentru proiectare (ag), sunt date n tabelul 8.8.
(6) Valorile din tabelul 8.8 se refera la primul nivel peste sectiunea de ncastrare.
Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu maximum 1% pe nivel
pastrnd conditiile de regularitate n elevatie.
(7) n cazul cladirilor cu pereti structurali din ZNA mansarda si/sau constructiile anexe
(uscatorii, spalatorii, etc) - definite la 8.3.2.2.(5) , se considera "nivel" care se include n
numarul total admis conform tabelului 8.5. chiar daca sunt ndeplinite conditiile speciale de
alcatuire constructiva de la 8.3.2.2. (4).
54

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(8) Structurile cu pereti structurali din zidarie nearmata (ZNA) cu elementele de zidarie
definite conform 8.2.1 pot fi folosite, n toate zonele seismice, fara verificarea sigurantei n
situatia de proiectare seismica, pentru: (0)
- constructii cu un singur nivel peste sectiunea de ncastrare, cu functiunea de anexe
gospodaresti care adapostesc bunuri de valoare redusa si n care accesul oamenilor
este ntmplator;
- constructii provizorii, cu durata de utilizare prevazuta mai mica de trei ani
(constructii pentru organizare de santier, de exemplu).
(2) Densitatea peretilor structurali stabilita n tabelul 8.9 se refera la primul nivel peste
sectiunea de ncastrare. Pentru urmatoarele niveluri se accepta reducerea densitatii peretilor cu
maximum 1% pe nivel cu obligatia de pastrare a conditiilor de regularitate n elevatie.
n cazul n care, prin aceasta reducere, conditiile de regularitate nu mai sunt satisfacute, calculul
fortei taietoare de baza se va face cu metoda de calcul modal folosind, dupa caz, modele de
calcul plan sau spatial conform tabelului 4.1 din acest Cod.
(3) n zonele seismice cu ag=0,15g si ag=0,20g cel putin 75% din forta taietoare de baza,
calculata conform 8.4.2., trebuie sa fie preluata cu pereti structurali din zidarie confinata cu
stlpisori din beton armat la ambele extremitati sau cu pereti structurali din zidarie cu inima
armata. n zonele seismice cu ag0,25g forta taietoare de baza trebuie sa fie preluata integral
cu pereti structurali confinati cu stlpisori din betonarmat la ambele extremitati sau cu pereti
structurali din zidarie cu inima armata.

n ambele situatii, pozitionarea, dimensiunile si armarea stlpisorilor de beton armat trebuie sa


respecte prevederile din acest Capitol.
55

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(4) n cazul cladirilor cu pereti structurali din zidarie armata (ZC, ZC+AR si ZIA) cu mansarda
peste ultimul nivel curent, aceasta nu se include n numarul de niveluri peste sectiunea de
ncastrare maxim admis conform tabelului 8.9. numai daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii
constructive:
(a) densitatea minima constructiva a peretilor din tabelul 8.9 se majoreaza cu 1,0%;
(b) peretii perimetrali din zidarie nu depasesc naltimea medie de 1,25 m;
(c) peretii de compartimentare sunt de tip usor (gips-carton sau similar);
(d) sarpanta din lemn este proiectata astfel nct sa nu rezulte mpingeri n peretii
perimetrali;
(e) zidaria peretilor structurali de la mansarda este confinata cu stlpisori de beton armat
n continuarea celor de la nivelul inferior;
(f) la partea superioara a peretilor de zidarie ai mansardei este prevazuta o centura de
beton armat.
Daca cel putin una din aceste conditii nu este ndeplinita, mansarda va fi considerata "nivel"
iar cladirea se va ncadra, din punct de vedere al naltimii si al densitatii peretilor structurali, n
conditiile date n tabelul 8.9.
(5) n cazul n care pe planseul peste ultimul nivel curent al cladirii cu pereti structurali din
zidarie armata (ZC, ZC+AR si ZIA) sunt prevazute constructii anexe (uscatorii, spalatorii, etc)
care ocupa cel mult 20% din suprafata nivelului curent si a caror naltime nu este mai mare
dect naltimea acestuia, ncaperile respective vor fi considerate ca o proeminenta a cladirii
principale si vor fi tratate conform prevederilor de la (6) fara a fi considerate ca "nivel" n
limitele date n tabelul 8.9.
(6) n cazul cladirilor mentionate la (5) calculul fortei taietoare cu metoda fortelor statice
echivalente se va face astfel:
(a) Forta taietoare de baza (Fb) pentru ntreaga cladire (cu masa totala m) se va
calcula ca la 8.4.2. considernd ca masa proeminentei (mp) se adauga masei
ultimului nivel.
(b) Forta taietoare de baza (Fbp) aferenta masei (mp) se va calcula cu relatia

(8.2): = 2 (
(7) Numarul maxim de niveluri peste sectiunea de ncastrare (nniv) dat n tabelul 8.9 poate fi
depasit cu un nivel, dar fara a depasi naltimea de P+4E pentru zonele cu ag0,15g, daca sunt
ndeplinite urmatoarele doua conditii:
- se folosesc elemente pentru zidarie si mortar cu care se obtine rezistenta
caracteristica la compresiune a zidariei fk 4,5 N/mm2;
- siguranta structurii este verificata prin calcul cu un procedeu static neliniar
(biografic) conform 4.5.3.5.2.
(8) n aceleasi conditii ca la (7) se accepta scaderea cu cel mult 20% a densitatii minime a
peretilor (p%) stabilita n tabelul 8.9, dar fara ca aceasta sa devina mai mica de 3%.
(9) Prevederile de la (7) si (8) nu se vor aplica structurilor pentru care factorul de
suprarezistenta definit la 8.3.4.(2) are valoarea u/1=1,0.
(10) Prevederea n proiect a densitatii minime constructive a peretilor structurali (p%), conform
tabelelor 8.8 si 8.9 si/sau a rezistentelor caracteristice minime ale zidariei din tabelele 8.2 8.5
nu asigura satisfacerea cerintei de siguranta, n toate cazurile de alcatuire arhitecturalstructurala a cladirii si pentru toate zonele seismice, si n consecinta, nu elimina obligatia
proiectantului de a verifica, prin calcul, ndeplinirea acestei cerinte. (0
)(0)
8.3.3. Regularitate si neregularitate geometrica si structurala
(1) Criteriile specifice de regularitate geometrica si structurala, n plan si n elevatie, pentru
cladirile cu pereti structurali din zidarie folosite pentru situatia de proiectare seismica sunt
identice cu cele folosite pentru situatia persistenta de proiectare si pentru situatia tranzitorie de
56

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

proiectare detaliate n Codul CR 6 si sunt n concordanta cu prevederile capitolul 4 din


prezentul Cod. (0)
8.3.4. Factori de comportare
(1) Factorii de comportare "q" pentru structurile cu pereti structurali din zidarie, se vor lua din
tabelul 8.10
Tabelul 8.10. Factori de comportare "q" pentru cladiri cu pereti structurali din zidarie

(2) Factorul de suprarezistenta este definit prin expresia u/1 n care:


- u reprezinta 90% din forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte
actiuni ramn constante, structura atinge valoarea maxima a fortei laterale capabile;
- 1 reprezinta forta seismica orizontala pentru care, daca efectele celorlalte actiuni
ramn constante, primul element structural atinge rezistenta ultima (la ncovoiere
cu forta axiala sau la forfecare).
(3) Calculul factorului de suprarezistenta se poate face folosind orice procedeu de calcul static
neliniar. Valorile u/1 obtinute prin calcul nu vor depasi cu mai mult de 25% valorile forfetare
date la (4).
(4) Daca nu se efectueaza un calcul static neliniar conform (3), pentru cladirile cu nniv2 , n
cazul zidariilor cu lege constitutiva cu deformatiile specifice mu/ml>>1,0 , valorile u/1
se vor lua dupa cum urmeaza:
- cladiri cu structura din zidarie nearmata (ZNA): u/1=1,10
- cladiri cu structura din zidarie armata (ZC, ZC+AR, ZIA): u/1=1,25
(5) Pentru structurile cu pereti din zidarie cu lege constitutiva liniara cu mu/ml 1,0 pentru
toate tipurile de elemente pentru zidarie din argila arsa si din BCA, factorii de comportare q se
vor lua dupa cum urmeaza: (0)
- pentru zidarie nearmata (ZNA): q=1,50
- pentru zidarie confinata (ZC) si pentru zidarie confinata si armata n rosturile
orizontale (ZC+AR): q=2,0.
8.4. Calculul seismic al cladirilor cu pereti structurali din zidarie
(1) Calculul seismic al cladirilor cu pereti structurali din zidarie se va face conform principiilor
si regulilor generale din acest Cod, par. 4.5 cu precizarile specifice date n cele ce urmeaza.
(2) Spectrul de raspuns elastic va fi calculat cu relatia (A.7.1.) din acest Cod. Factorul de
corectie dat de relatia (A.7.2) se va lua =0,88, corespunzator fractiunii din amortizarea critica
=8%.(0)

57

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

8.4.1. Conditii generale


(1) Modelul de calcul structural trebuie sa reprezinte n mod adecvat proprietatile de rigiditate
ale ntregului sistem structural.
(2) Determinarea eforturilor sectionale (N,M,V) n peretii structurali si a deplasarilor laterale
ale structurii se poate face prin procedee de calcul manual sau cu orice program de calcul bazat
pe principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.
(3) Rigiditatea elastica a elementelor va fi calculata considernd deformatiile din ncovoiere si
din forfecare ale zidariei nefisurate.
(4) Rezultate mai exacte se obtin folosind rigiditatea zidariei fisurate:
(a) pentru peretii din zidarie nearmata (ZNA):
(i) caracteristicile geometrice ale sectiunii nefisurate din zidarie;
(ii) din valoarea modulul de elasticitate secant de scurta durata al zidariei (Ez)
cu valoarea calculata n functie de rezistenta caracteristica fk
(iii) din valoarea modulului de elasticitate transversal; ( )
(b) pentru zidaria confinata (ZC) si pentru zidaria cu inima armata (ZIA): ( )
(i) caracteristicile geometrice ale sectiunii ntregi nefisurate (zidarie si beton)
(ii) din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent, de scurta
durata, (EZC(ZIA));
(iii) din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)).
()
(5) Rigiditatea riglelor de cuplare din beton armat se va lua n calcul cu valorile folosite pentru
calculul cladirilor cu pereti structurali din beton armat (a se vedea CR2-1-1).
(6) n modelul de calcul pentru peretii cu goluri din zidarie nearmata nu se va tine seama de
efectul riglelor de cuplare. Acestea vor fi armate constructiv, astfel nct cedarea riglei sa
preceada cedarea reazemului (montantului) prin zdrobirea locala a zidariei.
(7) Pentru calculul seismic, planseele cladirilor cu pereti structurali din zidarie se clasifica din
punct de vedere al rigiditatii n plan orizontal n:
- plansee rigide n plan orizontal;
- plansee cu rigiditate nesemnificativa n plan orizontal.
(8) La cladirile curente cu pereti structurali din zidarie, pentru modelul de calcul, pot fi
considerate, fara verificari suplimentare, ca diafragme rigide n plan orizontal, daca nu sunt
slabite semnificativ de goluri, fara verificarea prin calcul, planseele care au urmatoarele
alcatuiri:
- plansee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continua cu
grosime 60 mm, armata cu plasa de otel beton cu aria 250 mm2/m pe fiecare
directie;
- plansee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat mbinate pe
contur prin piese metalice sudate, bucle de otel beton si beton de monolitizare;
- plansee executate din elemente prefabricate de tip "fsie", cu bucle sau cu bare de
legatura la extremitati si cu suprabetonare continua cu grosime 60 mm, armata cu
plasa din otel beton cu aria 250 mm2/m pe fiecare directie (58/m).
(9) Planseul care nu satisface integral prevederile de la (8) poate fi considerat rigid n plan
orizontal daca, atunci cnd este modelat cu flexibilitatea sa reala n plan, deplasarile orizontale
calculate n situatia de proiectare seismica nu depasesc nicaieri cu mai mult de 10 % din
deplasarea orizontala absoluta corespunzatoare.
(10) Urmatoarele categorii de plansee vor fi considerate cu rigiditate nesemnificativa, n plan
orizontal:
(a) plansee din elemente prefabricate de tip "fsie" cu bucle sau cu bare de legatura la
extremitati;

58

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(b) plansee din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici sau din blocuri
ceramice, fara suprabetonare armata sau cu sapa nearmata cu grosimea 30 mm;
(c) plansee din lemn. ( )
(11) n cladirile curente, indiferent de tipul zidariei (ZNA, ZC, ZIA), n zonele seismice cu
ag0,30g nu se accepta prevederea planseelor partiale (supante). n zonele cu ag0,25g forta
seismica pentru cladiri cu supante se va determina prin calculul modal cu spectre de raspuns.
(12) n cazul peretilor cu goluri de usi si/sau ferestre, plinurile orizontale din zidarie vor fi
considerate ca grinzi de cuplare numai daca sunt tesute efectiv cu montantii alaturati si daca
sunt legate att cu centura planseului ct si cu buiandrugul de beton armat de sub zidarie (daca
acesta este separat de centura planseului).
(13) Fortele taietoare de baza pentru peretii structurali determinate prin calculul liniar elastic,
conform paragrafelor 4.4.3 si 8.4.2.1.din acest Cod pot fi redistribuite ntre peretii de pe aceiasi
directie, cu conditia ca echilibrul global sa fie satisfacut si ca forta taietoare n oricare perete
sa nu fie redusa/sporita cu mai mult de 20%.
Redistribuirea este permisa numai pentru zidariile de lege de forma liniar dreptunghiulara
cu mu>>ml si nu se aplica n cazul zidariilor fragile pentru care muml si numai n cazul
planseelor care au rezistenta suficienta stabilita conform Codului CR 6, cap.6. (

8.5.2. Proiectarea suprastructurii


8.5.2.1. Pereti structurali
8.5.2.1.1.Conditii generale
(1) Toti peretii din zidarie care ndeplinesc conditiile de la 8.1.1. (3) vor fi considerati "pereti
structurali" si vor fi proiectati conform acestui capitol.
(2) Peretii din zidarie care nu ndeplinesc conditiile de la 8.1.1. (3) vor fi considerati "pereti
nestructurali" si vor fi calculati si alcatuiti, pentru situatia persistenta de proiectare si situatia
tranzitorie de proiectare conform prevederilor din Codul CR 6 si pentru situatia seismica de
proiectare conform prevederilor din capitolul 10 din acest Cod.
(3) Structurile constructiilor etajate curente din zidarie, se clasifica dupa cum urmeaza: (0)
- structuri cu pereti structurali desi (sistem fagure);
- structuri cu pereti structurali rari (sistem celular).
- structuri mixte (dual) la care peretii structurali conlucreaza cu cadre din beton armat
pentru preluarea fortelor seismice
8.5.2.1.2.Arii de zidarie si cerinte privind geometria peretilor
(1) Valorile necesare ale ariilor nete ale peretilor structurali, pe ambele directii principale ale
constructiei, se vor stabili prin calcul. Aceste valori trebuie sa fie cel putin egale cu cele din
tabelele 8.8 si 8.9 sau cu valorile reduse conform 8.3.2.2.(7) si 8.3.2.2.(8).
(2) Lungimea minima (lmin) a spaletilor adiacenti golurilor de usi si de ferestre se limiteaza,
n functie de cea mai mare naltime a golurilor adiacente (hgol) sau de grosimea peretelui (t),
dupa cum urmeaza:
(a) pentru zidaria nearmata (ZNA):
- spaleti de capat la pereti de fatada si interiori: lmin=0,6hgol 1,20 m
- spaleti intermediari la pereti de fatada si interiori: lmin=0,5hgol 1,00 m
(b) pentru zidaria confinata (ZC sau ZC+AR):
- spaleti de capat la pereti de fatada si interiori: lmin =0,5hgol 1,00 m
- spaleti intermediari la pereti de fatada si interiori: lmin=0,4hgol 0,80 m
(c) pentru zidaria cu inima armata (ZIA): lmin=3t unde t este grosimea totala a
peretelui. ( )

59

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 8.1. Dispunerea n plan a golurilor din peretii de zidarie


(3) Raportul ntre ariile n plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de zidarie va
numai elementele verticale cu continuitate pna la fundatii si care au dimensiuni cel putin egale
cu valorile minime date la (2).
Tabelul 8.11. Raportul ntre ariile n plan ale golurilor de usi si ferestre si ariile plinurilor de
zidarie

(4) Grosimea minima a peretilor structurali pentru cerinta de siguranta structurala, indiferent
de materialul elementelor din care este executata zidaria va fi 240 mm.
Pentru satisfacerea celorlalte cerinte esentiale, grosimile peretilor se vor stabili conform
reglementarilor specifice n vigoare.
(5) Indiferent de rezultatele calculelor de rezistenta, raportul ntre naltimea etajului (het) si
grosimea peretelui structural (t) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: (0)
- zidarie nearmata (ZNA) het/t12;
- zidarie confinata (ZC) si zidarie cu inima armata (ZIA) het/t15.
8.5.2.1.3.Sectiuni de zidarie slabite prin goluri si slituri.
(1) Se aplica prevederile comune pentru situatia persistenta de proiectare si pentru situatia
tranzitorie de proiectare date n Codul CR 6, indiferent de zona seismica, de naltimea cladirii
si de materialele din care este realizata zidaria. (0

60

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

8.5.2.2. Plansee
(1) Pentru proiectarea planseelor se va tine seama de prevederile comune pentru situatia
persistenta de proiectare si pentru situatia tranzitorie de proiectare, de conditiile generale date
n acest Cod, art.4.4.4., si de prevederile specifice date n continuare.
(2) Planseele cu rigiditate nesemnificativa n plan orizontal sunt permise numai pentru:
- ultimul nivel al cladirilor cu pereti structurali din zidarie, cu un singur nivel cu sau
fara mansarda - (P) sau (P+M) , pentru zonele seismice cu ag=0,10g;
- planseele intermediare ale constructiilor cu doua si trei niveluri (P+1E2E), din
clasele de importanta III si IV, n zonele seismice cu ag0,15g (cu exceptia
planseului peste subsol);
(3) n cazul planseelor cu goluri de dimensiuni mari se vor respecta conditiile generale date la
4.4.4.5 si prevederile de la (4) si (5).
(4) Pozitiile golurilor de dimensiuni mari vor fi stabilite nct sa nu conduca la reducerea
rigiditatii si a rezistentei planseelor si sa asigure transferul fortelor orizontale la peretii
structurali fara concentrari importante de eforturi. n acest scop, se va evita pozitionarea
golurilor la colturile planseelor, lnga peretii de contur sau alaturarea mai multor goluri.

Figura 8.2. Pozitionarea golurilor de mari dimensiuni n plansee


(5) n cazurile n care slabirea semnificativa a planseelor prin goluri nu poate fi evitata se va
tine seama de efectul rigiditatii finite a planseului prin adoptarea unui model de calcul spatial.
(
0)
8.5.3. Proiectarea infrastructurii
(1) Alcatuirea infrastructurii cladirilor cu pereti structurali din zidarie va respecta prevederile
generale pentru situatia persistenta de proiectare si pentru situatia tranzitorie de proiectare,
principiile generale date la 4.4.1.7 si prevederile specifice date n continuare.
(2) Dimensionarea fundatiilor, soclurilor si peretilor de subsol se va face prin calcul pentru
satisfacerea conditiilor de rezistenta sub efectele rezultate din gruparea fundamentala de
ncarcari. Dimensiunile astfel obtinute vor fi verificate si pentru efectele ncarcarilor din
gruparea seismica de ncarcari.
(3) n zonele seismice cu ag0.25g, pentru dimensionarea fundatiilor, soclurilor si peretilor de
subsol, efectele actiunii seismice se vor lua n calcul cu valorile)rezistentelor de proiectare la
ncovoiere cu forta axiala ale peretilor din elevatie determinate considernd rezistenta
armaturilor majorata cu 25%. n cazul peretilor cuplati se va tine seama si de modificarea fortei
axiale corespunzator rezistentelor de proiectare la forta taietoare ale grinzilor de cuplare. (0
)
8.5.3.1. Fundatiile peretilor structurali
(1) Fundatiile peretilor structurali din zidarie vor fi de tip "talpa continua".
61

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(2) Prin exceptie de la (1), n zonele cu acceleratia seismica de proiectare ag0,15g, n cazul
unor ncarcari verticale reduse (cladiri P+1E+M), pentru cladiri din clasele de importanta III
si IV, pe terenuri normale de fundare, cu presiunea conventionala pe teren pconv > 200 kPa, se
pot prevedea si fundatii izolate din beton simplu, legate cu grinzi din beton armat pe ambele
directii. (
0)
8.5.3.2. Socluri
(1) n cazul constructiilor fara subsol, soclul si fundatiile vor fi executate din beton armat, cu
exceptia situatiilor prevazute la (2).
(2) n cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru constructii din clasa de
importanta III, cu nniv 3, n zonele seismice cu ag0,15g, precum si pentru constructii din
clasa de importanta IV, n toate zonele seismice, soclul poate fi executat din beton simplu daca
rezultatele calculelor de dimensionare cu ncarcarile mentionate la 8.5.3.(2) permit aceasta
solutie. (0)
8.5.3.3. Pereti de subsol
(1) Peretii de subsol ai cladirilor cu pereti structurali din zidarie se vor realiza din beton armat
cu exceptia situatiilor prevazute la (2).
(2) n cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru constructii din clasa de
importanta III, cu nniv3, n zonele seismice cu ag0,15g, precum si pentru constructii din clasa
de importanta IV, n toate zonele seismice, peretii de subsol pot fi executati din beton simplu
daca rezultatele calculelor de dimensionare cu ncarcarile mentionate la 8.5.3.(2) permit aceasta
solutie.
(3) n zonele seismice cu ag0,25g se va evita slabirea semnificativa prin goluri a peretilor de
subsol, rezistenta zonelor slabite va fi verificata prin calcul si, daca este necesar, se vor adopta
solutii de sporire a rezistentei acestora.
(4) Pentru cladirile cu pereti dispusi n sistem celular, n zonele cu ag0,25g, n afara masurilor
de la (3) se recomanda sporirea rigiditatii subsolului prin introducerea unor pereti suplimentari
(realizarea unui subsol cu pereti desi). (0)
8.5.3.4. Plansee la infrastructura
(1) Planseul peste subsol va fi realizat din beton armat indiferent de zona seismica a
amplasamentului, de naltimea cladirii si de materialele din care este realizata zidaria.
8.5.4. Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti structurali din zidarie
(1) Pentru proiectarea peretilor structurali si a planseelor se vor respecta regulile generale din
paragraful 8.5.2. si regulile specifice date n continuare.
(2) Se recomanda ca dimensiunile n plan ale plinurilor de zidarie, ntre goluri sau pna la
capatul peretelui, sa fie multiplu de din lungimea elementului pentru zidarie.
(3) Conditia de la (2) este obligatorie pentru zidariile realizate cu elemente din argila arsa din
grupa 2S; n acest caz , pentru a se elimina taierea/spargerea la santier a elementelor, se vor
folosi numai elemente speciale, cu lungimea egala cu un submultiplu al lungimii nominale, din
sortimentele respective. Daca nu se realizeaza modularea se vor spori dimensiunile stlpisorilor
din beton armat.
(4) n cazul zidariilor cu naltimea de referinta a rndului 200 mm, naltimea panoului de
zidarie, ntre centurile de beton armat, va fi un multiplu ntreg al naltimii rndului (naltimea
elementului + grosimea stratului de mortar de circa 1012 mm).
(5) n cazul cladirilor cu plansee alcatuite din elemente liniare (care descarca pe o singura
directie), n toate zonele seismice si indiferent de tipul zidariei (ZNA, ZC sau ZIA), se vor

62

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

prevedea masuri constructive pentru ancorarea, la fiecare planseu, a peretilor structurali


exteriori dispusi paralel cu elementele principale ale planseului.
Se recomanda ca toti peretii structurali de pe contur sa fie ncarcati direct de planseu.

Figura 8.3. Modularea zidariilor n raport cu dimensiunile elementelor pentru zidarie


8.5.4.2. Reguli specifice pentru constructii cu pereti structurali din zidarie nearmata
(ZNA)
(1) Toate cladirile cu pereti structurali din zidarie nearmata, indiferent de elementele pentru
zidarie si de mortarele folosite, vor avea stlpisori din beton armat dispusi constructiv, n
functie de zona seismica conform 8.5.4.2.1. (1).
(2) Peste golurile de usi si de ferestre se vor prevedea buiandrugi din beton armat legati, de
regula, cu centura de la nivelul planseului.
(3) Pentru cladirile amplasate n zone seismice cu ag0,15g n zonele de legatura ntre peretii
perpendiculari (colturi, ramificatii si intersectii) se vor prevedea armaturi n rosturile orizontale
conform 8.5.4.2.4.
)
8.5.4.3. Reguli specifice pentru constructii cu pereti structurali din zidarie confinata (ZC)
(1) n cladirile cu pereti structurali din zidarie, indiferent de elementele pentru zidarie si de
mortarele folosite, vor fi prevazute elemente de confinare din beton armat dispuse vertical
(stlpisori) si orizontal (centuri) dupa cum urmeaza:
(a) pentru cladirile din ZNA - elemente cu rol constructiv;
(b) pentru cladirile din ZC si ZC+AR - elemente cu rol structural. ( )
(2) Pozitiile n plan si pe verticala si dimensiunile sectiunii transversale si armarea
longitudinala si transversala ale stlpisorilor si centurilor se stabilesc tinnd seama de efectele
ncarcarilor verticale si ale fortelor seismice de proiectare, cu respectarea conditiilor precizate
n continuare.
8.5.4.3.1.Prevederi referitoare la stlpisori
(1) La toate cladirile cu pereti structurali din zidarie simpla (ZNA) cu elemente din argila arsa
si din BCA , se vor prevedea, ca masura constructiva, stlpisori de beton armat n urmatoarele
pozitii (figura 8.4,a):
(a) Pentru zonele seismice cu ag0,15g. la toate colturile exterioare si intrnde de pe
conturul constructiei (SC1)
(b) Pentru zonele seismice cu 0,15g<ag0,25g la toate colturile exterioare si intrnde
de pe conturul constructiei (SC1) si la casa scarii (SC2). ( )
63

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(2) La cladirile cu pereti din zidarie confinata (ZC), cu elemente din argila arsa si din BCA,
stlpisorii de beton armat vor fi amplasati n urmatoarele pozitii (figura 8.4b):
(a) la toate colturile exterioare si intrnde de pe conturul constructiei(S1);
(b) la capetele libere ale fiecarui perete;
(c) de ambele parti ale oricarui gol (S3) cu suprafata 2,5 m2 n zonele seismice cu
ag0,20g si de ambele parti ale oricarui gol cu suprafata 1,5 m2 n zonele seismice cu
ag0,25g; golurile cu dimensiuni mai mici vor fi marginite cu stlpisori daca
necesitatea acestora rezulta din calcule sau din cerinta d;
(d) n lungul peretelui (S2), astfel nct distanta ntre axele stlpisorilor sa nu
depaseasca:
(i) 5.0 m n cazul structurilor cu pereti desi (sistem fagure);
(ii) 4.0 m n cazul structurilor cu pereti rari (sistem celular); ( )
(e) la intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stlpisor amplasat conform regulilor
de mai sus se afla la o distanta mai mare de 3t unde t este grosimea peretelui
(f) n toti spaletii care nu au lungimea minima prevazuta la art.8.5.2.1.2 (2) ( )

(a) Pozitionarea stlpisorilor constructivi la cladiri din zidarie nearmata

(b) Pozitionarea stlpisorilor din beton armat la structuri din zidarie confinata
Figura 8.4. Pozitionarea stlpisorilor din beton armat la structuri din zidarie confinata

64

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(3) Stlpisorii vor fi executati pe toata naltimea constructiei.


(4) Sectiunea transversala a stlpisorilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
(a) aria sectiunii transversale 625cm2;
(b) latura minima 25cm. ( )
(5) Armarea stlpisorilor se va stabili prin calcul, cu urmatoarele conditii minime:
(a) procentul de armare longitudinala:
(i) 1,0% pentru zonele seismice ag0,25g;
(ii) 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag=0,20g.
(iii) 0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
(b) diametrul barelor longitudinale 12mm;
(c) armare transversala: ( )
(i) etrieri nchisi cu 6 mm;
(ii) distanta ntre etrieri: 15cm n cmp curent si 10 cm pe lungimea de
nnadire a barelor longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu centurile (peste si
sub centura).
(6) Barele longitudinale ale stlpisorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate n centurile ultimului
nivel conform SR EN 1992-1-1.
(7) nnadirea barelor longitudinale din stlpisori se va face prin suprapunere, fara crlige, pe o
lungime 50; n sectiunea de la baza (sectiunea de ncastrare), suprapunerea barelor
longitudinale ale stlpisorilor din suprastructura cu mustatile din socluri sau din peretii de
subsol se va face pe o lungime 60.
8.5.4.3.2.Prevederi referitoare la centuri
(1) Pentru toate cladirile, indiferent de alcatuirea zidariei (ZNA, ZC sau ZIA) si de zona
seismica, se vor prevedea centuri de beton armat n planul peretilor:
(a) la nivelul fiecarui planseu, indiferent de materialul din care este realizat. (beton
armat sau lemn) si de tehnologia de realizare a acestuia,
(b) n pozitie intermediara, la constructiile etajate cu pereti rari (sistem celular) si la
constructiile tip sala/hala ai caror pereti structurali au naltimea >3,20 m, n zonele
seismice cu ag0,15 g, sau >4,00 m - n zonele seismice cu ag=0,10g.
(2) n cazul cladirilor cu mansarda sau cu pod necirculabil si cu sarpanta din lemn se vor
prevedea centuri la partea superioara a tuturor peretilor care depasesc nivelul ultimului planseu.
(3) Centurile prevazute conform (1) vor fi continue pe toata lungimea peretelui si vor alcatui
contururi nchise. Centurile de la nivelul planseelor curente si cele de la acoperis nu vor fi
ntrerupte de goluri de usi si ferestre cu exceptia situatiilor mentionate la (4).
(4) Continuitatea centurilor poate fi ntrerupta numai n urmatoarele situatii:
(a) centura planseului curent, n dreptul casei scarii, cu conditia sa se prevada:
(i) stlpisori din beton armat la ambele margini ale golului;
(ii) o centura-buiandrug, la podestul intermediar, legata de cei doi stlpisori;
(b) centura peste zidul de la mansarda, n dreptul lucarnelor, cu conditia sa se prevada:
()
(i) stlpisori de beton armat la ambele margini ale golului, cu armaturile
longitudinale ancorate corespunzator n centura planseului inferior;
(ii) centura peste parapetul de zidarie al ferestrei, legata de cei doi stlpisori.

65

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 8.5. ntreruperea centurilor la casa scarii

(5) Se recomanda ca ntreruperea centurilor de la casa scarii, sa fie prevazuta numai pentru
cladirile din zonele seismice cu ag 0,20g.
(6) Sectiunea transversala a centurilor de beton armat va satisface urmatoarele conditii:
(a) aria sectiunii transversale 500cm2, cu respectarea urmatoarelor dimensiuni: ( )
(i) latimea 25 cm, dar 2/3 din grosimea peretelui;
(ii) naltimea dect grosimea placii planseului pentru peretii interiori si dect
dublul acesteia pentru peretii de pe conturul cladirii si de la casa scarii. ( )
(7) Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu urmatoarele conditii minime:
(a) procentul de armare longitudinala:
(i) 1,0% pentru zonele seismice ag 0,25g;
(ii) 0,8% pentru zonele seismice ag=0,15g si ag =0,20g.
(iii) 0,6 % pentru zonele seismice ag=0,10g( )
(b) diametrul barelor longitudinale 12mm;
(c) armare transversala: ( )
(i) etrieri nchisi cu 6mm;
(ii) distanta ntre etrieri: 15 cm n cmp curent si 10 cm pe lungimea de nnadire a
barelor longitudinale si pe 60 cm la intersectiile cu stlpisorii. ( )
(8) nnadirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere, fara crlige, pe o lungime de
60. Sectiunile de nnadire ale barelor vor fi decalate cu cel putin 1.00 m; ntr-o sectiune se
vor nnadi cel mult 50% din barele centurii.

Figura 8.6. nnadirea barelor din centuri


(9) La colturi, intersectii si ramificatii se va asigura legatura monolita a centurilor amplasate
pe cele doua directii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizata prin ancorarea
barelor longitudinale n centurile perpendiculare pe o lungime 60
(10) n cazul sliturilor verticale realizate prin zidire, continuitatea armaturilor din centuri care
se ntrerup va fi asigurata prin bare suplimentare avnd o sectiune cu cel putin 20% mai mare
dect cea a barelor ntrerupte.
66

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 8.7. Armarea centurilor slabite prin slituri


(11) n cazul cladirilor cu sarpanta, n centurile de la ultimul nivel se vor prevedea piese
metalice pentru ancorarea cosoroabelor sarpantei. (0
)
8.5.4.3.3.Prevederi referitoare la buiandrugi si rigle de cuplare
(1) n cladirile curente, riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planseului.
(2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe peretii de zidarie va fi 40cm
(3) Latimea riglelor de cuplare va fi egala cu grosimea peretelui. Pentru peretii de fatada se
accepta o reducere de 5cm pentru aplicarea protectiei termice.
(4) n conditiile de la (1) armarea elementului constituit din centura si rigla de cuplare
(buiandrug) va satisface urmatoarele conditii:
(a) la partea superioara, armatura din centura va fi continua n rigla de cuplare;
(b) la partea inferioara procentul de armare va fi 0,1% raportat la sectiunea de beton;
(c) pentru elementele cu h>700 mm se aplica prevederile SR EN 1992-1-1;
(d) capacitate de rezistenta la forta taietoare va fi superioara cu cel putin 25% celei
corespunzatoare momentelor ultime ale elementului calculate tinnd seama de
suprarezistenta armaturilor. ( )
(5) Daca buiandrugul prevazut la (4) nu este legat cu centura planseului, armarea acestuia se
va determina numai pentru ncarcarile verticale aferente si va respecta conditiile din
SR EN 1992-1-1 pentru elemente neparticipante la preluarea eforturilor din cutremur. (0
)
8.5.4.3.4.Prevederi referitoare la armarea zidariei n rosturile orizontale
(1) Pentru cladirile din ZC+AR sectiunea armaturilor dispuse n rosturile orizontale ale zidariei
va fi determinata prin calcul.
(2) La cladirile situate n zone seismice cu ag0,15g, rosturile orizontale ale zidariei vor fi
armate, indiferent de rezultatele calculului, pentru urmatoarele elemente:
(a) spaletii ntre ferestre sau usi care au raportul naltime / latime 2,5, daca nu sunt
ntariti cu stlpisori din beton armat la extremitati;
(b) zonele de legatura ntre peretii perpendiculari (intersectii, colturi si ramificatii);
(c) parapetii de sub ferestre. ( )
La intersectii, colturi si ramificatii armaturile vor depasi marginea intersectiei, pe toate
directiile, cu cel putin 1,00 m.

Figura 8.8. Armarea zidariei la intersectii de pereti


(3) Armaturile din rosturile orizontale dispuse conform (1) si (2) vor satisface urmatoarele
conditii:
(a) distanta ntre rosturile orizontale armate va fi:
67

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(i) 2 asize n cazul elementelor cu naltime ntre 188 240 mm;


(ii) 3 asize n cazul elementelor cu naltime < 188 mm;
(iii) aria armaturilor dispuse ntr-un rost orizontal va fi 1,0 cm (28 mm);
()
(b) acoperirea laterala cu mortar a barelor din rosturi va fi stabilita pentru a asigura
protectia anticoroziva a barelor. ( )
(4) Armaturile din rosturile orizontale vor fi ancorate n stlpisori sau prelungite n zidarie,
dincolo de marginea opusa a stlpisorului, pentru a se realiza o lungime totala de ancoraj de
cel putin 60. Barele se vor fasona fara crlige.
(5) nnadirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere, fara crlige, pe o lungime de
60. Sectiunile de nnadire ale barelor vor fi decalate cu cel putin 1.00m; ntr-o sectiune se
vor nnadi cel mult 1/3 din barele peretelui. (0)
8.5.4.4. Reguli de proiectare specifice pentru constructii cu pereti din zidarie cu inima
armata (ZIA).
(1) Peretii de caramida din straturile marginale vor avea grosimea de minimum caramida
(minimum 115mm), vor fi executati cu zidaria tesuta si vor avea rosturile verticale complet
umplute cu mortar. Nu se accepta folosirea elementelor cu mbinare mecanica (nut si feder)
pentru cele doua straturi de zidarie ale ZIA.
(2) Grosimea stratului median, de beton sau mortar-beton (grout), va fi 10cm.
(3) Armarea stratului median se va determina prin calcul.
(4) Pentru primul nivel al cladirilor cu nniv3, procentele de armare minime, raportate la
sectiunea de beton a stratului median, vor respecta conditiile din tabelul 8.12. Diametrul minim
al barelor va fi 8mm iar distanta ntre bare va fi 150mm.
Tabelul 8.12. Procente de armare minime pentru pereti din ZIA

(5) Pentru constructiile cu nniv<3, si pentru nivelurile de peste parter ale constructiilor cu nniv3,
procentele minime de armare se vor lua egale cu 80% din valorile din tabelul 8.12. Diametrul
minim al barelor va fi 6mm iar distanta ntre bare va fi 1.5tm unde tm este grosimea stratului
median.
Armarea cu plase sudate se va face numai daca, din calcul, rezulta ca, n situatia de proiectare
seismica, armaturile ramn n domeniul elastic de comportare. Armarea cu plase sudate nu se
va folosi la peretii parterului, indiferent de numarul nivelurilor peste sectiunea de ncastrare,
pentru cladirile din zone cu ag0.15g. (0)

68

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

2. Pozitionarea peretilor structurali din zidarie

Figura 1 pozitionare pereti structurali din zidarie

Figura 2 Dimensiuni pereti structurali din zidarie

3. Determinarea cerintelor
In concordanta cu filozofia actuala de proiectare CD (CAPACITATEACERINTA) si
pornind de la cerintele care apar in sectiunea de baza a cladirii vom avea:

La modul general

Pe directia x sau longitudinala



respectiv

Pe directia y sau transversala


In general, avand aceleasi tipuri de sisteme structurale pe ambele directii ale cladirii se

poate spune ca
= = = unde este coeficientul seismic de baza iar
G greutatea totala a cladirii pana la cota de baza.
Coeficientul seismic de baza, in concordanta cu prevederile codului de proiectare

P100/1-2013 se poate exprima sub urmatoarea forma: = , unde:
o , este factor de importan i de expunere la cutremur pentru cladirile care
fac parte din clasa a III-a de importanta acesta are valoarea 1.00;

69

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

o este factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei orizontale


o este factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu
fundamental prin masa modal efectiv asociat acestuia; Valorile acestuia
sunt 1.0 pentru cldirile P, P+1E (2 niveluri) i = 0.85 pentru cldirile
P+2E (mai mult de 3 niveluri inclusive);
o = 0.88 este factorul de reducere care ine seama de amortizarea zidriei
=8%;
o q este factorul de comportare conform tabelului 8.10 sau, dup caz, conform
8.3.4.(5) din P100/1-2013
o ag este acceleraia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontal a
micrii terenului)

Figura 3 - Romnia - Zonarea valorilor de vrf ale acceleraiei terenului pentru proiectare ag
cu IMR = 225 ani i 20% probabilitate de depire n 50 de ani

Figura 4 - Zonarea teritoriului Romniei n termeni de perioada de control (col), TC a


spectrului de rspuns
70

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 5 - Spectre normalizate de rspuns elastic ale acceleraiilor absolute pentru


componentele orizontale ale micrii terenului, n zonele caracterizate prin perioada de
control (col) TC = 0,7s, 1,0s i 1,6s
Cazul 1 cladiri cu maxim 2 niveluri, inclusiv:
=

1 2.5 1 0.88
= 0.88
2.50

Cazul 2 cladiri cu peste 3 niveluri, inclusiv:


=

1 2.5 0.85 0.88


= 0.75
2.50

Se apreciaza greutatea totala a cladirii ca fiind = considerand o sarcina uniforma


s=10 kN/m2 se obtin urmatoarele expresii:

= 0.88
= 0.75

= 8.8

pentru cazul 1 respectiv

pentru cazul 2 si inlocuind s

pentru cazul 1 respectiv

= 7.5

pentru cazul 2

4. Determinarea capacitatilor

= 0.50
iar
= si

5. Determinarea densitatilor necesare de pereti structurali



-

Pentru cazul 1 - 0.50 8.8

Pentru cazul 2 - 0.50 7.5

si rezulta
si rezulta

= 17.6
= 15.0

Asadar:

- Pentru 2 - rezulta 17.6

71

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Pentru > 2 - rezulta 15.0

exprima in kN/m2 si de aceea, pentru a transforma 1N/mm2 in kN/m2 valorile se


inmultesc cu 103
In concordanta cu P100/1-2013 capitolul 8 avem fvko in N/mm2:
a

1
2
3
4
5

0.10g
0.125
0.140
0.150
0.200
0.225

0.15g
0.125
0.140
0.150
0.200
0.225

0.20g
0.175
0.190
0.200
0.250
-

in conditiile in care s=10 kN/m2 iar fvko se va

0.25g
0.175
0.190
0.200
0.250
-

0.30g
0.225
0.240
0.250
0.300
-

0.35g
0.225
0.240
0.250
0.300
-

0.40g
0.225
0.240
0.250
0.300
-

Se poate gasi un sablon simplu in acest tabel:


a

0.10g 0.15g
0.125

2
3
4
5

0.20g 0.25g
x 1.40

x 1.125
x 1.125
x 1.125
x 1.125

0.30g 0.40g
x 1.80
x 1.125
x 1.125
x 1.125
x 1.125

x 1.125
x 1.125
x 1.125
x 1.125

Se observa ca plecandu-se de la celula 1 0.125, prin inmultiri se pot determina toate valorile
de rezistente necesare, inclusiv pentru zonele cu limitare de inaltime.
Utilizand observatiile si relatiile prezentate anterior, se determina densitatile minime de pereti
structurali:
a

1
2
3
4
5

0.10g
1.41
2.51
3.00
3.00
3.33

0.15g
2.11
3.77
4.50
4.50
5.00

0.20g
2.01
3.71
4.50
4.80
5.33

0.25g
2.51
4.63
5.63
6.00
6.67

0.30g
2.35
4.40
5.40
6.00
6.67

0.35g
2.74
5.13
6.30
7.00
7.78

0.40g
3.13
5.87
7.20
8.00
8.89

Daca se face o mediere pe grupe de zone seismice, densitatea de pereti d [%] este:
ag
Calcule/Niv
1
2
3
4
5

ag=0.10g 0.15g
Predimensionare P100
1.76
3.00
3.14
3.00
3.75
4.00
3.75
4.00
4.17
5.00

ag=0.20g 0.25g
Predimensionare
P100
2.26
4.00
4.17
4.00
5.06
5.00
5.40
6.00
6.00
-

ag=0.30g 0.40g
Predimensionare P100
2.74
5.00
5.13
5.50
6.30
6.00
7.00
6.50
7.78
-

Se poate observa ca valorile impuse de P100/1-2013 sunt in general acoperitoare pe medie, cu


exceptia ultimelor 4 zone seismice, la cladiri cu mai multe niveluri.
72

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

De aceea, pentru putem accepta un calcul clar, anterior prezentat, cu sublinierea ca la cladiri cu
pana in doua niveluri d3%.
Din predimensionarea realizata, se poate deduce ca aparent putem realiza cladiri cu structura
din zidarie confinata si pentru zone seismice cu ag0.30, pentru regim de inaltime superior
celor permise de P100, si cu densitate de pereti apropiata de 10%, pentru cazul utilizarii
caramizilor pline presate. Insa sunt necesare studii suplimentare cu metodologii de nivel
superior pentru a analiza aceasta posibilitate.
In lipsa unor date exacte cu privire la celelalte tipuri de solutii constructive, codul P100/1-2013
accepta urmatoarele valori de densitati minime pentru peretii structurali din zidarie.

Niveluri

ZNA

ZC

1
2
3
1
2
3
4
5

Acceleratia terenului pentru proiectare (ag)


ag=0.10g 0.15g
ag=0.20g 0.25g
ag=0.30g 0.40g
cpp
altele
cpp
altele
cpp
altele
4.00
4.50
5.00
5.50
4.50
5.00
5.50
6.00
NA
NA
5.00
5.50
NA
NA
3.00
3.00
4.00
4.00
5.00
5.50
3.00
3.50
4.00
4.50
5.50
6.00
4.00
4.00
5.00
5.50
6.00
6.50
4.00
5.00
NA
6.00
6.00
6.50
5.00
5.50
NA
NA
NA
NA

73

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 4
ASPECTE PRIVIND MODELAREA
PERETILOR STRUCTURALI

74

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1. Introducere
Modelele de calcul reprezinta baza proiectarii actuale, orientata pe utilizarea unor programe de
calcul generale sau specializate.
Avand in vedere ca de obicei firmele de proiectare nu-si pot permite sa investeasca in cercetarea
numerica deci in achizitionarea de programe sofisticate si scumpe de calcul, calculul
structurilor in ansamblu si al elementelor structurale in detaliu trebuie motivat, conformat si
asociat unor programe mai apropiate de proiectarea curenta.
De aceea, alegerea unui model de calcul este o operatiune suficient de laborioasa, continand in
spate o multitudine de ipoteze si idei ingineresti care sa poata conduce in sensul sigurantei
structurale la obtinerea unor rezultate cat mai apropiate de solutia corecta, utilizand resursele
avute la dispozitie.
Inginerul proiectant nu trebuie sa fie un programator care sa stie sa conceapa programe de
calcul structural, insa trebuie sa cunoasca tot ceea ce poate sa ofere ca unealta indispensabila
de lucru, programul pe care il poate utiliza.
Spre deosebire de structurile de rezistenta realizate din beton armat, metal sau lemn, in ciuda
unor regimuri de inaltime si performante inferioare, structurile din zidarie (in orice forma:
ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA, utilizand diferite tipuri de unitati pentru zidarie), desi cele mai vechi
ca aparitie, sunt fara indoiala cele mai complex de modelat si de aceea, calculele simplificate,
manuale, putem afirma ca sunt eficiente numai pentru aproximarea unor valori de tip pivot
in jurul carora putem sa ne asteptam, cu deviatii destul de ample, sa gasim raspunsurile
structurale care provin din analize numerice de nivel superior.
In functie de conformare, structurile din zidarie pot avea o comportare mai mult sau mai putin
apropiata de comportarea structurilor similare realizate din beton armat. De cele mai multe ori,
insa, comportarea difera semnificativ din cauza urmatoarelor aspecte:
-

Materialul din care sunt realizate structurile din zidarie nu sunt omogene si izotrope:
diferite tipuri de unitati, cu diferite dimensiuni si caracteristici fizico-mecanice, diferite
tipuri de mortare cu grosimi si caracteristici variabile, elemente structurale de
confinare, etc;
Comportarea riglelor de cuplare, inclusiv in codurile de proiectare curente, este
insuficient abordata, cunoscuta si tratata. Din acest motiv, efectul indirect adus peretilor
de catre riglele de cuplare este insuficient cunoscut majoritatea proiectantilor (din
cauza lipsei de informatii) prefera sa nu le considere in calculul de ansamblu;
Dupa incercarile realizate pe mese seismice la modele 3D, dar si dupa seismele majore,
reale se poate constata cu usurinta influenta deosebita a riglelor de cuplare asupra
comportarii de ansamblu a peretilor structurali din zidarie, in functie de rigle
comportarea acestora putand sa fie de tip MONTANT sau de tip SPALETE;
Actiunile perpendiculare pe planul peretilor (out of plane) au o influenta majora asupra
comportarii elementelor structurale si implicit asupra capacitatilor de rezistenta
(rezistentelor de proiectare) oferite, cu atat mai mult cu cat in tarile din zone seismice
75

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(spre deosebire de actiunea laterala a vantului, care afecteaza numai peretii


exteriori/perimetrali) aceste efecte apar la toti peretii structurali si nestructurali,
exteriori si interiori;
Modurile de cedare pot sa fie esential diferite fata de cele asteptate de la alte tipuri de
structuri, realizate din alte materiale;
Capacitatile de ductilitate, generic vorbind sunt inferioare in comparatie cu cele oferite
de celelalte tipuri de structuri insa chiar metodele si modurile de determinare sunt
insuficient stapanite;

Spre deosebire de structurile realizate din materiale omogene si izotrope, calculele realizate pe
modele utilizand elemente finite de suprafata (2D SHELL) sau liniare (1D FRAME) pentru
structurile din zidarie, sunt mult mai greu de realizat si manipulat in scopul obtinerii unor
raspunsuri structurale concludente.
Din acest motiv, ideea utilizarii modelelor bazate pe metoda cadrelor inlocuitoare reprezinta o
solutie intr-o anumita masura si in cele ce urmeaza in prezentul capitol se realizeaza mai intai
un studiu amplu pentru a determina modul cel mai convenabil, atat din punct de vedere al
deformatiilor cat si al eforturilor sectionale (si nu intamplator am pomenit mai intai de
deformatii si apoi de eforturi, pentru ca, bazandu-ne pe intrebari de tipul ce a fost mai intai
oul sau gaina? in constructii este clar ca mai intai apar deformatiile care instantaneu produc
eforturi).

76

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

2. Modelul de calcul pentru fore seismice orizontale


Rigiditatea lateral a unui panou de zidrie depinde de:

geometria ansamblului;
condiiile statice la extremiti: dublu ncastrat, n consol, sau situaii apreciate de
proiectant ca intermediare (spalete);
proprietile de deformabilitate ale zidriei: modulii de elasticitate longitudinal i
transversal;
Rigiditatea unui panou de zidrie solicitat la ncovoiere cu for tietoare se definete ca
valoarea forei tietoare care produce o deplasare a extremitilor () egal cu unitatea:
(1)
(= 1)
Pentru calculul deplasrii se iau in considerare deformaii din ncovoiere si deformaii din fora
tietoare:
(2)
= +
Valoarea celor dou componente depinde de schema static (condiiile de fixare la extremiti).

Perete (montant) fixat in consola (fixat numai la baza):

Figura 1 Comportare de montant


=

3
3

(3)

(4)

=
( + )
1
3

3 +

(5)

(6)

77

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Pentru sectiuni dreptunghiulare are inimilor:


=

12

si = iar = 0.40 si k=1.2

= (+) unde = iar = 4

(7)

(8)

Spalet dublu incastrat (fixat la ambele extremiti):

Figura 2 Comportare de spalete


3
12

= =
( + )
1
=
3

12 +
Pentru sectiuni dreptunghiulare are inimilor:
=

si = iar = 0.40 si k=1.2


12

=
unde = iar = 1

( +)
Cu notaiile:

(9)
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)

V - fora tietoare
H - nlimea panoului (montant/spalet)
lw lungime panoului
b grosimea peretelui
Ap aria panoului de perete
Ip momentul de inerie al panoului de perete
Ez modulul de elasticitate longitudinal al zidriei
Gz modulul de elasticitate transversal al zidriei

78

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

k coeficient de form; k=1.2 pentru seciuni dreptunghiulare, k= 1.1 pentru


sectiuni L si k=1.0 pentru sectiuni dublu T
Se observa ca in cazul peretilor cu sectiune dreptunghiulara:

4 - in cazul montantilor
(15)
unde = iar = {

1 - in cazul spaletilor
n cazul pereilor compui din montani i spaleti, rigiditatea total (echivalent) este egal cu
suma rigiditilor panourilor componente.

( +)

(16)

3. Mecanisme de cedare ale pereilor din zidarie


Cedarea unui panou de zidrie sub efectul combinat al ncrcrilor verticale i orizontale se
poate produce n urmtoarele moduri: rupere din compresiune centric, rupere din compresiune
excentric (desprindere n rost i/sau zdrobirea zidriei comprimate), ruperea din fora tietoare
(lunecare n rost orizontal) i ruperea din fora tietoare (n scar, numai prin rosturi/ prin rosturi
i elemente).

Figura 3 - Mecanisme de cedare ale pereilor din zidrie


Rezultatele experimentale sugereaz faptul c geometria peretelui i ncrcrile verticale sunt
cei mai importani factori n determinarea mecanismelor de cedare ale pereilor de zidrie.
Desprinderea n rost i lunecarea in rost orizontal se produce sub niveluri sczute de for axial
i raport nlime/grosime mare. Aceste moduri de cedare sunt capabile de a avea deplasri
relative mari. La niveluri mai ridicate de for axial i rapoarte nlime/grosime mici, ruperile
din fora tietoare sunt mai frecvente. Dei aceste moduri de cedare se presupun a fi fragile,
dac fisura diagonal este in trepte , s-au observat capaciti mari de deplasare din cauza
deformaiilor rezultate din alunecare (Franklin, 2004).
Mecanismele de cedare sunt detaliate in paginile ce urmeaz:

Desprindere in rost (rotire)

Ruperea din compresiune excentric, mai exact desprinderea n rost este un mecanism de
cedare care se produce datorit ncovoierii peretelui. Se distinge prin fisuri de ncovoiere n
79

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

curs de dezvoltare la partea superioar i inferioar a peretelui. Astfel, sub efectul forelor de
rsturnare orizontale, peretele face o rotire sub forma unui corp rigid, n direcia forei laterale.
Se observ deformaii mari fr o cedare semnificativ de rezisten pe durata a mai multor
cicluri alternante de ncovoiere. n timp ce unii autori considera c cedarea prin ncovoiere este
o condiie normal de lucru i nu un mecanism de cedare, un mecanism de cedare cu o relaie
fora-deplasare este definit pentru ncovoierea pereilor (FEMA-356, 2000).

Lunecare n rost orizontal

Mecanismul de cedare caracterizat prin lunecare n rosturi orizontale se produce fie prin
fisuri/crpturi orizontale n lungul rosturilor dintre crmizi sau prin crpturi/fisuri de tip
scar n rosturile n care crmizile se mbin cap la cap. Sub fora lateral la care este supus
peretele de zidrie, crmizile alunec una pe alt producndu-se rezistent datorat frecrii
ntre mortar i crmid. Se observ deformaii mari fr scderi semnificative de rezisten
iar o cantitate mare de energie este disipat prin rezistena materialelor mpotriva frecrii.

Rupere diagonal din for tietoare

Cnd principalul efort de ntindere provenit din forele exterioare depete efortul de ntindere
din zidrie, apar fisuri diagonale n peretele de zidrie. Aceste fisuri apar n trepte, propagnduse n lungul rosturilor orizontale i verticale dintre crmizi, n cazul n care rezistenta crmizii
depete rezistenta mortarului. n cazul n care i mortarul i crmid au rezistente la
ntindere asemntoare fisur este dreapt trecnd i prin crmizi i prin mortar.

Zdrobirea zonei comprimate

Se produce atunci cnd efortul de compresiune datorat forelor exterioare este mai mare dect
rezistenta la compresiune a zidriei. Zdrobirea peretelui se produce la baza peretelui, n zona
maxim comprimat.

Avarie corespunztoare
mecanismului de rupere din
compresiune excentric

Avarie corespunztoare
mecanismului de rupere in
rosturi orizontale

Avarie corespunztoare
mecanismului de rupere
diagonala din fora tietoare

Figura 4 Moduri de avariere

80

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

4. Aspecte privind degradarile peretilor din zidarie


Degradarea de rigiditate legea de degradare

Legea de degradare: a4 + b + 1

Legea de degradare: a4 + b + 1

a = 109

a = 108

b = 1000 = 103

b = 600

Evoluia degradrii structurale i a avariilor n zidria confinat la cedarea dup


diagonala ntins

Degradarea de rigiditate la pereii din


zidrie

= (
)

Evoluia degradrii structurale


K rigiditate

K rigiditatea la deplasare lateral

Ke rigiditatea secant evaluat la

Ko rigiditate iniial

apariia primei fisuri semnificative

d deplasarea lateral

dHmax deplasarea lateral evaluat


pentru rezistena maxim

, parametrii ai degradrii de
rigiditate
81

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Driftul ultim pentru ZNA corespunztor modului de cedare


Driftul ultim este un parametru important care indic capacitatea de deformare a peretelui.
n calculul bazat pe fore, rezistena elementului este comparat cu rezistena cerut i nu este
necesar driftul ultim.
n calculul bazat pe deplasarea structurilor, structura este mpins i doar elementele care
sunt capabile de adaptare la deplasrile impuse pot rezista.
Limita driftului ultim pentru un perete de zidrie depinde de modul de cedare al peretelui.
Pe baza rezultatelor testelor experimentale colectate de FEMA 307 (1999), capacitatea de
deformare a pereilor din zidrie nearmat corespunztoare diferitelor mecanismele cedare
sunt prezentate n tabelul urmator.

Drift ultim pentru ZNA, conform FEMA 307


Mod de cedare
Drift ultim ()
Referine
Anthonie 1995
- perete care se roteste
Magenes i Calvi 1995
6-13
Costley i Abrams 1996
- perete care se roteste /
zdrobire capt
comprimat

Abrams i Shah 1992

- fisurare din ncovoiere


- zdrobire capt comprimat
- lunecare n rost orizontal

8-13

- fisurare din ncovoiere


- ntindere diagonal

5-8

Anthonie 1995
Magenes si Calvi 1992 si
1995

- fisurare din ncovoiere


- zdrobire capt comprimat

2-4

Abrams i Shah 1992


Epperson si Abraus 1989

Manzouri i colab 1995

82

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

5. Metode de modelare a peretilor structurali din zidarie


Au fost utilizate un anumit numr de metode pentru studiul de cldirilor din zidrie pn acum.
Avnd n vedere diversitatea i nivelul ridicat de complexitate al zidrie, abordarea fa de
modelarea analitic a condus pe cercettori s caute mai multe modele constitutive caracterizate
prin diferite niveluri de complexitate.

Modelare bazat pe elemente finite

n literatura de specialitate exista o gam larg de modele sofisticate bazate pe element finit
care necesit o cantitate mare de date i putere de calcul. De asemenea exist i metoda cadrelor
echivalente care sunt uor de utilizat i necesit o cantitate mai mic de date.
Lourenco (Lourenco, 1996) sintetizeaz strategiile de modelare elementului finit definite n
literatur n funcie de nivelul de rafinament utilizat pentru analiza structural:
Micro-modelare necesit discretizarea separat a mortarului, crmizilor i a interaciunii
mortar-crmid, fiecare avnd proprieti mecanice diferite.
Micro-modelare simplificata crmizile sunt discretizate ca un element continuu iar mortarul
i interaciunea mortar-crmid sunt modelate mpreun ca elemente discontinue.
Macro-modelare crmizile, mortarul i interaciunea mortar-crmid sunt realizate ca un
singur element compozit cu aceleai proprieti mecanice.

Figura 5 - Modelarea structurilor din zidrie:


a) zidrie in realitatea, b) mico-modelare,
83

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

c) micro-modelare simplificata, d) macro-modelare.

Modele propuse
-

Mecanism de plastificare la nivelul de baz


Parametrul de baz de proiectare este rotirea relativ de nivel

Rotirea relativ de nivel admisibil pentru deplasri laterale inelastice:


6 pentru perei/panouri de umplutur la cadre
3,5 pentru perei din zidrie confinat cu A.R.
2,5 pentru perei din zidrie confinat, zidrie cu goluri i A.R.
2,0 pentru zidrie armat cu bare verticale interne
1,5 pentru ZNA

Criterii de perdormanta

84

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Criterii de reabilitare
Stadiile limit ale performanei
Bosiljkov i colab (2008) au definit 4 nivele de performan asociate ZNA: complet
operaional, ocupare imediat (IO), sigurana vieii (LS) i prevenirea colapsului (CP).

85

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Deplasri limit definite de Bosiljkov i colab (2008) i de FEMA 356 (cu linie punctat)
Rezultatele testelor fcute de Bosiljkov i colab (2005) pe zidrie nearmat, cu diferite tipuri
de mortar i diferite moduri de cedare, sunt artate n tabelul de mai jos. Nivelul forei axiale a
determinat modul de cedare al montanilor pereilor din zidrie nearmat.
Limita drifturilor pe performan pentru montani din ZNA, Bosiljkov i colab (2005)

Limita drifturilor pe performane pentru ZNA n diferite lucrri de specialitate sunt prezentate
n tabelul urmator.
Limita drifturilor pe performane pentru ZNA

86

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Performanele strilor limit ale construciilor din zidrie


Din relaia for-deplasare a componentelor, se poate obine curba de capacitate a ntregii
structuri. n scopul evalurii performanelor structurale, trebuie stabilite limite pe curba de
rezisten a structurii.
n scopul de a gsi o corelaie ntre apariia fisurilor, starea limita i capacitatea lateral de
deplasare, Tomazevic (2007) a efectuat teste de rezisten lateral pe perei din zidrie i pe
cldiri din zidrie cu ajutorul unei platforme seismice. El a definit patru stri limit pe curba
de rezisten, n scopul de a fi utilizate pentru verificarea rezistenei seismice a cldirilor din
zidrie.
1. Starea limit de fisurare: aceasta este identificat prin formarea primelor fisuri n perei.
Aceast limit este asociat cu starea limit de serviciu a structurii.
2. Rezistena maxim
3. Starea limit ultim de proiectare: rezistena sistemului scade sub nivelul acceptabil ce
corespunde unei rezistente de 20% din rezisten maxim
4. Starea limit de colaps: definit de prbuirea parial sau total a structurii
Ca urmare a testelor de laborator Tomazevic propune urmtoarele valori ale driftului de nivel,
valori asociate cu stri limit corespunztoare pentru cldiri de zidarie:
o starea limit de fisurare = 0,2 % - 0,4 %
o rezistena maxim = 0,3 % 0,6 %
o starea limit de colaps = 2 % - 4 %

Idealizare elasto-plastic pentru ZNA (Tomazevic, 2007)


Un alt efort de evaluare a vulnerabilitii diferitelor clase de cldiri din zidrie este depus de
ctre Calvi (1999). Acesta ncepe prin a defini stri limit ce indic i niveluri de performan,
propunand o relaie ntre driftul dintre niveluri i cele patru state limit:
- LS1: nu sunt deteriorri. Rspunsul este de tip liniar elastic.
- LS2: daune structurale minore. Cldirea poate fi utilizat dup cutremur, fr reparaii.
- LS3: daune structurale semnificative. Cldirea nu poate fi utilizat dup cutremur, fr
reparaii semnificative

87

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

LS4: Colaps. Repararea cldirii nu este posibil. Dincolo de aceast limit este de
ateptat un colaps total al structurii cu punerea in pericol a vietilor omenesti.

Calvi propune urmtoarele valori ale driftului de nivel:


- LS1-LS2 = 0.1%
- LS3 = 0.3%
- LS4 = 0.5%
Limitele drifturilor maxime pe performane pentru ZNA

Metoda cadrului nlocuitor

Modelarea structurilor din zidrie prin metoda cadrului nlocuitor este o metod eficient i
rapid, necesitnd o cantitate mai mic de resurse i putere de calcul fa de celelalte metode.
Elementele structurilor din zidrie sunt modelate cu elemente de tip bar avnd la baz un
material omogen i izotrop care descrie proprietile zidriei i ale mortarului. Fiind att de
simpl i de eficient, o gam larg de studii pentru a ameliora fiabilitatea metodei se gsete
n literatur de specialitate.
Dei este uor de a modela fiecare montant i rigl de cuplare cu cadre echivalente avnd
dimensiunile n plan, nlimea i proprietile mecanice ale peretelui ce trebuie analizat,
definirea interaciunii ntre perete i rigla de cuplare este o provocare. Pentru a intra n vigoare
cuplarea lor se atribuie la capetele elementelor de cadru noduri rigide.
Alocarea de zona rigida complet pentru riglele de cuplare este o presupunere utilizat pe scar
larg. Cu toate acestea alocarea zonei de nod rigid montantului trebuie fcut cu atenie.
Diferite metode pentru atribuirea rigiditii la interaciunea montant-rigla de cuplare se gsesc
n specialitate O metod propus de Dolce (Dolce, 1989) este de modela doar o anumit
lungime din nod c rigid, n timp ce alt abordare este de a modela ntreg nodul c rigid.
Pentru a decide ce abordare este mai eficient s-a efectuat un studiu comparativ. Scopul este
de a determina care este cel mai apropiat rezultat n comparaie cu modelul realizat din
elemente finite.

88

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Figura 6 - Zonele
rigide ale unui
montant modelat
prin metoda
cadrului nlocuitor

Daniel STOICA

Figura 7 - Determinarea nlimii efective oferit de Dolce

b) Metoda cadrului
c) Metoda cadrului nlocuitor
nlocuitor cu zone rigide
cu zone rigide complete
de tip DOLCE
Figura 8 Utilizarea Metodei Cadrului Inlocuitor (MCI)

a) Metoda cadrului
nlocuitor fr zone rigide

5. Studii de caz
S-au studiat rspunsul pe care l au diferite configuraii de perei din zidrie, modelate cu
ajutorul elementelor finite i prin metoda cadrului nlocuitor. S-a decis alegerea mai multor
configuraii de perei pentru a determina o variant optim de modelare a pereilor din zidrie,
printr-o metod eficient i care nu necesit o mare baze de date i putere de calcul. O
configuraie consta ntr-un perete din zidrie cu goluri de ui i ferestre, avnd trei montani i
rigle de cuplare.
89

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Analiza s-a fcut pe 24 modele principale, dup cum urmeaz:


Nr.crt.

Nume model

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24

Model 1.a.
Model 1.b.
Model 1.c.
Model 2.a.
Model 2.b.
Model 2.c.
Model 3.a.
Model 3.b.
Model 3.c.
Model 4.a.
Model 4.b.
Model 4.c.
Model 5.a.
Model 5.b.
Model 5.c.
Model 6.a.
Model 6.b.
Model 6.c.
Model 7.a.
Model 7.b.
Model 7.c.
Model 8.a.
Model 8.b.
Model 8.c.

Lungime
montanti [m]
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
2.00
2.00
2.00
3.00
3.00
3.00
3.00
3.00
3.00
6.00
6.00
6.00
6.00
6.00
6.00

Lungime rigle de
cuplare [m]
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00

Inaltime rigle de
cuplare [m]
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25

Pentru fiecare dintre aceste modele s-au realizat alte 4 variante de modele de calcul structural
avnd urmtoarele ipoteze:

modelarea pe baza elementelor finite de tip suprafaa;


modelarea cu metoda cadrului nlocuitor, neatribuind nodurilor zona rigid
modelarea cu metoda cadrului nlocuitor avnd la baz metoda Dolce, care const
n modelarea cadrului cu o lungime variabil de nod rigid
modelarea cu metoda cadrului nlocuitor atribuind nodurilor zona rigid pe toata
lungimea lui.
Trei criterii vor fi evideniate pentru a observa diferenele ntre cele 4 tipuri de modelare i
pentru a constata care variant a metodei cadrului nlocuitor este mai exact n comparaie cu
modelarea cu elemente finite i anume: fora axial la baza montantului, fora tietoare la baza
montantului i deplasrile de nivel ale ansamblului de perei.
Modelarile s-au fcut cu ajutorul programului ETABS, la fiecare dintre niveluri consideranduse diafragme orizontale rigide si rezistente.
Pentru peretii din zidarie s-au considerat caramizi pline presate (CPP) cu dimensiunile
nominale de 240x115x63mm, de clasa 100 i mortar M10.
90

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

a. Incarcari
Pe modelele propuse s-au aplicat ncrcri gravitaionale (permanente i utile) respectiv
seismice. S-a considerat o sarcina uniform distribuita provenita din toate incarcarile
permanente si utile, in gruparea speciala, de 15kN/m2 iar aciunea seismic este stnga-dreapta
sub form de fore orizontale i este egal cu aproximativ 30% din mas total a ansamblului
de perei. ncrcrile determinate s-au aplicat la nivelul fiecrui nivel, fiecare montant prelund
o for aferenta acestuia.
b. Rigle de cuplare
S-au ales trei tipuri de rigle de cuplare pentru a observa diferenele ntre cele dou tipuri de
modele, cel cu elemente finite i cel cu cadre nlocuitoare:

Prima variant de rigla de cuplare o reprezint doar centura de 25cm a pereilor din
zidrie, avnd gol de u i deasupra i sub centur.
A doua variant este riga de 90cm, compus din centura din beton armat, zidrie i
buiandrug.
A treia variant este o riga puternic de 180cm compus din parapet de zidrie cu
h=90cm, centura de beton armat, zidrie i buiandrug. Acestea s-au modelat ca un tot,
avnd aceleai proprieti mecanice ca ale zidriei.

Figura 9 - Tipuri de rigle de cuplare utilizate in modelari


Tabelul 1 - Modele de calcul

91

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1.a.

1.b.

1.c.

2.a.

2.b.

2.c.

3.a.

3.b.

3.c.

4.a.

4.b.

4.c.

5.a.

5.b.

5.c.

92

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

6.a.

6.b.

6.c.

7.a.

7.b.

7.c.

8.a.

8.b.

8.c.

93

Model 2.a.

Model 1.c.

Model 1.b.

Model 1.a.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

94

Model 3.b.

Model 3.a.

Model 2.c.

Model 2.b.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

95

Model 4.c.

Model 4.b.

Model 4.a.

Model 3.c.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

96

Model 6.a.

Model 5.c.

Model 5.b.

Model 5.a.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

97

Model 7.b.

Model 7.a.

Model 6.c.

Model 6.b.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

98

Daniel STOICA

Model 8.c.

Model 8.b.

Model 8.a.

Model 7.c.

STRUCTURI DIN ZIDARIE

MCI fara zone rigide

MCI cu zone rigide


complete
Figura 10 Modele de calcul 1.a. 8.c.
MCI tip DOLCE

MEF

99

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Tabelul 2 - Raspunsuri structurale pe peretii din zidarie sub forma de forte axiale [kN]
MODELE DE CALCUL
MODEL

Modelul 1.a.

Modelul 1.b.

Modelul 1.c.

Modelul 2.a.

Modelul 2.b.

Modelul 2.c.

Modelul 3.a.

Modelul 3.b.

Modelul 3.c.

Modelul 4.a.

Modelul 4.b.

Modelul 4.c.

DIFERENTE FATA DE MEF

ELEMENT

MEF
ETABS

FARA
Z.R.

DOLCE
Z.R.

TOTAL
Z.R.

FARA
Z.R.

DOLCE
Z.R.

TOTAL
Z.R.

Montant 1

161

180.1

175.9

175.6

11.9%

9.3%

9.1%

Montant 2

240.8

245

243.5

243

1.7%

1.1%

0.9%

Montant 3

300.2

297.1

302.9

303.6

-1.0%

0.9%

1.1%

Montant 1

145.6

188.4

184.9

184.4

29.4%

27.0%

26.6%

Montant 2

228.6

256.8

254.8

254.5

12.3%

11.5%

11.3%

Montant 3

285.8

313.1

318.5

319.3

9.6%

11.4%

11.7%

Montant 1

178.2

202

177.4

177.1

13.4%

-0.4%

-0.6%

Montant 2

226.3

231.7

231.2

231.8

2.4%

2.2%

2.4%

Montant 3

280.1

254.4

279.6

279.2

-9.2%

-0.2%

-0.3%

Montant 1

267.7

295.8

293.4

293.7

10.5%

9.6%

9.7%

Montant 2

334.3

349.6

347.7

346.6

4.6%

4.0%

3.7%

Montant 3

361.1

373.9

378.1

379

3.5%

4.7%

5.0%

Montant 1

276.8

309.9

308.9

308.5

12.0%

11.6%

11.5%

Montant 2

351

368.8

364.5

364.2

5.1%

3.8%

3.8%

Montant 3

371.3

394.5

399.8

400.5

6.2%

7.7%

7.9%

Montant 1

288.3

306

294.7

294.9

6.1%

2.2%

2.3%

Montant 2

322.5

325.6

325.5

325.5

1.0%

0.9%

0.9%

Montant 3

354.2

334.1

345.4

345.3

-5.7%

-2.5%

-2.5%

Montant 1

288.7

330.1

309.9

310.3

14.3%

7.3%

7.5%

Montant 2

374.9

392.8

388.3

387.2

4.8%

3.6%

3.3%

Montant 3

443.5

424.5

449.4

450

-4.3%

1.3%

1.5%

Montant 1

290.8

329.7

322.4

322.5

13.4%

10.9%

10.9%

Montant 2

334.6

412.3

406.6

405

23.2%

21.5%

21.0%

Montant 3

449.6

459.5

472.5

474

2.2%

5.1%

5.4%

Montant 1

305.7

359.7

322.1

322.6

17.7%

5.4%

5.5%

Montant 2

363.7

370

369.4

369.4

1.7%

1.6%

1.6%

Montant 3

418.1

369.1

407.2

407.8

-11.7%

-2.6%

-2.5%

Montant 1

406.4

439.7

426.1

426.4

8.2%

4.8%

4.9%

Montant 2

476.9

497.4

493

492.6

4.3%

3.4%

3.3%

Montant 3

520.5

507.3

525.4

525.5

-2.5%

0.9%

1.0%

Montant 1

412.8

445.6

441.6

442.6

7.9%

7.0%

7.2%

Montant 2

495

526.4

519.5

515.3

6.3%

4.9%

4.1%

Montant 3

532

544.5

555.4

557.67

2.3%

4.4%

4.8%

Montant 1

423.9

453.6

440.5

441.5

7.0%

3.9%

4.2%

Montant 2

457.4

463.7

464.6

463.6

1.4%

1.6%

1.4%

Montant 3

483.5

459

471.1

471.2

-5.1%

-2.6%

-2.5%

100

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Modelul 5.a.

Modelul 5.b.

Modelul 5.c.

Modelul 6.a.

Modelul 6.b.

Modelul 6.c.

Modelul 7.a.

Modelul 7.b.

Modelul 7.c.

Modelul 8.a.

Modelul 8.b.

Modelul 8.c.

Daniel STOICA

Montant 1

422

489.1

449.3

450.6

15.9%

6.5%

6.8%

Montant 2

509.5

540.6

533.8

532.3

6.1%

4.8%

4.5%

Montant 3

579.5

543.1

589.7

589.8

-6.3%

1.8%

1.8%

Montant 1

423.2

482.9

464.7

466.6

14.1%

9.8%

10.3%

Montant 2

519.7

570.4

560.9

556.5

9.8%

7.9%

7.1%

Montant 3

587

591.5

612.1

612.7

0.8%

4.3%

4.4%

Montant 1

447.3

499.4

466.9

467.2

11.6%

4.4%

4.4%

Montant 2

498.7

508.1

507.6

507.7

1.9%

1.8%

1.8%

Montant 3

546.5

501.8

535

534.5

-8.2%

-2.1%

-2.2%

Montant 1

539.3

593

564.5

556.1

10.0%

4.7%

3.1%

Montant 2

611.7

644.7

640.6

639.2

5.4%

4.7%

4.5%

Montant 3

658.2

632

664.6

664.4

-4.0%

1.0%

0.9%

Montant 1

543.6

592.7

577.3

580.2

9.0%

6.2%

6.7%

Montant 2

629.9

684.9

677.1

670.4

8.7%

7.5%

6.4%

Montant 3

671.8

682.2

705.4

709.2

1.5%

5.0%

5.6%

Montant 1

566.2

591.7

582.9

583.2

4.5%

2.9%

3.0%

Montant 2

592.5

601.9

601.8

601.8

1.6%

1.6%

1.6%

Montant 3

611.5

593.3

602.2

602

-3.0%

-1.5%

-1.6%

Montant 1

833.3

930.2

872.3

875.7

11.6%

4.7%

5.1%

Montant 2

913.8

980.7

973.8

971.1

7.3%

6.6%

6.3%

Montant 3

979.9

937.6

1002.4

1001.7

-4.3%

2.3%

2.2%

Montant 1

830.4

949.8

892.6

900.4

14.4%

7.5%

8.4%

Montant 2

923.9

1042

1028.6

1016.6

12.8%

11.3%

10.0%

Montant 3

990.7

982.7

1053.3

1057.5

-0.8%

6.3%

6.7%

Montant 1

867.2

909.2

889.4

889.9

4.8%

2.6%

2.6%

Montant 2

903.7

922.6

922.1

922.1

2.1%

2.0%

2.0%

Montant 3

936.6

909.4

929.7

829.3

-2.9%

-0.7%

-11.5%

Montant 1

948.9

1028

989.3

992.5

8.3%

4.3%

4.6%

Montant 2

1016.6

1084

1081.7

1079.8

6.7%

6.4%

6.2%

Montant 3

1058.6

1034

1074.5

1073.2

-2.4%

1.5%

1.4%

Montant 1

948.6

1054

1006.7

1015

11.1%

6.1%

7.0%

Montant 2

1034.7

1155

1148

1136.3

11.6%

11.0%

9.8%

Montant 3

1076.7

1081

1134.9

1138.3

0.4%

5.4%

5.7%

Montant 1

981.8

1001

997.1

997.2

2.0%

1.6%

1.6%

Montant 2

997.5

1016

1016.2

1016.2

1.9%

1.9%

1.9%

Montant 3

1005.7

1001

1005.5

1005.3

-0.4%

0.0%

0.0%

101

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Tabelul 3 - Raspunsuri structurale pe peretii din zidarie sub forma de forte taietoare [kN]
MODELE DE CALCUL
MODEL

Modelul 1.a.

Modelul 1.b.

Modelul 1.c.

Modelul 2.a.

Modelul 2.b.

Modelul 2.c.

Modelul 3.a.

Modelul 3.b.

Modelul 3.c.

Modelul 4.a.

Modelul 4.b.

DIFERENTE FATA DE MEF

ELEMENT
MEF
ETABS

FARA
Z.R.

DOLCE
Z.R.

TOTAL
Z.R.

FARA
Z.R.

DOLCE
Z.R.

TOTAL
Z.R.

Montant 1

15.6

15.3

14.9

15

-1.90%

-4.50%

-3.80%

Montant 2

18.9

19.5

20.3

19.9

3.20%

7.40%

5.30%

Montant 3

15.6

15.3

14.9

15

-1.90%

-4.50%

-3.80%

Montant 1

16.2

16.2

15.2

16

0.00%

-6.20%

-1.20%

Montant 2

17.7

17.6

19.7

18

-0.60%

11.30%

1.70%

Montant 3

16.2

16.2

15.2

16

0.00%

-6.20%

-1.20%

Montant 1

15.5

16.2

15.7

15.8

4.50%

1.30%

1.90%

Montant 2

19.3

17.6

18.7

19.2

-8.80%

-3.10%

-0.50%

Montant 3

15.2

16.2

15.7

15

6.60%

3.30%

-1.30%

Montant 1

15.1

15.1

14.8

14.8

0.00%

-2.00%

-2.00%

Montant 2

19.8

19.7

20.5

20.3

-0.50%

3.50%

2.50%

Montant 3

15.1

15.1

14.8

14.8

0.00%

-2.00%

-2.00%

Montant 1

15.8

16

14.9

15.8

1.30%

-5.70%

0.00%

Montant 2

18.5

18

20.2

18.7

-2.70%

9.20%

1.10%

Montant 3

15.8

16

14.9

15.5

1.30%

-5.70%

-1.90%

Montant 1

15.2

16.3

16.4

15.9

7.20%

7.90%

4.60%

Montant 2

19.5

17.4

17.2

18.2

-10.80%

-11.80%

-6.70%

Montant 3

15.2

16.3

16.4

15.9

7.20%

7.90%

4.60%

Montant 1

27

28.7

27.4

27.3

6.30%

1.50%

1.10%

Montant 2

36

32.6

35.2

35.3

-9.40%

-2.20%

-1.90%

Montant 3

27

28.7

27.4

27.3

6.30%

1.50%

1.10%

Montant 1

27.3

28.2

27

28

3.30%

-1.10%

2.60%

Montant 2

34.4

33.6

35.9

34

-2.30%

4.40%

-1.20%

Montant 3

27.3

28.2

27

28

3.30%

-1.10%

2.60%

Montant 1

28

29.9

28.9

28.9

6.80%

3.20%

3.20%

Montant 2

34

30.2

32.2

32.2

-11.20%

-5.30%

-5.30%

Montant 3

28

29.9

28.9

28.9

6.80%

3.20%

3.20%

Montant 1

26.7

28.8

27.6

27.7

7.90%

3.40%

3.70%

Montant 2

36.6

32.4

34.7

34.7

-11.50%

-5.20%

-5.20%

Montant 3

26.7

28.8

27.6

27.7

7.90%

3.40%

3.70%

Montant 1

27.5

28

26.9

27.7

1.80%

-2.20%

0.70%

Montant 2

34.5

33.9

36.1

34.6

-1.70%

4.60%

0.30%

Montant 3

27.5

28

26.9

27.7

1.80%

-2.20%

0.70%

102

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Modelul 4.c.

Modelul 5.a.

Modelul 5.b.

Modelul 5.c.

Modelul 6.a.

Modelul 6.b.

Modelul 6.c.

Modelul 7.a.

Modelul 7.b.

Modelul 7.c.

Modelul 8.a.

Modelul 8.b.

Modelul 8.c.

Daniel STOICA

Montant 1

28.8

29.9

33.6

29.6

3.80%

16.70%

2.80%

Montant 2

32.5

30.1

30.3

30.9

-7.40%

-6.80%

-4.90%

Montant 3

28.8

29.9

26.1

29.6

3.80%

-9.40%

2.80%

Montant 1

39.4

42.6

40.1

40.4

8.10%

1.80%

2.50%

Montant 2

51.3

44.8

49.8

49.1

-12.70%

-2.90%

-4.30%

Montant 3

37.4

42.6

40.1

40.4

13.90%

7.20%

8.00%

Montant 1

40

41.3

39

40.6

3.20%

-2.50%

1.50%

Montant 2

50

47.4

52

48.9

-5.20%

4.00%

-2.20%

Montant 3

40

41.3

39

40.6

3.20%

-2.50%

1.50%

Montant 1

41.3

43.3

42.9

41.8

4.80%

3.90%

1.20%

Montant 2

47.4

43.4

44.3

44.7

-8.40%

-6.50%

-5.70%

Montant 3

41.3

43.3

42.9

43.5

4.80%

3.90%

5.30%

Montant 1

39.4

42.7

41.1

41.1

8.40%

4.30%

4.30%

Montant 2

51.2

44.7

47.8

47.8

-12.70%

-6.60%

-6.60%

Montant 3

39.4

42.7

41.1

41.1

8.40%

4.30%

4.30%

Montant 1

40

48.4

45.4

47.5

21.00%

13.50%

18.80%

Montant 2

49.9

54.9

60.7

56.7

10.00%

21.60%

13.60%

Montant 3

40

48.4

45.5

47.5

21.00%

13.80%

18.80%

Montant 1

42.3

43.3

43.9

43

2.40%

3.80%

1.70%

Montant 2

45.4

43.4

42.1

44

-4.40%

-7.30%

-3.10%

Montant 3

42.3

43.3

43.9

43

2.40%

3.80%

1.70%

Montant 1

78.4

83.2

77.7

80.4

6.10%

-0.90%

2.60%

Montant 2

93.3

83.6

94.6

89.2

-10.40%

1.40%

-4.40%

Montant 3

78.4

83.2

77.7

80.4

6.10%

-0.90%

2.60%

Montant 1

78.6

93.3

87.4

93.5

18.70%

11.20%

19.00%

Montant 2

92.8

98.8

116.7

104.5

6.50%

25.80%

12.60%

Montant 3

78.6

93.3

87.4

93.5

18.70%

11.20%

19.00%

Montant 1

81.4

81.4

83.4

82.5

0.00%

2.50%

1.40%

Montant 2

87.15

57.2

85.3

84.9

-34.40%

-2.10%

-2.60%

Montant 3

81.4

26.8

82.4

82.3

-67.10%

1.20%

1.10%

Montant 1

79

83.2

79.1

81.3

5.30%

0.10%

2.90%

Montant 2

92.1

83.6

91.8

87.3

-9.20%

-0.30%

-5.20%

Montant 3

79

83.2

79.1

81.3

5.30%

0.10%

2.90%

Montant 1

79.1

96.4

88.4

93.9

21.90%

11.80%

18.70%

Montant 2

91.8

98.7

114.8

103.8

7.50%

25.10%

13.10%

Montant 3

79.1

96.4

88.4

93.9

21.90%

11.80%

18.70%

Montant 1

82.6

83.3

83.2

83.2

0.80%

0.70%

0.70%

Montant 2

84.8

83.3

83.7

83.7

-1.80%

-1.30%

-1.30%

Montant 3

82.6

83.3

83.2

83.2

0.80%

0.70%

0.70%

103

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Tabelul 4 Deplasari absolute de nivel [mm]


MODELE DE CALCUL
MODEL

Modelul 1.a.

Modelul 1.b.

Modelul 1.c.

Modelul 2.a.

Modelul 2.b.

Modelul 2.c.

Modelul 3.a.

Modelul 3.b.

Modelul 3.c.

Modelul 4.a.

Modelul 4.b.

DIFERENTE FATA DE MEF

ELEMENT
MEF
ETABS

FARA
Z.R.

DOLCE
Z.R.

TOTAL
Z.R.

FARA
Z.R.

DOLCE
Z.R.

TOTAL
Z.R.

Nivel 1

0.42

0.63

0.42

0.39

50.00%

0.00%

-7.10%

Nivel 2

1.05

1.78

1.06

0.98

69.50%

1.00%

-6.70%

Nivel 3

1.61

2.72

1.63

1.52

68.90%

1.20%

-5.60%

Nivel 1

0.4

0.68

0.44

0.42

70.00%

10.00%

5.00%

Nivel 2

0.84

1.52

0.89

0.81

81.00%

6.00%

-3.60%

Nivel 3

1.29

2.1

1.26

1.18

62.80%

-2.30%

-8.50%

Nivel 1

0.97

2.63

1.31

1.31

171.10%

35.10%

35.10%

Nivel 2

2.5

8.5

3.63

3.6

240.00%

45.20%

44.00%

Nivel 3

3.7

15.1

5.67

5.6

308.10%

53.20%

51.40%

Nivel 1

0.38

0.62

0.41

0.39

63.20%

7.90%

2.60%

Nivel 2

0.9

1.74

1.02

0.95

93.30%

13.30%

5.60%

Nivel 3

1.3

2.57

1.46

1.37

97.70%

12.30%

5.40%

Nivel 1

0.35

0.62

0.37

0.34

77.10%

5.70%

-2.90%

Nivel 2

0.64

1.3

0.66

0.62

103.10%

3.10%

-3.10%

Nivel 3

0.9

1.73

0.89

0.82

92.20%

-1.10%

-8.90%

Nivel 1

1.32

2.9

2.02

119.70%

51.50%

53.00%

Nivel 2

3.58

9.56

6.08

6.02

167.00%

69.80%

68.20%

Nivel 3

5.54

17.2

10.2

10.1

210.50%

84.10%

82.30%

Nivel 1

0.21

0.38

0.21

0.19

81.00%

0.00%

-9.50%

Nivel 2

0.52

1.21

0.525

0.48

132.70%

1.00%

-7.70%

Nivel 3

0.79

2.03

0.796

0.74

157.00%

0.80%

-6.30%

Nivel 1

0.2

0.34

0.21

0.2

70.00%

5.00%

0.00%

Nivel 2

0.42

0.82

0.44

0.4

95.20%

4.80%

-4.80%

Nivel 3

0.64

1.2

0.61

0.56

87.50%

-4.70%

-12.50%

Nivel 1

0.45

0.93

0.56

0.56

106.70%

24.40%

24.40%

Nivel 2

1.2

3.08

1.62

1.6

156.70%

35.00%

33.30%

Nivel 3

1.93

5.68

2.71

2.68

194.30%

40.40%

38.90%

Nivel 1

0.22

0.4

0.22

0.23

81.80%

0.00%

4.50%

Nivel 2

0.54

1.28

0.57

0.56

137.00%

5.60%

3.70%

Nivel 3

0.79

2.16

0.86

0.85

173.40%

8.90%

7.60%

Nivel 1

0.19

0.32

0.2

0.19

68.40%

5.30%

0.00%

Nivel 2

0.39

0.78

0.4

0.36

100.00%

2.60%

-7.70%

Nivel 3

0.56

1.11

0.56

0.5

98.20%

0.00%

-10.70%

104

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Modelul 4.c.

Modelul 5.a.

Modelul 5.b.

Modelul 5.c.

Modelul 6.a.

Modelul 6.b.

Modelul 6.c.

Modelul 7.a.

Modelul 7.b.

Modelul 7.c.

Modelul 8.a.

Modelul 8.b.

Modelul 8.c.

Daniel STOICA

Nivel 1

0.62

0.94

0.77

0.77

51.60%

24.20%

24.20%

Nivel 2

1.82

3.12

2.45

2.41

71.40%

34.60%

32.40%

Nivel 3

3.1

5.77

4.38

4.29

86.10%

41.30%

38.40%

Nivel 1

0.16

0.29

0.15

0.14

81.30%

-6.30%

-12.50%

Nivel 2

0.37

0.93

0.36

0.34

151.40%

-2.70%

-8.10%

Nivel 3

0.55

1.64

0.54

0.51

198.20%

-1.80%

-7.30%

Nivel 1

0.15

0.27

0.16

0.14

80.00%

6.70%

-6.70%

Nivel 2

0.31

0.68

0.32

0.27

119.40%

3.20%

-12.90%

Nivel 3

0.45

1.05

0.43

0.37

133.30%

-4.40%

-17.80%

Nivel 1

0.29

0.47

0.34

0.34

62.10%

17.20%

17.20%

Nivel 2

0.77

1.48

0.97

0.96

92.20%

26.00%

24.70%

Nivel 3

1.25

2.68

1.64

1.61

114.40%

31.20%

28.80%

Nivel 1

0.17

0.29

0.17

0.16

70.60%

0.00%

-5.90%

Nivel 2

0.41

0.96

0.44

0.41

134.10%

7.30%

0.00%

Nivel 3

0.61

1.71

0.67

0.63

180.30%

9.80%

3.30%

Nivel 1

0.15

0.3

0.18

0.16

100.00%

20.00%

6.70%

Nivel 2

0.32

0.74

0.35

0.3

131.30%

9.40%

-6.30%

Nivel 3

0.46

1.11

0.47

0.41

141.30%

2.20%

-10.90%

Nivel 1

0.38

0.47

0.42

0.42

23.70%

10.50%

10.50%

Nivel 2

1.1

1.48

1.29

1.26

34.50%

17.30%

14.50%

Nivel 3

1.89

2.69

2.3

2.24

42.30%

21.70%

18.50%

Nivel 1

0.11

0.15

0.1

0.09

36.40%

-9.10%

-18.20%

Nivel 2

0.24

0.42

0.23

0.2

75.00%

-4.20%

-16.70%

Nivel 3

0.34

0.71

0.32

0.29

108.80%

-5.90%

-14.70%

Nivel 1

0.11

0.19

0.12

0.1

72.70%

9.10%

-9.10%

Nivel 2

0.21

0.47

0.22

0.18

123.80%

4.80%

-14.30%

Nivel 3

0.29

0.71

0.28

0.22

144.80%

-3.40%

-24.10%

Nivel 1

0.15

0.18

0.16

0.16

20.00%

6.70%

6.70%

Nivel 2

0.37

0.48

0.41

0.4

29.70%

10.80%

8.10%

Nivel 3

0.58

0.81

0.67

0.65

39.70%

15.50%

12.10%

Nivel 1

0.12

0.15

0.11

0.1

25.00%

-8.30%

-16.70%

Nivel 2

0.26

0.42

0.26

0.24

61.50%

0.00%

-7.70%

Nivel 3

0.39

0.72

0.4

0.36

84.60%

2.60%

-7.70%

Nivel 1

0.11

0.2

0.13

0.11

81.80%

18.20%

0.00%

Nivel 2

0.23

0.47

0.24

0.19

104.30%

4.30%

-17.40%

Nivel 3

0.32

0.71

0.31

0.25

121.90%

-3.10%

-21.90%

Nivel 1

0.17

0.18

0.18

0.17

5.90%

5.90%

0.00%

Nivel 2

0.44

0.49

0.46

0.45

11.40%

4.50%

2.30%

Nivel 3

0.73

0.82

0.77

0.75

12.30%

5.50%

2.70%

105

-25.00%

FARA Z.R.

DOLCE Z.R.

75.00%

25.00%

Modelul 7.c.

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

Modelul 8.c.

125.00%

Modelul 8.c.

175.00%

Modelul 8.b.

225.00%

Modelul 8.b.

Figura 11 Diferente de deplasari intre modele pentru primul nivel


Modelul 8.a.

TOTAL Z.R.

Modelul 8.a.

Modelul 7.c.

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

DOLCE Z.R.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

FARA Z.R.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

-25.00%

Modelul 1.a.

-5.00%

Modelul 1.a.

STRUCTURI DIN ZIDARIE


Daniel STOICA

175.00%

155.00%

135.00%

115.00%

95.00%

75.00%

55.00%

35.00%

15.00%

TOTAL Z.R.

Figura 12 Diferente de deplasari intre modele pentru al doilea nivel

106

-5.00%

FARA Z.R.

DOLCE Z.R.

10.00%

5.00%

0.00%

Modelul 7.c.

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 8.c.

15.00%

Modelul 8.c.

20.00%

Modelul 8.b.

25.00%

Modelul 8.b.

Figura 13 Diferente de deplasari intre modele pentru al treilea nivel


Modelul 8.a.

TOTAL Z.R.

Modelul 8.a.

Modelul 7.c.

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

DOLCE Z.R.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

FARA Z.R.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

Modelul 1.b.

-25.00%

Modelul 1.a.

STRUCTURI DIN ZIDARIE


Daniel STOICA

325.00%

275.00%

225.00%

175.00%

125.00%

75.00%

25.00%

-10.00%

TOTAL Z.R.

Figura 14 Diferente de forte taietoare pe montantul 1

107

-10.00%

-20.00%

FARA Z.R.

DOLCE Z.R.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

Modelul 8.c.

0.00%

Modelul 8.c.

10.00%

Modelul 8.b.

20.00%

Modelul 8.b.

30.00%

Modelul 8.a.

Figura 15 Diferente de forte taietoare pe montantul 2

Modelul 8.a.

TOTAL Z.R.

Modelul 7.c.

-40.00%

Modelul 7.c.

-30.00%

Modelul 7.b.

-20.00%

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

DOLCE Z.R.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

FARA Z.R.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

Modelul 1.a.

-10.00%

Modelul 1.a.

STRUCTURI DIN ZIDARIE


Daniel STOICA

30.00%

20.00%

10.00%

0.00%

-30.00%

-40.00%

-50.00%

-60.00%

-70.00%

-80.00%

TOTAL Z.R.

Figura 16 Diferente de forte taietoare pe montantul 3

108

FARA Z.R.

DOLCE Z.R.

Modelul 8.c.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

Modelul 8.c.

0.00%

Modelul 8.b.

5.00%

Modelul 8.b.

10.00%

Modelul 8.a.

15.00%

Modelul 8.a.

20.00%

Modelul 7.c.

25.00%

Modelul 7.c.

Figura 17 Diferente de forte axiale pe montantul 1


Modelul 7.b.

TOTAL Z.R.

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

DOLCE Z.R.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

FARA Z.R.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

Modelul 1.a.

-5.00%

Modelul 1.a.

STRUCTURI DIN ZIDARIE


Daniel STOICA

35.00%

30.00%

25.00%

20.00%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%

TOTAL Z.R.

Figura 18 Diferente de forte axiale pe montantul 2

109

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

15.00%

10.00%

5.00%

Modelul 8.c.

Modelul 8.b.

Modelul 8.a.

Modelul 7.c.

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

-5.00%

Modelul 1.a.

0.00%

-10.00%

-15.00%
FARA Z.R.

DOLCE Z.R.

TOTAL Z.R.

Figura 19 Diferente de forte axiale pe montantul 3

6. Concluzii generale
Analizand toate cele 24 de studii de caz, fiecare cu cate 4 variante (asadar 96 de modele de
calcul in total) putem ajunge la urmatoarele concluzii cu caracter de generalitate:
-

Din punct de vedere al deformatiilor exista in toate cazurile (indiferent de lungimile


peretilor, lungimile si inaltimile riglelor de cuplare) o concluzie foarte clara modelele
cu cadre inlocuitoare (MCI), fara considerarea corespunzatoare a dimensiunilor
nodurilor rigide, flexibilizeaza major structura, rezultand abateri (fata de raspunsurile
obtinute cu MEF considerate ca martore) intr-o plaja de la 175% la primul nivel,
250% la al doilea nivel respectiv 325% la al treilea nivel. Asadar valori de la duble la
triple fata de valorile de referinta.
Din punct de vedere al eforturilor sectionale obtinute, diferentele sunt cuprinse intre
10-30%, indiferent de tipul de efort considerat si de modelarea cu sau fara zone rigide.
Este adevarat ca cele mai apropiate valori fata de cele de referinta se obtin in cazul
considerarii zonelor rigide in mod clasic sau dupa metoda descrisa de DOLCE.
Este adevarat ca modelarea cu noduri rigide de tip DOLCE ofera raspunsuri mai
apropiate de cele de referinta insa fata de modelul clasic cu zone rigide complete
diferentele care apar sunt insignifiante.
110

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Avand in vedere ca modelarea zonelor rigide cu lungime variabila de tip DOLCE este
mult mai laborioasa iar raspunsurile obtinute difera in general foarte putin, se poate
accepta ca fiind suficient de eficienta modelarea clasica cu noduri rigide totale.
Din analizele realizate atat in acest capitol cat si in cele urmatoare, cu privire la riglele
de cuplare rezulta urmatoarele aspecte:

o Notand cu Cr raportul = =

o Notand cu Cw raportul = =

o Utilizand relatia de tip (15) calculam raportul k1 intre rigiditatea riglei de

cuplare (cu =1) si a montantului (cu =4) asadar 1 = =

2 +3)
(4

(2 +3)

sau

2 = unde consideram =suprarezistenta iar q=factorul de comportare


1

3
o Rezulta o inecuatie de gradul al treilea 4
+ 3 (3 + 3 ) dar
valoarea (3 + 3 ) este cunoscuta si o notam cu C
3
3
o 4
+ 3 impartind prin 3 si considerand q=3 rezulta 1.33
+
considerand =suprarezistenta=1.33 putem sa impartim relatia la
3
1.33 si rezulta
+ 0.75
o Se rezolva ecuatia, pentru a determina dimensiunile minime de lungimi de pereti
(lw) astfel incat sa rezulte o comportare de montant.

Figura 20 Comportare de spalete

Figura 21 Comportare de montant


111

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

In mod simplificat se poate aprecia

sau

unde Hw=inaltimea de nivel a

montantului.
Considerand =suprarezistenta1.33, q3 si o inaltime medie de nivel Hw3 se poate aprecia

ca 12 si impartind la 4 atunci, cea mai simpla forma este 3 sau 3 .

Asadar ca predimensionare se poate considera relatia 3 considerand ca la pereti si

riglele de cuplare avem aceiasi grosime b si acelasi modul de elasticitate Ez.

Tabelul 4 Lungimi de perete lw pentru 3 cazuri de dimensiuni de rigle de cuplare [m]


Caz
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

lr
[m]
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00

hr
[m]
1.80
1.80
1.80
1.80
1.80
0.90
0.90
0.90
0.90
0.90
0.25
0.25
0.25
0.25
0.25

Cr=lr/hr r=hr/lr
0.56
0.83
1.11
1.39
1.67
1.11
1.67
2.22
2.78
3.33
4.00
6.00
8.00
10.00
12.00

1.80
1.20
0.90
0.72
0.60
0.90
0.60
0.45
0.36
0.30
0.25
0.17
0.13
0.10
0.08

lw3 hr/lr
[m]
5.40
3.60
2.70
2.16
1.80
2.70
1.80
1.35
1.08
0.90
0.75
0.50
0.38
0.30
0.25

112

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

7. Disiparea de energie un indicator al degradarilor structurale


potentiale
7.1. Introducere
Desi folosita de mii de ani, zidria ca material de construcie nu este nc suficient de bine
cunoscuta. Pentru majoritatea tinerilor ingineri, folosirea zidariei pentru construcii (n form
de blocuri ceramice sau crmizi pline presate, diverse mortare, zidarie nearmat sau armata
sau confinata), prin toate cerintele si calculele care trebuie efectuate, n conformitate cu
codurile din Romnia si Comunitatea Europeana P100 (Eurocod 8) i CR6 (Eurocod 6) ncepe
s fie usor evitata trecandu-se la alte tipuri structurale.
Teoria betonului armat ofer rspunsuri mult mai uor de neles i mai uor de aplicat, deci
este mult mai convenabil s se accepte o structur de beton armat (in cadre sau duale) n locul
celor cu pereti structurali din zidarie.
n general, atunci cnd teoreticienii nu nu pot stabili n mod unanim o teorie de comportare
(sau o lege constitutiva) pentru un material structural i pentru structurile realizate cu acest
material, se face apel la modele de testare, de preferin la scar natural.
Costurile sunt absolut importante i modelele nu pot fi orict de mari, n funcie de nlimea
de laboratoare, suprafata meselor seismice i de greutatile suportate de acestea. i mai trebuie
remarcat faptul c nici un laborator (care de obicei sunt private), nu va construi un model la
scara naturala direct pe masa seismica, indiferent de tipul materialului pus in opera, pentru c
nseamn c n aceast perioad, masa seismica este inutilizabila. Nu este acceptabil punct de
vedere economic pentru a avea masa seismica "blocata" pentru c aceasta trebuie s lucreze
pentru a obine fonduri pentru laboratoare. Modelele prezentate sunt construite in alta zona a
laboratoarelor si apoi sunt mutate pe masa seismica. Din acest motiv, reutatile modelelor nu
pot fi mai mari dect sarcina maxima pe care echipamentele existente in laborator o pot
transporta.
Determinarea regiunile degradabile ale unei structure (chiar daca este vorba numai despre
tendinele) cu privire la toate vulnerabilitatile structurale, altfel dect prin construirea de
modele fizice naturale i testarea acestora n condiii de laborator, folosind numai modele de
calcul si programe de proiectare structurale (ETABS, SAP2000) este o dorinta a tuturor
specialitilor din domeniu.

7.2. Despre utilizarea disiparii de energie


n cele ce urmeaz vom ncerca realizarea de comparatii intre rspunsurile structurale ale
modelelor reale i cele ale modelelor numerice, cautand o metod care sa ofere rspunsuri
suficient de clare i de precise cu privire la tendintele si la modul de comportare al acestora.
Ca "instrument" de lucru s-a preferat un program de calcul foarte bine cunoscut i apreciat de
ctre specialiti care are zeci de ani de testari si imbunatatiri succesive: ETABS, n cea mai
recent versiune 2013 3.1.4. Practic 99% din toate cldirile importante din lume au fost
113

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

proiectate cu acest program. Dupa aparitia ca ciupercile a zeci de programe similare, cu


raspunsuri mai mult sau mai puin asemntoare, inca nu este greu de spus c batranul
ETABS, ntr-o forma noua de prezentare rmne un lider al instrumentelor de analiz
structurala. i c poate exista o intercomunicare continu cu produsele similare, compania
producatoare oferind soluii nelimitate.
Pentru a determina tendinele de avariere, prin utilizarea raspunsurilor structurale sub form de
energie disipat (numita si lucru mecanic virtual, n cadrul programului) se pot obine
informaii specifice.
Folosind calcule simplificate cu fore seismice "unitare" sau pe baza coeficienti seismici de
baz, indiferent de intensitatea forelor, programul ofer tendinte clare de disipare a energiei n
structura.
Acest lucru este prevzut n procente i mergand pe ideea simpl c orice avariere nseamn
depasirea procentului de 50% cu urmatoarele trepte de avariere redusa (50-60%), avariere
moderat (70-80%) sau avariere puternica (90-100%), se poate forma o imagine de ansamblu
asupra ntregului comportament structural.
Cunoscnd sensibilitatile sau vulnerabilitile structurale, experii isi pot concentra eforturile
pentru a le evita sau a le atenua, astfel nct pot fi evitate colapsurile locale i colapsurile
progresive care conduc n mod inevitabil la colapsul general, pierderi semnificative de viei i
economice.
Asadar, din toate studiile efectuate i prezentate n cele ce urmeaz, a rezultat c folosirea
rspunsurilor structurale sub form de energie disipat este favorabila pentru inginerii i
oamenii de tiin din domeniu.
Scopul cercetarii este ca pornind de la informaii coerente i concrete pot fi realizate modele
de calcul specifice i complexe, care ofer rspunsuri suficient de clare pentru teoreticieni
pentru a crea reguli, simple, uor de utilizat i clare, n loc de copierea unor formule date de
diveri specialiti din diferite zone ale lumii, folosind diferite uniti de msur.
Dup utilizarea a zeci de tipuri de modelare, simple sau complexe, cu raspunsuri obtinute mult
mai greu de interpretat, se pare c in cea mai simpl form "imaginea" de energie disipat ntro structur (n aceast lucrare se refera la zidrie, dar pana la urma nu conteaza tipul de structura
sau material utilizate) ofera cele mai multe rspunsuri naturale privind tendinta de degradare i
n special zonele n care acestea se vor dezvolta.
Studiile urmtoare (patru la numr), provin n principal de la ncercrile de a realiza validri
numerice privind testele seismice efectuate pe mese seismice.
Dup determinarea modurilor de cedare si a zonelor cu sensibilitati sau vulnerabiliti, inginerii
proiectanti vor ti ce au de fcut.

114

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

7.3. Cazuri de studiu versiunea 1 peretele 1


- Zonele rosii ale modelelor de calcul caracteristici reale ale zidariei din spaleti si rigle de
cuplare
- Zonele albastre ale modelelor de calcul noduri infinit rigide
Tabelul 1 Figuri pentru modelele de calcul si energia disipata
Modele de calcul structural

Energia disipata [%]

Modelul initial pasul 1

Energia disipata in pasul 1

Modelul 2 pasul 2 regiunile cu


energie sisipata mai mare de 50%
au fost inlaturate din modelul
anterior

Energia disipata in pasul 2

Model pasul 3

Energia disipata in pasul 3

Model pasul 4

Energia disipata in pasul 4

115

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Model pasul 5

Energia disipata in pasul 5

Model pasul 6 colaps total

Energia disipata in pasul 6

a Modelul real 1

b Modelul real 2

Figura 1 Mecanismul de colaps pentru modelele reale

116

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Studii de caz versiunea 2 peretele 1

7.4.
-

Daniel STOICA

Zonele rosii ale modelelor de calcul caracteristici reale ale zidariei din spaleti si rigle de
cuplare
Zonele albastre ale modelelor de calcul noduri infinit rigide
Tabelul 2 Figuri pentru modelele de calcul si energia disipata
Modele de calcul structural

Energia disipata [%]

Modelul initial pasul 1

Energia disipata in pasul 1

Modelul 2 pasul 2 regiunile


cu energie sisipata mai mare de
50% au fost inlaturate din
modelul anterior

Energia disipata in pasul 2

Model pasul 3

Energia disipata in pasul 3

117

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Model pasul 4

Energia disipata in pasul 4

Model pasul 5

Energia disipata in pasul 5

Model pasul 6

Energia disipata in pasul 6

Model pasul 7

Energia disipata in pasul 7

Se constat c nu exist o mare diferen ntre modelele cu noduri rigide i cele cu noduri cu
comportare normala, ambele tipuri de modele sunt relativ similare n ceea ce privete energia
disipat. Diferena const doar ntr-un singur pas in plus.
ntre variantele de modelare cu noduri rigide i cea cu nodurile normale apare o diferen de
dou etape nainte de colaps, dar n cele din urm nu este dect o chestiune de modelare si
timpul de rspuns. n final, comportarea este corect, i practic aceiasi. Astfel, se poate

118

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

considera, avnd n vedere calculele care urmeaz, c indiferent de tipul de modelare a


convergenei locale si a copalsului partial, colapsul general este acelai.
Pentru aceste modele testate la Laboratorul din LNEC, rspunsurile au fost similare pentru
modelele 3D reale pe masa seismica i modelele "testate" cu ajutorul programului ETABS.
Dup primele seturi de teste, atat pe mesele seismice cat si prin proceduri numerice,
mecanismele de avariere obinute sunt mai mult sau mai puin similare.

Studii de caz versiunea 3 modelul 1 blocuri ceramice

7.5.
-

Zidarie nearmata cu blocuri ceramice si planseu din beton armat


Tabelul 3 Figuri pentru modelele de calcul si energia disipata
Model de calcul structural
in ETABS

Model real 3D testat pe masa


seismica de la ISMES - Bergamo

Perete de fatada initial

Perete de fatada dupa teste

119

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Perete lateral - initial

Perete lateral dupa teste

In testele realizate pe masa seismica a rezultat un tipar de cedare, regasit si in modul de colaps
din modele.

120

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

7.6. Studii de caz versiunea 4 modelul 2 caramizi pline presate


- Zidarie nearmata cu caramizi pline presate si planseu de lemn
Se poate observa o stransa corelatie intre avariile aparute pe masa seismica si cele indicate de
folosirea energiei disipate pe baza programului ETABS.
Majoritatea fisurilor si crapaturilor aparute sunt patrunse. In cazul zidariei cu caramizi pline
presate nu au fost determinate cedari fragile. De obicei caramizile pline presate fisureaza mai
tarziu fata de cele din blocuri ceramice cu goluri.

Tabelul 4 Figuri pentru modelele de calcul si energia disipata


Model de calcul structural in
ETABS

Model real 3D testat pe masa


seismica de la ISMES - Bergamo

Perete de fatada initial

Perete de fatada dupa teste

Perete lateral - initial

121

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Perete lateral dupa teste

Peretele din spate initial

Peretele din spate - dupa teste

In testele realizate pe masa seismica a rezultat un tipar de cedare, regasit si in modul de colaps
din modele.

122

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

8. Aspecte studiate pe modele noi


S-au realizat un numar de 30 de modele de calcul structural, pentru acelasi tip de cladire, cu 4
nibeluri avand inaltimea de nivel de 3 m, cate 10 pentru fiecare tip de lungime de montanti la
fatada: 120, 180 si 240 cm, in conditiile in care riglele de fatada au 180 cm inaltime. Cladirile
au fost gandite ca fiind simetrice pe ambele directii principale. Au rezultat, astfel, pentru fiecare
tip de cladire (cu montanti de 120/180 sau 240 cm) urmatoarele modele (descrierea fiind facuta
pentru cazul cu montanti de fatada de 120 cm, dar care sunt identice ca mod de gandire si pentru
cazul montantilor de 180 si 240 cm):
Nr.crt. Nume model
Descriere
Cladire de tip ZNA, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele
1
A120
de cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. dar fara
centuri
Cladire de tip ZNA, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele
2
A120M1
de cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15)
cu centuri din b.a. (25x25)
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15) cu
3
A120M2
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la intersectiile
peretilor din zidarie (25x25)
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15) cu
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la intersectiile
4
A120M2R1
peretilor din zidarie (25x25). Deasupra parapetilor, continuu (cu
exceptia zonelor de usi) s-au prevazut niste centuri din b.a. cu
dimensiunea de 25x15 cm.
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15) cu
5
A120M3
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la cele doua
extremitati ale montantilor din zidarie (25x25)
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15) cu
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la cele doua
6
A120M3R1
extremitati ale montantilor din zidarie (25x25). Deasupra
parapetilor, continuu (cu exceptia zonelor de usi) s-au prevazut
niste centuri din b.a. cu dimensiunea de 25x15 cm.
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu centuri din b.a. (25x25) si cu
stalpisori din b.a. la cele doua extremitati ale montantilor din
zidarie (25x25). Deasupra parapetilor, continuu (cu exceptia
7
A120M3R2
zonelor de usi) s-au prevazut niste centuri din b.a. cu dimensiunea
de 25x15 cm. De asemenea, in locul buiandrugilor locali de b.a.
s-a prevazut o centura continua de 25x15 cm, inclusiv in dreptul
usilor.
123

STRUCTURI DIN ZIDARIE

A120M4

A120M4R1

10

A120M4R2

Daniel STOICA

Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de


cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15) cu
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la cele doua
extremitati ale montantilor din zidarie dar si la intersectiile
peretilor (25x25)
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu buiandrugi de b.a. (25x15) cu
centuri din b.a. (25x25) si cu stalpisori din b.a. la cele doua
extremitati ale montantilor din zidarie dar si la intersectiile
peretilor (25x25). Deasupra parapetilor, continuu (cu exceptia
zonelor de usi) s-au prevazut niste centuri din b.a. cu dimensiunea
de 25x15 cm.
Cladire de tip ZC, cu montantii de fatada de 120 cm si riglele de
cuplare cu inaltimea de 180 cm, cu centuri din b.a. (25x25) si cu
stalpisori din b.a. la cele doua extremitati ale montantilor din
zidarie dar si la intersectiile peretilor (25x25). Deasupra
parapetilor, continuu (cu exceptia zonelor de usi) s-au prevazut
niste centuri din b.a. cu dimensiunea de 25x15 cm. De asemenea,
in locul buiandrugilor locali de b.a. s-a prevazut o centura
continua de 25x15 cm, inclusiv in dreptul usilor.

S-au realizat rularile pentru toate cele 30 de modele si s-au selectat figurile corespunzatoare
celor doua linii longitudinale de pereti structurali din zidarie, pentru actiuni seismice in planul
lor respectiv pentru actiuni seismice perpendiculare pe planul acestora.
Toate figurile sunt prezentate in ANEXA.

9. Concluzii generale
Folosind un instrument de calcul numeric - programul ETABS 2013 - au fost realizate modele
de calcul structural similare cu cele reale 3D pentru care s-au realizat analize pe masa seismica.
Se constat c rspunsurile structurale ale analizelor pe modele de calcul 3D, tiparele de energie
disipata au oferit suficient de aproape tendinele de colaps, cum au fost cele rezultate pe
modelele reale 3D, pe baza procedurilor de pe masa seismica.
Se estimeaz c, n viitor, pe baza energie disipate, n funcie de dimensiunea elementelor finite
(EF) folosirea modelelor numerice furnizeaz suficiente informaii despre vulnerabilitile
structurale, astfel nct s se evite realizarea de modele reale, scumpe.
Se constat c rspunsurile structurale ale unui sistem de calcul 3D sub forma de energie
disipat ofera suficient de aproape aceleai rezultate ca cele determinate pe modelele reale.
Desi CR6 (fata de alte coduri internationale) este mai restrictiv in unele capitole, pentru
montantii (de fatada dar nu numai), indiferent de zona seismica in care este amplasata cladirea
se recomanda sa existe stalpisori de ambele parti (chiar daca nu exista la intersectie).
De asemenea, avand in vedere avariilr aparute in urma seismelor puternice din ultimele decenii,
din America de Sud si Asia se poate recomanda utilizarea unor centuri continue (intermediare)
in locul buiandrugilor si deasupra parapetilor.
124

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

ANEXA

125

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A120 ELEVATIE 1

MODEL A120 ELEVATIE 2

MODEL A120M1 ELEVATIE 1

MODEL A120M1 ELEVATIE 2

125

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A120M2 ELEVATIE 1

MODEL A120M2 ELEVATIE 2

MODEL A120M2R1 ELEVATIE 1

MODEL A120M2R1 ELEVATIE 2

126

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A120M3 ELEVATIE 1

MODEL A120M3 ELEVATIE 2

MODEL A120M3R1 ELEVATIE 1

MODEL A120M3R1 ELEVATIE 2

127

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A120M3R2 ELEVATIE 1

MODEL A120M3R2 ELEVATIE 2

MODEL A120M4 ELEVATIE 1

MODEL A120M4 ELEVATIE 2

128

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A120M4R1 ELEVATIE 1

MODEL A120M4R1 ELEVATIE 2

MODEL A120M4R2 ELEVATIE 1

MODEL A120M4R2 ELEVATIE 2

129

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A180 ELEVATIE 1

MODEL A180 ELEVATIE 2

MODEL A180M1 ELEVATIE 1

MODEL A180M1 ELEVATIE 2

130

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A180M2 ELEVATIE 1

MODEL A180M2 ELEVATIE 2

MODEL A180M2R1 ELEVATIE 1

MODEL A180M2R1 ELEVATIE 2

131

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A180M3 ELEVATIE 1

MODEL A180M3 ELEVATIE 2

MODEL A180M3R1 ELEVATIE 1

MODEL A180M3R1 ELEVATIE 2

132

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A180M3R2 ELEVATIE 1

MODEL A180M3R2 ELEVATIE 2

MODEL A180M4 ELEVATIE 1

MODEL A180M4 ELEVATIE 2

133

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A180M4R1 ELEVATIE 1

MODEL A180M4R1 ELEVATIE 2

MODEL A180M4R2 ELEVATIE 1

MODEL A180M4R2 ELEVATIE 2

134

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A240 ELEVATIE 1

MODEL A240 ELEVATIE 2

MODEL A240M1 ELEVATIE 1

MODEL A240M1 ELEVATIE 2

135

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A240M2 ELEVATIE 1

MODEL A240M2 ELEVATIE 2

MODEL A240M2R1 ELEVATIE 1

MODEL A240M2R1 ELEVATIE 2

136

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A240M3 ELEVATIE 1

MODEL A240M3 ELEVATIE 2

MODEL A240M3R1 ELEVATIE 1

MODEL A240M3R1 ELEVATIE 2

137

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A240M3R2 ELEVATIE 1

MODEL A240M3R2 ELEVATIE 2

MODEL A240M4 ELEVATIE 1

MODEL A240M4 ELEVATIE 2

138

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A240M4R1 ELEVATIE 1

MODEL A240M4R1 ELEVATIE 2

MODEL A240M4R2 ELEVATIE 1

MODEL A240M4R2 ELEVATIE 2

139

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A120

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A120M1

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

140

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A120M2

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

141

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
MODEL A120M2R1

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A120M3

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

142

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A120M3R1

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

143

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MODEL A120M3R2

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A120M4

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

144

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A120M4R1

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

145

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
MODEL A120M4R2

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

146

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
MODEL A180

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A180M1

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

147

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A180M2

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

148

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
MODEL A180M2R1

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A180M3

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

149

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A180M3R1

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

150

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
MODEL A180M3R2

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A180M4

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

151

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A180M4R1

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

152

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
MODEL A180M4R2

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

153

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
MODEL A240

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A240M1

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

154

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A240M2

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

155

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
MODEL A240M2R1

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A240M3

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

156

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A240M3R1

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

157

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
MODEL A240M3R2

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A240M4

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

158

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X


MODEL A240M4R1

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

159

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
MODEL A240M4R2

ELEVATIE AX 1

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

ELEVATIE AX 2

ENERGIE DISIPATA SEISM X

ENERGIE DISIPATA SEISM Y

160

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 5
CALCULUL RIGLELOR DE CUPLARE
LA
PERETII STRUCTURALI CUPLATI DIN ZIDARIE

161

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1. Tipuri de rigle de cuplare la peretii structurali din zidarie

Tip 1

Placa

Beton

Tip 2

Centura

Beton

Tip 3

Tip 4

Parapet
zidarie
+
Centura

Centura
superioara
+
Parapet
zidarie
+
Centura

Zidarie
Beton

Beton
Zidarie
Beton

Tip 5

Centura
+
Zidarie
inferioara
+
Buiandrug

Beton
Zidarie
Beton

Tip 6
Parapet
zidarie
+
Centura
+
Zidarie
inferioara
+
Buiandrug

Zidarie
Beton
Zidarie
Beton

Tip 7
Centura
superioara
+
Parapet
zidarie
+
Centura
+
Zidarie
inferioara
+
Buiandrug
Beton
Zidarie
Beton
Zidarie
Beton

Tip 8

Zidarie
inferioara
+
Buiandrug

Zidarie
Beton

Figura 1 Tipuri posibile de rigle de cuplare

2. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 1 si 2

Figura 2 rigla de cuplare tip 1 si 2 eforturi in beton si armatura ambele sensuri seismice
162

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Ipoteze:

Consideram ca armatura ajunge la curgere


Rezistenta la compresiune a betonului fcd
Rezistenta armaturii fy
Momentele sunt egale indiferent de sensul actiunii seismice

= [0.85 ( ) + ( )]
2

Avand =


0.85

si =0.80-0.90 de obicei 0.85

Cazuri particulare:

Rigla de cuplare tip 1 placa b.a.:


o b=25 cm;
o h=13 cm;
o As=As=210=2*0.785=1.57 cm2;
o fy=4050 daN/cm2;
o fcd=200 daN/cm2;
0
4050
o Rezulta ca = 0.8525 200 = 0 si atunci rezulta un moment ultim egal cu
= 0.85[0 + 1.57 4050(9)] = 0.85 57226.5 = 48642.5
o Adica Mu=4.86 kNm
o Se poate observa ca momentul este valabil in ambele sensuri ale actiunii
seismice
2
9.72
o Forta taietoare ultima = =
kN

Rigla de cuplare tip 2 centura din b.a.:


o b=25 cm;
o h=25 cm;
o As=As=212=2*1.13=2.26 cm2;
o fy=4050 daN/cm2;
o fcd=200 daN/cm2;
0
4050
o Rezulta ca = 0.8525 200 = 0 si atunci rezulta un moment ultim egal cu

= 0.85[0 + 2.26 4050(19)] = 147820.95

o Adica Mu=14.8 kNm


o Se poate observa ca momentul este valabil in ambele sensuri ale actiunii seismice
2
29.6
o Forta taietoare ultima = =
kN

3. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 3


Ipoteze:
-

Se poate transforma sectiunea din b.a. in sectiune de tip zidarie sau invers, in functie de

raportul dintre rezistente sau ;

Consideram ca armatura ajunge la curgere


Rezistenta la compresiune a betonului fcd
Rezistenta armaturii fy
Rezistenta la compresiune a zidariei fd

163

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Sensul seismic 1

Figura 3 rigla de cuplare tip 3 eforturi in beton/zidarie si armatura compresiune sus


In cazul nostru, de exemplu, preferam transformarea zidariei in beton.
= 1 + 2 = 0.85

si
1 = 1 1 respectiv 2 = 2 2

De obicei sectiunea se rezolva prin incercari succesive, urmarind urmatoarele etape:


-

Se alege o valoare c pentru zona comprimata;


Se calculeaza s1 si s2 si se determina fs1 si fs2 in functie de curba constitutiva a otelului;
Se verifica daca ecuatia urmatoare este sau nu in echilibru:
0.85 = 1 1 + 2 2

Se repeta operatiunile 13 pana se ajunge la echilibru, apoi:


= [1 1 (1 0.5) + 1 2 (2 0.5)] cu =
3.5

= 1
= 2
si deci

1 = 3.5

si 2 = 3.5

Cazuri particulare:

As1=As2=212=2.26 cm2
d1=93 cm
d2=113 cm
h=115 cm
hz=90 cm
164

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

hc=25 cm

700

600

500

400

300

200

100

0
0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

Figura 4 Curba completa


700

600

500

400

300

200

100

0
0

0.001

0.002

0.003

0.004

0.005

0.006

0.007

0.008

0.009

0.01

Figura 5 - Curba otel - restransa pe domeniul de calcul


165

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

c,propus

fs1

fs2

As1

As2

Ts1

Ts2

c,calcul

c/2

z1

z2

0.0

32375

39375

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

1.0

0.320247

0.390246

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

2.0

0.158374

0.193374

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

3.0

0.104416

0.12775

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

4.0

0.077437

0.094937

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

5.0

0.06125

0.07525

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

6.0

0.050458

0.062125

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

7.0

0.04275

0.05275

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

8.0

0.036969

0.045719

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

9.0

0.032472

0.04025

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

10.0

0.028875

0.035875

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

11.0

0.025932

0.032295

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

12.0

0.023479

0.029312

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

13.0

0.021404

0.026788

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

14.0

0.019625

0.024625

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

15.0

0.018083

0.02275

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

16.0

0.016734

0.021109

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

17.0

0.015544

0.019662

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

18.0

0.014486

0.018375

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

19.0

0.013539

0.017224

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

20.0

0.012687

0.016187

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

85.32118

105.3212

174.4949

1 = 2 = 9153 = 91.53
c=14.36 cm
s1=19.625
s2=24.625
C=18306daN=183.06kN
Mu = 0.85[2.26 4050 (92.5 7.18) + 2.26 4050 (112.5 7.18)] = 1483188.7 = 148.3kNm

Sensul seismic 2
Ipoteze:

Consideram ca armatura ajunge la curgere


Rezistenta la compresiune a betonului fcd
Rezistenta armaturii fy
Momentele sunt egale indiferent de sensul actiunii seismice

= [0.85 ( ) + ( )]
2

Avand =


0.85

si =0.80-0.90 de obicei 0.85

166

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 6 rigla de cuplare tip 3 eforturi in beton/zidarie si armatura compresiune jos

Se observa cu mare usurinta ca zona din zidarie nu poate sa preia intindere, asadar sectiunea va aparea
ca in figura 4.

o
o
o
o
o
o
o

b=25 cm;
h=115 cm;

As=As=212=2*2.26=4.52 cm2;
fy=4050 daN/cm2;
fcd=200 daN/cm2;
0
4050
Rezulta ca = 0.8525 200 = 0 si atunci rezulta un moment ultim egal cu
= 0.85[0 + 4.52 4050(22.5)] = 0.85 411885 = 350102.25
o Adica Mu=35.01 kNm
o Se poate observa ca momentul este valabil in ambele sensuri ale actiunii seismice
+
148.3+35.01
183.31
o Forta taietoare ultima =
=
=
[]

4. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 4


Sensul 1 seismic compresiune sus
Ipoteze:
-

Se poate transforma sectiunea din b.a. in sectiune de tip zidarie sau invers, in functie de

raportul dintre rezistente sau ;

Consideram ca armatura ajunge la curgere


Rezistenta la compresiune a betonului fcd
Rezistenta armaturii fy
Rezistenta la compresiune a zidariei fd

167

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 7 rigla de cuplare tip 4 eforturi in beton/zidarie si armatura compresiune sus


In mod simplificat, calculele se pot realiza pe o sectiune echivalenta de tipul:

Figura 8 rigla de cuplare tip 4 simplificata eforturi in beton/zidarie si armatura


compresiune sus
In acest mod de simplificare se apreciaza ca riglele de tip 4, ca mod de calcul, devin relativ
similare celor de tip 1 si 2, cu mentiunea ca este vorba despre o sectiune compusa din
beton/zidarie/beton.
Pentru celalalt sens seismic, calculele sunt similare, cu inaltimile dimensiunile inversate pe
verticala.
168

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Cazuri particulare:

Sensul 1 seismic:
o bc=25 cm
o h=115 cm
o bz original 25 cm, transformand zidaria ca material in beton avem

= = 7.5
o
o
o
o
o

d=7.5 cm
d1=102.5 cm
As1=As2=212=2.26 cm2
As=As1+As2=4.52 cm2
As=212=2.26 cm2

o Asadar =

0.85

4.522.26

0.8525

4050
200

2.26

= 21.25 20.25 = 2.15 avand in

vedere ca zona comprimata se afla in domeniul de inaltime al centurii


superioare, rezultatul este corect. Daca valoarea ar fi mai mare de 15 cm,
rezultatul se va ajusta tinand seama ca transformand zidaria ca material in beton
armat echivalent, grosimea acesteia este de 7.5 cm in loc de 25.
o

= [0.85 ( 2 ) + ( )]

o Mu=153.52 kNm

Sensul 2 seismic:
o bc=25 cm
o h=115 cm
o bz original 25 cm, transformand zidaria ca material in beton avem

= = 7.5
o
o
o
o

d=12.5 cm
d1=107.5 cm
As=2.26 cm2
As=4.52 cm2

o Asadar =


0.85

2.264.52
0.8525

4050
200

2.26

= 21.25 20.25 = 2.15 avand in

vedere ca zona comprimata se afla in domeniul de inaltime al centurii


superioare, rezultatul este corect. Daca valoarea ar fi mai mare de 15 cm,
rezultatul se va ajusta tinand seama ca transformand zidaria ca material in beton
armat echivalent, grosimea acesteia este de 7.5 cm in loc de 25.
o

= [0.85 ( 2 ) + ( )]

o Mu=63.49 kNm
153.52+63.49
217.01
o =
=

169

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

5. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 5


Riglele de cuplare de tip 5 se calculeaza similar cu cele de tip 4.

Figura 9 rigla de cuplare tip 5 eforturi in beton/zidarie si armatura compresiune sus

In mod simplificat, calculele se pot realiza pe o sectiune echivalenta de tipul:

Figura 10 rigla de cuplare tip 5 simplificata eforturi in beton/zidarie si armatura


compresiune sus
Cazuri particulare:

Sensul 1 seismic:
o bc=25 cm
o h=90 cm
o bz original 25 cm, transformand zidaria ca material in beton avem

= = 7.5
o
o
o
o
o

d=12.5cm
d3=92.5 cm
As1=As2=212=2.26 cm2
As=As1+As2=4.52 cm2
As3=212=2.26 cm2
170

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

o Asadar =

3
0.85

4.522.26

0.8525

4050
200

2.26
21.25

20.25 = 2.15 avand in

vedere ca zona comprimata se afla in domeniul de inaltime al centurii


superioare, rezultatul este corect. Daca valoarea ar fi mai mare de 15 cm,
rezultatul se va ajusta tinand seama ca transformand zidaria ca material in beton
armat echivalent, grosimea acesteia este de 7.5 cm in loc de 25.
o

= [0.85 (3 2 ) + (3 )]

o Mu=195.49 kNm

Sensul 2 seismic:
o bc=25 cm
o h=90 cm
o bz original 25 cm, transformand zidaria ca material in beton avem

= = 7.5
o
o
o
o

d=92.5cm
d3=12.5 cm
As3=2.26 cm2
As=4.52 cm2

o Asadar =


0.85

2.264.52
0.8525

4050
200

2.26

= 21.25 20.25 = 2.15 avand in

vedere ca zona comprimata se afla in domeniul de inaltime al centurii


superioare, rezultatul este corect. Daca valoarea ar fi mai mare de 15 cm,
rezultatul se va ajusta tinand seama ca transformand zidaria ca material in beton
armat echivalent, grosimea acesteia este de 7.5 cm in loc de 25.
o

= [0.85 ( 2 ) + 3 ( 3 )]

o Mu=133.26 kNm
195.49+133.26
328.75
o =
=

6. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 6


Ipoteze:
-

Se poate transforma sectiunea din b.a. in sectiune de tip zidarie sau invers, in functie de

raportul dintre rezistente sau ;

Consideram ca armatura ajunge la curgere


Rezistenta la compresiune a betonului fcd
Rezistenta armaturii fy
Rezistenta la compresiune a zidariei fd

Se prefera transformarea materialului de tip zidarie in beton.


= 1 + 2 = 0.85

si
1 = 1 respectiv 2 = 3 2
171

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

De obicei sectiunea se rezolva prin incercari succesive, urmarind urmatoarele etape:


-

Se alege o valoare c pentru zona comprimata;


Se calculeaza s1 si s2 si se determina fs1 si fs2 in functie de curba constitutiva a otelului;
Se verifica daca ecuatia urmatoare este sau nu in echilibru:
0.85 = 1 + 3 2

Se repeta operatiunile 13 pana se ajunge la echilibru, apoi:


= [ 1 ( 0.5) + 3 2 (3 0.5)] cu =
3.5

1
=
= 2
si deci

1 = 3.5

si 2 = 3.5

Sensul seismic 1

Se accepta, in cazul acestui sens seismic, cand zidaria este comprimata, ca armatura din
centura este concentrata in centrul de greutate al acesteia si ca As=As1+As2

Figura 11 - rigla de cuplare tip 6 simplificata eforturi in beton/zidarie si armatura


compresiune sus
C,propus

fs1

fs2

As

As3

Ts1

Ts2

C,calcul

c/2

z1

z2

1.0

0.355246

0.600244

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

2.0

0.175874

0.298373

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

3.0

0.116083

0.197749

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

4.0

0.086187

0.147437

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

5.0

0.06825

0.11725

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

172

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

6.0

0.056292

0.097125

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

7.0

0.04775

0.08275

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

8.0

0.041344

0.071969

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

9.0

0.036361

0.063583

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

10.0

0.032375

0.056875

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

11.0

0.029114

0.051386

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

12.0

0.026396

0.046812

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

13.0

0.024096

0.042942

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

14.0

0.022125

0.039625

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

15.0

0.020417

0.03675

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

16.0

0.018922

0.034234

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

17.0

0.017603

0.032015

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

18.0

0.016431

0.030042

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

19.0

0.015382

0.028276

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

20.0

0.014437

0.026687

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

21.0

0.013583

0.02525

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

22.0

0.012807

0.023943

4050

4050

4.52

2.26

18306

9153

27459

21.53647

10.76824

91.73176

161.7318

315.9573

1 = 183.06 2 = 91.53
c=21.54 cm
s1=13.58
s2=25.25
C=274.59kN
Mu = 0.85[4.52 4050 (102.5 10.77) + 2.26 4050 (172.5 10.77)] = 268.56kNm

Sensul seismic 2
Ipoteze:

Consideram ca armatura ajunge la curgere


Rezistenta la compresiune a betonului fcd
Rezistenta armaturii fy
Momentele sunt egale indiferent de sensul actiunii seismice

= [0.85 ( ) + ( )]
2

173

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Avand =

3
0.85

Daniel STOICA

= si =0.80-0.90 de obicei 0.85

Figura 12 - rigla de cuplare tip 6 simplificata eforturi in beton/zidarie si armatura


Caz particular:
o bc=25 cm
o h=90 cm
o bz original 25 cm, transformand zidaria ca material in beton avem

= = 7.5
o
o
o
o

d=7.5cm
d3=77.5 cm
As1=412=4.52 cm2
As=412=4.52 cm2

= [0.85 (3 ) + (3 )]

o fy=4050 daN/cm2;
o fcd=200 daN/cm2;
0
4050
o Rezulta ca = 0.8525 200 = 0 si atunci rezulta un moment ultim egal cu
= 0.85[0 + 4.52 4050(70)] = 0.85 283500 = 240975
o Adica Mu=24.09 kNm
268.56+24.09
292.65
o =
=

7. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 7


Ipoteze:
-

Se poate transforma sectiunea din b.a. in sectiune de tip zidarie sau invers, in functie de

raportul dintre rezistente sau ;

174

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Consideram ca armatura ajunge la curgere


Rezistenta la compresiune a betonului fcd
Rezistenta armaturii fy
Rezistenta la compresiune a zidariei fd

Sensul seismic 1

Figura 13 rigla de cuplare tip 7 eforturi in beton/zidarie si armatura compresiune sus

In cazul nostru, de exemplu, preferam transformarea zidariei in beton.


1 + = + 4 dar 1 = 4 si rezulta
= = 0.85

si
= respectiv 4 = 4 4

De obicei sectiunea se rezolva prin incercari succesive, urmarind urmatoarele etape:


-

Se alege o valoare c pentru zona comprimata;


Se calculeaza s1 si s2 si se determina fs1 si fs2 in functie de curba constitutiva a otelului;
Se verifica daca ecuatia urmatoare este sau nu in echilibru:


0.85 = si rezulta astfel = 0.85

4.524050

= 0.8525200 = 4.30

Se repeta operatiunile 13 pana se ajunge la echilibru, apoi:


= [1 1 (1 0.5) + ( 0.5) + 4 4 (4 0.5)] cu =
3.5

=
=
= 4
si deci

175

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1 = 3.5

, = 3.5

si 4 = 3.5

Cazuri particulare:

As1=As4=212=2.26 cm2
As=412=4.52 cm2
d1=7.5 cm
d=102.5 cm
d4=172.5 cm
h=180 cm
hz1=75 cm
hz2=50 cm
hc1=15 cm
hc2=25 cm
hc3=15 cm
bz=25 cm dar prin transformarea din zidarie in beton devine 7.5 cm
= [1 1 (1 0.5) + ( 0.5) + 4 4 (4 0.5)] si inlocuind valorile in
formula = 0.85[2.26 4050 (7.5 0.5 4.30) + 4.52 4050 (102.5 0.5

4.30) + 2.26 4050 (172.5 0.5 4.30)] =2928410.82 daNcm=292.84 kNm

Sensul seismic 2

Figura 14 rigla de cuplare tip 7 eforturi in beton/zidarie si armatura compresiune sus


In cazul nostru, de exemplu, preferam transformarea zidariei in beton.
1 + = + 4 dar 1 = 4 si rezulta
= = 0.85
176

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

si
= respectiv 4 = 4 4

De obicei sectiunea se rezolva prin incercari succesive, urmarind urmatoarele etape:


-

Se alege o valoare c pentru zona comprimata;


Se calculeaza s1 si s2 si se determina fs1 si fs2 in functie de curba constitutiva a otelului;
Se verifica daca ecuatia urmatoare este sau nu in echilibru:


0.85 = si rezulta astfel = 0.85

4.524050

= 0.8525200 = 4.30

Se repeta operatiunile 13 pana se ajunge la echilibru, apoi:


= [1 1 (1 0.5) + ( 0.5) + 4 4 (4 0.5)] cu =
3.5

1 = 3.5

1
1

, = 3.5

4
4

si deci

si 4 = 3.5

Cazuri particulare:

As1=As4=212=2.26 cm2
As=412=4.52 cm2
d1=7.5 cm
d=77.5 cm
d4=172.5 cm
h=180 cm
hz1=50 cm
hz2=75 cm
hc1=15 cm
hc2=25 cm
hc3=15 cm
bz=25 cm dar prin transformarea din zidarie in beton devine 7.5 cm
= [1 1 (1 0.5) + ( 0.5) + 4 4 (4 0.5)] si inlocuind valorile in
formula = 0.85[2.26 4050 (7.5 0.5 4.30) + 4.52 4050 (77.5 0.5

4.30) + 2.26 4050 (172.5 0.5 4.30)] = 2539408.32 daNcm=253.94 kNm


292.84+253.94
546.78
=
=

8. Aspecte privind comportarea si calculul riglelor de cuplare de tip 8


Ipoteze:
-

Se poate transforma sectiunea din b.a. in sectiune de tip zidarie sau invers, in functie de

raportul dintre rezistente sau ;

Consideram ca armatura ajunge la curgere


Rezistenta la compresiune a betonului fcd
Rezistenta armaturii fy
Rezistenta la compresiune a zidariei fd

177

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Sensul seismic 1

Figura 15 rigla de cuplare tip 8 eforturi in beton/zidarie si armatura compresiune sus


In cazul nostru, de exemplu, preferam transformarea zidariei in beton.
= 1 + 2 = 0.85

si
1 = 1 1 respectiv 2 = 2 2

De obicei sectiunea se rezolva prin incercari succesive, urmarind urmatoarele etape:


-

Se alege o valoare c pentru zona comprimata;


Se calculeaza s1 si s2 si se determina fs1 si fs2 in functie de curba constitutiva a otelului;
Se verifica daca ecuatia urmatoare este sau nu in echilibru:
0.85 = 1 1 + 2 2

Se repeta operatiunile 13 pana se ajunge la echilibru, apoi:


= [1 1 (1 0.5) + 1 2 (2 0.5)] cu =
3.5

= 1
= 2
si deci

1 = 3.5

si 2 = 3.5

Cazuri particulare:

As1=As2=212=2.26 cm2
d1=77.5 cm
d2=87.5 cm
h=90 cm
hz=75 cm
178

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

hc=25 cm

c,propus

fs1

fs2

As1

As2

Ts1

Ts2

c,calcul

c/2

z1

z2

1.0

0.267747

0.302747

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

2.0

0.132124

0.149624

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

3.0

0.086916

0.098583

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

4.0

0.064312

0.073062

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

5.0

0.05075

0.05775

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

6.0

0.041708

0.047542

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

7.0

0.03525

0.04025

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

8.0

0.030406

0.034781

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

9.0

0.026639

0.030528

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

10.0

0.023625

0.027125

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

11.0

0.021159

0.024341

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

12.0

0.019104

0.022021

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

13.0

0.017365

0.020058

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

14.0

0.015875

0.018375

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

15.0

0.014583

0.016917

2100000

4050

4050

2.26

2.26

9153

9153

18306

14.35765

7.178824

70.32118

80.32118

137.8829

1 = 2 = 9153 = 91.53
c=14.36 cm
s1=15.875
s2=18.375
C=18306daN=183.06kN
Mu = 0.85[2.26 4050 (77.5 7.18) + 2.26 4050 (87.5 7.18)] = 1171986.73 = 117.20kNm

Sensul seismic 2
Ipoteze:

Consideram ca armatura ajunge la curgere


Rezistenta la compresiune a betonului fcd
Rezistenta armaturii fy
Momentele sunt egale indiferent de sensul actiunii seismice

= [0.85 ( ) + ( )]
2

Avand =


0.85

si =0.80-0.90 de obicei 0.85

179

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 16 rigla de cuplare tip 8 eforturi in beton/zidarie si armatura

Se observa cu mare usurinta ca zona din zidarie nu poate sa preia intindere, asadar sectiunea va aparea
ca in figura 16.

o
o
o
o
o
o

b=25 cm;
h=90 cm;
As=As=212=2*2.26=4.52 cm2;
fy=4050 daN/cm2;
fcd=200 daN/cm2;
0
4050
Rezulta ca = 0.8525 200 = 0 si atunci rezulta un moment ultim egal cu
= 0.85[0 + 4.52 4050(22.5)] = 0.85 411885 = 350102.25
o Adica Mu=35.01 kNm
o Se poate observa ca momentul este valabil in ambele sensuri ale actiunii seismice
+
117.20+35.01
152.21
o Forta taietoare ultima =
=
=
[]

180

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

9. Aspecte privind forta taietoare asociata

Tip 1

Tip 2

Tip 3

Tip 4

Tip 5

Tip 6

Tip 7

Tip 8

Centura
superioara
Parapet
Centura
+
zidarie
superioara
Centura
Parapet
Parapet
+
+
+
zidarie
Zidarie
zidarie
Centura
Parapet
Zidarie
+
inferioara
Placa
Centura
+
+
zidarie
inferioara
Centura
+
Centura
Zidarie
+
+
+
Buiandrug
inferioara
Centura
Buiandrug
Zidarie
+
inferioara
Buiandrug
+
Buiandrug
Beton
Beton
Zidarie
Beton
Zidarie
Zidarie
Zidarie
Beton
Zidarie
Beton
Beton
Zidarie
Beton
Beton
Beton
Zidarie
Beton
Beton
Zidarie
Beton
Beton
Momente incovoietoare capabile pentru compresiune sus [kNm]
4.86
14.8
148.3
153.52
195.49
268.56
292.84
117.20
Momente incovoietoare capabile pentru compresiune jos [kNm]
4.86
14.8
35.01
63.49
133.26
24.09
253.94
35.01
Raport Msup/Minf
1.00
1.00
4.24
2.42
1.47
11.15
1.15
3.35
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] pentru lungimea riglelor de cuplare de 1m
9.72
29.60
183.31
217.01
328.75
292.65
546.78
152.21
Forte taietoare capabile, inclusive considerand etrieri 8/20 cm, unde exista [kN]
16.25
73.45
96.89
111.73
105.22
128.66
143.50
38.28
Raport Vcapabil/Vasociat
1.67
2.48
0.53
0.51
0.32
0.44
0.26
0.25
Concluzie
Riglele nu se rup din forta
taietoare daca se ating
momentele capabile

Riglele se rup din forta taietoare daca se ating momentele capabile

Figura 17 Momente capabile si forte taietoare asociate pe tipuri posibile de rigle de cuplare
(considerand lungimea riglelor de cuplare de 1 m)
181

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Continuand tabelul precedent putem sa ajungem la urmatoarele consluzii:


Tip rigla

Forte taietoare capabile, inclusive considerand etrieri8/20 cm, unde exista [kN]
Lungime
rigla

16.25

73.45

96.89

111.73

105.22

128.66

143.5

38.28

Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] pentru lungimea riglelor de cuplare de 1m
1
9.72
29.60
183.31
217.01
328.75
292.65
546.78
152.21
Raport Vcapabil/Vasociat
1
1.67
2.48
0.53
0.51
0.32
0.44
0.26
0.25
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] pentru lungimea riglelor de cuplare de 1.5m
1.5
6.48
19.73
122.21
144.67
219.17
195.10
364.52
101.47
Raport Vcapabil/Vasociat
1.5
2.51
3.72
0.79
0.77
0.48
0.66
0.39
0.38
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] pentru lungimea riglelor de cuplare de 2m
2
4.86
14.80
91.66
108.51
164.38
146.33
273.39
76.11
Raport Vcapabil/Vasociat
2
3.34
4.96
1.06
1.03
0.64
0.88
0.52
0.50
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] pentru lungimea riglelor de cuplare de 2.5m
2.5
3.89
11.84
73.32
86.80
131.50
117.06
218.71
60.88
Raport Vcapabil/Vasociat
2.5
4.18
6.20
1.32
1.29
0.80
1.10
0.66
0.63
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] pentru lungimea riglelor de cuplare de 3m
3
3.24
9.87
61.10
72.34
109.58
97.55
182.26
50.74
Raport Vcapabil/Vasociat
3
5.02
7.44
1.59
1.54
0.96
1.32
0.79
0.75
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] pentru lungimea riglelor de cuplare de 3.5m
3.5
2.78
8.46
52.37
62.00
93.93
83.61
156.22
43.49
Raport Vcapabil/Vasociat
3.5
5.85
8.68
1.85
1.80
1.12
1.54
0.92
0.88
Forte taietoare asociate momentelor capabile [kN] pentru lungimea riglelor de cuplare de 4m
4
2.43
7.40
45.83
54.25
82.19
73.16
136.70
38.05
Raport Vcapabil/Vasociat
4
Legenda

6.69

9.93

2.11
2.06
Cedare din forta
taietoare

1.28

1.76

1.05
1.01
Cedare din
incovoiere

Se constata ca riglele de cuplare de tip 1 si 2 cedeaza din incovoiere, indiferent de lungime.


Riglele de cuplare de tip 3 si 4 cedeaza din forta taietoare pentru lungimi de pana la 2 m
exclusiv, dupa care cedeaza din incovoiere. Rigla de cuplare de tip 5 cedeaza din forta
taietoare pentru lungimi de pana la 3 m inclusiv, dupa care cedeaza din incovoiere. Rigla de
cuplare de tip 6 cedeaza din forta taietoare pentru lungimi de pana la 2 m inclusiv, dupa care
cedeaza din incovoiere. Riglele de cuplare 7 si 8 cedeaza din forta taietoare pana la lungimi
de 3.5 m inclusiv, dupa care cedeaza din incovoiere.
182

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

10.Aspecte privind comportarea peretilor structurali cuplati din zidarie


10.1. Obiective
Zidaria confinata este unul dintre sistemele structurale cele mai utilizate pentru cldiri cu regim
de inaltime mic si mediu in Romnia. Acest capitol investigheaz influena diverilor parametri
asupra comportamentului structural al structurilor de zidrie confinata. S-au realizat simulari
numerice utiliznd programul de calcul ETABS V13 pe modele plane ale unui perete structural
cuplat. Parametrii luati n considerare sunt: mod de a defini sarcinile, dimensiunile peretilor si
ale riglelor de cuplare, armarile centurilor si ale stalpisorilor.
10.2. Descrierea modelelor de calcul utilizate
S-au considerat modele de calcul structural cu 5 niveluri avand fiecare inaltimea de 3m, pentru
un perete structural exterior cu 4 deschideri avand cate 5 m. Elementele structurale (atat riglele
de cuplare cat si peretii structurali) au fost definite cu elemente finite de tip linear (FRAME).
Sectiunile acestor elemente au fost descries utilizand una dintre facilitatile oferite de catre
program si anume Section Designer.

Figura 18 elevatia peretelui modelat in ETABS

183

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

De asemenea, atat pentru peretii structurali cat si pentru riglele de cuplare au fost definite legile
constitutive pentru materialele specifice (beton si zidarie, respectiv armaturi longitudinale si
transversale) precum si comportarea articulatiilor plastice.
La intersectiile pereti-rigle de cuplare au fost descrise zone infinit rigide, in nfunctie de
geometria elementelor.
S-au realizat calcule biografice static neliniare (push-over).
10.3. Parametrii
Au fost considerati urmatorii parametrii:
-

Modul de definire al incarcarilor, astfel incat, decupland peretele de restul structurii,


intr-un model 2D (planar) raspunsurile obtinute sa fie in concordanta cu comportarea
reala 3D, atat ca incarcari, mase cat si ca eforturi sectionale;
Dimensiunile si tipurile riglelor de cuplare;
Cantitatile de armaturi din stalpisori si centuri;

10.4. Definirea incarcarilor


Au fost considerate doua cazuri de incarcari gravitationale. Primul caz incarca atat peretii cat
si riglele de cuplare. In al doilea caz sunt incarcati numai peretii considerandu-se ca riglele nu
sunt incarcate gravitationale.

Figura 19 Incarcarile definite pe modelele de calcul structural

184

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

10.5. Dimensiunile elementelor structurale


Au fost considerate trei lungimi ale peretilor structurali: 2 m, 3m and 4 m. Grosimea a fost
considerata de 25 cm, utilizandu-se o zidarie din caramida plina presata. La extremitatile
acestor pereti s-au prevazut stalpisori din b.a. cu dimensiunile de 25x25 cm, armati cu cate 4
bare longitudinale.

Figura 20 Modul de definire al sectiunilor peretilor structurali din zidarie confinata


10.6. Tipuri de rigle de cuplare considerate
Au fost considerate 6 tipuri de rigle de cuplare, prezentate in figura 21.
Figura 21 - Tipurile de rigle de cuplare considerate

Placa

Centura

Parapet
zidarie
+
Centura

R1

R2

R3

Centura
+
Zidarie
inferioara
+
Buiandrug

Centura
superioara
+
Parapet zidarie
+
Centura
beam

R4

R5

Centura
superioara
+
Parapet zidarie
+
Centura
+
Zidarie
inferioara
+
Buiandrug beam
R6

185

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

10.7. Armarea stalpisorilor si centurilor


Pentru stalpisorii de 25x25 cm s-au considerat urmatoarele variante de armare: 414, 416
si 420 iar pentru centuri s-au considerat 412, 414 si 416 respectiv 212, 214 si
216.
10.8. Influenta definirii incarcarilor asupra modului de comportare
S-au identificat diferente in comportare in cazul modelelor de calcul structural cu pereti
structurali din zidarie cu lungime lw=2m si rigle de cuplare lu lungime lr=3 m. Pentru acest
scenariu apar diferente semnificative de comportare in cazul structurilor cu rigle de cuplare de
tip R2, considerate incarcate sau neincarcate gravitational. Pentru riglele incarcate se obtine o
deplasare la varful cladirii de circa 359 mm in timp ce, in cazul riglelor neincarcare acestea
ajung la 427 mm (o diferenta de circa 19%). Diferenta devine mult mai mica atunci cand se fac
comparatii intre fortele taietoare de baza, cu 961 kN in cazul riglelor de cuplare incarcate
respectiv 909 kN pentru cazul riglelor de cuplare neincarcate (6% diferenta).
Aceasta se poate justifica prin faptul ca in cazul modelelor de calcul cu rigle de cuplare
incarcate, acestea isi ating deja capacitatile din incarcarile gravitationale si din acest motiv
actiunea seismica conduce mult mai repede la colapsul lor, ceea ce nu se intampla in cazul
riglelor de cuplare neincarcate.
Pentru celelalte tipuri de rigle de cuplare nu exista diferente semnificative de comportare.
Cazul centurilor cu lungime de 3 m, armate cu 4 12
respectiv al peretilor cu lungime de 2 m cu stalpisori armati cu 4 14.
Cu albastru apare situatia riglelor incarcate iar cu rosu situatia riglelor neincarcate.
427
361

356

359

175

175
153

138

144

132

111

R1

R2

R3

R4

R5

100

R6

Figura 22 Comparatii intre deplasarile absolute la partea superioara a cladirii [mm]


pentru cele doua variante de rigle de cuplare incarcate sau neincarcate.

186

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

3138

1873

1255 1268
903

890

961

R1

3249

1995

1418 1414

909

R2

R3

R4

R5

R6

Figura 23 Comparatii intre fortele taietoare de baza la colaps [kN]


3297 3249

1979 2019
1525 1522
1255 1268
903

890

R1

961

909

R2

R3

R4

R5

R6

Figura 24 Comparatii intre fortele taietoare de baza maxime [kN]


10.9. Influenta tipului de rigla de cuplare asupra comportarii
Diagramele pentru pereti structurali cu lungimea de 2 m, avand stalpisori armati cu bare de tip
4 14 si rigle de cuplare avand lungimea de 3 m cu centurile armate cu 412 sau 212 sunt
prezentate in figurile care urmeaza.
Putem observa pe de o parte atat rigiditati reduse pentru riglele de cuplare de tip R1 si R2 cat
si capacitate de deplasare mai mica in cazul riglelor de tip R2 incarcate, asa cum s-a prezentat
anterior.

187

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Forta taietoare de baza (kN)

R1

R2

R3

R4

R5

R6

3000

2000

1000

0
0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Deplasarea la varful cladirii (mm)

Figura 25 Curbe fortadeplasare pentru diferite tipuri de rigle de cuplare


(Rigle de cuplare cu lungimea de 3m incarcate, cu centuri armate cu 4 12 respectiv pereti
cu lungimea de 2m avand stalpisori armati cu 4 14)
R1

R2

R3

R4

R5

R6

Forta taietoare de baza (kN)

3000

2000

1000

0
0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Deplasarea la varful cladirii (mm)

Figura 26 Curbe fortadeplasare pentru diferite tipuri de rigle de cuplare


(Rigle de cuplare cu lungimea de 3m neincarcate, cu centuri armate cu 4 12 respectiv
pereti cu lungimea de 2m avand stalpisori armati cu 4 14)
Pentru riglele de cuplare cu lungimea de 2 sau 1 m se prezinta doar variantele neincarcate. Se
observa o comportare interesanta pentru riglele de tip R1 si R2 care prezinta nu numai o
capacitate de deplasare crescuta dar de asemenea valori ridicate pentru fortele taietoare de baza.
188

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

R1

R2

R3

R4

R5

R6

Forta taietoare de baza (kN)

5000

4000

3000

2000

1000

0
0

100

200

300

400

500

600

Deplasarea la varful cladirii (mm)

Figura 27 Curbe fortadeplasare pentru diferite tipuri de rigle de cuplare


(Rigle de cuplare cu lungimea de 2m incarcate, cu centuri armate cu 4 12 respectiv pereti
cu lungimea de 3m avand stalpisori armati cu 4 14)

Forta taietoare de baza (kN)

R1

R2

R3

R4

R5

R6

14000
13000
12000
11000
10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
0

100

200

300

400

500

600

Deplasarea la varful cladirii (mm)

Figura 28 Curbe fortadeplasare pentru diferite tipuri de rigle de cuplare


(Rigle de cuplare cu lungimea de 1m incarcate, cu centuri armate cu 4 12 respectiv pereti
cu lungimea de 4m avand stalpisori armati cu 4 14)

189

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

10.10. Influenta lungimilor peretilor si a riglelor de cuplare


S-a analizat influenta lungimii peretilor structurali din zidarie precum si a riglelor de cuplare
asupra fortelor taietoare de baza maxime pentru stalpisori armati cu 414 si centuri armate
cu 412.
700

Deplasari maxime (mm)

600
500
400
300
200
100
0

R1

R2

R3

R4

R5

R6

3 m beams

356

359

138

175

153

111

2 m beams

600

600

139

93

94

53

1m beams

600

146

47

49

25

26

Figura 29 - Influenta lungimii riglelor de cuplare asupra deplasarilor maxime


MaxiForta taietoare de baza maxima(kN)

9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0

R1

R2

R3

R4

R5

R6

3 m beams

903

961

1255

1525

1979

3297

2 m beams

3551

3603

2222

2866

3295

5082

1m beams

7819

2896

3619

4605

4725

7170

Figura 30 - Influenta lungimii riglelor de cuplare asupra fortelor taietoare de baza maxime
Se observa o comportare foarte diferita pentru riglele de cuplare de tip R1 si R2 in comparatie
cu cele de la R3 la R6. Pentru riglele de cuplare de la R3 la R6 se constata o crestere liniara a

190

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

fortelor taietoare de baza maxime cu o descrestere liniara a deplasarilor maxime (cu exceptia
riglelor de tip R3 unde apare o deplasare similara indiferent de lungime - - 2 sau 3 m).
Pentru riglele de cuplare de tip R1 si R2 se constata o crestere mare pentru fortele taietoare de
baza maxime cat si pentru deplasari.
Diferenta se poate explica prin capacitatea mare de rotatie a riglelor de cuplare R1 si R2
(flexibilitatea) in comparatie cu riglele de cuplare de la R3 la R6 care sunt mai rigide care
conduc la capacitati de deformare mai mari.

Figura 31 Articulatii plastice pentru modelul de calcul structural cu pereti cuplati, avand
pereti de 4 m lungime si rigle de cuplare tip R4 de 1 m lungime

Figura 31 Articulatii plastice pentru modelul de calcul structural cu pereti cuplati, avand
pereti de 4 m lungime si rigle de cuplare tip R1 de 1 m lungime
191

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

S-a analizat si cazul unei rigle de cuplare articulate la capete pentru cazul peretilor cu lungimea
de 4 m. Rezultatele obtinute au aratat o comportare foarte similara cu cea a riglei de cuplare de
tip R1.

Figura 31 Model de calcul structural echivalent


R1

Equivalent beam

8000

Forta taietoare de baza (kN)

7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
0

100

200

300

400

500

600

Deplasarea la varful cladirii (mm)

Figura 32 Curba forta deplasare pentru R1 cu lungime de 1 m


si o grinda de cuplare echivalenta, articulata la capete
192

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

10.11. Influenta armaturilor din peretii structurali


S-a analizat influenta armaturilor longitudinale din stalpisorii de confinare ai peretilor
structurali din zidarie asupra deplasarilor maxime la partea superioara a cladirilor. Din
nefericire aceasta influenta nu este foarte clara. Cu privire insa la forta taietoare de baza
maxima se poate observa ca aceasta creste odata cu marirea procentelor de armare. Pentru cazul
utilizarii riglelor de cuplare de tip R1 si R2 raspunsurile variaza probabil datorita convergentei
modelelor cu elemente finite.
700
600

Deplasare maxima (mm)

500
400
300
200
100
0

R1

R2

R3

R4

R5

R6

D14 rebar

356

359

138

175

153

111

D16 rebar

360

109

139

141

139

120

D20 rebar

600

600

272

166

152

107

Figura 33 Influenta procentului de armare asupra deplasarilor


pereti 2 m lungime; rigle de cuplare 3 m lungime

Forta taietoare de baza maxima(kN)

4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0

R1

R2

R3

R4

R5

R6

D14 rebar

903

961

1255

1525

1979

3297

D16 rebar

954

719

1307

1785

2125

3362

D20 rebar

786

829

1366

1908

2217

3597

Figura 34 Influenta procentului de armare asupra fortei taietoare de baza maxime


pereti 2 m lungime; rigle de cuplare 3 m lungime

193

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

700

Deplasarea maxima (mm)

600
500
400
300
200
100
0
D14 rebar

R1

R2

R3

R4

R5

R6

600

146

47

49

25

26

D16 rebar

42

43

47

40

35

40

D20 rebar

600

600

51

49

24

37

Forta taietoare de baza maxima (kN)

Figura 35 Influenta procentului de armare asupra deplasarilor


pereti 4 m lungime; rigle de cuplare 1 m lungime

10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0

R1

R2

R3

R4

R5

R6

D14 rebar

7819

2896

3619

4605

4725

7170

D16 rebar

2072

2234

3629

4632

5125

8471

D20 rebar

8152

8715

3942

5558

5157

8617

Figura 36 Influenta procentului de armare asupra fortei taietoare de baza maxime


pereti 4 m lungime; rigle de cuplare 1 m lungime
10.12. Influenta armaturilor din centurile riglelor de cuplare
S-au analizat influentele procentelor de armare din centurile riglelor de cuplare asupra
raspusnurilor structurale de tip deplasari maxime la varf si forte taietoare de baza maxime.
Pentru riglele de cuplare cu lungime de 3 m nu s-a putut stabili in mod clar o influenta a
procentelor de armare din riglele de cuplare. Pentru riglele de cuplare de tip R1 si R2 influenta
procentului de armare este mica spre nesemnificativa asupra fortelor taietoare de baza maxime.
Pentru riglele de cuplare de tip de la R3 la R6 se observa o crestere a fortelor taietoare de baza
194

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

maxime o data cu cresterea procentului de armare (de exemplu se observa o crestere de peste
44% a fortei taietoare la rilele de tip R5, la cresterea diametrului armaturilor de la 12 la
16).
450

Deplasarea maxima(mm)

400
350
300
250
200
150
100
50
0

R1

R2

R3

R4

R5

R6

D12 rebar

356

359

138

175

153

111

D14 rebar

385

375

141

146

171

46

D16 rebar

93

370

337

137

113

78

Figura 37 Influenta procentelor de armare din centurile grinzilor de cuplare asupra


deplasarilor maxime la varf
pentru cazul peretilor de 2 m lungime si a riglelor de cuplare de 3 m lungime

5000

Forte taietoare de baza maxime (kN)

4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0

R1

R2

R3

R4

R5

R6

D12 rebar

903

961

1255

1525

1979

3297

D14 rebar

922

1029

1519

2052

2281

3248

D16 rebar

663

1019

1627

2179

2846

4368

Figura 38 Influenta procentelor de armare din centurile grinzilor de cuplare asupra


fortelor taietoare de baza maxime
pentru cazul peretilor de 2 m lungime si a riglelor de cuplare de 3 m lungime
195

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

700

Deplasare maxima (mm)

600
500
400
300
200
100
0

R1

R2

R3

R4

R5

R6

D12 rebar

600

146

47

49

25

26

D14 rebar

600

600

48

27

23

48

D16 rebar

575

600

24

26

39

50

Figura 39 Influenta procentelor de armare din centurile grinzilor de cuplare asupra


deplasarilor maxime la varf
pentru cazul peretilor de 4 m lungime si a riglelor de cuplare de 1 m lungime

Forte taietoare de baza maxime (kN)

12000
10000
8000
6000
4000
2000
0

R1

R2

R3

R4

R5

D12 rebar

R6

7819

2896

3619

4605

4725

7170

D14 rebar

7625

8996

4114

4879

5560

10512

D16 rebar

7548

8656

4110

5633

7174

11329

Figura 39 Influenta procentelor de armare din centurile grinzilor de cuplare asupra


fortelor taietoare de baza maxime
pentru cazul peretilor de 4 m lungime si a riglelor de cuplare de 1 m lungime

196

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

10.13. Concluzii
Simularile numerice de nivel superior efectuate pe modele de calcul structural planare (2D),
pentru parametrii de calcul propusi, impreuna cu rezultatele obtinute anterior pentru riglele de
cuplare, cu alcatuirile prezentate, sunt in stransa corelatie.
Influenta procentului de armare din centurile riglelor de cuplare nu are o influenta foarte clara
asupra deplasarilor laterale. La riglele de cuplare de tip R1 si R2 cu rigiditate redusa, procentul
de armare are o influenta redusa asupra fortelor taietoare de baza. In schimb la riglele de cuplare
de tip R3 la R6 cresterea procentelor de armare produce cresteri ale fortelor taietoare de baza
maxime.
Cresterea procentului de armare in stalpisorii de confinare ai peretilor structurali din zidarie
conduce de exemplu la o crestere a fortelor taietoare de baza maxime cu circa 20% in cazul
cresterii de la bare de diametru 12 la bare de diametru 20.
Se poate afirma cu incredere ridicata ca riglele de tip R1 si R2 cedeaza din moment incovoietor,
in timp ce toate celelalte rigle de cuplare R3-R6 sau R3-R8 cedeaza din forta taietoare.
Efectul riglelor de cuplare poate fi neglijat numai pentru riglele de tip 1 si 2 in timp ce
pentru toate celelalte tipuri acest efect este pregnant si in calcule trebuie sa se tina cont
de el.
In codul romanesc CR6, cu privire la riglele de cuplare, apare numai urmatoarul subcapitol,
pastrat cu numerotarile din cod.

6.6.4.6. Rezistena de proiectare a riglelor de cuplare


(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a grinzilor de cuplare din beton armat Vrc se va
determin cu relaia:

+
1.25(
)

(6.44)

unde notaiile sunt urmtoarele:

i sunt valorile rezistenelor de proiectare la ncovoiere la extremitile


grinzii de cuplare, sus i jos, calculate folosind rezistena de proiectare a armturii;
Lgc este lungimea de calcul a grinzii de cuplare (ntre feele montanilor);
Vg este fora tietoare maxim din ncrcrile verticale (gravitationale) pentru gruparea
seismic de ncrcri.
(2) Pentru calculul rezistenelor de proiectare la ncovoiere (Mcap) din relaia (6.44) se va ine
seama de armturile dispuse n planeul de beton armat legat de grinda de cuplare respectiv,
pe o band cu limea de ase ori grosimea plcii de fiecare parte.

197

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 6
ASPECTE PRIVIND COMPORTAREA
PERETILOR LA ACTIUNI
PERPENDICULARE PE PLAN
(OUT-OF-PLANE).
CALCULUL CAPACITATILOR DE
REZISTENTA (REZISTENTELOR DE
PROIECTARE) LA COMPRESIUNE

198

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1. Aspecte generale privind comportarea peretilor la sarcini perpendiculare


pe plan (out-of-plane)

Figura 1 Actiuni perpendiculare pe plan si comportarea peretilor din zidarie


Cedarea peretilor din ZNA este cauzat de ruperea caramizilor plasate deasupra sau dedesubtul
zonei de actiune de tip arc. Ruperea acestor caramizi este cauzat de distorsiunea unghiular
datorata rotirii in afara planului n principal produsa de o for generat de un efect combinat
forfecare-comprimare.
Fisurile aparute din incovoiere catre reazeme din cauza momentelor negative urmate de fisurile
in zona mediana din cauza momentelor pozitive se datoreaza efectului de arc triplu articulat
care se formeaza.
Cand deformatiile cresc din cauza momentului din actiuni in afara planului peretele este fixat
catre reazeme de catre centurile de la partea superioara si inferioara. Aceasta actiune induce o
forta de compresiune in plan (FV) simultan cu o forta taietoare (FH) in reazem producand o
forta rezultanta (FR). Este important a se mentiona ca in mod normal ca zdrobirea este asociata
straturilor de mortar, insa din cauza modului de cedare fragil al caramizilor zdrobirea in
reazeme se produce in caramizi. In momentul in care fisurarea este initiata in caramizi stratul
de mortar adiacent se delamineaza. In literatura de specialitate (Angel&all 1994) se specifica

ca pentru o zveltete > 30, efectul actiunii de tip arc este mic.
Analizand segmentul superior al peretelui din zidarie se pot aprecia urmatoarele relatii pentru
un corp rigid, unde se definesc urmatoarele variabile:
P = incarcarea perpendiculara (out-of-plane)
T = Forta de compresiune
h = inaltimea peretelui
t = grosimea peretelui
a = bratul de parghie intre fortele de compresiune
b = latimea de rezemare
o = deformatia peretelui (considerat ca un corp rigid)
fd= rezistenta la compresiune de proiectare a zidariei
199

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Considerand momentele fata de sectiunea o si ca unghiul o este foarte mic, se obtin


urmatoarele relatii:

( ) ( ) = ( )
2 2
4
( )
=

Forta de compresiune unitara care actioneaza la capetele peretelui devine:


= 0.5 iar deformatia peretelui poate sa fie exprimata ca:

1
2

rezultand =

1 221
2

unde reprezinta scurtarea datorata compresiunii din forta

axiala iar valoarea 12 poate sa fie neglijata asadar, in final rezulta =

1
2

Angel introduce de asemenea un parametru adimensional c:


1
=
= 0.25

De asemena lungimea zonei de rezemare, b, se poate determina conform lui Angel:


2

= 0.25 [1 + 1 2 ( ) ]

Si astfel rotatia se determina ca: = ( 1 ) = (


2

De asemenea se pot exprima:


2

si conform relatiei de mai sus

= 0.25

unde =este deformatia segmentului de perete comprimat in fibra comprimata.

Se va lua ca masura a comportarii proaste a peretilor la actiuni perpendiculare pe plan,


reducerea corespunzatoare a capacitatii de rezistenta (rezistentei de proiectare) la actiuni
perpendiculare pe planul peretilor.
200

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

2. Studii de caz
In scopul studierii comportarii peretilor din zidarie la actiuni perpendiculare pe planul lor s-au
realizat un numar de 120 de studii de caz din care 60 pentru cladiri cu 3 niveluri respectiv 60
pentru cladiri cu 5 niveluri, dupa cum urmeaza:
-

Cazul 1 cladiri cu 3 niveluri inaltimile de nivel au fost considerate constante si


Hnivel=3.00m:
o 10 tipuri de pereti diferentiati in functie de lungime (P1 cu lw=1m; P2 cu lw=2m;
P3 cu lw=3m; P4 cu lw=4m; P5 cu lw=5m; P6 cu lw=6m; P7 cu lw=7m; P8 cu
lw=8m; P9 cu lw=9m si P10 cu lw=10m)
o Pentru fiecare tip de perete, din cele 10 cazuri) au fost considerate urmatoarele
ipoteze cu privire la capete:

Figura 2
Cazul cu 3 niveluri

Cazul 2 cladiri cu 5 niveluri inaltimile de nivel au fost considerate constante si


Hnivel=3.00m:
o 10 tipuri de pereti diferentiati in functie de lungime (P1 cu lw=1m; P2 cu lw=2m;
P3 cu lw=3m; P4 cu lw=4m; P5 cu lw=5m; P6 cu lw=6m; P7 cu lw=7m; P8 cu
lw=8m; P9 cu lw=9m si P10 cu lw=10m)
o Pentru fiecare tip de perete, din cele 10 cazuri) au fost considerate urmatoarele
ipoteze cu privire la capete:

Figura 3
Cazul cu 5 niveluri

201

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Pentru lt au fost considerate urmatoarele dimensiuni, pentru ambele cazuri:


o lt =0.00 lw
o lt =0.50 lw
o lt =1.00 lw
o lt =2.00 lw
S-a utilizat programul ETABS cu actiuni perpendiculare pe planul peretilor, in acelasi
timp determinandu-se atat eforturile sectionale cat si deplasarile absolute si deplasarile
relative de nivel.

3. Raspunsuri structurale obtinute


800.00
700.00
600.00
500.00
400.00
300.00
200.00
100.00
0.00
1

P1

P2

P3

P4

9
P5

10

11

P6

12

13

P7

14

15

P8

16

17

P9

18

P10

Figura 4 Cladire cu 3 niveluri Excentricitati calculate [mm]


800
700
600
500
400
300
200
100
0
1

2
P1

4
P2

5
P3

7
P4

9
P5

10
P6

11

12
P7

13

14
P8

15

16
P9

17

18
P10

Figura 5 Cladire cu 3 niveluri Deplasari relative de nivel ETABS [mm]


202

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

600.00

500.00

400.00

300.00

200.00

100.00

0.00
1

10

11

12

13

14

15

16

17

18

Figura 6 Cladire cu 3 niveluri Medii excentricitati calculate [mm]

500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
1

10

11

12

13

14

15

16

17

18

Figura 7 Cladire cu 3 niveluri Medii deplasari relative de nivel ETABS [mm]

203

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1100.00
1000.00
900.00
800.00
700.00
600.00
500.00
400.00
300.00
200.00
100.00
0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
P1

P2

P3

P4

P5

P6

P7

P8

P9

P10

Figura 8 Cladire cu 5 niveluri Excentricitati calculate [mm]

2500.00
2250.00
2000.00
1750.00
1500.00
1250.00
1000.00
750.00
500.00
250.00
0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
P1

P2

P3

P4

P5

P6

P7

P8

P9

P10

Figura 9 Cladire cu 5 niveluri Deplasari relative de nivel ETABS [mm]

204

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1200.00

1000.00

800.00

600.00

400.00

200.00

0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Figura 10 Cladire cu 5 niveluri Medii excentricitati calculate [mm]


2500.00

2000.00

1500.00

1000.00

500.00

0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Figura 11 Cladire cu 5 niveluri Medii deplasari relative de nivel ETABS [mm]

205

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

250%

200%

150%

100%

50%

0%
1

10

11

12

13

14

15

16

17

18

-50%

-100%

Figura 12 Cladire cu 3 niveluri - Diferente intre mediile deplasarilor relative si


excentricitatilor calculate [%]
550%
500%
450%
400%
350%
300%
250%
200%
150%
100%
50%
0%
-50%

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

-100%

Figura 13 Cladire cu 5 niveluri - Diferente intre mediile deplasarilor relative si


excentricitatilor calculate [%]
206

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

4. Determinarea excentricitilor de aplicare a ncrcrilor verticale


ncrcrile din planee se transmit pereilor cu excentriciti care provin din:
alctuirea constructiv a structurii;
imperfeciuni de execuie;
efectele ncrcrilor cu caracter local,
Pentru calculul rezistenei pereilor, efectele excentricitilor se introduc prin coeficieni de
reducere a rezistenei calculate cu ncrcrile axiale.
4.1. Excentricitate din alctuirea structurii.
Excentricitatea din alctuirea structurii se va calcula cu relaia:
=

1 1 + 2 2
1 + 2

unde notaiile sunt urmtoarele:


N1 ncrcarea transmis de peretele de la etajul superior;
d1 excentricitatea ncrcrii N1
N2 - ncrcrile aduse de planeul/planeele care reazem direct pe perete;
d2 excentricitile ncrcrilor N2.
Se pot face urmatoarele comentarii:

Pentru cazul in care peretii au grosime constanta pe verticala (95% din cazuri), axul

este in aceiasi pozitie si d1=0. Relatia devine = 2 2
2

Pentru cazul in care pe perete reazema plansee din ambele parti (pereti interiori), cu
deschideri si incarcari aproximativ egale, atunci eio=0;
Pentru cazul peretilor pe care reazema plansee numai dintr-o parte (pereti exteriori),

atunci = 2 = (2 3) = 6
25
28
30
35
37.5
38
40
45
50
56
70
t [cm]
eio
4.16 4.67 5.00
5.83 6.25 6.33 6.67 7.50 8.33 9.33 11.67
[cm]
4.5
8.00
medie
Momentul ncovoietor (M) dat de excentricitatea eio variaz liniar pe nlimea peretelui.

Figura 14 - Excentriciti provenite din alctuirea structurii


207

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

4.2. Excentricitate din imperfeciuni de execuie (accidental)


Excentricitatea accidental se va lua n calcul ca:

30

in centimetri

300

unde notaiile sunt urmtoarele: t - grosimea peretelui; hetaj - nlimea etajului.


Excentricitati accidentale in centimetri pentru diverse grosimi de perete si inaltimi de etaj
hetaj```````````t
300
315
350
385
420
455
490
525

30
1.00
1.05
1.17
1.28
1.40
1.52
1.63

35

37.5

38

1.17

1.25

1.27

1.28
1.40
1.52
1.63

1.28
1.40
1.52
1.63

1.28
1.40
1.52
1.63
1.75

40
1.33

45

50

1.50
1.67

1.40
1.52
1.63

1.52
1.63

Se observa cu usurinta ca o valoare de 1.50 cm este acoperitoare pentru cazurile curente.


4.3. Excentricitate din forele orizontale perpendiculare pe plan
Excentricitatea provenit din momentul ncovoietor maxim Mhm(i) dat de forele orizontale
perpendiculare pe plan, determinat cu relaia:

() = ()
1 + 2

unde notaiile sunt urmtoarele: N1 - ncrcarea transmis de peretele superior; N2 - suma


reaciunilor planeelor care reazem pe peretele care se verific
4.4. Calculul structurilor cu perei din zidrie la fore orizontale.
Pentru proiectarea pereilor structurali i nestructurali i a pereilor din zidrie nrmat se vor
se vor lua n considerare:
forele n planul peretelui;
forele perpendiculare pe planul peretelui;
forele din deformaiile impuse de structur pereilor din zidrie nrmat
n cazul cldirilor tip "sal/hal" pentru structura acoperiului se va lua n calcul i componenta
vertical a aciunii seismice n condiiile prevzute n P 100-1.
Verificarea siguranei la aciunea vntului n planul pereilor structurali, pentru gruparea
fundamental de ncrcri, se va face numai n cazurile n care fora seismic total determinat
conform P 100-1 este mai mic dect fora lateral total dat de aciunea vntului.
ncrcrile din vnt vor fi luate n considerare, n toate cazurile, pentru:
calculul momentelor ncovoietoare din aciunea perpendicular pe faad;
calculul arpantelor.
Pentru situaia de proiectare seismic se va ine seama de prevederile din P 100-1 i de
prevederile urmtoare.

208

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

4.4.1. Calculul deplasrilor laterale n planul peretelui


Sub aciunea ncrcrilor orizontale n planul median, deformaiile i deplasrile laterale ale
pereii structurali din zidriei depind de legea constitutiv a zidriei :
n cazul zidriilor cu lege liniar-dreptunghiular, cu parametrii mu >m1, n calcul
seismic se vor considera urmtoarele tipuri de deplasri:
o elastice, pentru deformaiile specifice m1
o inelastice, pentru deformaiile specifice m1 < mu
n cazul zidriilor cu lege liniar cu parametrii m1 mu n calcul seismic se vor
considera numai deplasrile elastice.
4.5. Calculul pereilor din zidrie la ncrcri perpendiculare pe plan
Categoriile de ncrcri perpendiculare pe planul pereilor sunt prezentate anterior.
Valorile de proiectare pentru fiecare categorie de ncrcri se vor lua din reglementrile tehnice
specifice:
ncrcri din aciunea cutremurului conform P 100-1, cap.8 i 10.
ncrcri date de presiunea vntului conform CR 1-1-4.
ncrcri de exploatare (mpingerea oamenilor n spaii aglomerate) conform SR EN
1991-1-1/NA.
Alte ncrcri din exploatare (mobilier sau echipamente/instalaii suspendate), conform
temei de proiectare i reglementrilor tehnice aplicabile n vigoare, dar cu valori cel
puin egale cu valorile din ETAG 003.
Valorile de proiectare ale ncrcrilor perpendiculare pe plan provenite din:
mpingerea pmntului, pentru pereii de contur de la subsol
mpingerile produse de boli, arce, sau arpante,
se vor determina din calculul de ansamblu al cldirii.
4.5.1. Modele i metode de calcul pentru ncrcri perpendiculare pe plan
Pentru calculul momentelor ncovoietoare din ncrcrile perpendiculare pe plan, pentru toate
gruprile de ncrcri, pereii se modeleaz, n funcie de prinderile de pe contur, ca:

grinzi simplu rezemate n cazul pereilor rezemai pe dou laturi, sus i jos, pe planee
(cu laturile verticale libere);
plci elastice anizotrope rezemate, sus i jos, pe planeele etajului respectiv i, lateral,
pe pereii de rigidizare (perpendiculari pe planul peretelui considerat).
Pentru panourile din zidrie fr goluri de ui sau ferestre, momentele ncovoietoare de
proiectare produse de forele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 i MSxd2) vor fi calculate
innd seama de:
condiiile de fixare pe laturile panoului din zidrie;
alctuirea peretelui n seciune;
anizotropia zidriei, exprimat prin raportul rezistenelor unitare la ntindere din
ncovoiere perpendicular pe planul peretelui ( = fxk1/fxk2)
Fixarea laturilor pereilor se va realiza prin:
legturi cu planeele intermediare sau de acoperi;
esere cu pereii perpendiculari;
Modelarea condiiilor de fixare pe contur a panourilor din zidrie alctuite dintr-un singur strat
se va considera dup cum urmeaz:
continuitate complet:
o pe latura vertical, dac peretele este esut cu un perete transversal care are cel
puin aceiai grosime, i este ncrcat cu fore verticale;
209

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

o pe latura orizontal, la etajele curente, dac pe perete reazem un planeu de


beton armat;
continuitate parial:
o pe latura vertical, dac peretele este esut cu un perete transversal care are
grosime mai mic, dar cel puin 50% din grosimea peretelui care se calculeaz
sau cu un perete care nu este ncrcat cu fore verticale, indiferent de grosimea
acestuia;
o pe latura orizontal, dac pe perete reazem un planeu cu rigiditate
nesemnificativ n plan orizontal;
rezemare simpl:
o pe latura orizontal, dac planeul nu reazem pe perete (peretele este executat
dup decofrarea planeului) sau pe straturile de rupere a capilaritii;
o la ultimul nivel, n cazul n care nu sunt prevzute msuri constructive speciale
pentru legarea planeului de beton armat cu peretele din zidrie;

n cazul pereilor dubli cu gol interior (de exemplu: faade ventilate, panouri de umplutur la
faade), se consider continuitate complet chiar dac numai unul dintre straturi este esut
continuu la reazem, cu condiia ca peretele s aib legturi ntre straturi. n toate celelalte cazuri
se va considera continuitate parial.
n cazul pereilor de subsol, pentru calculul la mpingerea pmntului, peretele va fi considerat
articulat sau ncastrat la nivelul fundaiei, n funcie de rezolvarea constructiv adoptat, i cu
continuitate parial la nivelul planeului peste subsol.
La pereii rezemai numai sus i jos (liberi pe laturile laterale lng golurile de u, de
exemplu), planul de rupere este paralel cu rosturile de aezare (fig. 15a), i momentul
ncovoietor se va determina cu relaia
2
1 =
n care notaiile sunt:
= 0.125 (1/8) pentru cazul rezemrii simple la ambele extremiti (momentul
maxim este la mijlocul nlimii peretelui);
= 0.083 (1/12) pentru cazul rezemrii cu continuitate complet la ambele
extremiti (momentul maxim este la reazeme);
WEd este ncrcarea de proiectare uniform distribuit perpendicular pe perete;

hw este nlimea liber a peretelui.

a plan de rupere paralel cu rosturile


a plan de rupere perpendicular pe rosturile
orizontale, fx1
orizontale, fx2
Figura 15 Ruperea zidariei incovoiate perpendicula pe planul peretelui

210

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

n cazul pereilor rezemai pe trei sau patru laturi, momentele ncovoietoare se vor determina
astfel:
pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aezare, n direcia fxk1(fig. 15a),
momentul ncovoietor pe unitatea de lungime a peretelui se calculeaz cu relaia :
2
1 =
pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aezare, n direcia fxk2 (fig. 15b.)
momentul ncovoietor pe unitatea de nlime a peretelui se calculeaz cu relaia :
2
2 =

n care notaiile sunt:


o este un coeficient care ine seama de
anizotropia zidriei (raportul rezistenelor = fxd1/fxd2 fxk1/fxk2);
condiiile de fixare pe laturile peretelui;
raportul ntre nlimea i lungimea peretelui;
o lw este lungimea peretelui ntre reazeme;
o WEd este ncrcarea lateral de proiectare pe unitatea de suprafa;

Figura 16 Notaii pentru calculul momentelor MEd1 i MEd2


Valorile constantei pentru rapoartele folosite n CR6 sunt date n tabelul urmator.
Valorile din tabel sunt valabile numai dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii:
Zidria este executat cu toate rosturile verticale umplute cu mortar
Grosimea pereilor este 350 mm.
Pentru zidriile cu rosturi verticale de tip "nut i feder" rezistenele fxd1 i fxd2 vor fi declarate
pentru profilaia respectiv.
n cazul n care, pentru un anumit tip din zidrie, raportul rezistenelor fxd1/fxd2 determinat prin
ncercri este diferit de valorile din tabelul de mai jos, momentele ncovoietoare se vor calcula
conform Anexei E la SR EN 1996-1-1.
Pentru panourile cu grosime > 350 mm momentele ncovoietoare se vor calcula folosind teoria
liniilor de rupere pentru plci elastice anizotrope (cu moduli de elasticitate diferii pe cele dou
direcii).
Pentru calculul momentelor ncovoietoare, panourile cu goluri vor fi divizate n fragmente care
pot fi calculate cu regulile de la panourile pline (fig. 17).

211

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 17 - Modele de calcul la fore perpendiculare pe plan pentru pereii cu goluri


Valorile coeficientului pentru calculul momentelor ncovoietoare normale pe planul peretelui
h/lw

0.30
0.50
0.75
1.00
1.25
1.50
1.75
2.00
0.25 0.023 0.042 0.059 0.071 0.080 0.087 0.091 0.096
0.50 0.014 0.028 0.044 0.057 0.066 0.074 0.080 0.085
1.00 0.008 0.018 0.030 0.042 0.051 0.059 0.066 0.071
h/lw

0.30
0.50
0.75
1.00
1.25
1.50
1.75
2.00
0.25 0.011 0.021 0.030 0.036 0.040 0.043 0.046 0.048
0.50 0.007 0.014 0.022 0.028 0.033 0.037 0.040 0.042
1.00 0.004 0.009 0.015 0.021 0.026 0.030 0.033 0.036
h/lw

0.30
0.50
0.75
1.00
1.25
1.50
1.75
2.00
0.25 0.032 0.074 0.122 0.180 0.240 0.300 0.362 0.428
0.50 0.018 0.042 0.077 0.113 0.153 0.195 0.237 0.280
1.00 0.009 0.023 0.048 0.071 0.096 0.122 0.151 0.180
h/lw

0.30
0.50
0.75
1.00
1.25
1.50
1.75
2.00
0.25 0.028 0.056 0.091 0.123 0.150 0.174 0.196 0.217
0.50 0.016 0.035 0.061 0.085 0.109 0.130 0.149 0.167
1.00 0.009 0.021 0.038 0.056 0.074 0.091 0.108 0.123
h/lw

0.30
0.50
0.75
1.00
1.25
1.50
1.75
2.00
0.25 0.050 0.071 0.085 0.094 0.099 0.103 0.106 0.109
0.50 0.040 0.056 0.073 0.083 0.090 0.095 0.099 0.102
1.00 0.031 0.045 0.059 0.071 0.079 0.085 0.090 0.094
h/lw

0.30
0.50
0.75
1.00
1.25
1.50
1.75
2.00
0.25 0.025 0.035 0.043 0.047 0.050 0.052 0.053 0.054
0.50 0.018 0.028 0.037 0.042 0.045 0.048 0.050 0.051
1.00 0.013 0.021 0.029 0.035 0.040 0.043 0.045 0.047
212

STRUCTURI DIN ZIDARIE

=0.25

=0.50

Daniel STOICA

=.00

Poly.(=0.25)

Poly.(=0.50)

Poly.(=.00)

0.12

0.1

y = -0.0241x2 + 0.096x - 0.0015


R = 0.9956

0.08

y = -0.0184x2 + 0.0833x - 0.0089


R = 0.9992

0.06

y = -0.011x2 + 0.0627x - 0.0102


R = 0.9997

0.04

0.02

0
0

0.5

1.5

2.5

Figura 18 Valorile coeficientului pentru cazul A


=0.25

=0.50

=.00

Poly.(=0.25)

Poly.(=0.50)

Poly.(=.00)

0.06
y = -0.0126x2 + 0.0493x - 0.0013
R = 0.993
0.05
y = -0.0093x2 + 0.0418x - 0.0045
R = 0.9997

0.04

y = -0.0056x2 + 0.0318x - 0.0053


R = 0.9995

0.03

0.02

0.01

0
0

0.5

1.5

2.5

Figura 19 Valorile coeficientului pentru cazul B

213

STRUCTURI DIN ZIDARIE

=0.25

=0.50

Daniel STOICA

=.00

Poly.(=0.25)

Poly.(=0.50)

Poly.(=.00)

0.45
y = 0.0211x2 + 0.1847x - 0.0254
R = 0.9999

0.4
0.35
0.3

y = 0.0165x2 + 0.1176x - 0.02


R = 0.9999

0.25
0.2
y = 0.0117x2 + 0.0743x - 0.0152
R = 0.9998

0.15
0.1
0.05
0
0

0.5

1.5

2.5

Figura 20 Valorile coeficientului pentru cazul C

=0.25

=0.50

=.00

Poly.(=0.25)

Poly.(=0.50)

Poly.(=.00)

0.25
y = -0.0235x2 + 0.1648x - 0.0196
R = 0.9998
0.2
y = -0.0112x2 + 0.1156x - 0.0188
R = 0.9998
0.15

y = -0.001x2 + 0.0705x - 0.0132


R = 0.9995

0.1

0.05

0
0

0.5

1.5

2.5

Figura 21 Valorile coeficientului pentru cazul D

214

STRUCTURI DIN ZIDARIE

=0.25

=0.50

Daniel STOICA

=.00

Poly.(=0.25)

Poly.(=0.50)

Poly.(=.00)

0.12
y = -0.0247x2 + 0.0875x + 0.03
R = 0.979
0.1
y = -0.0232x2 + 0.0879x + 0.0175
R = 0.994
0.08
y = -0.0186x2 + 0.0787x + 0.0099
R = 0.9986
0.06

0.04

0.02

0
0

0.5

1.5

2.5

Figura 22 Valorile coeficientului pentru cazul E


=0.25

=0.50

=.00

Poly.(=0.25)

Poly.(=0.50)

Poly.(=.00)

0.06
y = -0.0134x2 + 0.046x + 0.0141
R = 0.9835
0.05

y = -0.0135x2 + 0.0489x + 0.006


R = 0.9891

0.04

y = -0.0112x2 + 0.0452x + 0.0009


R = 0.9985

0.03

0.02

0.01

0
0

0.5

1.5

2.5

Figura 23 Valorile coeficientului pentru cazul F


Se constata ca in CR6, valorile intabulate nu sunt coerent determinate, in functie de niste curbe
definite in mod corect.
215

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

5. Determinarea coeficientului de reducere al capacitatii de rezistenta la


forta axiala
Avand in vedere excentricitatile anterior prezentate se pot determina urmatoarele:

ei - excentricitatea de calcul, n raport cu planul median al peretelui, n seciunea n care


se face verificarea, calculat cu relaia:
= + + 0.05

Pentru cazurile peretilor exteriori, descrise anterior, se poate considera a se obtine o valoare de
+ = 4.5 + 1.5 = 6 0.05 in timp ce pentru peretii interiori + = 0 + 1.5 =
1.5 0.05. Pentru pereti de 25-35 cm 0.05t este cuprins intre 1.25-1.75 cm.
Avand in vedere rezultatele prezentate la subpunctul 3, adaugand la excentricitatea eh
determinata din modelele realizate cu programul ETABS, valoarea de 6 cm=60 mm, rezulta:
20%
0%
1

10 11 12 13 14 15 16 17 18

-20%
-40%
-60%
-80%
-100%

Figura 24 Cladire cu 3 niveluri - Diferente intre mediile deplasarilor relative si


excentricitatilor de calcul ei pentru pereti exteriori [%]
350%
300%
250%
200%
150%
100%
50%
0%
-50%

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

-100%

Figura 25 Cladire cu 5 niveluri - Diferente intre mediile deplasarilor relative si


excentricitatilor de calcul ei pentru pereti exteriori [%]
216

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

30%
15%
0%
1

10 11 12 13 14 15 16 17 18

-15%
-30%
-45%
-60%
-75%
-90%

Figura 26 Cladire cu 3 niveluri - Diferente intre mediile deplasarilor relative si


excentricitatilor de calcul ei pentru pereti interiori [%]
350%
300%
250%
200%
150%
100%
50%
0%
-50%

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

-100%

Figura 27 Cladire cu 5 niveluri - Diferente intre mediile deplasarilor relative si


excentricitatilor de calcul ei pentru pereti interiori [%]
Plecand de la datele statistice realizate pe toate modelele de calcul se poate ajunge la urmatorul
tabel:

Modele

Cladiri cu 3 niveluri
Cladiri cu 5 niveluri

Tip pereti

Exteriori
Interiori
Exteriori
Interiori

Diferente intre
mediile deplasarilor
relative si
excentricitatilor de
calcul ei
-80%
-60%
-50%
-30%

Coeficient de
multiplicare a
valorilor de
deplasari relative
1.20
1.90
2.00
3.20
217

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Extrapoland liniar avem urmatoarele recomandari:


2.5

2
y = 0.4044x
R = 0.9935
1.5

0.5

0
0

Figura 28 - Coeficient de multiplicare a valorilor de deplasari relative pereti exteriori


3.5

3
y = 0.6371x
R = 0.9426
2.5

1.5

0.5

0
0

Figura 29 - Coeficient de multiplicare a valorilor de deplasari relative pereti interiori

218

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Se obtin astfel datele din tabelul de mai jos:


Modele

Coeficient de multiplicare a
valorilor de deplasari
relative (C)
0.40
0.65
0.80
1.30
1.20
1.90
1.60
2.55
2.00
3.20
2.45
3.85

Tip pereti
Exteriori
Interiori
Exteriori
Interiori
Exteriori
Interiori
Exteriori
Interiori
Exteriori
Interiori
Exteriori
Interiori

Cladiri cu 1 nivel
Cladiri cu 2 niveluri
Cladiri cu 3 niveluri
Cladiri cu 4 niveluri
Cladiri cu 5 niveluri
Cladiri cu 6 niveluri

Asadar, putem sa afirmam dupa realizarea unui numar mare de studii de cazuri si obtinerea
unor raspunsuri corespunzatoare structurale, ca se pot folosi in calculele capacitatilor de
rezistenta la forta axiala (rezistentelor de proiectare la forta axiala) deplasarile relative
nenormalizate rezultate din calculele 3D, multiplicate cu valorile rezultate din tabelul anterior
(C).
In acest fel se poate spune ca = 0.05 unde dr sunt deplasarile relative obtinute din
calcule cu programe 3D, cu EF (elemente finite).
Constanta de reducere a rezistenei n seciunile de la extremitile peretelui (i) - sus i jos - se
va determina cu relaia: = 1 2

= 1 2

depinzand de pozitie superioara sau

inferioara.
In cazul calculului in sectiunea mediana a peretilor se va determina pe baza excentricitatii
relative =

si a zveltetei

o constanta de reducere a rezistentei m, in concordanta

cu nomogramele din gigura 29.


In final se poate lucra in sensul sigurantei cu:
= {

=12

pentru calculul rezistentelor de proiectare la forta axiala (capacitatii de rezistenta la forts


axiala).
Din nefericire, chiar daca se foloseste o modelare 3D, nu se pot obtine decat momente
incovoietoare de tip M22 si M33. Astfel incat calculele pentru efectele produse in figura 14.a

219

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

si 14.b trebuie facute separat, ca pentru placi rezemate in functie de conformarea si alcatuirea
structurii cladirii si calculate conform subcapitolului 4.5.
1.00
0.95
0.90
0.85
0.80
0.75
0.70
0.65

m COEFFICIENT

0.60
0.55
0.50
0.45
0.40
0.35
0.30
0.25
0.20
0.15
0.10
0.05
0.00
4

12

16

20

24

28

32

36

SLENDERNESS heffectiv/t
emk/t=0.00

emk/t=0.01

emk/t=0.02

emk/t=0.03

emk/t=0.04

emk/t=0.05

emk/t=0.06

emk/t=0.07

emk/t=0.08

emk/t=0.09

emk/t=0.10

emk/t=0.11

emk/t=0.12

emk/t=0.13

emk/t=0.14

emk/t=0.15

emk/t=0.16

emk/t=0.17

emk/t=0.18

emk/t=0.19

emk/t=0.20

emk/t=0.21

emk/t=0.22

emk/t=0.23

emk/t=0.24

emk/t=0.25

emk/t=0.26

emk/t=0.27

emk/t=0.28

emk/t=0.29

emk/t=0.30

emk/t=0.31

emk/t=0.32

emk/t=0.33

emk/t=0.34

emk/t=0.35

emk/t=0.36

emk/t=0.37

emk/t=0.38

emk/t=0.39

emk/t=0.40

emk/t=0.41

emk/t=0.42

emk/t=0.43

emk/t=0.44

emk/t=0.45

emk/t=0.46

emk/t=0.47

emk/t=0.48

emk/t=0.49

emk/t=0.50

Figura 30 - Constanta de reducere a rezistentei m


220

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Extrase din codul CR6:

6.1. Principii generale de calcul


(1) Zidria este un material neomogen, anizotrop i caracterizat de comportare inelastic chiar
pentru niveluri reduse de solicitare. Realizarea unui model de calcul care s ia n considerare
toate aceste particulariti i care, n acelai timp, s poat fi aplicat cu uurin n proiectarea
curent este practic imposibil.
(2) Pentru proiectarea cldirilor curente, pentru toate gruprile de ncrcri, determinarea
eforturilor i deformaiilor n toate prile / elementele de construcie din zidrie, se va face
utiliznd un model de calcul, suficient de precis, bazat pe urmtoarele ipoteze simplificatoare:
a. zidria este un material presupus omogen, izotrop i cu rspuns elastic pn n stadiul
ultim;
b. caracteristicile secionale ale pereilor din zidrie se determin pentru seciunea brut
(nefisurat/netencuit);
c. rezultatele calculelor cu modelele bazate pe ipotezele a i b se afecteaz cu factori de
corecie stabilii astfel nct s se obin o concordan ct mai bun cu datele rezultatele
ncercrilor.
(3) Modelul de calcul pentru determinarea eforturilor secionale i a rezistenei de proiectare a
pereilor, pentru toate gruprile de ncrcri, trebuie s reprezinte n mod adecvat proprietile
de rezisten, de rigiditate i de ductilitate ale ntregului sistem structural.
6. 2. Calculul structurilor la ncrcri verticale
6.2.1. Modelul de calcul pentru ncrcri verticale
(1) Pentru calculul sub aciunea ncrcrilor verticale, n toate situaiile de proiectare, pereii
structurali vor fi considerai console rezemate la nivelul planeului peste subsol sau la faa
superioar a fundaiilor (la cldirile fr subsol).
(2) La proiectarea pereilor structurali din zidrie vor fi luate n considerare, simultan cu
ncrcrile verticale, ncrcrile orizontale, perpendiculare pe planul peretelui provenite din:
a. aciunea cutremurului, pentru toi pereii;
b. presiunea vntului, pentru pereii exteriori din suprastructur;
c. mpingerea pmntului, pentru pereii de contur de la subsol;
d. fore laterale (mpingeri) transmise de alte pri de structur (boli, arce, sau
arpante);
e. ncrcri de exploatare (mobiler sau echipamente/instalaii suspendate pe console,
mpingerea oamenilor n spaii aglomerate, etc.).
Valorile de proiectare ale acestor ncrcri se vor lua din reglementrile tehnice n vigoare.
(3) Modelul de calcul la ncrcri verticale i orizontale, pentru toate gruprile de ncrcri,
trebuie s in seama de:
a. modul de aplicare a ncrcrilor (excentricitile menionate la 6.2.2.2.);
b. legturile /fixarea pe contur a peretelui;
c. zvelteea peretelui.

221

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

6.2.2. Metode de calcul pentru ncrcri verticale


6.2.2.1.Determinarea forelor axiale de compresiune n pereii structurali
(1) Fora axial de compresiune ntr-o seciune de calcul orizontal a unui perete structural se
compune din:
a. suma ncrcrilor din zonele aferente ale planeelor de peste nivelul seciunii;
b. greutatea proprie a poriunii de perete aflat peste nivelul seciunii.
(2) n cazul planeelor cu plci de beton armat care transmit ncrcrile pe dou direcii,
indiferent de tehnologia de realizare, ncrcrile corespunztoare zonelor de plac aferente
fiecrui perete vor fi calculate pentru suprafeele determinate de bisectoarele unghiurilor
formate de laturile plcilor (l1l2), considerate uniform distribuite pe lungimea peretelui. n
cazul pereilor n form complex T, L, I, cu zidrie esut sau cu stlpiorii de beton la
intersecii sau ramificaii, se va considera o distribuie uniform a forelor de compresiune pe
toat aria peretelui (fig. 6.1a).
(3) n cazul planeelor care descarc pe o singur direcie, indiferent de material, se va
considera c ncrcrile se transmit pereilor pe care reazem elementele principale ct i
zonelor adiacente ale pereilor transversali (fig. 6.1b) conform (4).

Figura 6.1 ncrcri verticale pe pereii structurali date de planee


(a) Planeu din beton armat monolit
(b) Planeu din elemente liniare (grinzi din beton, oel, lemn)
(4) Pentru ncrcrile concentrate sau pentru ncrcrile distribuite care nu sunt aplicate pe tot
peretele, repartizarea eforturilor n perete se va face dup linii nclinate la 30o fa de vertical
ca n fig. 6.2a. n cazul pereilor cu goluri traseul de descrcare se modific conform figurii
6.2b. Forele aplicate n apropierea colurilor/interseciilor se transmit i pereilor transversali
conform 6.2c.
(5) n cazul cldirilor cu console nesimetrice importante, cu distan mare ntre centrul de
greutate al ncrcrilor verticale din planee i centrul de greutate al seciunii orizontale a
pereilor se va ine seama i de eforturile suplimentare care rezult din ncovoierea de
ansamblu.

222

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 6.2 ncrcri verticale concentrate pe pereii structurali


(a) Cazul curent (b) Devierea traseului de descrcare n vecintatea golurilor (c) ncrcarea
peretelui transversal
6.2.2.2. Determinarea excentricitilor de aplicare a ncrcrilor verticale
(1) ncrcrile din planee se transmit pereilor cu excentriciti care provin din:
a. alctuirea constructiv a structurii;
b. imperfeciuni de execuie;
c. efectele ncrcrilor cu caracter local,
(2) Pentru calculul rezistenei pereilor, efectele excentricitilor se introduc prin coeficieni de
reducere a rezistenei calculate cu ncrcrile axiale.
6.2.2.2.1. Excentricitate din alctuirea structurii.
(1) Excentricitatea din alctuirea structurii se va calcula cu relaia:
+
= 11 + 2 2
1

(6.1)

unde notaiile sunt urmtoarele:


N1 ncrcarea transmis de peretele de la etajul superior;
d1 excentricitatea ncrcrii N1
N2 - ncrcrile aduse de planeul/planeele care reazem direct pe perete;
d2 excentricitile ncrcrilor N2.
(2) Momentul ncovoietor (M) dat de excentricitatea ei0 variaz liniar pe nlimea peretelui.
6.2.2.2.2. Excentricitate din imperfeciuni de execuie (accidental)
(1) Excentricitatea accidental se va lua n calcul cu cea mai mare dintre valorile:

a. = 30 1.0
(6.2a)

b. = 300
1.0
(6.2b)
unde notaiile sunt urmtoarele: t - grosimea peretelui; het - nlimea etajului.

223

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 6.3 Excentriciti provenite din alctuirea structurii


6.2.2.2.3. Excentricitate din forele orizontale perpendiculare pe plan
(1) Excentricitatea provenit din momentul ncovoietor maxim Mhm(i) dat de forele orizontale
perpendiculare pe plan, determinat conform par. 6.4. se va calcula cu relaia
()
() = +
(6.3)

unde notaiile sunt urmtoarele: N1 - ncrcarea transmis de peretele superior; N2 - suma


reaciunilor planeelor care reazem pe peretele care se verific
6.3. Calculul structurilor cu perei din zidrie la fore orizontale.
(1) Pentru proiectarea pereilor structurali i nestructurali i a pereilor din zidrie nrmat se
vor se vor lua n considerare:
a. forele n planul peretelui;
b. forele perpendiculare pe planul peretelui;
c. forele din deformaiile impuse de structur pereilor din zidrie nrmat
n cazul cldirilor tip "sal/hal" pentru structura acoperiului se va lua n calcul i componenta
vertical a aciunii seismice n condiiile prevzute n P 100-1.
(2) Verificarea siguranei la aciunea vntului n planul pereilor structurali, pentru gruparea
fundamental de ncrcri, se va face numai n cazurile n care fora seismic total determinat
conform P 100-1este mai mic dect fora lateral total dat de aciunea vntului.
(3) ncrcrile din vnt vor fi luate n considerare, n toate cazurile, pentru:
a. calculul momentelor ncovoietoare din aciunea perpendicular pe faad;
b. calculul arpantelor.
(4) Pentru situaia de proiectare seismic se va ine seama de prevederile din P 100-1 i de
prevederile urmtoare.
6.3.1. Modelul de calcul pentru fore orizontale.
(1) Pentru toate gruprile de ncrcri, suprastructura cldirii se va modela prin subansambluri
structurale verticale dispuse pe direciile principale, constituite din perei plini sau cu goluri,
legate prin planee orizontale (plac i rigle de cuplare).

224

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(2) Seciunea de ncastrare a ansamblului pereilor structurali pentru calculul la fore orizontale
(n raport cu care se definete numrul de niveluri nniv) se va lua:
a. la nivelul superior al soclurilor, pentru cldirile fr subsol;
b. la planeul peste subsol, pentru cldirile cu perei dei (sistem fagure) i pentru
cldirile cu perei rari (sistem celular) la care s-au prevzut perei suplimentari n subsol
conform recomandrii de la 5.4.3 (5)- fig. 5.5;
c. peste nivelul fundaiilor pentru cldirile cu perei rari, dac nu s-au prevzut perei
suplimentari n subsol conform recomandrii de la 5.4.3.(5).
(3) Caracteristicile geometrice ale pereilor structurali care particip la preluarea forelor
orizontale (din vnt sau seismice) se vor stabili considernd, n cazul seciunilor compuse (L,T,
I), lungimile tlpilor active egale cu grosimea peretelui la care se adaug, de fiecare parte a
inimii, cea mai mic dintre valorile:
a. 6 t , unde "t" este grosimea tlpii respective;
b. distana pn la captul peretelui transversal (pn la primul gol).

Figura 6.4. Limea tlpii active


(4) Modelul structural trebuie s schematizeze ct mai exact urmtoarele elemente:
a. alctuirea general structurii:
i.

geometria ansamblului i a tuturor subansamblurilor verticale i


orizontale;

ii.

legturile ntre subansamblurile structurale i legturile dintre


componentele fiecrui subansamblu;

iii.

proprietile mecanice relevante ale materialelor;

b. distribuia maselor de nivel, n plan i pe nlimea cldirii;


c. caracteristicile de rigiditate ale elementelor i capacitatea de amortizare.
(5) Cldirile cu regularitate structural, tipul 1 din tabelul 5.1, se vor calcula cu dou modele
plane constituite, fiecare, din totalitatea pereilor structurali de pe una din direciile principale.
Fiecare model plan constituie un sistem elastic cu un grad de liberate dinamic la fiecare nivel
(deplasare de translaie n planul pereilor).
n cazul cldirilor la care pereii nu sunt dispui pe dou direcii ortogonale, forele seismice
vor fi aplicate n calcul pe direciile principale ale sistemului de perei.
(6) Calculul cu modele plane poate fi folosit i pentru cldirile cu perei structurali din zidrie
care nu satisfac criteriile de regularitate n plan dar care satisfac condiiile suplimentare din P
100-1, art.8.4.2.10.
(7) Cldirile care nu au regularitate structural n plan i n elevaie, tipul 2 din tabelul 5.1, vor
fi modelate ca sisteme elastice cu trei grade de libertate dinamic (dou translaii orizontale i
o rotire n jurul axei verticale) pentru fiecare nivel.

225

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

6.3.2. Metode de calcul la fore seismice orizontale


(1) Pentru proiectarea cldirilor curente calculul seismic se va face cu metode de calcul static
liniar, conform tabelului 4.1 din P 100-1.
(2) Pentru proiectarea cldirilor cu alctuiri arhitectural-structurale care nu respect n totalitate
recomandrile din Cap.5 i n toate cazurile prevzute n P 100-1 cap.8, se vor folosi procedee
de calcul static neliniar care iau n considerare comportarea postelastic ateptat a pereilor
structurali din zidrie.
(3) Folosirea procedeelor de calcul dinamic neliniar nu este justificat pentru proiectarea
cldirilor cu perei structurali din zidrie.
6.3.2.1. Calculul forelor seismice orizontale pentru ansamblul cldirii
(1) Factorii de comportare q pentru structurile din zidrie, se vor lua n calcul n funcie de tipul
zidriei i de grupa de regularitate a construciei conform tabelului 8.7 din P 100-1. Se va ine
seama de coeficienii de suprarezisten (u/1) n condiiile stabilite n P 100-1, cap.8.
6.3.2.1.1. Metoda forelor seismice statice echivalente
(1) Pentru cldirile cu regularitate n plan i n elevaie (tipul 1.1 din tabelul 5.1) calculul forei
tietoare de baz pentru ansamblul cldirii se va face cu metoda forelor seismice statice
echivalente descris n P 100-1.
(2) Distribuia forei tietoare de baz pe nlimea cldirii se va face cu relaia (4.6) din P 1001 iar efectele torsiunii de ansamblu vor fi calculate conform capitolului 5 din P 100-1.
6.3.2.1.2. Metoda de calcul modal cu spectre de rspuns
(1) Pentru cldirile fr regularitate, de tipul 2 din tabelul 5.1, forele seismice pentru ansamblul
cldirii se vor calcula cu metoda de "calcul modal cu spectre de rspuns" descris n P 100-1.
(2) Dac aceste cldiri au proeminen la ultimul etaj, structura acesteia va fi introdus n
modelul general, chiar dac satisface condiiile din P 100-1, cap.8.
6.3.2.2. Calculul eforturilor secionale n pereii structurali
(1) Fora seismic de baz se va distribui pereilor structurali conform modelului de calcul.
(2) n cazul pereilor cu goluri de ui i/sau ferestre, plinurile orizontale din zidrie vor fi
considerate ca grinzi de cuplare numai dac sunt esute efectiv cu montanii alturai i dac
sunt legate att cu centura planeului ct i cu buiandrugul de beton armat de sub zidrie (dac
acesta este separat de centura planeului).
(3) Dac sunt ndeplinite condiiile de la (2), sau dac riglele de cuplare sunt integral din beton
armat, se poate folosi un calcul de cadru pentru determinarea efectelor aciunilor verticale i
seismice n montani i n rigle.
(4) Dac nu sunt ndeplinite condiiile de la (2) sau (3) pereii se vor considera console
independente, legate cu placa planeului (fr rigiditate la ncovoiere) la fiecare etaj sau numai
la ultimul nivel.
(5) Pentru construciile cu planee rigide n plan orizontal, n situaiile de la (3) i (4) fora
tietoare seismic de baz, calculat conform 6.3.2.1., se distribuie pereilor structurali
proporional cu rigiditatea relativ de nivel a fiecruia.
(6) Pentru construciile cu planee cu rigiditate nesemnificativ n plan orizontal, fora tietoare
seismic de baz, calculat conform 6.3.2.1., se distribuie pereilor structurali proporional cu
masa aferent fiecruia.
(7) Forele tietoare de baz pentru pereii structurali determinate prin calculul liniar elastic pot
fi redistribuite ntre pereii de pe aceiai direcie, cu condiia ca echilibrul global s fie satisfcut
i ca fora tietoare n oricare perete s nu fie redus/sporit cu mai mult de 20%. Redistribuia

226

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

se accept numai pentru structurile la care legea constitutiv - a zidriei este de tip liniardreptunghiular cu ductilitate limitat (figurile 4.3b i 4.3c din acest Cod)
(8) n cazul pereilor cu seciune compus (I, T, L) fora de lunecare vertical n seciunea dintre
inim i talp (Lv,et) se calculeaz, pentru un etaj, cu relaia:

, =
(6.4)

unde notaiile sunt: M = Minf - Msup cu:


- Minf - momentul ncovoietor de proiectare n seciunea de la baza etajului;
- Msup - idem, n seciunea de la baza etajului superior;

Sz - momentul static al ariei tlpii fa de CG al seciunii peretelui;


Iz - momentul de inerie al seciunii a peretelui.
Pentru calculul Sz i Iz se consider c peretele este alctuit numai din zidrie (se neglijeaz
elementele de confinare dac acestea exist).
(9) Rigiditatea elastic a pereilor se va calcula conform P 100-1, art.8.4.1.
(10) Eforturile secionale n pereii din zidrie nrmai n cadre din beton armat sau de oel se
vor determina conform P 100-1, art. 10.5.3.1.1.
(11) Pentru determinarea eforturilor secionale (N,M,V) n elementele structurii i pentru
determinarea deplasrilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de calcul bazat pe
principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.
6.3.2.3. Calculul deplasrilor laterale n planul peretelui
(1) Sub aciunea ncrcrilor orizontale n planul median, deformaiile i deplasrile laterale
ale pereii structurali din zidriei depind de legea constitutiv a zidriei :
a. n cazul zidriilor cu lege liniar-dreptunghiular, cu parametrii mu>m1, n calcul
seismic se vor considera urmtoarele tipuri de deplasri:
i. elastice, pentru deformaiile specifice m1
ii. inelastice, pentru deformaiile specifice m1< mu
b. n cazul zidriilor cu lege liniar cu parametrii m1 mu n calcul seismic se vor
considera numai deplasrile elastice.
6.4. Calculul pereilor din zidrie la ncrcri perpendiculare pe plan
(1) Categoriile de ncrcri perpendiculare pe planul pereilor sunt date la 6.2.1.(2).
(2) Valorile de proiectare pentru fiecare categorie de ncrcri se vor lua din reglementrile
tehnice specifice:
a. ncrcri din aciunea cutremurului conform P 100-1, cap.8 i 10.
b. ncrcri date de presiunea vntului conform CR 1-1-4.
c. ncrcri de exploatare (mpingerea oamenilor n spaii aglomerate) conform SR EN
1991-1-1/NA.
d. Alte ncrcri din exploatare (mobilier sau echipamente/instalaii suspendate),
conform temei de proiectare i reglementrilor tehnice aplicabile n vigoare, dar cu
valori cel puin egale cu valorile din ETAG 003.
(3) Valorile de proiectare ale ncrcrilor perpendiculare pe plan provenite din:
a. mpingerea pmntului, pentru pereii de contur de la subsol
b. mpingerile produse de boli, arce, sau arpante, se vor determina din calculul de
ansamblu al cldirii.
227

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

6.4.1. Modele i metode de calcul pentru ncrcri perpendiculare pe plan


(1) Pentru calculul momentelor ncovoietoare din ncrcrile perpendiculare pe plan, pentru
toate gruprile de ncrcri, pereii se modeleaz, n funcie de prinderile de pe contur, ca:
a. grinzi simplu rezemate n cazul pereilor rezemai pe dou laturi, sus i jos, pe planee
(cu laturile verticale libere);
b. plci elastice anizotrope rezemate, sus i jos, pe planeele etajului respectiv i, lateral,
pe pereii de rigidizare (perpendiculari pe planul peretelui considerat).
(2) Pentru panourile din zidrie fr goluri de ui sau ferestre, momentele ncovoietoare de
proiectare produse de forele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 i MSxd2) vor fi calculate
innd seama de:
a. condiiile de fixare pe laturile panoului din zidrie;
b. alctuirea peretelui n seciune;
c. anizotropia zidriei, exprimat prin raportul rezistenelor unitare la ntindere din
ncovoiere perpendicular pe planul peretelui ( = fxk1/fxk2)
(3) Fixarea laturilor pereilor se va realiza prin:
a. legturi cu planeele intermediare sau de acoperi;
b. esere cu pereii perpendiculari;
(4) Modelarea condiiilor de fixare pe contur a panourilor din zidrie alctuite dintr-un singur
strat se va considera dup cum urmeaz:
a. continuitate complet:
i. pe latura vertical, dac peretele este esut cu un perete transversal care are
cel puin aceiai grosime, i este ncrcat cu fore verticale;
ii. pe latura orizontal, la etajele curente, dac pe perete reazem un planeu de
beton armat;
b. continuitate parial:
i. pe latura vertical, dac peretele este esut cu un perete transversal care are
grosime mai mic, dar cel puin 50% din grosimea peretelui care se calculeaz
sau cu un perete care nu este ncrcat cu fore verticale, indiferent de grosimea
acestuia.
ii. pe latura orizontal, dac pe perete reazem un planeu cu rigiditate
nesemnificativ n plan orizontal
c. rezemare simpl:
i. pe latura orizontal, dac planeul nu reazem pe perete (peretele este executat
dup decofrarea planeului) sau pe straturile de rupere a capilaritii
ii. la ultimul nivel, n cazul n care nu sunt prevzute msuri constructive
speciale pentru legarea planeului de beton armat cu peretele din zidrie
(5) n cazul pereilor dubli cu gol interior (de exemplu: faade ventilate, panouri de umplutur
la faade), se consider continuitate complet chiar dac numai unul dintre straturi este esut
continuu la reazem, cu condiia ca peretele s aib legturi ntre straturi. n toate celelalte cazuri
se va considera continuitate parial.
228

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(6) n cazul pereilor de subsol, pentru calculul la mpingerea pmntului, peretele va fi


considerat articulat sau ncastrat la nivelul fundaiei, n funcie de rezolvarea constructiv
adoptat, i cu continuitate parial la nivelul planeului peste subsol.
(7) La pereii rezemai numai sus i jos (liberi pe laturile laterale lng golurile de u, de
exemplu), planul de rupere este paralel cu rosturile de aezare (fig. 4.2a), i momentul
ncovoietor se va determina cu relaia
2
1 =
(6.5)
n care notaiile sunt:
= 0.125 (1/8) pentru cazul rezemrii simple la ambele extremiti (momentul
maxim este la mijlocul nlimii peretelui);
= 0.083 (1/12) pentru cazul rezemrii cu continuitate complet la ambele
extremiti (momentul maxim este la reazeme);
WEd este ncrcarea de proiectare uniform distribuit perpendicular pe perete;
hw este nlimea liber a peretelui.
(8) n cazul pereilor rezemai pe trei sau patru laturi, momentele ncovoietoare se vor
determina astfel:
a. pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aezare, n direcia f xk1(fig. 4.2a),
momentul ncovoietor pe unitatea de lungime a peretelui se calculeaz cu relaia :
2
1 =
(6.6a)
b. pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aezare, n direcia fxk2 (fig.
4.2b.) momentul ncovoietor pe unitatea de nlime a peretelui se calculeaz cu relaia
:
2
2 =
(6.6b)
n care notaiile sunt:
este un coeficient care ine seama de
i. anizotropia zidriei (raportul rezistenelor = fxd1/fxd2 fxk1/fxk2);
ii. condiiile de fixare pe laturile peretelui;
iii. raportul ntre nlimea i lungimea peretelui;
lw este lungimea peretelui ntre reazeme;
WEd este ncrcarea lateral de proiectare pe unitatea de suprafa;

Figura 6.5 Notaii pentru calculul momentelor MEd1 i MEd2


229

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(9) Valorile constantei pentru rapoartele folosite n acest Cod sunt date n tabelul 6.1.
Valorile din tabel sunt valabile numai dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii:
a. Zidria este executat cu toate rosturile verticale umplute cu mortar
b. Grosimea pereilor este 350 mm.
(10) Pentru zidriile cu rosturi verticale de tip "nut i feder" rezistenele fxd1 i fxd2 vor fi
declarate pentru profilaia respectiv.
(11) n cazul n care, pentru un anumit tip din zidrie, raportul rezistenelor fxd1/fxd2 determinat
prin ncercri este diferit de valorile din tabelul 6.1, momentele ncovoietoare se vor calcula
conform Anexei E la SR EN 1996-1-1.
(12) Pentru panourile cu grosime > 350 mm momentele ncovoietoare se vor calcula folosind
teoria liniilor de rupere pentru plci elastice anizotrope (cu moduli de elasticitate diferii pe
cele dou direcii).
(13) Pentru calculul momentelor ncovoietoare, panourile cu goluri vor fi divizate n fragmente
care pot fi calculate cu regulile de la panourile pline (fig. 6.6).

Figura 6.6. Modele de calcul la fore perpendiculare pe plan pentru pereii cu goluri
Valorile coeficientului pentru calculul momentelor ncovoietoare normale pe planul
peretelui - Tabelul 6.1

230

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

6.6. Calculul rezistenei de proiectare a pereilor din zidrie


6.6.1.Condiii generale de calcul
6.6.1.1.Modelul de calcul.
(1) Modelul de calcul pentru determinarea rezistenei de proiectare a pereilor structurali din
zidrie, pentru efectele din toate gruprile de ncrcri, trebuie s in seama de:
a. geometria peretelui;
b. condiiile de rezemare pe contur ale peretelui;
c. condiiile particulare de aplicare a ncrcrilor;
d. proprietile de rezisten i de deformabilitate ale zidriei;
e. condiiile probabile de execuie.
(2) Rezistena de proiectare a pereilor structurali se va determina pentru:
a. eforturile secionale produse de forele care acioneaz n planul median al peretelui:
i. for axial (NRd);
ii. moment ncovoietor (MRd);
iii. for tietoare (VRd);
iv. for de lunecare vertical n pereii cu seciuni compuse (VLhd);
b. eforturile secionale produse de forele care acioneaz perpendicular pe planul
median al peretelui:
i. moment ncovoietor n plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1);
ii. moment ncovoietor n plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2).
6.6.1.2. Ipoteze de calcul
(1) Rezistena de proiectare a pereilor din zidrie se determin n raport cu starea limit ultim
(ULS) i, n cazurile special menionate n text, n raport cu starea limit de serviciu (SLS).
(2) n condiiile menionate la 6.1.(2), calculul rezistenei i al deformaiilor pentru pereii din
zidrie nearmat, se va face pe baza urmtoarelor ipoteze:
a. ipoteza seciunilor plane;
b. rezistena la ntindere a zidriei perpendicular pe rostul orizontal este nul;
c. distribuia eforturilor unitare pe zona comprimat a peretelui se consider simplificat,
constant sau liniar, n funcie de:
i. tipul solicitrii;
ii. forma legii constitutive a zidriei;
iii. starea limit de calcul.
231

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

6.6.1.3.Caracteristici geometrice ale seciunii orizontale a peretelui


(1) Dimensiunile seciunii transversale a pereilor structurali din zidrie, folosite pentru calcul,
sunt dimensiunile "nete" (perete netencuit) care satisfac:
a. condiiile minime de lungime i grosime din P 100-1, cap.8;
b. condiiile maxime de lungime a tlpilor de la 6.3.1.(3).
(2) Grosimea panourilor din zidrie nrmate n cadre i a pereilor nestructurali se va stabili
prin calcul pentru satisfacerea cerinelor de rezisten din P 100-1, cap.10 i a celorlalte cerine
eseniale.
(3) Pereii cu goluri cu dimensiunea maxim 0.2 lw vor fi considerai n calcul ca perei plini,
dac golul este situat n treimea mijlocie a nlimii nivelului i dac plinurile din zidrie pn
la marginile peretelui sunt cu cel puin 20% mai mari dect valorile minime date n P 100-1.
(4) Golurile din tlpi cu dimensiunea maxim h/4 vor fi neglijate iar golurile cu dimensiune >
h/4 vor fi considerate margini ale tlpii.
(5) Pentru pereii din zidrie confinat (ZC) i din zidrie cu inim armat (ZIA) caracteristicile
geometrice ale seciunii orizontale se vor calcula astfel:
a. Pentru zidriile cu elemente din argil ars din grupa 1 pentru care deformaia
specific maxim admis este mu3,5, aria de beton se va transforma n arie
echivalent din zidrie prin nmulire cu raportul n dintre rezistena de proiectare la
compresiune a betonului (fcd) i rezistena de proiectare la compresiune a zidriei (fd).

=
(6.9)

n aceste condiii, caracteristicile seciunii "ideale" a peretelui se vor calcula cu relaiile:


i. Aria ideal Ai = Azid + (n-1) Abeton
(6.10a)
ii. Momentul de inerie ideal Ii = Izid + nIbeton
(6.10b)
b. Pentru zidriile cu elemente din argil ars din grupele 2 i 2S i din BCA i pentru
orice alte zidrii care au deformaia specific maxim admis este mu=2 aria seciunii
orizontale de calcul se va lua identic cu aria efectiv a peretelui (care include i
elementele de beton armat).
6.6.2. Rezistena de proiectare la compresiune axial a pereilor structurali
(1) Rezistena de proiectare la compresiune axial a pereilor structurali din zidrie se
determin pentru toate situaiile de proiectare.
(2) Pentru pereii din zidrie, nearmat sau armat, solicitai la compresiune axial, indiferent
de tipul elementelor pentru zidrie i al mortarului, deformaia specific maxim n zidrie
(scurtare) se va lua max = 2.
6.6.2.1. Rezistena la compresiune axial a pereilor din zidrie nearmat (ZNA)
(1) Rezistena de proiectare la compresiune axial pentru un perete din ZNA cu seciune
oarecare, se va determina cu relaia
NRd = i(m)Afd
(6.11)
unde notaiile sunt urmtoarele:
i(m) - constanta de reducere a rezistenei innd seama de efectele zvelteei peretelui i
ale excentricitii de aplicare a ncrcrilor;
A - aria seciunii transversale a peretelui;
fd - rezistena de proiectare la compresiune a zidriei.
(2) n cazul pereilor din zidrie cu seciune dreptunghiular, rezistena de proiectare la
compresiune axial pentru unitatea de lungime a peretelui.- NRd(l) se va calcula cu relaia
NRd(l) = i(m)tfd
(6.11a)
unde t este grosimea peretelui.
232

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

6.6.2.1.1. Determinarea coeficienilor de reducere a rezistenei i i m


(1) Constanta de reducere a rezistenei n seciunile de la extremitile peretelui (i) - sus i jos
- se va determina cu relaia:

= 1 2
(6.12)
unde notaiile sunt urmtoarele:
t grosimea peretelui;
ei - excentricitatea de calcul, n raport cu planul median al peretelui, n seciunea n care
se face verificarea, calculat cu relaia:
= + + 0.05
(6.13)
cu notaiile:
ei0 - excentricitatea ncrcrilor verticale determinat cu relaia (6.1);
ehi - excentricitatea datorat forelor perpendiculare pe planul peretelui determinat cu
relaia (6.3);
ea - excentricitatea accidental determinat cu relaiile (6.2a) sau (6.2b)
(2) Pentru zidriile executate cu toate tipurile de elemente i de mortare, cu toate rosturile
umplute cu mortar, constanta de reducere a rezistenei n seciunea de la mijlocul nlimii
peretelui m va fi luat cu valorile care corespund valorilor maxime het/t date n P 100-1, art.
8.5.2.
Valorile coeficientului m pentru reducerea rezistenei la compresiune - Tabelul 6.2.

n care em este excentricitatea de calcul n zona central a peretelui calculat cu relaia:


2
= +
(6.14)
3
unde notaiile sunt urmtoarele:
het - nlimea etajului ;
ehm - excentricitatea datorat efectului ncrcrilor orizontale, n seciunea de la mijlocul
nlimii peretelui calculat cu relaia (6.3).
6.6.2.2. Rezistena la compresiune axial a pereilor din zidrie confinat (ZC) i zidrie
cu inim armat (ZIA)
(1) Rezistena la compresiune axial a pereilor din zidrie confinat i din zidrie cu inim
armat se va calcula conform 6.6.2.1. transformnd seciunea mixt ntr-o seciune ideal din
zidrie conform prevederilor de la 6.6.1.3.(4)
(2) Contribuia armturilor din stlpiori i din stratul median (ZIA) la preluarea forei de
compresiune se va neglija.
6.6.2.3. Rezistena la compresiune local sub efectul ncrcrilor concentrate
(1) Pentru un perete din ZNA, cu elemente pentru zidrie din grupa 1, rezistena de proiectare
la compresiune local sub ncrcri concentrate se va determina cu relaia:
NRd,cl = Abfd
(6.15)
n care este constanta de majorare pentru ncrcri concentrate;
1.00 = (1 + 0.30

) (1.5 1.1 )

(6.16)

cu notaiile:
233

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

a1 - distana de la extremitatea peretelui pn la cea mai apropiat margine a ariei pe


care se transmite ncrcarea;
Ab 0.45 Aef; aria pe care se aplic ncrcarea
Ho - nlimea peretelui de la baz pn la nivelul la care se aplic ncrcarea
concentrat;
Aef - aria efectiv ncrcat;
Aef = t Lef
Unde

- este lungimea efectiv de preluare a ncrcrii msurat la jumtatea


nlimii peretelui rezultat prin descrcarea forei verticale la un unghi de 60 cu
orizontala (a se vedea fig. 6.2a).
- t este grosimea peretelui
Valorile din relaia (6.16) se vor limita dup cum urmeaz:
2
a. max = 1.25 dac 1 = 0
b. max = 1.50 dac

21

21

= 1.0

c. Pentru 0.00 < 1.0 valorile se vor obine prin interpolare liniar
(2) Excentricitatea de aplicare a forei concentrate, fa de planul median al peretelui, va fi
t/4.
(3) n cazurile n care efectele forelor concentrate se suprapun, (fig. 6.2a) seciunea de la
mijlocul nlimii peretelui va fi verificat cu relaia (6.15).
(4) n cazul zidriilor cu elemente din grupele 2 i 2S i din BCA, fora concentrat trebuie s
fie aplicat prin intermediul unui material rigid care s permit distribuia pe vertical a
ncrcrii la un unghi de 30 cu verticala, asigurnd realizarea unei lungimi de ncrcare Lef ca
n fig. 6.2a. n cazul zidriilor cu elemente din argil ars din grupa 1 fora concentrat poate
s fie aplicat direct pe zidrie.
(5) Dac fora concentrat este aplicat conform (4), efortul de compresiune sub fora
concentrat (cl) nu trebuie s depeasc 1.5fd n cazul elementelor din zidrie din grupele 1
i 2 i fd n cazul elementelor din zidrie din grupa 2S i din BCA.

234

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

ANEXA

235

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Cladire cu 3 niveluri

Cladire cu 5 niveluri
Pereti structurali din zidarie cu lt=2lw
Deplasari absolute [mm]

70

120

60

100

50

80

40

60

30

40

20

20

10
0

0
0

W1

W2

W3

W4

W5

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

W6

W7

W8

W9

W10

Deplasari relative[mm]
35

35.000

30

30.000

25

25.000

20

20.000

15

15.000

10

10.000

5.000

0.000
0

W1

W2

W3

W4

W5

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

W6

W7

W8

W9

W10

236

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Rotiri relative de nivel []

12.00

12.000

10.00

10.000

8.00

8.000

6.00

6.000

4.00

4.000

2.00

2.000
0.000

0.00
0

W1

W2

W3

W4

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W5

W6

W7

W8

W9

W10

Admited

W9

W10

Admited

Pereti structurali din zidarie cu lt=lw


Deplasari absolute [mm]
80

400.000

70

350.000

60

300.000

50

250.000

40

200.000

30

150.000

20

100.000

10

50.000
0.000

W1

W2

W3

W4

W5

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

W6

W7

W8

W9

W10

237

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Deplasari relative [mm]

35

120.000

30

100.000

25

80.000

20

60.000

15
40.000

10

20.000

0.000

0
0

W1

W2

W3

W4

W5

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

W6

W7

W8

W9

W10

Rotiri relative de nivel []


12.00

35.000

10.00

30.000
25.000

8.00

20.000

6.00

15.000

4.00

10.000

2.00

5.000
0.000

0.00
0

W1

W2

W3

W4

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W5

W6

W7

W8

W9

W10

Admited

W9

W10

Admited

238

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Pereti structurali din zidarie cu lt=0.50lw
Deplasari absolute [mm]

350

2500.000

300

2000.000

250
200

1500.000

150

1000.000

100
500.000

50

0.000

0
0

W1

W2

W3

W4

W5

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

W6

W7

W8

W9

W10

Deplasari relative [mm]


160

600.000

140

500.000

120
400.000

100

300.000

80
60

200.000

40
100.000

20

0.000

0
0

W1

W2

W3

W4

W5

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

W6

W7

W8

W9

W10

239

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Rotiri relative de nivel []

60.00

200.000
180.000
160.000
140.000
120.000
100.000
80.000
60.000
40.000
20.000
0.000

50.00
40.00
30.00
20.00
10.00

0.00
0

W1

W2

W3

W4

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W5

W6

W7

W8

W9

W10

Admited

W9

W10

Admited

Pereti structurali din zidarie cu lt=0.00lw


Deplasari absolute [mm]
1600

9000.000

1400

8000.000

1200

7000.000
6000.000

1000

5000.000

800

4000.000

600

3000.000

400

2000.000

200

1000.000
0.000

0
0

W1

W2

W3

W4

W5

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

W6

W7

W8

W9

W10

240

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Deplasari relative [mm]

800

2500.000

700
2000.000

600
500

1500.000

400
1000.000

300

200

500.000

100
0.000

0
0

W1

W2

W3

W4

W5

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

W6

W7

W8

W9

W10

Rotiri relative de nivel []


250.00

900.000

800.000
200.00

700.000
600.000

150.00

500.000
400.000

100.00

300.000
200.000

50.00

100.000
0.000

0.00
0

W1

W2

W3

W4

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W5

W6

W7

W8

W9

W10

Admited

W9

W10

Admited

241

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Pereti structurali din zidarie cu extremitati considerate incastrate


Deplasari absolute [mm]
80

90.000

70

80.000

60

70.000
60.000

50

50.000

40

40.000

30

30.000

20

20.000

10

10.000

0.000
0

W1

W2

W3

W4

W5

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

W6

W7

W8

W9

W10

Deplasari relative [mm]


35

35.000

30

30.000

25

25.000

20

20.000

15

15.000

10

10.000

5.000

0.000
0

W1

W2

W3

W4

W5

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

W6

W7

W8

W9

W10

242

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Rotiri relative []

12.00

12.000

10.00

10.000

8.00

8.000

6.00

6.000

4.00

4.000

2.00

2.000

0.00
0

0.000
0

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

Admited

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

Admited

Pereti structurali din zidarie cu extremitati considerate simplu rezemate


Deplasari absolute [mm]
140

90.000
80.000

120

70.000
100

60.000

80

50.000

60

40.000
30.000

40

20.000

20

10.000

0.000
0

W1

W2

W3

W4

W5

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

W6

W7

W8

W9

W10

243

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Deplasari relative [mm]

60

35.000

50

30.000
25.000

40

20.000
30
15.000
20

10.000

10

5.000

0.000
0

W1

W2

W3

W4

W5

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W9

W10

W6

W7

W8

W9

W10

Drifts []
18.00
16.00
14.00
12.00
10.00
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00

12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0.000

W1

W2

W3

W4

W1

W2

W3

W4

W5

W6

W7

W8

W5

W6

W7

W8

W9

W10

Admited

W9

W10

Admited

244

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Cladire cu 3 niveluri

Cladire cu 5 niveluri
Comparatie intre excentricitati [mm]
Perete structural P1 lw=1m

750.00

120.00
115.00
110.00
105.00
100.00
95.00
90.00
85.00
80.00
75.00
70.00
65.00
60.00
55.00
50.00
45.00
40.00
35.00
30.00
25.00
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00

700.00
650.00
600.00
550.00
500.00

450.00
400.00
350.00
300.00
250.00
200.00
150.00
100.00
50.00
0.00

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

245

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Perete structural P2 lw=2m

700.00

2300.00
2200.00
2100.00
2000.00
1900.00
1800.00
1700.00
1600.00
1500.00
1400.00
1300.00
1200.00
1100.00
1000.00
900.00
800.00
700.00
600.00
500.00
400.00
300.00
200.00
100.00
0.00

650.00
600.00
550.00
500.00
450.00
400.00
350.00
300.00
250.00
200.00

150.00
100.00
50.00
0.00
1

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

246

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Perete structural P3 lw=3m

700.00

2300.00
2200.00
2100.00
2000.00
1900.00
1800.00
1700.00
1600.00
1500.00
1400.00
1300.00
1200.00
1100.00
1000.00
900.00
800.00
700.00
600.00
500.00
400.00
300.00
200.00
100.00
0.00

650.00

600.00
550.00
500.00
450.00
400.00
350.00
300.00

250.00
200.00
150.00
100.00
50.00
0.00
1

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

247

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Perete structural P4 lw=4m

500.00

2300.00
2200.00
2100.00
2000.00
1900.00
1800.00
1700.00
1600.00
1500.00
1400.00
1300.00
1200.00
1100.00
1000.00
900.00
800.00
700.00
600.00
500.00
400.00
300.00
200.00
100.00
0.00

450.00
400.00
350.00
300.00

250.00
200.00
150.00
100.00
50.00
0.00
1

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

248

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Perete structural P5 lw=5m

500.00

2200.00
2100.00
2000.00
1900.00
1800.00
1700.00
1600.00
1500.00
1400.00
1300.00
1200.00
1100.00
1000.00
900.00
800.00
700.00
600.00
500.00
400.00
300.00
200.00
100.00
0.00

475.00
450.00
425.00
400.00
375.00
350.00
325.00
300.00
275.00
250.00
225.00
200.00
175.00
150.00
125.00
100.00
75.00

50.00
25.00
0.00
1

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

249

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Perete structural P6 lw=6m

700.00

2200.00
2100.00

650.00

2000.00
1900.00

600.00

1800.00
550.00

1700.00

500.00

1600.00
1500.00

450.00

1400.00
1300.00

400.00

1200.00

350.00

1100.00
1000.00

300.00

900.00
800.00

250.00

700.00
200.00

600.00

150.00

500.00
400.00

100.00

300.00
200.00

50.00

100.00

0.00

0.00
1

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

250

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Perete structural P7 lw=7m

700.00

2200.00
2100.00

650.00

2000.00
1900.00

600.00

1800.00
550.00

1700.00

500.00

1600.00
1500.00

450.00

1400.00
1300.00

400.00

1200.00
1100.00

350.00

1000.00

300.00

900.00
800.00

250.00

700.00
200.00

600.00
500.00

150.00

400.00

100.00

300.00
200.00

50.00

100.00
0.00

0.00

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

251

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Perete structural P8 lw=8m

700.00

2100.00

2000.00

650.00

1900.00

600.00

1800.00
1700.00

550.00

1600.00

500.00

1500.00

1400.00

450.00

1300.00

400.00

1200.00
1100.00

350.00

1000.00

300.00

900.00

800.00

250.00

700.00

200.00

600.00
500.00

150.00

400.00

100.00

300.00

200.00

50.00

100.00

0.00

0.00
1

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

252

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Perete structural P9 lw=9m

700.00

2100.00
2000.00

650.00

1900.00
1800.00

600.00

1700.00

550.00

1600.00
1500.00

500.00

1400.00

450.00

1300.00
1200.00

400.00

1100.00

350.00

1000.00

900.00

300.00

800.00

250.00

700.00
600.00

200.00

500.00

150.00

400.00
300.00

100.00

200.00

50.00

100.00
0.00

0.00
1

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

253

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA
Perete structural P10 lw=10m

700.00

2100.00
2000.00

650.00

1900.00
1800.00

600.00

1700.00

550.00

1600.00
1500.00

500.00

1400.00

450.00

1300.00
1200.00

400.00

1100.00

350.00

1000.00
900.00

300.00

800.00

250.00

700.00

600.00

200.00

500.00

150.00

400.00
300.00

100.00

200.00

50.00

100.00
0.00

0.00
1

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=2lw e=M/n

l=2lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=lw e=M/n

l=lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0.5lw e=M/n

l=0.5lw ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

l=0 e=M/n

l=0 ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

fix supports e=M/n

fix supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

simple supports e=M/n

simple supports ETABS

254

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 7
CALCULUL
CAPACITATILOR DE REZISTENTA
(REZISTENTELOR DE PROIECTARE)
LA FORTA TAIETOARE

255

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1. Aspecte privind calculul rezistentelor de proiectare (capacitatilor de


rezistenta) la forta taietoare
Comportarea zidariei confinate (ZC), a zidariei confinate cu armature in rost orizontal
(ZC+AR) si zidariei cu inima armata (ZIA) este mai mult sau mai putin similara cu cea din
teoria betonului armat, in conditiile unei conformari clare si optime. Deseori proiectantii
considera in calculi ca acestea sunt un amestec intre zidaria nearmata (ZNA URM) si cea
armata (ZC, ZC+AR, ZIA RM). Inca din 1975, Park si Paulay subliniaza ca din cauza
complexitatii mecanismelor declansate la solicitari din forta taietoare in peretii din zidarie, nu
exista modele teoretice eficient emergente care sa stabileasca cu exactitate rezistenta de
proiectare (capacitatea de rezistenta) la forta taietoare si prin urmare, in timpul calculelor
practice, aceasta rezistenta (Vn) este evaluata de obicei ca o suma a contributiilor zidariei
propriu zise (Vm), cea data de sarcina axiala de compresiune (VP) si armaturi (Vs).
Asadar = + + = + + ( + )
In general, pentru cazul rezistentei date de armaturi, se face distintie intre aportul armaturilor
verticale Vsv si al celor orizontale Vsh.
Aportul adus de armaturile verticale (Vsv)
Pentru armaturile verticale, din zonele de confinare sau de pe inima, se are in vedere asa
numitul efect de dorn. In literatura de specialitate exista multe abordari in acest sens.
Efectul de dorn in stalpii sau stalpisorii din beton armat este un fenomen complex care implica
atat rezistenta la forta taietoare a barelor de armatura longitudinale, interactiunea cu etrierii si
betonul (Bourzam Abdelkrim et al).

Problema se poate reduce la un calcul pur de rezistenta a materialelor, prin considerarea in


ansamblu a incovoierii barelor de armatura longitudinale, a compresiunii in betonul care le
inconjoara si a intinderilor din etrieri.
In concordanta cu cele prezentate in figurile de dinainte si de dupa, fisura din forta taietoare
poate sa intalneasca cel mult 1-2 etrieri(presupunand ca acestia sunt pozitionati simetric fata
de punctul de inflexiune al barelor care prezinta efectul de dorn).

256

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Diagrama de momente incovoietoare

Diagrama de forte taietoare

Din ecuatia de echilibru al momentelor incovoietoare rezulta:


=

0.50
(0.5122 + 4 )

unde:
Mmax = momentul incovoietor maxim extern
fc = rezistenta la compresiune a betonului
= diametrul barei longitudinale

= 2 = reactiunea betonului pe bara longitudinala


= = reactiunea data de etrieri pe bara longitudinala
St = distanta intre doi etrieri consecutivi

Sectiune perfect
elastica

Sectiune perfect
plastica

Momentele interne bara longitudinala:


, = =
, = =

3
32
3
6

pentru cazul comportarii perfect elastice sau liniare

pentru cazul comportarii perfect plastice sau neliniare

Unde Ze si Zp modulele de rezistenta elastic si plastic


257

STRUCTURI DIN ZIDARIE


0.256

0.256

+
+

Daniel STOICA

16 +3
32
3 +3
6

= 0 pentru modelul liniar

= 0 pentru modelul neliniar

Rezolvand ecuatiile anterioare cu variabila Rc valoarea maxima a rezistentei la forta taietoare


datorata efectului de dorn, pentru o singura bara longitudinala, se obtine din superpozitia
diagramelor de forta taietoare.
2

, = max(3 ; 3 + )

unde Tmax,b este valoarea maxima a rezistentei la forta

taietoare datorata efectului de dorn pe o singura bara longitudinala de lungime 2l.

Avand in vedere ca = 2 se poate deduce lungimea 2l a dornului.


1
1
, = + = +
3
6
Se apreciaza in mod diferit, in diverse interpretari:
-

Tomasevic - = 0.806 2 = 0.25 2 pentru o bara

CR6 Petrovici - = =

42
4

= 2 unde Asc = aria de

armatura din stalpisorul comprimat (in general 4 bare cu diametrul ) iar pentru c

Park si Pauley Efectul de tip dorn

258

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Din acest punct de vedere, conform Park si Pauley, in sensul sigurantei, avem urmatoarea plaja
de valori:

3
{
Cum minimum pentru cos=0.10 se poate accepta ca minimum pentru , = 0.10
pentru fiecare dintre barele longitudinale.
Considerand in stalpisori 4 bare 12 se poate spune ca avem o contributie de cca 13.6 kN adica
3.4 kN/bara.
Conform CR6 aceasta contributie, pentru stalpisorul comprimat poate sa fie 40.69 kN.
Tomasevic recomanda o rezistenta similara de 10.8 kN.
Asadar, consideram ca rezistenta oferita de Park si Pauley este acoperitoare si necesita
mult mai putine calcule decat celelalte.
Acceptam pentru efectul de dorn, putem accepta rezistenta oferita de barele longitudinale
comprimate, si anume = , = . pentru fiecare bara, pentru un calcul mult
mai simplu dar nu simplist.
Considerarea acestei rezistente se poate face pentru ZC sau ZIA, cu discutiile de rigoare. Daca
nu exista armaturi longitudinale aceasta rezistenta este nula.
-

AS3700 - = 0.80

NZS 4230-2004 - = 300 unde este rezistenta la forta taietoare a

33

zidariei.

Aportul adus de armaturile orizontale (Vsh)


Implicarea acestui aport, la calculul rezistentei de proiectare (capacitatii de rezistenta) se poate
face numai pentru cazul ZC+AR sau ZIA.
In general rezistenta de proiectare (capacitatea de rezistenta la forta taietoare) din acest punct
de vedere, daca sunt prevazute armaturi orizontale, se cuantifica ca:
= (0.50 0.90)

Unde Asw este armatura dintr-un rost orizontal. In principiu raportul

ne indica numarul de

orizonturi in care este dispusa armatura orizontala.


259

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Daca nu exista armaturi dispuse in rost orizontal, aceasta rezistenta (capacitate) este nula.
In literatura de specialitate apar urmatoarele interpretari:
-

CR6 Petrovici - 3 = 0.80

comentariu in formula apare lw in loc de

hw pe considerentul ca lw>hw, altfel pentru celelalte cazuri in formula apare in loc de lw


valoarea hw.

Tomasevic - = 0.9

unde d=lungimea efectiva a peretelui; Ash armatura

orizontala dintr-un rost; s distanta pe verticala intre armaturile orizontale; fyk


rezistenta caracteristica a otelului; s factor de siguranta partial pentru otel.
-

Shing et all. - = (

1) unde L=lungimea peretelui; d distanta de

la cea mai comprimata bara din otel pana la capatul peretelui (acoperirea). Se observa
ca se scade 1 rand de armatura orizontala, in sensul sigurantei).

Ghanem et all. - = 0.50

Matsumura - = 0 (0.011 ) unde ko=1; - procentul de armare cu


bare orizontale; =0.80; are valoare 1 pentru incastrare pe contur si 0.6 in rest. O alta


0.31

formula atribuita aceluiasi specialist este = 0.18 unde Aw-aria


sectiunii transversale a peretelui

CSA 2004 - = 0.60

MSJC 2008 - = 0.50

NZS 4230 2004 - = 0.80

Asadar in codul romanesc (CR6-2013) se utilizeaza de fapt rezistenta la forta taietoare preluata
de armatura orizontala in concordanta cu codul din Noua Zeelanda (NZS 4230 20).

260

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Aportul adus de sarcina verticala

Se observa urmatoarele abordari:


-

CSA 2004 - = 0.25 unde P este forta axiala pe perete iar tine cont de
confinare si nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0.50. Desi in tabelul anterior nu apare
in realitate se mai tine seama de un factor de rezistenta pentru zidarie = 0.60.
Asadar, in final se poate scrie mai simplu - = 0.075
MSJC-2008 - = 0.25
NZS 4230-2004 - = 0.90 unde a este unghiul format intre sarcina axiala ca
actiune si componenta verticala ca reactiune vezi tabelul *
Matsumura - = 0.175
Shing et all. - = 0.00015
CR6 Petrovici = 0.40 se face insa distinctie intre lunecarea in rost
orizontal si ruperea in sectiuni inclinate:

Rezistena la lunecare n rost orizontal


Prevederile din SR EN 1996-1-1 i din Codul CR6-2006 privind rezistena la lunecare n rost
orizontal nu corespund conditiilor care trebuie avute n vedere la proiectarea cldirilor din
zidrie pentru gruparea seismic de ncrcri [38]
Conform SR EN 1996-1-1 i CR6-2006 rezistena la lunecare n rost orizontal este calculate
cu relaia:
, = ,
unde
lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui.
1
1
, = , = (,0 + 0.40 ) este rezistena unitar de proiectare

261

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Echilibrul seciunii orizontale a peretelui la for tietoare


Lungimea zonei comprimate se determin conform CR6 i SR EN 1996-1-1 considernd
distribuia liniar a eforturilor de compresiune. Figura anterioara indic situaia solicitrii
neseismice sau a solicitrii seismice n primul ciclu (nainte de schimbarea sensului de aciune
a micrii). Rezistena unitar la forfecare fvd acioneaz pe ntrega zon comprimat (lc) a
seciunii orizontale a peretelui. n cazul solicitrii seismice, dup inversarea sensului de
aciune, pe zona care a fost fisurat n ciclul anterior (lw - lc) componenta datorat aderenei
(fvd0) a fost anulat i rezistena la forfecare este realizat numai prin efectul frecrii (0.4d)
Prin urmare n cazul solicitrii seismice rezistena n raport cu mecanismul de cedare n rost
orizontal trebuie calculat cu expresia:
1

, =
(0
+ 0.40 )

unde
- = 1.5 3 este lungimea zonei comprimate
- = 2 este lungimea pe care aderena este activ.
n raportul final ESECMaSE se propune o relaie de calcul a lungimii zonei comprimate care
include i efectul proporiilor peretelui:

= 1.5 ( )

n rile n care exist preocupare pentru proiectarea seismic a cldirilor din zidrie exist de
mai mult timp opinia c participarea factorului fvk0 este efectiv numai n msura n care
aderena mortarului la elemente nu a fost depit n prealabil din efectul ncovoierii alternante
a peretelui sub aciunea forei seismice.
Asupra acestui aspect Tomazevic i n ATC 43-FEMA 306 sunt prezentate mai multe observaii
i comentarii. Astfel n ATC 43-FEMA 306 se atrage atenia c modelul Mohr-Coulomb este
mai potrivit pentru estimarea rezistenei nainte de fisurare deoarece, dup fisurare, aderena
este deteriorat i rezistena este, probabil, asigurat numai prin frecare. Fenomenul de
degradare semnificativ a rezistenei s-a constatat experimental pentru valori ale driftului de
34 care corespund, probabil, anihilrii complete a aderenei. Deoarece conform
prevederilor din Codurile de proiectare seismic (inclusiv P100-1) driftul pentru cutremurul de
serviciu (SLS) este de 5, aceast atenionare, va trebui luat n considerare pentru proiectarea
cldirilor din zidrie astfel nct acestea s poat prelua n siguran forele orizontale pentru
23 cutremure severe pe durata de exploatare (circa 100 de ani) .

262

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

n Romnia observaia privind anularea efectului aderenei a fost fcut ntr-o lucrare mai
veche (Constructii Civile Dan Ghiocel et all.) n care se afirm urmtoarele (notaiile sunt
cele din lucrarea citat):
Ruperea pe rost orizontal se produce, de regul, dup fisurarea peretelui pe seciune
nclinat
Dac zidria are rosturile orizontale fisurate la ambele extremiti sau pe ntreaga
lungime a seciunii ca urmare a eforturilor provenite din ncovoierea provocat de
aciunea seismic, efortul unitar tangenial capabil se determin cu o relaie de tipul:
, = 0 0.400
Fora tietoare capabil rezult , = , 0.40 unde
- m este coeficientul condiiilor de lucru
- n este coeficientul ncrcrii pentru stabilirea ncrcrii gravitaionale minime
- f este coeficientul de frecare pentru zidria supus la ncrcri dinamice
- 0 = N/Az este efortul unitar de compresiune mediu pe toat suprafaa peretelui
(b lw)
- N fora de compresiune minim din combinaia de ncrcri pentru care se face
verificarea
- Az = b lw - aria seciunii orizontale a peretelui
n condiiile n care pentru solicitarea seismic efectul aderenei poate fi anulat n multe situaii
concrete de proiectare, devine foarte important exactitatea cu care este determinat coeficientul
de frecare . n reglementrile tehnice dar i n literatura de specialitate exist n prezent
importante divergenele de opinii n ceea ce privete valoarea coeficientului de frecare care
intervine n calculul rezistenei la forfecare n rostul orizontal.
- Standardul SR EN 1996-1-1 i Codul CR6 consider valorile:
pentru calculul rezistenei caracteristice la forfecare se ia = 0.4 indiferent de tipul
elementelor pentru zidrie (din argil ars sau din BCA) i al mortarului
pentru calculul rezistenei de proiectare la forfecare se ia valoarea = 0.4/M;
pentru M = 2.2 rezult 0.18
- Codul american TMS 402-09/ACI 530-08/ASCE 5-08:
pentru contribuia zidriei la rezistena la for tietoare se ia =0.25 (valoarea
nominal) sau = 0.8 0.25 = 0.20 (valoarea de calcul)
n cazul zidriei cu elemente BCA coeficientul de frecare se ia:
= 0.75 pentru frecare BCA/BCA (valoare nominal) i = 0.8 0.75 =
0.60 (valoarea de calcul)
= 1.0 pentru frecare BCA/strat de mortar pentru rosturi subiri i frecare
BCA/strat de mortar de uz general (valoarea nominal) i = 0.8 1.0 =
0.8 (valoarea de calcul)
Not. Valoarea = 0.25 este verificat experimental i n lucrarea Anderson, D. L., Priestley,
M. J. N.. In plane shear strength of masonry walls.
O alt observaie care trebuie fcut la prevederile SR EN 1996-1-1 se refer la rezistena la
forfecare a zidriilor la care rosturile verticale nu sunt umplute cu mortar (de exemplu zidriile
cu elemente cu rost vertical tip "nut&feder").
Pentru acest tip de zidrie, executat cu mortar de utilizare general (G), sau cu mortar pentru
straturi subiri (T) n rosturi orizontale cu grosimea de 0,5 3,0 mm, dac feele adiacente ale
elementelor pentru zidrie se afl n contact direct , rezistena caracteristic la lunecare n rost
orizontal se calculeaz, conform SR EN 1996-1-1, art 3.6.2.(4) cu relaia:
263

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

, = 0.500 + 0.40 0.045


Evident, observaia fcut mai sus privind aportul aderenei i pstrez valabilitatea dar cine
poate garanta c, n condiii curente de execuie, se va realiza contactul direct (prin alturare
fr interspaiu) ntr-o proporie suficient de mare de rosturi verticale astfel nct utilizarea
relaiei , = 0.500 + 0.40 0.045 s asigure nivelul corespunztor de siguran.
Tabelul urmator arat diferenele importante ale capacitii de rezisten ntre zidriile cu
1
1
rosturile verticale umplute (relaia , = , = (,0 + 0.40 )) i cele n care

mbinrile verticale sunt fr mortar (relaia , = 0.500 + 0.40 0.045 ).

Capacitatea redus de rezisten la for tietoare a zidriilor cu elemente cu mbinri tip


"nut&feder" face ca utilizarea acestoara s fie recomandat numai pentru zonele cu seismicitate
sczut cel mult moderat.
Relatia de calcul
1
1
, =
, =
(
+ 0.40 )

,0
, = 0.500 + 0.40 0.045

Ambele relatii

0.10

Efortul unitar de compresiune in [N/mm2]


0.20
0.30
0.40
0.50
0.60
0.70

0.75

0.34

0.38

0.42

0.46

0.50

0.54

0.58

0.60

0.19

0.23

0.27

0.31

0.35

0.39

0.43

0.45

0.56

0.60

0.64

0.67

0.70

0.72

0.74

0.75

Un calcul mai exact al lungimii comprimate din compresiune excentric se poate face
considernd c distribuia eforturilor de compresiune corespunde legii - e a zidriei.
n acest caz situaia de echilibru se reprezint ca n figura urmatoare:

Aplicarea acestei ipoteze implic, la proiectare, impunerea unui tip de zidrie cu o anumit
lege - e, ceea ce evident nu este posibil n prezent datorit lipsei informaiilor necesare.
Soluia adoptat (distribuia liniar a eforturilor normale) este acoperitoare cu excepia cazului
n care se calculeaz rezistena la for tietoare asociat momentului capabil ultim pentru o
for axial dat. n acest caz trebuie s se in seama de lungimea zonei comprimate
determinat ca n figura urmatoare.

264

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Calculul cu forma exact a legii -e este ns recomandabil pentru evaluarea zidriilor


existente dup determinarea caracteristicilor mecanice (de exemplu prin ncercri cu prese
plate).

Rezistena de proiectare la cedare pe seciune nclinat


Verificarea pentru acest mecanism de cedare a fost prevzut n reglementrile anterioare din
Romnia (Normativ P2-85 i STAS 10109).
Abordarea clasic a acestui mecanism de rupere se bazeaz pe asimilarea zidriei cu un
material omogen i izotrop cu comportare elastic pn la rupere ceea ce a permis ipoteza
distribuie eforturilor unitare de forfecare dup legea lui Juravski (stabilit pentru bare lungi
din material liniar-elastic).
Vom reaminti c aceste abordri corespund alctuirilor clasice ale zidriei: crmizi pline cu
raport de form (nlime/lungime) de 0.25 0.50 i cu toate rosturile umplute cu mortar.
Dac peretele este solicitat la compresiune excentric provenit n principal din aciunea unei
fore laterale (a se vedea figura urmatoare) eforturile principale se determin cu formulele
cunoscute

efortul principal de compresiune =

efortul principal de intindere =

( 2 ) + 2

+ ( 2 ) + 2

in care exista urmatoarea semnificatie de termeni:

- = unde N=forta axiala de compresiune iar A este aria sectiunii transversale


a peretelui;

- = = unde V este forta taietoare iar b este un factor care tine seama
de distributia eforturilor unitare tangentiale in respectiva sectiune.
Pentru pereii din zidrie factorul b depinde de raportul dimensiunilor peretelui (h/l) i de
raportul N/Vmax. Pentru pereii cu h/l = 1.5 se ia b=1.5 .
Pentru un perete solicitat de fora axial N, creia i corespunde efortul unitar mediu de
compresiune 0, se consider c ruperea se produce pentru fora Vmax care conduce la atingerea
unei valori limit, a efortului principal II = ft definit ca rezistena de rupere la ntindere a
zidriei.
Rezult deci c relaia care definete efortul unitar max pe care l poate suporta peretele este

265

STRUCTURI DIN ZIDARIE

= =

Daniel STOICA
2

2
+ ( 2 ) +
din care rezulta ca = 1 +

efortului mediu aceasta relatie devine , =

1 +

si folosind valoarea

si in acest caz, forta taietoare

maxima care poate sa fie preluata de perete este = 1 +


de proiectare este =

si valoarea fortei taietoare

1 + cu urmatoarele notatii:

rezistenta caracteristica la intindere a zidariei;


coeficientul partial de siguranta al zidariei
efortul unitar de compresiune pentru incarcarile de proiectare din
gruparea respectiva

rezistenta de proiectare la intindere a zidariei;

n ceea ce privete rezistena convenional la ntindere din formula (8b) i pentru aceasta exist
diferene importante de apreciere:
- n lucrarea Turnek, V.,Cacovic, F. Some experimental results on the strength
of brick masonry walls rezistena convenional la ntindere (ftu) este raportat
la rezistena caracteristic la compresiune(fk): ftu = 0.05fk,
- Norma din China Seismic Design Standards for Building Structures leag
rezistena zidriei la ntindere de rezistena mortarului prin relaia:
= 0.125 (n Mpa) ceea ce pentru mortarele curente d valorile
M
fv
-

2.5
0.20

5
0.28

7.5
0.34

10
0.40

12.5
0.44

15
0.48

Mai recent Gatesco,N., in Rezistenza per azioni orizontali Verifica di resistenza


maschise propune legarea rezistenei la ntindere de rezistena iniial la
forfecare cu efort axial nul: = 1.50

Valorile propuse in CR6 au fost preluate din raportul final ESECMaSE. O alt evaluare a
forei tietoare care produce fisurarea diagonal este dat n lucrarea Magenes, G., Calvi, G.M.,
In-plane seismic response of brick masonry walls, unde se propune ca fora tietoare maxim
pe care o preia peretele nainte de producerea fisurrii diagonale s fie calculat cu relaia:
= unde = min( ; ) si in acest caz, cele doua valori ale efortului tangential
limita sunt:
-

0 +0
1+

valoare care corespunde fisurarii diagonal prin cedarea

rosturilor de mortar
-

2.3(1+

1 +

valoare care corespunde fisurrii prin ruperea

elementelor pentru zidrie la ntindere.


n relaiile de mai sus fbt este rezistena elementelor pentru zidrie la ntindere.

266

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Referitor la ipotezele de mai sus trebuie fcute urmtoarele observaii:


- Formularea din Turnek, V.,Cacovic,F Some experimental results on the strength
of brick masonry walls, corespunde suficient de exact cu comportarea la forfecare
a panourilor n condiia meninerii paralele a celor dou extremiti (ipoteza
panoului dublu ncastrat - spaletul ntre ferestre)
- Exist unele dubii n ceea ce privete folosirea pentru valori diferite ale formei
peretelui i pentru condiii diferite de prindere la capete, mai ales n cazul n care
zidria are un caracter anizotrop marcat, cum este cazul elementelor pentru zidrie
ceramice cu mortare slabe - Magenes, G., Calvi, G.M., In-plane seismic response
of brick masonry walls.
- Cercetrile nu au constatat prezena semnificativ a ruperii prin forfecare n rost,
pentru care se consider c sunt necesare ipoteze corespunztoare.
Evoluiile recente n producia elementelor pentru zidrie (elemente de tip "bloc" cu raport de
form 1.0, elemente cu mbinri mecanice "nut&feder") i n tehnologia de execuie (rosturi
verticale neumplute cu mortar sau elemente cu "loca pentru mortar") impun verificarea i/sau
modificarea limitelor de utilizare a teoriei clasice aa cum aceasta a fost prezentat mai sus.
Aceast abordare este prezentat n continuare.
Modelul Mann-Muller se bazeaz pe rezultatele cercetrilor efectuate de autori pe panouri din
zidrie solicitate la compresiune i forfecare. Cercetrile au pus n eviden trei mecanisme de
rupere, difereniate n funcie de intensitatea efortului unitar de compresiune (0) n zidrie:
1. Ruperea prin rosturile de mortar (orizontale i verticale), care se produce de regul la
valori reduse ale efortului unitar de compresiune 0
2. Ruperea prin forfecare i ntindere n elemente, care se produce la valori medii ale
efortului 0
3. Ruperea prin zdrobirea zidriei, care se produce la valori mari ale efortului 0 (apropiate
de limita de rupere a zidriei la compresiune centric)
Explicarea celor trei mecanisme de rupere a fost dat de autori considernd c rosturile verticale
transversale nu contribue la preluarea forei tietoare deoarece, n cele mai multe cazuri,
umplerea acestora este incomplet iar aderena mortarului la elemente este inferioar,
datorit n parte i contraciei mortarului. n rosturile verticale nu se dezvolt nici fore de
frecare datorit absenei efortului de compresiune normal (paralel cu rosturile de aezare). n
aceast situaie echilibrul unui element pentru zidrie se realizeaz pe schema din figura
urmatoare.

Rezult valorile:

= 0 2

= 0 + 2

267

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Cuantificarea eforturilor unitare la care se produce ruperea dup cele trei mecanisme este fcut
dup cum urmeaz:
1. Ruperea prin rosturile verticale i orizontale (n scar) se produce cnd, ntr-un anumit
rost (j), este depit rezistena dat de criteriul de tip Coulomb = +
unde valorile eforturilor unitare n rost sunt, de regul, diferite de valorile medii pe seciunea
peretelui : j i j 0 .
Trecnd de la nivelul local la cel macroscopic, au fost propuse urmtoarele relaii de
transformare
= + 0
1
=

1 + 2

1
=

1 + 2

2. Ruperea prin elemente se produce atunci cnd efortul principal ntr-un anumit element
(efortul local) atinge rezistena de rupere din ntindere a materialului.
n acest caz exist efortul tangenial de rupere satisface relaia
=

0
1 +
2.3

unde fbt este rezistena la ntindere a elementelor. Se remarc analogia rezultatului cu cel din
modelul clasic.
3. Ruperea prin zdrobirea zidriei se produce atunci cnd efortul unitar maxim de
compresiune ntr-un anumit element (efortul local) atinge rezistena de rupere la
compresiune a zidriei.
n acest caz efortul tangenial de rupere este dat de relaia
0
=

Pe baza acestor cercetri s-au stabilit limitele cazurilor de cedare la for tietoare din Anexa
Naional a Germaniei la standardul EN 1996-1-1 (propunerea de care am amintit la nceputul
acestui comentariu) care propune o abordare mai nuanat a calculului rezistenei de rupere din
for tietoare limitnd valoarea fvk prin valori fvlt difereniate n funcie de modul de cedare i
de proporiile panoului de zidrie. Adoptarea acestor propuneri n CR6 necesit ns
examinarea suplimentar a datelor disponibile i experimentri numerice pentru validarea
rezultatelor
Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie confinat
Ruperea zidriei simple din for tietoare este de tip "fragil", cu deformaii limitate i prin
urmare cu capacitate sczut de disipare a energiei seismice. Prezena elementelor de confinare
amelioreaz ntr-o anumit msur aceste deficiene datorit efectelor rezultate din conlucrarea
celor dou componente.

268

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Majoritatea studiilor efectuate asupra pereilor din zidrie confinat au neglijat efectele
confinrii asupra capacitii de rezisten la for lateral reinnd numai efectele privitoare la
mbuntirea comportrii la solicitri alternante.
Una dintre primele ncercri de modelare analitic a rezistenei pereilor de zidrie confinat
innd seama de conlucrarea ntre zidrie si elementele de confinare a fost prezentat n lucrarea
Tomasevic, M., Klemenc, I.: Seismic behaviour of confined masonry wal. Modelul consider
de asemenea c ruperea se produce la atingerea rezistenei de rupere din eforturi principale n
centrul panoului, aa cum s-a propus n Turnek, V.,Cacovic,F Some experimental results on
the strength of brick masonry walls, dar relaiile de calcul sunt corectate avnd n vedere efectul
conlucrrii panoului cu elementele de confinare. Elementele de confinare dau natere unor
eforturi suplimentare de compresiune n zidrie pe ambele direcii ale panoului (vertical i
orizontal). Ca atare efortul unitar de compresiune care ntervine n calculul rezistenei la
forfecare a panoului trebuie corectat adugnd efectul interaciunii.
0 = , + ,
Unde
- , - este efortul unitar de compresiune din ncrcrile vertical;
- , - este efortul unitar de compresiune din efectul interaciunii dintre panou
i elementele de confinare;
Efortul unitar , se calculeaz n mod analog cu procedeul folosit pentru panourile nrmate

n cadre de beton armat: , = = 0.80 unde Ni este fora vertical care rezult din
conlucrarea ntre panoul de zidrie i elementele de confinare.
Introducnd valoarea corectat a efortului unitar de compresiune expresia capacitii de
rezisten la for tietoare capt forma:

= [1 + 1 + 2 (1 +

)] unde = 2.5

Modelul San Bartolom - Modelul propus se bazeaz pe ipoteza c panoul de zidrie se


comport elastic pn la un drift de 1/800 (1.25) cnd se produce fisurarea diagonal i c
dincolo de aceast deplasare fora de forfecare este preluat de elementele verticale de
confinare fr nici o degradare a rezistenei. Fora care produce fisurarea diagonal este dat
de relaia:
1

= 0.5
+ 0.23 unde 3 = 1.0

- rezistenta la forfecare diagonala


forta axiala
Ve si Me - sunt fora tietoare i momentul ncovoietor rezultate din calculul elastic
- factor care ine seama de geometria panoului

Observatii:
Teoretic, rezistenta la forfecare a rostului orizontal la peretii de umplutura, FRd1 provine din:
-

Rezistenta zidariei la forfecare sub efort de compresiune zero (se neglijeaza forta de
compresiune din greutatea proprie a panoului): 11 = 0 = 0
Forta de frecare n rostul orizontal corespunzatoare componentei orizontale a efortului

n diagonala comprimata 12 1 cu avand diferite valori in literature de

specialitate:
269

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

o Tassios =0.30-0.80
o Paulay si Priestley - =0.30
o Saneinejad - =0.45]

In codurile australiene si neo-zeelandeze de proiectare, unii autori considera ca rezistenta de


proiectare (capacitatea de rezistenta) la forta taietoare a fost supraestimata de circa 3 ori. In
aceste coduri, distanta maxima intre armaturile verticale este de maxim 20 cm iar intre cele
orizontale de maxim 30 cm. S-au avut in vedere doar Vm si Vsh pentru rezistenta la forta
taietoare la rupere diagonala in timp ce efectele produse de VP, Vsv si al conditiilor de rezemare
pe contur nu au fost considerate.

In codul AS3700-2011 apar relatiile:


= ( + 0.80 ) cu = 0.5 (3

) un coeficient care tine seama de aspectul

peretelui si =0.75 un coeficient de reducere al capacitatilor.


In cazul cedarii prin rotire a sectiunii peretelui din zidarie:

= [0.5 + ( 2)] cu = 1

In codul CSA-2004 apar relatiile:

) + 0.25] + (0.60 ) 0.40

= [0.16 (2

m=0.60 si s=0.85 si

cu

limitat intre 0.25 si 1.

270

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

In codul MSJC-2008 apar relatiile:

= [0.166 (2 0.875

) ] + 0.25 + 0.50 cu =

limitat intre

0.25 si 1.
Daca 0.25 atunci 0.083(6 ) iar daca 1 atunci 0.083(4 )
In codul NZS 4230-2004 apar urmatoarele relatii:
= [(1 + 2 ) + 0.90

si pentru

] + 0.80 unde 1 = 33 300

< 0.25factorul C2=1.5

iar pentru 0.25

1 factorul 2 = 0.42 (4 1.75 ) unde unghiul este prezentat mai

jos, d este distanta de la fibra extrema comprimata la centrul de greutate al armaturii


longitudinale intinse, bw grosimea peretelui iar rezistenta la forta taietoare a zidariei.
Tabelul *
Caracteristici

Rezistenta la
forta taietoare

Rezistenta la compresiune a
zidariei - fd (MPa)
4
12
>12

0.30

0.70

0.2

271

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Aria de armatura pentru preluarea fortei taietoare trebuie sa fie minim 0.15

cu sh distanta

dintre bare

Matsumura, in Japonia, prezinta relatiile:


0.76

= 875 [ (

+0.70

+ 0.012) + 0.20 + 0.18 ] in kN

Unde: = 0.64 ; = 4.618 ( )

0.30

; = 0.60

= 1 pentru contur fix respectiv = 0.60 in toate celelalte cazuri

Shing si altii prezinta urmatoarea relatie:

= [0.00015 ( + ) + 0.166] + ( 2) care se mai poate scrie si sub

forma

= [0.00015 ( + ) + 0.166] + ( 2) cu =

Sau
= [0.00015( + ) + 0.166] + ( 2)

272

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

In cazul aparitiei rotirii sectiunii cu zdrobirea zonei comprimate:


=

(1 ) =

(1 0.85
) cu = =

In cazul lunecarii in rost orizontal:


= (

1.5+

1+3

) cu 6 2

In cazul cedarii diagonale:

1 1.00
= (

1 + ) unde =

1 <

< 1.5

{ 1.5 1.5

Dupa ce s-au trecut in revista o mare parte dintre cercetarile specialistilor in domeniu, metode
prezentate in coduri din alte tari, in final, in concordanta cu codul romanesc CR6, calculul
rezistentei la forta taietoare se face dupa cum urmeaza. Relatiile, figurile si trimiterile
sunt pastrate ca in codul original, pentru usurinta.
Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali
(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali din zidrie (VRd), pentru
toate alctuirile (ZNA, ZC i ZIA) se va lua egal cu cea mai mic dintre valorile calculate
pentru:
a. Cedarea prin lunecare n rost orizontal (VRd,l)
b. Cedarea pe seciune nclinat din eforturi principale de ntindere n lungul diagonalei
comprimate (VRd,i)
(2) n cazul pereilor n form de I, L, T rezistena de proiectare la for tietoare se va lua egal
cu rezistena de proiectare la for tietoare a inimii (seciunea dreptunghiular).
Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie nearmat
(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali din zidrie nearmat se va
lua egal cu cea mai mic dintre valorile rezistenelor de proiectare
a. La lunecare n rost orizontal, calculat cu relaiile (6.29a) sau (6.29b)
b. La cedare pe seciune nclinat, calculat cu relaia (6.34).
Rezistena la lunecare n rost orizontal
(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor dreptunghiulari din zidrie se va calcula
considernd c rezistena unitar de proiectare la lunecare n rost orizontal fvd,l este distribuit
uniform pe lungimea zonei comprimate a peretelui (lc).
(2) Armtura constructiv dispus n centurile planeelor nu va fi luat n considerare pentru
calculul rezistenei la for tietoare.

273

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Rezistena la lunecare n rost orizontal pentru solicitri neseismice


(1) Rezistena de proiectare la lunecare n rost orizontal VRd,l a pereilor din zidrie nearmat,
pentru solicitri neseismice se va calcula cu relaia
VRd,l = fvd,ltlc (6.29a)
unde notaiile sunt urmtoarele:
- fvd,l - rezistena unitar de proiectare la lunecare n rost orizontal a zidriei,
stabilit cu relaia (4.6a)
- t - grosimea inimii peretelui;
- lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui.
(2) Lungimea zonei comprimate (lc) se va calcula din solicitrile secionale de proiectare
(moment ncovoietor -M- i for axial -N- ) considernd c eforturile unitare de compresiune
sunt distribuite liniar pe zona comprimat (fig.6.10a) cu relaia
= 1.50 3
(6.30)

Figura.6.10. Distribuia rezistenelor unitare tangeniale


(a) solicitri neseismice (b) solicitare seismic (dup inversarea sensului de aciune)
Folosind valoarea intensitii relative a efortului unitar de compresiune relaia (6.30) se poate
scrie sub forma simplificat:
unde =

lc = 1.75 sd lw (6.30a)

(3) Efortul unitar mediu de compresiune (d) folosit pentru determinarea rezistenei unitare de
proiectare (fvd,l), se va calcula considernd c ncrcarea vertical de proiectare din gruparea
respectiv de ncrcri, NSd sau NEd, este distribuit uniform pe zona comprimat a peretelui
(lc) determinat cu relaia (6.30).

274

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Rezistena la lunecare n rost orizontal pentru solicitri seismice


(1) n cazul solicitrii seismice, efectul aderenei fvk0 este anulat pe zonele desprinse/fisurate
n ciclul precedent de aciune a forei seismice (lw -lc) fig. 6.10b.
(2) Rezistena de proiectare la lunecare n rost orizontal VRd,l a pereilor din zidrie nearmat,
pentru solicitri seismice, se va calcula cu relaia:
1
, = 0 + 0.40
(6.31)

unde notaiile sunt urmtoarele:


- lc este lungimea zonei comprimate determinat cu relaia (6.30) sau (6.30a)
- lad este lungimea pe care aderena este activ determinat cu relaia
= 2 = (3.50 + 1) (6.32)
Din (6.32) rezult c n cazul solicitrii seismice alternante, aderena rmne activ pe
lungimea lad numai dac este satisfcut condiia

3.5

(6.33)

Rezistena la cedare pe seciune nclinat


(1) Rezistena de proiectare la cedare pe seciune nclinat a pereilor structurali din zidrie
nearmat se va calcula cu relaia:

, = ,
(6.34)
unde notaiile sunt urmtoarele:
- fvd,i este valoarea de proiectare a rezistenei unitare de cedare pe seciuni nclinate
calculat cu relaiile urmatoare
a) pentru elementele din argila arsa din grupele 1,2 si 2S
= 0.22 1 + 5

b) pentru elemente din bca


= 0.10 1 + 16

fbt rezistena caracteristic la ntindere a elementelor pentru zidrie


0d valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu
perpendicular pe direcia efortului unitar de forfecare, n seciunea
considerat.
- b este un coeficient de corecie care ine seama de raportul dimensiunilor panoului
din zidrie cu valorile:
b = 1.5 pentru h/lw 1.5
b = 1.0 pentru h/lw < 1.0
b = h/lw pentru 1.0 h/lw < 1.5
nlimea panoului din zidrie se va lua:
- h = htot pentru pereii care lucreaz n consol
- h = hsp pentru spaleii care pot fi considerai dublu ncastrai la extremiti

275

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie confinat


Rezistena de proiectare la lunecare n rost orizontal
(1) Rezistena de proiectare la lunecare n rost orizontal a pereilor din zidrie confinat, VRd,
se va calcula prin nsumarea urmtoarelor valori:
a. rezistena de proiectare la lunecare n rost orizontal a panoului din zidrie simpl
corectat pentru a ine seama de efectul elementelor de confinare (VRd1*),
b. rezistena de proiectare la forfecare corespunztoare armturii din stlpiorul de la
extremitatea comprimat a peretelui (VRd2)
c. rezistena de proiectare la forfecare a stlpiorului comprimat (VRsc).
VRd = VRd1* + VRd2 + VRsc
(6.35)
(2) Rezistena de proiectare la lunecare n rost orizontal a panoului din zidrie nearmat (VRd1*)
se va lua:
a. pentru solicitri neseismice egal cu valoarea VRd1 calculat cu relaia (6.29a)
b. pentru solicitri seismice se va ine seama de efectul conlucrrii ntre elementele de
confinare i panoul de zidrie i se va folosi relaia
1

,
= 0 + 0.4
(6.35a)

In care

= + 0.80

(6.35b)

unde
hpan i lpan sunt dimensiunile panoului de zidrie confinat.
Valoarea VEd din relaia (6.35b) se va limita conform relaiei
VEd lpantfvd0
(6.35c)
unde
fvd0 este rezistena unitar de proiectare pentru lunecare n rost orizontal sub efort de
compresiune egal cu zero (aderena la forfecare).
(3) Rezistena de proiectare la forfecare a armturii verticale din stlpiorul comprimat, prin
efectul de dorn, (VRd2) se va calcula cu relaia: VRd2 = c Aascfyd (6.36)
unde notaiile sunt urmtoarele:
Aasc - aria armturii din stlpiorul de la extremitatea comprimat;
fyd - rezistena de proiectare a armturii din stlpiorul comprimat.
c - factorul de participare al armturii prin efectul de dorn
Valorile c se iau din tabelul 6.3.
Valorile factorului c pentru calculul rezistenei la forfecare a armturii verticale din stlpiorii
de confinare

276

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(4) Rezistena de proiectare la forfecare a betonului din stlpiorul comprimat se calculeaz cu


relaia
VRsc = Absc fcvd
(6.37)
unde notaiile sunt urmtoarele:
Absc - aria betonului din stlpiorul de la extremitatea comprimat
fcvd rezistena unitar de proiectare la forfecare a betonului din stlpiorul comprimat.
Rezistena la cedare pe seciune nclinat
(1) Rezistena de proiectare la cedare pe seciune nclinat a pereilor din zidrie confinat,
VRd,i, se va calcula prin nsumarea urmtoarelor valori:
a. rezistena de proiectare la cedare pe seciune nclinat a panoului din zidrie simpl
corectat pentru a ine seama de efectul elementelor de confinare (VRdi*),
b. rezistena de proiectare la forfecare corespunztoare armturii din stlpiorul de la
extremitatea comprimat a peretelui (VRd2)
c. rezistena de proiectare la forfecare a betonului din stlpiorul comprimat (VRsc).
VRd = VRdi* + VRd2+VRsc
(6.38)
(2) Rezistena de proiectare la cedare pe seciune nclinat a panoului din zidrie nearmat
(VRdi*) se va lua:
a. pentru solicitri neseismice, egal cu valoarea VRdi calculat cu relaia (6.34) cu
rezistenele fvd,i calculate cu relaiile (4.4) i (4.6a)
b. pentru solicitri seismice se va folosi relaia (6.34) i se va ine seama de efectul
conlucrrii ntre elementele de confinare i panoul de zidrie nlocuind n relaiile
(4.4a) i (4.4b) efortul unitar 0d cu valoarea 0d* calculat cu relaia
0 =

(6.39)

n care NEd* este dat de relaia (6.35b)


(3) Rezistenele VRd2 i VRsc se vor calcula conform 6.6.4.2.1. (3) i 6.6.4.2.1 (4).
Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie confinat i armat n rosturile
orizontale (ZC+AR)
(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali din zidrie confinat i
armat n rosturile orizontale se calculeaz prin nsumarea rezistenei la for tietoare a zidriei
confinate (VRd1* +VRd2 + VRsc) - determinat cu relaiile de la 6.6.4.3. i a rezistenei de
proiectare dat de armturile din rosturile orizontale (VRd3).
VRd = VRd1 + VRd2 + VRsc + VRd3
(6.40)
(2) Rezistena de proiectare a armturilor din rosturile orizontale (VRd3) se calculeaz, n cazul
pereilor cu nlimea total (htot) lungimea peretelui (lw) cu relatia:

3 = 0.80
(6.41)
unde notaiile sunt urmtoarele:
lw - lungimea peretelui;
Asw - aria armturilor din rostul orizontal (pentru preluarea forei tietoare);
s - distana pe vertical ntre dou rnduri succesive de armturi Asw;
fysd - rezistena de proiectare a armturii din rosturile orizontale.
n cazul pereilor cu nlimea total (htot) < lungimea peretelui (lw) n relaia (6.41) se va nlocui
lw cu htot).

277

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(3) O parte, cel mult 50%, din armtura din centurile planeelor poate fi adugat armturii din
rosturile orizontale intersectat de o fisur la 45 (Asw).
Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie cu inim armat
(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor din zidrie cu inim armat - VRd (ZIA)
se determin prin nsumarea rezistenelor de proiectare la for tietoare ale celor trei materiale
componente:
VRd (ZIA) = VRdz + VRdb + VRda
(6.42)
unde notaiile sunt :
VRdz rezistena de proiectare la for tietoare a zidriei nearmate;
VRdb rezistena de proiectare la for tietoare a stratului median de beton sau mortarbeton;
VRda rezistena de proiectare la for tietoare a armturilor orizontale din stratul
median.
(2) Lungimea zonei comprimate a peretelui din zidrie cu inim armat i valoarea efortului
unitar de compresiune n perete se determin pe baza ipotezelor de la 6.6.4.4.
(3) Rezistena de proiectare la for tietoare a zidriei VRdz se determin conform 6.6.4.(1)
(4) Rezistenele de proiectare la for tietoare ale stratului de beton (VRdb) i ale armturilor
orizontale (VRda) se vor calcula conform prevederilor CR 2-1-1.1.
Rezistena la fora de lunecare vertical asociat ncovoierii peretelui
(1) Rezistena de proiectare la fora de lunecare vertical la legtura ntre inima i talpa pereilor
cu seciune compus (I, L, T) i/sau n seciunile slbite de liuri verticale se calculeaz pe
nlimea unui etaj (VLhd) admind c eforturile unitare de forfecare sunt uniform distribuite
pe nlimea etajului, cu relaia:

= 0
(6.43)

unde notaiile sunt urmtoarele:


het nlimea etajului;
tL grosimea peretelui n seciunea n care se calculeaz rezistena peretelui;
fvk0 rezistena caracteristic la forfecare a zidriei sub efort de compresiune egal cu zero;
M coeficientul de siguran pentru material stabilit conform gruprii de ncrcri.

278

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 8
CALCULUL
CAPACITATILOR DE REZISTENTA
(REZISTENTELOR DE PROIECTARE)
LA COMPRESIUNE SI INCOVOVOIERE

279

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1. Aspecte privind calculul rezistentelor de proiectare (capacitatilor de


rezistenta) la compresiune si incovoiere
Verificarea cerintei de rigiditate, prin limitarea driftului, trebuie sa aiba n vedere si starea
limita n raport cu care se face verificare. Pentru fiecare categorie de stare limita driftul
admisibil este asociat unei anumite configuratii a degradarilor exprimata prin distributia
fisurilor si marimea reziduala a acestora.
n acest sens lucrarea Alcocer, S.M., Arias, J.G., Flores, L.E. Some developments on
performance-based seismic design of masonry structures furnizeaza urmatoarele repere
provenite din practica din Mexic:
Starea limita de serviciu este considerata atinsa pentru driftul de 1.5 si este
caracterizata prin declansarea procesului de formare a fisurilor nclinate (este atinsa
rezistenta de fisurare); deschiderea fisurilor remanente este apreciata la 0.1 mm.
Limita avariilor reparabile este considerata atinsa pentru driftul de 2.5 si este
caracterizata prin dezvoltarea fisurilor nclinate pe toata suprafata peretelui, nsotita de
fisuri foarte subtiri (fir de par) n elementele verticale de confinare si de declansarea
procesului de zdrobire a zidariei comprimate; deschiderea fisurilor remanente este
apreciata la 2.0 mm.
Starea limita ultima este considerata atinsa pentru driftul de 4 si corespunde limitei
de rezistenta a peretelui cnd fisurile din zidarie patrund si n capetele stlpisorilor de
beton armat; se produce curgerea armaturilor din stlpisori datorita forfecarii precum si
declansarea zdobirii betonului din stlpisorii comprimati; deschiderea fisurilor
remanente este apreciata la 5 mm.
In aceiasi lucrare sunt propuse urmatoarele valori ale driftului maxim admisibil n functie de
tipul zidariei:
Zidarie nearmata/neconfinata driftul limita 1.5
Zidarie armata - driftul limita 2.0
Zidarie confinata cu elemente pline sau cu goluri si cu armaturi n rosturile orizontale driftul limita 2.5
Panouri de umplutura la structuri din cadre - driftul limita 6.0

1.1.Zidarie nearmata (ZNA)


Rezistena de proiectare la ncovoiere (MRd), asociat forei axiale de proiectare (NEd), aplicat
n planul median al unui perete, se va calcula considernd c blocul eforturilor de compresiune
are form dreptunghiular cu valoare 0.85fd. (in literatura de specialitate, pentru rezistenta
fck50MPa se recomanda ca valoarea sa fie luata chiar 1.00 iar daca 50<fck90MPa atunci
= 1

50
200

) (Radu Pascu Comportarea si calculul elementelor din b.a. 2008 pg. 140-

141). In figura care urmeaza, lc este lungimea real a zonei comprimate care corespunde legii
constitutive a zidriei.
n condiiile enuntate anterior, pentru un perete cu seciunea orizontal compus (I, T, L)
rezistena de proiectare la ncovoiere (MRd) se va calcula urmand pasii:
a. Se determin aria zonei comprimate a peretelui

280

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

0.85

b. se determina forma si lungimea zonei comprimate:


daca sectiunea transversala a peretelui este dreptunghiulara (lungime l w si latime
t) aria comprimata este dreptunghiulara si lungimea zonei comprimate se

considera = = 0.85

daca sectiunea transversala a peretelui este compusa (L, T, I, tinand cont de


zonele active - intinsa sau comprimata de la capete - de genul
= + 2 6 ) se verifica mai intai daca AzcAtalpii.

i. daca AzcAtalpii atunci =


si xRdti
.

ii. daca Azc>Atalpii atunci = +


si xRd>ti

c. se determina pozitia centrului de greutate a zonei comprimate:


la sectiunea dreptunghiulara yzc=0.50xRd
la sectiunile L,T,I aceasta zona poate sa ramana in talpa sau sa intre si in inima;
d. Se determin rezistena de proiectare la ncovoiere (MRd) cu relaia:
=

In exemplele de calcul din CR6, pentru toate sectiunile, de obicei se prefera sa nu se considere
decat inimile, fara talpile active, intinsa sau comprimata. Acest lucru este in sensul sigurantei,
281

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

desigur, dar ca exemplu, pentru caramizi pline presate, daca conformarea permite desigur acest
lucru, b1 sau b2 pot aparea cu lungime de 25+12x25=325 cm. In CR6 se omite sa se limiteze
lungimile talpilor la cel mult lw ceea ce poate duce uneori la lungimi de talpi> lungimile
peretilor in sine.
Tot in Radu Pascu Comportarea si calculul elementelor din b.a. 2008 pg. 140-141 se
recomanda ca lungimea zonei comprimate xRd sa fie considerata simplificat xRd=lc, unde sa
fie luata chiar 0.8 pentru fck50MPa iar daca 50<fck90MPa atunci = 0.80

50
400

Daca forta axiala NEd este aplicata excentric fata de planul peretelui se recomanda ca la calculul
zonei comprimate sa se tina cont in loc de NEd de NEd/, cu din calculul la actiuni
perpendiculare pe planul peretelui.
1.2.Rezistena la compresiune i ncovoiere a pereilor din zidrie confinat
Calculul rezistenei de proiectare la ncovoiere n planul peretelui (MRd) asociat forei axiale
de proiectare din ncrcri seismice (NEd) pentru pereii din zidrie confinat (ZC, ZC+AR),
executai cu elemente din zidrie din argil ars din grupele 1, 2 i 2S, i din BCA se poate face
n urmtoarele ipoteze:
a. Se neglijeaz (in sensul sigurantei):
rezistena la ntindere a betonului din stlpiorul de la extremitatea solicitat la
ntindere a peretelui;
rezistena la ntindere a mortarului din rosturile orizontale ale zidriei;
seciunea de beton i armtura stlpiorilor intermediari (dac exist);
rezistena la compresiune a betonului din stlpiorul comprimat pentru zidriile
cu deformaie specific ultim mu = 2.0 (aria stlpiorului se include n aria
din zidrie).
b. Se ine seama de rezistena elementelor de confinare verticale:
rezistena la compresiune a betonului din stlpiorul comprimat se ia n
considerare pentru zidriile cu deformaie specific ultim mu = 3.5 (aria de
beton se transform n arie echivalent de zidrie;
rezistena armturilor din ambii stlpiori de la extremiti.
Rezistena de proiectare la ncovoiere (MRd), asociat forei axiale de proiectare (NEd), pentru
un perete din zidrie confinat de form oarecare, va fi calculat prin nsumarea rezistenei de
proiectare la ncovoiere a seciunii ideale din zidrie nearmat MRd(zna,i) cu rezistena de
proiectare la ncovoiere corespunztoare armturilor din stlpiorii de la extremiti MRd(As)
calculate conform celor ce urmeaza:
MRd = MRd(zna,i) + MRd(As)
Aria seciunii ideale din zidrie nearmat se va calcula, n funcie de deformaia specific
ultim a zidriei (mu);
Aria comprimat a seciunii ideale din zidrie nearmat (Azci) se calculeaza ca la peretii din
zidarie nearmata (ZNA)
=

0.85
282

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Momentul ncovoietor de proiectare al seciunii ideale din zidrie nearmat se va calcula cu


relaia:
(, ) =
unde yzci este distana de la centrul de greutate al peretelui pn la centrul de greutate al zonei
comprimate a seciunii ideale din zidrie;
Rezistena de proiectare la ncovoiere dat de armturile stlpiorilor MRd(As) se va calcula cu
relaia:
() =
283

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

unde notaiile sunt:


ls - distana ntre centrele de greutate ale celor doi stlpiori de la extremiti;
As cea mai mic dintre ariile de armare ale celor doi stlpiori;
fyd rezistena de proiectare a armturii din stlpiori.
1.3.Rezistena la compresiune i ncovoiere a pereilor din zidrie cu inim armat (ZIA)
Rezistena de proiectare la ncovoiere (MRd) n planul peretelui asociat forei axiale de
proiectare (NEd), pentru zidria cu inim armat (ZIA) se va calcula folosind ipotezele generale
prezentate anterior precum i urmtoarele ipoteze specifice:
a. straturile paralele din zidrie i beton conlucreaz pn n stadiul ultim corespunztor
celui mai slab dintre materiale;
b. eforturile unitare de compresiune au valoarea 0.85fd i sunt uniform distribuite pe o
zon cu adncimea xconv= 0.80x unde x este distana de la fibra cea mai comprimat
pn la axa neutr a seciunii orizontale a peretelui;
c. deformaiile specifice n stadiul ultim ale zidriei (mu) i betonului (cu) se vor limita
dup cum urmeaz:

Pentru zidriile cu elemente din argil ars din grupa 1: cu mu 3.5

Pentru zidriile cu elemente din argil ars din grupele 2 i 2S i cu elemente


din BCA: cu mu 2.0
d. armtura stratului median este uniform distribuit n lungul peretelui (as n mm2/m).
n ipotezele menionate anterior rezistena de proiectare la ncovoiere (MRd) n planul peretelui,
asociat forei axiale de proiectare (NEd), se va calcula prin nsumarea rezistenei de proiectare
la ncovoiere a seciunii ideale din zidrie nearmat cu rezistena de proiectare a armturilor
din stratul median
MRd(ZIA)=MRd(zna,i)+MRd(as)
Grosimea echivalent a seciunii ideale din zidrie nearmat se va calcula cu relaia:
tech = 2tz +ntm
unde notaiile sunt:
tz grosimea straturilor din zidrie exterioare;
tm grosimea stratului median de mortar/beton (grout);

n constanta de echivalen care se ia =

Rezistena de proiectare a seciunii ideale din zidrie nearmat MRd(zna,i) se va calcula conform
celor prezentate la zidaria confinata (ZC);
Rezistena de proiectare a armturilor distribuite, MRd(as), se va calcula cu relaia:
2
( ) = 0.25

unde notaiile sunt urmtoarele:


as este aria de armtur pe unitatea de lungime a stratului median
fyd este rezistena de proiectare a armturilor din stratul median

284

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

2. Rezistena de proiectare a pereilor supui la ncovoiere perpendicular pe


planul median
Pentru calculul rezistenelor de proiectare la ncovoiere perpendicular pe planul peretelui din
zidrie (MRxd1 i MRxd2), pentru toate categoriile de perei (structurali, panouri de zidrie
nrmat i nestructurali), se vor folosi rezistenele de proiectare la ntindere din ncovoiere
perpendicular pe planul zidriei, fxd1, fxd2.
Pentru pereii din zidrie confinat i armat n rosturile orizontale, la calculul momentului
MRxd2 (cu plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale) se va ine seama i de armturile
din rosturile orizontale care sunt ancorate corespunztor n stlpiorii care mrginesc panoul.
Valorile MRxd1 i MRxd2 (n Nmm) se calculeaz, pentru o band din perete de lime egal cu
1000 mm, cu relaiile:
MRxd1 = Ww (fxd1+ d)
MRxd2 = Ww fxd2
unde notaiile sunt urmtoarele:
modulul de rezisten al peretelui (mm3);
dp - valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune la mijlocul nlimii
peretelui
t - grosimea peretelui n mm.
2.1.Verificarea cerinei de rezisten pentru solicitri perpendiculare pe plan
Cerina de rezisten la aciunea forelor perpendiculare pe plan, pentru toate categoriile de
perei, este ndeplinit dac exist relaiile:
MRxd1 MSxd1
MRxd2MSxd2
unde notaiile sunt urmtoarele :
MSxd1 i MSxd2 sunt momentele ncovoietoare de proiectare datorate forelor
perpendiculare pe plan
MRxd1 i MRxd2 sunt rezistenele pe proiectare la ncovoiere perpendicular pe planul
peretelui din zidrie
Dac ncrcarea perpendicular pe plan provine din aciunea seismic, momentele
ncovoietoare de proiectare vor avea valorile MExd1 i MExd2 determinate conform P 100-1,
cap.10 i art.6.4.1.din CR6.

285

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 9
DUCTILITATI

286

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1. Performana structurilor din zidrie nearmat la seism


Cldirile din zidrie nearmat (ZNA) au fost examinate in scopul evaluarii modului slab de
comportare la cutremure cu intensitati mici si mijlocii. In Noua Zeeland, de exemplu, se
considera ca aceste cladiri reprezinta clasa cea mai predispus la avarieri in caz de cutremur si
de aceea, s-a adoptat o legislaie corespunztoare pentru reducerea risculului seismic.
The Building Act (2004) impune demolarea sau consolidarea seismic a oricrei cldiri cu o
rezisten mai mic de 33% din cea necesar pentru o cldire nou (echivalentul indicatorului
R3 din P100/3-2008 in Romania valoarea ar fi mai mica de 35%).

2. Evaluarea structurilor din zidrie nearmat (ZNA) supuse la


actiuni seismice
Pe durata unui cutremur, pereii structurali sunt simultan supui aciunii seismice, att n planul
lor, ct i perpendicular pe plan (out-of-plane). A fost remarcat pe scar larg, faptul c
satisfacerea performanelor seismice de catre o structura numai daca pot fi evitate mecanismele
de cedare locala si la actiuni perpendiculare. Cercetrile recente au evidentiat faptul c
verificrile la actiuni perpendiculare pe plan se pot face folosind o abordare bazat pe
deplasri.
Majoritatea codurilor de proiectare la seism menioneaz metodele de analiz permise pentru
diferite tipuri de cldiri, inclusiv cldirile din zidrie nearmat. Cele patru tipuri de analize
comune pentru majoritatea codurilor de proiectare, n ordinea cresctoare a complexitii, sunt:
Analiz Static Liniar (SL), Analiz Dinamic Liniar (DL), Analiz Static Neliniar (SNL
- Pushover), Analiz Dinamic Neliniar (DNL).
Dei este un instrument de cercetare interesant, Analiza Dinamic Neliniar (DNL) nu poate fi
considerat deocamdat viabila pentru cladirile cu structura din zidarie din cauza lipsei unor
modele de calcul structural fiabile i al nivelului de calificare superior necesar pentru efectuarea
acestei analize.
Cele mai frecvente metode de analiz pentru cldirile din zidrie nearmat utilizate n lume
sunt cele Static Liniare (SL) i Dinamic Liniare (DL) care surprind comportarea neliniara n
model, permitnd reducerea forelor seismice de proiectare. Forma general a ecuaiei pentru
fora tietoare de baz, pentru ambele metode poate fi exprimat prin ecuaia (1):
V = Cd x Wt <=> Cd =

V
Wt

unde

Cd =

Ce
R

(1)

Unde Ce este un factor dependent de perioada, clasa de importan a cladirii, de hazardul


seismic i terenul de fundare din amplasamentul cldirii.
Wt este greutatea totala a structurii care include ncrcarea permanent a acesteia, precum i o
proporie din ncrcarea util. R este factorul de reducere al forelor definit n ecuaia (2).

287

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

3. Factorul de ductilitate structural


3.1.Definirea factorului de ductilitate structural i a factorului de reducere al forelor
pentru structurile din zidrie nearmat
Dovezile experimentale i observaiile de la cutremurele precedente au artat c folosind
metodele adecvate de construcie i detaliere, cldirile din zidrie nearmat au o capacitate
mare de disipare a energiei ceea ce permite forelor seismice elastice s fie reduse printr-un
factor de reducere al forelor, R. Definiia factorului de reducere al forelor este una dintre cele
mai importante i controversate aspecte din ingineria seismic. Forma general a factorului de
reducere al forelor folosit de majoritatea codurilor de proiectare este:
R=R x OSR

(2)

Unde R este componenta factorului de reducere al forelor asociat cu capacitatea inerent de


disipare a energiei, care, este ductilitatea sistemului luat n considerare. Factorul de ductilitate
structural, este definit ca deplasarea ultim a structurii mprit la deplasarea la curgere a
acesteia.
R poate fi evaluat din ductilitatea global a sistemului folosind relaia stabilit dintre factorul
de reducere al forelor R i factorul de ductilitate , obinut din energia echivalent sau din
principiile de deplasare echivalent. La structurile cu perioade joase se utilizeaza ecuaia (3)
iar pentru structurile cu perioade lungi, ecuaia (4) este mai adecvata.
1

R = (2 x 1)2

(3)

R =

(4)

Este important faptul c pentru structuri cu perioade extrem de scurte, ecuaia (3) este
nonconservatoare. Pentru structuri cu perioade foarte scurte, factorul de reducere al forelor se
apropie de 1.0 n timp ce perioada structurii tinde spre 0. Acest comportament este n
concordan cu teoria dinamicii structurale, n care o structur infinit rigid suspus excitaiei
prin acceleraia terenului trebuie s aib aceeai acceleraie cu cea a terenului.
OSR este factorul de suprarezisten definit ca raportul dintre fora ascociat limitei de curgere
a ntregii structuri (Vu) i fora la care se produce prima curgere a oricrui membru component
al structurii (Vcr). Factorul de suprarezisten justific efectele favorabile precum redistribuia
forelor interne, care este mai mare dect rezistenele materialelor specificate, redundan
structural, influena componentelor nestructurale.
Una dintre dificultile n definirea unui factor de ductilitate structural pentru zidrie este
comportamentul neliniar extrem al acesteia. n ordine, pentru a calcula o valoare semnificativ
pentru factorul de ductilitate structural, este necesar o aproximare biliniar a curbei fordeplasare. Mai multe metode au fost prezentate pentru a construi aceast idealizare biliniar.
Aceste metode sunt bazate pe principiul energiei echivalente, conform cruia, aria de sub curba
biliniarizat for-deplasare trebuie s fie egal cu aria de sub curba original for-deplasare.
Procedura de biliniarizare recomand folosirea rigiditii secante din origine pn n punctul
primei fisuri ca rigiditate pentru partea elastic a curbei biliniarizate for-deplasare.

288

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Deplasarea efectiv la curgere de poate fi estimat prin mprirea forei efective la curgere
Vu la rigiditatea poriunii iniiale a curbei. Deplasarea ultim du este definit ca fiind deplasarea
la care fora a sczut la o valoare care reprezint 80% din fora maxim nregistrat. Dac nu
se observ nicio reducere a forei, atunci deplasarea ultim este definit ca fiind deplasarea
structurii la sfritul simulrii.
Datorit rezultatelor testelor ciclice cvasistatice efectuate pe un numr mare de perei de
zidrie nearmat, se recomand folosirea forei efective la curgere Vu = 0.9 x Vmax ca
aproximare acceptat la metoda energiei egale a biliniarizrii curbei for-deplasare pentru
zidria nearmat.

a) Aproximare pentru
considerarea deplasarilor egale

b) Definirea deplasarilor la curgere si ultime

Figura 1 - Definirea ductilitatii capabile


3.2. Factorul de ductilitate structural pentru zidrie nearmat n codurile de
proiectare
Valorile factorului de reducere al forelor R sunt prescrise n aproape toate codurile de
proiectare seismic. Nomenclatura factorilor de reducere ai forelor variaz ntre coduri, dar
forma general a ecuaiei pentru calculul la for tietoare este prezentat n ecuaia (2).
Codul de proiectare din Noua Zeeland pentru aciuni seismice NZS1170.4 (2004) exprim
fora tietoare de baz sub forma ecuaiei (1). Factorul de reducere al forelor ascociat cu
ductilitatea, R este notat cu k i depinde de factorul de ductilitate , tipul de pmnt, i
perioada structurii (ecuaia (5)).
Factorul de suprarezisten este exprimat de ctre NZS1170.5 ca (

1
Sp

). Deoarece nu exist

niciun cod de proiectare pentru zidria nearmat n Noua Zeeland, valorile lui i Sp trebuie
s fie luate din ghidurile standardului NZSEE (2006). Aceste ghiduri stabilesc un factor de
ductilitate pentru zidria nearmat =1.5 cu Sp = 1.0 pentru cazul standard n care fractiunea
din amortizarea critica este de 5%. Valorile =1.0 i Sp = 1.0 sunt recomandate pentru o
289

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

fractiune de amortizare critica de 15%. NZSEE (2006) recomand ca n cazul n care


amortizarea, = 15% este folosit pentru zidria nearmat, atunci rspunsul structurii s fie
10

redus cu nc 35%. In codul romanesc P100/1-2013 s-a introdus factorul = 5+ 0.55,


care tine seama de fractiunea din amortizare critica mai mare pentru zidarie, fata de cea pentru
betonul armat. Pentru = 15% rezulta = 0.70 ceea ce inseamna ca raspunsul structurii este
redus cu 30% (mai putin decat NZSEE, ceea ce este in sensul sigurantei).
nlocuind valoarea de =1.5 n ecuaia (5) se poate vedea din ecuaia (6) c factorul de reducere
al forelor este curpins ntre 1.0 i 1.5 pentru cazul standard n care fractiunea din amortizarea
critica este = 5%.
n mod similar, prin substituirea valorii lui =1.0, i aplicnd n continuare reducerea de 35%
conform NZSEE (2006), ecuaia (7) indic faptul c valoarea factorului de reducere al forelor
este egal cu 1.54 pentru cazul n care = 15%. Prin urmare putem deduce c factorul de
ductilitate structural =1.5 cu = 5% este puin mai conservator dect factorul de ductilitate
structural =1.0 cu = 15%.
R = k =1+

(1)xT1

R = k =1+

0,5xT1

R =

k
0.65

0.7
0.7
1

0.65

=> 1.0 k 1.5

=1.54

(5)
(6)
(7)

Standardul australian de proiectare la seism, AS1170.4 (2007) exprim fora tietoare de baz
n acelai format ca NZS1170.4 (2004), dar cu cteva simplificri. Valorile lui =1.25 i Sp =
0.77 sunt date de AS1170.4 (2007) cu amortizarea standard de 5%. O diferen major ntre
standardele australian i neozeelandez de proiectare la seism este definiia factorului de
reducere al forelor asociat cu ductilitatea, R. Valoarea lui R dat de AS1170.4 (2007) este
egal cu , i este independent de perioada structurii. Aceast ipotez este valabil pentru
structuri cu perioad de vibraie T1 > 0.7sec, dar poate fi neconservativ pentru structurile cu
perioade de vibraie mici, precum cldirile din zidrie nearmat.
Codurile europene precum Eurocodul 8 (CENEN 1998-1, 2004) i codul italian de proiectare
la seism OPCM 3274 (2003) exprim factorul de reducere al forelor R ca q. n OPCM 3274
(2003), aceast valoare a lui q este n mod explicit separat n componentele ductilitate i
suprarezisten, q i respectiv OSR. OPCM 3274 ofer o gam de valori ale lui q cuprins
ntre 1.50-2.00 i ale suprarezistenei cuprins ntre 1.40-2.50, oferind o gam de valori ale lui
q cuprins ntre 2.10-5.00, n funcie de regularitatea structural i de numrul de etaje ale
cldirii.
Eurocodul 8 nu descompune n mod explicit q n componentele ductilitate i suprarezisten,
dar, n schimb ofer o serie de valori pentru q curpinse ntre 1.50-2.50. Att OPCM 3274 ct
i Eurocodul 8 accept o valoare a fractiunii din amortizarea critica de 5%, i exist ecuaii n
aceste coduri pentru a reduce rspunsul structural pentru valori mai mari ale amortizrii de
pn la 15%.
Codul nord american de proiectare seismic ASCE-41 (2007) i predecesorii si FEMA-356
(2000) i FEMA-273 (1997) exprim factorul de reducere al forelor = , unde m este
290

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

factorul de reducere al forelor asociat ductilitii, i k este un factor cu valori cuprinse ntre
0.75 i 1.00, reprezentnd nivelul de cunoatere cu privire la proprietile materialului i
geometria structurii n cauz.
Diferena major dintre codul nord american i codurile neozeelandez, australian i european
este faptul c cel nord american separ mecanismele de cedare pentru zidria nearmat n
mecanisme controlate de fore, care nu permit utilizarea unui factor structural de reducere al
forelor R, i mecanisme controlate de deplasri care permit utilizarea unui factor structural de
reducere al forelor R.
Capacitile elementelor controlate de fore (QCL) i ale elementelor controlate de deplasri
(QCE) supuse ncrcrilor seismice (QUD) conform FEMA-273/356 i ASCE-41 sunt
prezentate n ecuaiile (8) i respectiv (9):
QCL QUD
<=>

(8)

unde =

(9)

4. Capacitatea de ductilitate i factorii de reducere ai forelor


Conceptul de cerin de ductilitate, i relaia sa cu factorul de reducere a forelor a fost introdus
n relaie cu Fig.2:

Figura 2 - Rspunsul seismic for-deplasare al sistemelor elastice i inelastice


Aproximarea Deplasrilor egale
Dei definiiile din ecuaia (10) par simple n contextul idealizrii fcute n Fig.4.1,
exist probleme cnd este necesar modelarea real.

291

STRUCTURI DIN ZIDARIE

2 =

max
y2

Fel
FR2

= R2; 3 =

Daniel STOICA

max
y3

Fel
FR3

= R3;

(10)

unde:
2, 3-cerine de ductilitate;
Fel-fora elastic (fora maxim dezvoltat la valoarea de vrf a deplasrii);
y2, y3-deplasri la curgere;
max-deplasarea maxim;
FR2,FR3-forele corespunztoare deplasrilor y2, y3;
R2,R3-factorii de reducere ai forelor.
Ductilitatea se poate referi la orice msur a deformaiei (de exemplu deplasare, curbur,
deformaie) i este raportul dintre deformaia maxim i deformaia efectiv la curgere.n acest
context, deformaia maxim poate nsemna deformaia maxim estimat, n cazul n care
discutm despre cerina de ductilitate, sau poate nsemna capacitatea de deformare, n cazul n
care folosim termenul de capacitate de ductilitate.
Se tie c aproximarea deplasrilor egale este necorespunztoare pentru structurile cu perioad
de vibraie foarte scurt, respectiv foarte lung, i, totodat, valabilitatea acesteia este
discutabil pentru structurile cu perioad medie de vibraie, atunci cnd caracterul histeretic al
sistemului inelastic deriv n mod semnificativ din elasto-plastic.
n plus, au existat dificulti n atingerea unui consens n cadrul comunitilor de cercetare, cu
privire la definirea corespunztoare a deplasrii la curgere i a deplasrii ultime.
Cu referire la Fig.1(b), deplasarea la curgere a fost definit ca fiind intersecia liniei din origine
cu rigiditatea iniial, i fora nominal (punctul 1), deplasarea la prima curgere (punctul 2), i
interesecia liniei din origine cu rigiditatea secant la prima curgere, i fora nominal (punctul
3), printre alte posibiliti.
Capacitatea de deplasare sau deplasarea ultim, de asemenea a avut un numr de definiii,
incluznd deplasarea la valoarea de vrf a forei (punctul 4), deplasarea corespunztoare la 20%
sau 50% (sau alte procente) degradri din valoarea de vrf (sau nominal) a forei, (punctul 5)
i deplasarea la ruperea iniial a armturii transversale (punctul 6), implicnd cedarea
iminent.
n mod cert cu o astfel de gam larg a deplasrilor limit, a existat o variaie considerabil n
evaluarea capacitii experimentale de ductilitate la deplasare a structurilor. n Statele Unite al
Americii, factorii de reducere ai forelor cu valoarea maxim 8.0 sunt atribuii cadrelor din
beton armat.n alte ri precum Japonia i America Central, valoarea maxim a factorilor de
reducere ai forelor, atribuit cadrelor este 3.0.
Valorile maxime comune ale factorilor de reducere ai forelor pentru diferite tipuri de sisteme
structurale i materiale n regiuni seismice diferite sunt date in Tabelul 1. Cu o astfel de
diversitate a opiniilor cu privire la nivelul apropiat al factorului de reducere al forelor,
concluzia inevitabil este c valoarea absolut a forei este de importan relativ minor.

292

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Tabelul 1: Exemple de valori maxime ale factorilor de reducere ai forelor pentru controlul
avariilor la starea limit n diferite ri
Europa

1.8-3.3

Noua Zeeland cu
factorul Sp=0.67
inglobat
9.0

5.0

1.8-3.3

7.5

4.40

8.0

2.0-4.0

9.0

6.30

8.0

2.0-4.0

9.0

6.00

3.5

6.0

3.00

2.0-4.0

6.0

5.00

1.8
5.0
3-4

1.8-3.3
3.0

6.0
6.0

5.85
3.50

Tipul de structur i
material

Coasta de Vest a
U.S.A.

Japonia

Cadre din beton armat


Perei structurali din
beton armat
Cadre din oel
Cadre cu
contravantuiri
excentrice din otel
Perei de zidrie
Lemn(Perei
structurali)
Pereti pretensionati
Structuri DUALE
Poduri

8.0

5.85

5. Ductilitatea sistemelor structurale


Un principiu cheie bazat pe fore, aa cum se practic n mod curent, este cel al capacitilor
unice de ductilitate, i, deci ai factorilor unici de reducere ai forelor, pentru diferite sisteme
structurale. Astfel factorii de reducere ai forelor cu valorile de 6 i 4 pot fi atribuii cadrelor
din beton armat si pereilor structurali, iar pentru podurile din beton acestora li se vor atribui
valoarea 3. nainte de a ne mbarca n acest cltorie, este necesar s definim capacitatea de
ductilitate.Fcnd referire la Fig.2, deplasarea la curgere este definit ca fiind n punctul 3, iar
deplasarea ultim ca fiind diferena de deplasare ntre punctele 5 i 6, unde punctul 5 este definit
de o scdere a rezistenei cu 20% fa de valoarea de vrf a rezistenei obinut iniial. Aceasta
presupune o aproximare biliniar a curbei for-deplasare (i a curbei moment-curbur) i
permite s fie stabilite n mod direct relaiile dintre ductilitatea de deplasare i factorii de
reducere ai forelor. Alegerea deplasrii la prima curgere bazat pe rigiditatea secant prin
primul punct de curgere este de asemenea bazat pe considerente raionale. O structur din
beton armat ncrcat pn n primul punct de curgere, descrcat i apoi rencrcat, va
manifesta n esen o descrcare i o rencrcare liniar, de-a lungul liniei definite de punctul
3. Astfel, odat ce se produce ruperea, linia din origine pn n punctul 3 ofer cea mai bun
estimare a rigiditii elastice la nivele apropiate de curgere. Pentru structurile din oel, punctele
1 i 3 vor fi n esen identice, iar argumentul este, de asemenea valabil. Se remarc faptul c,
n scopul proiectrii, deplasarea maxim pentru controlul avariilor la starea limit trebuie
redus de la cea ultim, sau de la deplasarea de colaps de un factor de reducere al deplasrii,
=0.67.
(a) Pile de pod la diferite nlimi. Un exemplu al influenei geometriei structurale asupra
capacitii de deplasare este ilustrat n Fig.3, care compar capacitatea de ductilitate a dou pile
de pod cu seciuni, ncrcri axiale i detalii de armare identice, dar cu nlimi diferite. Cele

293

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

dou pile au aceleai curburi de curgere y i aceleai curburi ultime u, i prin urmare, aceeai

ductilitate de curbur = u . Deplasrile la curgere pot fi aproximate prin relaia:


y
y =

y x H2

3
unde H este nlimea efectiv, iar deplasarea plastic p = u y prin relaia:

(11)

p ~ p x Lp x H

(12)

unde p = u y este capacitatea de curbur plastic, iar Lp este lungimea articulaiei


plastice.Ductilitatea de deplasare este dat de relaia:
p
(p x Lp )
= y +
= 1+3 x
(13)
y
(y x H)

(a) Pil scurta, = 9.4

(b) Pil zvelt, = 5.1

Figura 3 - Influena nlimii asupra ductilitii de deplasare a pilelor circulare


( = 0.1 ; 2% armatur longitudinal, 0,6% armtur transversal)
Lungimea articulaiei plastice depinde de nlimea efectiv, proporia fisurii nclinate
la for tietoare i deformaia armturii longitudinale din fundaii. n consecin, Lp este mai
degrab slab legat, i este frecvent presupus a fi independent de H. Fcnd referire la ecuaia
(13) se observ c ductilitatea de deplasare scade odat cu creterea nlimii. Se observ c
pila ngust din Fig. 3(a) are o deplasare de ductilitate, = 9.4, n timp ce pila zvelt din Fig.
3(b) are o deplasare de ductilitate, = 5.1. n mod clar conceptul deplasrii de ductilitate
uniforme, i deci al factorului de reducere constant este inadecvat pentru aceast clas de
structur foarte simpl.
(b) Cadre cu grinzi flexibile. Filozofia actual a proiectrii seismice necesit o selecie a
elementelor n care se pot forma articulaii plastice, i identificarea elementelor care sa lucreze
in stadiul elastic. Se demonstreaa c flexibilitatea elastic a elementelor protejate influeneaz
294

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

capacitatea de ductilitate a structurii, i prin urmare se presupune c va influena alegerea


factorului de reducere al forelor n proiectarea bazat pe fore.
Se consider cadrul portal simplu ilustrat n Fig.4. Pentru simplitate, presupunem c stlpii sunt
prini articulat de fundaii, i astfel nu se pot dezvolta momente ncovoietoare la baz. Dac
portalul din Fig.4 este reprezentativ pentru seciunea unui cadru al unei cldiri, filozofia de
proiectare solicit ca articulaiile plastice s se formeze doar n grind, iar stlpii s rmn n
domeniul elastic.
Dac portalul este reprezentativ pentru un pod ncovoiat care sprijin o suprastructur,
articulaiile trebuie s se dezvolte la vrful stlpilor, iar extremitile grinzilor trebuie s rmn
n domeniul elastic. n cele de mai jos, vom presupune c acesta din urm (podul), este o
alternativ de aplicare, n urma concluziilor identice la care s-a ajuns, dac articulaiile
plastice sunt acceptate a se dezvolta n grind.

Figura 4 - Influena flexibilitii membrilor asupra deplasrii unui cadru portal


Considerm primul caz n care riglele sunt rigide. Deplasarea la curgere sub aciunea forelor
laterale F este aadar y = c, rezultnd numai din flexibilitatea stlpului. Toate deplasrile
plastice au originea n regiunile de formare a articulaiilor plastice, de cnd filosofia de
proiectare solicit ca extremitile grinzilor s rmn n domeniul elastic. Cu o deplasare
plastic p corespunztoare capacitii de rotire a articulaiilor din stlpi, ductilitatea de
deplasare a structurii este:
p
r = 1+
(14)
c
unde indicele r se refer la cazul riglelor rigide.
In cazul riglelor flexibile va aparea o cretere a deplasrii la curgere y = c + b, unde b
este deplasarea lateral adiional la extremitatea grinzii flexibile (Fig.4(b)), dar nu va rezulta
o deplasare plastic adiional, atunci cnd aceasta este asigurat numai de rotirea articulaiei
din stlpi. Pentru dimensiunile HxL, aa cum se arat n Fig.4(a), cu seciunea de fisurare i
momentele de inerie pentru grind i stlpi Ib i Ic, deplasarea la curgere devine acum
0.5 x Ic x L
y = c + b = c x (1+
)
(15)
Ib x H
295

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

i ductilitatea de deplasare a structurii este redus la


p
p
f = 1+
= 1+(
0.5 x I x L ), unde indicele f se refer la cazul grinzii
(c +b )
c x (1+ I xcH )
b

flexibile. Astfel:
r 1
f = 1+
0.5 x Ic x L
1+
I xH

(16)

De exemplu, pentru L=2 x H, Ib = Ic, i r = 5. Din ecuaia (16) se constat c ductilitatea de


deplasare este redus cu f = 3. Din nou poate fi nepotrivit s folosim aceeai reducere a forei
pentru cele dou cazuri. Considerarea acestui efect este rar adoptat n proiectarea bazat pe
fore.
Evident, concluziile similare se vor aplica pentru cldirile n cadre, unde flexibilitatea elastic
a stlpilor va reduce ductilitatea de deplasare a cldirii, n comparaie cu ductilitatea grinzii
independente.
(c) Pereti de tip consola cu fundatii flexibile
Se pot enunta concluzii similare cazului precedent atunci cand se considera sau se ignora
influenta flexibilitatii fundatiei la proiectarea seismica.

a) Structura

b) Forma deformatelor
la curgere

c) Curba forta taietoare


de baza-deplasari

Figura 5 - Influenta flexibilitatii fundatiilor asupra capacitatii de ductilitate de deplasare


Se considera peretele structural din figura 5. Deplasarea la initierea primei curgeri prezentata
in figura 5b la inaltimea efectiva (de aplicare a rezultantei fortelor seismice) Hef, creste din
cauza rotirii peretelui pe fundatia flexibila in timp ce p rotirea plastica este in functie de
capacitatea de rotire in articulatia plastica de la baza peretelui considerand ca fundatia ramane
elastica.
De fapt, in exemplul prezentat va aparea o usoara crestereb a deplasarilor din cauza flexibilitatii
fundatiei peretele deformandu-se inelastic in timp ce forta taietoare de baza (figura 5 c)
continua sa creasca datorita contributiei armaturilor longitudinale. Acest efect minor se ignora
in cele ce urmeaza, in scopul simplificarii relatiilor.
296

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Similitudinea cu cazul precedent (cadrul portal) este evidenta. Prin analogie se ajunge la
urmatoarea relatie:

1
= 1 +
=1+

+
(1 + )

Unde w si f sunt deplasari ale peretelui la curgere din cauza deformatiei acestuia si a rotirii

fundatiei iar = 1 + .

6. Relaia dintre rezisten i cerina de ductilitate


O presupunere comun a proiectrii bazat pe fore este, aceea c, sporind fora unei structuri
(prin diminuarea factorului de reducere al forelor) mbuntim sigurana acesteia.
Acest argument este prezentat fcnd referire la Fig.2, iar graficul for-deformaie este
duplicat n Fig.6.(a). Folosind presupunerea comun bazat pe fore, n care rigiditatea este
independent de for, pentru o seciune dat, se observ c mrind fora de la S1 la S2 scade
cerina de ductilitate, ntruct deplasarea ultim, rmne, n esen, constant (aproximarea
deplasrii egale este acceptat), n timp ce deplasarea la curgere crete. S-a observat deja, n
raport cu Fig.7 c aceast presupunere nu este valabil. Se observ c mrind fora scad avariile.
Reducerea cerinei de ductilitate rezultat din potenialul de avarii, de asemenea, a fost mic,
deoarece structurile sunt percepute a avea cerina de ductilitate definit, iar cu ct este mai mare
micorarea raportului cerin de ductilitate-capacitate de ductilitate, cu att este mai mare
sigurana. Am indentificat deja trei defecte n acest raionament:
1) rigiditatea nu este independent de for;
2) aproximarea deplasrii egale nu este valabil;
3) nu este posibil definirea unei capaciti de ductilitate unice pentru un anumit tip de
structur.

a) For vs.Ductilitate

b) Influena procentului de armare


(%) asupra parametrilor

297

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

a) Ipoteza de proiectare
b) Conditii reale
(rigiditate constanta)
(curbura la curgere constanta)
Figura 7 Influenta rezistentei asupra relatiei moment-curbura
Aa cum era de ateptat, fora crete, aproape liniar cu procentul de armare, cu raporturile ntre
0,5 2 ori fata de fora de referin. Putem folosi astfel aceste date pentru a investiga dac
sigurana a crescut odat cu creterea forei.
n primul rnd observm c rigiditatea efectiv nu a rmas constant (Fig.6.(a)), dar a crescut
cu aproape acelai raport ca fora. Mai important, capacitatea de ductilitate subliniaza tendina
opus fa de cea ateptat de argumentul bazat pe fore: capacitatea de deplasare scade odat
cu creterea forei. La un procent de armare de 5% aceasta este cu 31% mai mare dect
valoarea de referin, n timp ce la un procent de armare de 4%, capacitatea de deplasare este
cu 21% mai mic dect valoarea de referin.
Astfel, dac abordarea deplasrilor egale este valabil, aa cum este ilustrat n Fig.6.(a),
sigurana s-a micorat odat cu creterea forei. Desigur, discuia de mai sus este incomplet,
deoarece cunoatem faptul c deplasrile la curgere nu sunt proporionale cu fora, rigiditatea
i fora sunt strns legate ntre ele dup cum este sugerat n Fig.7(b) i demonstrat n Fig.6.(b).
Ne folosim de acest aspect pentru a determina influena asupra ductilitii de deplasare i pentru
a deduce faptul c aceasta scade mult mai rapid dect capacitatea de ductilitate (Fig.6.(b)).
Totui, deoarece rigiditatea elastic crete odat cu fora, perioada elastic se diminueaz, iar
cerina de deplasare este de asemenea diminuat.
Dac ne asumm faptul c perioadele structurale pentru toate nivelurile diferite ale forei se
afl pe o pant de vitez constant a spectrului acceleraiilor, apoi, deoarece perioada este
proporional cu inversul rdcinii ptrate a rigiditii, cerina de deplasare va fi de asemenea
legat de 1/K0.5. Ne putem referi apoi la raportul dintre cerina de deplasare i capacitatea de
deplasare, i l putem compara cu valoarea de referin.
Acest raport este de asemenea reprezentat grafic n Fig.6.(b). Se poate observa faptul c lund
n considerare evaluarea real a rigiditii, raportul cerin/capacitate de deplasare este
insensibil la for, acesta fiind redus de la 1,92 la 0,92, n timp ce raportul forelor crete cu
400% (corespunztor pentru ntreaga gam de armare).
n mod clar, raionamentul din spatele argumentului for/siguran este invalid.

298

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

7. Caracteristicile structurilor din zidrie


Modurile conventionale de realizare a cladirilor cu structura din zidarie n regiunile seismice
difer foarte mult n diverse ri. n unele ri-Statele Unite, Noua Zeeland i Japonia zidria
construit n regiunile seismice va fi n mod normal zidrie din beton cu goluri, unde golurile
au dispoziie pentru armare att vertical, ct i orizontal, rezultnd construcii care pot fi
denumite emulaie din beton armat. Dei rezistena la compresiune tinde s fie mai mic
dect la cele din beton armat, rspunsul seismic este suficient de asemntor pentru a nu exista
nici o diferen semnificativ fa de betonul armat.
n Europa, America Central i America de Sud, Australia, zidria nearmat sau armat este
adesea adoptat n regiunile seismice. Zidria nearmat este de cele mai multe ori considerat
un material de construcie de evitat n zonele cu seismicitate nalt, deoarece o vulnerabilitate
inerent asumat nu poate fi eliminat nici mcar prin abordri de proiectare adecvate i reguli
de construcie deosebite. Aceast opinie este motivat de performane reduse, adesea observate
n timpul cutremurelor i dup cutremure, dar nu are o baz raional tiinific i, prin urmare,
poate fi adugat listei lungi a miturilor din ingineria seismic.
Ct timp este adevrat faptul c multe cldiri din zidrie nearmat au suferit daune
semnificative sau au cedat ca urmare a aciunii seismice, este evident c multe alte cldiri din
zidrie au supravieuit peste secole, cu puine daune rezultate din evenimentele seismice
repetate. Considernd problema din punct de vedere al deplasrii capacitate versus cerin,
este adevrat c elementele de zidrie i structurile ating nivelurile de performan specificate
n ceea ce privete avariile susinute la valori mici ale drifturilor, n comparaie cu alte tipuri
de construcii. Pe de alt parte trebuie notat faptul c perioadele fundamentale ale cldirilor din
zidrie sunt i ele mici n comparaie cu alte tipuri structurale, i, n consecin, cerina de
deplasare, este, de asemenea, mai mic.
Cldirile din zidrie considerate sunt caracterizate de un numr limitat de etaje (n mod normal
nu depetc patru sau cinci; posibil mai puin n regiunile cu seismicitate nalt) i prezena
pereilor cu o arie total a seciunii rezistent n raport cu aria unui etaj. Procentele ntre aria
seciunii i aria unui etaj pot varia ntre 3% i 7% n cazul structurilor de zidrie, fa de 1% i
2% pentru cldirile cu perei din beton armat.
n rile cu tradiie n proiectarea seismic este de remarcat faptul c structurile din zidrie
adesea au forme regulate n plan, cu o distribuie simetric sau aproape simetric a pereilor pe
ambele direcii, iar, pereii exteriori n cele mai multe cazuri sunt parte a sistemului de
rezisten la fore orizontale. Aceasta implic n mod evident o sensibilitate destul de sczut
pentru problemele de torsiune.
Este adesea prescris n codurile de practic faptul c pereii perpendiculari ar trebui s fie bine
legai ntre ei la fiecare intersecie, i cteodat, este, de asemenea prescris asigurarea fiecrui
perete de forfecare cu talpi la ambele capete. O conexiune bun ntre doi perei perpendiculari
ar putea fi importat n cldirile existente, unde plcile de etaj pot fi inadecvate pentru a furniza
suficienta rezistenta si rigiditate (diafragme orizontale) pentru redistribuirea forelor orizontale
sistemului de perei i pentru a oferi rezemarile adecvate pentru actiunile perpendiculare pe
plan.
Totui, n cazul construciilor noi cu plci de etaj rezistente i rigide, folosind beton armat, nu
exist niciun motiv pentru asemenea prevederi. La conexiunea dintre inim i talpa, valorile
mari ale forelor tietoare pot rezulta din constrngeri de deformare, producnd avarii locale i
fisuri diagonale. Se recomand n general alegerea pereilor plani pentru construciile noi, sau
cel puin s se neglijeze aciunea compozit din analiz.
299

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Elevaiile pereilor structurali pentru cldirile noi sunt prezentate in Fig.8. Pereii structurali
simpli, rsrind de la nivelul fundaiei, sau de la un subsol din beton armat, sunt cuplai prin
aciunea ncovoierii i a forfecrii i posibil prin grinzi din beton sau buiandrugi din zidrie.
De obicei, pereii din zidrie au o lime adecvat astfel nct distana dintre plci s nu fie mai
mare dect 15 ori grosimea peretelui (aceast limit se aplic mai adecvat pentru distana dintre
punctele n care momentul ncovoietor este 0, considernd rspunsul din afara planului
pereilor). Aspectul geometric al fiecrui perete, aa cum rezult din goluri, este dat de raportul
Hw
= 3, unde Hw este nlimea peretelui i lw este grosimea sa.
lw
Datorit nlimilor mici i a perioadelor mici ale construciilor din zidrie considerate, efectele
modurilor superioare sunt mai puin seminificative dect n cazul construciilor din beton
armat. Protecia poate fi furnizat asigurndu-ne c pereii au zvelteea adecvat pentru
favorizarea ncovoierii pentru rspunsul inelastic.
Flexibilitatea fundaiilor nu afecteaz n mod semnificativ rspunsul i proiectarea. n cazul
standard al pereilor multipli aezai pe o fundaie continu, rotirea peretelui este forat s se
produc mai degrab deasupra fundaiei structurii decat la interfata cu terenul.

a) Pereti cuplati
prin intermediul
placilor de nivel

b) Pereti cuplati cu
rigle de cuplare
din zidarie

c) Pereti cuplati
prin ceturi si/sau
grinzi

d) Pereti cu goluri

Figura 8 - Elevaii perei structurali

8. Avarii tipice i moduri de cedare ale pereilor din zidrie


(a) Aspecte generale:
Principalele mecanisme de cedare n plan ale pereilor din zidrie cu sau fr armtur vertical
supui ncrcrilor gravitaionale i aciunilor seismice sunt urmtoarele:
- Cedare din ncovoiere: Pe msur ce fora orizontal i cerina de deplasare cresc,
rosturile cu mortar fisureaz din intindere iar forta taietoare este preluat de zidria
comprimat; cedarea final este obinut prin strivirea colului comprimat i posibila
rsturnare simultan a peretelui.
- Fisurare diagonal din forta taietoare: Valoarea de varf a rezistenei apare la
formarea i dezvoltarea fisurilor diagonale nclinate, care ar putea urma calea rosturilor
300

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

sau care pot trece prin crmizi, n funcie de rezistena relativ a rosturilor de mortar,
interfaa mortar-crmid, tipul de crmid.
Lunecarea din forta taietoare: Din cauza formrii fisurilor orizontale la ntindere n
rosturile supuse aciunii seismice reversibile, potenialele planuri de alunecare se pot
forma de-a lungul rosturilor fisurate; acest mod de cedare este posibil pentru pereii
scurti, cu niveluri mici ale ncrcrilor verticale sau ale coeficienilor de frecare i ale
proprietilor mortarului.

(b) Rspunsul la ncovoiere:


Fora tietoare maxim orizontal la care poate rezista un perete care fisureaz sub ncrcri
statice n planul su, poate fi aproximat introducnd o distribuie adecvat a tensiunilor pentru
zidria comprimat i neglijnd rezistena la ntindere a rosturilor.
Cu referire la Fig.9, echilibrul conduce la urmtoarele expresii standard pentru momentul
ncovoietor, Mu, la baza seciunii, i fora tietoare asociat, Vfl:

= (
) = 0.5 (1 )
2

(19)

= 0.5

(1

(20)

este egal cu raportul dintre media aritmetic a tensiunilor


lw

verticale ( ), i rezistena la compresiune a zidriei (


) redus de coeficientul (C) care ia n
considerare distribuia tensiunilor verticale n zona comprimat (o ipotez comun este
rezistena unui bloc dreptunghiular echivalent cu C=0.85). n consecin, valoarea raportului
a
nu variaz foarte mult, situndu-se ntre 0.10 i 0.30.
lw
Lungimea zonei comprimate

O estimare aproximativ a forei tietoare corespunztoare momentului ncovoietor al panoului


de zidrie poate fi obinut din ecuaia (20) ca fiind:

= 0.40

(21)

nlimea n punctul n care se anuleaz momentul ncovoietor Ho trebuie determinat


considernd condiiile limit corespunztoare peretelui. Este teoretic egal cu nlimea
peretelui cnd acesta este ncastrat la baz i are rotire liber la vrf, i la jumtatea nlimii
peretelui cnd acesta este considerat fix la ambele capete (Fig.9).

Pentru situaiile comune cu valori sczute ale tensiunilor verticale ( 0.20), o evaluare

precis a rezistenei la compresiune i a avariilor verticale nu este decisiv, datorit sensibilitii

reduse a rezultatelor parametrilor C i


, n timp ce geometria peretelui i constrngerile
limit influeneaz puternic capacitatea la forfecare.
Buclele orizontale for-deplasare pentru rspunsul la ncovoiere sunt prezentate n Fig.10
Natura rspunsului este evident din forma buclelor, care arat o deplasare relativ mare fr o
piedere semnificativ a rezistenei, dar sunt caracterizate de o disipare sczut a energiei,
amortizare vscoas sczut, deplasare rezidual sczut.
Driftul pentru controlul avariilor poate fi teoretic obinut limitnd deformaia zidriei n zona
comprimat a peretelui i asigurnd o distribuie rezonabil a curburii la partea inferioar a
peretelui. Aceasta este prezentat n Fig.11 unde curbura este acceptat s varieze liniar de la
301

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

valoarea maxim la baz, limitat de capacitatea de deformare acceptat a zidriei (o valoare


rezonabil este cm = 4), pn la 0 la o nlime egal cu distana de la axa neutr pn la
limita ntins a peretelui (este acceptat un unghi de 45). Acceptnd grosimea maxim la
compresiune egal cu 20% din grosimea peretelui, c = 0.2 lw, driftul este:
, =

( 1) = 0.002 4 = 0.008

(22)

Figura 9 - Condiii de echilibru i deformaie pentru rspunsul la ncovoiere al unui perete


Dei rezultatele experimentale au artat c valori mari pot fi obinute, este recomandat ca o
limit de d,fl = 0.8% s fie acceptat n proiectare. Aceast valoare este potrivit cu
consideraiile practice, legate de nivelurile drifturilor, caracteriznd alte moduri de cedare i
avarii nestructurale. Se poate observa c aceasta corespunde cu o lungime echivalent a
articulaiei plastice egal cu 0.4lw, cu ipotezele pentru cm i c fcute mai sus.
n principiu, driftul total sau deplasarea pot fi calculate adugnd valorile elastice la cele
obinute din ecuaia (22). Totui, acest lucru este de mic interes n proiectare, de cnd
deplasarea elastic poate fi calculat folosind proprietile brute ale seciunii i n mod normal
va fi la interval de o zecime din capacitatea de deplasare plastic.
Valorile de baz ale amortizrii vscoase echivalente rezultate din ciclurile tipice la ncovoiere
au fost estimate ca fiind aproximativ e,fl ~ 5%, asociate rigiditii secante. Anumite date
302

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

experimentale au fost declarate n Fig.12. Se poate argumenta c unele disipri adiionale pot
fi obinute din radiaia de amortizare rezultat din rspunsul structurii.

Figura 10 - Buclele orizontale for-deplasare pentru rspunsul la ncovoiere

Figura 11 - Ipoteza distribuiei curburii pentru modul de formare a fisurilor din ncovoiere
303

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(c) Moduri de cedare din forta taietoare:


Evaluarea capacitii de rezisten a pereilor de zidrie care cedeaz la forta taietoare este mult
mai complex dect n cazul colapsului din ncovoiere. Fisurile diagonale din forta taietoare
pot proveni din pri ale elementului unde nu apar fisuri din ncovoiere (de exemplu - zona
central a panoului); n acest caz rezistena trebuie evaluat considernd ntreaga seciune
orizontal. Totodat pot avea originea acolo unde prezena fisurilor din ncovoiere sugereaz
luarea n considerare a unei seciuni fisurate (cum ar fi baza panoului).
n plus, fisurile se pot propaga prin straturile de mortar (prin rosturi), caz n care parametrii cei
mai importani ar fi legai de mortar (coeziunea i coeficientul de frecare) sau pot fi iniiate i
se pot propaga datorit fisurrii blocurilor la ntindere-forfecare.
Ecuaiile de cod, pentru a prezice rezistena la forta taietoare Vsh, au tendina de a condensa
parametrii necesari n valori echivalente globale ale frecrii mf i ale rezistenei la forfecare
a materialului vmv, care n mod normal pot fi aplicate la partea nefisurat a seciunii critice a
peretelui:
= +

(23)

unde bw este grosimea peretelui.


Considernd c expresia pentru lungimea zonei comprimate a, nu difer semnificativ n cazul
cedrii la forfecare, ecuaia (23) poate fi rescris astfel:
1

= ( +
)

(24)

Dac valorile rezonabile sunt admise, = 0.4, = 0.85 i

0.05, este evident c

rezistena la forfecare este dictat de valoarea forei axiale, fiind aproximativ:


0.46

(25)

Comparnd ecuaiile (21) i (24), modul de cedare la ncovoiere este identificat ca fiind
nlimea n punctul n care momentul ncovoietor este 0, acesta fiind de 0.87 ori lungimea
peretelui. Este rezonabil a se folosi estimativ valoarea de 1.0 ori lungimea peretelui.
Buclele orizontale for-deplasare pentru pereii dominai de rspunsul la forta taietoare sunt
prezentate n Fig.13.
Comparativ cu cazul rspunsului la ncovoiere (Fig.10), ciclurile din Fig.13 sunt caracterizate
de o disipare mare a energiei, dar totodat prezint o deteriorare i o rezisten considerabile
chiar i pentru cicluri repetate ale aceleai cerine de deplasare, i capacitate de deplasare mai
mic. Se consider c drifturile pentru controlul avariilor au valoarea de d 0.4-0.5%, n
comparaie cu valoarea de 0.8% recomandat pentru rspunsul la ncovoiere.
Valorile experimentale de baz ale amortizrii vscoase echivalente rezultate din ciclurile
tipice, indic valori mai mari dect e,sh = 10%, pentru cicluri care au loc dup deschiderea
fisurilor diagonale la forfecare. Totodat, trebuie reinut faptul c aceste date valabile se refer
la materialele specifice din zidrie.
304

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 12 - Amortizarea echivalent a elementului

Figura 13 - Buclele orizontale for-deplasare pentru rspunsul la forfecare


Cu privire la zidaria confinata
Rezistenta la forta taietoare pentru cladirile cu ZC+AR ia in considerare si contributia
armaturilor, redusa cu 60% din cauza fisurilor care apar la 45.
, = 0.60

Se apreciaza pe baze experimentale ca lungimile articulatiilor plastice la acest tip de pereti pot
fi apreciate ca fiind:
, = 0.04 + 0.10 + 3 unde = 0.022 cu si
= rezistenta armaturii la curgere iar dbl diametrul barelor longitudinale
305

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

A se vedea figura 14.

Figura 14 Distributia idealizata a curburii


Expresia driftului echivalent la curgere devine:

, = 0.60 0.0014 si considerand = 0.0025 respectiv = 0.004 iar

= 0.20 rezulta expresia:


, = ,

0.0169

Cu privire la efectul de cuplare


Asa cum anterior s-a prezentat, peretii din zidarie lucreaza in mod normal cuplati fie prin placile
de planseu, prin riglele de cuplare din zidarie, beton armat sau prin rigle de cuplare cu sectiuni
compuse (zidarie, beton armat, etc.
In figura 15 se poate remarca ca in functie de diverse conditii geometrice sau de cuplare se pot
dezvolta moduri de cedare de tip nivel slab si astfel se poate atinge colapsul general.
Momentele incovoietoare si fortele taietoare transmise de riglele de cuplare pot sa mareasca
capacitatea de rezistenta la actiunea fortelor laterale, pot produce amortizari aditionale, pot
306

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

creste aparent rigiditatile la deplasare laterala a peretilor si pot modifica inaltimea pana la
punctul de inflexiune a curburilor.

a) Mecanism de tip nivel slab


b) Pereti cuplati slab
Figura 15 - Mecanisme posibile de cedare a peretilor cuplati
Cuplajul prin elemente din b.a.
Forta taietoare maxima, transmisibila se obtine din echilibrul riglelor de cuplare ca suma a
momentelor incovoietoare impartita la lungime.
Capacitatea peretilor din ZNA de a echilibra momentele incovoietoare si fortele taietoare
depinde in mod esntial de greutatile transmise de cuplaje (rigle de cuplare sau placi) si de
asemenea de peretele de la nivelul superior. Astfel:
1 + 1

+ 2 + 2

+ ( + )

cu limitarea:

1 +2

1 +2
2

Unde M si V sunt eforturile sectionale transmise de cuplaje iar Ww si Ws sunt greutatile


suportate de perete (inclusiv greutatea proprie) deasupra nivelului considerat respectiv
greutatea aferenta cuplajului.

Figura 16 - Conditiile de echilibru pentru imbinarea riglelor de cuplare cu peretii din


zidarie
307

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Cuplajul prin rigle din zidarie


Daca se pune problema transmiterii unor forte de compresiune, evaluarea momentelor
incovoietoare si a fortelor taietoare tranmisibile nu difera de cele prezentate anterior. Oricum
trebuie considerata rezistenta zidariei la compresiune orizontala care este semnificativ
inferioara celei de pe directie verticala.
Suplimentar apareiajul (relativ la axa orizontala) poate deseori conduce la o cedare previzibila
din forta taietoare (de exemplu pentru = 2). In acest caz, deschiderile fisurilor diagonale,
in ambele directii, pot conduce la o degradare semnificativa a capacitatilor de rezistenta ale
riglelor de cuplare.
Asa cum se poate observa din figura 17 riglele de cuplare din zidarie dispuse deasupra unor
elemente din b.a. lucreaza ca diagonale comprimate conducand la momente incovoietoare
apropiate de zero catre peretele comprimat respectiv la momente mari catre peretele intins,
aproximativ egale cu forta de intindere dezvoltata in elementele din b.a. multiplicata cu un brat
de pargie egal cu inaltimea elementului din b.a. din care se scade o jumatate din lungimea zonei
comprimate.

a) Rigla de cuplare suportata de o grinda


b) Rigla de cuplare din zidarie armata
Figura 17 - Echilibrul pe riglele de cuplare din zidarie
Momentele incovoietoare se vor limita in functie de capacitatea de rezistenta a zidariei la
compresiune orizontala, deformatia maxima a zidariei si capacitatea de rezistenta la forta
taietoare a cuplajului. De asemenea, daca armaturile din cuplaj se considera ca produc forte
308

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

calculate de intindere nu se mai poate conta pe contributia acestora simultana la dezvoltarea de


momente incovoietoare si viceversa.
Avand in vedere motivele enumerate, de obicei nu se recomanda considerarea efectului
cuplajelor din zidarie la cresterea capacitatilor de rezistenta ale peretilor., exceptand cazurile
speciale cand toate aspectele anterioare sunt atent controlate.
In cazul zidariei armate, fortele de intindere necesare asigurarii echilibrului in plan orizontal
pot fi asigurate de prevederea de armaturi orizontale (vezi fig. 17b). Oricum este deosebit de
dificila evitarea ruperii predictive din forta taietoare daca apareiajul este redus si din acest
motiv insuficienta armaturilor care pot sa fie incluse.
Chiar si in cazul predictibil al avarierii din forta taietoare, prezenta armaturilor va reduce
deschiderea fisurilor diagonale si degradarile de rezistenta, caz in care totusi apare o contributie
a cuplajelor.
Se poate aprecia rotirea capetelor riglelor de cuplare ca fiind:

= (1 + )

Atata timp cat este dificil de asigurat o capacitate de rotire a cuplajelor se recomanda neglijarea
contributiei acestora afara de cazul in care lungimea LCB este semnificativ mai mare decat cea
a peretilor adiacenti (lw) iar cerinta de rotire a acestora se poate limita la de 1.5 ori rotirea
peretilor.
Efectul produs de cuplaje
In general structurile din zidarie sunt proiectate ca fiind cu pereti cuplati pe ambele directii. In
consecinta, parametrii relevanti sunt He (inaltimea efectiva), factorul de cuplare CB si
inaltimea pana la punctul de inflexiune (HCF).

a) Inaltimea efectiva
b) Factorul de cuplare
Figura 18 Efectul cuplajelor

309

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Rotirea la curgere se poate calcula ca:


= 0.35

unde , este lungimea efectiva a cuplajului iar inaltimea sectiunii

acestuia.
, = + 2
Atunci cand exista un cuplaj intre mai multi pereti (figura 19) cerinta de rotire se poate scrie
ca:
1 = (1 +

1 +2

2 = (1 +

2 +3

21,

22,

)
)

Figura 19 Pereti si cuplaje


este driftul de proiectare al peretilor.
Daca cerintele de rotire la curgere ale cuplajelor sunt cunoscute, atunci momentele
incovoietoare transmise de catre acestea pot fi determinate ca:
= pentru cazul in care sau

= pentru cazul in care

310

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

9. Proiectarea la ncrcri seismice si factorul de comportare q


Filozofia codurilor de proiectare la seism, inclusiv prile care reglementeaz proiectarea i
construcia cldirilor din zidrie, se bazeaz pe evitarea colapsului si daunelor.
Prin urmare trebuiesc verificate stadiul limita ultim (SLU), asociat colapsului, i stadiul limit
de serviciu (SLS), asociat apariiei daunelor.
Totui, din cauza caracteristicilor specifice ale structurilor din zidrie i ale materialelor din
zidrie, de obicei nu este nevoie s se fac verificarea la stadiul limit de serviciu. Deoarece
cldirile din zidrie sunt rigide i deformaiile pe durata cutremurului sunt mici, cerinele pentru
SLS sunt n majoritatea cazurilor ndeplinite dac structura este verificat la SLU.
Lund n considerare regularitatea cldirilor din zidrie al cror rspuns nu este n mod
semnificativ afectat de contribuiile modurilor superioare de vibraie, metoda forelor laterale
va furniza rezultatele adecvate. Conform Eurocodului 8, fora tietoarea de baz Fb, pentru
fiecare direcie orizontal pe care cldirea este analizat, se determin astfel:
= (1 )
(26)
unde:
Sd(T1) = ordonata spectrului de proiectare la perioada T1;
T1= perioada fundamental de vibraie a cldirii pentru micarea lateral n direcia
considerat;
m= masa total a cldirii;
= factor de corecie, care ine cont de faptul c n cldirea cu cel puin trei etaje i grade de
libertate de translaie pe fiecare direcie orizontal, masa modal efectiv a primului mod este
mai mic dect masa total a cldirii.
Structurile din zidrie sunt structuri rigide cu perioadele de vibraie T1 variind ntre TB i TC,
unde spectrul de rspuns este plat. Prin urmare, ordonata spectrului de proiectare pentru
cldirile din zidrie poate fi determinat astfel:
1
(1 ) =
(27)
unde:
ag = acceleraia de proiectare a terenului
S = factor de sol,
= factor de corecie a amortizrii ( = 1 pentru 5% fractiune din amortizarea critica respectiv
= 0.88 pentru 8% fractiune de amortizare critica ),
q = factor de comportare al structurii.
Dup cum se specific n Eurocodul 8, capacitatea de rezisten a unui sistem structural la
aciuni seismice n domeniul neliniar, permite, n general, proiectarea pentru fore mai mici.
Pentru a evita n mod explicit analiza structural inelastic n proiectare, capacitatea structurii
de a disipa energie, printr-un comportament principial ductil al elementelor sale sau al altor
mecanisme, este luat n considerare prin efectuarea unei analize elastice bazat pe spectrul de
rspuns redus prin introducerea factorului de comportare q.
n mod calitativ i simplificat, definiia factorului de comportare q este prezentat n figura 20,
unde curba de rspuns seismic a structurii actuale, idealizat ca un model liniar elastic-perfect
plastic, este comparat cu rspunsul unei structuri perfect elastice avnd aceleai caracteristici
ale rigiditii iniiale.

311

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 20 - Definiia factorului de comportare structural q


Ca urmare a capacitii de disipare a energiei a structurii actuale, exprimat prin factorul de
du
ductilitate global u = , nu este necesar ca structura s fie proiectat pentru rezisten, de
de
exemplu pentru ncrcarea elastic ateptat He. Structura este proiectat la ncrcarea de
proiectare ultim Hdu i raportul dintre cele dou este numit factor de comportare q:
q=

He

(28)

Hdu

Cu alte cuvinte, factorul de comportare q este o aproximare a raportului forelor seismice cu


care structura s-ar confrunta n cazul unui rspuns elastic, pn la forele seismice minime care
pot fi utilizate n proiectarea cu ajutorul unui model elastic convenional, asigurnd un rspuns
satisfctor al structurii.
Urmrind definiia din figura 14, factorul de comportare structural poate fi i el exprimat din
du
punct de vedere al factorului de ductilitate u = , dup cum urmeaz:
de
1

q = (2 x u 1)2

(29)

O gam de valori ale factorului q pentru diferite sisteme de construcii din zidrie este propus
n Eurocode 8:
- pentru zidrie nearmat: q = 1.5-2.5,
- pentru zidrie confinat: q = 2.0-3.0,
- pentru zidrie armat: q = 2.5-3.0

312

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

10. Studii de caz - comportarea pereilor de zidrie la aciunea


seismic
Modelarea pereilor de zidrie
Conform M.J.N. Priestley, pereii din zidrie se pot clasifica astfel:

hw
lw

> 2,0 perei ductili (P.D.);

h
1,0 l w 2,0 perei intermediari (P.I.);
w
hw
< 1,0 - perei scunzi sau scuri (P.S.).
lw

Conform M.J.N. Priestley, pereii de zidrie se mai pot clasifica astfel:

lw < 0,5 hw perei ductili (P.D.);

0,5 lw hw perei intermediari (P.I.);


lw > 1,0 hw - perei scunzi sau scuri (P.S.).

O forma similar de clasificare apare la Emilian iaru:

lw
hw

< 0.6 ( = 6) perei scuri (P.S.);


l

0.6 hw 1.5 ( = 4) perei intermediari (P.I.);


w

lw
hw

> 1.5 ( = 2) perei lungi (P.L.).

Se poate observa cu uurin c relaiile sunt relativ similare, dei au fost propuse la timpi
diferii, de personaliti diferite.
Pentru verificarea ductilitii pereilor de zidrie au fost realizate 18 modele structurale n
programul ETABS V13.1.3 i 18 modele structurale n programul SAP2000 V16.1.Cu
programul ETABS V13.1.3 au fost realizate Analize Biografice Static Neliniare i Time
History, folosind accelerograma Vrancea NS 1977, iar cu programul SAP2000 V16.1 au fost
realizate Analize Biografice Static Neliniare. Pentru simplificare, n modelele de calcul s-a
preferat discretizarea montanilor ca elemente finite de tip frame (elemente liniare). n funcie
de hw avem 6 tipuri de perei:

P1 - hw = 1 x he = 3.00 m;

P2 - hw = 2 x he = 6.00 m;

P3 - hw = 3 x he = 9.00 m;

P4 - hw = 4 x he = 12.00 m;

P5 - hw = 5 x he = 15.00 m;

P6 - hw = 6 x he = 18.00 m;
313

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

unde lw = lungimea peretelui; he = 3.00 m.


Grosimea peretelui va fi t = 25 cm.
Pereii sunt alctuii din crmid plin presat cpp.

Figura 21 - Perei de zidrie:Vedere lateral

Figura 22 - Perei de zidrie:Vedere n plan

Figura 23 - Aria aferent peretelui de zidrie


Aaf aria aferent care se descarc pe perete

314

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Tabelul 2 - ncrcarea din greutatea propie a peretelui pe nivel


Lungime perete lw [m]

Arie aferent
Aaf [m2]

1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
7.50
9.00
10.00
12.00
13.00
15.00
16.00
19.00
20.00

2.00
8.00
18.00
32.00
50.00
72.00
98.00
112.5
162.00
200.00
288.00
338.00
450.00
512.00
722.00
800.00

ncrcarea din greutatea


propie a peretelui pe nivel
Nnivel [KN]
11.1
44.3
99.6
177.1
276.8
398.5
542.4
622.7
896.7
1107.0
1594.1
1870.8
2490.8
2833.9
3996.3
4428.0

315

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Rspunsuri structurale obinute cu programul ETABS V13

Fig.25:Perete ductil cu un nivel lw=1.00 m

316

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.26:Perete intermediar cu un nivel lw=2.00 m

317

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.27:Perete scurt cu un nivel lw=4.00 m

318

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.28:Perete ductil cu dou niveluri lw=2.00 m

319

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.29:Perete intermediar cu dou niveluri lw=5.00 m

320

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.30:Perete scurt cu dou niveluri lw=7.00 m

321

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.31:Perete ductil cu trei niveluri lw=3.00 m

322

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.32:Perete intermediar cu trei niveluri lw=5.00 m

323

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.33:Perete scurt cu trei niveluri lw=10.00 m

324

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.34:Perete ductil cu patru niveluri lw=4.00 m

325

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.35:Perete intermediar cu patru niveluri lw=9.00 m

326

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.36:Perete scurt cu patru niveluri lw=13.00 m

327

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.37:Perete ductil cu cinci niveluri lw=6.00 m

328

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.38:Perete intermediar cu cinci niveluri lw=12.00 m

329

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.39:Perete scurt cu cinci niveluri lw=16.00 m

330

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.40:Perete ductil cu ase niveluri lw=7.50 m

331

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.41:Perete intermediar cu ase niveluri lw=15.00 m

332

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig.42:Perete scurt cu ase niveluri lw=19.00 m

333

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Rspunsuri structurale obinute cu programul SAP2000 V17

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

8
6
4
2
0

12
11
10

2
3
4

5
8

6
7

0.006
0.005
0.004
0.003
0.002
0.001
0

6
4
2
0
1

SaCapacity

10 11 12

SaDemand

SdCapacity

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

PFPhi
1.5

1.008
1.006

1.004
1.002

0.5

1
0.998

0
0

10

15

10

15

Fig.43:Perete ductil cu un nivel lw=2.00 m

334

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

12
11

1
2

1.5

1
0.5

10

0
9

5
8

6
7

0.06
0.05
0.04
0.03
0.02
0.01
0

1.5
1
0.5
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.003

1.2

1.0025

1.15

1.002
1.0015

1.1

1.001

1.05

1.0005

1
0.9995

0.95
0

10

15

10

15

Fig.44:Perete intermediar cu un nivel lw=4.00 m

335

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

12

1.5

1
2

11

0.5
10

0
9

5
8

6
7

0.0006
0.0005
0.0004
0.0003
0.0002
0.0001
0

0.8
0.6
0.4
0.2
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.003

1.12

1.0025

1.1

1.002

1.08

1.0015

1.06

1.001

1.04

1.0005

1.02

0.9995

0.98
0

10

15

10

15

Fig.45:Perete scurt cu un nivel lw=4.0

336

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

12

11

1
10

0
9

5
8

6
7

0.05

0.04
0.03

0.02

0.01

0
1

SaCapacity

10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.4

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

10

15

10

15

Fig.46:Perete ductil cu dou niveluri lw=2.00 m


337

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

13

1
2

12

2
1

11

10

5
9

6
8

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

0.12
0.1
0.08
0.06
0.04
0.02
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.4

1.4

1.2

1.2

0.8

0.8

0.6

0.6

0.4

0.4

0.2

0.2

0
0

10

15

10

15

Fig.47:Perete intermediar cu dou niveluri lw=4.00 m

338

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

1.5

11

1
2

1
10

0.5
0

5
7

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

0.005
0.004
0.003
0.002
0.001
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.4

1.2

1.2

1.15

1
0.8

1.1

0.6

1.05

0.4

0.2
0

0.95
0

10

15

10

15

Fig.48:Perete scurt cu dou niveluri lw=4.00 m

339

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

1.5

12

1
2

11

0.5
10

0
9

5
8

6
7

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

0.05
0.04
0.03
0.02
0.01
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

10

15

10

15

Fig.49:Perete ductil cu trei niveluri lw=2.00 m

340

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

14 1.5

1
2

13

0.5

12

0
11

5
10

6
9

7
8

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

0.012
0.01
0.008
0.006
0.004
0.002
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

10

15

10

15

Fig.50:Perete intermediar cu trei niveluri lw=6.00 m

341

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

1.5

12

11

0.5
10

0
9

5
8

6
7

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

0.01
0.008
0.006
0.004
0.002
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.4

1.4

1.2

1.2

0.8

0.8

0.6

0.6

0.4

0.4

0.2

0.2

0
0

10

15

10

15

Fig.51:Perete scurt cu trei niveluri lw=12.00 m

342

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

14 1.5

1
2

13

0.5

12

0
11

5
10

6
9

7
8

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

0.08
0.06
0.04
0.02
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

10

15

10

15

Fig.52:Perete ductil cu patru niveluri lw=4.00 m

343

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Series3

Series4

Series5

Series6

1.5

11

1
2

1
10

0.5
0

5
7

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

0.03
0.025
0.02
0.015
0.01
0.005
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

10

15

10

15

Fig.53:Perete intermediar cu patru niveluri lw=6.00 m

344

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

12

11

2
1

10

0
9

5
8

6
7

0.012
0.01
0.008
0.006
0.004
0.002
0

3
2
1
0
1

SaCapacity

10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

10

15

10

15

Fig.54:Perete scurt cu patru niveluri lw=20.00 m

345

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

1.5

12

1
2

11

0.5
10

0
9

5
8

6
7

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

0.08
0.06
0.04
0.02
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

10

15

10

15

Fig.55:Perete ductil cu cinci niveluri lw=6.00 m

346

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

14 1.5

1
2

13

0.5

12

0
11

5
10

6
9

7
8

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

0.08
0.06
0.04
0.02
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

10

15

10

15

Fig.56:Perete intermediar cu cinci niveluri lw=12.00 m

347

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

5
4
3
2
1
0

14
13
12

2
3
4

11

5
10

6
9

7
8

0.08

0.06

0.04

0.02

1
0

0
1

SaCapacity

10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

10

15

10

15

Fig.57:Perete scurt cu cinci niveluri lw=20.00 m

348

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

1.5

12

1
2

11

0.5
10

0
9

5
8

6
7

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

0.08
0.06
0.04
0.02
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

10

15

10

15

Fig.58:Perete ductil cu ase niveluri lw=6.00 m

349

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

13 1.5

1
2

12

0.5
11

10

5
9

6
8

1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

0.08
0.06
0.04
0.02
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

10

15

10

15

Fig.59:Perete intermediar cu ase niveluri lw=12.00 m

350

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

SdCapacity

SaCapacity

SdDemand

SaDemand

13

1
2

12

1
11

10

5
9

6
8

3
2.5
2
1.5
1
0.5
0

0.08
0.06
0.04
0.02
0
1

SaCapacity

9 10 11 12

SaDemand

SdCapacity

PFPhi

9 10 11 12

SdDemand

DUCTILITY

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0

1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0

10

15

10

15

Fig.60:Perete scurt cu ase niveluri lw=20.00 m

351

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Calculul simplificat al capacitilor de ductilitate pentru perei din zidrie


Avnd n vedere relaiile i simplificrile expuse de M.J.N. Priestley n lucrrile sale, i diferite
lungimi ale zonelor plastice poteniale prezentate de diveri autori, s-a ncercat determinarea
unor relaii aproximative, simplificate, pentru determinarea capacitilor de ductilitate ale
pereilor din zidrie.Relaiile de calcul pentru ductilitile capabile sunt mult mai complicate n
realitate. n cele ce urmeaz sunt prezentate relaii simplificate, obinute pentru un singur caz
2

de zidrie CPP cu fb=15 N/mm si fk=6.6 N/mm (mortar M15) i mu=3.5. Pentru alte tipuri
de zidrii trebuiesc determinate alte relaii simplificate.
Pentru calculul capacitii de ductilitate rotaional:

= =

i 0.6

= 1+

(30)

0.0014

(31)

respectiv 0.0169

(32)

Astfel, pentru urmtoarele valori de lungimi ale articulaiilor plastice se obin urmtoarele
valori:
Tabelul 3 :Calculul capacitii de ductilitate rotaional
Nr.crt

lp

Autor lp

0.5lw+0.05hw

Mattock

0.4lw+0.05hw

Paulay si Uzumeri

0.5lw

Priestley

0.1lw+0.04hw

Priestley

Mediere

Stoica

Determinare

= 1.6 + 6.04

= 1.6 + 4.83

= 1 + 6.04

= 1.5 + 1.20

= . +

Pentru calculul de capacitate de ductilitate de deplasare:


= 0.70

(33)
1

respectiv = 200

rezultnd = =

1 2

= 600

(34)

=1+

(35)

Astfel, pentru urmtoarele valori de lungimi ale articulaiilor plastice se obin urmtoarele
valori:

352

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Tabelul 4:Calculul capacitii de ductilitate de deplasare


Nr.crt

lp

Autor lp

0.5lw+0.05hw

Mattock

0.4lw+0.05hw

Paulay si Uzumeri

0.5lw

Priestley

0.1lw+0.04hw

Priestley

Mediere

Stoica

Determinare

= 1.36 + 3.55

= 1.36 + 2.84

= 1.00 + 3.55

= 1.30 + 0.70

= . +

Pentru calculul capacitii de ductilitate de curbur:

2
( 1)

3 ( 0.50 )

=1+

1.5 (10.25 )

(36)

Astfel, pentru urmtoarele valori de lungimi ale articulaiilor plastice se obin urmtoarele
valori:
Tabelul 5:Calculul capacitii de ductilitate de curbur
Nr.crt

lp

Autor lp

0.5lw+0.05hw

Mattock

0.4lw+0.05hw

Paulay si
Uzumeri

0.5lw

Priestley

0.1lw+0.04hw

Priestley

Mediere

Stoica

Determinare
0.24
2.37
= 1 +
+

(1 0.25 ) (1 0.25 )

0.23
1.89
= 1 +
+

(1 0.25 ) (1 0.25 )

2.37
= 1 +

(1 0.25 )

0.20
0.47
= 1 +
+

(1 0.25 ) (1 0.25 )

= +
+

( . ) ( . )

Aadar, n final se poate prezenta urmtorul tabel general:

353

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Tabelul 6:Centralizator
Nr.
crt

lp

Determinare

Determinare

0.5lw+0.05hw

= 1.6 + 6.04

= 1.36 + 3.55

0.4lw+0.05hw

= 1.6 + 4.83

0.5lw

= 1 + 6.04

0.1lw+0.04hw

= 1.5 + 1.20

Mediere
Stoica

= . +

= 1.36 + 2.84

= 1.00 + 3.55

= 1.30 + 0.70

Determinare
0.24

= 1 +

2.37

(1 0.25 ) (1 0.25 )

0.23
1.89
= 1 +
+

(1 0.25 ) (1 0.25 )

2.37
= 1 +

(1 0.25 )

= 1 +

= . +

= +

0.20
0.47
+

(1 0.25 ) (1 0.25 )

( . )

( .

26.00

21.00

16.00

11.00

6.00

1.00
0.00

0.50

1.00

1.50
1

2.00
2

2.50
4

3.00

3.50

4.00

Fig.61:Curbe aproximative n funcie de raportul lw/hw

354

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

41.00
36.00
31.00
26.00
21.00
16.00
11.00
6.00
1.00
0

4
1

10

Fig.62:Curbe aproximative n funcie de raportul hw/lw

15.00

13.00

11.00

9.00

7.00

5.00

3.00

1.00
0.00

0.50

1.00

1.50
1

2.00
2

2.50
4

3.00

3.50

4.00

Fig.63:Curbe aproximative n funcie de raportul lw/hw

355

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

21.00

16.00

11.00

6.00

1.00
0

4
1

5
2

6
4

10

Fig.64:Curbe aproximative n funcie de raportul hw/lw

101.00
91.00
81.00
71.00
61.00
51.00
41.00
31.00
21.00
11.00
1.00
0.00

0.50

1.00

1.50
1

2.00
2

2.50
4

3.00

3.50

4.00

Fig.65:Curbe aproximative n funcie de raportul lw/hw

356

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

101.00
91.00
81.00
71.00
61.00
51.00
41.00
31.00
21.00
11.00
1.00
0

4
1

5
2

6
4

10

Fig.66:Curbe aproximative n funcie de raportul hw/lw


n lucrarea intitulat EN 1998: EUROCODE 8 DESIGN OF STRUCTURES FOR
EARTHQUAKE RESISTANCE M.N. Fardis arat c:
=q dac T>Tc, sau
=1+ (q-1)*(Tc/T) dac TTc
i/sau

=2q-1 dac T>Tc sau


=1+ 2(q-1)*(Tc/T) dac TTc.

Aadar, pentru cldiri cu structur din zidrie, ne ateptm s avem urmtoarele valori, n
funcie de tipul de zidrie, respectiv regimul de nlime:
Tabelul 7:Valori ale i pentru diferite tipuri de zidrie
Tip zidrie
=q conform P100/1-2013
Medie 1
=1+ (q-1)*(Tc/T)
Medie 2
Medie f1
=2q-1
Medie 1
=1+ 2(q-1)*(Tc/T)
Medie 2
Medie f2
Medie T

ZNA
1.65-1.93
1.79
5.95-35.75
20.85
11.32
2.30-2.85
2.58
6.24-32.50
19.37
10.98
11.15

ZC
2.50-2.82
2.66
8.82-53.00
30.91
16.79
4.00-4.63
4.32
11.99-67.00
39.50
21.91
19.35

ZC+AR
2.81-3.13
2.97
9.88-59.38
34.63
18.80
4.63-5.25
4.94
14.11-79.76
46.94
25.94
22.37
357

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Cu ct structura are mai puine niveluri (rezult o perioad fundamental de vibraie


inferioar Tc) cu att este mai ductil;
n general, la structurile din zidrie TTc;
Att din calculele realizate cu SAP2000 V17 ct i cu ETABS V13 s-au obinut valori
ale capacitilor de ductilitate n concordan cu cele rezultate din calculele
aproximative, simplificate prezentate anterior;
Dup toate calculele realizate dar, i conform relaiilor simplificate obinute,
ductilitile de deplasri, considerm c sunt apropiate de q (n medie 2), respectiv
capacitile de ductilitate de curbur sunt apropiate de 2q-1 (n medie 4), practic
indiferent de regimul de nlime, respectiv de raportul Tc/T.(relaii specificate i de
M.Fardis).

In codul romanesc CR6, pentru cladirile cu structura de rezistenta din zidarie, cu privire
la ductilitati exista urmatoarea referire, pastrata exact cu formularea din cod:
1.1. Obiect i domeniu de aplicare
(4) Codul se refer numai la cerinele de rezisten, stabilitate, rigiditate i ductilitate ale
tuturor prilor/elementelor de construcie din zidrie precum i la durabilitatea acestora. Alte
cerine, de exemplu, cele privind izolarea termic i acustic, nu fac obiectul Codului.
1.3.1. Tipuri de zidrii
c. Zidrie confinat i armat n rosturile orizontale (ZC+AR): zidrie confinat (ZC) la
care, n rosturile orizontale, sunt prevzute armturi n cantiti suficiente, din oel sau din alte
materiale cu rezisten semnificativ la ntindere, n scopul creterii rezistenei la for tietoare
i a ductilitii peretelui.
2.2.5. Condiia de ductilitate
(1) Condiia de ductilitate pentru pereii structurali din zidrie se refer la situaia de proiectare
seismic i are ca scop:
a. asigurarea unei capaciti suficiente de rotire plastic n seciunile de la baza
montanilor i, dac este cazul, n riglele de cuplare, fr reducerea semnificativ a
capacitii de rezisten;
b. reducerea, prin dimensionare i detaliere constructiv, a probabilitii de producere
a ruperilor cu caracter fragil (ruperea pe seciune nclinat din for tietoare, de
exemplu).
4.1.2. Proprieti de deformabilitate ale zidriei.
4.1.2.1. Relaia efort unitar deformaie specific ()
(1) Pentru calculul rezistenei i al rigiditii tuturor elementelor de construcie din zidrie,
pentru toate situaiile de proiectare, se folosesc urmtoarele tipuri de relaii "efort unitar deformaie specific " (legi constitutive) care schematizeaz comportarea real a zidriei
(valori caracteristice - fk - i valori de proiectare - fd):
a. liniar (fig. 4.3a)
b. liniar - dreptunghiular (fig. 4.3b)
c. parabolic - dreptunghiular (fig. 4.3c)

358

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Figura 4.3 Relaia efort-deformaie specific (-)


pentru zidria solicitat la compresiune axial
NOTE .
1. Legea de form "parabolic-dreptunghiular " poate fi nlocuit cu o lege convenional
(fig.4.3c) de form "liniar - dreptunghiular " avnd valoarea:
2
1, = 3 1
(4.7a)
2. Raportul =

(4.7b) definete ductilitatea de material a zidriei.

5.2.3. Goluri n pereii structurali din zidrie


(2) Cerinele structurale vor avea n vedere :
a. evitarea reducerii exagerate a rezistenei i a rigiditii unor perei structurali;
b. obinerea ariilor de zidrie aproximativ egale pe direciile principale ale cldirii;
c. satisfacerea cerinelor de rezisten i de ductilitate pentru plinurile dintre
goluri.
6.1. Principii generale de calcul
(3) Modelul de calcul pentru determinarea eforturilor secionale i a rezistenei de proiectare
a pereilor, pentru toate gruprile de ncrcri, trebuie s reprezinte n mod adecvat proprietile
de rezisten, de rigiditate i de ductilitate ale ntregului sistem structural.
6.3.2.2. Calculul eforturilor secionale n pereii structurali
(7) Forele tietoare de baz pentru pereii structurali determinate prin calculul liniar elastic
pot fi redistribuite ntre pereii de pe aceiai direcie, cu condiia ca echilibrul global s fie
satisfcut i ca fora tietoare n oricare perete s nu fie redus/sporit cu mai mult de 20%.
Redistribuia se accept numai pentru structurile la care legea constitutiv - a zidriei este de
tip liniar-dreptunghiular cu ductilitate limitat (figurile 4.3b i 4.3c din acest Cod)
6.8.4. Verificarea cerinei de ductilitate
(1) Cerina de ductilitate a cldirilor cu perei structurali din zidrie se va considera satisfcut
dac sunt ndeplinite condiiile alctuire general, de dimensionare i de detaliere constructiv
prevzute din acest Cod i din P 100-1.

359

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 10

CALCULUL PLANSEELOR
CA DIAFRAGME RIGIDE SI REZISTENTE

360

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1. Comportarea de diafragma a planseelor


1.1.Cum se transfera incarcarile

1.2.Functiile de baza ale diafragmelor si modul de comportare


- Sa colecteze fortele inertiale provenite din greutatile proprii ale elementelor si
incarcarile utile;
- Sa distribuie aceste forta catre elementele verticale de rezistenta;
- Poate sa fie tratata ca o grinda orizontala dispusa intre elementele verticale si alcatuita
dintr-o inima si doua talpi, din care una intinsa si una comprimata, in functie de
directia si sensul incarcarilor seismice.

361

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

2. Flexibilitatea/rigiditatea diafragmelor orizontale


Diafragme flexibile

Diafragme rigide

362

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1
2
2
3 =
2
1 2
2 =
+
= (1 + 2 )
2
2
2
= +
1 =

363

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

2.1.Cum se poate estima rigiditatea unei diafragme

Se poate determina un indicator = unde x reprezinta deformatia proprie a structurii


verticale de rezistenta iar y este deformatia proprie numai a diafragmei. In final, w, deformatia

totala la nivelul diafragmei in punctul z se estimeaza ca fiind = + ( ).


2

Daca se noteaza = ( ) , unde este frecventa proprie de oscilatie a diafragmei orizontale

atunci cand se considera structura verticala infinit rigida (x=0) iar este frecventa proprie de
oscilatie a structurii verticale atunci cand se considera diafragma orizontala infinit rigida (y=0),
se poate determina:
=

16
32
( + 1) ( 1)2 + 2 ]
2 [(2 2 )

( + 1) ( 1)2 +

32
2

3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
0

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
A

364

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Pentru a identifica daca o diafragma este rigida sau flexibila, avand in vedere graficul
precedent, daca > se poate afirma ca diafragma este rigida.
In cazul unei cladiri cu 1GLD (SDOF) se pot estima:

unde GD este greutatea diafragmei

Pentru sisteme cu mai multe grade de libertate NGLD (MDOF) pentru cazurile simple se poate
utiliza metoda Rayleigh iar pentru celelalte rezultatele obtinute din programele de calcul.
2

Pentru = ( )

unde =

3
12

si Ie=Iefectiv este =

0.2

2
1+3( )

3
2

60[1+3( ) ]

2.2.Determinarea rigiditatii peretilor structurali

Pentru determinarea rigiditatii peretilor structurali se pot utiliza metodele prezentate pentru
montanti la CAPITOLUL 4 - ASPECTE PRIVIND MODELAREA PERETILOR
STRUCTURALI.

365

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

3. Distributia fortelor laterale pentru dimensionarea

Se propune urmatoarea formula pentru determinarea fortelor laterale cu care diafragmele


orizontale sa fie dimensionate urmatoarea formula:

= =1 unde:
=1

Sunt fortele seismice de proiectare la nivelui i


Sunt fortele de proiectare a diafragmelor la nivelul i
=1 Suma tuturor greutatilor de deasupra nivelului i
Greutatea de proiectare la nivelul i
Un simplu exemplu pentru o cladire cu 4 niveluri, pentru intelegerea algoritmului:

Nivelul

[kN]

[kN]

=1

[kN]

4
3
2
1
Suma

3000
3000
3000
3000
12000


=1

[kN]

3000
6000
9000
12000

800
600
400
200

800
1400
1800
2000

=1
=1

[kN]

0.267
0.233
0.200
0.167

800
700
600
500

1.000
1.167
1.500
2.500

Se poate observa ca la ultimul nivel intotdeauna FDi=Fi in timp ce, cu cat mergem catre nivelul
de baza, fortele de proiectare pentru diafragme sunt superioare valorilor de forte seismice de
proiectare.
Avand in vedere ca la proiectarea curenta fortele sunt inferioare valorilor care ar rezulta din
,
calcule de nivel superior ( =
2 3), deoarece controlul plastificarii diafragmelor
,

orizontale este greu de urmarit, se recomanda de la inceput ca fortele de proiectare pentru


diafragmele orizontale sa fie considerate de 2-3 or mai mari decat cele rezultate din calculele
anterioare.
Considerand =2, obtinem urmatoarele valori:

366

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Nivelul

[kN]

4
3
2
1
Suma

3000
3000
3000
3000
12000

3000
6000
9000
12000

=1

[kN]

1600
1200
800
400

1600
2800
3600
4000

[kN]

=1

[kN]

=1
=1

[kN]

0.533
0.467
0.400
0.333

1600
1400
1200
1000

1.000
1.167
1.500
2.500

In functie de distributia fortelor distribuite pe niveluri se poate ajunge la calcule de forma


urmatoare:

367

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

4. Aspecte cu caracter de generalitate


Placile de plansee realizate din b.a. (si nu numai) sunt supuse si la actiuni in plan (nu numai
la actiunile curente care sunt de fapt perpendiculare pe plan).

Momentul de inertie la incovoiere in plan este =

3
12

(care se poate observa ca este foarte mare

si de aceea se considera de obicei o rigiditate infinit rigida, in acest sens).

5. Cu privire la comportarea ca diafragma orizontala


In general, dupa alinierea la vocabularul european, comportarea de saiba rigida si rezistenta sa transformat ca termen in diafragma orizontala. Din nefericire, diafragma orizontala nu
implica in mod obligatoriu si rigida si rezistenta.

Exemplu de plan pentru un


nivel curent la o cladire cu
pereti structurali

Resoartele reprezinta
rigiditatea relativa la deplasari
laterale a elementelor
structurale verticale (pereti,
stalpi)

368

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

369

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

6. Deplasari de corp rigid ale diafragmelor orizontale rigide

Exemplul 1

t=0.15 m
E=30000000 kN/m2
K=3000000 kN/ml
0.15 83
=
= 6.4 4
12

F=25x40=1000 kN
= ( + 0.50 + )

= 2.5

1000
=
= 400

2.5

370

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Astfel se obtin urmatoarele forte in resoartele care modeleaza peretii structurali, pentru
diafragma rigida:
400 kN

200 kN

400 kN

Exemplul 2 Determinarea centrului de masa

Localizarea centrelor de masa, pentru regiunile A, B, C si pentru intreaga diafragma:


CM(A)=(4; 7.5)
CM(B)=(4; 2.5)
CM(C)=(19; 5.0)

(100085)4+(70085)4+(7001022)19

400007.5+280002.5+1540005.0

100085+70085+7001022

100085+70085+7001022

3198000
222000

1140000
222000

= 14.4

= 5.1

371

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Exemplul 3 Determinarea centrului de rigiditate

Ecuatia de echilibru pentru forte: = + 0.5 + 1.5= 3


Ecuatia de echilibru pentru momente: = 0 + 0.5 14 + 1.5 30 = 52

Rezulta ca =

Pentru cealalta directie

Ecuatia de echilibru pentru forte: = 1.5 + 1.2= 2.7


Ecuatia de echilibru pentru momente: = 1.2 0 + 1.5 10 = 15

Rezulta ca = 2.7 = 5.6

52
3

= 17.3

15

372

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Distributia incarcarilor laterale pentru diafragme rigide simetrice

1 = 1
2 = 2
3 = 3
1 + 2 + 3 =
1
1 =

1 + 2 + 3
2
2 =

1 + 2 + 3
3
3 =

1 + 2 + 3
Exemplul 4 Pozitionare nesimetrica a peretilor structurali

Localizarea centrului de rigiditate:


- Ecuatia de echilibru pentru forte: = + 0.5 + 1.2= 2.7
- Ecuatia de echilibru pentru momente: = 0 + 0.5 9 + 1.2 30 =
40.5
-

Rezulta ca =

40.5
2.7

= 15

373

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Se poate observa cu usurinta ca centrul de masa are ca localizare CM(15; 5) ca si CR, asadar
chiar daca peretii sunt pozitionati nesimetric, datorita rigiditatilor acestora excentricitatea intre
CM si CR este nula pe ambele directii.
Pentru F=200 kN se obtin urmatoarele valori:

1 =
200 = 74.1
+ 0.5 + 1.2
0.5
200 = 37.0
+ 0.5 + 1.2
1.2
3 =
200 = 88.9
+ 0.5 + 1.2

4 = 5 =
200 = 100
+
2 =

Sisteme structurale excentrice

374

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Unde:

Daniel STOICA

ki rigiditatea la deplasare laterala a elementului structural i


ri distanta perpendiculara de la elemntul i la centrul de rigiditate CR
rotirea diafragmei orizontale in plan
Deplasarea laterala a elementului structural i, in plan, din cauza rotirii este i=ri
Forta in elementul structural i este: Fi=kiri
Momentul pe fiecare element structural: = = 2
Momentul total: = 2

Forta preluata de elementul i devine: = 2


Exemplul 5 Distributia de incarcari in sisteme excentrice

Din efectul de translatie:

200 = 66.7
+ 0.5 + 1.5
0.5
2 =
200 = 33.3
+ 0.5 + 1.5
1.5
3 =
200 = 100
+ 0.5 + 1.5
1 =

Din efectul de torsiune


Perete

1
2
3
4
5

k
0.5k
1.5k
1.5k
1.2k

17.33
3.33
12.67
4.44
5.56

17.33k
1.67k
19k
6.66k
6.66k


300.3k
5.5k
240.8k
29.6k
37.1k
613.3k


13.2
1.3
14.4
5.1
5.1

375

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1 = 1, + 1, = 66.7 + 13.2 = 79.9


2 = 2, + 2, = 33.3 + 1.3 = 34.6
3 = 3, + 3, = 100 14.4 = 85.6
4 = 4, + 4, = 5.1
5 = 5, + 5, = 5.1

7. Prevederile Codului romanesc CR6 cu privire la calculul planeelor


Planeele cldirilor cu perei structurali din zidrie se dimensioneaz pentru:
a. ncrcri verticale, n toate gruprile de ncrcri;
b. ncrcri orizontale seismice care acioneaz n planul median al planeului.
Proiectarea planeelor din beton armat pentru ncrcri verticale se va face conform SR EN
1992-1-1.
Proiectarea planeelor din lemn pentru ncrcri verticale se va face conform reglementrilor
tehnice aplicabile, n vigoare
Proiectarea planeelor de beton armat la ncrcri seismice orizontale are ca scop asigurarea
capacitii de rezisten i a rigiditii necesare pentru ca planeul s fie considerat diafragm
rigid n plan orizontal i s poat asigura retransmiterea eforturilor ntre pereii structurali.
Modelul de calcul
La cldirile cu forme simple n plan, (aproximativ dreptunghiulare), calculul eforturilor
secionale din forele seismice orizontale, se va face conform urmatoarei metode considernd
planeul ca grind continu, rezemat pe pereii structurali.
Pentru proiectarea planeelor cu alctuiri complicate i a planeelor structurilor cu
neregulariti n plan i pe vertical se vor utiliza modele i metode de calcul capabile s
evidenieze comportarea acestora la ncrcri verticale i la cutremur.
Proiectarea planeelor mixte alctuite din grinzi monolite sau prefabricate de beton
armat/precomprimat i corpuri de umplutur ceramice sau din beton, cu suprabetonare armat,
se va face numai pe baza prevederilor din reglementrile tehnice specifice, n vigoare.
376

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Metoda de calcul
n condiiile cand fora total de calcul pentru un planeu este egal cu fora seismic aplicat
la nivelul respectiv. n mod simplificat, aceast for se va considera distribuit liniar pe
lungimea planeului, cu rezultanta trecnd prin centrul de rigiditate al structurii de la nivelul
respectiv.
n aceast ipotez, valorile extreme ale forei pmax/min care acioneaz asupra planeului se vor
calcula cu relaia:
, =

(1 6
)

unde notaiile sunt:


Sniv - fora seismic de proiectare aplicat la nivelul planeului respectiv;
dRG distana ntre centrul de greutate al planeului (CG) i centrul de rigiditate al structurii
(CR);
L dimensiunea cldirii perpendicular pe direcia de calcul.
Reaciunea din seciunea de rezemare a planeului pe un perete structural (Fi) se va calcula,
simplificat, cu relaia de mai jos) considernd c este proporional cu suma rezistenelor la
for tietoare ale tuturor montanilor peretelui (VRdi)
=

unde VR este rezistena la for tietoare a cldirii pe direcia de calcul.


n conditiile ipotezelor precedente, momentul ncovoietor M i fora tietoare T n planeu se
vor determina din condiiile de echilibru sub efectul ncrcrii p i reaciunilor Fi.

Calculul eforturilor secionale de proiectare n planee din ncrcri orizontale


(a) Determinarea ncrcrii n planul planeului (b) Eforturi secionale n planeu
n cldirile cu regularitate structural n elevaie verificarea se face numai la ultimul nivel, unde
Sniv are valoarea maxim.
377

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

8. Modele de calcul structural realizate cu ETABS V13


In noua sa varianta, programul de calcul structural ETABS (V13) ofera inclusiv raspusnuri cu
privire la comportarea de diafragme a planseelor. Trebuie sa recunoastep ca ideea este
interesanta si merita atentie, insa ne stiind foarte bine cum calculeaza aceste elemente, in cele
ce urmeaza, pe baza unui singur model, dar cu 4 regimuri diferite de inaltime (1, 2, 3 si 4
niveluri) s-au realizat calcule structurale 3D. Raspunsurile structurale obtinute sunt prezentate
in ANEXA.
Comparand rigiditatile relative de nivel pe cele doua directii se constata ca s-a realizat o
conformare structurala suficient de buna pe cele doua directii principale (rezultatele sunt in
kN/m). La partea superioara (nivelurile 3 si 4) se constata diferente de circa 13-28%)
25000000

20000000

15000000

10000000

5000000

0
1

3
Kx

Ky

Analizand fortele taietoare de nivel respectiv determinand fortele seismice de nivel si


comparandu-le cu reactiunile prezentate de program pe diafragme, se constata ca acestea sunt
egale. Ceea ce inseamna ca in program calculele diafragmelor se realizeaza pe baza fortelor
seismice de nivel fara sa se tina seama de cele prezentate la subcapitolul 3, cu atat mai putin
multiplicate cu
Pe de alta parte insa raspunsurile sunt in concordanta cu cele cateva cerinte din CR6, prezentate
la subcapitolul 7.
Analizand separat fiecare dintre cele 4 modele si selectand perioadele fundamentale de vibratie,
s-au determinat frecventele proprii, S.
De asemenea s-a realizat un model de calcul structural pentru diafragma (considerand peretii
infinit rigizi) si s-a determinat perioada respectiv frecventa fundamentala de vibratie D. Datele
sunt centralizate in tabelul ulterior.
378

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Caracteristici
calculate
D
S

Tip diafr.

Daniel STOICA

Model 1 nivel

Model 2 niveluri

Model 3 niveluri

Model 4 niveluri

25 Hz
27.7 Hz

16.13 Hz

11.1 Hz

8.33 Hz

0.90

1.55

2.25

3.00

flexibila

rigida

Se observa ca, la cladirile cu putine niveluri, care prezinta rigiditate mare (1-3 niveluri)
planseele nu pot oferi o comportare rigida.
Cu cat structurile sunt mai inalte si mai flexibile, aceiasi grosime si conformare de placa poate
avea o comportare de diafragma rigida.
Se constata ca programul ofera eforturile in elementele de conectare, numai ca sunt reprezentate
numai pe diagrame si nu se pot salva in tabele.
Pentru a se determina fortele de intindere/compresiune in centuri/grinzi, se recomanda
utilizarea optiunii de diafragma semirigida si in acel moment, in tabelele cu eforturile pe
elementele structurale se pot gasi eforturile sectionale de intindere, cu care se pot determina
armaturile necesare pentru conslucrarea diafragma orizontale cu elementele structurii verticale
de rezistenta.

9. Alte modele de calcul


In literatura de specialitate se gasesc si metode de calcul bazate pe echivalarea diafragmei
orizontale cu o grinda cu zabrele.
Consideram ca fiind suficient de simple metodele prezentate in acest capitol si ne vom ocupa
cu alta ocazie de aceste aspecte.

379

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

ANEXA

380

STRUCTURI DIN ZIDARIE

1 nivel

Daniel STOICA

2 niveluri

3 niveluri

4 niveluri

Energie disipata pentru seism pe directia x vedere 3D

Energie disipata pentru seism pe directia y vedere 3D

Energie disipata pentru seism pe directia x perete ax 1

Energie disipata pentru seism pe directia y perete ax 1


381

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Energie disipata pentru seism pe directia x perete ax 2

Energie disipata pentru seism pe directia y perete ax 2

Energie disipata pentru seism pe directia x perete ax A

Energie disipata pentru seism pe directia y perete ax A


382

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Energie disipata pentru seism pe directia x perete ax B

Energie disipata pentru seism pe directia y perete ax B

Energie disipata pentru seism pe directia x perete ax C

Energie disipata pentru seism pe directia y perete ax C


383

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Energie disipata pentru seism pe directia x perete ax D

Energie disipata pentru seism pe directia y perete ax D

Energie disipata pentru seism pe directia x perete ax E

Energie disipata pentru seism pe directia y perete ax E


384

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Energie disipata pentru seism pe directia x perete ax F

Energie disipata pentru seism pe directia y perete ax F

Eforturi din teorie de rezistenta perete ax 1

Eforturi din teorie de rezistenta perete ax 2


385

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Eforturi din teorie de rezistenta perete ax A

Eforturi din teorie de rezistenta perete ax B

Eforturi din teorie de rezistenta perete ax C

Eforturi din teorie de rezistenta perete ax D

386

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Eforturi din teorie de rezistenta perete ax E

Eforturi din teorie de rezistenta perete ax F

Forte x diafragme nivel 4

Forte x diafragme nivel 3

Forte x diafragme nivel 2


387

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Forte x diafragme nivel 1

Forte y diafragme nivel 4

Forte y diafragme nivel 3

Forte y diafragme nivel 2

Forte y diafragme nivel 1


388

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Forte diafragme x si y nivel 4

Forte diafragme x si y nivel 3

Forte diafragme x si y nivel 2

Forte diafragme x si y nivel 1

Rezultante forte diafragme nivel 4


389

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Rezultante forte diafragme nivel 3

Rezultante forte diafragme nivel 2

Rezultante forte diafragme nivel 1

Forte axiale in centuri aparute din efectul de diafragma nivel 4 [kN] seism directie x

Forte axiale in centuri aparute din efectul de diafragma nivel 4 [kN] seism directie y
390

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Forte axiale in centuri aparute din efectul de diafragma nivel 3 [kN] seism directie x

Forte axiale in centuri aparute din efectul de diafragma nivel 3 [kN] seism directie y

Forte axiale in centuri aparute din efectul de diafragma nivel 2 [kN] seism directie x

Forte axiale in centuri aparute din efectul de diafragma nivel 2 [kN] seism directie y

Forte axiale in centuri aparute din efectul de diafragma nivel 1 [kN] seism directie x
391

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Forte axiale in centuri aparute din efectul de diafragma nivel 1 [kN] seism directie y

392

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 11
INFRASTRUCTURI
PENTRU CLADIRI CU STRUCTURA DIN ZIDARIE

393

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1. Introducere
n calculul la aciuni seismice a structurilor, interaciunea dinamic dintre construcie
i masivul de pmnt poate influena sensibil rspunsul structural. Masivul de pmnt
acioneaz, n conlucrarea lui cu construcia, indirect ca filtru frecvenial i direct ca reazem
deformabil pe o zon activ situat n vecintatea acesteia. Rolul de reazem deformabil i filtru
dinamic se intercondiioneaz reciproc i au o importan hotrtoare asupra rspunsului
seismic al structurii.
Proprietile dinamice ale subsistemelor aflate n intercondiionare reciprocstructura
i masivul de pmnt - conduc la efecte neglijabile n cazul unor medii de fundare rigide, ns
devin semnificative pentru medii de fundare slabe, deformabile.
Analizele de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural s-au dezvoltat
n ultimele decenii odat cu proiectarea centralelor nuclearo-electrice pe terenuri nestncoase
(vs1100 m/s), situaie n care rspunsul seismic este influenat semnificativ de comportarea
dinamic a masivului de pmnt pe care acestea sunt amplasate.
Rigurozitatea analizei de interaciune mediu de fundare sistem structural la aciuni
seismice este legat de corectitudinea modelrii sistemului alctuit din structur i masivul de
pmnt, de acurateea valorilor atribuite parametrilor care definesc excitaia seismic i de
proprietile fizico-mecanice ale pmntului. Dei afectate nc de incertitudini, analizele de
interaciune seismic mediu de fundare sistem structural au fcut, pe plan mondial, progrese
remarcabile n formularea modelelor de calcul pentru definirea excitaiei seismice i evaluarea
corect a caracteristicilor dinamice ale masivului de pmnt. Cercetrile n acest domeniu s-au
dezvoltat considerabil i stadiul cunotinelor este foarte avansat. n ultima perioad exist o
tendin de implementare n practica de proiectare a centralelor nuclearo-electrice a analizelor
seismice pe modele stochastice care permit nu numai fundamentri mai riguroase n definirea
excitaiei seismice i a rspunsului structural, ci i cuantificri ale riscurilor seismice de
avariere structural.
Investigaiile teoretice i experimentale efectuate n ultimul timp abordeaz o serie de
aspecte n care efectele n interaciunea seismic mediu de fundare sistem structural pot fi
semnificative i pentru care abordrile actuale sunt nesatisfctoare: structuri ngropate i
partial ngropate (construcii speciale, tuneluri, conducte etc.), fundaii flexibile i fundaii pe
piloi, presiuni seismice pe pereii substructurilor, etc. Evident c aceste investigaii vor
continua i n viitor cu efecte favorabile n mbuntirea acurateei rezultatelor obinute din
analizele de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural, prezentnd interes n
primul rnd pentru construcii speciale la care aplicarea n procesul proiectrii este justificat.
Pentru central nuclearo-electrice parte din aspectele menionate mai sus au fost n ultimul timp
aplicate n proiectare. S-a creat n momentul de fa un decalaj mare ntre stadiul de cunoatere
la nivelul cercetrii, al aplicrii analizelor de interaciune seismic mediu de fundare sistem
structural la construcii speciale, n primul rnd Centrale Nuclearo-Electrice, i cunotinele
inginerilor proiectani ai construciilor convenionale, curente. Pentru a promova aplicarea
practic a procedeelor de evaluare a efectelor interaciunii seismice mediu de fundare sistem
structural, inginerii proiectani trebuie s fie convini de necesitatea evalurii acestor efecte.
Procedeele de evaluare trebuie s devin parte integrant din calculul la aciuni seismice
globale i din procesul de proiectare.
Codurile de proiectare pentru construcii curente, ale unor ri avansate bazate pe
comportarea unui sistem cu un singur grad de libertate dinamic, introduc ca efecte ale
interaciunii seismice mediu de fundare sistem structural numai creterea perioadei de
oscilaie i a amortizrii pentru modul fundamental al sistemului structural, neglijnd
introducerea altor efecte semnificative (dispersia micrii de input seismic, neliniariti etc.).
n felul acesta codurile nu promoveaz procedee de evaluare corect a interaciunii seismice
mediu de fundare sistem structural n procesul de proiectare.
394

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

n Fig.1.1 este prezentat schema ansamblului sistem structural structur de fundare


mediu de fundare, acionat de unde seismice. Influena caracteristicilor masivului de pmnt
asupra rspunsului dinamic al structurii se realizeaz prin efecte indirecte i directe. n cazul
efectelor directe, masivul de pmnt influeneaz ca filtru dinamic, iar cazul efectelor indirecte
ca reazem deformabil pe o zon activ situat n imediata vecintate a acesteia, avnd o
ntindere comparabil cu dimensiunile n plan ale construciei. n studiul fenomenului de
interaciune mediu de fundare sistem structural, proprietile dinamice ale subsistemelor
aflate n intercondiionare reciproc duc la efecte neglijabile n cazul unor medii de fundare
rigide, dar pot deveni semnificative pentru medii de fundare deformabile.
n Fig.1.2 se prezint influena caracteristicilor masivului de pmnt asupra rspunsului
dinamic al structurii.

Fig. 1.1. - Schema ansamblului sistem structural structur de fundare i mediu de fundare
acionat de unde seismice

Fig. 1.2 - Influena caracteristicilor masivului de pmnt asupra rspunsului dinamic al


structurii
395

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

2 Interaciunea seismic dintre mediul de fundare i sistemul structural


Pentru a ilustra aspectele eseniale ale fenomenului de interaciune seismic dintre
mediul de fundare i sistemul structural al unei construcii, se consider cazul unei structuri
ideal elastic, fr amortizare (rigiditatea structurii constituind factor semnificativ privind
nelegerea fenomenului), cu un singur nivel, cu fundaie de suprafa, n dou situaii de
rezemare:
a) pe suport rigid, indeformabil;
b) pe suport flexibil.
Structura este reprezentat printr-un sistem cu un grad de libertate. Se consider masa
m la nlimea h. Se noteaz cu k rigiditatea structurii.
a. Cazul n care structura reazem pe
suportul rigid, indeformabil (Fig.1.3)

b. Cazul n care structura reazem pe


suportul flexibil (Fig.1.4)

Excitaia seismic orizontal, generat de


unde de forfecare cu propagare vertical,
produce deplasarea absolut y a masei
sistemului;
y = yg + y1
unde:
yg = deplasarea terenului n camp liber
datorat micrii seismice;
y1 = deplasarea fa de baza a masei m
datorit flexibilitii structurii.
Ecuaia de micare a sistemului neamortizat
se scrie:
1 1 + 1 1 = 0
iar dac se ine seama de expresia deplasrii
absolut y, rezult:
1 1 + 1 1 = 1
Pulsaia proprie a vibraiilor structurii, pe o
baz rigid, fr interaciune mediu de
fundare sistem structural este:

Deplasarea absolut y a masei sistemului:


= + 0 + 1 0 + 1
unde:
yg = deplasarea terenului n camp liber
datorata micrii seismice;
y0 = deplasarea datorat deformabilitii
mediului de fundare;
h10= deplasarea datorat rotirii (0) de corp
rigid a structurii cauzat de deformabilitatea
la rotire a mediului de fundare;
y1 = deplasarea fa de baza a masei m1
(deplasare din rigiditate).
Rigiditile elementelor sistemului sunt
notate astfel:
k1 = rigiditatea structurii;
kx = rigiditatea la translaie a fundaiei;
k = rigiditatea la rotire a pmntului.
Deoarece efortul de legtur este unic, se pot
scrie relaiile:
1 1 = 0
1 1 1 = 0
Ecuaia de micare a sistemului neamortizat
rezult:
1 + 1 1 = 0

1
0 =
1
= numrul de oscilaii ntr-un interval de
timp t = 2 sec

396

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Daca se ine seama de expresia deplasrii


absolute n cazul n care structura reazem pe
suportul flexibil rezult:
1 2
+ 1 1 + 1 1 =
1 1
1 1 2
1 ( +
+ 1) + 1 1 = 1
1

1 + 1

Se constat ca deformabilitatea mediului de fundare flexibilizeaz sistemul.


Descreterea frecvenei proprii depinde de raportul mediu de fundaresystem structural prin

termenii: 1 si

1 12

Dac primul termen este predominant, efectul interaciunii este datorat n principal
micrii de translaie a bazei; dac cel de-al doilea termen este predominant, efectul
interaciunii este datorat micrii de rotaie a bazei. Amortizarea sistemului la pulsaia proprie
se poate exprima aproximativ prin relaia:

2
2 1 1 12
=
[1 ( ) ] + ( ) [
+
]
0
0
0
2
2
unde:
Ds = amortizarea intern a structurii de tip histeretic;
Dt = amortizarea intern de material a pmntului de tip histeric;
Cx; C, = amortizarea vscoas la translaie, respectiv la rotaie.
n cele mai multe cazuri Dt>Ds , astfel nct efectul interaciunii produce o cretere a
amortizrii.

3 Caracteristicile dinamice ale masivului de pamant


n cadrul acestui subcapitol se prezint o caracterizare a materialelor, care trebuie avut
n vedere n studiul comportrii la aciuni dinamice a masivelor de pmnt.
Efectuarea unei analize de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural,
ntmpin dificulti legate att de corectitudinea modelrii mediu de fundare sistem
structural, ct i de acurateea valorilor atribuite parametrilor care definesc excitaia seismic
i proprietile fizico-mecanice ale pmntului. Proprietile dinamice ale celor dou
subsisteme aflate n interaciune, sistemul structural i mediul de fundare, au o importan
semnificativ asupra efectului fenomenului de interaciune.
Una din dificultile ce se manifest nc n momentul de fa n cazul analizelor de
interaciune seismic mediu de fundare sistem structural, o constituie evaluarea
caracteristicilor dinamice ale mediului de fundare.
Principalii parametri ce caracterizeaz comportarea dinamic a pmnturilor sunt:
densitatea (), coeficientul lui Poisson (), vitezele de propagare ale undelor seismice (vs, vT),
modulul de forfecare (G), raportul de amortizare (D).
Analiza rspunsului seismic al mediului de fundare, lund n considerare neliniaritatea
real a deformaiilor pmntului, se poate face fie prin metoda echivalenei liniare, fie prin
metoda integrrii pas cu pas.

397

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

3.1 Definirea modulului de forfecare (G) i a raportului de amortizare (D) n funcie de


deformaia lor specific tangenial ()
Pentru determinarea vibraiilor induse de aciunea seismic n masivul de pmnt, este
necesar folosirea celor doi parametri dinamici ai straturilor ce constituie mediul de fundare:
modulul de forfecare (G) i raportul de amortizare (D). Pentru determinarea celor doi parametri,
se folosesc o serie de metode, att de laborator, ct i in situ. Din gama metodelor de laborator,
sunt aparatul de compresiune triaxial ciclic i aparatul de forfecare direct ciclic. Prin
folosirea acestor tipuri de aparate, n care solicitarea este exercitat n mod ciclic, exist
posibilitatea stabilirii unei corespondene ntre solicitarea seismic i cea ciclic uniform.
3.1.1 Analiza situaiei de solicitare ciclic a pmnturilor

Fig. 2.1. Relaia efort unitar-deformaie pentru situaia de solicitare ciclic a pmnturilor
Modelarea comportrii pmntului la solicitri ciclice, se face de obicei stabilind o
relaie pentru ncrcarea primar, de tipul = f() i trasnd apoi curba-schelet" (Fig.2.1).
reprezint efortul unitar tangenial, iar reprezint deformaia de forfecare. Dac ntr-un punct
A (a,a) , apare o solicitare invers, atunci ecuaia curbei efort unitar-deformaie pentru ramur,
va avea forma:


= (
)
2
2
Dac curba definit de relaia de mai sus, atinge punctual B de pe partea opus a
curbeischelet, atunci se presupune c n continuare, n lipsa ncrcrii, relaia efort unitar
deformaie va fi cea corespunztoare curbei-schelet'' pe poriunea negativ (B0) Dac, ns, in
punctul B are loc rencrcarea, atunci curba efort unitar - deformaie pentru aceast deformaie
va fi dat de o relaie de forma:
+
+
= (
)
2
2
Dac, din nou, n timpul rencrcrii este intersectat curba-schelet n punctul A, n
continuare, ncrcarea va corespunde curbei din domeniul respectiv. Presupunnd c
proprietile pmntului nu se modific odat cu mrirea numrului de cicluri, atunci curba
efort unitar - deformaie rmne neschimbat pentru cicluri de ncrcare-descrcare de
amplitudine constant.
n continuarea capitolului este prezentat cazul unei categorii specifice de pmnt supus
unei ncrcri ciclice simetrice, aa cum este de ateptat la o anumit adncime fa de suprafaa
terenului i departe de cldirile adiacente. Comportarea acesteia ar putea fi prezentat printr-o
bucl de histerezis de tipul celor prezentate n Fig.2.2.
398

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig. 2.2.
3.1.2 Aspecte privind corespondena ntre solicitarea seismic real i solicitarea ciclic
uniform
Solicitarea seismic are un caracter ciclic neregulat, prezentnd o amplitudine maxim.
S-a stabilit c aceast solicitare neregulat n timp se poate echivala cu un numr determinat
de N solicitri ciclice uniforme de amplitudine bt max (Fig.2.3). Prin termenul echivalent", se
nelege c efectul solicitrii seismice reale, neregulate, din Fig.2.3,a, asupra stratului de
pmnt considerat este acelai cu cel rezultat din N solicitri ciclice uniforme (Fig.2.3,b).

Fig. 2.3.
3.1.3 Estimarea modulului de forfecare (G0)
Modelele care descriu relaiile neliniare eforturi unitare - deformaii ale pmntului sunt
modelul hiperbolic propus de Hardin i Drnevich [26] i modelul propus de Ramberg-Osgood
[58]. Bazai pe o serie de rezultate experimentale, Hardin i Drnevich au propus o metod
generalizat potrivit creia variaia efortului unitar de forfecare n funcie de deformaia de
deformare (pentru toate categoriile de pmnturi) poate fi aproximat de un model de
comportare definit de relaia hiperbolic:

=
1

+
unde s-a notat cu:
= efortul unitar de forfecare;
399

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

= deformaia de forfecare;
max = efortul unitar de forfecare maxim corespunztor momentului cedrii;
G0= modulul de forfecare iniial al pmntului pentru deformaii cu valori reduse.
n prezent exist un numr mare de date experimentale, stabilite n laborator sau in
situ, privind evaluarea modulului de forfecare, al pmntului la deformaii mici. S-au putut
stabili o mulime de relaii empirice, pentru diferite tipuri de pmnturi, dintre care n tez sunt
amintite pentru pmnturi necoezive cele ale lui Iwasaki i Tatsuoka, 1977, iar pentru
pmnturi coezive cele ale lui Hardin i Black, 1969, Marcuson i Wahls, 1972, sau Kokusho,
1982.
3.1.4 Estimarea raportului de amortizare D
Se introduce parametrul D0 care reprezint raportul de amortizare la deformaii mari,
cnd modulul de forfecare (G) devine foarte mic n raport cu valoarea iniial (G). Introducerea
noului parametru (D0), conduce la o mai bun concordan ntre datele experimentale i
modelul adoptat. ntre parametrii G i G0 respectiv D i D0, exist relaia stabilit de Hardin i
Drnevich:

= 1

0
Deoarece

1+

, rezult:

=1

1+

1+

ntr-un mod similar cu cel folosit pentru modulul de forfecare, i n acest caz poate fi

definite o deformaie hiperbolic avnd expresia: = [1 + 1 1 ( ) ]

Constantele deformaiei hiperbolice a1 i b1 au valori caracteristice tipului de pmnt


considerat. innd cont de aceast corecie, prin introducerea deformaiei hiperbolice, pentru
pmnturile reale se poate defini amortizarea relativ:

=
1 +

4 Metode de evaluare a interaciunii seismice dintre mediul de fundare i


sistemul structural
Metodele care permit evaluarea interaciunii dinamice dintre mediul de fundare i
sistemul structural i care sunt prezentate n teza de doctorat sunt:
1. Metoda direct sau metoda elementelor finite
Mediul de fundare i sistemul structural sunt incluse n acelai model i analizate ntro singur etap; mediul de fundare este discretizat n elemente finite de tip solid, iar sistemul
structural n elemente finite tip bar (calcul spaial).
Unul dintre modelele tipice folosite pentru sistemul teren-structur n cadrul acestui
procedeu, utilizeaz elemente finite tridimensionale (Fig.3.1). ntr-o prim etap a analizei se
obine o estimare raionala a micrii seismice la baza structurii. Componentele acestei micri
se introduc n urmtoarea etap ntr-un model structural care furnizeaz rspunsul detaliat al
structurii. Modelele bidimensionale sunt frecvent folosite. Ele pot reprezenta corect diferite
elemente structurale, cu deformaii axiale, tangeniale i de ncovoiere, excentriciti ntre
centrele de rigiditate i de mas la diferite planee. n realitate, masivul de pmnt este practic
infinit.

400

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Fig. 3.1.

Daniel STOICA

Fig. 3.2.

Pentru reprezentarea sa ntr-un model cu elemente finite, este necesar crearea unui
domeniu limitat de discretizare. Limitarea domeniului se face la partea inferioar i pe prile
laterale (Fig.3.2).
De regul, programele cu elemente finite consider partea inferioar rigid, neglijnd
efectul radiaiei verticale. Ipoteza este corect n cazul n care frontiera se gsete la interfaa
dintre teren i stnc. Dac ns caracteristicile masivului de pmnt se pstreaz constante sau
variaz nesemnificativ cu adncimea, considerarea unei frontiere rigide la partea de jos poate
introduce o eroare. Mrimea erorii depinde de adncimea la care este plasat frontiera i de
valoarea amortizrii interne a terenului. n aceast situaie, pentru plasarea corect a frontierei
sunt necesare calcule prealabile pe modele simplificate care s asigure c frecvena
fundamental a sistemului teren-structur este deasupra frecvenei proprii a masivului de
pmnt.
Frontierele elementare trebuie s reproduc corect vibraiile straturilor orizontale ale
masivului de pmnt acionat de unde seismice. n condiii de interaciune, vibraiile structurii
produc unde suplimentare care radiaz n teren. La ntlnirea cu frontierele, aceste unde se
reflect spre zona central, crend un efect de cutie. Consecina acestui efect este distorsionarea
rezultatelor. Alegerea corespunztoare a distanelor la care se plaseaz frontierele, poate
conduce la atenuarea acestui efect.
Frontierele vscoase prezint o mbuntire fa de frontierele elementare. Ele absorb
sau transmit trenuri de unde plane de adncime care ntlnesc frontierele sub anumite unghiuri.
Datorit naturii complexe a undelor generate de vibraia structurii, frontierele vscoase se
consider aproximative i sunt plasate la o distan suficient de fundaie pentru garantarea
unei soluii acceptabile.
Frontierele consecvente au fost dezvoltate iniial pentru modelul bidimensional. Pentru
depozite cu stratificaie orizontal ce reazem pe o baz rigid, ele permit rezolvri exacte.
Plasarea lor se poate face lng fundaie, dac geometria i proprietile terenului nu se
modific pe o direcie orizontal sau radial. Dac se ine seama de comportarea neliniar a
pmntului, ele trebuie plasate la o anumit distan de fundaie.
Principalele etape n soluia direct a cazurilor de interaciune mediu de fundare sistem
structural sunt urmtoarele:
selectarea unui model discret al sistemului (2D, cilindric, 3D, elemente finite, diferene
finite etc.); modelul 2D este larg utilizat, dei induce diferene de pn la 50% n
spectrul de rspuns;
selectarea unui domeniu finit i a unor condiii de frontier adecvate acestui domeniu;
pentru a asigura faptul c modelul simuleaz corespunztor comportarea problemei
fizice reale, trebuie impuse condiii de frontier adecvate la marginile domeniului finit;
401

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

pentru problema interaciunii mediu de fundare sistem structural, vibraiile structurii


vor cauza unde suplimentare care se propag n mediul suport; cnd acestea ating
frontierele se reflect napoi n domeniul ales; dac aceste condiii nu exist n problema
real, soluia nu va fi corect; pentru a depi aceasta problem au fost dezvoltate cteva
tipuri de frontiere care absorb sau transmit energia respectiv (frontiere vscoase i
frontier consistente);
frontierele vscoase sunt create prin plasarea unor amortizoare vscoase de-a
lungul marginilor mediului de fundare, absorbind undele plane care ajung sub
un unghi specific i care trebuie plasate la o distan suficient de mare de
fundaia structurii;
frontierele consistente sunt obinute prin utilizarea soluiei analitice exacte
pentru propagarea undelor pe direcie orizontal i o expansiune/extindere a
deplasrilor asemenea celei din domeniul elementului finit pe direcie vertical:
frontierele consistente sunt numai pentru frontierele laterale i dau soluia
exact cu exactitatea discretizrii n elemente finite pentru depozite orizontale
dispuse pentru roca rigid; dac domeniul suport este omogen i izotrop pe
direcie radial, frontierele consistente pot fi plasate direct la marginea
fundaiei;
determinarea micrii compatibile la frontierele domeniului finit ca o excitaie a
sistemului; cutremurul este de obicei specificat ca o micare n cmp liber la roca de
baz: este necesar s se determine micrile compatibile la cteva, sau la toate,
frontierele modelului de mediu de fundare: calculul micrii compatibile este n fapt o
problem de rspuns la amplasament: dac micarea compatibil este calculat din
micarea cunoscut la roca de baz, procedura reprezint convoluie; dac micarea la
roca de baz este determinat mai nti, pornind de la micarea n cmp liber cunoscut
la suprafa, procedura reprezint o deconvoluie;
selectarea unui model structural corespunztor.

2. Metoda indirect sau metoda funciilor de impedan:


Prin procedeul indirect, analiza sistemului mediu de fundare sistem structural se
realizeaz n trei etape:
determinarea unei micri seismice compatibile pentru fundaie;
determinarea rigiditilor fundaiei;
calculul la aciuni dinamice a structurii rezemat pe un mediu elastic, supus aciunii
seismice calculat n prima etap.
n Fig.3.4 sunt prezentate, ntr-o form schematic cele trei etape n abordarea pe
sisteme structurale. Pentru simplificare, mediu de fundare este reprezentat prin resoarte i
amortizori; resoartele reprezint matrici de rigiditate ai cror termeni sunt funcii complexe de
impedan.
Proprietile mediului de fundare, valorile modulului de forfecare i ale amortizrii,
folosite n primele dou etape, se determin n cadrul unei analize preliminare.
Analiza preliminar este efectuat pe un model unidimensional, corespunztor propagrii
verticale a undelor seismice, n domeniul frecven i folosind o abordare iterativ.
Pentru o fundaie rigid, rigiditile dinamice se obin de regul aplicnd fundaiei
deplasri i rotiri armonice unitare i calculnd forele i momentele rezultante. In cazul general
al unei fundaii dreptunghiulare, trebuie considerate ase grade de libertate. Pentru o fundaie
circular sau ptrat trebuie calculai: fora orizontal i momentul pentru o deplasare unitar
orizontal, momentul corespunztor unei rotaii orizontale unitare, fora vertical pentru o
deplasare vertical i momentul de torsiune corespunztor unei rotaii de torsiune unitare.

402

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Pentru o fundaie flexibil este necesar s se aplice deplasri armonice unitare n trei
direcii ortogonale, n fiecare din punctele de contact considerate ntre mediul de fundare i
fundaie: se obin forele corespunztoare n toate aceste puncte.

Fig. 3.4.

5 Efectele interaciunii seismice mediu de fundare sistem structural la


construtii
5.1 Abordri deterministe. Procedee de calcul pentru analiza fenomenului de interaciune
seismic dintre sistemul structural i masivul de pmnt
Analizele de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural s-au dezvoltat
n ultimele decenii, aa cum s-a artat odat cu proiectarea centralelor nuclearo-electrice pe
medii nestncoase (vs1100 m/s) Pentru aceste construcii rigide, rspunsul seismic este
influenat semnificativ de comportarea dinamic a masivului de pmnt pe care acestea sunt
amplasate. Experiena cptat n proiectarea construciilor nucleare a permis extinderea celor
dou procedee n analizele de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural i la
construcii convenionale, de regul rigide, fundate pe medii nestncoase, de suprafa,
semingropate i ngropate.
n ultimul timp se manifest mai mult tendina abordrilor probabilistice bazate pe
natura aleatoare a factorilor ce intervin n analizele de interaciune seismic mediu de fundare
sistem structural.
5.1.2 Procedeul direct. Metoda elementelor finite.
n cadrul procedeului direct, ansamblul sistem structural-masiv de pmnt este
analizat ntr-o singur etap (Fig.4.1). Structura este modelat prin elemente finite i liniare,
n timp ce masivul de pmnt este discretizat prin elemente finite. Utilizarea unui model discret
pentru reprezentarea spaiului semi-infinit face necesar introducerea unor condiii de margine
adecvate care s simuleze situaia real a masivului de pmnt. Posibilitatea unei analize
riguroase neliniare de interaciune mediu de fundare sistem structural reprezint un avantaj
esenial al procedeului direct. Efectuarea analizei presupune ns un model complet
tridimensional, costisitor i un set adecvat de ecuaii constitutive neliniare pentru mediul de
fundare, dificil de obinut. n practic, cele dou cerine, determinate de rigurozitatea abordrii,
sunt rar ndeplinite.
n cele mai multe cazuri, procedeul direct folosete modele bidimensionale sau modele
tridimensionale i aproximeaz comportarea neliniar prin formulri echivalent-liniare. n plus,
403

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

aplicarea acestui procedeu face necesar determinarea prealabil a micrii seismice la


marginea domeniului discretizat i n multe cazuri o analiz ulterioar pe un model structural
mai rafinat.

Fig. 4.1. Reprezentare schematic a analizei de interaciune mediu de fundare sistem


structural, pe baza metodei elementelor finite [42]
n Fig.4.2 i Fig.4.3 se prezint dou modele tipice pentru sistemul mediu de fundare
sistem structural utilizate n procedeul direct. n primul caz att sistemul structural, ct i
mediul de fundare sunt modelate cu elemente finite, n coordonate cilindrice. n cel de-al doilea
caz, att sistemul structural ct i mediul de fundare sunt modelate cu elemente finite
tridimensionale, corespunztor condiiei de deformare plan. Modelul este corect pentru studiul
rspunsului dinamic pe direcia transversal a unor structuri dezvoltate n lungime (ziduri,
baraje etc.)

Fig. 4.2. Model axial simetric cu elemente


finite toroidale [42]

Fig. 4.3. Procedeul direct. Metoda


elementelor finite. Semistructuri [42]
404

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Dac structura este reprezentat bidimensional, este evident c analiza nu poate furniza
valori pentru tensiuni n structur; se poate obine ns o estimare raional a micrii seismice
la baza acesteia. Componentele micrii se introduc, ntr-o a doua etap, ntr-un model
structural rafinat care furnizeaz, ca n cadrul analizei suplimentare, rspunsul detaliat al
structurii. O mbuntire se obine prin modelarea structurii prin elemente liniare (Fig.4.4).

Fig. 4.4. Procedeul direct. Metoda elementelor finite. Model structural condensat (stick) [42]
O variant mbuntit a modelului bidimensional este cuprins n programul de calcul
FLUSH [42]. n timp ce caracteristicile de rigiditate ale sistemului structural i ale mediului de
fundare pstreaz caracterul bidimensional, amortizarea de radiaie suplimentar este luat n
considerare prin introducerea pe cele dou pri ale fiei considerate a unor amortizori vscoi
(Fig.4.5).

Fig. 4.5. Model tridimensional simplificat cu elemente finite (program FLUSH) [42]
5.1.3 Determinarea micrii seismice la frontierele modelului discretizat
De regul se admite ipoteza stratificaiilor orizontale i propagarea vertical a undelor
seismice. Se pot aplica dou procedee de baz pentru a determina micri compatibile pentru
modelul discretizat:
analiz direct n care micrile sau tensiunile la diferite nlimi i la suprafa sunt
calculate din micarea la roca de baz sau din micarea pe o suprafa liber ipotetic a
semi-spaiului reprezentnd masivul de pmnt; procesul este cunoscut sub denumirea
de convoluie;
405

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

analiz invers n care micarea la roca de baz sau la o suprafa ipotetic a


semispaiului este calculat din micarea la suprafa; procedeul este cunoscut sub
denumirea de deconvoluie (Fig.4.7).

Fig. 4.7. Schema analizei de interaciune dinamic mediu de fundare sistem structural la
aciuni seismice [72]
5.1.4 Comportarea neliniar a masivului de pmnt
Este unanim acceptat c pentru a studia propagarea undelor seismice prin masivul de
pmnt la cutremure de intensitate medie sau mare este necesar s se in seama, cel puin
aproximativ, de comportarea neliniar a pmntului. n acest scop pot fi folosite dou procedee:
- analiza neliniar n domeniul timp folosind un set adecvat de ecuaii constitutive pentru
pmnt, bazate pe modelul Ramberg-Osgood;
- analize liniare iterative folosind tehnici de echivalare liniar.
5.1.5 Programul de calcul FLUSH n procedeul direct [42]
Programul de calcul FLUSH aplic:
metoda rspunsului complex la rezolvarea ecuaiilor de micare ale ansamblului unitar
discretizat mediu de fundare sistem structural;
algoritmul FFT (Fast Fourier Transformation) pentru un calcul rapid i eficient;
consider comportarea neliniar a pmnturilor din jurul structurii, comportare
modelat prin metoda liniar echivalent propus de Seed i Idriss [66], [67].
Soluia final se obine iterativ prin analize liniare succesive pn la realizarea
compatibilitii ntre rigiditi i amortizri i amplitudinile deformaiilor tangeniale n toate
punctele sistemului.
5.2 Concluzii partiale
Se pot trage urmtoarele concluzii:
1) Influena modulului de forfecare dinamic al pmntului asupra rspunsul seismic al
cmpului liber este esenial. Principalele efecte ca rezultat al reducerii modulului de forfecare
sunt:
creterea acceleraiei maxime absolute la nivelul bazei;
diminuarea solicitrii maxime la forfecare a stratului;
amplificarea vrfurilor cu translaia acestora n domeniul frecvenelor joase;
modificarea vrfurilor spectrale (acceleraia absolut spectral, viteza relative spectral
i deplasarea) i a frecvenelor la care apar.
Variaia de mai sus a rspunsului cu modulul de forfecare are undele excepii,
evideniate de unele studii parametrice.
406

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

2) Pentru cldirile masive rigide, i n special pentru cldirile ngropate, influena


reducerii modulului de forfecare al masivului de pmnt asupra rspunsului seismic este
esenial.
Cele mai importante efecte sunt urmtoarele:
modificarea vrfurilor orizontale spectrale (acceleraia absolut spectral, viteza
relativ spectral i deplasarea) i frecvenele la care acestea apar;
micarea de balansare (rocking) crete semnificativ. Amplificarea vrfurilor,
acceleraiilor absolute spectrale i deplasarea acestora se modific n domeniul
frecvenelor joase;
acceleraia absolut maxim- vertical i orizontal este, n general, redus;
momentele de ncovoiere maxime, forele tietoare i forele axiale cresc; variaia de
mai sus a rspunsului seismic cu modulul de forfecare poate prezenta unele excepii
evideniate de studiile parametrice.

5.3 Presiunea seismic lateral a masivului de pmnt asupra construciilor ngropate,


evaluat prin analize de interaciune seismic mediu de fundare sistem structural.
Abordri n literatura tehnic de specialitate.
Dup marele cutremur japonez Kanto din 1923, s-au studiat efectele micrii seismice
asupra zidurilor de sprijin de ctre Okabe n anul 1926 [53] i de ctre Mononobe i Matsuo n
anul 1929 [47]. Metoda propus atunci, este cunoscut sub numele Mononobe - Okabe (metoda
M-O) i se bazeaz pe teoria lui Coulomb, a presiunii statice a masivului de pmnt, teorie
dezvoltat cu peste 200 de ani nainte. Metoda M-O se aplic la ziduri de sprijin de greutate
care suport micri relativ mari de natur s iniieze alunecarea prismei de pmnt din spatele
zidului i s exercite asupra zidului presiuni n stare activ.
n ultimii 30 de ani au fost efectuate numeroase cercetri teoretice i experimentale
pentru a evalua gradul de valabilitate al metodei n diverse situaii i a o mbunti. Astfel, n
1970, Seed i Whitman [69] au simplificat metoda M-O i relaiile analitice corespunztoare
pentru proiectarea zidurilor de sprijin la ncrcri dinamice. SEED i Whitman au considerat
c pentru ziduri de sprijin de greutate respectarea n aplicaiile practice a ipotezelor aflate la
baza elaborrii metodei M-O este justificat. Aceste ipoteze sunt prezentate n paragraful
urmtor al tezei, odat cu prezentarea mai detaliat a metodei.
n 1979 Richards i Elms [59] au propus o metod practic pentru proiectarea zidurilor
de sprijin la care limitarea deplasrilor orizontale nu mai constituia o ipotez de interes. Metoda
propus de Richards i Elms folosea metoda M-O i propunea o metod bazat pe deplasri
controlate care includea parametri de baz ai micrii seismice (acceleraia maxim i viteza
maxim) i reducea astfel presiunea seismic a masivului de pmnt corespunztor unei micri
acceptabile zidului.
n 1973 Wood a dezvoltat [76] o soluie echivalent static, n domeniul elastic, pentru
determinarea presiunii seismice la ziduri de sprijin cu baz fix. Soluia se baza pe o analiz cu
elemente finite a sistemului masiv de pmnt structur aplicat la un zid de sprijin cu baz
rigid i un strat de pmnt omogen n spatele acestuia.
n 1994 Veletsos i Younan [72], [73] au dezvoltat un model analitic pentru calculul
presiunii seismice a masivului de pmnt pentru ziduri rigide, verticale, rezemate pe o baz
rigid. Modelul propus de Veletsos i Younan se baza pe modelarea pmntului din spatele
zidului printr-o serie de bare orizontale rezemate elastic semi-infinite i cu o distribuie a
maselor de natur s modeleze pmntul din spatele zidului. Modelul a fost dezvoltat avnd la
baz ipoteza propagrii pe direcie vertical a undelor de forfecare precum i ipoteza potrivit
creia variaia orizontal a deplasrilor verticale n masivul de pmnt este neglijabil. Contrar
soluiei echivalent statice a lui Wood, n acest model era luat n considerare amplificarea
407

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

micrii pmntului din spatele zidului. Modelul evidenia efectele mai multor parametri,
inclusiv a frecvenei de vibraie asupra intensitii i distribuiei presiunii seismice a
pmntului. Modelul
Veletsos i Younan a fost aplicat la studierea unor construcii ngropate, rezervoare
cilindrice i depozite. Se prezinta un exemplu pentru un zid de sprijin (Fig.4.20).
Sistemul este alctuit dintr-un material vscoelastic, semi-infinit,liber la fata
superioara, legat la o fundaie rigid, sprijinit de un perete vertical. Peretele i fundaia sunt
supuse unei excitaii seismice, iar acceleraia la orice moment este (). Amortizarea
materialului pentru mediu este considerat a fi constanta de tip histeretic [46].

Fig. 4.20. Sistemul considerat


5.3.1 Modelul Scott [65]
Modelul Scott este prezentat n figura alturat. Acest model const dintr-o consol
supus unei solicitri de forfecare, reprezentnd aciunea stratului semi-infinit de pmnt i un
set de resoarte distribuite linear, orizontal, conectnd consola cu peretele de sprijin.

Proprietile materialului si nlimea consolei sunt considerate egale cu cele ale


stratului de pmnt. Rigiditatea resoartelor este:
8(1)

2(1)

= 10(12) = 0.4002 cu 0 = 12

Peretele i consola sunt excitate la aceeai micare a pmntului. Pentru acest model
numai amortizarea corespunztoare consolei, lucrnd la forfecare, este luat n considerare.
Acest model are urmtoarele dezavantaje:

408

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Considernd c presiunile pe perete i forele sunt proporionale cu ks, unele erori


implicate n definirea rigiditii, afecteaz direct rezultatele. Trebuie menionat c
dacu tinde spre 0,5 ks, presiunile pe perete i forele asociate devin infinite.
Se presupune c micarea masivului de pmnt este caracterizat prin rezistena la
aciunea de forfecare a mediului n cmpul semi-infinit i, prin extensie, la aciunea
coloanei de pmnt ntre cmpul semi-infinit i perete.
Modelul nu poate include capacitatea de amortizare prin radiaie a mediului i, deci,
poate conduce la erori semnificative.

5.3.2 Modelul Veletsos [72]


Pentru estimarea presiunilor dinamice pe perete i, respectiv fora tietoare i momentul
la baz, aciunea stratului de pmnt poate fi reprezentat mai corect prin modelul prezentat
alturat. Masa acestui model m* este determinat astfel nct fora total pe perete, sau fora
tietoare la baz, s egaleze valoarea exact definit prin expresiile de mai jos.

= 4 2 = 1.339 cu = 0.543
= 0.543 2

5.3.3 Modelul Miller i Constantino [46]


n analiza de interaciune seismic dintre structur i masivul de pmnt s-a folosit
modelul cu resoarte i amortizoare distribuite pe suprafaa peretelui, pentru a face posibil
evaluarea presiunilor n diferite puncte (Fig.4.23,b).

Fig.4.23. Modelul SSI al rezervorului cu anvelopa de beton armat (Miller i Constantino)


409

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Importana evalurii corecte a presiunii pmntului asupra pereilor construciilor


ngropate sau parial ngropate este pus n eviden de numeroasele degradri i avarii produse
de seismele severe care au avut loc n diferite ri ale lumii. Literatura tehnic de specialitate
consultat menioneaz astfel de situaii: ziduri de sprijin (San Fernando, 1971), culei de poduri
(Noua Zeeland, 1968; Niagara, 1964; Lima, 1974), rezervoare (San Fernando, 1971). n
majoritatea cazurilor avariile i degradrile sunt atribuite creterii presiunii masivului de
pmnt n timpul cutremurelor.

6 Modelarea interactiunii teren structura in practica curenta de proiectare

Fig. 4.24. Ilustrare schematic a modului de abordare pentru infrastructura pentru


interactiunea teren-structura utilizand (i) fundatii rigide sau (ii) fundatie flexibila
Pentru realizarea calculelor structurale, trebuie verificate conceptual atat capacitatile de
rezistenta cat si rigiditatea suprastructurii in comparatie cu infrastructura (alcatuita din
substructura si structura de fundare).
410

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Meoda actuala de proiectare a suprastructurii este cea a capacitatilor de rezisteta, in


scopul obtinerii unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice. Pentru zona de
infrastructura pot sa fie acceptate urmatoarele ipoteze:
1. Infrastructura sa lucreze perfect elastic substructura si structura de fundare. De
asemenea masivul de teren sa lucreze elastic.
2. Elementele verticale ale substructurii sa lucreze in stadiul elastic iar o parte dintre
riglele/grinzile acesteia sa se plastifice. Structura de fundare si masivul de teren sa
lucreze perfect elastic.
3. Infrastructura sa lucreze elasto-plastic iar masivul de teren sa lucreze elastic.
Ipotezele convenabile sunt 1 si 2.
In functie de raportul in care se afla atat capacitatile de rezistenta cat si rigiditatile
suprastructurii si infrastructurii se pot intalni in practica curenta doua ipoteze de lucru:
- Daca infrastructura este mai rezistenta si mai rigida decat suprastructura (cutie
rigida si rezistenta) atunci calculele se pot efectua separat pentru zona de
suprastructura si apoi pentru infrastructura. In acest caz se considera suprastructura
incastrata la nivelul superior al infrastructurii si se realizeaza calculele corespunzatoare
unei dimensionari cu metoda capacitatilor de rezistenta rezultand astfel capacitatile
de rezistenta pentru elementele structurale ale suprastructurii. Infrastructura se
modeleaza si calculeaza separat, considerand ca incarcari asupra acesteia capacitatile
de rezistenta determinate pentru suprastructura. Calculele pot fi realizate cu sau fara
influenta masivului de teren, ca rigiditate.
- Daca infrastructura nu este mai rezistenta si mai rigida ca suprastructura
modelarea si calculele se fac pentru intreaga cladire, suprastructura si infrastructura,
incastrarea realizandu-se la nivelul masivului de teren. Calculele pot fi realizate cu sau
fara influenta masivului de teren, ca rigiditate.

411

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fig. 4.25. Ilustrare schematic a unor modele de calcul utilizate in practica inginereasca
pentru reprezentarea problemei de interactiune teren-structura

Pentru modelarea comportarii masivului de teren se pot adopta diferite solutii dar cea
mai utilizata in proiectarea curenta este aceea prin care terenul se modeleaza cu elemente de
legatura de tip resort, atat pentru translatii cat si pentru rotiri (3 translatii si 3 rotiri maxim).
In literatura de specialitate se intalnesc o serie de moduri de determinare a rigiditatilor
corespunzatoare pentru astfel de resoarte, in prezentul capitol fiind adoptat modelul realizat de
profesorii Newmark si Rosenblueth.
Varianta 1 privind modelarea interactiunii teren-structura
Directie

Rigiditate
Amortizare
4
Verticala
=
1.79 3
1
(1 2 )
Orizontala
= 18.2
1.08 3
(2 )2
Rotire
= 2.7 3
2.7 3
Torsiune
= 5.3 3
5.3 3
Unde: r=raza placii; G=modul de rezistenta transversal;
= coeficientul lui Poisson; =densitate
Adoptat dupa Newmark si Rosenblueth

Masa
1.50 3
0.28 3
0.49 3
0.70 3

412

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Varianta 2 privind modelarea interactiunii teren-structura


O astfel de modelare este de obicei greoaie si laborioasa. In practica curenta, avand in
vedere observatiile in urma seismelor majore, se poate accepta urmatoarea ipoteza
simplificatoare: in timpul miscarii seismice, infrastructura (substructura si structura de fundare)
se translateaza o data cu masivul de pamant si nu se poate roti in jurul axului vertical (torsiune).
Astfel la interfata structura de fundare-masiv de teren se pot bloca 3 grade de libertate:
cele doua translatii in plan (pe x si pe y) respectiv rotirea in jurul axului vertical (torsiunea in
jurul axului z).
Rotirile elementelor in jurul axelor orixontale (rotire in jurul axei x respectiv in jurul
axei y) sunt permise iar pentru deplasarea pe verticala (tasare sau desprindere) pe directia axei
verticale, in model se prevad resoarte cu anumite rigiditati, determinate prin calcul, avand ca
suport datele oferite de studiile geotehnice complexe realizate pe amplasament.
La fiecare nivel al infrastructurii se pot adopta urmatoarele variante de interactiune cu
terenul:
- Resoarte de translatie in plan orizontal, determinate in functie de caracteristicile
teremului, oferite de catre studii geotehnice complexe;
- Blocarea deplasarilor pe x sau y;
- Infrastructura este lasata libera pe verticala.
In practica curenta, pentru modelarea cu programele curente (ETABS, SAP, etc) a
interactiunii teren-structura (ITS) se accepta urmatoarele ipoteze:
-

Modelarea terenului pentru o comportare elastica se face tinand seama de ipotezele


Winkler (mediu elastic de tip Winkler);
Se cunoaste coeficientul de deformabilitate de tip Winkler (coeficientul de pat) pentru
conditii de comportare statica ks (care de principiu reprezinta raportul dintre presiunea
respectiv tasarea admisibile si ca unitate de masura este de tip [F]/[L3]);
=

Miscarea infrastructurii in terenul de fundare (cele doua translatii orizontale pe x si y


respectiv torsiunea in jurul axei z) este impiedicata. Baza se misca o data cu terenul.
Asadar raman libere numai rotirile in jurul axei x respectiv y. Translatia pe axa z este
permisa numai in sensul de tasare (valori negative) si nu si de intindere (desprinderi).
Pentru modelarea acesteia se folosesc elemente finite LINK de tip GAP (sau SPRINGuri care sa lucreze numai la tasare, etc), introduse in fiecare nod al grinzilor de fundatie
sau radierelor.
Pentru comportarea dinamica a terenului, tranzitorie, conform literaturii de specialitate
se considera un coeficient de deformabilitate de tip Winkler de cca 10 ori mai mare
decat cep pentru conditii statice kd10ks.

Determinarea rigiditatii echivalente a terenului:


-

Se cunoaste pentru fiecare zona de grinda de fundatie/radier, latimea ariei de contact cu


terenul. (nu intotdeauna latimea acesteia este egala cu latimea talpilor de fundatie, daca
mai exista sub aceasta un bloc de beton simplu in acest caz este vorba de latimea
blocului de beton simplu interfata teren-fundatie) Bf;

413

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Se cunoaste distanta dintre doua noduri consecutive, de pe traseele grinzilor de


fundare/radierului, avand in vedere ca elementele LINK de tip GAP (SPRING, etc) se
vor introduce in aceste noduri. (fig. 4.26));
Se determina Aaferent,nod=lnxBf
Rigiditatea GAP-ului/SPRING-ului pe directie verticala (in cazul GAP-ului lucrand
numai pe aceasta directie o sa fie directia 1) Kz,s= Aaferent,nodxks si Kz,d= Aaferent,nodxkd
sau
Kz,d 10Aaferent,nodxks.

Figura 4.26. - Caracteristici geometrice


Deoarece programele curente de proiectare nu accepta pentru nici un tip de element
structural sau de legatura mai multe seturi de rigiditati, trebuie sa existe doua tipuri de modele,
unul pentru calcul gravitational (utilizand kz,s) iar celalalt pentru calcul seismic (utilizand kz,d).
Infasuratoarea de deformatii/eforturi se poate realiza cu utilizarea de programe specializate de
tip Excel sau Numbers.
Exemplu considerand ca in urma studiului geotehnic pe amplasament ks=30000KN/m3
respectiv
kd=300000KN/m3
iar
Aaferent,nod=
0.50x1.05=0.525m2
rezulta
Kz,s=30000x0.525=15750 KN/m respectiv Kz,d=300000x0.525=157500 KN/m
Modelarea elementelor structurale ale infrastructurii si structurii de fundare este
esentiala. Daca pentru suprastructura, elementele planare verticale (la care raportul laturilor
sectiunii transversale este mai mare decat 4) poarta denumirea de pereti structurali, la
414

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

infrastructura aceste elemente structurale, conlucrand cu talpa de fundare sau cu radierul sunt
considetate grinzi-pereti si din acest motiv comportarea este mai apropiata de cea de grinda si
nu de perete.
INFRASTRUCTURA se poate defini (substructura+structura de fundare) sub forma
unor grinzi-pereti de fundatie. Pentru a nu pierde incarcarile din planseul peste subsol, mai intai
se va introduce o placa de planseu, similara celei de la peste parter, de exemplu. Este o prima
posibilitate recomandata. Se disting mai multe cazuri, ca sectiuni caracteristice prin aceste
grinzi pereti:

Sectiune prin gol de usa (a)


Sectiune prin gol de fereastra (b)
Sectiune prin plin (c)

Sectiune prin gol de usa (a)

Sectiune prin gol de


Sectiune prin plin (c)
fereastra (b)
Figura 4.27 Sectiuni caracteristice prin grinzi-pereti

Pentru primele doua tipuri de sectiuni (a si b) se vor descrie grinzile de fundatie prin
caracteristici geometrice de tip arie (A), arie de forfecare (Af) si moment de inertie (I);
Pentru al treilea tip de sectiune se poate opta fie pentru o descriere similara celei de mai sus
fie folosind descrierea unei sectiuni T din b.a. care apare in program;

Presupunand de exemplu ca:


-

pereteledin b.a. are grosimea de 25 cm;


415

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

talpa are latimea de 105 cm (40+25+40) si inaltimea de 40 cm (minimul acceptabil);


inaltimea totala a grinzii de fundatie este de 3.00 m (300 cm=260+40),
golul de usa este de 210 cm ceea ce ne conduce la o inaltime a zonei de deasupra acestuia
de 50 cm;
golul de fereastra are 60 cm inaltime iar parapetul este de 150 cm;
Aria de forfecare Af=Aria inimii/k (unde pentru sectiuni T sau L k=1.10);

se pot calcula caracteristicile geometrice pentru cele trei tipuri caracteristice de sectiuni:
Sectiune/caracteristica
Arie A [m2]
Arie de forfecare Af [m2]
Moment de inertie I [m4]

Tip a
0.5450
0.2050
0.6346

Tip b
0.9200
0.5000
0.7345

Tip c
1.0700
0.6820
0.9458

In mod corect, pentru un caz concret, se cunosc capacitatile de rezistenta ale tuturor
elementelor structurale verticale (stalpi/pereti din b.a. sau din zidarie). In lucrarile cu caracter
didactic sau in scopul unor predimensionari, se cunosc capacitatile unor elemente dar
insuficiente.
Din acest motiv se accepta ca pentru un mecanism de disipare a energiei optim, cu
plastificarea tuturor elementelor la baza, coeficientul seismic de baza ajunge sa fie de circa
1.50-2.50 ori mai mare decat cel calculat corespunzator Codului P100/1-2013. In acest caz se
accepta calculul intregii structuri (suprastructura+infrastructura+structura de fundare) cu
influenta masivului de teren. Raspunsurile structurale obtinute, ca deformatii sau eforturi, in
acest caz, sunt valabile numai pentru zona de infrastructura.
In cazul radierelor trebuiesc realizate si verificari suplimentare la strapungere.

7 Calcule simplificate pentru verificarea tendintei de desprindere a talpilor


La predimensionarea elementelor structurii de fundare, deseori se prefera realizarea
unor investigatii simpliste dar acoperitoare cu privire la tendinta de desprindere a structurii de
fundare fata de masivul de teren.
Avand ca exemplu un radier din beton armat, cu dimensiunile in plan L si T se pot face
urmatoarele aprecieri:
-

Se cunosc:
o Forta axiala totala la interfata teren-fundatie, atat in gruparea fundamentala cat si in

gruparea speciala de incarcari si ;

o Mov Momentul de rasturnare in gruparea speciala de incarcari;


o VB Forta taietoare de baza in gruparea speciala de incarcari;
o Inaltimea infrastructurii Hf.
Se determina:
416

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

o Pozitia samburelui central in concordanta cu forma structurii de fundare in plan;


o momentul de rasturnare la interfata teren-fundatie = + )fig. 4.29
o excentricitatea de aplicare a fortei axiale totale: =
-

locul geometric al acestei

pozitii, avand in vedere directia si sensul actiunii seismice este un cerc de raza e;
se verifica daca raza e se afla in interiorul samburelui central rezultand urmatoarele
variante:
o raza e se afla in interiorul samburelui central structura de fundare nu are tendinta
de desprindere;
o raza e se afla pe una dintre directii in afara samburelui central rezulta ca structura
de fundare are tendinta de desprindere pe directia/sensul respectiv;
o raza e se afla complet in afara samburelui central rezulta ca structura de fundare
are tendinta de desprindere indiferent de sensul sau directia actiunii seismice.

Fig. 4.28 Radier din beton armat vedere in plan


-

daca structura de fundare nu are tendinta de desprindere, in principiu se pot folosi la


modelare orice tip de LINK;
daca structura de fundare are tendinta de desprindere, la modelarea cladirii se va tine seama
de aceasta si se vor alege elemente de tip LINK care sa lucreze numai la compresiune si nu
si la intindere (GAP, SPRING-uri speciale, etc.).

417

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Fif. 4.29 Eforturi de sistem structural


Cunoscand toate caracteristicile geometrice ale structurii de fundare in plan (Ixx, Iyy,
A, Wxx, Wyy, razele de giratie, etc) se pot realiza calcule suplimentare de predimensionare:
- se determina:

o =

o = cu Wf in functie de directie si sens a actiunii seismice


o 1 =

si 2 =

o Daca p1 si p2 sunt 0 atunci nu exista tendinte de rasturnare;


o Daca p1=0 si p2>0 structura de fundare inca nu are tendinta de desprindere;
o Daca p1<0 si p2>0 la capatul din stanga exista tendinta de desprindere.
Exemplul din figura 4.30 este pentru o actiune seismica pe directie x in sensul stangadreapta. Acelasi mod de calcul se aplica pentru ambele sensuri si directii ale actiunii seismice.

Fig. 4.30 Determinarea presiunilor efective pe talpa de fundare


418

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

In codul romanesc CR6, cu privire la infrastructurile cladirilor cu structura din zidarie apar
referintele urmatoare, pastrate cu numerele, trimiterile, figurile, relatiile corespunzatoare
codului.
5.4. Proiectarea preliminar a infrastructurii
(1) Infrastructura cldirilor cu perei structurali din zidrie este constituit din urmtoarele
subansambluri/elemente de construcie:
a. cldiri fr subsol: fundaii, socluri i placa de beton care constituie suportul pardoselii
de la parter;
b. cldiri cu subsol: fundaii, perei de subsol, placa de beton care constituie suportul
pardoselii de la subsol, planeul peste subsol.
(2) Proiectarea preliminar a infrastructurii trebuie s in seama de:
a. mrimea forelor verticale care trebuie transmise la teren;
b. severitatea aciunii seismice la amplasament;
c. natura, stabilitatea i rezistena terenului de fundare;
d. efectele posibile ale apelor subterane.
(3) Proiectarea/dimensionarea infrastructurii se va face pe baza datelor privind stabilitatea i
rezistena terenului de fundare obinute prin cercetarea geotehnic a amplasamentului conform
reglementrilor tehnice specifice n vigoare. Se excepteaz de la aceast prevedere cldirile
provizorii i anexele gospodreti.
(4) n faza de proiectare preliminar, infrastructura trebuie s fie conceput ca un ansamblu de
elemente structurale cu rezisten i rigiditate spaial adecvate intensitii solicitrilor verticale
i seismice i caracteristicilor terenului de fundare care s asigure:
a. transmiterea la teren a tuturor solicitrilor din seciunea de ncastrare a pereilor, fr
producerea deformaiilor postelastice n elementele infrastructurii i/sau n terenul de
fundare;
b. limitarea deformaiilor verticale ale cldirii la valori care nu pericliteaz integritatea
structurii, a elementelor nestructurale i a branamentelor la reelele exterioare.
(5) Alctuirea infrastructurii cldirilor cu perei structurali din zidrie va respecta, de asemenea,
principiile generale date n reglementrile tehnice n vigoare privind proiectarea fundaiilor de
suprafa i n P 100-1, cap.8, precum i prevederile specifice date n continuare.
5.4.1. Fundaii
(1) Fundaiile pereilor structurali vor fi continue sub ziduri cu una din alctuirile urmtoare:
a. blocuri/tlpi din beton simplu, cu una sau mai multe trepte;
b. blocuri/tlpi din beton simplu i cuzinei din beton armat;
c. tlpi din beton armat.
(2) n cazurile prevzute n P 100-1, cap.8 se pot prevedea i fundaii izolate, din beton simplu,
legate cu grinzi din beton armat pe ambele direcii.
(3) Pentru pereii nestructurali de la subsol, n funcie de dimensiunile i de greutatea proprie a
acestora, se va alege una din urmtoarele soluii de fundare:
a. rezemare pe placa de la subsol, dac aceasta are rezistena i rigiditatea necesare pentru
a prelua ncrcrile respective;
b. ngroarea local a plcii de la subsol,
c. fundarea direct.
5.4.2. Socluri
(1) La cldirile fr subsol, soclul i fundaiile vor fi axate fa de pereii structurali.

419

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(2) Limea soclului va fi cel puin egal cu grosimea peretelui de la parter; se admite o
retragere de maximum 5 cm a feei exterioare a soclului n raport cu faa exterioar a peretelui
de la parter.
5.4.3. Perei de subsol
(1) Pereii de subsol vor fi dispui, de regul, axat, sub toi pereii structurali din parter. Se
accept o retragere de maximum 5.0 cm a feei exterioare a pereilor de la subsol n raport cu
faa exterioar a peretelui de la parter.
(2) Grosimea pereilor de subsol se va stabili, prin calcul, pentru satisfacerea cerinei de
rezisten sub efectul ncrcrilor din gruparea fundamental i din cea seismic i va permite
preluarea eventualelor abateri de execuie.
(4) Rigiditatea subsolului trebuie s fie superioar rigiditii nivelurilor supraterane. n acest
scop se recomand adoptarea urmtoarelor msuri de conformare general, arhitecturalstructural, a subsolului:
a. numrul i dimensiunile golurilor n pereii subsolului vor fi reduse la strictul necesar
din punct de vedere funcional;
b. golurile de ui i ferestre din pereii de subsol vor fi amplasate, n plan, n poziii
decalate fa de golurile de la parter ; n cldirile din zone seismice cu ag 0.25g
amplasarea golurilor de ui din pereii interiori de subsol va fi fcut cu un decalaj de
cel puin 1,0 m fa de poziia golurilor de la parter.
c. dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici dect cele de la parter, seciunea
plinurilor va fi sporit iar zonele slbite vor fi verificate prin calcul;
d. n cldirile din zone seismice cu ag 0.30g golurile de ui i ferestre din pereii exteriori
de la subsol vor fi mai mici cu cel puin 25% fa de cele din parter.
e. n cazul cldirilor cu perei dispui n sistem "celular", n zonele cu acceleraia seismic
de proiectare ag 0.30g, se recomand sporirea rigiditii subsolului prin introducerea
unor perei suplimentari, n limita posibilitilor rezultate din cerinele funcionale.

Figura 5.5 Perei suplimentari la subsol n cazul cldirilor cu perei rari


Dac aceste condiii nu sunt respectate, zonele slbite vor fi verificate prin calcul pentru toate
situaiile de proiectare.
5.4.4. Planee la infrastructur
(1) n toate cldirile fr subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton
armat. Aceast plac va fi legat monolit cu soclurile cldirii constituind o legtur rigid n
plan la nivelul infrastructurii/fundaiilor
(2) n toate cldirile cu subsol, placa planeului peste subsol se va executa din beton armat i
avea cel puin aceiai grosime ca i plcile etajelor supraterane.

420

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(3) n cazul cldirilor cu subsol, situate n zonele seismice cu ag0.30g. i n toate cldirile
amplasate pe terenuri de fundare dificile, placa suport a pardoselii subsolului se va executa din
beton armat, legat de tlpile de fundaie.
7.2. Prevederi constructive privind infrastructura
(1) Pentru toate elementele de beton armat ale infrastructurii acoperirea cu beton, nndirea i
ancorarea barelor se vor face conform SR EN 1992-1-1 i reglementrilor tehnice privind
proiectarea fundaiilor de suprafa, n vigoare.
(2) Pentru toate elementele infrastructurii (fundaii, socluri, perei de subsol) continuitatea
armturilor longitudinale din centuri nu va fi ntrerupt de golurile pentru instalaii. n cazul
armturilor transversale ntrerupte se vor prevedea armturi suplimentare cu seciune total cel
puin egal, la marginea golurilor.
(3) n cazul amplasamentelor pe terenurile dificile de fundare, detalierea constructiv a
infrastructurilor se va face conform reglementrilor tehnice specifice, n vigoare.
(4) n cazurile n care, conform prevederilor de la aliniatele urmtoare, soclul i/sau pereii de
subsol pot fi executai din beton simplu, se vor prevedea armturi minime pentru preluarea
eforturilor provenite din contracia betonului.
7.2.1. Fundaii
(1) n cazul fundaiilor care sunt n contact cu pmnturi care conin compui chimici agresivi
fa de beton se vor lua msuri de asigurare a durabilitii betonului prin unul sau prin ambele
procedee indicate mai jos:
a. folosirea cimenturilor rezistente la aciunea substanelor respective;
b. acoperirea betonului cu pelicule de protecie rezistente la aciunea acestor ageni.
7.2.2. Socluri
(1) n cazurile n care soclurile se execut din beton simplu, la nivelul pardoselii parterului se
va prevedea un sistem de centuri care va forma contururi nchise. Aria armturilor longitudinale
din aceste centuri va fi cu cel puin 20% mai mare dect aria armturilor din centura cea mai
puternic armat de la nivelurile supraterane de pe acelai perete. Dac nlimea soclului, peste
nivelul tlpii de fundare, este 1.50 m se va prevedea o centur la baza soclului cu aceiai
armtur ca i centura de la nivelul pardoselii.

Figura 7.2. Armturi pentru centuri i stlpiori n socluri de beton simplu


421

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(2) Mustile pentru elementele verticale de beton armat din suprastructur (stlpiori i stratul
median al pereilor din ZIA) vor fi ancorate n soclu pe o lungime de minimum 601.0 m i
vor fi fasonate fr crlige. Pentru meninerea poziiei mustilor n timpul turnrii se
recomand ca mustile s fie ancorate pe ntreaga nlime a subsolului sau, dac sunt mai
scurte, s fie fixate cu puncte de sudur de armturile longitudinale din centura superioar.
(3) Soclurile pereilor de contur vor fi protejate la exterior cu tencuial hidrofug. ntre faa
superioar a soclului i zidul din elevaie se va prevedea un strat de hidroizolaie rigid care va
satisface cerinele de la 4.3.3.5.(1).
7.2.3. Perei de subsol
7.2.3.1. Prevederi generale
(1) Mustile pentru elementele verticale din suprastructur (stlpiori sau stratul median al
pereilor din ZIA) vor fi ancorate n centura inferioar a peretelui sau, dup caz, vor fi nndite
cu mustile din talpa de fundare. Mustile vor fi fasonate fr crlige. Continuitatea mustilor
pentru armturile verticale nu va fi ntrerupt de golurile pentru instalaii.
(2) Armarea pereilor de subsol se va determina prin calcul pentru gruparea fundamental i
pentru gruparea seismic. Indiferent de rezultatele calculului se vor asigura urmtoarele
procente minime de armare raportate la ntreaga seciune (din nsumarea armturilor de pe cele
dou fee):
a. vertical: 0.20 %;
b. orizontal: 0.15 %.
(3) Golurile de ui i de ferestre din pereii de beton armat din subsol vor fi bordate cu armturi
verticale a cror seciune total va fi cu cel puin 20% mai mare dect seciunea armturilor
ntrerupte de gol. Ancorarea acestor armturi dincolo de marginea golurilor se va face pe o
lungime 60.
(4) n dreptul golurilor de ui, fora tietoare din seciunile de beton (buiandrug i centura
inferioar) va fi preluat integral cu armturi verticale sau etrieri.
7.2.3.2. Perei de subsol din beton simplu
(1) n cazurile n care pereii de subsol se execut din beton simplu, indiferent de rezultatele
calculului, peretele de subsol va fi prevzut cu dou centuri, care vor forma contururi nchise
pe ansamblul cldirii, amplasate la baza peretelui i la nivelul planeului peste subsol. Aria
armturilor longitudinale din fiecare centur va fi cu cel puin 20% mai mare dect aria
armturilor din centura cea mai puternic armat de la nivelurile supraterane de pe acelai perete.

Figura 7.3 Armturi pentru centuri i stlpiori n perei de subsol din beton simplu
422

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(2) n cazul n care fundaiile se execut din beton simplu, armturile din centurile prevzute
la 7.2.2 (1) i respectiv 7.2.3.2.(1) vor fi majorate cu cel puin 20%.
(3) Golurile de ui i de ferestre din pereii de beton simplu din subsol vor fi bordate dup cum
urmeaz:
a. armturi verticale 412 categoria de rezisten 2 / 414 categoria de rezisten 1;
armturile vor fi din clasa de ductilitate B
b. armturi n plinurile orizontale calculate pentru efectele locale (reaciunea terenului/
ncrcarea adus de planeu) i pentru fora tietoare rezultat din conlucrarea
teren/perete de subsol/perete din suprastructur.
7.2.3.3. Hidroizolaii la infrastructur
(1) Pereii de contur de la subsol vor fi prevzui cu hidroizolaie vertical mpotriva apelor de
infiltraie.
(2) Toi pereii de la subsol vor fi prevzui cu hidroizolaie orizontal mpotriva ascensiunii
capilare a apei subterane. Hidroizolaia va fi, de regul, de tip "tencuial rigid " pentru a
asigura continuitatea mustilor verticale.
7.2.4. Planee la infrastructur .
(1) Plcile de beton armat de la parter (la cldiri fr subsol) i de la subsol vor fi prevzute cu
izolaie termic conform reglementrilor tehnice specifice i cu strat de rupere a capilaritii
pentru a mpiedica ascensiunea apei subterane.
(2) Stratul de rupere a capilaritii va fi executat din pietri.
(3) Betonul va fi turnat pe un strat de folie din material plastic sau de carton pentru a se evita
pierderea apei din betonul proaspt.
(4) n cazul n care pe placa suport a pardoselii de la subsol sunt rezemai perei nestructurali
se vor respecta prevederile de la 5.4.1.(3).

423

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

12. BIBLIOGRAFIE

424

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Andersen, L., Hausgaard Lyngs, J. (2009). Shortcomings of the Winkler Model in the
Assessment of Sectioned Tunnels under Seismic Loading, DCE Technical Memorandum
No. 10, Aalborg University.
Anderson, D.G., Richart, F.E. Jr. (1976). Effects of Straining on Shear Modulus of Clays,
Journal of Geotechnical Engineering, Division ASCE, pp.1-27.
ASCE Standard 4-86 (1986). Seismic Analysis of Safety Related Nuclear Structures and
Commentary on Standard for Seismic Analysis of Safety Related Nuclear Structures,
Published by the American Society of Civil Engineers.
Bazavan Domnita Efectele interactiunii seismice teren-structura la constructii partial
ingropate si ingropate Teza de doctorat UTCB 2010
Bilotta, E., Lanzano, G., Gianpiero, R. et.al. (2007). Pseudostatic and Dynamic Analyses
of Tunnels in Transversal and Longitudinal Directions, 4th International Conference on
Earthquake Geotechnical Engineering, Thessaloniki, Greece.
Biswal, K., Bhattacharyya S. K., Sinha, K. (2003). Dynamic Characteristics of Liquid
Filled Rectangular Tank with Baffles, IE (I) Journal, Vol 84, August.
Boncheva, H. (1977). Soil Amplification Factor of Surface Waves, Proceedings of the 6th
World Conference on Earthquake Engineering, January, New Delhi.
Bozorgnia, Y., Bertero, V.V. (editors, 2004). Earthquake Engineering from Engineering
Seismology to Performance-Based Engineering, CRC Press. C23992 (1993). ndrumtor
tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundare, al presiunii pmntului pe lucrri de
susinere i al stabilitii taluzurilor i versanilor la aciuni seismice, Buletinul
Construciilor, vol. 3/1993.
Chang, C.Y., Power, M..S., Mok, C.M., Tang, Y.K., Tang, H.T. (1990). Analysis of
Dynamic Lateral Earth Pressures Recorded on Lotung Reactor Containment Model
Structure, Proceedings, 4th U.S. National Conference on Earthquake Engineering, pp. 643652, EERI.
Chen, W-F., Scawthorn, C. (editors, 2003). Earthquake Engineering Handbook, Vol.1,
CRC Press.
Chopra, A.K. (2007). Dynamics of Structures. Theory and Applications to Earthquake
Engineering, Pearson, Prentice Hall, NJ.
Das, B.M. (2004). Principles of Foundation Engineering, 2nd Edition, PWSKENT
Publishing Company, Boston.
Day, R.W. (2002). Geotechnical Earthquake Engineering Handbook, McGraw-Hill
Handbooks.
Duke, C.M. (1960). Foundations and Earth Structures in Earthquakes, Proceedings of the
Second World Conference on Earthquake Engineering, Vol.1, Tokyo and Kyoto, Japan,
pp.435-455.
Electric Power Research Institute (1989). Proceedings: EPRI/NRC/TPC Workshop on
Seismic SoilStructure Interaction Analysis Techniques Using Data from Lotung, Taiwan,
Report No.EPRI/NP-6154, March, Palo Alto, California.
Electric Power Research Institute (1991). Post Earthquake Analysis and Data
Correlations for the - Scale Containment Model of the Lotung Experiment, EPRI
Publication No.EPRI/NP7305SL, October, Palo Alto, California.
Erdey, C.K. (2007). Earthquake Engineering, Application to Design, John Wiley&Sons,
Inc.
Ghiocel, D. (2004-2006). Comunicri personale.
Ghiocel, D.M. (1996). Seismic Motion Incoherency Effects on Dynamic Response, 7th
ASCE EMD/STD Joint Specialty Conference on Probabilistic Mechanics and Structural
Reliability, Worcester M.A.
425

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Ghiocel, D.M. (1998). Uncertainties of Seismic SoilStructure Interactions Analysis:


Significance, Modeling and Examples, US-Japan Workshop on SoilStructure Interaction,
San Francisco.
Ghiocel, D.M. (1999). SUPER SASSI/PC: A Complete Dynamic Soil-Structure Interaction
System on Personal Computers, Advanced Computational Software, INC. Pittsford, N.Y.
Hadjian, A. H., Tang, H.T. (1991). Soil Spring SSI Improvements Based on Test
Correlation of the Lotung SSI Experiment Horizontal Excitation, Proceedings of the 2nd
International Conference on Recent Advances in Geotechnical Earthquake Engineering and
Soil Dynamics, St. Louis, Missouri, March 11-15.
Haiano, K., Matsumoto, M., Tatsuoka, F., Koseki, J. (2001). Evaluation of TimeDependent Deformation Properties of Sedimentary Soft Rock and Their Constitutive
Modeling, Soils and Foundations, Japanese Geotechnical Society, Vol.41, No.2, 21-38,
April 2001.
Hani M. (1992). Soil-Structure Interaction under Random Excitation, Ph.D. Thesis, I.C.B.
Hardin, B.O., Black, W.L. (1969). Closure to Vibration Modulus of Normally Consolidated
Clays, Proceedings ASCE: Journal of the Soil Mechanics and Foundations Division, Vol.95
(SM6), pp.15311537.
Hardin, B.O., Drnevich, V.P. (1972). Shear Modulus and Damping in Soils: Design
Equations and Curves, Proceedings of ASCE: Journal of the Soil Mechanics and
Foundations Division, Vol. 98 (SM7), pp.667692.
Hirota, M., Sugimoto, M., Onimaru, S. (1992). Study on Dynamic Earth Pressure through
Observation. Proceedings of 10th WCEE, Madrid, Spain.
Idriss, I.M., Boulanger, R.W. (2008). Soil Liquefaction during Earthquakes, EERI
Monograph, MNO-12.
Iwasaki, T., Tatsuoka, F. (1977). Effects of Grain Size Dynamic Shear Modulus of Sands,
Soils and Foundations, Vol. 17, No.3., pp.19-35.
Iwasaki, T., Tatsuoka, F., Takagi, Y. (1978). Shear Moduli of Sands under Cyclic Torsional
Loading, Soils and Foundations, Vol. 18, No. 1, pp. 39-56.
Kausel, E. et all. (1978). The Spring Method for Embedded Foundation, Nuclear
Engineering and Design, No.48, North Holland Publishing Company.
Kokusho, T., et.al. (1982). Dynamic Properties of Soft Clay for Wide Strain Range, Soil
Foundations, Vol.22, No.4, pp.1-18.
Koyama, K., Kusano, N., Ueno, H., Kondoh, T. (1992). Dynamic Earth Pressure Acting on
LNG inGround Storage Tank During Earthquakes, Proceedings of 10th World Conference
on Earthquake Engineering, July, Madrid, Spain.
Koyama, K., Watanabe, O., Kusano, N. (1988). Seismic Behavior of In-Ground LNG
Storage Tanks During Semi-Long Period Ground Motion, Proceedings of 9th World
Conference on Earthquake Engineering, August 29, Tokyo-Kyoto, Japan.
Kusano, N., Koyama, K., Ueno, H., Kondoh, T. (1992). Dynamic Earth Pressure Acting on
LNG In-Ground Storage Tank During Earthquakes, Proceedings of 10th World Conference
on Earthquake Engineering, July, Madrid, Spain.
Kramer, S.L. (1996). Geotechnical Earthquake Engineering, Prentice-Hall, Englewood
Cliffs, NJ.
Lee, K.L., Chan, K. (1972). Number of Equivalent Significant Cycles in Strong Motion
Earthquakes, Proceedings of the International Conference on Microzonation for Safer
Construction Research and Application, Vol. 2, October 30-November 3, Seattle,
Wahington, pp.609-627.
Lee, W.H.K., Kanamori, H., Jennings, P.C., Kisslinger, C. (editors, Part A: 2002. Part B:
2003). International Handbook of Earthquake & Engineering Seismology, Academic Press.
426

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Loganathan, N., Poulos, H.G., Xu, K.J. (2001). Ground and Pile-Group Responses Due to
Tunneling, Soils and Foundations, Japanese Geotechnical Society, Vol.41, No.1, 57-67,
February.
Luco, J.E. (1974). Impedance Functions for a Rigid Foundation on a Layered Medium.
Nuclear Engineering and Design, No.31 (2), pp.204-217, North Holland Publishing
Company.
Lysmer, J., TabatabaieRaissi, M., Tajirian, F, et al. (1981). SASSI, A System for Analysis
of SoilStructure Interaction, Report No.GT (2), pp.1-54, University of California at
Berkeley.
Lysmer, J., Udaka, T., Tsai, C.F., Seed, H.B. (1975). FLUSH a Computer Program for
Approximate 3D Analysis of Soil-Structure Interaction Problems, Earthquake Engineering
Research Center, Report no. EERC 75-30 November 1975, College of Engineering,
University of California at Berkeley, California, U.S.A.
Lysmer, J., Udaka, T., Tsia, C.F., Seed, H.B. (1975). FLUSHA Computer Program for
Approximate 3D Analysis of SoilStructure Interaction Problems, Report EERC No.7530, pp.1-83, Earthquake Engineering Research Center, University of California at
Berkeley.
Marcuson III, W.F., Wahls, H.E. (1972). Time Effects on Dynamic Shear Modulus of
Clays, Journal of the Soil Mechanics and Foundations Division, Vol.98, No.12, pp.13591373.
Matsumoto, H., et.al. (1991). Earthquake Observation of Deeply Embedded Building
Structure, Proceedings of 6th Canadian Conference on Earthquake Engineering, June,
Toronto, Canada.
Miller, C.A., Constantino, C. (1994). Seismic Induced Earth Pressures in Buried Vaults,
Natural Hazard Phenomena and Mitigation, ASME, Vol.271, pp.3-11.
Mononobe N, Matsuo H. (1929). On the Determination of Earth Pressures during
Earthquakes, Proceedings of World Engineering Conference, Vol.9, Paper 388.
Nadim, F., Whitman, R.V. (1984). Coupled Sliding and Tilting of Gravity Retaining Walls
During Earthquakes, Proceedings of the 8th World Conference on Earthquake Engineering,
Vol.3, San Francisco, pp.477-484.
NIST GCR 12-917-21 - Soil-Structure Interaction for Building Structures - 2012
Normativ P100-1-2006 (2006). Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de
proiectare pentru cldiri, MTCT, Bucureti.
Nuclear Regulatory Commission (1991). Proposed Staff Positions on Lateral Earth
Pressures on Retaining Walls and Embedded Walls of Nuclear Power Plant Structures,
Civil Engineering and Geoscience Branch, Division of Engineering of Nuclear Reactor
Regulations.
Ohtsuka, Y., Fukuoka, A., Akino, A., Ishida, K. (1996). Experimental Studies on
Embedment Effects on Dynamic Soil-Structure Interaction, Proceedings of 11th World
Conference on Earthquake Engineering, Acapulco, Mexico, Paper 59.
Ohtsuka, Y., Fukuoka, A., Yanagisawa, E., Fukudome, H. (1992). Embedment Effects on
Dynamic Soil-Structure Interaction, Proceedings of 10th World Conference on Earthquake
Engineering, Madrid, Vol.3, pp.107-1712.
Okabe, S. (1926). General Theory of Earth Pressure, Journal, Japanese Society of Civil
Engineers, Vol. 12, No. 1, Tokyo.
Onimaru, S., Sugimoto, M., Ohmiya, Y., Sugawara, Y., Ogihara, M. (1995). Study of
Dynamic Earth Pressure Acting on a Deeply Embedded Structure, Transactions of the 13th
International Conference on Structural Mechanics in Reactor Technology, Eschola de
Engenharia Universidade Federal do Rio Grande do Sul, Porto Alegre, Brasil.
427

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Ostadan, F., White, W.H. (1997). Lateral seismic Soil Pressure an Updated Approach,
Bechtel technical grant report, Bechtel Corporation, San Francisco, California.
Ostadan, F., White, W.H. (1998). Lateral seismic Soil Pressure An Updated Approach,
USJapan SSI Workshop, September 22-23, USGS, Menlo Park, California.
Prange, B. (1977). Parameters Affecting Damping Ratio, Proceedings of dynamic Methods
in Soil and Rock Mechanics, Vol. 1, September, pp.61-78.
Ramberg, W., Osgood, W. T. (1943). Description of Stress-Strain Curves by Three
Parameters, Technical Note 902, National Advisory Committee of Aeronautics,
Washington DC.
Richards, R., Elms, D.G. (1979). Seismic behavior of gravity retaining walls, Journal of
Geotechnical Engineering Division, ASCE 105 GT4, pp. 449464.
Romo M.P., Chen, J.H., Lysmer J., Seed, H.B. (1980). PLUSHA Computer Program for
Probabilities Finite Element Analysis of Seismic SoilStructure Interaction, Report EERC
No.7701, Earthquake Engineering Research Center, University of California at Berkeley.
Sandi, H. (1979). Measures of ground motion, Proceedings of 2nd US National Conference
on Earthquake Engineering, Stanford University, CA.
Sandi, H. (1983). Elemente de dinamica structurilor, Editura Tehnic, Bucureti.
Sandi, H. (2006-2008). Comunicri personale.
Sandi, H., Borcia, I.S., Stancu, M., Stancu, O., Vlad, I., Vlad, N. (2004). Influence of source
mechanism versus that of local conditions upon content of ground motion, Proceedings of
13th World Conference on Earthquake Engineering, Vancouver.
Scott, R,F. (1973). Earthquake induced pressures on retaining walls, Proceedings of 5th
World Conference on Earthquake Engineering, Vol.2, pp.1611-1620, Rome, Italy.
Seed, H.B., Idriss, I.M. (1970). Soil Module and Damping Factors for Dynamic response
Analysis, Report EERC 70-10, University of California at Berkeley.
Seed, H.B., Idriss, I.M. (1983). Ground Motions and Soil Liquefaction during Earthquakes,
Earthquake Engineering Research Institute, Oakland, California.
Seed, H.B., Schnabel, P., (1976). Soil and Geologic Effects on Site Response during
Earthquakes, Seminar on Seismic Microzoning, June 1976, Thessaloniki Greece.
Seed, H.B., Whitman, R.V. (1970). Design of Earth Retaining Structures for Dynamic
Loads, State-of-the-art paper presented at the 1970 ASCE Specialty Conference on Lateral
Stresses in the Ground and Design of Earth-Retaining Structures, June 22-24, Cornell
University, Ithaca, New York.
Stoica, D. - Modelarea interactiunii teren-structura pentru cladiri note de curs UTCB
2013
Tsai, N.C. (1980). The Role of Radiation Damping in the Impedance Function Approach
to Soil Structure Interaction Analysis, Lawrence Livermore Laboratory, Livermore,
California, UCRL-15232.
Valera, J.E., Donovan, N.C. (1977). Soil Liquefaction ProceduresA Review, Journal of
Geotechnical. Engineering, Division ASCE, Vol. 103, pp.607625.
Veletsos, A. Younan, A.H. (1994). Dynamic Soil Pressure on Rigid Vertical Walls, Journal
of Earthquake Engineering and Soil Dynamics, Vol. 23, Issue 3, pp.275 301.
Veletsos, A., Younan, A.H. (1994). Dynamic Modeling and Response of SoilWall
Systems, Journal of Geotechnical Engineering, Vol. 120, No.12, December, pp.2155-2179.
Waas, G. (1972). Linear Two Dimensional Analysis of Soil Dynamics Problems in Semi
Infinite Layered Media, PhD Thesis, University of California at Berkeley.
Watakabe, M., et.al. (1992). Earthquake Observation of Deeply Embedded Building
Structures, Proceedings of 10th WCEE, July, Madrid, Spain.
428

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Wood, J.H. (1973). Earthquake-induced pressures on retaining walls, Report EERL 73-05,
Earthquake Engineering Research Laboratory, California Institute of Technology,
Pasadena
P100-1/2006 - Cod de Proiectare Seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri,
Bucuresti, 2006
Anil K. Chopra - Dynamics of Structures - Theory and Applications to Earthquake
Engineering, New Jersey, 1995
Cristian Ghindea, Nicolai Topa - Studiu de Caz Asupra unor Structuri cu Baza Izolata, 2007
Ahmed Elgamal, Michael Fraser - Seismic Isolation & Energy Dissipation Systems, 2004
Trevor H. Kelly - Base Isolation of Structures, Design Guidelines, 2001
Satish Nagarajaiah, Andrei M. Reinhorn, Michalakis C. Constantinou -Nonlinear Dynamic
Analysis of 3D Base-Isolated Systems, 1991
A.B.M. Saiful Islam, Mohammed Jameel, Mohd Zamin Jumaat - Seismic Isolation in
Buildings to be a Practical Reality: Behavior of Structure and Installation Tehnique, 2011
Michael D. Symans - Seismic Protective Systems, Seismic Isolation
M. Ala Saadeghvaziri, Maria Q. Feng - Experimental and Analytical Study of BaseIsolation for Electric Power Equipment
Wang Yen-Po - Fundamentals of Seismic Base Isolation, Taiwan
Sajal Kanti Deb - Seismic Base Isolation - An overview, India, 2004
Farzad Naeim, James M. Kelly - Design of Seismic Isolated Structures, From Theory to
Practic, 1999
Tunde Tokes - Studiu comparativ la cldirile cu perei din beton armat folosind principiul
izolarii bazei n proiectarea seismic din Romnia 2013 Disertatie
Andreea Toader - Studiu comparativ la cldirile cu cadre din beton armat folosind
principiul izolarii bazei n proiectarea seismic din Romnia 2013 Disertatie
Dinamic of structures R.W.Clough, J. Prezien (1993)
Application of tuned mass damper for vibration control of frame structures under seismic
excitation Rasmi Mishra (2011)
The effect of tuned-mass dampers on the seismic response of base-isolated structures
Hsiang-Chuan Tsai (1993)
Optimal design theories and applications of tuned mass dampers - Chien-Liang Leea,
Yung-Tsang Chen (2006)
D. Cretu; E. Tulei; C. Ghindea; R. Cruciat - Eficienta dispozitivelor pasive de control la
reabilitarea seismica a unei cladiri din bucuresti
Studii privind utilizarea dispozitivelor disipatoare cu masa acordata (TMD) la reducerea
vulnerabilitatilor seismice ale cladirilor existente cu structura din b.a. Adrian Ivan
Disertatie 2013
Tulei E., Cretu D., Ghindea C. (2008), Seismic rehabilitation of a reinforced concrete
framed structure by the use of tuned mass dampers and viscous dampers, Proceedings of
the International Conference Constructions 2008, 9-10 may 2008, Cluj-Napoca, Romania,
Vol.1, p.283-290
Tulei E., Cretu D., Lungu D. (2009), Study on seismic upgrade of 5 storey reinforced
concrete building by Tuned Mass Damper, Proceedings of the International Conference on
Protection of Historical Buildings, Prohitech 09, Rome, Italy, 21-24 june 2009, Vol.1,
p.563-568
STUDIUL UNOR METODE DE ATENUARE A ACTIUNII SEISMICE ASUPRA
CONSTRUCTIILOR - C. Ghindea Teza de doctorat UTCB 2008
Mario DAniello Steel Dissipative Bracing Systems for Seismic Retrofitting of Existing
Structures: Theory and Testing
429

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Dr. Durgesh C Rai, Department of Civil Engineering Indian Institute of Technology


Kanpur, Kanpur - Review of Documents on Seismic Strengthening of Existing Buildings
Elizabeth A. Jones, James O. Jirsa Seismic Strengthening of a reinforced concrete frame
using structural steel bracing
M.A. Youssef, H. Ghaffarzadeh, M. Nehdi - Seismic performance of RC frames with
concentric internal steel bracing
Viswanath K.G, Prakash K.B., Anant Desai - Seismic Analysis of Steel Braced Reinforced
Concrete Frames
Marc Eric Badoux Seismic retrofitting of seismic reinforced concrete structures with steel
bracing systems
http://www.nexus.globalquakemodel.org/gem-building-taxonomy/overview/glossary/
braced -framelfbr
P100-3:2008 Cod de evaluare i proiectare a lucrrilor de consolidare la cldiri existente,
vulnerabile seismic
P100-1:2013 Prevederi de proiectare pentru cldiri
SR EN 1993-1-1 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-1: Reguli generale
i reguli pentru cldiri
Alexandra Lelia Oancea - Studii privind utilizarea contravntuirilor metalice la reducerea
vulnerabilitilor seismice ale cldirilor existente cu structur dual din beton armat
Disertatie 2013
Teodora Postu - Studii privind utilizarea contravntuirilor metalice la reducerea
vulnerabilitilor seismice ale cldirilor existente cu structur cu cadre din beton armat
Disertatie 2013
Tamar S.Kieval Structural Blast Design, Washington University in St. Louis, 2002.
Unified Facilities Criteria (UFC), Structures to Resist the Effects of Accidental Explosions,
[TM-5-1300] U. S. Army Corps of Engineers, Naval Facilities Engineering Command, Air
Force Civil Engineer Support Agency, UFC 3-340-02,] 5 Decembrie 2008.
G.C. Mays, P.D. Smith Blast effects on buildings Design of buildings to optimize rezistance
to blast loading 2003.
Donald O. Dusenberry HANDBOOK FOR BLAST RESISTANT DESIGN OF
BUILDINGS 2010.
D.J.Forbes Design Guide for BLAST RESISTANT STRUCTURES.
Clay Naito, Ph.D,P.E., Lehigh University Blast-Resistent Design Considerations.
Robert G. Pekelnicky Stanley C. Woodson Steven C. Sweeny John R. Hayes, Jr. Joe
Magallanes David R. Bonneville Chris D. Poland Blast-Resistant Benefits of Seismic
Design FEMA P-439B/Noiembrie 2010.
Lt.col.Fnel-Eduard IORGA, EFECTUL UNDEI DE OC ASUPRA CONSTRUCIILOR
I OAMENILOR/http://www.rft.forter.ro/2010_1_t/06-arm/07.htm
Bogdan Davidescu Efectul exploziilor asupra cladirilor Disertatie 2013
STAS 10903/2-79
Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea
focului, indicativ P118, 1999.
EN1991-1-2
Conf. dr. ing. Raul Zaharia Calculul structurilor la actiunea focului
(NIST). U. N. (2007). Best Practices for Reducing the Potential for Progressive Collapse
in Buildings, Technology Administration. U.S. Department of Comerce.
ASCE. (2005). ASCE 7: Minimum design loads for buildings and other structures.
American Society of Civil Engineers.
430

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Burnett, E. (1975). The avoidance of progresive collapse: Regulatory aproaches to the


problem.
CR0-2005. (2005). Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor in construci.
CSI. (fr an). ETABS Nonlinear V 9.7.4-User manual.
Elingwood, B., & Dusenberry, D. (2005). Building Design for abnormal loads and
progressive collapse. Computer Aided Civil and Infrastructure Engineering.
EN 1990. Eurocode 0 - EN 1990: Basis of structural design. (2002).
Europe, S. S. (fr an). Design check of BRBF system according to Eurocode 8 : Use of
pushover analysis.
Gilmour, J., & Viridi, K. (1998). Numerical modeling of the progresive collapse of framed
structures asa a result of impact or explosion. Budapesta.
GSA Progressive Collapse Analysis and Design Guidelines for New Federal Office
Buildings and Major Modernizations Projects. General Services Administration (GSA).
Janssens, V. (2012). MODELLING PROGRESSIVE COLLAPSE IN STEEL
STRUCTURES. PHD Thessis.
Janssens, V., & O'Dwyer, D. (2010). The importance of dynamic effect in progressive
collapse. IABSE Syposium.
Kaewkulchai, G., & Williamson, E. B. (2004). Beam Element Formulation and Solution
Procedure for Dynamic Progressive Collapse Analysis. 82.
Kokot, S., & Solomos, G. (2012). Progressive collapse risk analysis: literature survey,
relevant construction standards and guidelines. European Laboratory for Structural
Assessment.
Menchel, K. (2009). Progressive Collapse: Comparison of Main Standards, Formulation
and Validation of New Computational Procedures. Thessis, UNIVERSITE LIBRE DE
BRUXELLES.
National Building Code of Canada.
P100-1/2012. (2012). COD DE PROIECTARE SEISMICA PARTEA I - PREVEDERI DE
PROIECTARE PENTRU CLDIRI.
PAVEL,
M.
(2013).
ANALIZA
PUSHOVER.
Preluat
de
pe
http://www.encipedia.org/articole/educational/utilizarea-programelor-decalcul/etabs/analiza-pushover.html.
Polina, K. (2013). THE PHENOMENON OF PROGRESSIVE COLLAPSE
ACCORDING TO RUSSIAN NORMS. Thessis, Saimaa University of Applied Sciences.
Sadek, F. M.-T. (2010). An experimental and analytical study of steel moment connections
under a column removal scenario. NIST Technical Note 1669.
Sagiroglu, S. (2012). Analytical and experimental evaluation of progressive collapse
resistance of reinforced concrete structures. Thessis, Northeastern University.
Sasani, M. B. (2007). Experimental and Analytical. 104.
Smith, M. (2007). Progressive Collapse Assessment-Non-linear behaviour of concrete
structures in damaged state. Master Thessis.
Starossek, U. (2007). Typology of progressive collapse. 29.
STAROSSEK, U., & WOLFF, M. (2005). Progressive Collapse: Design Strategies. IABSE
Symposyum.
Toader, T., & Steopoaie, A. (fr an). Analiza de tip pushover (Calcul static
neliniar/biografic).
New Zeeland Concrete Masonry Manual - Users Guide to NZS 4230:2004

431

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

F.J. Crisafulli, A.J. Carr, R. Park Experimental Response of Framed Masonry Structures
Designed with New Reinforcement Details Bulletin of New Zeeland Society for
Earthquake Engineering, vol. 38, No.1, March 2005
F.J. Crisafulli, A.J. Carr, R. Park - CAPACITY DESIGN OF INFILLED FRAME
STRUCTURES 12WCEE 2000 paper 0221
Aguilar, G., Meli, R. and Vzquez-del-Mercado, R., 1996, "Influence of Horizontal
Reinforcement on the Behaviour of Confined Masonry Walls", Proceedings of the Eleventh
World Conference on Earthquake Engineering, Mexico, Paper No. 1380.
Alvarez, J. J., 1996, "Some Topics on the Seismic Behaviour of Confined Masonry
Structures", Proceedings of the Eleventh World Conference on Earthquake Engineering,
Mexico, Paper No. 180.
Crisafulli, F. J., 1997, Seismic Behaviour of Reinforced Concrete Structures with Masonry
Infills, PhD Thesis, Department of Civil Engineering, University of Canterbury, New
Zealand, 404 p.
Crisafulli, F. J., Carr, A. J. y Park, R., 1998, "A New Procedure for the Rational Design of
Reinforced Concrete Frames Infilled with Masonry Panels", Eleventh Conference on
Earthquake Engineering, Paris, France, September.
Park, R. and Paulay, T., 1975, Reinforced Concrete Structures, John Wiley & Sons Inc.,
New York, 768 p.
Paulay, T. and Priestley, M. J. N., 1992, Seismic Design of Reinforced Concrete and
Masonry Buildings, John Wiley & Sons Inc., 744 p.
Restrepo, J. I., Crisafulli, F. J. and Park, R., 1996, "Seismic Design Aspects for Tilt-Up
Buildings", The Journal of the New Zealand Structural Engineering Society, Vol. 9, No. 2,
pp. 9-24.
Restrepo, J. I., Crisafulli, F. J. and Park, R., Earthquake Resistance of Structures: The
Design and Construction of Tilt-up Reinforced Concrete Buildings, Department of Civil
Engineering, University of Canterbury, New Zealand, Research Report 96-11, 1996.
San Bartolom, A., Quiun, D. and Torrealva, D., 1992, "Seismic Behaviour of a ThreeStorey Half Scale Confined Masonry Structure", Proceedings of the Tenth World
Conference on Earthquake Engineering, Madrid, Spain, Vol. 6, pp. 3527-3531.
Zarnic, R. and Tomazevic, M., 1985, "Study of the Behaviour of Masonry Infilled
Reinforced Concrete Frames Subjected to Seismic Loading", Proceedings of the Seventh
International Brick Masonry Conference, Melbourne, Australia, Vol. 2, pp. 1315-1325.
Anand S. ARYA, Teddy BOEN, Yuji ISHIYAMA - GUIDELINES FOR EARTHQUAKE
RESISTANT NON-ENGINEERED CONSTRUCTION UNESCO June 2013
Andr PLUMIER, Catherine DONEUX, Valeria CAPORALETTI, Fabio FERRARIO,
Daniel STOICA - GUIDE TECHNIQUE PARASISMIQUE BELGE POUR MAISONS
INDIVIDUELLES Liege 2003
Gian Michele Calvi, Timothy Sullivan - DEVELOPMENT OF A MODEL CODE FOR
DIRECT DISPLACEMENT BASED SEISMIC DESIGN - G. Manfredi, M. Dolce (eds),
The state of Earthquake Engineering Research in Italy: the ReLUIS-DPC 2005-2008
Project, 141-171, 2009 Doppiavoce, Napoli, Italy
Adhikari G., Petrini L. (2008). Is direct displacement based design valid for long span
bridges?, Proceedings Of The 14th World Conference On Earthquake Engineering, on cdrom, Bejing (China), 12-17 october 2008, paper n. 05-02-0098.
Adhikari G., Petrini L., Calvi G.M. (2009), Application of direct displacement based
design to long span bridges submitted to Bulletin Of Earthquake Engineering.
Benedetti A., Landi L., Malavolta D. (2008) On the design and evaluation of seismic
response of RC buildings according to direct displacement-based approach, 14th World
432

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Conference on Earthquake Engineering, 14WCEE. Beijing, China. October 12-17, 2008.


Paper No. 05-01-0424.
Belleri A., Riva P. (2008). Direct Displacement Based Design and Force Based Design of
Precast Concrete Structures. Proceedings IALCCE08,Varenna, Italy, June 11-14
Belleri A., Riva P. (2008). Seismic Behaviour Of Grouted Sleeve Precast Column To
Foundation Connections: Results Applied To The Direct Displacement Based Design. 14th
World Conference on Earthquake Engineering 14WCEE October 12-17, Beijing, China
Calvi GM., Pane V., Paolucci R., (2008). Displacement Based Seismic Design of
Geotechnical Structures, XII Ciclo di Conferenze di Meccanica e Ingegneria delle Rocce,
MIR2008, Torino 2-3 dicembre 2008.
Cardone D. (2007). Nonlinear Static Methods vs. Experimental Shaking Table Test
Results, Journal of Earthquake Engineering, Vol. 11(6): 847-875, Taylor & Francis, Ltd,
London, UK.
Cardone D., Dolce M. and Rivelli M. (2009). Reduction factors for high-damping design
response spectra, Bulletin of Earthquake Engineering, Vol. 7(1): 273-291, Springer Ltd,
Dordrecht, The Netherlands.
Cardone D., Dolce M. and Palermo G. (2008). Direct Displacement-Based Design of
Seismically Isolated Bridges, Bulletin of Earthquake Engineering, DOI 10.1007/s10518008-9069-2, Springer Ltd, Dordrecht, The Netherlands.
Cardone D., Dolce M. and Gesualdi G. (2009). Lateral Force Distributions for the Linear
Static Analysis of Base-Isolated Buildings, Bulletin of Earthquake Engineering, DOI
10.1007/s10518-009-9104-y, Springer Ltd, Dordrecht, The Netherlands.
Cardone D., Dolce M. and Palermo G. (2009). Direct Displacement-Based Design of
Buildings with Different Seismic Isolation Systems, sent for publication to Journal of
Earthquake Engineering, Taylor & Francis, Ltd, London, UK.
Cardone D. and Dolce M. (2007). A displacement-based design procedure for buildings
with seismic isolation, Proc. 3rd International Conference on Structural Engineering,
Mechanics and Computation, 10-12 September 2007, Cape Town, South Africa.
Cardone D., Dolce M. and Palermo G. (2008). Force-Based vs. Direct DisplacementBased Design of Buildings with Seismic Isolation, Proc. 14th World Conference on
Earthquake Engineering, Beijing, China, October 12-17, 2008.
Cardone D., Dolce M., Matera F. and Palermo G. (2008). Application of Direct
Displacement-Based Design to Multi-Span Simply Supported Deck Bridges with Seismic
Isolation: A Case Study, Proc. 14th World Conference on Earthquake Engineering,
Beijing, China, October 12-17, 2008.
Cecconi M., Pane V., Vecchietti S., (2008). The DDBD method in the a-seismic design of
anchored diaphragm walls, MERCEA08, Int. Conf. on Seismic Engineering, AIP
Conference Proceedings, Santini and Moraci Editors, Reggio Calabria 8-11 July, 695-702.
Cecconi M., Vecchietti S., Pane V., (2007). The DDBD Method in the design of cantilever
diaphragm walls, Ottawa 2007, 60th Canadian Geotechnical Conference & 8th Joint
CGS/IAH-CNC Groundwater Conference -The Diamond Jubilee, Ottawa, Canada, ottobre
2007, 912-919.
Della Corte G. (2006). Vibration mode vs. collapse mechanism control for steel frames,
Proceedings of the Fourth International Specialty Conference on Behaviour of Steel
Structures in Seismic Areas (STESSA 2006), Yokohama, Japan, 14-17 August 2006, pp.
423-428.
Della Corte G., DAniello M., Mazzolani F.M. (2007). Seismic design of concentrically
braced steel frames: Traditional force-based vs. innovative displacement-based design

433

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

approaches, Proceedings of the Third International Conference on Structural Engineering,


Mechanics and Computation (SEMC 2007), Cape Town, South Africa, 10-12 September.
Della Corte G., DAniello M., Mazzolani F.M. (2008). Displacement-based design of steel
structures, Proceedings of the 5th European Conference on Steel and Composite
Structures (Eurosteel), Graz, Austria, 3-5 September.
Della Corte G., Mazzolani F.M. (2008). Theoretical developments and numerical
verification of a displacement-based design procedure for steel braced structures,
Proceedings of the 14th World Conference on Earthquake Engineering, Beijing, China, 1217 October.
Di Prisco C., Galli A., Vecchiotti M. (2008). "Cyclic and dynamic mechanical response of
shallow foundations on granular deposits". NATO Advanced Research Workshop Coupled
Site and Soil- Structure Interaction Effects with Application to Seismic Risk Mitigation,
Borovets, Bulgaria, 30.08.08 - 03.09.08.
Ortiz Restrepo J.C. (2007), Displacement-based design of continuous concrete bridges
under transverse seismic exitation, Master Thesis, Rose School, European School For
Advanced Studies In Reduction Of Seismic Risk, Iuss, Pavia, Italy.
Paolucci R., di Prisco C., Vecchiotti M., Shirato M., Yilmaz M.T. (2007). "Seismic
behyaviour of shallow foundations: large scale experiments vs. numerical modelling and
implications for performance based design. 1st US-Italy Sesimic Bridge workshop,
Eucentre, Pavia, April 18-20 2007.
Paolucci R., di Prisco C., Vecchiotti M., Shirato M., Yilmaz M.T. (2007): Seismic
behaviour of shallow foundations: large-scale experiments vs. numerical modelling and
implications for performance based design XIV European Conference on Soil Mechanics
and Geotechnical Engineering, Madrid, 24th 27th september, 2007 .
Paolucci R., di Prisco C. , Figini R., Petrini L., Vecchiotti M. (2009). "Non-linear dynamic
soil-structure interaction in the displacement based design". Accepted to ANIDIS 2009,
Bologna (Italy).
Paolucci R., Shirato M., Yilmaz M. T. (2008) "Seismic behaviour of shallow foundations:
shaking table experiments vs. numerical modelling", Earthquake Engineering and
Structural Dynamics, 37: 577-595.
Petrini L., Maggi C., Priestley M.J.N., Calvi G.M. (2008). Experimental verification of
viscous damping modelling for inelastic time history analyses, Journal of Earthquake
Engineering, 12(1): 125145, Taylor&Francis Group, Philadelphia (PA, USA).
Sadan O.B. (2009), Direct displacement-based seismic assessment procedure for multispan reinforced concrete bridges, Ph.D. Th., Politecnico di Milano, Italy
adan O.B., Petrini L. (2009). Direct displacement based seismic assessment procedure
for multi-span reinforced concrete bridges, accepted for presentation at the CE - ECCE TCCE Joint Conference Earthquake & Tsunami, 22 - 24 June 2009, stanbul - Turkey
Shirato M., Paolucci R., Kouno T., Nakatani S., Fukui J., Nova R. and di Prisco C. (2008).
"Numerical simulation of model tests of pier-shallow foundation systems subjected to
earthquake loads using an elasto-uplift-plastic macro element", Soils and Foundations,
48(5): 693-711.
Shirato M., Kouno T., Asai R., Nakani N., Fukui J. e R. Paolucci (2008). "Large-scale
Experiments on Nonlinear Behavior of Shallow Foundations Subjected to Strong
Earthquakes". Soils and Foundations 48(5): 673-692
Vecchietti S., Cecconi M., Pane V., (2007). Displacement-methods for the design of earth
retaining structures, 4th International Conference on Earthquake Geotechnical
Engineering, Thessaloniki, Greece, 25-28 June 2007, CD rom.

434

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Zapata Montoya, R. A. (2008) Direct displacement-based design on bridges with


foundation flexibility Master Thesis, Rose School, European School For Advanced
Studies in Reduction of Seismic Risk, Pavia, Italy.
Zonta D. Piazza M., Zanon P., Loss C., Sartori C. (2008). "Direct displacement-based
design of glulam timber frame buildings", Proc. 14th World Conference on Earthquake
Engineering (14WCEE), Beijing, China.
Zonta D., Piazza M., Zanon P., Giuliani G. (2006). "An application of Direct Displacement
Based Design to Glulam Timber Portal-Frame Structures", Proc. First European
Conference on Earthquake Engineering and Seismology (ECEES), Swiss Federal Institute
of Technology (ETH), Zurich (CH).
R. Park, T . Paulay - DUCTILE REINFORCED CONCRETE FRAMES - SOME
COMMENTS ON THE SPECIAL PROVISIONS FOR S E I S M IC DESIGN OF ACI
318-71 AND ON CAPACITY DESIGN - BULLETIN OF THE NEW ZEALAND
NATIONAL SOCIETY FOR EARTHQUAKE ENGINEERING, VOL.8, N0.1. MARCH
1975
WeiChiang Pang, David Rosowsky - DIRECT DISPLACEMENT PROCEDURE FOR
PERFORMANCE-BASED SEISMIC DESIGN OF MULTISTORY WOODFRAME
STRUCTURES - Technical Report MCEER-10-0001 April 26, 2010
S. TALEBI, M. R. KIANOUSH - BEHAVIOR OF REINFORCED CONCRETE FRAMES
DESIGNED FOR DIFFERENT LEVELS OF DUCTILITY - 13th World Conference on
Earthquake Engineering, Vancouver, B.C., Canada, August 1-6, 2004, Paper No. 505
Reinhorm, A.M., Kunnath, S.K., and Valles, R.E., IDARC2D, A Computer Program
for Inelastic Damage Analysis of Buildings, Version 4, Department of Civil
Engineering, State University of New York at Buffalo, 1996.
Filiatrault A., Lachapelle E., and Lamontagne P., Seismic Performance of Ductile
and Nominally Ductile Reinforced Concrete Moment Resisting Frames, Analytical
Study, Canadian Journal of Civil Engineering, Volume 25, Issue 2, Ottawa,
Canada., 1998.
Park, Y. J. and Ang, A.H.S., Mechanistic seismic damage in reinforced concrete,
Journal of Structural Engineering, Volume 111, No. 4, 1985.
T. J. Sullivan, G. M. Calvi, M. J. N. Priestley - INITIAL STIFFNESS VERSUS SECANT
STIFFNESS IN DISPLACEMENT BASED DESIGN - 13th World Conference on
Earthquake Engineering, Vancouver, B.C., Canada, August 1-6, 2004, Paper No. 2888
M.J.N. Priestley Displacement-based seismic assessment of existing RC buildings
PCEE 95, Melbourne, November 1995
Katrin Beyer, S. Petry, M. Tondelli, A. Paparo - Towards Displacement-Based Seismic
Design of Modern Unreinforced Masonry Structures - A. Ansal (ed.), Perspectives on
European Earthquake Engineering and Seismology, Geotechnical, Geological and
Earthquake Engineering 34, DOI 10.1007/978-3-319-07118-3_12, The Author(s) 2014
Peter Fajfar A nonlinear analysis method for performance based seismic design
Earthquake Spectra, Vol. 16, No.3, pp573-592, August 2000.
D. Stoica - ABOUT MASONRY WALLS DUCTILITY CAPACITIES CALCULATION
- 5th International Conference Advanced Composite Materials Engineering COMAT
2014, 16-17 October 2014, Braov, Romania.
C. Allen & M.J. Masia , H.Derakhshan & M.C. Griffith , D.Dizhur & J.M. Ingham. What ductility value should be used when assessing unreinforced masonry buildings?,
2013 , NZEE Conference.
M.J.N. Priestley , G.M. Calvi , M.J. Kowalsky . - Displacement-Based Seismic Design of
Structures, Pavia, Italy, 2007.
435

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Miha Tomaevi , Vlatko Bosiljkov , Polona Weiss . - Structural behaviour factor for
mansonry structures, 13th World Conference on Earthquake Engineering, Vancouver, B.C.
, Canada, August 1-6, 2004.
D. Stoica Ductility demands and capacities for masonry buildinsgs, IWCEA 2014,
Istanbul, Turkey.
M. Fardis - EN 1998: EUROCODE 8 Design of Structures for Earthquake Resistance
Rajesh P Dhakal - STRUCTURAL DESIGN FOR EARTHQUAKE RESISTANCE:
PAST, PRESENT AND FUTURE - Report to the Canterbury Earthquake Royal
Commission, August 2011
Roberto Meli, Svetlana Brzev, Maximiliano Astroza, Teddy Boen, Francisco Crisafulli,
Junwu Dai, Mohammed Farsi, Tim Hart, Ahmed Mebarki, A.S. Moghadam, Daniel Quiun,
Miha Tomazevic, Luis Yamin - SEISMIC DESIGN GUIDE FOR LOW-RISE CONFINED
MASONRY BUILDINGS - 2011 Earthquake Engineering Research Institute, Oakland,
California 94612-1934, August 2011.
Saleh Malekpour, Farhad Dashti - Application of the Direct Displacement Based Design
Methodology for Different Types of RC Structural Systems - International Journal of
Concrete Structures and Materials, Vol.7, No.2, pp.135153, June 2013, DOI
10.1007/s40069-013-0043-2, ISSN 1976-0485 / eISSN 2234-1315
Jack P. Moehle, John D. Hooper, Chris D. Lubke - Seismic Design of Reinforced Concrete
Special Moment Frames: A Guide for Practicing Engineers - NEHRP Seismic Design
Technical Brief No. 1 - NIST GCR 8-917-1
Sachin Paul, Adarsh Dharmaraj - Comparative study of Direct Displacement Based Seismic
Design with Force Based Seismic Design - Transactions on Engineering and Sciences
ISSN: 2347-1964 (Online) 2347-1875 (Print) Vol.2, Issue 10, October 2014
Chao,S.H. and Goel, S.C., ( 2008), Performance Based plastic design of Special Truss
Moment Frames, Engineering Journal, 2nd Quarter, pp. 127-150.
Varghese, J.A., Menon, D. and Prasad, A.M., Review of displacement based seismic
design methods of reinforced concrete regular frames, Journal Of Structural Engineering,
Vol. 39(2), 2012 pp.210-220
Preistley, M.J.N. and Kowalasky, M.J., Direct displacement based design of concrete
buildings, Bulletin of the New Zealand National Society for Earthquake Engg, Vol. 33(4),
2000, pp. 421-444
Priestley, M.J.N., Myths and Fallacies in Earthquake Engineering, Revisited, IUSS Press,
Pavia, 2003
Sullivan, T.J., Priestley, M.J.N. and Calvi, G.M., The limitations and performance of
different displacement-based seismic design methods, Journal of Earthquake Engineering,
Vol.7(1), 2003 pp 201-241
ATC 40,Seismic evaluation and retrofit of existing concrete buildings, Redwood city (CA):
Applied Technology council, 1996
IS 1893, Criteria for Earthquake Resistant Design of Structures-Part 1, 2002
Andres Lepage, Steve Dill, Matthew Haapala, Reynaldo Sanchez - SEISMIC DESIGN OF
REINFORCED MASONRY WALLS: CURRENT METHODS AND PROPOSED
LIMIT-DESIGN ALTERNATIVE Eleventh NAMC Minneapolis USA, June 5-8, 2011
ASCE 7-10: Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures. ASCE Standard,
American Society of Civil Engineers, Reston, VA, 2010.
Moehle 1992: Moehle, J.P., Displacement-Based Design of RC Structures Subjected to
Earthquakes, Earthquake Spectra, 8(3), 403-428.

436

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

MSJC-08: Building Code Requirements for Masonry Structures. ACI 530-08, American
Concrete Institute, Farmington Hills, MI; ASCE 5-08, American Society of Civil
Engineers, Reston, VA; TMS 402-08, The Masonry Society, Boulder, CO, 2008.
Shedid 2009: Shedid, M.T., W.W. El-Dakhakhni, R.G. Drysdale, Behavior of Fully
Grouted Reinforced Concrete Masonry Shear Walls Failing in Flexure: Analysis,
Engineering Struct., 31(9), 2032-2044.
Shing 1989: Shing, P.B., J.L. Noland, E. Klamerus, H. Spaeh. "Inelastic Behavior of
Concrete Masonry Shear Walls", Journal of Structural Engineering, 115(9), 2204-2225.
Voon 2006: Voon, K.C., J.M. Ingham, "Experimental In-Plane Shear Strength
Investigation of Reinforced Concrete Masonry Walls", Journal of Structural Engineering,
132(3), 400-408.
Donald Anderson, Svetlana Brzev - SEISMIC DESIGN GUIDE FOR MASONRY
BUILDINGS - Canadian Concrete Masonry Producers Association, April 2009
N.D. Stoica - TOWARDS THE USING OF ENERGY DISSIPATION OPTION IN
ETABS PROGRAM - Glasnik Rudarsko-geoloko-graevinskog fakultetaJournal of
Faculty of Mining, Geology and Civil Engineering ISSN:2303-5145 Vol. 2014/2, pp.23-30

437