Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Stare
de
simetrie
perspectiva
frontala;caracter
de
monumentalitate
Echilibrarea unui spatiu in functie de un ax
Principiul invers al pirghiei - greutate mica- mai aproape de ax
Greutate mare- mai departe de ax
-principiul pirghiei este invers
Axialitatea interioara a spatiului
CURS 8
Calitatile unui spatiu calitati abstracte (-spatiu tensionat,spatiu
deconstructivist,spatiu de spaima
- calitati constitutive : marimea spatiului, deshiderea
spatiului, Umplerea spatiului calitati primare elementare
orientarea spatiului, forma, culoarea calitati sintetice
stil stilistica spatiului ca produs superior de selectie
CURS 9
Continuitate si discontinuitate urbana
Definirea fenomenului urban proces evolutiv;determinarea
Caracterul fen urban centralitate,conflictualitate,simultaneitate
Situatie urbana
Existenta urbana
Fenomenul urban desfasurare continua
Forma urbana desfasurare discontinua
Fenomenul urban ca sistem - referinta la logica formei; referinta la
dialectica continutului
Dialectica formei urbane capacitatea de a se exprima foarte diferit
- caracterul activ
- determinarea spatio temporala
CURS 10
Diferentierea spatiala
Analiza diferentierii spatiale
Spatii urbane omogene,heterogene
Modelarea spatiului urban de catre grupuri sociale
Categorii topice spatiale izotopice,heterotopice, utopice, amorfe,
neutre
Selectia topica in spatiul urban
Unitatea spatiului urban
Valoare particulara:caracter si specificitate elemente de
specificitate,procesul de selectie topica,specificitatea spatiului urban
Particularizare prin segregare diferentiere nu este= specificitate
- specificitatea nu este= specific
Orasul act de sinteza al formei urbane orasul opera
orasul produs
Forma urbana
CURS 1 20.02.2002
Compozitie urbana:
- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu)
- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera
la forma.
- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o
pozitie doctrinara
- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina.
(conceptul de locuire!!)
- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana
- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta
forma urbana doar static. Acum nu se mai poate face asa ceva.
- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie
Concluzii:
- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea
dinamica
- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai
ales cand este vorba de cladiri mari, importante.
- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe
care o constituie.
Kevin Lynch: - conceptul de imagine
- Mecanismul de formare al imaginii urbane
- Importanta ese inscrierea in context a cladirii:
- Puncte vizibile
- Locurile de unde poate fi privita cladirea
Definirea imaginii urbane
- face abstractie de calitatea obiectelor de arhitectura
- are consecinte la nivelul plasticii
Compozitia urbana produs al coroborarii in sit a elementelor de
cadru urban, determinate functional in cadrul structurii spatial
configurative
ACTIVITATI
STARE
AMBIANTA
acuitate senzoriala
sensibilitatea lui
nivelul sau cultural
AMBIENT
sensibilitatea
disponibilitatea
afeciva
mobilul lui de
acciune care este
obiectivul
IMAGINE REALA
diferita intre indivizi
ELEMENTE FUNCTIONALE
PROCES DE REFLEXIE
IMAGINE MENTALA
in situatii foarte diferite poate fi foarte
diferita de imaginea reala
ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE
O COMPOZITE
in timp
ELEMENTE COMPOZITIONAL-URBANE
STRUCTURA CONFIGURATIVA SPATIALA-URBANA
PROCES DE COMPOZITIE
PRINCIPII DE COMPOZITIE
CAPACITATEA DE
IDENTIFICARE A
INDIVIDULUI
IMAGINEA
SPATIULUI
FIZIC/REAL
STRUCTURA DEMOGRAFICA
STRUCTURA SOCIALA
STRUCTURA DE IDENTIFICARE
SEMNIFICATIE
Nevoia de
moral
NEVOIA DE AMBIENT
Nevoia de
existenta
Nevoia de
social
SUBSISTEM TEORETIC
IMAGINEA
MENTALA
SUBSITEM METODOLOGIC
CURS 2 27.02.2002
Sa facem distinctie intre :
1. prezenta fizica (configurativa) a orasului inseamna ceva
2. imaginea care se inregistreaza in mintea locuitorilor este cu totul
altceva
1 Repere
2 Imaginea finala
apar in domeniul CONFIGURARII URBANE
Obs : Studii de urbanism referinte la modul de intelegerea spatiului
de catre locuitori
Schema determinarea calitatii urbane proces de progresie in raport
cu niste determinante
Trama stradala
Fasie plantata
Noduri in textura
UNITATEA
SEMNIFICATIVA
DE SPATIU
Curs de apa
E
a
TI s i v
EP pa
C
R tie
PE cep
r
pe
CAPACITATEA DE IDENTIFICARE
slaba
intensa
II
IN
a
AG
tiv
IM
ac
tie
EA
ep
AT
IT NE erc
AL A p
C RB
U
mare (explicita)
mica (confuza)
LIZIBILITATEA
calitate a spatiului
Elemente de interes
PERCEPTIE
FOLOSINTA
SPATIUL
CONCEPTORUL
OBS: nu exista folosinta de spatiu fara perceptia spatiului.
PERCEPTIA IN SPATIU
Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in
momentul contactului cu acest mediu prin intermediul simturilor
Unitatea semnificativa de spatiu este o stare caracteristica a spatiului
Principii:
1. Tesirea colturilor la intersectii
2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri pentru
punerea in evidenta a nodurilor
- datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi este greu sa te
orientezi.Exista insa o diferenta : de scara;de importanta
3. Reperul daca nodul este in locul care atrage interesul;reperul
este in mod obligatoriu impus in nod dar nu numai in nod.
Reperul - foarte important ca reprezentare fizica cat si ca valoare
- ceva mai putin important (poate fi ceva nesemnificativ
pentru orientare)
Cel care concepe spatiul impune reperele importante
Profesionistul poate insera elemente in spatiul urban pe care oamenii
le iau ca repere
- omului trebuie sa i se ofere repere
- dupa cel de-al doilea razboi mondial proces de agrementare al
spatiului
- orasul occidental este plin de repere de agrement;de amuzament
(elemente de ludicitate urbana amuzament urban)
Ex: Stockholm omul din bronz care iesea din canal
Zurich oamenii din bronz din statia de autobuz
trebuie sa existe coroborare intre textura nod reper
REPERE
GLOBALE
PARTIALE
STIUTE
STIUTE
DE TRECERE
TINTA
ORIENTATIVE
DE AGREMENT
DE
ORGANIZARE
SPATIALA
CURS 3 6.03.2002
CONSTITUIREA FIZICA A IMAGINII URBANE
ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE:
1.Obiectivele in sit
2. Punctele de observatie
Definesc fizic imaginea urbana
3. Observator
1. Obiectivele in sit comentariul se desfasoara asupra
caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului)
- obiectiv caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune
- obiectiv desemnand acea constructie,amenajare care intr-un
anumit tablou constituie o imagine obiect cu caracter important in
imagine de prestanta
Mediu cadru ne intereseaza :
- dimensiunile si caracteristicile acestuia
- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)
- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent
de volumetrii)
- culoarea
OBIECTIV IN SIT
Sistem de relatii care
definesc fizic relatia
urbana
POZITIE
Element de prestanta
OBSERVATOR
a.
Cote de teren
b.
Cote de teren
Sensuri de privire
Vegetatie
inalta
care
determina o singura directie
de observare
FORMAL
- este o manifestare
a formalului
- ceva in compozitie
este de natura formei
- formalism a pune
in practica niste forme
de dragul formei
- este un consum de
forma in sine care nu
reprezinta un rezultat al
vederii
Element de prestanta
FORMA
Foarte departe
M mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la
care este privit
B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire =
perceptie panoramica
INFORMAL
forma
ne
informeaza,transmite
in noi niste informatii
*
- prin apropiere un element insignifiant poate deveni el insusi mediu
- pentrru om 3000-32000-35000 m
- pentru perceptia unui element cu prestanta (Versailles,Petersburg)
- peste 3500 devine dominanta
liniaritatea
Ex: Dunarea vazuta de pe varful muntilor
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe
inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra
primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi privite de jos pana sus integral
imagine coplesitoare
3. Perceptie descendenta:
- apare un interes deosebit pentru volumetrie
- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor
*
totul se leaga de efectul de perspectiva
CURS 4
Campul structural teritoriul in care de defineste o structura
cu o anumita regula (sistem de reguli).Esre legat intotdeauna de un
centru pregnant sau mai putin pregnant (evidenta lui trebuie cautata si
demonstrata).
Structura functionala:
1. camp structural functional
2. camp structural configurativ definit in teritoriu
(configuratia = definirea intr-un sit alcatuire spatiala)
Sit:
in antichitate acel loc sfant legat de credinta
in evul mediu caracterizat prin deschidere
in secolul XIX spatiu brut care prin interpretare de catre om
devine sit.
Actual spatialitatea unui teritoriu care se pune in evidenta
printr-o anumita omogenitate;
Definirea unei legalitati in sens pozitiv
H1
M - mediu
P1
SITUATII:
1. un singur element de prestanta
e
le
m
e
n
td
e
p
re
s
ta
n
ta
H
h
R
M
-m
e
d
iu
ra
z
ad
ein
tin
d
e
re
regula in sistem este impousa de una din relatiile din sistem
acest element de prestanta creaza o regula care se intinde pe
o anumita raza R
P2
H1
H2
M - mediu
P1
H2
P2
AXIALITATE
sistem de campuri
structurale
H1
H2
M - mediu
P2
d
- sistem de campuri structurale
Abordarea dinamica a imaginii urbane:
- nu se maidiscuta pe elevatii, ci pe perspective
- propuneri de altimetrie
- studiu de altimetrie coroborare intre partea naturala a
sitului (locuri inalte,faleze) si inaltimea cladirilor;axele de acces,locurile
cu posibilitati de vizibilitate,cu deschidere.A inceput de la un studiu
istoric (ce a insemnat silueta pentru Bucuresti)
3. Ritmul: cu referire la campul structural, este o succesiune de
elemente de prestanta.
Formule:
RCS=P x rp=P x P/M=P/M
RCS=P1 x P2+d
2
M
P1 x P2+d
2
M
P1
P2+d
2
H
1H
2
H
3H
4H
5H
6
M
m
e
d
i
u
P
1P
2P
3P
4P
5P
6
- unitatea de ansamblu se obtine prin ritm.
Observatii:
- traseul cu ritm duce la un loc important
- un ritm te poate duce din exterior catre un loc important.
- avem inceput ----------------------- > sfarsit
Ex.: la Galati: spatiul central, la Vaslui: centrul
- prin ritm: atractie catre un anumit loc
- baza campului structural este in dominanta si ritm
c
e
n
tr
u
r
e
la
tie
d
e
a
s
c
e
n
d
e
n
ta
c
e
n
tru
re
la
tie
d
e
d
e
s
c
e
n
d
e
n
ta
Curs 5 20.03.2002
CAMP STRUCTURAL
Bulevard
linie
de
tangenta intre 2 campuri
strructurale
devine
bariera
structurala
piata
Zona care include reguli acceptate
de cele 2 campuri
P+1
P+10
Cote diferite
P+10
P+1
P+10
P+1
A
B
Piata Victoriei :
A camp structural
elemente
joase
Campuri structurale
Variante de rezolvare
B camp structural
Front inalt
- bariera
A camp structural
elemente
joase
Camp structural
Camp structural
2
3
Front inalt
- bariera
1 posibil de realizat
2 se poate realiza (se si realizeaza)
3 foarte greu
CAZUL1 :
3. Piata Operei
Perspectiva
spre
Dealul
Spirii
Pozitionarea indoielnica
Element
inalt
Opera
Casa monument
1
Completare cu
front retras specific
Caii Victoriei
CURS 6 27.03.2002
ELEMENTE DE CONFIGURATIE SPATIALA
referinta la spatiul efectiv fizic intr-un anumit context
VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI :
Privelistea : cea mai simpla;legata de ideea de deschidere spatiu
deschis
- caracteristici : deschidere;concordanta de interes in raport cu
activitatile din locul respectiv
poate fi completa panoramica de pe punctul cel mai
inalt;vedere de jur imprejur
limitata locul respectiv are o determinare,o limitare a sa un
loc care sa se constituie intr-un spatiu plantat in care sa aiba loc o
deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia)
cadru
In spate
Prim-plan
monumentalitate
Piata Sf.Petru
Forma trapezoidala a
pietii sporeste - efectul de
perspectiva
monumentalitate
o culoare
CURS 7
Artificii: Urbanismul baroc
Organizarea spatiala in Boulin
Green scobirea terenului in fata
Peisagistica
unei cladiri pentru a crea o anumita
descendenta pta Sf. Petru din Roma
PARC
ZONA X
axe exterioare
Axe interioare
CURS 8
Definirea spatiului peisagistic nu se refera la un spatiu plantat
Spatiu peisagistic situl in sine
Calitatile unui spatiu: 1. abstracte
2. constitutive
Ex p-ta Capitoliului:
ax grupa 2
ax grupa 3
2. deshiderea spatiului
-ne putem referi si la inchiderea spatiului,
ex. 1 piata regala din Barcelona:
-acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau
inchidere maxima
amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa
ne imaginam exclusiv o dominanta)
ax grupa 1
Accese
Amfilonada de
coloane
IMAGINEA
-imaginea individului e definita in mod segmentar
1. imaginea intregii cladiri
2. imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins,
imaginea unui singur nivel)
Element dominant
Gol
Ex. 3 palatul regal
Deschidere maxima,
Inchidere doar pe o parte
Gradina
5. forma
forma fara continut este inutila
relatia intre scop si forma:
-scopul canalizarea interesului
-forma libertatea in abordarea formei
deschidere ampla
Munti
lac
platforma
gradene
7.stil stilistica spatiului
3. Umplerea spatiului
pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere
-prin volum
-prin valoarea semnificativa
-prin interes
ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane,
plantatie de palmieri
elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului
ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei element de
umplere subordonat fata de spatiul care este dominant
-piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza,
domina spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)
4. orientarea spatiului
a) orientarea cardinala- in raport cu lumina
-iluminarea spatiului exterior
-o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din
efectul de dominanta
dominanta este astfel orientata incit sa primeasca
lumina (spre sud)
b) orientarea compozitionala
CURS 9
I.
1.
FENOMENULUI
- proces evolutiv
- conceptul de Societate urbana
- deplasarea contradictiilor din interiorul spre exteriorul
fenomenului urban,
-> proces evolutiv - forma urbana este concretizarea in
timp si spatiu a fenomenului urban
S-au incercat definiri ale fenomenului urban:
a. sprijinite pe relevarea functiunilor urbane, cresterea urbana
si forma/imaginea urbana
b. determinarea fenomenului urban pornind de la coroborarea
functiunilor interne si esterne ale orasului
c. pe baza structuralista:
- structurile urbane sunt intr-o continua transformare
- exista mai multe directii de determinare structurala:
- structura morfologica-functionala
- structura spatial volumetrica
Fenomenul urban este diferit de forma pe care o imbraca
orasul, fiindca forma si structura pot fi privite din mai multe
puncte de vedere (plastic, matematico-geometric, topologic)
Fenomenul urban se definete pornind de la determinarea
esenei sale si substanei sale.
2.
1. Centralitate
2. Conflictualitate
3. Simultaneitate
1. Centralitate- fenomenul urban se manifesta printr-o grupare de
obiecte, actiuni, fenomene intr-un spatiu mai mult sau mai
putin delimitat.
2. Conflictualitate- fenomenul urban asociaza consumul si
productia => o stare de conflictualitate
3. Simultaneitate- toate aceste elemente asociate cu fenomenul
urban se desfasoara simultan.
De exemplu:
strada - loc de manifestare a fenomenului urban in timp si
spatiu; il releva pe un anumit plan al complexitatii sale; pentru
ca 1, 2 si 3 se exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si
pe mai multe directii de interes (economic, social, politic,
material, spiritual)
-> fenomenul urban = realitate globala (Lefebvre)
Situatia este exprimarea, in esenta , a fenomenului urban.
EXISTENTA URBANA:
- exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban
- inseamana: cadru construit, oamenii aflati acolo la un
moment dat, automobilele, plantatiile
- este o concretizare complexa, evidenta, a unei anumite
structuri urbane.
CONCULZII:
1.
EXISTENTA URBANA este o manifestare a formei urbane,
aceasta fiind inclusa conceptual si practic fenomenului urban.
2.
FORMA URBANA (nu inseamna doar volumetric urbana)
inseamna orice concretizare in static/dinamic a fenomenului urban,
putand include: forme spatiale, forme de organizare teritoriala,
forme de viata urbana.
3.
STRUCTURA URBANA are rol:
- pasiv - de intermediere de la esenta spre substanta
fenomenului urban
- activ - canalizarea pe cai favorabile a proceselor
fenomenului urban
4.
EXISTENTA URBANA releva o evolutie impusa de procesul
firesc de transformare a structurii urbane.
Observatie:
- fenomenul urban are o desfasurare continua, infinita prin
multitudinea tipologica, spatiala, temporala a succesiunilor
sale fenomenologice
CURS 10
II.
1. Concept
Prima problema referitoare la forma urbana este diferentierea
spatiala.
Diferentierea spatiala este o modalitate care explica
existenta in cadrul oricarei situatii urbane a unor spatii diferite intre
ele.
Diferentierea spatiala este rezultanta dialecticii in procesul de
constituire a formei urbane, in sensul ca forma urbana este
exprimarea spre o finalitate a fenomenului urban, finalitate care
este intr-o continua desavarsire.
Explicatie:
O anumita existenta urbana exprima la un moment dat o
anumita finalitate, dar acea existenta urbana nu ramane
definitiva, pentru ca existenta urbana este definita de o serie
de factori care suporta modificari. In urma acestor modificari
poate rezulta o deteriorare partiala sau totala a existentei
urbane. In urma acestui proces de transformare se ajunge la
o noua forma, constituindu-se ca o noua existenta urbana,
adica un nou moment de finalitate.
->
forma urbana ca finalitate a fenomenului urban este intr-un
proces de continua desavarsire.
acest proces de continua desavarsire creaza diferentierea
spatiala care apare:
1. in cadrul aceluiasi spatiu urban (element=cadru pentru o
existenta urbana de la un moment la altul al evolutiei lui).
2. in cadru teritorial: cand un spatiu urban ajunge la o
finalitate de moment, diferita de ce a unui spatiu urban in
acelasi moment.
-
E
S
diferenterea
un spatiu
segregat
impune
nediferentierea
un spatiu
nesegregat