Sunteți pe pagina 1din 21

FENOMENE SPECIFICE UNDELOR MEC ANICE 1.Fenomenul de reverberatie.

Reverberatia reprezinta persistenta unui sunet,intr-o incapere inchisa,datorita reflexiei,dupa ce izvorul sonor a incetat sa mai emita unda/unde. Acest lucru este mai vizibil n cazul n care se opreste sursa de sunet, dar reflectiile continu,scad in amplitudine,pn cnd acestea nu mai pot fi auzite.Timpul de reverberatie,primeste o atentie special n design arhitectural de camere mari,care au nevoie de anumite momente de reverberatie pentru a obtine o performant optim pentru activitatea lor destinata. In comparatie cu un ecou distinct, care este de 50 la 100 ms dup sunetul initial,reverberatia reprezinta multe mii de ecouri care ajung intr-o succesiune foarte rapida(0.01 - 1 ms ntre ecouri).Odat cu trecerea timpului, volumul de multe ecouri este redus pn

cnd ecourile nu poate fi auzite deloc.

2.Timpul de reverberatie.
Un sunet provenit de la o sursa sonora poate fii auzit intr-o incapere o anumita perioada si dupa ce sursa sonora a fost inchisa. Aceasta se intampla deoarece apar reflexii ale undelor initiale in incapere provocate de pereti, tavan..etc. Dupa un anumit timp o mare parte din energia semnalului sonor se pierde prin reflexii. Acest timp depinde de nivelul sonor, de dimensiunile incaperii dar si de capacitatea absorbanta a camerei. Timpul de reverberatie, T60 se defineste ca timpul necesar ca nivelul sunetului sa scada cu 60dB dupa ce sursa sonora a fost inchisa.

O sursa sonora ce emite cu un nivel sonor de 100 dB inchisa dupa t= 0.5s. Timpul de reverberatie reprezinta timpul necesar sunetului sa scada cu 60 dB. Nivelul sunetului din exemplul de mai sus este stabilizat la 30 dB ca un zgomot de fond. Durata reverberatiei stabileste destinatia incaperii.Intr-o sala de curs,principalul obiectiv este inteligibilitatea vorbirii,prin urmare in acest caz se va urmari ca reverberatia sa aiba o durata minima.In cazul unei sali de concerte de muzica clasica,va conta mai mult ambianta creata de imbinarea sonora dintre multiplele instrumente muzicale,in timp ce inteligibilitatea vorbirii nu va mai fi in prim-plan,deci se va urmari un timp de reverberatie mai mare. Echipamentele capabile sa modeleze fenomenul de reverberatie naturala a incaperilor poarta numele de REVERBERATOARE.

3.Ecuatia lui Sabin.


Formula lui Sabine este folosita pentru estimarea timpului de reverberatie intr-o incapere.

4mV ia in considerare aerul in incapere. Poate fii neglijat pentru incaperi de dimensiuni mici. In aceste cazuri timpul de reverberatie se determina in functie de suprafata totala a incaperii si suprafata absorbanta. Suprafata absorbanta poate fii scrisa ca si o valoare medie sau ca si suma a tuturor suprafetelor multiplicata cu factorul de absorbtie corespondent, ca in exemplul de mai jos:

Timpul de reverberatie afecteaza inteligibilitatea conversatiilor si atenuarea sonora fata de dublu distantei. Cu cat este mai scurt timpul de reverberatie cu atat este mai buna inteligibiliatea conversatiei si mai mare atenuarea sonora.

Atenuare sonora fata de dublarea distantei Acest criteriu descrie felul in care este atenuat zgomotul la cresterea distantei fata de sursa sonora. Valoare pana la care se atenueaza poate varia intre 6 dB(atenuare inalta) si 0 dB (nu exista atenuare). In aer liber undele sonore sufera o atenuare de 6 dB odata cu dublarea distantei fata de sursa sonora. Atenuarea la o anumita distanta fata de sursa este mai mica intr-o incapere, deoarece undele reflectate

se adauga la unda incidenta. In incaperi unde zgomote nedorite sunt prezente, telul este de a elimina cat mai mult posibil pentru a nu se propaga mai departe.

Imaginea de mai sus ne arata principiul prin care campul sonor total dintr-o incapere se formeaza din unda directa si cea reflectata. Sunetul direct (undele incidente) se atenueaza cu 6 dB cu dublarea distantei fata de sursa ca si in cazul in care ne aflam in spatiu deschis. Sunetul reverberant este constant in toate punctele camerei. Sunetele directe (incidente) domina suprafetele din jurul sursei sonore. Cu cat ne departam mai mult de sursa, campul sonor este dominat de sunete obtinute atat direct de la sursa cat si reflectate din cele incidente. Distanta fata de sursa, de unde sunetele obtinute din reflexii incep sa domine, depind de cantitatea de material absorbant prezent in incapere.

Imaginile de mai sus ne arata aceeasi camera cu valori diferite ale absorbtiei sunetelor. Intr-o incapere cu putin material absorbant, nivelul total al sunetului se stabilizeaza la un nivel mare intr-o zona apropiata de sursa sonora. Intr-o incapere cu mult material absorbant, nivelul total al sunetului se va stabiliza la un nivel scazut intr-o zona mai indepartata fata de sursa. Cu cat este mai mult material absorbant prezent in incapere, cu atat atenuarea sonora fata de distanta de la sursa va fii mai accentuata (curba rosie se apropie de cea verde).

4.Efecte ale reverberatiei.


Efectele sonore sunt obtinute pe cale naturala sau prin mijloace electroacustice,care ii dau ascultatorului senzatia de sunet real sau ii ofera acestuia posiblitatea de a-si imagina un mediu

acustic nemaiintalnit in realitatea inconjuratoare. Raportate la intarziere,cele mai cunoscute efecte sonore,sunt: *1-5 milisecunde:vibrato; *5-10 milisecunde:flanger; *10-25 milisecunde:chorus; *50-100milisecunde:reverberatie; *100-250milisecunde:ecou; *250-500milisecunde:multiecou; Principalele categorii de efecte sonore se definesc din punct de vedere al intarzierii semnalelor audio.Prima categorie se bazeaza pe intarzieri mici,cuprinse intre 0.5-50 milisecunde ;cealalta categorii apeleaza la intarzieri cuprinse intre 50500milisecunde. Pentru modelarea acusticii se va apela la generatoare de efecte ale reverberatiei. Efectul de reverberatie simuleaza fenomenul de reverberatie naturala,definita ca o persistenta(prelungire) a sunetului datorata reflexiilor repetate sau a difuziei undelor acustice intr-un spatiu inchis. In cazul reverberatiei,reflexiile undelor acustice se succed atat de rapid incat sunt percepute ca un singur sunet continuu.

5.Criteriile acustice necesare la


proiectarea unei incaperi.
Incaperi cu acustica buna
Ce reprezinta o acustica buna a incaperilor? Raspunsul depinde de tipul camerei la care se face referire, activitatile desfasurate in camera respectiva, dar si de anumiti factori individuali ca si sensibilitatea locatarului la zgomote si reactiile sale intr-un astfel de mediu. Chiar daca expresia acustica buna a incaperilor nu se defineste usor exista totusi cateva caracteristici si reguli de baza care sunt folositoare pentru diferite tipuri de incaperi. In cele ce urmeaza, se analizeaza tipul incaperilor in functie de rolul lor. Incaperi fara cerinte speciale legate de comunicatia verbala si perceperea muzicii In multe locuri conexiunea acustica intre doua puncte distante este nedorita si deranjanta : ateliere, cantine, coridoare, birouri, locuri publice...

In incaperile care nu sunt proiectate special pentru ascultare de muzica si conversatii, pot interveni si alte activitati. Zgomotele generate

trebuie atunci impiedicate sa se raspandeasca. Obiectvul urmarit va fi prevenirea, cat de mult posibil, a propagarii undelor sonore atat de la sursa directa cat si prin reflexii ce apar pe calea sa de propagare. Factorii care trebuie luati in considerare sunt zgomotul de fundal, deslusirea comunicatiei verbale, intimitate si posibilitatea de a percepe semnale de avertizare. Solutia este de a obtine un timp redus de reverberatie a sunetelor si o atenuare a nivelului zgomotelor fata de nivelul de la dublul distantei pana la sursa directa. Cel mai eficient mod de a atinge atenuarea dorita in incaperi de dimensiuni normale(lungime si latime mai mare decat inaltime) este de a acoperi tavanul cu un izolant (absorbant) de calitate. Uneori este necesar sa se adauge panouri absorbante. Echipamentele generatoare de zgomote trebuie amplasate departe de zonele sensibile care faciliteaza propagarea zgomotelor si daca este posibil sa fie inconjurate de panouri absorbante (absorbing screens).

Criterii acustice pentru incaperi: Tr, Timp de reverberatie, Atenuarea zgomotelor fata de dublul distantei.
Incaperi proiectate pentru conferinte

In astfel de incaperi, reflectiile de ordin unu al undelor sonore trebuiesc sa fie orientate in asa fel incat sa acopere toate pozitiile ascultatorilor. Suprafetele care pot cauza reflezii intarziate trebuie acoperite cu material absorbant. Aceasta pentru ca reflexiile intarziate- care ajung dupa unda directa- nu amplifica sunetul direct ci interfereaza cu el. Undele directe si cele generate de reflexiile primare sunt foarte importante in acest tip de incaperi. La o anumita distanta fata de vorbitor (sau boxa), mai mare de 8-10m, sunetul direct nu este suficient. Aceasta inseamna ca este nevoie de reflexii aditionale provocate de catre tavan, peretii laterali sau de catre obiecte special proiectate pentru a introduce reflexii a undelor sonore. Reflexiile primare amplifica sunetul direct. Cele intarziate interfereaza cu el si trebuiesc eliminate, fiind cauzate in special de suprafete si obiecte aflate in spatele incaperii. In incaperile mici, unde distanta dintre vorbitor si ascultator nu depaseste 8-10m, un timp de reverberatie scurt este ideal. Incaperile mari trebuie analizate de un specialist in domeniu pentru a obtine cele mai bune conditii atat pentru ascultatori cat si pentru vorbitor.

Criterii acustice pentru incaperi: Tr, Timp de reverberatie, STI, indice de propagare a sunetului, RASTI, indice de propagare rapida a sunetelor ...

Incaperi proiectate pentru ascultarea muzicii

In astfel de incaperi, reflexiile primare produse de tavan si peretii laterali, ar trebui orientate astfel incat sa acopere toate pozitiile ascultatorilor. Suprafete care pot cauza reflexii intarziate trebuiesc acoperite cu material izolant si absorbant. Peretii laterali trebuie modificati daca nu ofera reflexii primare a undelor sonore. Modele acustice in incaperi proiectate pentru muzica sunt destul de complexe fata de celelalte tipuri de incaperi. Aici caracteristicele de reflexie ale sunetelor sunt cele mai importante. Fiecare reflexie, in special cele provocate de suprafete aflate in apropierea surselor sonore, trebuie sa fie studiata cu atentie. Reflexiile, nivelul zgomotelor, frecventele si directiile de propagare afecteaza perceptia muzicii. Marimea si geometria incaperii, dar si distributia suprafetelor reflectante si absorbante vor determina calitatile acustice ale incaperilor.

Suprafetele reflectante sunt folosite pentru generarea de reflectii primare. Suprafetele absorbante sunt folosite pentru evitarea ecourilor. Suprafetele difuze sunt importante pentru evitarea accoustic glare (amestecarea frecventelor-sunete dure) si pentru obtinerea unui camp sonor reverberant in care reflexiile vor sosi la ascultator in mod egal din toate directiile. Tipurile diferite de muzica au si cerinte diferite in ceea ce priveste timpul de reverberatie a undelor sau alte criterii acustice ale incaperilor. De obicei este nevoie de o analiza acustica detaliata pentru asigurarea de conditii satisfacatoare pentru ascultarea muzicii in interiorul incaperilor.

Criterii acustice folosite pentru proiectarea incaperilor: Tr- Timp de reverberatie C80 (dB)Claritate Factor de energie laterala- LEF...

ACUSTICA INCAPERILOR
Acustica este stiinta sunetului, considerat ca fiind acea parte a fizicii care se ocup cu studiul fenomenelor privind producerea, propagarea, receptia sunetelor precum si efectele acestora. n folosirea curent, termenul sunet se refer nu numai la fenomenul din aer responsabil pentru senzatia de auzire dar si la om sau animal. Sunetele pot fi simple sau compuse, sunetele suparatoare indiferent de natura lor,reprezinta zgomote. Acestea au o influenta daunatoare asupra sistemului nervos,provocand o stare de oboseala .

Din acest motiv izolarile fonice sunt necesare ,atat la cladirile civile cat si la cele industriale,pentru a opri raspandirea zgomotelor ce se produc in interiorul si in exteriorul constructiilor. Acustica studiaza fenomene produse de vibratiile mecanice si de propagarea lor sub forma de unda elastica. Sunetul reprezinta o miscare oscilatorie a particulelor unui mediu elastic care produce o senzatie auditiva.

Izolarea fonica a incaperilor


Izolarea fonica a unei incaperi are 2 scopuri:impiedicarea suntetelor din interior sa ajunga in afara incaperii si reciproc blocarea accesului sunetelor din exterior de a ajunge in interiorul incaperii.

Peretii
Pentru a putea obtine valori cat mai mari ale fonoizolatiei,peretii incaperilor trebuie sa aiba o masa cat mai mare pe unitatea de suprafata. Cu cat sunt mai densi si mai grosi,cu atat mai bine,cu precizarea ca trebuie sa aiba si factorul intern de amortizare suficient de mare.

Spre exemplu,un perete de otel comparat cu un perete de plumb de aceiasi masa pe unitatea de suprafata se va comporta mult mai prost ca fonoizolator,datorita factorului de amortizare intern mic,ce va duce la transferul mai usor al vibratiilor sonore prin el. Cele mai eficiente sunt zidurile de piatra,caramida sau beton,care au frecventa naturala(Fn)si freceventa critica(Fc)foarte coborate,la capatul inferior al benzii audio.

Geamurile.

Desi sunt utile pentru o incapere(din motive evidente) geamurile sunt insa doar un rau necesar,ptr ca proprietatile lor fonoizolante sunt foarte greu de adus la nivelul dat de peretii din care fac parte(si in plus au,in general efecte negative asupra acusticii interioare a incaperilor,datorita reflexiilor acustice pe care le genereaza.) O mare atentie trebuie acordata geamurilor care se deschid,sistemul lor de inchidere si etasare putand fi un factor important de deteriorare a fonoizolatiei,daca nu este facut cu grija. Se vor folosi inchizatori solide,preferabil cu mai multe puncte de prindere,iar imbinarile dintre geam si rama vor fi bine etansate cu chedere de cauciuc sau alte materiale vasco-elastice.

Usile.
La fel ca in cazul geamurilor,usile sunt necesare ptr comunicarea dintre incaperi,dar reprezinta puncte foarte vulnerabile ale izolatiei fonice in acele incaperi. Spre deosebire de geamuri insa,usile sunt mai usor de imbunatatit in privinta proprietatilor lor fonoizolante,deoarece nu suntem limitati de folosirea unui singur material(sticla). Pentru ca o usa sa aiba un nivel de fonoizolatie apropiat de cel al peretelui

din care face parte,ea trebuie sa indeplineasca 2 conditii IMPORTANTE: -sa aiba masa pe unitatea de suprafata cat mai mare (comparabila cu cea a peretelui) -sa aiba un sistem de inchidere/etansare cat mai bun, inclusiv in zona podelei.

Reverberatia sunetului.
Cand o unda generata de o sursa sonora(de exemplu o voce umana sau un difuzor)

dintr-o incapere ajunge la un perete(sau un alt obstacol) o parte din energia ei este absorbita de materialul din care este realizat peretele(si transformat in caldura sau eliminat prin partea opusa), iar restul se reflecta precum o raza de lumina intr-o oglinda, propagandu-se intr-o alta directie pana ajunge la un alt obstacol,unde procesul se repeta. In cazul unei incaperi goale,sunetul se reflecta din perete in perete, pana la extinctia totala cauzata de absorbtiile repetate.

CHIVARAN ANDREEA.

S-ar putea să vă placă și