SALI CU

DESTINATIE
ACUSTICA

1
 Erată – curs 05

e. Claritate a + b – c < 11 m

Am descoperit o greșeală într-unul din slide-urile cursului anterior.

E vorba de ilustrarea întârzierii sunetului reflectat, pentru menținerea
clarității. Relația a+b-c<11m este greșită și nu are nici un sens practic.

2
 Erată – curs 05
In realitate
b + (c+d) – a < 11 m,
e. Claritate respectiv d < 11 m

Relația corectă este b + (c+d) – a < 11 m, sensul fizic fiind ca, în

condițiile în care b+c=a (distanța parcursă de sunetul direct), lungimea
d, respectiv diferența de drum a sunetului reflectat față de sunetul
direct, să nu depășească 11m.

3
 ACUSTICA NATURALA

1. Zgomot de fond
a. zgomot transmis în interior
b. zgomot instalații
c. zgomot propriu

Scurtă recapitulare a criteriilor care trebuie avute în vedere la

proiectarea acustică a unui spațiu de audiție

4
 ACUSTICA NATURALA

2. Distribuție corectă în spațiu

a. volum optim
b. formă, proporții
c. dimensiuni
d. uniformitate, difuzitate
e. claritate
f. evitare greșeli acustice
5

Scurtă recapitulare a criteriilor care trebuie avute în vedere la

proiectarea acustică a unui spațiu de audiție

5
 ACUSTICA NATURALA

3. Controlul reverberației
a. valoare recomandată
b. volum
c. absorbție

4. Criteriul performerilor
a. audiție reciprocă
6

Scurtă recapitulare a criteriilor care trebuie avute în vedere la

proiectarea acustică a unui spațiu de audiție

6
 ACUSTICA NATURALA

Acustica naturală
calitatea unui spațiu de a permite desfășurarea
unei activități ce necesită audiție (de orice tip –
vorbire, muzică etc.), prin asigurarea unui nivel
sonor optim pentru fiecare spectator prezent în
sală, fără a se recurge la mijloace de amplificare
electronică a sunetului

Acustica naturală este elementul de bază și pentru amplificarea

electronică, aceasta vine peste proprietățile naturale ale sălii

7
 ACUSTICA NATURALA

Acustica naturală
• reprezintă în mod practic modul în care sala
răspunde stimulilor acustici
• este elementul de bază și pentru amplificarea
electronică, amplificarea se suprapune peste
proprietățile acustice naturale ale sălii
• amplificarea nu poate salva o sală cu acustică
naturală incorectă

8
 ACUSTICA NATURALA

Acustica naturală = Controlul spațio-temporal

al reflexiilor sonore

80% geometrie
20% tratamente acustice

Tratamentele acustice nu pot repara o geometrie nereușită!

Proporția enunțată între efectul geometriei și cel al tratamentelor

acustice se referă la sălile de mari dimensiuni. Pentru dimensiuni mici
și medii (săli mult mai uzuale pentru proiectarea de arhitectură
curentă) raportul se schimbă, dar conceptul general rămâne valabil

9
 REFLEXII SONORE

De unde?

- vorbire – preponderent din față

- muzică – d’imprejur, din toate părțile
(difuzie), dar f. important din lateral

10

Pentru asigurarea unei bune audiții, indiferent că este vorba de voce

sau muzică, este obligatorie cumularea reflexiilor sonore cu sunetul
direct
Sistemul auditiv uman este capabil să detecteze cu destulă precizie
direcția din care vin sunetele

10
 REFLEXII SONORE

Când?

a. prime reflexii rapide (cât mai repede)

b. durata totală (reverberație)
- scurtă 0.6-0.9 s vorbire
- mai lungă 0.8-1.3 s jazz, muz. de cameră
1.2-1.6 s operă
- lungă 1.5-2.2 s concert simfonic, orgă
11

Pentru asigurarea unei bune audiții, indiferent că este vorba de voce

sau muzică, este obligatorie cumularea reflexiilor sonore cu sunetul
direct
Reverberația reprezintă durata de timp după care nivelul sonor inițial
se reduce cu 60 dB

11
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

Principii generale
Posibilități de intervenție

12

Aceste tipuri de săli reprezintă cele mai multe cazuri în proiectarea

curentă și, probabil, singurele în care arhitectul proiectant poate
interveni corect și suficient fără ajutorul unui acustician
Principiile și variantele de intervenție prezentate în continuare sunt
sugestii și doar în puține situații reprezintă intervenții obligatorii.
Arhitectul trebuie să înțeleagă principiile, sensul și beneficiile aplicării
fiecărei măsuri, apoi să judece, luând în considerare și alte criterii
decât cele acustice, care din măsuri sunt necesare, oportune și pot fi
introduse în proiect.

12
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

Formă,
proporții
-se evită
formele
regulate
-se respectă
anumite
proporții
recomandate
între laturile
sălii

13

O sală de dimensiuni mici sau medii (câteva zeci până la câteva sute de
persoane).
In nici un caz rapoarte întregi între dimensiunile celor 3 laturi ale sălii!

13
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

Volum
se are în
vedere volumul
recomandat de
4-6 m3/
spectator
pentru vorbire,
respectiv
8-10 m3/
spectator
pentru muzică

14

O sală de dimensiuni mici sau medii (câteva zeci până la câteva sute de
persoane).
Valorile volum / spectator sunt doar recomandări, dar ele trebuie
avute în vedere, pentru a nu avea dificultăți în obținerea unei acustici
naturale corecte.

14
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

15

Pereții paraleli, reflectanți pentru sunet, în zona sursei sonore (scena,

podium), prezintă riscul producerii ecoului de fluturare.
Pentru evitarea acestei probleme se introduc zone oblice ale pereților,
panouri etc.

15
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

16

In plus, aceste zone înclinate ale pereților ajută și pentru distribuția

spre public a reflexiilor sonore, printr-o dirijare a acestora către zona
centrală și din față a publicului
O suprafață cu o curbură ușor convexă, în locul celei plane, este utilă
pentru difuzia razelor sonore reflectate

16
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

17

Un fundat ușor curbat (cu raza de curbură mai mare decât lungimea
sălii, pentru a nu se produce focalizări) poate, de asemenea, ajuta la
distribuirea mai concentrată a reflexiilor sonore către suprafața
ocupată de public

17
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

18

Pereții laterali ai sălii, de obicei paraleli, au tendința de a reflecta

sunetul spre spatele sălii
Aceștia pot rămâne paraleli, nu este risc de ecou de fluturare decât în
zona sursei sonore, dar este utilă o „spargere” a suprafețelor plane de
mari dimensiuni

18
 Reflexia sunetului dintr-un perete plan de mari dimensiuni

19

Fasciculul de sunet direct (cu albastru), începând din jumătatea din

spate a sălii

19
 Reflexia sunetului dintr-un perete plan de mari dimensiuni

20

Fasciculul de sunet reflectat (cu verde), corespunzător sunetului direct

reprezentat cu albastru
Se observă că reflexiile sunt distribuite numai în treimea din spate a
sălii

20
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

21

Introducerea unor „accidente” (suprafețe orientate diferit) care să

rupă planeitatea peretelui ajută atât la distribuirea mai eficientă a
reflexiilor sonore spre zona publicului, cât și la o difuzie generală a
sunetului în sală, ceea ce permite obținerea unui câmp sonor general
mai uniform

21
 22

Din același motiv, al distribuirii reflexiilor sonore către public și nu

către spate, pot fi introduse porțiuni oblice de perete, în zona jumătății
din spate a sălii

22
23

23
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

Secțiune longitudinală
24

Aceeași sală, într-o secțiune longitudinală

24
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

Secțiune longitudinală
25

Peretele de fund al scenei, podiumului trebuie să fie reflectant

Este utilă amplasarea sursei la o cotă mai ridicată decât sala propriu-
zisă, atât pentru audiție, cât și pentru vizibilitate

25
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

Secțiune longitudinală
26

Din aceleași motive este utilă ridicarea succesivă a rândurilor de

scaune cu public, pe măsura îndepărtării de sursă.
Panta necesară pentru vizibilitate asigură în același timp o audiție
optimă

26
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

Secțiune longitudinală
27

Problema ecoului de fluturare există și în cazul paralelismului tavan-

pardoseală în zona scenei/podiumului.
Nu se recomandă tratarea fonoabsorbantă a niciuneia din suprafețe în
această zonă, prin urmare soluția evidentă este înclinarea tavanului
scenei/podiumului.
In acest fel se obțin două efecte pozitive: se evită riscul apariției
ecoului de fluturare și se distribuie mai eficient spre public primele
reflexii sonore

27
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

Secțiune longitudinală
28

O variantă a realizării tavanului scenei/podiumului, cu o formă curbă

convexă, care controlează mai bine reflexiile spre public

28
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

Secțiune longitudinală
29

O variantă mai elaborată a formei tavanului (pentru săli de dimensiuni

mai mari), care schimbă forma curburii tavanului, pentru a dirija corect
reflexiile sonore

29
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

Secțiune longitudinală
30

Posibila introducere a unor „accidente” în jumătatea din spate a

tavanului, similară cu intervenția asupra pereților laterali, pentru a
obține și din această zonă a tavanului reflexii sonore utile pentru
spectatori

30
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

Secțiune longitudinală
31

Doar în cazuri speciale se adoptă o asemenea soluție; în general partea

din spate a tavanului se tratează mai degrabă fonoabsorbant

31
 SALI MICI ȘI MIJLOCII

Secțiune longitudinală
32

Peretele din spate al sălii trebuie aproape fără excepție tratat

fonoabsorbant

32
 REVERBERAȚIE

Durata de reverberație
este definită ca durata necesară,
după oprirea sursei sonore, pentru
ca nivelul sonor în spațiu să
descrească cu 60 dB

33

Conform definiției nivelului sonor (logaritmul raportului între energia

sonoră efectivă și cea a pragului de audibilitate, de referință), rezultă
că o descreștere a nivelului sonor cu 60 dB reprezintă o reducere a
energiei sonore de 106 (1.000.000) ori.

33
 REVERBERAȚIE

ȚINTA:
Valoare recomandată

In funcție de:
- tipul de producție sonoră
- volumul spațiului

34

34
 REVERBERAȚIE

Valoare recomandată

1. orgă, a.d.
2. muzică
simfonică, a.d.
3. orgă, înr.
4. operă, a.d.
5. jazz, muzică de
cameră, direct
6. vorbire, direct
7. vorbire, înr.
8. varietăți, înr.

35

a.d. = audiție directă

înr. = înregistrare

35
 3. REVERBERAȚIE

Durata de reverberație
T = 0,16V/A

V = volumul spațiului
A = aria de absorbție echivalentă

36

Relația de calcul a reverberației, descoperită în 1900 de W.C.Sabine,

rămâne de actualitate în ciuda simplității incredibile.
Ea este însă valabilă numai în condițiile unui câmp acustic difuz,
respectiv atunci când nu există o dimensiune semnificativ mai mare
decât celelalte două, iar suprafețele fonoabsorbante sunt relativ
uniform distribuite în spațiu
(în caz contrar, vom avea de-a face cu zone cu reverberație diferită în
spațul sălii).

36
 3. REVERBERAȚIE

Aria de absorbție echivalentă

A = S Si ai + S aj + Aaer

Si = aria suprafeței i
ai = coeficient de absorbție al suprafeței i
aj = absorbția persoanei sau obiectului j
Aaer = absorbția sunetului în aer
37

37
 3. REVERBERAȚIE

Calcule separate în 6 benzi de frecvențe de octavă

• 125 Hz
• 250 Hz
• 500 Hz
• 1000 Hz
• 2000 Hz
• 4000 Hz
38

Din cauza întinderii mari a lungimilor de undă ale sunetului,

corespunzătoare frecvențelor sonore, și răspunsului diferit al
materialelor și elementelor de construcții față de aceste frecvențe,
este necesar calculul separat la mai multe frecvențe (benzi / intervale
de frecvențe).

38
 3. REVERBERAȚIE

Finisaje / tratamente acustice

Reflectante (masive, rigide, fără a = 0.0 ... 0.1

pori la suprafață)

39

Pentru controlul reverberației în spațiul sălii, respectiv pentru

aducerea acesteia la valorile recomandate, se ia în considerare efectul
fiecărui tratament acustic și finisaj dispus în sală (respectiv fiecare
suprafață pe care o poate atinge sunetul).

39
 3. REVERBERAȚIE

Finisaje / tratamente acustice

Difuzante
capacitate de a reflecta difuz sunetul (raza
sonoră incidentă este ‘spartă’ în multiple raze
de energie mică, împrăștiate în multe direcții)

40

Pentru controlul reverberației în spațiul sălii, respectiv pentru

aducerea acesteia la valorile recomandate, se ia în considerare efectul
fiecărui tratament acustic și finisaj dispus în sală (respectiv fiecare
suprafață pe care o poate atinge sunetul).

40
 3. REVERBERAȚIE

Finisaje / tratamente acustice

Reflectante (masive, rigide, fără a = 0.0 ... 0.1

pori la suprafață)
Absorbante poroase (pori a = 0.6 ... 1.0
deschiși, comunicanți)
Membrane vibrante (plăci subțiri, a = 0.3 ... 0.5
vibrații de ansamblu)
Rezonatori / cuplați (plăci a = 0.5 ... 0.8
perforate la distanță de masiv)
41

Pentru controlul reverberației în spațiul sălii, respectiv pentru

aducerea acesteia la valorile recomandate, se ia în considerare efectul
fiecărui tratament acustic și finisaj dispus în sală (respectiv fiecare
suprafață pe care o poate atinge sunetul).

41
 3. REVERBERAȚIE

42

Un grafic în care sunt reprezentate toate cele 4 tipuri distincte de

tratamente acustice.
Se observă comportarea diferită a fiecărui tip și faptul că niciunul din
acestea nu are o absorbție uniformă la toate frecvențele

42
 3. REVERBERAȚIE

Pentru o durată de reverberație optimă:

combinații de tratamente

43

Obținerea unei durate de reverberație optime necesită, în cele mai

multe cazuri, utilizarea mai multor tipuri de tratamente acustice. In
mod obligatoriu vor exista suprafețe reflectante pentru sunet și
suprafețe fonoabsorbante.

43
 POZITIONARE TRATAMENTE

Principii

a. în zona sursei (scena, podium)

suprafețe cât mai reflectante
b. în spatele sălii suprafețe absorbante

44

Cantitatea necesară de tratamente acustice rezultă dintr-un calcul al

duratei de reverberație.
In continuare sunt prezentate principiile de amplasare a acestor
tratamente în spațiul sălii.

44
 POZITIONARE TRATAMENTE

a. peretele de fund
(evitare ecou, sunet venit din spate)
45

45
 POZITIONARE TRATAMENTE

b. suprafețe care nu dau reflexii utile

(parte superioară pereți, laterale tavan)
46

46
 POZITIONARE TRATAMENTE

c. suprafețe care pot da reflexii necontrolate

47

47
 POZITIONARE TRATAMENTE

d. suprafețele din partea din spate a sălii

48

48