Mecanismul/efectul de stalp scurt sau grinda scurta

Cutremurele puternice au pus in evidenta un efect distructiv al miscarilor seismice asupra

structurilor din beton armat sau zidarie, bazat pe un mechanism specific de comportare al structurii,
cauzat de mai multi factori:
- Combinatia grinda puternica-stalp slab;
- Zone cu combinatii de stalp avand inaltine/rigiditate diferite;
- Etaje cu stalpi mai scurti decat cei ai etajelor curente;
- Interactiunea cu peretii nestructurali sau cu alte elemente de contravantuire suficient de
rigide, care fac sa fie captiv stalpul intre zidarii sau parapeti rigizi.

Ca atributie a arhitectului proiectant, dispunerea zidariilor in elevatii rezulta oarecum natural din
destinatia si volumetria cladirii, dar si unele necesitati legate de comunicarea intre spatii, la care nu
pare necesar sa fie consultat si inginerul, fiind vorba de elemente nestructurale. Desi introducerea
unui parapet pare ca ar face ca structura sa fie mai rigida, in fapt se produce o concentrare de
eforturi in care aceasta nu a fost calculata.
Ca atributie a inginerului proiectant de structura, atunci cand se colaboreaza armonios cu arhitectul
se proiecteaza correct o cladire, astfel incat elementele nestructurale sunt concepute si amplasate
riguros, fiind identificate anticipat zonele in care pot aparea forte taietoare suplimentare fata de cele
rezultate din comportarea de ansamblu.
150-151
Le Corbusier(1887-1985) si arhitectul Pierre Jeanneret(1896-1987) au propu in 1926 cunoscutele 5
principii directoare de arhitectura intr-un manifest menit sa conduca la un nu tip de cladiri, o noua
arhitectura si o noua estetica, in care:
- Structura suport este asigurata de parterul pe stalpi/piloni;
- Protectia partii superioare se face prin terasa-gradina;
- Proiectarea este eliberata de constrangeri ale planului architectural printr-un partiu liber;
- Vitrajul prezinta zone orizontale continue;
- Proiectarea fatadei este independenta de structura.

In argumentare se pornea de la separarea inginereasca a rolului elementelor structurale(portante) si
nestructurale, se accentua existenta unor elemente support care sa separe primul etaj de umiditatea
solului, asigurand mai mult aer si lumina, etajul 1, fiind rezemat de stalpii sau pilonii parterului, inalti
de 36 m, spatial acesta devenind eventual o continuare a gradinii.
Principiul care impunea terasa circulabila cu placi de beton plasate pe nisi psi pamant inierbat
urmarea protectia betonului impotriva temperaturilor ridicate.



Partial liber, destinat a fi departajat architectural in diferite solutii, a fost corelat cu existent
structurii support din elemente verticale si plansee, pe care elementele de compartimentare aveau
rol de membrane(de exemplu: ecrane sau paravane, eventual numai mobilier) iar pentru a prelua
incarcari mari apar plansee de mari deschideri.
Al patrulea principiu urmarea sa aduca un spor insemnat de lumina prin ferestre si bandouri
orizontale, continue, evitand spaletii de zidarie, fiind corelat cu al cincilea punct care prevedea
planseele in consola ca support pentru fatade care nu au un rol portant, independente de rezolvarile
interioare.
Inginereste, trebuie evaluat realist ca introducerea unor elemente de compartimentare usoare, asa
cum le-a gandit Le Corbusier, nu implica neaparat la efecte de parter flexibil, in schimb, prezenta
umpluturilor de zidarie prea rigida in cadrele superioare fata de parterul cu stalpi liberi, poate
conduce la o astfel de comportare.
In practica, noul tip de cadru din beton armat(un schelet din stalpi, grinzi si placi- frecvent grele si
foarte rigide in raport cu stalpii) a fost copiat ca solutie universal si modificat , iar spatiul dintre stalpi
sau de langa acestia a fost umplut frecvent cu zidarie sau beton la etaj ori chiar la parter.
In secolul XX, cel mai comentat exemplu de arhitectura influentata de ideile preluate ad-literam de la
Le Corbusier, cu consecinte negative asupra rezistentei structurale se refera la Algeria, in care dupa
cutremurul din 1954 care a distrus orasul Orleansville (denumit dupa decolonizare El Asnam), s-au
construit noi cladiri moderne din beton armat, cu plansee grele si cu parterul suprainaltat pe stalpi
liberi si scurti( asa- numitul vid sanitar), stil mentinjt pana in anii 1980.
Normele antiseismice francize s-au dovedit neadecvate puternicei seismitati locale atunci cand
cutremurul din 1980 a distrus din nou, in proportie de 80% orasul El Asnam, practice toate cladirile
modern comportandu-se mai defavorabil decat cele traditionale. Au fost cazuri de distrugeri ale unor
fatade grele atasate din cadre structural slabe. Cutremurele din 2003 din Algeria au produs distrugeri
cu cauze similar la cladiri de abia terminate.
Specificul architectural al cladirilor de care mimeaza modelul propus de Le Corbusier se
caracterizeaza in multe cazuri prin:
- Prezenta spatiilor libere la parter, pentru magazine,ateliere, garaje;
- Prezenta unor spatii de deschideri similar pe nivelul current de la etaj pentru camera de zi;
- Prezenta balcoanelor cu deschideri mari in consola, a caror influenta asupra structurii nu a
fost corect anticipata prin proiectarea inginereasca.




Specificul ingineresc structural, care are influenta asupra comportarii seismice, se caracterizeaza
prin parterre flexibile cauzate de:
- Structura de tip bloc pe piloni (partea superioara care este masiva deoarece are cadre cu
umplutura de zidarie, in timp ce la parter sunt numai stalpi);
- Orientarea unilaterala a stalpilor lamelari de la parter ( de ex. In Turcia) perpendicular pe
planul fatadei, ceea ce face ca rigiditatea sa fie foarte diferita pe cele doua directii ale
cladirii, structura fiind vulnerabila pe directia in lungul fatadei.

1. Specificul riscului seismic n Romania

Romania este situata intr-o zona seismica, in care se pot produce dezastre in cazul unor miscari de
teren puternice, a caror sursa este in mod constant si persistent aceeasi, respectiv zona Vrancea, la
curbura munti lor Carpati. Se considera ca n zona Vrancea este prezent un proces de
paleosubductie,cu fracturi ale placilor tectonice in contact la diferite adancimi. Cutremurele
intermediare cu magnitudini M de peste 7, din sursa cu adancimea de focar ntre 60... 70 si 170...
200 km, pot sa conduca la intensitati seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie de peste o
treime din teritoriul tarii, fiind un factor major de risc ( Balan et al., 1982; Georgescu, 2007).
Pe teritoriul Romaniei se manifesta si alte categorii de cutremure (superficiale, crustale - denumi te
normale, cu adancimea de focar intre 5 s i 30 km,intermediare. Alte surse locale sau externe
teritoriului romnesc ( de ex. focarele din sudul Dobrogei) pot produce intensitati de VII-VIII grade
MSK. Zona afectata de cutremurele de Vrancea este cea mai intinsa, iar cele afectate de
cutremurele superficiale sunt dispuse n Banat, Crisana, Maramures, Fagaras, Trnave. Astfel,
aproape tot teritoriul tarii este puternic seismic iar zonele seismice includ peste 60% din populatie si
o
mare parte din centrele urbane importante .Dezastrele produse de cutremure, cu referi re
speciala la cele care au afectat grav zone locuite si mari aglomeratii urbane, pot fi analizate si din
punct de vedere al cunostintelor pe care le-au furnizat pentru a dezvolta metode eficiente de
protectie antiseismica n Romnia, cu referire la perioada de pna n 1940, respectiv de pna n
1977 (anii marelor cutremure de Vrancea), respectiv la seismele din 1986 si 1990, pna n
prezent.







2. Arhitectura si urbanis mul anilor 1930 n Bucuresti
Prin contrast fata de arhitectura bogat decorata de tip Micul Paris, n Bucurestiul anilor 1930
1940
s-a trecut la noul oras cu cladiri geometrie avnd scheletul din beton armat, tip blockhaus, cu
turnuri de colt, balcoane liniare, ferestre n bandou, specifice programelor de tip Le Corbusier -
Gropius si arhitecturii Bauhaus. Planul de urbanism- Planul Director de Sistematizare al Municipiului
Bucuresti, din 1935, ntocmit de Duiliu Marcu, G. M. Cantacuzino, R. Bolomey, I. Davidescu, ing. T.
Radulescu, a impus trecerea la cladiri nalte n zona centrala iar dezvoltarea urbana a centrului
Capitalei
de pna n 1940 s-a aliniat la o anumita disciplina. Fronturile de cladiri nalte din centru, ne situau n
avangarda europeana, dar noile rezolvari de plan si volum, cu structuri zvelte, au implicat si
dezavantaje.
n zona marilor bulevarde centrale din Bucuresti sau construit cteva sute de blocuri cu 512
niveluri, n multe cazuri cu corpuri asimetrice, cu etajele retrase n trepte fata de strada, asa cum
erau impuse de Planul Director. Calculul se facea pe atunci numai la forte gravitationale ia retragerile
n trepte de la frontul stradal, au creat excentricitati n sistemul de transmitere a fortelor si au a
condus la o tipologie similara a blocurilor
din centrul orasului dar si la o vulnerabilitate seismica urbana deosebita. Ingineria seismica nu
era suficient dezvoltata, calculul la cutremur nu era obligatoriu, iar cerintele de piata si functional
arhitecturale predominau, astfel nct aceste carente nu au fost sesizate mult timp. Astfel anumite
cerinte urbanistice si arhitecturale avansate n acea epoca, desi au creat n Bucuresti un avans
urbanistic, poate de doua decenii, fata de alte orase europene, prin repetarea unor solutii
structurale n beton armat preluate din Europa neseismica si netestate de seisme reale a condus la
vulnerabilitati structurale specifice, remarcate doar de ctiva mari ingineri si arhitecti dupa 1940 si
ntelese mai bine de abia dupa ce s-a obtinut prima nregistrare accelerografica de la INCERC din
1977.


3. Influenta unor cerinte arhitecturale

Cutremurul din 1977 a demons trat ca desi cladirile cu pereti structurali limitau libertatea de
amenajare a spatiilor de catre arhitecti (sindromul cutiei de chibrit), au adus avantaje n siguranta
structurala. Au existat si cazuri n care la aceste structuri au fost satisfacute alte cerinte
arhitecturale dar acestea au influentat negativ solutia structurala. Sunt cunoscute cele doua cazuri
repeti tive, parterul flexibil sau slab si partiul cu orientare dubla - tip OD. Si n cazul introducerii a
doua niveluri flexibile, comportarea a fost defavorabila.



Blocul Casata, Bd, Magheru din gen erati a pre-1940 a structurilor cu turnuri albe de colt,
nainte si dupa 4 martie 1977

















Bowindourile, elemente arhitecturale adoptate n Bucuresti,
care s-au dovedit foarte vulnerabile l a cutremurul din 1977 (Calea Mosilor nr. 133)


Blocurile cu parter flexibil. Bl ocul 30, tronsonul A, Lizeanu, Sos. Stefan cel Mare nr. 33 a devenit
semnificativ pentru efectul seismelor de perioada lunga asupra structurilor cu parter flexibil sau cu 1
sau 2 niveluri de rigiditati diferite. Blocul era construit n 1961-1962, nainte de introducerea
normativului de proiectare antiseismica P13-1963.

Structura era alcatuita din parter flexibil - magazinela parter - cu stlpi de beton armat monolit (care
pe
exterior continuau pe 8 etaje) si zidarie. Avea fundatii continui pe talpi de beton simplu, adnci iar
subsolul era cu structura rigida - pereti de beton. Etajele aveau partiu de tip celular, cu pereti
structurali monoliti transversali de 15 cm, dar care nu erau continui pe etaj; longitudinal exista un
singur perete pe centru; stlpii mediani se opreau deasupra parterului si intrau n peretii structurali.

Tronsonul afectat avea doua scari, ntre care era un pasaj transversal de trecere. S-au produs mari
concentrari ale solicitarilor orizontale la parter (ncovoiere cu forta taietoare), deoarece
conformarea antiseismica era nesatisfacatoare, cu asimetrie n plasarea stlpilor, iar ductilitatea era
insuficienta. La cutremur s-a rupt o parte din tronsonul A, de capat, dar s-au avariat si
tronsoanele alaturate, printr-un mecanism de avariere si cedare specific parterelor flexibi le, dat de
variatia brusca a rezistentei si rigiditatii structurii pe verticala n zona dintre parter si etajul 1.






Prabusirea unei sectiuni din Blocul 30, tronsonul A, Lizeanu, Sos. Stefan cel Mare,
structura cu parter flexibil (slab)