Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova

PREMISELE REVITALIZĂRII URBANE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Proiect finanțat de:

MINISTRY
OF ECONOMIC DEVELOPMENT
OF THE REPUBLIC OF POLAND

Chișinău, 2017
INTRODUCERE

Crearea sistemului de revitalizare urbană în Republica Moldova este un proces inițiat în

baza schimbului de experiență în cadrul proiectului „Suport Guvernului Republicii
Moldova în implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională pentru anii
2016-2020 prin dezvoltarea urbană integrată și sustenabilă“, pentru anii 2017-2019,
implementat de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al
Republicii Moldova în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice din Polonia.
Proiectul este susținut financiar din fondurile programului de cooperare poloneză
pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Poloniei – Polish Aid 2017.
Acest document este realizat în cadrul proiectului menționat, cu suportul experților din
cadrul Ministerului de Dezvoltare Economică al Poloniei și compania de consultanță
”Projekty Miejskie”.
Scopul documentului ”Premisele Revitalizării Urbane în Republica Moldova” reprezintă
prezentarea generală a conceptului de revitalizare în contextul național.

1. DE CE ESTE NECESARĂ REVITALIZAREA URBANĂ?

Oraşele din Republica Moldova, de la cele mai mici şi până la capitala ţării, Chișinău, se
confruntă cu probleme majore legate de degradarea spațiului construit, o calitate a
vieţii care nu corespunde standardelor sau aşteptărilor cetăţenilor, probleme legate de
calitatea mediului etc. Cartiere de blocuri locative care nu au fost renovate substanţial
de la darea acestora în folosinţă, centre istorice urbane cu valoare de patrimoniu și
monumente în paragină, zone industriale abandonate, spaţii publice degradate,
infrastructura învechită sau uneori inexistentă în unele zone, spaţii verzi insuficiente
precum și alte probleme de ordin socio-economic, urbanism și amenajarea teritoriului.
Toate aceste probleme au devenit din ce în ce mai vizibile în perioada transformărilor
prin care a trecut Republica Moldova pe parcursul ultimilor ani.
Conceptul de revitalizare urbană vine în schimbarea paradigmei urbane privind
modul de planificare, finanțare, dezvoltare și guvernare a orașelor, bazate pe
necesitățile actuale și de perspectivă, pe specificul fiecărei zone în parte a orașelor
și în conformitate cu Noua Agendă Urbană, adoptată în luna octombrie 2016 la
Conferința Națiunilor Unite de la Quito, Republica Ecuador.
În acest context, conceptul va avea ca țintă revitalizarea și îmbunătățirea calității și
creșterea atractivității mediului urban și a proiectării urbane în beneficiul
cetățenilor, al economiei și al societății în ansamblu, prin:
2
 1. Pregătirea operațiunii de revitalizare urbană (identificarea și selectarea
zonei cu concentrarea asupra zonelor urbane defavorizate, precum și a
spațiilor de influență urbană);
2. Analiza multicriterială a zonei (elaborarea criteriilor de evaluare a zonei,
valorificarea potențialului de dezvoltare, analiza problemelor cu care se
confruntă zona urbană, stabilirea oportunităților și limitelor intervențiilor
pentru demararea proceselor de proiectare si execuție a lucrărilor de
revitalizare și a modului de integrare a acestor zone în procesul de dezvoltare
durabilă a orașului, etc);
3. Elaborarea și implementarea programului și a planului de revitalizare a
zonei, care vor prevedea următoarele:
 transpunerea obiectivelor europene în măsuri locale pentru întărirea
competitivității și identității orașelor, dezvoltării urbane integrate (Carta de la
Leipzig pentru orașe europene durabile, adoptata la reuniunea ministerială
informale privind dezvoltarea urbana si coeziunea teritoriala la 25 mai 2007;
Carta Urbanismului European, adoptată de Adunarea Generală a Consiliului
European al Urbaniștilor de la Barcelona din 12 aprilie 2013; Noua Agendă
Urbană, adoptată în cadrul conferinței Națiunilor Unite privind Locuirea și
Dezvoltarea Urbană Durabilă (Habitat III) de la Quito, Republica Ecuador din
octombrie 2016; Convenția europeană a peisajului, adoptată la 20 octombrie
2000, Florența; etc.);
 protecția și reabilitarea patrimoniului cultural construit și arheologic
reprezentat în cartierele (centrele) istorice, de respectare a zonelor de
protecție;
 reconversia și refuncționalizarea terenurilor abandonate etc;
 îmbunătățirea condițiilor de trai și a calității mediului (inclusiv
gestionarea deșeurilor, reducerea poluării fonice, gospodărirea apelor și a
spațiilor verzi, încurajarea reducerii riscurilor de dezastre și adaptarea la
schimbările climatice, etc.) în cartierele locative existente;
 crearea unor centre de cartier în zonele selectate, în vederea degrevării
centrelor orașelor și crearea de sinergii cu zonele învecinate;
 asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități;
 conservarea identității comunității și dezvoltarea diversității culturale;
 reamenajarea și modernizarea spațiului public – zone de agrement,
piețe, scuaruri, parcuri, etc;
 modernizarea și dezvoltarea infrastructurii urbane – echiparea tehnico-
edilitară (alimentarea cu apă potabilă, canalizarea menajeră și pluvială,
alimentarea cu gaze, energie electrică și iluminatul public, energie termică,
3
 etc) și infrastructura rutieră și pietonală (drumuri, rețele de transport, etc.),
promovarea mijloacelor ecologice de transport în special pentru zonele
istorice ale orașelor.
Aceste acțiuni urmează să facă parte din prioritățile politicii de dezvoltare durabilă
și echilibrată teritorială și regională prin politici și reglementări specifice.

Avantaje la nivel național ca urmare a implementării programelor de revitalizare urbană:

 Realizarea eficientă a obiectivelor politicii de dezvoltare regională în Republica
Moldova;
 Un progres către un impact coerent asupra sferei sociale, economice și culturale
în orașele RM;
 Valorificarea eficientă a fondurilor în orașul și perioada dată (perspectiva pe
termen mediu și lung);
 Instrumente de creare și consolidare a capacității instituționale pentru
gestionarea eficientă a dezvoltării locale și regionale;
 Stimularea cooperării la nivel național a administrațiilor orașelor cu administrația
publică centrală.

Avantaje la nivel local ca urmare a implementării programelor de revitalizare urbană:

 Soluționarea problemelor unor zone defavorizate sau nepopulare ale
orașelor, cu impact asupra întregii colectivități (probleme de securitate a
locuitorilor, de mediu, etc.)
 Atenuarea efectelor negative ale transformării (inclusiv și mai ales șomaj,
sărăcie) și îmbunătățirea condițiilor de viață și de mediu, crearea unor locuri de
muncă noi și decente;
 Dezvoltarea dialogului între toți actorii implicați în viața locală (aleși locali,
autorități, asociații obștești, locuitori (persoane fizice și juridice), investitori, etc.)
și de noi practici pentru administrația publică locală. Crearea unei platforme de
comunicare și colaborare cu cetățenii pentru dezvoltarea calității vieții;
 Revitalizarea identității locale și a mândriei locale;
 Dezvoltarea turismului;
 Implicarea activă a locuitorilor orașului la luarea deciziilor în domeniul
urbanismului;
 Angajarea mijloacelor politicii sociale, educaționale, culturale, de mediu,
locative, de spațiu, pentru introducerea unei ameliorări de durată a condițiilor și
calității vieții în orașe;
 Facilitarea stabilirii parteneriatelor durabile la nivel locale;
 Sporirea spiritului civic al comunității și a sentimentului de apartenență;
 Prevenirea depopulării orașelor;
 Îmbunătățirea stării de sănătate a locuitorilor;
 Ameliorarea securității în orașe și diversificarea activităților socio-culturale.
4
 2. CE REPREZINTĂ REVITALIZAREA URBANĂ?

În general, ”revitalizarea urbană” este definită după cum urmează:

“Revitalizarea reprezintă un proces de eliminare dintr-o stare de criză a zonelor urbane
degradate, desfășurat în mod complex, prin acțiunile integrate teritorial și desfășurate
de către administrațiile locale prin parteneriate locale, regionale, naționale eficiente în
baza unui program de revitalizare”.
De regulă revitalizarea urbană are 3 piloni de bază: fizic, economic și social, care sunt
luați în considerare în procesul de elaborare și dezvoltare a planurilor de revitalizare
urbană în funcție de necesitatea de intervenție pe fiecare dintre ei.
Revitalizarea urbană devine un proces eficient și util în cazul orașelor care au capacitatea
de a-și defini corect și realist problemele cu care se confruntă și de a identifica soluții
adecvate.
Ideea de bază a activității de revitalizare urbană constă în faptul că aceasta se referă la
spațiile nevalorificate și dezavantajate. Prin urmare, revitalizarea urbană vizează
rezolvarea unor probleme importante ale orașului, și anume a acelor care împiedică
dezvoltarea armonioasă a localității.
Procesul de revitalizare urbană reprezintă o abordare complexă și inovatoare a
problemelor și presupune o gândire creativă cu privire la soluțiile pentru o zonă sau un
oraș. Ținând cont de faptul că fiecare cartier, zonă sau oraș are o identitate proprie
specifică, aceasta regăsindu-se atât în problemele sale, cât și în oportunitățile de a le
soluționa.
Programul de revitalizare ale unei zone urbane este un instrument al dezvoltării
urbane durabile, prin care un organism desemnat își definește programul de acțiuni
asupra unei zone. Elementele ce trebuie definite de program sunt:
a) planificarea obiectivelor de dezvoltare (în urma analizelor situației existente,
din punct de vedere istoric-cultural, urban, social și economic);
b) definirea ”actorilor” urbani, care prin implicarea la diferite nivele de
responsabilitate, contribuie organizatoric, material, politic la implementarea
programului;
c) optimizarea strategiilor si stabilirea pașilor necesari implementării
programului.
Proiectele de revitalizare urbană sunt inițiate de autoritatea locală pe baza unui
program de revitalizare urbană elaborat de specialiști cu experiență diversă
(urbaniști, arhitecți, sociologi, antropologi, economiști, specialiști in comunicare,
etc). În realizarea proiectului de revitalizare urbană un rol esențial îl au partenerii

5
civici (reprezentanți ai societății civile, asociații profesionale etc.) și membrii
comunității care vor beneficia de rezultatele acestui proces.
Proiectul de revitalizare urbană reprezintă instrumentul final care implementează
programul de revitalizare și se elaborează cu respectarea prevederilor Legii nr. 835-
XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, Legii
nr. 436 din28 decembrie 2006 privind administrația publică locală; Legii nr. 536-XV
din 12 octombrie 2001 pentru ratificarea Convenției privind peisajul european, Legii
nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, NCM
B.01.02:2016, NCM A. 07.02-2012, etc.
Avantajele unui proiect eficient de revitalizare urbană: prosperitate economică şi noi
locuri de muncă; accesibilitate și conectivitate; egalitate de şanse; utilitate socială şi
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă; oferă confort și siguranță; protejarea şi ameliorarea
mediului urban, pentru obţinerea unei dezvoltări urbane durabile; un nou mod de
administrare a oraşului, bazat pe strategia socio-economică a localității.
Pentru un proiect de revitalizare urbană eficient este necesară: cooperarea între
instituţiile administraţiei publice la nivel central şi local; cunoaşterea realităţilor locale
şi identificarea măsurilor de intervenţie; elaborarea şi implementarea politicilor,
programelor şi proiectelor realiste de revitalizare urbană; parteneriate eficiente și
durabile cu comunitatea locală, sectorul privat și toate părțile interesate; sprijin şi
deschidere către dialog cu structurile societăţii civile; campanii de informare și
promovare, implicarea activă a mass mediei.

Competitivitate economică:
• Creșterea atractivității investițiilor în afaceri;
• Susţinerea iniţiativelor de antreprenoriat social;
• Activităţi menite să crească atractivitatea turistică;
• Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii economice locale și reabilitarea infrastructurii fizice.

Calitatea vieții:
• Iniţiative ce contribuie la regenerarea culturală a zonelor urbane defavorizate;
• Iniţiative ce contribuie la regenerarea socială a zonelor urbane defavorizate;
• Modernizarea învățământului în zonele urbane defavorizate și implicarea tineretului;
• Îmbunătățirea serviciilor publice.

Mediul înconjurător:
• Renovarea/modernizarea spațiilor publice cu utilizare intensă;
• Amenajarea unor zone urbane izolate/degradate;
• Modernizarea piețelor și a parcurilor urbane;
• Modernizarea și construirea de locuri de joacă și altor locuri de recreere active;
• Îmbunătățirea calității aerului;
• Reducerea nivelului de zgomot.

Actorii implicați:
6
La nivel național :
 Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale (CNCDR);
 Consiliul Național de Planificare a Teritoriului (CNPT);
 Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM);
cu participarea:
 Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI);
 Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC);
 Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS);
 Serviciul Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne.

La nivel regional și local:

 Primăriile orașelor;
 Consiliile raionale;
 Consiliile Regionale pentru Dezvoltare;
 Agențiile de dezvoltare regională;
 Organizațiile nonguvernamentale locale;
 Locuitorii orașelor (grupuri de inițiativă, grupuri de acțiune locală);
 Sectorul privat.

CINE SE POATE IMPLICA în proiecte de revitalizare urbană?

Actorii urbani din sectorul public:
 Experţi ai administraţiei publice;
 Servicii tehnice ale administraţiei locale şi factori de decizie;
 Aleşii locali;
 Managerii departamentelor de profil;
 Întreprinderi municipale responsabile de gestionarea fondurilor locative;
 și alte părți interesate în procesul de Revitalizare urbană.

Actorii urbani din sectorul privat:

 Experți în diverse domenii ale dezvoltării urbane: urbaniști, arhitecți,
peisagiști, ingineri, sociologi, psihologi, specialiști în sociologia și economia
urbană, antropologi, arheologi, juriști, economiști, ecologi, geografi
 Societăţi comerciale furnizoare de servicii în zonă;
 Asociaţii patronale;
 Lideri de opinie în domeniul afacerilor;
 Instituţii financiare;
 Investitori privați;
 și alte părți interesate în procesul de Revitalizare urbană.

Actorii urbani ai societăţii civile:

7
  Proprietari de clădiri şi terenuri;
 Proprietari şi asociaţii de locatari;
 Mass-media;
 Organizaţii non-guvernamentale naţionale şi internaţionale;
 Şcoli şi universităţi;
 Casele de cultură;
 și alte părți interesate în procesul de Revitalizare urbană.

Parteneriate:
 Administrația centrală – Administrația locală
 Administrația locală – Investitori privați – Organizații non-
guvernamentale
 Administrația locală – Administrația locală (în programe
interregionale, interurbane)
 Administrația locală – Organisme internaționale europene.
În toate parteneriatele menționate mai sus, locuitorii trebuie consultați și implicați,
la toate etapele, de la demararea proiectelor până la realizarea acestora.
Eficiența acestor programe se explică în mare parte prin faptul că cetățenii, ca
beneficiari direcți, sunt implicați în întregul proces: de la început, atât în identificarea
problemelor și a oportunităților, cât și în evaluarea soluțiilor propuse. Mai mult decât
atât, toate proiectele de revitalizare prevăd instrumente de creare și consolidare a
capacitaților unei comunități de a administra și valorifica local rezultatele proiectelor.

3. CARE SUNT ROLURILE INSTITUȚIILOR IMPLICATE ÎN ACȚIUNI DE REVITALIZARE

URBANĂ?

Ca și în cazul oricărui proces, în realizarea revitalizării urbane este absolut necesar ca

rolul și sarcinile instituțiilor implicate în acțiuni de revitalizare urbană să fie clar și
concret definite și stabilite.
În linii generale, principalele instituții în procesul de revitalizare a zonelor urbane sunt:
la nivel central –MEI și MADRM, la nivel local - autoritățile orașului. Cu toate acestea,
pentru a asigura un proces complex, cuprinzător și durabil, este necesară participarea
și implicarea (la diferite etape de elaborare a sistemului) și a altor actori ale căror
activitate este importantă și relevantă pentru dezvoltarea durabilă și revitalizarea
urbană.
Rolurile și atribuțiile instituțiilor implicate în acțiuni de revitalizare urbană la nivel
național:
Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului (MADRM), Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale (CNCDR):
8
  Elaborarea și promovarea documentelor de politici și a instrumentelor pentru
o dezvoltare urbană echilibrată și durabilă;
 Elaborarea reglementărilor, metodologiilor și normativelor necesare;
 Includerea în politicile statului a conceptului și noțiunilor de ”revitalizare
urbană”;
 Asigurarea financiară din fondurile disponibile;
 Și alte atribuții, după caz.

Rolurile și atribuțiile instituțiilor implicate în acțiuni de revitalizare urbană la nivel regional

și local:
Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR), Consiliile de dezvoltare regională (CRD):
 Acceptarea activităților de revitalizare urbană;
 Reflectarea activităților în planurile de acțiuni;
 Orientarea bugetului și taxelor locale;
 Desfășurarea sondajelor privind identificarea ”zonelor problematice”;
 Organizarea consultărilor cu cetățenii;
 Utilizarea informațiilor statistice;
 Luarea deciziilor de modificare a planurilor urbanistice generale și planurilor
urbanistice zonale;
 Stabilirea priorităților de revitalizare;
 Elaborarea criteriilor de eligibilitate;
 Scrierea proiectelor de revitalizare și consultarea cu publicul;
 Implementarea în practică și asigurarea durabilității;
 Promovarea conceptului de revitalizare urbană.

Rolurile și atribuțiile instituțiilor implicate în acțiuni de revitalizare urbană la nivel local:

Orașele:
 Reflectarea activităților în planurile de acțiuni;
 Orientarea bugetului și taxelor locale;
 Desfășurarea sondajelor privind identificarea ”zonelor problematice” ale
orașelor;
 Organizarea consultărilor cu locuitorii orașului;
 Utilizarea informațiilor statistice;
 Elaborarea, modificarea și actualizarea planurilor de amenajare locale (a
orașelor și municipiilor);
 Elaborarea, modificarea și actualizarea planurilor urbanistice generale și
zonale;
 Crearea platformelor de comunicare și colaborare cu locuitorii orașului;
 Stabilirea priorităților de revitalizare;
 Scrierea proiectelor de revitalizare și consultarea cu publicul;
 Implementarea în practică și asigurarea durabilității;
9
  Dezvoltarea de parteneriate și proiecte cu alte instituții de stat sau private
pentru atragerea de investiții.

Rolurile și atribuțiile societății civile implicate în acțiuni de revitalizare urbană:

 Participarea la definirea problemei;
 Consultarea criteriilor de prioritizare;
 Asigurarea unui dialog eficient între ONG-uri de diferite profiluri (social, media,
economic, consultativ etc.);
 Mobilizarea localnicilor;
 Campanii de informare și sensibilizare, flashmoburi și alte măsuri de mobilizare
comunitară;
 Asigurarea transparenței decizionale;
 Contribuție la asigurarea durabilității.

Rolurile și atribuțiile sectorului privat implicat în acțiuni de revitalizare urbană:

 „Viziunea” economică a activităților de revitalizare;
 Consultarea conceptuală;
 Facilitarea aspectului social al activităților (orientarea către cetățean);
 Contribuții financiare;
 Actori și parteneri în implementare a proiectelor de revitalizare

În toate aceste parteneriate, locuitorii orașelor trebuie consultați și implicați, la toate

nivelele de acțiune, de la inițierea proiectelor până la implementarea, monitorizarea,
evaluarea și asigurarea durabilității acestora!
Nivelul de dezvoltare a oraşului reprezintă rezultatul sinergiei eforturilor comune ale
tuturor actorilor urbani.

10
Principiile parteneriatelor dintre actori în cadrul unui proiect integrat de revitalizare
urbană:
 Recunoaștere reciprocă a necesității și importanței de a lucra în echipă –
administraţie publică, profesioniști, cetăţenii orașului, sectorul privat etc.
 Parteneriatul reprezintă o modalitate eficientă de stabilire a viziunii de
dezvoltare a oraşului, fiind o platformă unde se discută şi se decid de comun
acord priorităţi și măsuri de intervenţie, se planifică şi se distribuie resurse.
 Un parteneriat nu reprezintă o acțiune ad-hoc, ci este un proces de durată, care
presupune implicare activă pentru stabilirea unor relații de încredere.

4. CARE AR PUTEA FI SURSELE DE FINANȚARE PENTRU PROIECTELE DE REVITALIZARE

URBANĂ?

Este de remarcat că sursele principale de finanțare a proiectelor de revitalizare urbană

urmează a fi identificate din bugetul autorităților locale.
Conform Legii privind finanţele publice locale, nr. 397 din 16.10.2003, art. 37,
administraţia locală este în drept de a atrage şi acumula fonduri extrabugetare
destinate pentru susţinerea diferitor programe de interes local.
Ţinând cont de faptul că, bugetul local nu poate satisface toate necesităţile comunității,
este binevenit ca autorităţile publice locale să dispună de capacităţi de planificare
strategică pentru atragerea finanţărilor şi investiţiilor din surse alternative, inclusiv
exterioare.

 FNDR - Fondul Național de Dezvoltare Regională este principalul instrument

financiar destinat implementării proiectelor de dezvoltare regională. Fondul nu
are personalitate juridică și reprezintă un fond dedicat al Bugetului de Stat.
Utilizarea fondului are loc prin implementarea la nivel regional (de către
Agențiile de Dezvoltare Regională) a proiectelor din Documentul Unic de
Program aprobat de Guvern. Mecanismul de alocare financiară este stabilit de
către Guvern, în baza unui regulament.

 FEE - Fondul pentru Eficiență Energetică are misiunea de atragere şi gestionare

a resurselor financiare în vederea finanţării şi implementării proiectelor în
domeniul eficienței energetice şi al valorificării surselor de energie regenerabilă
în conformitate cu strategiile şi programele elaborate de Guvern, care va fi
asigurat prin:
- promovarea proiectelor investiţionale în domeniul eficienţei energetice şi
valorificării surselor de energie regenerabilă;
- acordarea asistenţei tehnice pentru elaborarea de proiecte în domeniul
eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie;
- acordarea de asistenţă financiară proiectelor;
11
 - contribuţii financiare directe;
- acţionarea în calitate de agent sau mediator pentru celelalte surse de
finanţare;
- asigurarea garanţiilor depline sau parţiale în cazul finanţării de către bănci;
- acordarea asistenţei în identificarea combinaţiei optimale de finanţare a
proiectelor.

 FEN – Fondul Ecologic Național, creat pentru colectarea de resurse suplimentare

pentru finanțarea măsurilor de protecție a mediului şi reconstrucţie a
ecosistemelor, și anume:
- de a facilita finanțarea și co-finanțarea elaborării și implementării politicilor
și legislației de mediu în Republica Moldova, încurajând investițiile care vor
contribui la implementarea politicilor și legislației relevante de mediu
naționale şi a Uniunii Europene, inclusiv investiții în atenuarea efectelor
schimbărilor climatice şi adaptarea la schimbările climatice, managementul
deșeurilor, aprovizionarea cu apă și tratarea apei, protecția naturii și a
biodiversității, prevenirea poluării industriale și aplicarea tehnologiilor
ecologice, educației și cercetării ecologice, precum și în alte sectoare
prevăzute de legislația și politicile comunitare de mediu;
- sprijinirea finanțării proiectelor de investiții în mediu din sursele instituțiilor
financiare locale și străine;
- susținerea financiară pentru dezvoltarea finanțării proiectelor, care într-un
final, vor permite R. Moldova să absoarbă mai multe investiții financiare în
sectorul de mediu, inclusiv din surse externe.

 FISM - Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, cu rol de a contribui la

implementarea Strategiilor Naționale de Dezvoltare în Moldova prin
împuternicirea comunităţilor sărace şi instituţiilor lor în managementul
necesităţilor prioritare de dezvoltare.
- De rând cu acordarea asistenţei tehnice şi financiare, FISM reprezintă
pentru comunităţi şi un mecanism de învăţare a noilor principii de
guvernare locală.
- Rolul FISM constă în susținerea financiara a 70%-85% din costul
propunerilor de subproiect și în facilitarea și monitorizarea grupurilor
comunitare care doresc să implementeze subproiecte.
 Parteneriate public – privat, poate fi creat în scopul contribuirii la atragerea de
investiţii private pentru realizarea proiectelor de interes public, al creşterii
eficienţei şi calităţii serviciilor, lucrărilor publice şi altor activităţi de interes public
şi al utilizării eficiente a patrimoniului public şi a banilor publici. Parteneriatul
public-privat se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul
privat având ca scop sporirea eficienţei patrimoniului public, fiecare partener
asumându-şi riscuri şi responsabilităţi concrete.
12
  Alte surse de finanțare, în baza acordurilor de colaborare ale administrațiilor
orașelor cu partenerii de dezvoltare; prin participarea la diverse apeluri de
proiecte; prin stabilirea colaborării cu parteneri din sectorul privat

În anul 2018 se va desfășura faza de pilotare a proiectelor de revitalizare urbană

pentru orașele participante în cadrul proiectului menționat în capitolul
”Introducere”. În urma unui concurs, care urmează a fi lansat la începutul anului
2018, pentru cele 15 municpii și orașe participante în cadrul proiectului, vor fi
selectate X proiecte de revitalizare urbană, care vor fi implementate pe parcursul
anului 2018.
Faza de pilotare reprezintă o testare și exersare a activităților de revitalizare
urbană în Republica Moldova, astfel încât în 2019, comunitățile locale să dispună
de capacități și experiență de a identifica surse diverse de finanțare și să propună
activități îmbunătățite de revitalizare urbană.
Pilotarea presupune o cotă de co-finanțare din partea autorităților publice
locale.

5. CARE SUNT PRINCIPIILE PROCESULUI DE REVITALIZARE URBANĂ?

 Revitalizarea drept element important al viziunii generale de dezvoltare a orașului

Este important ca acțiunile de revitalizare întreprinse să fie coordonate în baza
conceptului general de dezvoltare a orașului cu care se identifică în mod univoc
autoritățile locale ale acestuia. Astfel, anumite operațiuni se vor suplimenta, construind
o direcție coerentă de dezvoltare. În caz contrar va avea loc o coliziune a anumitor
operațiuni și reducerea eficienței acestora, iar acțiunile autorităților orașului vor deveni
inconsecvente. Necesitatea de a stabili conceptul de revitalizare în strategia de
dezvoltare a orașului, nu înseamnă că aceasta nu poate fi întreprinsă în cazul când
strategia nu se referă în mod direct la revitalizare. În primul rând, avem în vedere
coerența dintre idee și concept, și nu anumite denumiri și noțiuni. Și când strategia
presupune alte priorități decât ar rezulta din necesitățile de revitalizare, atunci inițierea
revitalizării ar trebui să fie un imbold pentru actualizarea strategiei de dezvoltare a
orașului și de asigurare a coerenței acesteia cu conținutul programului de revitalizare.
 Asigurarea unei analize cu indicatori obiectivi
Dacă în cazul orașelor mai mici indicarea zonei în care se va desfășura revitalizarea nu
necesită în mod obligatoriu utilizarea unor indicatori statistici pentru stabilirea razei
acestui teren, în cazul orașelor mai mari (peste 50 mii de locuitori) diferențierile
interurbane în ceea ce privește indicatorii sociali (în primul rând: șomajul, beneficierea
de ajutor social, infracționalitatea, nivelul de educație etc.) și tehnico-infrastructurali
(de ex. condiții de trai, acces la utilități, starea tehnică a imobilelor) trebuie să fie
analizate și decisive pentru a stabili, unde există zone în care trebuie să se intervină de
urgență. După trasarea zonei de revitalizare, referirea la valorile în cifre ale
13
indicatorilor, devine indispensabilă. Fără acest lucru va fi imposibil să stabilim, ce fel de
probleme apar în mod real în zona respectivă și dacă în urma acțiunilor întreprinse au
loc anumite schimbări în bine – în valori absolute, ca și în raport cu celelalte zone ale
orașului.
 Concentrarea acțiunilor de revitalizare
Pentru a asigura cea mai mare eficiență a acțiunilor întreprinse trebuie să avem grijă de
concentrarea maximă a acestora – doar o intervenție cu intensitate mare dă speranța
că se va obține un efect de schimbare reală și durabilă. „Concentrarea” reprezintă
acțiunile întreprinse, de regulă, concentrate pe o zonă a orașului, cu excepția situației
când caracterul orașului permite o altă abordare (de ex. un oraș mic în care instituțiile
și/sau obiectele infrastructurale - cheie pentru efectuarea schimbărilor sunt
dispersate). Acțiunile trebuie să fie cât mai corelate pentru a obține rezultate integrate
în toate domeniile de intervenție (infrastructură, politică socială, economie, mediu,
calitatea traiului și a vieții în oraș etc.).
 Abordare complexă și rațională a programelor de revitalizare – mecanisme de
asigurare a calității acestora
O condiție necesară în inițierea procesului de revitalizare, trebuie să fie elaborat
programul urban de revitalizare, care va asigura corelarea acțiunilor planificate cu
problemele identificate și vor servi la realizarea obiectivelor trasate. Programul de
revitalizare trebuie, nu doar să conțină necesitățile, ci și, să se caracterizeze prin
caracterul complex și integral al acțiunilor și, în plus, trebuie să-l convingă pe beneficiar
că este rațional și posibil de finalizat/implementat.
 Sursele de finanțare a programului
Unul dintre principiile de bază ale programelor de revitalizare reprezintă colaborarea,
implicarea diverselor unități. Astfel, este necesar să se prezinte și structura de finanțare
a programului de revitalizare. Aceasta trebuie să aibă în componența sa mijloace
provenite din diverse surse de finanțare, care sunt la dispoziția unităților. În cazul altor
surse, decât cele proprii ale autorității locale, trebuie să se aibă în vedere elaborarea
profilării mijloacelor „pentru revitalizare”.
Este recomandabil ca programele de revitalizare să fie astfel concepute și formulate,
încât în realizarea acestora să fie implicați operatorii privați (nu doar prin acțiuni
ocazionale de caritate, dar prin activități comerciale integrate, care vor contribui
inclusiv la realizarea scopurilor sociale). În acest context, trebuie să fie analizată în mod
special posibilitatea de realizare a proiectelor de parteneriat public-privat (PPP).
 Parteneriat, angajament și cooperare eficientă a tuturor actorilor
Având ca scop îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, programele de revitalizare
trebuie să fie elaborate și realizate pe baza unor mecanisme de participare civică. Acest
lucru înseamnă nu numai efectuarea unor consultații publice la unele documente sau
proiecte deja elaborate, dar și aplicarea unor mecanisme și proceduri în care mediul
local (locuitorii și organizații neguvernamentale) vor fi implicate activ în formularea

14
întregului program, inclusiv a acțiunilor acestuia, iar la etapa următoare, în verificarea
și evaluarea realizării acțiunilor și programului. Este foarte importantă aplicarea
abordării: de jos – în sus, la toate fazele activităților de revitalizare urbană.
 Planificare și inițierea unui sistem eficient de gestionare
Pentru ca realizarea programului de revitalizare să se desfășoare eficient și să dea
rezultate pozitive, este indispensabilă planificarea și inițierea unui sistem
corespunzător de administrare a acestui proces, astfel încât pe de o parte, acesta să fie
cât mai flexibil și cât mai puțin birocratic, iar, pe de altă parte să ia în considerare
principiile de bază ale revitalizării (anume participare și parteneriat). Cu alte cuvinte, să
asigure o colaborare eficientă a tuturor celor interesați, permițându-le să se simtă
coautori ai acestui proces.
 Mecanism eficient de monitorizare și evaluare a realizării programului
Dacă se dorește ca procesul de monitorizare și evaluare a realizării programului să se
bazeze pe niște indicatori corecți și măsurabili, atunci este indispensabilă construirea
unui sistem eficient de monitorizare – acesta trebuie să se refere atât la desfășurarea
procesului, cât și la fenomenele negative (sociale, de infrastructură și tehnice) care au
fost decisive pentru considerarea unei părți a orașului ca fiind degradată. În același
sens, se recomandă analiza și prevenirea riscurilor.
 Consolidarea cunoștințelor și realizarea schimbului de experiență
Sistemul de susținere a revitalizării urbane în Republica Moldova nu va fi complet, dacă
nu va lua în considerare o componentă importantă care cuprinde, în primul rând,
diseminarea cunoștințelor despre revitalizare iar, în al doilea rând, mecanismele unui
schimb de experiență și de bune practici (de ex. rețea de orașe revitalizate, vizite de
studiu, practici profesionale etc.).

6. IDEI DE REVITALIZARE URBANĂ

Acțiuni publice (restructurarea unor zone din cartiere degradate, înfrumusețarea

spațiilor publice, reabilitarea unor clădiri vechi pentru servicii publice, achiziționarea și
reabilitarea unui bloc locativ vechi pentru realizarea unor locuințe sociale etc.) sau
acțiuni private (ameliorarea calității traiului, ameliorarea/renovarea spațiilor
comerciale/meșteșugărești, renovarea fațadelor etc.).
Categoriile de lucrări ce vor face obiectul unor facilitați fiscale vor trebui stabilite în
parteneriat de către administrația centrală – administrația locală.
Programul de revitalizare pentru fiecare dintre orașe trebuie să țină cont de
următoarele principii:

Principii de revitalizare urbană în domeniul social:

15
 1. Să realizeze varietate spațială (prin recuperarea și valorificarea spațiilor publice
și crearea de noi spații publice).
2. Să asigure o schimbare a structurii sociale (prin mixitate socială, gestiunea
conflictelor și integrare socială, îmbunătățirea sau asigurarea de noi funcțiuni
comunitare).
3. Să asigure mobilitatea pentru cetățeni (vârstnici, persoane cu dizabilități, copii
etc.).
4. Să definească, să păstreze și să întărească identitatea urbană și culturală a
cartierului (prin valorificarea morfologiei urbane, a zonelor protejate, a
clădirilor istorice din zonă, reperelor culturale şi a istoriei).
Principii în domeniul ecologic:
1. Să asigure un sistem de transport durabil (prin transport alternativ,
îmbunătățirea conexiunilor pentru transportul în comun, trasee pietonale și
piste pentru biciclete, realizarea unui sistem integrat de parcări etc.).
2. Să refolosească și să recicleze fondul construit existent (reutilizarea și
reabilitarea clădirilor existente abandonate).
3. Să utilizeze durabil și să îmbunătățească spațiile verzi existente.
4. Să aplice soluții pentru protecția mediului.
Principii în domeniul economic:
1. Să încurajeze activitatea economică și diversitatea ei, păstrând caracterul
zonei.
2. Să asigure investiții durabile.
3. Să folosească resursele umane locale.
4. Să asigure diversitatea locuirii (prin reabilitări și construcții de locuințe tipice
zonei).

Se consideră oportun, ca programele de revitalizare pentru cele mai mari orașe să fie
mai extinse, adică să dezvolte mai larg următoarele aspecte (de exemplu utilizându-se
în acest domeniu modelul din străinătate):
 complexitatea programului de revitalizare și de complementaritate reciprocă
a acțiunilor de revitalizare,
 coordonarea procesului de revitalizare cu planificarea spațială, precum și cu
perfecționarea structurii spațiale a orașului,
 dezvoltarea mecanismelor de finanțare a acțiunilor de revitalizare cu utilizarea
mijloacelor private, de exemplu, în formula parteneriatului public-privat.

Ca instrument de lucru, conceptul revitalizării urbane este util la nivelul autorităților

locale (pentru fundamentarea politicilor urbane), a locuitorilor (pentru implicarea în
salvarea de la degradare a zonei) și a investitorilor (pentru a realiza potențialul
investițional al zonei).

7. URMĂTORII PAȘI PRIVIND REVITALIZAREA URBANĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

16
Construirea treptată a sistemului se va desfășura simultan în două nivele principale:
național (central) și local (urban):

Liniile directoare la nivel central:

 Elaborarea premiselor și a Liniilor Directoare ulterioare pentru promovarea
revitalizării urbane (negocieri interne ale guvernului, definirea naturii și
domeniului de aplicare a orientărilor, definirea sistemelor instituționale și
financiare);
 Discuții la nivel guvernamental (Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării
Regionale) cu privire la modalitățile și mijloacele de susținere a revitalizării
urbane;
 Participarea activă a orașelor-pilot în etapele proiectului menționat în capitolul
”Introducere”, în perioada 2017-2019;
 Obținerea de date, efectuarea unor analize și cercetări suplimentare;
 Crearea unei rețele naționale de revitalizare (dezvoltare urbană) și consolidarea
capacității instituționale de revitalizare la toate nivelurile;
 Implicarea partenerilor externi (CE, donatori străini și alții).
Liniile directoare la nivel local:
 Dezvoltarea capacităților privind revitalizarea urbană în cadrul proiectului
Polonez de ajutor (instruire, vizită în Polonia, sprijin specializat, stagii în Polonia
etc.);
 Programe / proiecte pilot în orașe selectate pe parcursul anului 2018, conform
pct. 4;
 Educația și implicarea părților interesate în orașe;

17
 Colaborarea și participarea activă la elaborarea normelor și regulamentelor
naționale privind refuzul orașelor.

18