Sunteți pe pagina 1din 601

RAPEL DE ELEMENTE DE FIZICA SI FIZIOLOGIE 1.1

FRECVENTA (F), LUNGIME DE UNDA ( .) domeniu audibil: 20 20 000 Hz ordinul de marime al 0.02 m. 20 m.

SPECTRUL UNDELOR SONORE sunet muzical, zgomot sunete (componente ale spectrului) joase, medii si inalte

SUBSTRATUL LOGARITMIC AL AUDITIEI SI SCARII dB intensitate, nivel de putere, nivel sonor dublarea intensitatii: crestere a nivelului in dB cu 3 dB efecte in perceptia sunetelor (efect de mascare)

PERCEPTIA SUBIECTIVA A TARIEI SUNETELOR variaza in raport cu frecventa nivelul sonor al sunetelor cu spectre diferite se compara:

- ponderand diferitele frecvente: dB(A)

- comparand cu curbe etalon: Cz

ACUSTICA IN SPATIU 1.2

REFLEXIE SIMILARA CU LUMINA .suprafete concave: concentrare, focalizare suprafete convexe: difuzie

DIFRACTIA reflexia si “umbra” sonora sunt partiale goluri sau fisuri oricat de mici sunt adevarate “surse sonore” obstacole mici traforuri (raportate la λ ) sunt “transparente” la sunet

RELATIA (SI CONTRADICTIA) ABSORBTIE IZOLARE 1.3

CAILE

DE

STRABATERE

(TRANSMISIE)

A

vibratiile de ansamblu:

-sunt utile in alcatuiri fonoabsorbante (membrane vibrante) -se combat in alcatuirile izolante (prin cresterea masei - kg/mp)

-absorbtia = relatia spatiu suprafata spatiu (coeficient de absorbtie:

raport energie absorbita/energie incidenta, =

0…1)

-izolarea = relatia spatiu compartimentare spatiu alaturat (indice de atenuare sau izolare exprimat in mai multe variante in dB)

PRINCIPIILE ALCATUIRILOR FONOABSORBANTE - 1.4

SUPRAFETE POROASE IN CONTACT CU SUPRAFATA SUPORT absorbtie mai buna la frecvente medii si inalte

PLACI POROASE DISTANTATE DE SUPORT (asezate ca membrane vibrante) absorbtie putin imbunatatita la frecvente joase

MEMBRANE VIBRANTE absorbtie mai buna la frecvente joase

MEMBRANE VIBRANTE CU MATERIALE POROASE LA INTERIOR absorbtie imbunatatita in special la frecvente joase

REZONATORI SIMPLI SAU CUPLATI absorbtie foarte specializata in finctie de caracteristicile geometrice

ABSORBTIE COMBINATA

alcatuiri

materiale poroase)

rezonant

absorbante

REVERBERATIE 1.5

(rezonatori

cu

SUNETULUI

PRIN OBSTACOLE

efect de prelungire a sunetelor, datorit reflexiilor

A. - prin porozitati si goluri

succesive pe suprafetele perimetrale ale spatiului (obsnuit 30 40 de reflexii)

B. prin vibratii de ansamblu

DIFERENTA ABSORBTIE IZOLARE

porozitatea:

DURATA (TIMPUL) DE REVERBERATIE “T” durata in secunde pana la scaderea sunetului reverberat cu 60 dB

-favorizeaza absorbtia aparenta a sunetului

FACTORII

CARE

INFLUENTEAZA

-este combatuta in alcatuirile izolante (etansare)

REVERBERATIA

-

T este direct proportionala cu volumul incaperii (mc)

apoi in plus:

 

-

T este invers proportionala cu absorbtia totala a suprafetelor perimetrale

MASA

 

deci

greutatea

joaca

in

continuare

un

rol

important

 

DE

RETINUT

DUBLUL

EFECT

AL

REVERBERATIEI:

1.intarirea sunetului (marirea nivelului sonor) prin suprapunere peste sunetul (zgomotul) initial (utila in auditie, de micsorat in protectia acustica)

2.persistenta dupa incetarea sunetului initial (utila in auditie, indiferenta in protectia acustica)

IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI MASIVE 1.6

IN TOATE CAZURILE PE PRIMUL LOC ETANSAREA materialele poroase nu sunt izolante

PERETI SIMPLI

- izolarea depinde de masa de suprafata exprimata in kg./mp.

- izolarea (in dB) creste proportional cu logaritmul masei (aproximativ cu 6 dB la fiecare dublare a masei)

PERETI DUBLI

- deasemenea masa (preferabil grosimi sau materiale diferite)

- distantare pe cat posibil mai mare

- intotdeauna utila insonorizarea spatiului interior cu material poros

CAI COLATERALE DE TRANSMISIE A ZGOMOTULUI

- datorite transmisiei vibratiilor catre si dinspre peretii si planseele alaturate, micsoreaza izolarea efectiva in medie cu 5 dB fata de determinarile facute in laborator.

- posibil, dar dificil, de redus cu ajutorul unor rezemari sau separari prin intermediul unor straturi elastice

IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI COMBINATE SI USOARE 1.7

principale

alcatuirilor usoare:.

caracteristici

PE

ETANSAREA

PRIMUL

LOC

IN

de

urmarit

TOATE

in

cazul

CAZURILE

MULTIPLICAREA numarului de straturi (dublare, triplare)

ALTERNARE (placi grele (etanse) straturi de aer materiale poroase)

SEPARARE , DESOLIDARIZARE intre placile grele, si fata de peretii grei cat mai putine punti solide (interpunere de straturi elastice la montaj)

PARTICULARIZARE PENTRU USI, FERESTRE

USI -intai de toate tot etansarea (garnituri de etansare, multiplicare praguri) -ingreunare (foi de usa masive) -dublare, sasuri tampon

FERESTRE -etansare (preferabile ferestrele fixe) -dublare, triplare (atentie “termopanul” izoleaza cat un geam simplu de aceeasi greutate) -ingrosare sticla (grosimi diferite)

SUNET TRANSMIS PRIN STRUCTURA 1.8

o parte din sunetul aerian se transmite prin

structura peretilor si planseelor adiacente, dar mult mai puternic este zomotul care se produce

in contact cu structura (partile materiale) cladirii.

PRINCIPII GENERALE:

1. actiune la sursa (cea mai eficienta)

2. interpunere de straturi elastice.

3. intrerupere totala a structurii materiale (greu de realizat)

ZGOMOT DE IMPACT -pardoseli moi, elastice (mocheta) -covoare PVC pe substrat elastic -dale flotante grele sau usoare (atentie: nici un contact solid intre dala si pereti sau planseu)

Izolarea zgomotului de impact in cazul planseelor usoare (lemn sau metal) depinde integral de sistemul constructiv de ansamblu.

INSTALATII SI ECHIPAMENTE

-izolare la sursa -sisteme elastice catre fundatiile echipamentelor, -mansoane elastice la plecarea conductelor.

prinderi

peretilor

elastice

si

etansare

la

traversarea

atentie la dozele electrice ingropate din peretii usori (nu sunt surse de zgomot dar necesita goluri in placile de gips carton)

PROTECTIE ACUSTICA, PRINCIPII 1.9

PROTECTIE ACUSTICA: ANSAMBLUL DE MASURI LUATE IN SCOPUL REALIZARII UNOR SPATII CU UN CLIMAT SONOR CONFORTABIL ADICA LINISTIT

in conformitate cu documentele europene (si in curand cu normativul specific), cerinta de protectie la zgomot cuprinde urmatoarele conditii tehnice:

DEFINIREA CONDIŢIILOR TEHNICE

SPECIFICE PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA

ZGOMOTULUI

A.

ZGOMOT

CONSTRUCŢII

ÎN

CLĂDIRI

ŞI

ÎN

ALTE

Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii Se caracterizează prin izolarea realizată între un spaţiu închis şi zgomotul provenit din exterior. Nivelul de zgomot din interior este influenţat şi de reverberaţia din acest spaţiu.

2. Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit

dintr-un alt spaţiu închis

Se caracterizează prin izolarea realizată între două spaţii închise adiacente, influenţată şi de reverberaţia din spaţiul de recepţie. Reverberaţia din spaţiul de emisie influenţează la rândul ei nivelul de zgomot din acest spaţiu.

Poate fi exprimată prin termenul de „izolare acustică normalizată, D n ”.

3. Protecţia împotriva zgomotului de impact

Este caracterizată de nivelul de zgomot produs de şocuri sau lovituri pe elementele materiale ale clădirii, şi propagat prin conducţie solidă. Este deasemenea influenţată de reverberaţia din spaţiul de recepţie. Poate fi exprimată prin „nivelul zgomotului de impact normalizat, L n 4.1.4. Protecţia faţă de zgomotul produs de echipamentele şi instalaţiile tehnice ale clădirii se caracterizează prin nivelul de presiune acustică transmis în încăperea de recepţie şi este deasemenea influenţată de reverberaţia din această încăpere.

4. Protecţia

excesiv

respectiv

împotriva

şi

zgomotului

produs

zgomotului

reverberat

în

spaţiul

Zgomotul în interiorul unui spaţiu este în funcţie, pe de o parte, de nivelul/nivelurile de presiune acustică a sursei/surselor de zgomot (inclusiv a zgomotului provenit din exteriorul spaţiului), de caracteristicile geometrice ale spaţiului şi pe de altă parte de coeficienţii de absorbţie acustică ai suprafeţelor perimetrale sau ai altor amenajări interioare. Gradul de protecţie este caracterizat de durata de reverberaţie T a spaţiului, sau de aria de absorbţie echivalentă.

B. ZGOMOT ÎN MEDIUL EXTERIOR

5. Protecţia mediului înconjurător faţă de zgomotul produs de surse din interiorul clădirilor şi construcţiilor, sau în legătură cu acestea.

Criteriul se referă la toate tipurile de construcţii (clădiri, locuri de recreere, complexe industriale sau construcţii inginereşti etc.). Este caracterizată în general de nivelul de zgomot măsurat la locul de recepţie. El se exprimă printr-un indice, prin nivelul de presiune acustică ponderat A, sau adaptat în funcţie de caracteristicile zgomotului.

ELEMENTE

PROTECTIA ACUSTICA

ESENTIALE

SI

ETAPE DE ACTIUNE

ETAPE

IN

actiune la sursa de zgomot, in spatiile sursa de zgomot (insonorizare) actiune pe parcurs (controlul cailor de transmisie a zgomotului) actiune in spatiile protejate (insonorizare)

IN FAZA DE TEMA:

- determinarea incaperilor protejate (nivel sonor maxim acceptabil) si a surselor de zgomot (nivel de zgomot)

STUDIU DE FEZABILITATE realizarea unor masuri “generale”:

- indepartare, grupare surse de zgomot si spatii protejate,

- interpunerea de spatii tampon

PROIECT TEHNIC

- determinarea spatiilor in care este necesara sau recomandabila insonorizarea

- stabilirea indicilor de izolare necesari pentru

compartimentarile ce separa diversele spatii (de

notat ca de exemplu apartamentele sau camerele de hotel, sunt in acelasi timp spatii protejate si surse de zgomot) pereti: verificare la zgomot aerian (problema dificila sunt usile) plansee: verificare la zgomot aerian si zgomot de impact.

PROIECT (DETALII) DE EXECUTIE alegerea si detalierea solutiilor de compartimentari corespunzatoare, alegerea si detalierea suprafetelor fonoabsorbante pentru insonorizare

STUDIUL ACUSTIC (SIMPLIFICAT) PENTRU SALI DE AUDITIE Exercitiu didactic utilizabil si in proiectarea efectiva de arhitectura. Se iau in considerare a parametrii esentiali pentru sali mici si medii

IN FAZA DE PARTIU determinarea volumului -4,5 5.5 mc/spect., (muzica 6-8 mc/spect) forma in plan, practic oricare cu evitarea formelor prea regulate forma in sectie: preferabil panta conform curbei de vizibilitate inaltime mica pentru micsorare volum si reflexii rapide din tavan evitarea ecoului ( lungimi sau inaltimi mari) prin difuzie sau absorbtie

ecoul de fluturare (evitare suprafete paralele in zona sursei sonore) evitare focalizari (curburi cu raza apropiata de dimensiunile salii)

DEFINITIVARE GEOMETRIE (PROIECT TEHNIC) In cazul unor sali medii se urmareste eventual ca reflexiile (atat in plan cat si in sectiune) sa acopere intreaga suprafata ocupata de public In plan peretii din zona din jurul sursei cu deschidere spre sala in mijlocul si in spatele salii pereti sau panouri “convergente” in cazul muzicii, reflexiile din lateral sunt foarte importante Tavanul cea mai utila zona este in prima treime a salii: o “copertina” convexa poate sa furnizeze reflexii pentru intreaga zona ocupata de public. eventual utile panouri suspendate

STUDIUL DURATEI DE REVERBERATIE in functie de volum si de functiunea salii, alegerea duratei optime de reverberatie, care trebuie obtinuta la toate frecventele in cazul salilor polivalente se alege reverberatia cea mai mica si se va recurge la sonorizare. se calculeaza toate suprafetele perimetrale, numarul si tipul de scaune (auditori), intr-o prima propunere de exemplu 75% ocupare pentru optimizare se poate recurge la (template) tabelul xls cu baza de date aferenta (simplificata prin pastrarea a trei frecvente din 6) optimizare: se modifica sau se adauga suprafete sau tipuri de finisaje Un rezultat +/- 20% este acceptabil

POZITIONAREA FINISAJELOR TRATAMENTE ACUSTICE In paralel cu studiul de arhitectura interioara : in zona sursei (scena) suprafete cat mai reflectante

special fundul salii),

eventual si la partea superioara a peretilor si laterala a tavanului, suprafetele fonoabsorbante.

in

spatele

salii

(in

RAPEL DE ELEMENTE DE FIZICA SI FIZIOLOGIE 1.1

FRECVENTA (F), LUNGIME DE UNDA ( .) domeniu audibil: 20 20 000 Hz ordinul de marime al 0.02 m. 20 m.

SPECTRUL UNDELOR SONORE sunet muzical, zgomot sunete (componente ale spectrului) joase, medii si inalte

SUBSTRATUL LOGARITMIC AL AUDITIEI SI SCARII dB intensitate, nivel de putere, nivel sonor dublarea intensitatii: crestere a nivelului in dB cu 3 dB efecte in perceptia sunetelor (efect de mascare)

PERCEPTIA SUBIECTIVA A TARIEI SUNETELOR variaza in raport cu frecventa

nivelul sonor al sunetelor cu spectre diferite se compara:

- ponderand diferitele frecvente: dB(A)

- comparand cu curbe etalon: Cz

ACUSTICA IN SPATIU 1.2

REFLEXIE SIMILARA CU LUMINA

.suprafete concave: concentrare, focalizare suprafete convexe: difuzie

DIFRACTIA reflexia si “umbra” sonora sunt partiale goluri sau fisuri oricat de mici sunt adevarate “surse sonore” obstacole mici traforuri (raportate la λ ) sunt “transparente” la sunet

RELATIA (SI CONTRADICTIA) ABSORBTIE IZOLARE 1.3

CAILE DE STRABATERE (TRANSMISIE) A SUNETULUI PRIN OBSTACOLE

A. - prin porozitati si goluri B. prin vibratii de ansamblu

DIFERENTA ABSORBTIE IZOLARE

porozitatea:

-favorizeaza absorbtia aparenta a sunetului -este combatuta in alcatuirile izolante (etansare)

vibratiile de ansamblu:

-sunt utile in alcatuiri fonoabsorbante (membrane vibrante) -se combat in alcatuirile izolante (prin cresterea masei - kg/mp)

-absorbtia = relatia spatiu suprafata spatiu (coeficient de absorbtie:

raport energie absorbita/energie incidenta, = 0…1)

-izolarea = relatia spatiu compartimentare spatiu alaturat (indice de atenuare sau izolare exprimat in mai multe variante in dB)

PRINCIPIILE ALCATUIRILOR FONOABSORBANTE - 1.4

SUPRAFETE POROASE IN CONTACT CU SUPRAFATA SUPORT absorbtie mai buna la frecvente medii si inalte

PLACI POROASE DISTANTATE DE SUPORT (asezate ca membrane vibrante) absorbtie putin imbunatatita la frecvente joase

MEMBRANE VIBRANTE

absorbtie mai buna la frecvente joase

MEMBRANE VIBRANTE CU MATERIALE POROASE LA INTERIOR absorbtie imbunatatita in special la frecvente joase

REZONATORI SIMPLI SAU CUPLATI absorbtie foarte specializata in finctie de caracteristicile geometrice

ABSORBTIE COMBINATA alcatuiri rezonant absorbante (rezonatori cu materiale poroase)

REVERBERATIE 1.5

efect de prelungire a sunetelor, datorit reflexiilor succesive pe suprafetele perimetrale ale spatiului (obsnuit 30 40 de reflexii)

DURATA (TIMPUL) DE REVERBERATIE “T”

durata in secunde pana la scaderea sunetului reverberat cu 60 dB

FACTORII CARE INFLUENTEAZA REVERBERATIA

- T este direct proportionala cu volumul incaperii (mc)

- T este invers proportionala cu absorbtia totala a suprafetelor perimetrale

DE RETINUT DUBLUL EFECT AL REVERBERATIEI:

1.intarirea sunetului (marirea nivelului sonor) prin suprapunere peste sunetul (zgomotul) initial (utila in auditie, de micsorat in protectia acustica)

2.persistenta dupa incetarea sunetului initial (utila in auditie, indiferenta in protectia acustica)

IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI MASIVE 1.6

IN TOATE CAZURILE PE PRIMUL LOC ETANSAREA materialele poroase nu sunt izolante

PERETI SIMPLI

- izolarea depinde de masa de suprafata exprimata in kg./mp.

- izolarea (in dB) creste proportional cu logaritmul masei (aproximativ

cu 6 dB la fiecare dublare a masei)

PERETI DUBLI

- deasemenea masa (preferabil grosimi sau materiale diferite)

- distantare pe cat posibil mai mare

- intotdeauna utila insonorizarea spatiului interior cu material poros

CAI COLATERALE DE TRANSMISIE A ZGOMOTULUI

- datorite transmisiei vibratiilor catre si dinspre peretii si planseele alaturate, micsoreaza izolarea efectiva in medie cu 5 dB fata de determinarile facute in laborator.

- posibil, dar dificil, de redus cu ajutorul unor rezemari sau separari prin intermediul unor straturi elastice

IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI COMBINATE SI USOARE

1.7

principale caracteristici de urmarit in cazul alcatuirilor usoare:.

PE PRIMUL LOC IN TOATE CAZURILE ETANSAREA

apoi in plus:

MASA deci greutatea joaca in continuare un rol important

MULTIPLICAREA numarului de straturi (dublare, triplare)

ALTERNARE (placi grele (etanse) straturi de aer materiale poroase)

SEPARARE , DESOLIDARIZARE

intre placile grele, si fata de peretii grei cat mai putine punti solide (interpunere de straturi elastice la montaj)

PARTICULARIZARE PENTRU USI, FERESTRE

USI -intai de toate tot etansarea (garnituri de etansare, multiplicare praguri) -ingreunare (foi de usa masive) -dublare, sasuri tampon

FERESTRE -etansare (preferabile ferestrele fixe) -dublare, triplare (atentie “termopanul” izoleaza cat un geam simplu de aceeasi greutate) -ingrosare sticla (grosimi diferite)

SUNET TRANSMIS PRIN STRUCTURA 1.8 o parte din sunetul aerian se transmite prin structura peretilor si planseelor adiacente, dar mult mai puternic este zomotul care se produce in contact cu structura (partile materiale) cladirii.

PRINCIPII GENERALE:

1. actiune la sursa (cea mai eficienta) 2. interpunere de straturi elastice. 3. intrerupere totala a structurii materiale (greu de realizat)

ZGOMOT DE IMPACT -pardoseli moi, elastice (mocheta) -covoare PVC pe substrat elastic -dale flotante grele sau usoare (atentie: nici un contact solid intre dala si pereti sau planseu)

Izolarea zgomotului de impact in cazul planseelor usoare (lemn sau metal) depinde integral de sistemul constructiv de ansamblu.

INSTALATII SI ECHIPAMENTE

-izolare la sursa

-sisteme elastice catre fundatiile echipamentelor,

-mansoane elastice la plecarea conductelor.

prinderi elastice si etansare la traversarea peretilor

atentie la dozele electrice ingropate din peretii usori

(nu sunt surse de zgomot dar necesita goluri in placile de gips carton)

PROTECTIE ACUSTICA, PRINCIPII 1.9

PROTECTIE ACUSTICA:

ANSAMBLUL DE MASURI LUATE

IN SCOPUL REALIZARII UNOR SPATII CU UN CLIMAT SONOR

CONFORTABIL ADICA LINISTIT

in conformitate cu documentele europene (si in curand cu normativul specific), cerinta de protectie la zgomot cuprinde urmatoarele conditii tehnice:

DEFINIREA CONDIŢIILOR TEHNICE SPECIFICE PROTECŢIEI

ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

A. ZGOMOT ÎN CLĂDIRI ŞI ÎN ALTE CONSTRUCŢII

Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii Se caracterizează prin izolarea realizată între un spaţiu închis şi zgomotul provenit din exterior. Nivelul de zgomot din interior este influenţat şi de reverberaţia din acest spaţiu.

2. Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaţiu

închis

Se caracterizează prin izolarea realizată între două spaţii închise adiacente, influenţată şi de reverberaţia din spaţiul de recepţie. Reverberaţia din spaţiul de emisie influenţează la rândul ei nivelul de zgomot din acest spaţiu. Poate fi exprimată prin termenul de „izolare acustică normalizată, D n ”.

3. Protecţia împotriva zgomotului de impact

Este caracterizată de nivelul de zgomot produs de şocuri sau lovituri pe elementele materiale ale clădirii, şi propagat prin conducţie solidă. Este deasemenea influenţată de reverberaţia din spaţiul de recepţie. Poate fi exprimată prin „nivelul zgomotului de impact normalizat, L n 4.1.4. Protecţia faţă de zgomotul produs de echipamentele şi instalaţiile tehnice ale clădirii se caracterizează prin nivelul de presiune acustică transmis în încăperea de recepţie şi este deasemenea influenţată de reverberaţia din această încăpere.

4.

Protecţia împotriva zgomotului reverberat excesiv şi zgomotului produs în spaţiul respectiv

Zgomotul în interiorul unui spaţiu este în funcţie, pe de o parte, de nivelul/nivelurile de presiune acustică a sursei/surselor de zgomot (inclusiv a zgomotului provenit din exteriorul spaţiului), de caracteristicile geometrice ale spaţiului şi pe de altă parte de coeficienţii de absorbţie acustică ai suprafeţelor perimetrale sau ai altor amenajări interioare. Gradul de protecţie este caracterizat de durata de reverberaţie T a spaţiului, sau de aria de absorbţie echivalentă.

B. ZGOMOT ÎN MEDIUL EXTERIOR

5. Protecţia mediului înconjurător faţă de zgomotul produs de surse din interiorul clădirilor şi construcţiilor, sau în legătură cu acestea.

Criteriul se referă la toate tipurile de construcţii (clădiri, locuri de recreere, complexe industriale sau construcţii inginereşti etc.). Este caracterizată în general de nivelul de zgomot măsurat la locul de recepţie. El se exprimă printr-un indice, prin nivelul de presiune acustică ponderat A, sau adaptat în funcţie de caracteristicile zgomotului.

ELEMENTE ESENTIALE SI ETAPE IN PROTECTIA ACUSTICA

ETAPE DE ACTIUNE

actiune la sursa de zgomot, in spatiile sursa de zgomot (insonorizare)

actiune pe parcurs (controlul cailor de transmisie a zgomotului)

actiune in spatiile protejate (insonorizare)

IN FAZA DE TEMA:

- determinarea incaperilor protejate (nivel sonor maxim acceptabil) si a surselor de zgomot (nivel de zgomot)

STUDIU DE FEZABILITATE realizarea unor masuri “generale”:

- indepartare, grupare surse de zgomot si spatii protejate, - interpunerea de spatii tampon

PROIECT TEHNIC

- determinarea spatiilor in care este necesara sau recomandabila insonorizarea

- stabilirea indicilor de izolare necesari pentru compartimentarile ce separa diversele spatii (de notat ca de exemplu apartamentele sau camerele de hotel, sunt in acelasi timp spatii protejate si surse de zgomot)

pereti: verificare la zgomot aerian (problema dificila sunt usile)

plansee: verificare la zgomot aerian si zgomot de impact.

PROIECT (DETALII) DE EXECUTIE

alegerea si detalierea solutiilor de compartimentari corespunzatoare,

alegerea si detalierea suprafetelor fonoabsorbante pentru insonorizare

STUDIUL ACUSTIC (SIMPLIFICAT) PENTRU SALI DE AUDITIE Exercitiu didactic utilizabil si in proiectarea efectiva de arhitectura. Se iau in considerare a parametrii esentiali pentru sali mici si medii

IN FAZA DE PARTIU

determinarea volumului -4,5 5.5 mc/spect., (muzica 6-8 mc/spect)

forma in plan, practic oricare cu evitarea formelor prea regulate

forma in sectie: preferabil panta conform curbei de vizibilitate

inaltime mica pentru micsorare volum si reflexii rapide din tavan

evitarea ecoului ( lungimi sau inaltimi mari) prin difuzie sau absorbtie

ecoul de fluturare (evitare suprafete paralele in zona sursei sonore)

evitare focalizari (curburi cu raza apropiata de dimensiunile salii)

DEFINITIVARE GEOMETRIE (PROIECT TEHNIC) In cazul unor sali medii se urmareste eventual ca reflexiile (atat in plan cat si in sectiune) sa acopere intreaga suprafata ocupata de public In plan

peretii din zona din jurul sursei cu deschidere spre sala

in mijlocul si in spatele salii pereti sau panouri “convergente”

in cazul muzicii, reflexiile din lateral sunt foarte importante Tavanul

cea mai utila zona este in prima treime a salii: o “copertina” convexa poate sa furnizeze reflexii pentru intreaga zona ocupata de public.

eventual utile panouri suspendate

STUDIUL DURATEI DE REVERBERATIE

in functie de volum si de functiunea salii, alegerea duratei optime de reverberatie, care trebuie obtinuta la toate frecventele

in cazul salilor polivalente se alege reverberatia cea mai mica si se va recurge la sonorizare.

se calculeaza toate suprafetele perimetrale, numarul si tipul de scaune (auditori), intr-o prima propunere de exemplu 75% ocupare

pentru optimizare se poate recurge la (template) tabelul xls cu baza de date aferenta (simplificata prin pastrarea a trei frecvente din 6)

optimizare: se modifica sau se adauga suprafete sau tipuri de finisaje

Un rezultat +/- 20% este acceptabil

POZITIONAREA FINISAJELOR TRATAMENTE ACUSTICE In paralel cu studiul de arhitectura interioara

: in zona sursei (scena) suprafete cat mai reflectante

in spatele salii (in special fundul salii), eventual si la partea superioara a peretilor si laterala a tavanului, suprafetele fonoabsorbante.

DOCUMENTARE FIZICA CONSTRUCTIILOR

ACUSTICA

Tabel 1

Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul unităţilor funcţionale, datorat unor surse exterioare

Nr.

Unitate funcţională

   

crt.

L eq [dB(A)]

1a

Funcţiuni curente

 

încăperi de locuit, apartamente, dormitoare

35

birouri cu concentrare mare a atenţiei, săli de studii, săli de lectură în biblioteci

35

birouri cu activitate normală, administraţie, laboratoare, calculatoare

40

1b

birouri de lucru cu publicul Spaţii pentru audiţie:

 

45

amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, teatru, concert, spectacole

30

1c

săli de clasă Alte spaţii:

35

cabinete medicale şi de consultaţii

35

săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică, săli de mese

50

foyere, holuri

55

centrale telefonice, birouri de dactilografiere

55

2

Spitale, policlinici, dispensare

   

saloane (rezerve) 1-2 paturi

30

saloane 3 sau mai multe paturi, saloane de terapie intensivă

35

săli de operaţie şi anexe ale acestora

35

3

Biblioteci

 

cabinete individuale de lucru

 

30

încăperi pentru eliberarea cărţilor; sala cataloagelor, expoziţii

45

4

Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment

 

sală de spectacole, sală de şah, sală de repetiţii

30

sală de gimnastică (dans); discotecă

45

sală de jocuri

50

5

Anexe tehnico-administrative ale halelor de producţie

 

birouri tehnice, de dispecerat, laboratoare tehnologice (pentru analize urgente, aferente producţiei) situate în interiorul sau în apropierea halelor de producţie

55

cabinete de control şi comandă la distanţă, în interiorul halelor de producţie

70

6

Clădiri comerciale şi depozite (inclusiv spaţiile comerciale incluse la parterul şi nivelele inferioare ale clădirilor de locuit)

Unităţi de desfacere cu amănuntul:

 

anexe sociale, vestiare, toalete

45

spaţii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi fără agregate frigorifice Unităţi de alimentaţie publică:

65

spaţii de consumaţie (restaurante, braserii, cofetării, patiserii)

50

Unităţi de prestări servicii:

spaţii de lucru cu publicul (curăţătorie, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc.)

50

Tabel 2

Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul sau la limita clădirilor sau zonelor funcţionale din mediul urban

   

Nivelul de

Nivelul de

Nr.

zgomot în

zgomot la

crt.

Spaţiul considerat

interiorul

zonei

limita

zonei

dB (A)

dB(A)

1

Parcuri

75

50

2

Zone de recreere şi odihnă, zone de tratament medical şi balneo-climatic

50

 

3

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber

70

65

4

Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

85

75

5

Incinte industriale

 

65

6

Stadioane, cinematografe în aer liber

 

90

7

Parcaje auto

90

90

8

Aeroporturi

 

90

Tabel 3

Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în apropierea clădirilor protejate

   

Nivelul de

Nr.

zgomot în

crt.

Clădire protejată

apropiere

a clădirii

dB (A)

1

Locuinţe, hoteluri, cămine, case de oaspeţi

55

2

Spitale, policlinici, dispensare

45

3

Şcoli

55

4

Grădiniţe de copii, creşe

50

5

Clădiri de birouri

65

ACUSTICA

DOCUMENTARE FIZICA CONSTRUCTIILOR

Schemă pentru determinarea indicilor de izolare la zgomot aerian pentru pereţi şi planşee

Funcţiuni (spaţii) protejate

Funcţiuni (spaţii) zgomotoase

Nivel protejat Nivel zgomot - laboratoare de audiologie, cercetări acustice L p L z R’
Nivel protejat
Nivel zgomot
- laboratoare de audiologie, cercetări
acustice
L p
L z
R’ w minim
- amfiteatre, săli de conferinţe, săli de
audiţii, teatru, concert, spectacole
- saloane, rezerve cu 1-2 paturi
- cabinete individuale de studiu în
biblioteci
- spaţii comerciale situate sub aparta-
mente cu nivel de zgomot > 85 dB(A)
- săli de sport
30
spaţii
90
- depozite, ateliere
inter-
media-
- încăperi de locuit, camere în hoteluri,
moteluri, cămine etc.
re
- spaţii comerciale situate sub aparta-
mente cu nivel de zgomot max. 85 dB(A)
- birouri cu concentrare mare a atenţiei
- săli de clasă, săli de studii, săli de
lectură în biblioteci
35
61
85
- centrale şi puncte termice, staţii de
hidrofor, situate sub apartamente
- garaje
- cabinete medicale şi de consultaţii
- săli de cinematograf, teatru şi similare
- saloane cu 3 sau mai multe paturi,
saloane de terapie intensivă
- săli de festivităţi, muzică, gimnastică
- săli de operaţie şi anexe ale acestora
56
- spaţii comerciale situate sub aparta-
mente cu nivel de zgomot max. 80 dB(A)
- birouri cu activitate normală,
administraţie, laboratoare, calculatoare
40
51
80
- cabinete medicale de stomatologie
- săli de clasă, săli de conferinţe
- birouri de lucru cu publicul, birouri de
dactilografiere, centrale telefonice
46
- încăperi de locuit, camere în hoteluri,
moteluri, cămine etc.
- birouri de lucru cu publicul
- încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
cataloagelor, expoziţii - în biblioteci
45
41
75
- coridoare, holuri comune, casa scării,
uscătorii, spaţii depozitare în locuinţe,
hoteluri etc.
- săli de gimnastică (dans), discoteci
- anexe sociale, vestiare, toalete
- spaţii comerciale situate sub aparta-
mente cu nivel de zgomot max. 75 dB(A)
36
- saloane de bolnavi, cabinete de
consultaţie, cabinete medicale
- birouri de administraţie
- săli de restaurant şi alte unităţi de
alimentaţie publică, săli de mese
- săli de jocuri
50
70
- dormitoare în grădiniţe, creşe
35
- unităţi de prestări servicii, spaţii de lucru
cu publicul (curăţătorie, poştă, croitorii,
cizmării, reparaţii etc.)
(reco-
man-
dat)
- foyere, holuri
- centrale telefonice, birouri de
dactilografiere
- foyere, holuri
55
65
- birouri tehnice, dispecerat în interiorul
sau imediata apropiere a halelor de
producţie
- încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
cataloagelor, expoziţii – în biblioteci

Valorile maxime ale indicilor de izolare la zgomot de impact pentru planşee:

Nr.

 

Elemente despărţitoare de construcţie între:

Valorile maxime ale indicelui L’ n - dB

crt.

 

Unitatea funcţională

Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale

1

Clădiri de locuit

   

orice încăpere dintr-un apartament

încăperi din apartamentele adiacente

62

coridoare, holuri comune, casa scării, alte spaţii similare

58

 

uscătorii, spălătorii, spaţii de depozitare

62

săli de cinematograf, teatru şi altele similare

nu se admit

2

Hoteluri, cămine, case de oaspeţi

   

camere de locuit

încăperi similare

62

 

coridoare, holuri, casa scării şi spaţii similare

58

uscătorii, spălătorii, spaţii depozitare, centrale de instalaţii

nu se admit

săli de întruniri, conferinţe, cinematografe

nu se admit

3

Spitale, policlinici, dispensare

   

saloane cu 1-2 paturi

saloane adiacente

65

coridoare, birouri de administraţie

58

alte spaţii

nu se admit

saloane cu peste 3 paturi şi saloane de terapie intensivă

saloane adiacente

65

cabinete de consultaţii

62

cabinete de stomatologie

62

 

săli de operaţie şi anexe ale acestora

62

coridoare, birouri de administraţie

58

amfiteatre, săli de conferinţe

58

alte spaţii

nu se admit

săli de operaţie şi anexe ale acestora; cabinete de consultaţii

saloane adiacente

62

cabinete de consultaţii

62

cabinete de stomatologie

62

 

coridoare, birouri de administraţie

58

amfiteatre, săli de conferinţe

58

alte spaţii

nu se admit

4

Şcoli

   

săli de clasă, cancelarii

săli de clasă adiacente

65

săli de festivităţi

58

săli de sport

nu se admit

săli de muzică

săli de muzică

58

săli de sport

nu se admit

biblioteci

săli de clasă adiacente

58

săli de muzică, spaţii de circulaţie

58

săli de sport

nu se admit

5

Grădiniţe de copii, creşe

   

dormitoare

dormitoare adiacente

65

săli de clasă

58

birouri de administraţie, cabinete medicale

62

săli de clasă, birouri de administraţie

săli de clasă

62

6

Clădiri de birouri

   

birouri cu activitate intelectuală

încăperi similare, birouri de lucru cu publicul

65

coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare

62

 

centrale telefonice, birouri de dactilografiere

nu se admit

birouri de lucru cu publicul

încăperi similare

68

coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare

65

 

centrale telefonice, birouri de dactilografiere

65

7

Biblioteci

   

săli de lectură

săli de lectură similare

68

 

cabinete individuale

68

încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expo

68

sala de conferinţe

58

birouri

62

Nr.

Elemente despărţitoare de construcţie între:

Valorile maxime ale indicelui L’ n - dB

crt.

Unitatea funcţională

Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale

   

foyere

62

depozite

spaţii inter-

mediare

cabinete individuale de lucru

similare

68

săli de lectură

65

 

încăperi pt. eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii

65

sala de conferinţe

58

birouri

62

foyere

62

depozite

spaţii inter-

mediare

încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii

încăperi similare

68

săli de lectură comune

68

sala de conferinţe

65

 

birouri

68

foyere

68

depozite

68

sala de conferinţe

birouri

62

depozite

spaţii inter-

mediare

8

Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment

 

sală de spectacole

sală de gimnastică, sală de repetiţii

spaţii inter-

mediare

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative

62

depozite, ateliere

spaţii inter-

mediare

sală de gimnastică

sală de spectacole, sală de repetiţii

spaţii inter-

mediare

sală de şah

68

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative

68

foyere, holuri

68

depozite, ateliere

68

sală de repetiţii

sală de spectacole, sală de gimnastică

spaţii inter-

mediare

sală de şah

68

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative

62

foyere, holuri

62

depozite, ateliere

spaţii inter-

mediare

 

sală de şah

sală de spectacole

62

sală de gimnastică

62

sală de repetiţii

62

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative

68

foyere, holuri

62

depozite, ateliere

spaţii inter-

mediare

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative

sală de spectacole

68

sală de gimnastică

62

 

sală de repetiţii

62

sală de şah

62

foyere, holuri

68

INDICI DE IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN R w , R’ w PENTRU PEREŢI ŞI PLANŞEE

1.

Pereţi grei, monostrat

R w

1.1. Fâşii bca GBN35, 7,5 cm

 

32

1.2. Fâşii bca GBN35, 10 cm

34

1.3. Fâşii bca GBN35, 12,5 cm

35

1.4. Blocuri bca GBN35

50,

20cm, tencuit 2+2cm

46

1.5. Blocuri bca GBN35

50,

24cm, tencuit 2+2cm

47

1.6. Placă (perete) b.a. netenc. 10 cm

49

1.7. Placă (perete) b.a. netenc. 11 cm

50

1.8. Placă (perete) b.a. netenc. 12,5 cm

51

1.9. Placă (perete) b.a. netenc. 14 cm

52

1.10. Placă (perete) b.a. netenc. 16 cm

53

1.11. Placă (perete) b.a. netenc. 18 cm

54

1.12. Placă (perete) b.a. netenc. 20,5 cm

55

1.13. Placă (perete) b.a. netenc. 23 cm

56

1.14. Placă (perete) b.a. netenc. 26 cm

57

1.15. Perete b.a. 11cm tenc. 1+1cm

 

51

1.16. Perete b.a. 14,5cm tenc. 1+1cm

53

1.17. Perete b.a. 19cm tenc. 1+1cm

 

55

1.18. Cărămidă plină 11,5cm tenc. 2+2cm

49

1.19. Cărămidă plină 24cm tenc. 2+2cm

54

1.20. Cărămidă plină 35,5cm tenc. 2+2cm

57

1.21. Cărămidă eficientă 29cm tenc. 2+2cm

54

1.22. Blocuri ceramice goluri 29cm tenc. 2+2cm

52

2.

Pereţi grei multistrat

R w

2.1. Fâşii bca GBN35-12,5 cm,v.min.7cm, aer 6cm, GBN-7,5

51

2.2. Fâşii bca GBN35-10 cm,v.min.4cm, aer 1cm, GBN-10

52

2.3. Fâşii bca GBN35-12,5 cm,v.min.4cm, aer 1cm, GBN-7,5

52

2.4. Fâşii bca GBN35-12,5 cm,v.min.4cm, aer 6cm, GBN-7,5

53

2.5. B.a. 5cm, aer 6cm, b.a. 5cm

 

52

2.6. B.a. 5cm, aer 10cm, b.a. 5cm

53

2.7. B.a. 7cm, aer 6cm, b.a. 7cm

55

2.8. B.a. 10cm, aer 6cm, azbociment 0,6cm

51

2.9. B. granulit 8cm, aer 6cm, b.granulit 8cm

53

2.10. B. granulit 8cm, aer 10cm, b.granulit 8cm

54

2.11. B.a. 14cm, aer 6cm, cărăm. 6,3cm tenc. 2cm

55

2.12. B.a. 14cm, aer 6cm, v.min.4cm, cărăm. 6,3cm tenc. 2cm

57

2.13. Cărămidă 11,5cm, aer 5cm, cărămidă 11,5cm, tenc.2+2

53

2.14. Cărămidă 24cm, aer 5cm, cărămidă 11,5cm

61

2.15. Cărămidă 24cm, aer 11cm, cărămidă 24cm

62

2.16. Cărămidă 35,5cm, aer 8cm, cărămidă 11,5cm

66

3.

Pereţi uşori

R w

R’ w

3.1. Plăci gipscarton (1 strat) – 1,25cm

28

3.2. Gipscarton 1,25cm, aer 5cm, gipscarton 1,25cm - total 7,5cm

37

3.3. Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm total 7,5cm

44

3.4. Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm total 10cm

48

3.5. Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm total 12,5cm

50

3.6. Gipscarton 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 1,25cm total 12,5cm

54

3.7. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm total 10cm

3.8. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm total 12,5cm

3.9. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm total 15cm

3.10. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm total 15cm

50

53

55

61

3.11. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm total 15,5cm

1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 15,5cm 3.12. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 8 cm,

3.12. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm total 15,5cm

63

65

3.13. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm total 20,5cm

3.14. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm total 20,5cm

3.15. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm total 25,5cm

3.16. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm total 25,5cm

3.17. Gipscarton 2 1,25cm, v.min 4 cm, gipscarton 1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm total 21,5cm

1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 21,5cm 3.18. Gipscarton 2 1,25cm, v.min 5 cm,

3.18. Gipscarton 2 1,25cm, v.min 5 cm, gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm total 21,5cm

64

65

65

66

66

62

INDICI DE IZOLARE LA ZGOMOT DE IMPACT L n w PENTRU PLANŞEE, PARDOSELI

1. Planşee

L n w

2.1. Placă b.a. 7 cm

81

2.2. Placă b.a. 8,5 cm

79

2.3. Placă b.a. 10 cm

77

2.4. Placă b.a. 11 cm

76

2.5. Placă b.a. 12,5 cm

75

2.6. Placă b.a. 14 cm

74

2.7. Placă b.a. 16 cm

73

2.8. Planşeu b.a. din fâşii cu goluri, 22 cm

74

2.9. Placă b.a 10 cm + tavan elastic gipscarton 4cm placat

72

2.10. Placă b.a 14 cm + tavan elastic gipscarton 4cm placat

71

2.11. Placă b.a 10 cm + tavan gipscarton 4cm cu schelet elastic suspendat (min.20cm)

67

2.12. Placă b.a 14 cm + tavan gipscarton 4cm cu schelet elastic suspendat (min.20cm)

64

2. Pardoseli

L n w

L n w

2.1. Parchet l.u. 22mm lipit pe plăci fibrolemnoase poroase 16 mm grosime

10

2.2. Parchet l.u. 22mm lipit pe plăci fibrolemnoase poroase 25 mm grosime

14

2.3. Parchet l.u. 22mm montat pe duşumea oarbă, grinzişoare din lemn de 7,5cm cu strat elastic din plută 2,5cm

18

2.4. Parchet l.u. 22mm montat pe duşumea oarbă, grinzişoare din lemn de 7,5cm

pe strat carton bitumat

16

2.5. Covoare şi dale PVC fără suport textil cu grosimi de 1

1,5

mm

7

2.6. Covoare PVC cu suport textil ţesut cu grosimi de 2

2,5

mm

9

2.7. Covoare PVC cu substrat fonoizolator din PVC expandat, grosime min. 2,5 mm

16

2.8. Covor fibre poliamidice pe substrat fonoizolator (Polirom)

 

18

2.9. Mochetă neţesută

20

2.10. Parchet sau covor PVC lipit pe dală flotantă din beton 3,5 cm pe strat elastic din vată minerală rigidă 10 mm grosime

 

23

2.11. Parchet sau covor PVC lipit pe dală flotantă din beton 3,5 cm pe strat elastic din vată minerală rigidă 20 mm grosime

28

2.12. Parchet sau covor PVC lipit pe dală flotantă din beton 3,5 cm pe strat elastic din polistiren expandat ecruisat 10 mm grosime

22

DOCUMENTARE FIZICA CONSTRUCTIILOR

ACUSTICA

Tabel 1

Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul unităţilor funcţionale, datorat unor surse exterioare

Nr.

Unitate funcţională

   

crt.

L eq [dB(A)]

1a

Funcţiuni curente

 

încăperi de locuit, apartamente, dormitoare

35

birouri cu concentrare mare a atenţiei, săli de studii, săli de lectură în biblioteci

35

birouri cu activitate normală, administraţie, laboratoare, calculatoare

40

1b

birouri de lucru cu publicul Spaţii pentru audiţie:

 

45

amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, teatru, concert, spectacole

30

1c

săli de clasă Alte spaţii:

35

cabinete medicale şi de consultaţii

35

săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică, săli de mese

50

foyere, holuri

55

centrale telefonice, birouri de dactilografiere

55

2

Spitale, policlinici, dispensare

   

saloane (rezerve) 1-2 paturi

30

saloane 3 sau mai multe paturi, saloane de terapie intensivă

35

săli de operaţie şi anexe ale acestora

35

3

Biblioteci

 

cabinete individuale de lucru

 

30

încăperi pentru eliberarea cărţilor; sala cataloagelor, expoziţii

45

4

Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment

 

sală de spectacole, sală de şah, sală de repetiţii

30

sală de gimnastică (dans); discotecă

45

sală de jocuri

50

5

Anexe tehnico-administrative ale halelor de producţie

 

birouri tehnice, de dispecerat, laboratoare tehnologice (pentru analize urgente, aferente producţiei) situate în interiorul sau în apropierea halelor de producţie

55

cabinete de control şi comandă la distanţă, în interiorul halelor de producţie

70

6

Clădiri comerciale şi depozite (inclusiv spaţiile comerciale incluse la parterul şi nivelele inferioare ale clădirilor de locuit)

Unităţi de desfacere cu amănuntul:

 

anexe sociale, vestiare, toalete

45

spaţii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi fără agregate frigorifice Unităţi de alimentaţie publică:

65

spaţii de consumaţie (restaurante, braserii, cofetării, patiserii)

50

Unităţi de prestări servicii:

spaţii de lucru cu publicul (curăţătorie, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc.)

50

Tabel 2

Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul sau la limita clădirilor sau zonelor funcţionale din mediul urban

   

Nivelul de

Nivelul de

Nr.

zgomot în

zgomot la

crt.

Spaţiul considerat

interiorul

zonei

limita

zonei

dB (A)

dB(A)

1

Parcuri

75

50

2

Zone de recreere şi odihnă, zone de tratament medical şi balneo-climatic

50

 

3

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber

70

65

4

Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

85

75

5

Incinte industriale

 

65

6

Stadioane, cinematografe în aer liber

 

90

7

Parcaje auto

90

90

8

Aeroporturi

 

90

Tabel 3

Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în apropierea clădirilor protejate

   

Nivelul de

Nr.

zgomot în

crt.

Clădire protejată

apropiere

a clădirii

dB (A)

1

Locuinţe, hoteluri, cămine, case de oaspeţi

55

2

Spitale, policlinici, dispensare

45

3

Şcoli

55

4

Grădiniţe de copii, creşe

50

5

Clădiri de birouri

65

ACUSTICA

DOCUMENTARE FIZICA CONSTRUCTIILOR

DOCUMENTARE FIZICA CONSTRUCTIILOR

3. ACUSTICA

Schemă pentru determinarea indicilor de izolare la zgomot aerian pentru pereţi şi planşee

Funcţiuni (spaţii) protejate

Funcţiuni (spaţii) zgomotoase

Nivel protejat Nivel zgomot - laboratoare de audiologie, cercetări acustice L p L z R’
Nivel protejat
Nivel zgomot
- laboratoare de audiologie, cercetări
acustice
L p
L z
R’ w minim
- amfiteatre, săli de conferinţe, săli de
audiţii, teatru, concert, spectacole
- saloane, rezerve cu 1-2 paturi
- cabinete individuale de studiu în
biblioteci
- spaţii comerciale situate sub aparta-
mente cu nivel de zgomot > 85 dB(A)
- săli de sport
30
spaţii
90
- depozite, ateliere
inter-
media-
- încăperi de locuit, camere în hoteluri,
moteluri, cămine etc.
re
- spaţii comerciale situate sub aparta-
mente cu nivel de zgomot max. 85 dB(A)
- birouri cu concentrare mare a atenţiei
- săli de clasă, săli de studii, săli de
lectură în biblioteci
35
61
85
- centrale şi puncte termice, staţii de
hidrofor, situate sub apartamente
- garaje
- cabinete medicale şi de consultaţii
- săli de cinematograf, teatru şi similare
- saloane cu 3 sau mai multe paturi,
saloane de terapie intensivă
- săli de festivităţi, muzică, gimnastică
- săli de operaţie şi anexe ale acestora
56
- spaţii comerciale situate sub aparta-
mente cu nivel de zgomot max. 80 dB(A)
- birouri cu activitate normală,
administraţie, laboratoare, calculatoare
40
51
80
- cabinete medicale de stomatologie
- săli de clasă, săli de conferinţe
- birouri de lucru cu publicul, birouri de
dactilografiere, centrale telefonice
46
- încăperi de locuit, camere în hoteluri,
moteluri, cămine etc.
- birouri de lucru cu publicul
- încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
cataloagelor, expoziţii - în biblioteci
45
41
75
- coridoare, holuri comune, casa scării,
uscătorii, spaţii depozitare în locuinţe,
hoteluri etc.
- săli de gimnastică (dans), discoteci
- anexe sociale, vestiare, toalete
- spaţii comerciale situate sub aparta-
mente cu nivel de zgomot max. 75 dB(A)
36
- saloane de bolnavi, cabinete de
consultaţie, cabinete medicale
- birouri de administraţie
- săli de restaurant şi alte unităţi de
alimentaţie publică, săli de mese
- săli de jocuri
50
70
- dormitoare în grădiniţe, creşe
35
- unităţi de prestări servicii, spaţii de lucru
cu publicul (curăţătorie, poştă, croitorii,
cizmării, reparaţii etc.)
(reco-
man-
dat)
- foyere, holuri
- centrale telefonice, birouri de
dactilografiere
- foyere, holuri
55
65
- birouri tehnice, dispecerat în interiorul
sau imediata apropiere a halelor de
producţie
- încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
cataloagelor, expoziţii – în biblioteci

Valorile maxime ale indicilor de izolare la zgomot de impact pentru planşee:

Nr.

 

Elemente despărţitoare de construcţie între:

Valorile maxime ale indicelui L’ n - dB

crt.

 

Unitatea funcţională

Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale

1

Clădiri de locuit

   

orice încăpere dintr-un apartament

încăperi din apartamentele adiacente

62

coridoare, holuri comune, casa scării, alte spaţii similare

58

 

uscătorii, spălătorii, spaţii de depozitare

62

săli de cinematograf, teatru şi altele similare

nu se admit

2

Hoteluri, cămine, case de oaspeţi

   

camere de locuit

încăperi similare

62

 

coridoare, holuri, casa scării şi spaţii similare

58

uscătorii, spălătorii, spaţii depozitare, centrale de instalaţii

nu se admit

săli de întruniri, conferinţe, cinematografe

nu se admit

3

Spitale, policlinici, dispensare

   

saloane cu 1-2 paturi

saloane adiacente

65

coridoare, birouri de administraţie

58

alte spaţii

nu se admit

saloane cu peste 3 paturi şi saloane de terapie intensivă

saloane adiacente

65

cabinete de consultaţii

62

cabinete de stomatologie

62

 

săli de operaţie şi anexe ale acestora

62

coridoare, birouri de administraţie

58

amfiteatre, săli de conferinţe

58

alte spaţii

nu se admit

săli de operaţie şi anexe ale acestora; cabinete de consultaţii

saloane adiacente

62

cabinete de consultaţii

62

cabinete de stomatologie

62

 

coridoare, birouri de administraţie

58

amfiteatre, săli de conferinţe

58

alte spaţii

nu se admit

4

Şcoli

   

săli de clasă, cancelarii

săli de clasă adiacente

65

săli de festivităţi

58

săli de sport

nu se admit

săli de muzică

săli de muzică

58

săli de sport

nu se admit

biblioteci

săli de clasă adiacente

58

săli de muzică, spaţii de circulaţie

58

săli de sport

nu se admit

5

Grădiniţe de copii, creşe

   

dormitoare

dormitoare adiacente

65

săli de clasă

58

birouri de administraţie, cabinete medicale

62

săli de clasă, birouri de administraţie

săli de clasă

62

6

Clădiri de birouri

   

birouri cu activitate intelectuală

încăperi similare, birouri de lucru cu publicul

65

coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare

62

 

centrale telefonice, birouri de dactilografiere

nu se admit

birouri de lucru cu publicul

încăperi similare

68

coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare

65

 

centrale telefonice, birouri de dactilografiere

65

7

Biblioteci

   

săli de lectură

săli de lectură similare

68

 

cabinete individuale

68

încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expo

68

sala de conferinţe

58

birouri

62

Nr.

Elemente despărţitoare de construcţie între:

Valorile maxime ale indicelui L’ n - dB

crt.

Unitatea funcţională

Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale

   

foyere

62

depozite

spaţii inter-

mediare

cabinete individuale de lucru

similare

68

săli de lectură

65

 

încăperi pt. eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii

65

sala de conferinţe

58

birouri

62

foyere

62

depozite

spaţii inter-

mediare

încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii

încăperi similare

68

săli de lectură comune

68

sala de conferinţe

65

 

birouri

68

foyere

68

depozite

68

sala de conferinţe

birouri

62

depozite

spaţii inter-

mediare

8

Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment

 

sală de spectacole

sală de gimnastică, sală de repetiţii

spaţii inter-

mediare

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative

62

depozite, ateliere

spaţii inter-

mediare

sală de gimnastică

sală de spectacole, sală de repetiţii

spaţii inter-

mediare

sală de şah

68

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative

68

foyere, holuri

68

depozite, ateliere

68

sală de repetiţii

sală de spectacole, sală de gimnastică

spaţii inter-

mediare

sală de şah

68

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative

62

foyere, holuri

62

depozite, ateliere

spaţii inter-

mediare

 

sală de şah

sală de spectacole

62

sală de gimnastică

62

sală de repetiţii

62

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative

68

foyere, holuri

62

depozite, ateliere

spaţii inter-

mediare

birouri şi alte spaţii tehnico-administrative

sală de spectacole

68

sală de gimnastică

62

 

sală de repetiţii

62

sală de şah

62

foyere, holuri

68

ACUSTICA

IN

ARHITECTURA

Protecţie acustică

PROTECTIE ACUSTICA

Asigurarea calităţii în construcţii (Legea 10 / 1995)

Cerinţe esenţiale de calitate ale unei construcţii

A – rezistenţă şi stabilitate

B – siguranţa în utilizare

C securitate la incendiu

D – igienă, sănătatea oamenilor, protecţia şi refacerea

mediului

E – izolare termică, hidrofugă şi economia de energie F – protecţie împotriva zgomotului

Protecţie acustică

PROTECTIE ACUSTICA

PROTECTIE ACUSTICA

(protecţie împotriva zgomotului):

Ansamblul de măsuri luate în scopul realizării unor spaţii cu un climat sonor confortabil, adică liniştit

Protecţie acustică

PROTECTIE ACUSTICA

în conformitate cu documentele europene

şi cu normativul specific, cerinţa de protecţie la

zgomot cuprinde următoarele condiţii tehnice:

1. - Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit

din exteriorul clădirii 2. - Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaţiu închis 3. - Protecţia împotriva zgomotului de impact

Protecţie acustică

PROTECTIE ACUSTICA

4. - Protecţia faţă de zgomotul produs de

echipamentele şi instalaţiile tehnice ale

clădirii

5. - Protecţia împotriva zgomotului reverberat

excesiv şi a zgomotului produs în spaţiul

respectiv

6. - Protecţia mediului înconjurător faţă de zgomotul produs de surse din interiorul clădirilor şi construcţiilor, sau în legătură cu acestea

PROTECTIE ACUSTICA

ZGOMOTUL

- nu poate fi definit fizic

- caracter subiectiv

- sunet jenant, semnal acustic nedorit

Protecţie acustică

PROTECTIE ACUSTICA

ZGOMOT Orice sunet nedorit

IZOLARE ACUSTICA (FONICA)

Ansamblu de măsuri luate în scopul

reducerii transmiterii zgomotului între

două spaţii

Protecţie acustică

PROTECTIE ACUSTICA

ZGOMOT

ZGOMOT AERIAN

Zgomot transmis pe cale aeriană (prin aer)

ZGOMOT DE IMPACT

Zgomot transmis prin componentele solide structurale sau nestructurale – ale construcţiei

Protecţie acustică

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Indice de atenuare R = 10 lg E i / E t R = L i L t

Minim 6 indici de atenuare / frecvenţe

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Indice de izolare

(în laborator)

Indice de izolare (in situ)

R w

R’ w

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

CAILE DE TRANSMISIE A SUNETULUI

PRIN OBSTACOLE

A. prin porozităţi şi goluri

B. prin vibraţii de ansamblu

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Pereţi simpli, planşee

(elemente masive)

• etanşeitate

legea masei

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Pereţi simpli

cărămidă 12,5cm, netencuit – R w = 46 dB

cărămidă 12,5cm, tencuit – R w = 49 dB

R w = 54 dB

• cărămidă 37,5 cm, tencuit – R w = 57 dB

• cărămidă 25cm, tencuit

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Planşee

beton armat 10cm

beton armat 16cm

beton armat 20cm

R w = 49 dB R w = 53 dB R w = 55 dB

Prin tencuire etanşă, R w creşte cu aproximativ 3 dB

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Pereţi dubli (masivi)

• însumare teoretică a indicilor

maxim la cca 10-12 cm distanţă

grosimi diferite

material poros la interior (care atinge

doar unul din pereţi)

• evitarea punţilor sonore

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

IN TOATE CAZURILE PE PRIMUL LOC ETANSAREA

materialele poroase nu sunt izolante

PERETI SIMPLI

- izolarea depinde de masa de suprafaţă exprimată în kg/mp

- izolarea (în dB) creşte proporţional cu logaritmul masei (aproximativ cu 6 dB la fiecare dublare a masei)

PERETI DUBLI

- deasemenea masa (preferabil grosimi sau materiale diferite)

- distanţare pe cât posibil mai mare

- întotdeauna utilă insonorizarea spaţiului interior cu material poros

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

CAI COLATERALE DE TRANSMISIE A ZGOMOTULUI

- datorate transmisiei vibraţiilor către şi dinspre pereţii şi

planşeele alăturate, micşorează izolarea efectivă în

medie cu 3-5 dB faţă de determinările făcute în laborator.

- posibil, dar dificil, de redus cu ajutorul unor rezemări

sau separi prin intermediul unor straturi elastice

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

ALCATUIRI USOARE

PE PRIMUL LOC IN TOATE CAZURILE ETANSAREA

MASA

MULTIPLICAREA

numarului de straturi (dublare, triplare)

ALTERNARE

(placi grele (etanse) straturi de aer materiale poroase)

SEPARARE , DESOLIDARIZARE

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT AERIAN -

Pereţi uşori

19
19

IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN

Dublaje Rigips

IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN Dublaje Rigips R w = max. 7 dB R w = max.
IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN Dublaje Rigips R w = max. 7 dB R w = max.
IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN Dublaje Rigips R w = max. 7 dB R w = max.

R w = max. 7 dB

R w = max. 15 dB

R w = max. 15 dB

IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN

Pereţi uşori Rigips structura din lemn

IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN Pere ţi uşori Rigips – structura din lemn R w = 38-46
IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN Pere ţi uşori Rigips – structura din lemn R w = 38-46

R w = 38-46 dB

R w = 60-65 dB

IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN

Pereţi uşori Rigips structura din metal

LA ZGOMOT AERIAN Pere ţi uşori Rigips – structura din metal R w = 45 dB
LA ZGOMOT AERIAN Pere ţi uşori Rigips – structura din metal R w = 45 dB
LA ZGOMOT AERIAN Pere ţi uşori Rigips – structura din metal R w = 45 dB

R w = 45 dB

R w = 47 dB

R w = 47-52 dB

22

IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN

Pereţi uşori Rigips structura din metal

LA ZGOMOT AERIAN Pere ţi uşori Rigips – structura din metal R w = 51 dB
LA ZGOMOT AERIAN Pere ţi uşori Rigips – structura din metal R w = 51 dB
LA ZGOMOT AERIAN Pere ţi uşori Rigips – structura din metal R w = 51 dB

R w = 51 dB

R w = 53 dB

R w = 55-59 dB

23

IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN

Pereţi uşori Rigips structura din metal

AERIAN Pere ţi uşori Rigips – structura din metal R w = 55-60 dB R w
AERIAN Pere ţi uşori Rigips – structura din metal R w = 55-60 dB R w
AERIAN Pere ţi uşori Rigips – structura din metal R w = 55-60 dB R w

R w = 55-60 dB

R w = 63-65 dB

R w = 62-69 dB

24

IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN

USI SI FERESTRE

USI

-

-

-

etanşare (garnituri de etanşare, multiplicare praguri)

îngreunare (foi de uşă masive)

dublare, sasuri tampon

FERESTRE

- etanşare (preferabile ferestrele fixe)

- dublare, triplare

- îngroşare sticlă (grosimi diferite)

IZOLARE ACUSTICA

- ZGOMOT DE IMPACT-

Planşee

Nivel de zgomot de impact

L n

[dB(A)]

Nivelul sonor măsurat în camera situată sub cea în care

este produs zgomotul

L n,w

L n,w