(Am si eu o mare problema, mi-e GROAZA de cutremure.

Eu locuiesc intr-un bloc care

la cutremurul din 77 era ridicat jumatate si e monolit. Stie cineva daca am vre-o sansa in
blocul asta sau mai bine ma mut la cort. SI inca ceva. EU stau la etajul 9, e riscul mai
mare la etajele superioare sau doar sperietura e mai mare?

In primul rand da-mi voie sa-ti spun bine ai venit pe forumul nostru
In ceea ce priveste problema ridicata de tine: nu trebuie sa te temi de cutremur in blocul
in care locuiesti.
Incepand din 1963 au fost introduse primele norme de proiectare antiseismica a blocurilor
din Romania. Acestea au fost imbunatatite in 1971 si apoi imediat dupa cutremurul din
1977 si din nou in 1984.
Blocurile aflate in constructie in 1977 au fost expertizate dupa cutremur. Toate structurile
lor de rezistenta au fost recalculate, partea deja construita a fost adusa la cerintele
normelor antiseismice noi, si au fost terminate conform acestora. Deci blocurile care au
fost terminate dupa 1977 sunt conforme normelor antiseismice adoptate dupa cutremur.
In al doilea rand, la cutremurul din 1977 majoritatea cladirilor care s-au prabusit au fost
cladiri vechi, construite inainte de 1950, fara nici un fel de conceptie antiseismica. Dintre
cladirile noi, doar 2 s-au prabusit la cutremurul din 77:

1. un bloc din bulevardul Metalurgiei, construit in 1970, despre care se stie ca inginerul
constructor a furat cat se putea de pe santier, astfel incat betonul folosit nu mai
corespundea normelor. Din cate cunosc, inginerul respectiv a infundat puscaria la scurt
timp dupa cutremur. - prabusire totala

2. un bloc de pe bulevardul Stefan cel Mare colt cu Lizeanu, construit in 1962, inainte de
aparitia primelor norme antiseismice. La parterul blocului se aflau magazine printre care
si un salon de prezentare de masini. Pentru a face loc unei masini in vitrina, a fost
demolat un stalp de rezistenta de la parter. In urma cutremurului, din cauza lipsei
stalpului si a faptului ca blocul nu a fost conceput antiseismic, stalpii de la parterul primei
scari s-au distrus, fiind urmati de cei de la etajul intai. Zona scarii respective s-a afundat
cu 2 nivele, dar a ramas in picioare, sprijinindu-se de portiunea neafectata a blocului. -
prabusire partiala.

Blocurile sunt concepute sa reziste la cutremure. In momentul in care un arhitect face

conceptia unui bloc, el pune la bataie toate cunostintele de care dispune pentru a-l face sa
reziste cat mai bine in cazul unui cutremur impreuna cu inginerul de constructii. O solutie
perfecta nu exista, dar ideea de baza, cat se poate de realista este urmatoarea: construcirea
unor cladiri care in cazul unor cutremure foarte puternice sa nu sufere avarii importante.

Este normal ca in pereti sa apara crapaturi, este normal ca tencuiala sa cada, este normal
ca peretii sa paraie in timpul unui cutremur. Aceste fenomene sunt perfect normale in
cazul unui cutremur si nu trebuie sa sperie pe nimeni. Este ideal ca in cazul aparitiei
acestora ele sa fie reparate, prin injectii cu rasini sau camesuire, pentru a feri ca umezeala
sa afecteze armatura metalica a peretilor sau stalpilor de beton.

Blocurile monolite sunt blocuri de beton realizate prin turnare. Sunt blocuri mai putin
flexibile decat cele construite din cadre de beton (grinzi si stalpi de beton si pereti de
BCA) ceea ce inseamna ca se vor balansa mai putin decat cele in cadre in cazul unui
cutremur.

Faptul ca stai la etajul 9 este un dezavantaj din cauza faptului ca vei simti balansul in care
va intra blocul in timpul unui cutremur. De asemenea este un dezavantaj fiindca este
foarte mare pericolul ca tu sa fii lovit de obiecte sau mobilier care se pot deplasa sau
rasturna. Te poti trezi cu televizorul in mijlocul camerei sau daca esti in bucatarie sa se
rastoarne tot continutul dulapurilor suspendate in capul tau. In caz de cutremur, daca e in
timpul zilei du-te in hol langa un perete central de rezistenta, departe de obiecte care pot
sa cada peste tine. Daca te surprinde noaptea si nu ai timp sa ajungi in hol rostogoleste-te
langa pat si trage pe tine plapuma si perna, de asemenea in ambele cazuri incearca sa iti
mentii echilibrul sau sa te agati de un perete sau de piciorul de la pat pentru ca balansul sa
nu te loveasca de mobilier sau perete.

Fereste-te sa stai in tocul usii. In cazul in care miscarile sunt puternice este foarte posibil
ca usa sa te loveasca cu putere.

Din faptul ca stai la etajul 9 ai si un avantaj: in caz de prabusire partiala a blocului numai
primele etaje de jos sunt afectate, deoarece cele mai puternice concentrari de forte au loc
la baza blocului.

Nu te astepta la mari avarii in blocul tau, in cazul unui cutremur de peste 7 grade. In 1977
cutremurul a avut un caracter multisoc, au fost 3 cutremure la interval de cateva secunde.
Chiar daca ar avea loc un cutremur de peste 7 grade, acesta nu va mai fi atat de
distrugator ca cel din 1977. In plus, toate cladirile noi au trecut testul cutremurului din
1986, care a avut 7,2 grade si a durat mai mult de 1 minut. Nici un bloc nu s-a prabusit
atunci, si nu au fost inregistrate avarii grave nicaieri.

Inca ceva: blocurile care au cazut in 1977 erau construite cu beton de calitatea care era
folosita in mod curent la inceputul secolului trecut: B120. Asta inseamna ca un cm cub de
beton rezista la 120 kg greutate asezata deasupra lui. Probele recoltate din blocurile
prabusite au relevat ca nici norma aceasta nu a fost respectata, majoritatea apropiindu-se
cu greu de o marca inferioara: B90 (ceea ce inseamna ca un cm cub de beton rezista la 90
kg asezate deasupra). Dupa 1964 blocurile au fost construite folosind beton de calitatea
B200 iar dupa 1971 s-a folosit beton marca B300 la constructia de locuinte, deci beton la
care un cm cub suporta o greutate de 300 kg. Deci actualele blocuri in care locuim,
construite dupa 1971, nu numai ca sunt construite tinanad cont de norme antiseismice,
dar betonul este de peste 2 ori mai rezistent decat cel folosit la cele mai bune dintre
blocurile vechi construite inainte de 1950.

Sper ca prin aceste informatii pe care ti le-am oferit sa intelegi ca nu ai de ce sa te temi,

in cazul unui cutremur de peste 7 grade blocul tau probabil va avea cateva crapaturi,
tencuiala cazuta, dar nimic mai mult. Tocmai de aceea subliniez: de ce trebuie sa iti fie
teama, si asta este ceva ce intr-adevar depinde de tine, este de obiectele care se pot
rasturna sau mobilierul care se poate deplasa in cazul unui cutremur. In cazul tau, nu
rezistenta blocului este o problema ci modul in care sunt ancorate corpurile de mobilier
de la tine din casa. In cazul in care te vei ingriji si de aceasta problema, atunci chiar nu
vei avea nici un motiv sa fii ingrijorat de vreun cutremur.)

In Bucuresti, cutremurele vrancene se caracterizeaza prin perioade predominante mai

lungi ale miscarii terenului, de pana la 1,5 secunde. In acest caz, mai expuse sunt cladirile
inalte, la care perioada proprie devine foarte apropiata de cea a miscarii pamantului, ceea
ce le expune la fenomenul de rezonanta. Eu locuiesc intr-un bloc de 4 etaje din cartierul
Berceni, in sudul orasului, bloc tip, din prefabricate de beton armat. Astfel de blocuri sunt
cele mai bune pentru Bucuresti, deoarece perioada lor proprie ar fi de 0,3-0,4 secunde.
Desigur ca efectele mai depind si de natura solului, stiut fiind faptul ca Bucurestiul se afla
intr-o situatie cu totul speciala, cu depozite aluvionare, si in special in intervalul dintre
Dambovita si Colentina. Din pacate, lucrarile la metrou au fost facute cam in pripa (stiti
ca pe vremea aceea, in "epoca de aur", tronsoanele trebuiau finalizate in cinstea zilei
Celui Mai Iubit Fiu al Poporului, in cinstea Congresului al n-spelea al Partidului,
etc,etc,etc) si nu prea s-a tinut cont de panza freatica. Oricum, stiu ca se lucreaza acum la
o noua harta de microzonare a teritoriului Capitalei.

(Vreau sa stiu si eu cum e mai bine si cum e mai rau: sa locuiesti intr-un bloc cu stalpi si
grinzi, iar peretii din caramida si bca sau intr-un bloc turnat de sus pana jos, ori intr-un
bloc prefabricat cu panouri imbinate?? Asta tinand cont de rezistenta la cutremure,
evident.

La o privire superficiala a subiectului, conform statisticilor realizate dupa cutremurul din

1977 clasificarea in functie de avariile aparute la cladirile de locuit ar fi urmatoarea:

1. cladirile la care s-a observat cel mai mic grad de avariere au fost cele cu panouri de
beton armat (betonul nu a fost realizat pe santier iar calitatea acestuia a fost ridicata).

2. cladirile din beton armat monolit realizate prin turnare s-au situat pe locul doi din
punct de vedere al avariilor (problemele au aparut la rosturile de turnare existand defecte
ascunse mai ales in cazul folosirii cofrajelor glisante, iar betonul turnat pe santier nu a
fost realizat la cea mai buna calitate)

3. cladirile cu cadre de beton armat (grinzi si stalpi proiectate sa formeze cadre, este
vorba de blocurile construite dupa 1960) au prezentat avarii la parter si la primele doua
etaje unde s-a concentrat mai mult energia in timpul cutremurului; avariile de la peretii de
umplutura sunt normale in caz de cutremur si nu afecteaza rezistenta si stabilitatea
cladirii

4. cladirile cu schelet de beton armat (stalpi si grinzi dar care nu formeaza cadre, blocuri
vechi construite inainte de 1945) au prezentat avarii grave, prabusiri partiale sau prabusiri
totale ele nefiind proiectate sa faca fata unui cutremur
Cu toate acestea ar trebui luate in calcul mai multi factori atunci cand incerci sa faci o
astfel de clasificare. Factori care afecteaza rezistenta unei cladiri mai sunt: umezeala din
subsol; modificarile ulterioare ale structurii (pereti sparti, stalpi suprimati, etc);
schimbarea destinatiei in folosirea imobilului (o cladire realizata cu o anumita destinatie,
de ex pentru locuit poate fi afectata in mod negativ daca in anumite incaperi se
depoziteaza elemente grele: case de bani, acumulatori, etc).
In plus, cladirile cu mai putine etaje sunt mai sigure in caz de cutremur.
Personal as prefera sa locuiesc intr-un bloc de 4 etaje construit dupa 1977 din panouri de
beton. M-as feri sa locuiesc in cladiri construite inainte de 1945.)

Razor74, nu orice crapatura inseamna automat si un pericol iminent. In orice caz, in

principiu iti spun, blocurile de 4 etaje sunt mai bune pentru conditiile din Bucuresti, si in
special pentru cele din Berceni (si eu locuiesc tot in Berceni, la 3 statii de Big, pe linia de
troleibuz 76, spre Resita, de fapt prima dupa Brancoveanu). Blocul meu, tot de 4 etaje, e
facut in 1974 din prefabricate de betn armat.
Spuneam ca blocurile mai joase sunt mai bune fiindca nu au sanse mari s aintre in
rezonanta. Un bloc de 4 etaje are o perioada proprie de oscilatie de 0,3-0,4 secunde, fata
de perioada miscarii terenului care, de regula, in cazul cutremurelor vrancene majore, in
Bucuresti ajunge la valori de la 1 la 1,5 secunde. Fenomenul de rezonanta apare atunci
cand perioada proprie a constructiei este apropiata de perioada miscarii terenului. Asa ca,
razor74, zic sa nu fii alarmat, nu cred ca blocul tau va avea probleme grave. Acum, sa ne
intelegem. Ca principiu general, proiectarea se face (sau ar trebui sa se faca) astfel incat
cladirea sa nu cada, sa nu fie colaps total. Pot sa ramana avarii mai mari sau mai mici, dar
sa nu se darame.

In toata lumea se face un compromis intre costuri si siguranta cladirii atunci cand se
proiecteaza si se construieste ceva.
Cladirile sunt proiectate sa accepte anumite avarii astfel incat costurile de constructie sa
fie accesibile.
Ideea de baza insa este ca in cladire sa nu se produca prabusiri sau avarii majore care sa
raneasca persoanele dinauntru, sau colapsul complet al cladirii. Asta este standardul la
care se construieste peste tot in lume.
Anumite elemente sunt facute special incat sa preia forta prin distrugerea lor. De
exemplu, peretii de umplutura din BCA se distrug foarte usor, dar ei au avantajul ca
"scutesc" stalpii si grinzile si absorb o parte din energia ce se concentreaza la nivelul
acestora. Fiind pereti de umplutura, care se pot reface usor, nu conteaza daca se distrug
atata timp cat prin aceasta preiau forta concentrata la nivelul stalpilor si grinzilor. Este un
compromis acceptat.
De aceea nu se recomanda demolarea peretilor interiori chiar daca nu sunt de rezistenta,
si ei au rolul lor calculat in momentul producerii unui seism.
Dupa 1977 s-a facut analiza la 2 blocuri din beton armat monolit, daca nu ma insel
constructie tip fagure. Ambele construite la fel, doar ca la unul dintre ele la parter s-au
suprimat peretii de BCA pentru a face spatiu la o gradinita. Dupa cutremur s-a observat
ca blocul cu gradinita la parter prezenta mai multe avarii la peretii de beton armat decat la
celalalt care avea pereti de umplutura de BCA.
Chiar si betonul armat se crapa, peretii de beton armat monolit. Acest lucru nu este grav
fiindca este un loc unde energia se elibereaza, iar rezistenta este asigurata de otelul din
armatura.
Stalpii si grinzile sau peretii de beton armat se repara prin camesuire (daca sunt distrusi
aproape in totalitate) sau impregnarea crapaturilor cu rasini si alte substante care readuc
elementul la rezistenta originala.
Scarile nu sunt prinse decat la capete, nu si la legatura cu peretele. Acolo exista oricum
un spatiu liber care este umplut mai tarziu cu ciment si se acopera cu tencuiala. Faptul ca
"s-au distantat de perete" poate insemna doar caderea cimentului folosit la umplutura si a
tencuielii. Nu e deloc ceva important.
Ce a vazut Iepurila la Bucur Obor sau la Spitalul de Urgenta sunt lucrarile de consolidare
a cladirilor. Acestea au fost proiectate intr-un mod defectuos (unul din corpurile blocului
de la Bucur Obor a fost in prag de colaps) iar dupa cutremur s-a incercat intarirea
structurii in locurile vulnerabile.
Pentru ca structura de rezistenta sa reziste la 20 de minute de cutremur major deja cred ca
este o utopie. Betonul nu este un material foarte elastic, iar miscarile produse de seism
dau nastere la anumite forte in beton. Chestia este ca aceasta energie trebuie eliberata
cumva. In cazul betonului, acesta crapa. La lemn e altceva, el este elastic, poate absorbi
mult mai usor aceasta energie. Si atunci incerci sa gasesti o varianta care:

- este destul de elastica incat sa absoarba energia dezvoltata in urma seismului

- este destul de rigida incat sa nu permita colapsul
O faci prea rigida: apar crapaturi. O faci prea elastica, se poate rasturna. Trebuie sa ajungi
la un compromis. Asta este betonul. Nu ai cum sa proiectezi sa nu apara nici o crapatura,
fiindca nu exista beton atat de rezistent.
Inclin sa cred ca a fost vorba de subdimensionarea stalpilor si mai ales de subarmarea
stalpilor (in special cei de la parter).Oricum problema subarmarii stalpilor e destul de
grava.Cam toate blocurile facute pana prin 1981-1982 au aceasta problema intr-o masura
mai mica sau mai mare (pentru blocurile construite inainte de 1940 situatia e foarte
grava).In 1981 a fost adoptat primul cod de proiectare seismica cat de cat adecvat
Romaniei.

SEISMUL DIN '77 - CEL MAI DISTRUCTIV

4 martie 1977, ora 21,22. Cu o magnitudine de 7,2 si o intensitate resimtita la Bucuresti

de IX, cutremurul din '77 este considerat - din cauza efectelor sale - cel mai distructiv soc
seismic din Romania contemporana. Ruperea s-a produs la o adancime de 93 kilometri,
dar a fost un cutremur multisoc, antrenand mai multe focare. Orientarea efectelor a fost
catre Sud-Vest, zona care a facilitat si intensificarea lor. Desi cutremurul din 1940 a fost
mai puternic, efectele celui din 1977 au fost mult mai mari. La nivelul integii tari, s-au
prabusit ori au fost avariate 33.000 de locuinte. Si-au pierdut viata 1.571 de oameni, iar
11.300 au fost raniti. S-a impus si s-a trecut la o noua proiectare antiseismica.

Eu am vazut blocuri de prefabricate,cu 10 etaje construite in '75-'76.Uimirea mea si nu

numai a mea a fost ca nu au patit absolut nimicla cutremurul din 4 martie. Erau blocuri cu
4 scari pe care le-am studiat zilnic( treceam cu parintii pe langa ele) doar, doar vad ceva
dar s-au comportat foarte bine.
In schimb la blocurile de 8-10 scari facute din beton cu caramida erau crapaturi intre scari
si beton macinat in stalpii de rezistenta. Le-au reparat cu injectii de beton si sunt ok si
acum.
Informatii despre cladiri
Clasificarea sistemelor constructive utilizate la cladirile de lociutin perioada 1950-1985:
A.Structuri cu pereti portanti
A1.-cu pereti din zidarie de caramida si plansee monolite  sau prefabricate
A2.-cu pereti din blocuri mari prefabricate din beton usor si plansee prefabricate
A3.-cu pereti din panouri mari din beton armat si plansee din dale prefabricate
A4.-cu pereti din beton armat turnat monolit in cofraje uzuale si plansee din dale sau
predale
A5.-cu pereti din beton armat turnat monolit in cofraje glisante si plansee monolite sau
prefabricate
A6.-cu pereti din beton armat monolit turnat in cofraje spatiale si plansee monolite
B.Structuri in cadre
B1.-cadre monolite cu plansee monolite sau prefabricate din dale sau predale
B2.-cadre partial monolite cu plansee din dale prefabricate sau predale
C.Structuri mixte pereti portanti+cadre
C1.-pereti portanti +cadre din beton armat monolit sau prefabricat (numai cadrele) si
plansee din dale sau predale
C2.-structuri cu nucleu central de asemenea monolite sau prefabricate (numai cadrele) si
plansee prefabricate
D.Structuri cu parter flexibil (cadre la parter+pereti la etaje)
D1.-pereti+cadre monolite si plansee prefabricate sau monolite
D2.-beton armat monolit la parter si prefabricat la etaje si plansee prefabricate

As vrea sa incep cu niste informatii privind tipul structurilor din beton armat.Exista 4
tipuri de structuri din punctul de vedere al structurilor:
-structuri flexibile construite din cadre din beton armat
-structuri rigide construite din pereti structurali din beton armat
-structuri duale cadre+pereti folosite mai ales la cladirile inalte (tip tubular)
-structuri mixte construite din cadre la parter si pereti structurali pentru restul
cladirii.Acest sistem e intalnit la cladirile cu magazine la parter.Acest sistem este cel mai
vulnerabil la seism.
Toate aceste cladiri pot fi atat monolite cat si prefabricate (in totalitate sau partial).
Structurile in cadre au o flexibilitate mai mare decat cele cu pereti.Acestea din urma sunt
mult mai rigide.Datorita acestei rigiditati cladirile cu pereti structurali din beton armat
sunt mai potrivite pentru Bucuresti.Terenul din zona Bucurestiului este un teren slab,
moale care amplifica unda seismica.Aceasta amplificare produce deplasari ale cladirilor
foarte mari in timpul seismului de unde rezulta avarii mari mai ales la elementele
nestructurale.De aceea cladiri in cadre propriu-zise nu prea se mai construiesc,
preferandu-se sistemul cadre+pereti (un sistem tubular).