Sunteți pe pagina 1din 68

ACUSTICA

ARHITECTURALA

1
MASURARI ACUSTICE

1. Acustica clădirilor (building acoustic)


- nivel de zgomot (Leq, Lpeak, LNx etc.)
- izolare acustică (Rw, Dn, Ln etc.)

Leq – nivel echivalent de zgomot. Se măsoară obligatoriu pe o anumită


durată de timp, T și reprezintă valoarea medie a energiei sonore
înregistrate în acel interval de timp
Lpeak – nivel de zgomot de vârf. Este nivelul maxim înregistrat pe
durata de timp a măsurării
LNx – nivel indexat de zgomot. X este de obicei 1, 5, 10, 50, 90, 95 sau
99%. Reprezintă nivelul de zgomot depășit în x% din timpul de
măsurare. Valoarea LN90 , de exemplu, este considerată ca
reprezentativă pentru nivelul de zgomot de fond
Rw – indice de izolare la zgomot aerian, indică diferența de nivel de
zgomot între două spații separate de un element de construcție (de
ex. perete, planșeu), la care se aplică o corecție (pentru mărimea
elementului de separare și reverberația din spațiul de recepție)
Dn – diferența de nivel normalizată, indică diferența de nivel de
zgomot între două spații separate de un element de construcție,
normalizată la o arie de absorbție echivalentă de 10 m2
Ln – nivel de zgomot de impact normalizat, indică nivelul de zgomot
produs în spațiul de dedesubt, atunci când în spațiul de deasupra
acționează o sursă standard de zgomot de impact (ciocan de impact
standardizat), normalizat la o arie de absorbție de 10 m2

2
MASURARI ACUSTICE

2. Acustica încăperilor (room acoustic)


- durata de reverberație (T20, T30)
- mărimi specifice – ISO 3382
(EDT, G, C50, C80, LF etc.)
3

3
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor

Aparatura
- sonometru integrator
- microfon omnidirecțional
- calibrator

Sonometrul este aparatul complex care măsoară și procesează


mărimile specifice zgomotului (presiune acustică).
Microfonul detectează micile variații ale presiunii aerului (datorate
efectelor sunetului și nu altor cauze) și le transformă în variații ale
curentului electric. In general pentru măsurări acustice se utilizează
microfoane omnidirecționale, care au sensibilitate aproximativ egală
în toate direcțiile.
Calibratorul acustic este un aparat care produce un sunet foarte
precis, cu frecvența de exact 1000 Hz și cu nivel sonor de exact 94 dB,
care se utilizează pentru calibrarea ansamblului sonometru + microfon
(nivelului de 94 dB îi corespunde o presiune sonoră de 100 Pa).

4
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor

Procedura
standarde (europene / internaționale / române)
- SR ISO 1996 (zgomot în interior și exterior)
- seria SR EN ISO 16283 (fost 140)
(măsurare a parametrilor de izolare)
- seria SR 6161 (mod de măsurare,
interior/exterior)

Toate standardele europene (EN) devin obligatoriu standarde române


(chiar și fără a fi traduse și adoptate în mod explicit ca standarde
române). Standardele internaționale (ISO) sunt obligatorii numai dacă
sunt traduse și adoptate ca standarde române. Există și standarde
române independente, care nu se regăsesc între cele EN sau ISO, fie
anterioare anului 1990 (STAS), fie ulterioare (SR).

Ca principiu, standardele conțin definiții ale mărimilor utilizate și


proceduri, metodologii, sisteme de determinare a acestora (prin
măsurare, calcul sau alte metode). Standardele nu ar trebui să conțină
valori impuse / limită (cum ar fi nivelul de zgomot acceptat într-o
locuință), aceste valori fiind reglementate prin normative.

5
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor

Măsurare R’w
Incăpere sursă (1)
-- element separator --
Incăpere receptor (2)

se emite un sunet ce conține toate frecvențele


(zgomot roz)

Pentru măsurarea indicelui de izolare la zgomot aerian (Rw) al unui


perete se procedează conform SR EN ISO 16283-1:2014.

Se definește una din încăperi (de obicei cea mai mare) ca încăpere
sursă, iar cealaltă ca încăpere de recepție.

6
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor

Exemplu de determinare a indicelui Rw pentru o clădire de birouri.


A – perete de compartimentare între două spații de birouri
(individuale)
B – perete de compartimentare între birou individual și coridor
1 – încăpere sursă
2 – încăpere de recepție

7
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor

Măsurare R’w
1. se determină L1
2. se determină L2
3. se determină B2
4. se determină T2

L1 – nivelul de zgomot produs de sursă în spațiul acesteia


L2 – nivelul de zgomot produs de sursă în încăperea alăturată (de
recepție)
B2 – nivelul de zgomot de fond în spațiul de recepție (nivelul de
zgomot în absența sunetului produs de sursă, în condiții similare)
T2 – durata de reverberație în spațiul de recepție

8
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor

Pentru a determina L1 și L2 este necesară stabilirea a minim 2 poziții


diferite pentru sursa de sunet (indicată cu roșu) în spațiul sursei.
Aceste poziții trebuie să fie la cel puțin 0,5 m de laturile încăperii
(zona hașurată), iar distanța între două poziții ale sursei trebuie să fie
mai mare de 0,7 m.
Pentru fiecare poziție a sursei de sunet se amplasează microfonul în
cel puțin 5 poziții (indicate cu albastru). Distanța minimă între orice
poziție a microfonului și sursă este de 1,0 m, iar între microfon și
laturile încăperii 0,5 m.
Si în camera de recepție se amplasează microfonul de asemenea în 5
poziții corespunzătoare fiecărei poziții a sursei.

Se fac astfel 10 (2x5) serii de măsurări și se obțin 10 valori diferite,


care se mediază, pentru a obține o caracterizare cât mai uniformă a
nivelului de zgomot în cele două încăperi.

9
dB

L1
80

70

60

50

40

L2
30

20
B2
10

0 10
63 125 250 500 1k 2k 4k Hz

Grafic al valorilor obținute, pe frecvențe (în benzi de treime de


octavă).
Sunt reprezentate valorile medii pentru L1, L2 și B2

10
MASURARI ACUSTICE
dB Acustica clădirilor
90

85
L1
80

75

70

65

60
63 125 250 500 1k 2k 4k Hz
11

Grafic al tuturor celor 10 valori măsurate pentru T1, în benzi de


frecvență de treime de octavă

11
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor
s

2.8

2.4

1.6

T2
1.2

0.8

0.4

0
12
63 125 250 500 1k 2k 4k Hz

Valori medii ale duratei de reverberație în spațiul de recepție (valori în


benzi de treime de octavă)

12
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor
dB R Rw = 53 dB
70

60

50

40

30

20
13
63 125 250 500 1k 2k 4k Hz

Determinarea valorii unice Rw din valori R în benzi de treime de


octavă.
Se utilizează o curbă standardizată (reprezentată cu albastru), care se
translatează pe verticală până la îndeplinirea anumitor condiții (curba
roșie).
Valoarea curbei roșii la frecvența de 500 Hz este egală cu valoarea
indicelui Rw.

13
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor

Alcătuire pereți:
• schelet simplu metalic, structura CW75
• placare DUBLA pe ambele părți cu gips-
carton (RB) 12,5 mm grosime
• vată minerală 75 mm la interior
(ISOVER AKUSTO)

Rw = 53 dB
14

Valoarea Rw a peretelui descris este cea măsurată în laborator,


furnizată de producătorul sistemului (Rigips)

14
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor

15

Peretele descris anterior este indicat cu A (A1-A2)

15
Apparent Sound Reduction Index according to ISO 140-4

Field measurements of airborne sound insulation between rooms

MASURARI ACUSTICE
Client: REGIS FLOREASCA INTERNATIONAL Date of test: 06/05/2015

Description and identification of the building construction and test arrangement, direction of measurement:
Source room: Office 512
Receiving room : Office 518
Internal partition wall (gypsum board, no column)

Acustica clădirilor
Area S of separating element: 11.10 m²
Source room volume: 28.70 m³ Frequency range according to the
Receiving room volume V: 28.70 m³ curve of reference values (ISO 717-1)

Frequency R'
70
A1-A2
Apparent Sound Reduction Index R', dB

Perete
f 1/3 Octave
Hz dB 60
50 21.6
63 21.8
80
100
125
19.4
18.8
26.3
50 birou-birou
160 29.3
200 33.4
250 31.0
315 26.4 40

400 20.7
500
630
28.8
39.6 Rw estimat 53 dB
800 42.8 30
1000 35.8
1250 36.4
1600
2000
2500
40.2
41.3
42.8
20
R’w real 35 dB !
3150 43.3
4000 46.3
5000 46.2
10
63 125 250 500 1000 2000 4000
Frequency f, Hz
Rating according to ISO 717-1
R'w (C;C tr ) = 35 ( -2; -5) dB C 50-3150 = -2dB; C 50-5000 = -1dB; C 100-5000 = -1dB;
Evaluation based on field measurement C tr,50-3150 = -5dB; C tr,50-5000 = -5dB; C tr,100-5000 = -5dB;
results obtained in one-third-octave
bands by an engineering method
16
No. of test report: 01 Name of test institute:

Date: 11/05/2015 Signature: Radu Pana

Se poate observa variația destul de mare a valorilor R pe frecvențe


(18.8 dB la 100 Hz, 28.8 dB la 1000 Hz, 46.3 dB la 4000 Hz), față de
valoarea unică Rw de 35 dB.
Rezultă de aici că valoarea Rw nu caracterizează complet comportarea
unui element de construcție din punctul de vedere al izolării față de
zgomot.

16
MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor

17

Cazul peretelui B, spre coridor

17
Apparent Sound Reduction Index according to ISO 140-4

Field measurements of airborne sound insulation between rooms

MASURARI ACUSTICE
Client: REGIS FLOREASCA INTERNATIONAL Date of test: 06/05/2015

Description and identification of the building construction and test arrangement, direction of measurement:
Source room: Corridor
Receiving room : Office 518
Internal partition wall (gypsum board + door + glass panel)

Acustica clădirilor
Area S of separating element: 7.20 m²
Source room volume: - m³ Frequency range according to the
Receiving room volume V: 28.70 m³ curve of reference values (ISO 717-1)

Frequency R'
70
B1-B2
Apparent Sound Reduction Index R', dB

Perete
f 1/3 Octave
Hz dB 60
50 23.5
63 19.8
80
100
125
21.0
18.7
20.9
50 birou-coridor
160 22.8
200 22.5
250 23.9
315 23.9 40

400 24.4
500
630
27.7
29.3 Rw estimat ?
(perete + ușă)
800 27.2 30
1000 29.4
1250 32.0
1600 30.2
2000 27.8 20
2500 27.9
3150
4000
5000
28.2
29.8
31.1
R’w real 29 dB
10
63 125 250 500 1000 2000 4000
Frequency f, Hz
Rating according to ISO 717-1
R'w (C;C tr ) = 29 ( -1; -2) dB C 50-3150 = -1dB; C 50-5000 = -1dB; C 100-5000 = -1dB;
Evaluation based on field measurement C tr,50-3150 = -2dB; C tr,50-5000 = -2dB; C tr,100-5000 = -2dB;
results obtained in one-third-octave
bands by an engineering method
18
No. of test report: 2 Name of test institute:

Date: 11/05/2015 Signature: Radu Pana

Ceva mai dificil de a discuta de o estimare a indicelui Rw pentru


ansamblul perete – ușă
Valoarea reală este oricum foarte redusă

18
MASURARI ACUSTICE

Acustica încăperilor (Room Acoustic)


- Parametrii acustici ai unei săli (încăperi)
T
EDT
G
C50, C80
STI
19

Principalul parametru acustic al unei încăperi rămâne durata de


reverberație (T), dar sunt o serie de alți parametri care exprimă
caracteristici particulare din punct de vedere acustic:
- EDT – durata de descreștere timpurie (Early Decay Time) – o
mărime similară duratei de reverberație, dar care exprimă
reverberație mai apropiat de felul cum o percepe urechea umană
- G – tăria sonoră – exprimă raportul între nivelul sonor perceput al
sursei față de nivelul produs de aceeași sursă în spațiu deschis, la o
distanță de 10m
- C50, C80 – claritatea (pentru voce, respectiv muzică) – reprezintă
raportul între energia sonoră ajunsă timpuriu la auditor (în primele
50 sau 80 de milisecunde) și cea ajunsă ulterior; este importantă
pentru înțelegerea vocii sau pentru perceperea distinctă a
sunetelor produse de diferitele instrumente ale unei orchestre
- STI – indicele transmisiei vorbirii (Speech Transmission Index) –
exprimă inteligibilitatea vorbirii

19
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Aparatura
- microfon omnidirecțional
- microfon bidirecțional („figure of 8”)
- sursa sunet omnidirecțională
(dodecaedru)
- preamplificator, placă sunet, laptop
- software (DIRAC, EASERA)
20

20
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Procedura
- se emite un sunet special
ce baleiază toate frecvențele
(e-sweep)
- se înregistrează răspunsul sălii
- se prelucrează răspunsul pentru
derivarea mărimilor dorite

21

21
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

T20 mean(500-1000)
1,25

1,20

1,15
T20 [sec]

1,10
SR1
1,05 SR2
SR3
1,00 SR2x

0,95
R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10
measure position
22

Reprezentare grafică a valorilor duratei de reverberație măsurate


(media valorilor în benzi de frecvență de octavă de 500 și 1000 Hz),
pentru 4 poziții ale sursei de sunet și 10 poziții ale receptorilor
(microfoane)

22
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

23

Reprezentare grafică a valorilor reverberației în benzi de frecvență de


octavă. Sunt reprezentate valorile medii, minime și maxime ale celor
40 de valori individuale măsurate, precum și valoarea țintă (dorită) a
duratei de reverberație și intervalul minim / maxim considerat
acceptabil.

23
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Sala A3 (etaj 2)
24

Exemplu – determinare a parametrilor acustici ai sălii de curs A3

24
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Sala A3 (etaj 2)
25

Poziția surselor și microfoanelor amplasate în spațiul sălii

25
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Durata de
reverberație
T30, T20

Recomandat

63Hz 125Hz 250Hz 500Hz 1000Hz 2000Hz 4000Hz


T30
1,18 s 1,38 s 1,54 s 1,52 s 1,31 s 1,08 s 0,93 s
(mediu)

26

Valori medii, minime și maxime ale duratei de reverberație (total 16


determinări), împreună cu valoarea recomandată

26
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Durata de
reverberație
T30, T20

27

Valori medii la 500 și 1000 Hz în punctele de măsurare

27
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Durata de
reverberație
T30, T20

28

Valori medii pe domenii de frecvență (joase, medii, înalte), pentru


poziția 1 a sursei

28
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Durata de
descreștere
timpurie
EDT

29

29
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Indicele
timpuriu-
târziu
(claritatea)
C50

Valori optime:
-3.5 ... + 3.5 dB

30

30
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Indicele
timpuriu-
târziu
(claritatea)
C50

Valori optime:
-3.5 ... + 3.5 dB

31

31
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Indicele
timpuriu-
târziu
(claritatea)
C50

Valori optime:
-3.5 ... + 3.5 dB

32

32
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Indicele
transmisiei
vorbirii
STI
STI Inteligibilitate
0-0,25 inacceptabilă
0,25-0,3 slabă
0,3-0,45 satisfăcătoare
0,45-0,6 bună
0,6-0,75 foarte bună
0,75-1,0 excelentă

33

33
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Procent de pierdere
a articulației
consoanelor Alcons
Alcons Inteligibilitate
0-3% excelentă
3-7% foarte bună
7-12% bună
12-15% corectă
15-18% proastă
> 18% inacceptabilă

34

34
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Concluzii:
- Sală cu durata de reverberație prea
ridicată
- Inteligibilitate „bună” (nu foarte bună,
nu excelentă)
- Dimensiunile relativ mici limitează, de
fapt, problemele acustice

Practic, o sală decentă, dar atât


35

35
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Intervenție pentru îmbunătățire:


(cu limitările existente: buget limitat, necesitatea
intervenției foarte rapide, personal calificat
inexistent)
- placare fonoabsorbantă a peretelui din spate
cu panouri Ecophon Wall A (vată minerală cu
față textilă, 4 cm grosime)
- placare tavan – zona din spate și parțial
lateralele sălii (plăci Ecophon 2 cm grosime,
lipite direct pe tavanul existent de gipscarton)

Evident, sponsorizare Ecophon- Saint Gobain


36

36
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Durata de
reverberație
T30

(după intervenție)

Recomandat

63Hz 125Hz 250Hz 500Hz 1000Hz 2000Hz 4000Hz


T30 1,16 s 1,16 s 0,87 s 0,75 s 0,77 s 0,70 s 0,63 s
(mediu) (1,18) (1,38) (1,54) (1,52) (1,31) (1,08) (0,93)
1% 16% 44% 50% 41% 35% 33%

37

Este evidentă reducerea duratei de reverberație, în special în


domeniul 250-2000 Hz, specific vorbirii

37
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Indicele
transmisiei
vorbirii
STI
(înainte de
intervenție)

38

38
MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Indicele
transmisiei
vorbirii
STI
STI Inteligibilitate
0-0,25 inacceptabilă
0,25-0,3 slabă
0,3-0,45 satisfăcătoare
0,45-0,6 bună
0,6-0,75 foarte bună
0,75-1,0 excelentă

39

39
SIMULARE ACUSTICA

Reproducerea pe calculator a
modului în care se deplasează
sunetul în spațiul încăperii studiate.

Sunetul este reprezentat ca „raze”


similare celor de lumină, iar
interacțiunea cu suprafețele
delimitatoare determină traseul
razelor în spațiu
40

40
SIMULARE ACUSTICA

2D
- rapid, fără resurse mari
- informații utile pentru conformarea
geometriei spațiului
- în general la faza studiilor
preliminare

41

41
SIMULARE ACUSTICA

42

Exemplu de simulare 2D, care indică rapid problema producerii unor


focalizări de sunet

Reprezentarea razelor sonore corespunzătoare primei reflexii

42
SIMULARE ACUSTICA

43

Exemplu de simulare 2D, care indică rapid problema producerii unor


focalizări de sunet

Reprezentarea razelor sonore corespunzătoare celei de-a doua reflexii

43
SIMULARE ACUSTICA

44

Exemplu de simulare 2D, care indică rapid problema producerii unor


focalizări de sunet

Reprezentarea razelor sonore corespunzătoare primei și celei de-a


doua reflexii, cumulate

44
SIMULARE ACUSTICA

3D
- consum major de resurse
- durată mare de timp pentru fiecare
simulare
- rezultate precise, apropiate de
realitate

45

45
46

Exemplu de simulare 3D: sala Aulei Politehnicii din București, 1100


locuri (arh. Adrian Spirescu)

46
47

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

47
48

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

48
49

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

49
50

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)
Secțiune longitudinală, amplasare tratamente acustice

50
51

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

Detaliu tratamente acustice (panouri rabatabile)

51
52

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

Detaliu tratamente acustice (panouri rabatabile)

52
53

53
54

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

Simulare a nivelului de sunet direct


Se observă scădere a nivelului sonor cu 16 dB, de la 83 dB în față, în
apropierea sursei, la 67 dB în partea din spate a sălii

54
55

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

Simulare a nivelului total de sunet (direct + reflectat)


Variația este mult mai mică, între 87 și 78 dB

55
56

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

Valori ale EDT (durata de descreștere timpurie) – reverberația


percepută în sală

56
57

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

Valori ale duratei de reverberație – se observă uniformitatea foarte


bună în întreg spațiul sălii, variația este doar între 0,9 și 1,1 s.

57
58

58
59

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

Claritatea C50 (pentru vorbire)


Valori mai puțin uniforme; de așteptat o situație mai puțin favorabilă
în partea din spate a sălii

59
60

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

Claritatea C80 (pentru muzică)


Valori sensibil mai uniforme decât pentru C50

60
61

61
62

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

Tăria sonoră, G
Incadrare aproape perfectă în valorile recomandat (+1 ... +10 dB)

62
63

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

STI (inteligibilitate)
Incadrare în domeniul considerat inteligibilitate „foarte bună”

63
64

sala Aulei Politehnicii din București, 1100 locuri (arh. Adrian Spirescu)

ALCons (inteligibilitate)
Incadrare în domeniul considerat inteligibilitate „foarte bună”

64
65

65
SIMULARE ACUSTICA

C50 (Claritatea) – 2000Hz 66

66
SIMULARE ACUSTICA

T30 (2000Hz) 67

67
SIMULARE ACUSTICA

STI 68

68

S-ar putea să vă placă și