4Modele locale, Arhiecturi globale

Curs 2

-conceptul de natiune

-este un concept teoretic

-una din discutii este ca “natiunea este un dat obiectiv” => nu este o problema de optiune

-limba, economia, etc sunt ingrediente ale natiunii, dar nu sunt suficiente. Dar pentru fiind parte a
unei natiuni trebuie sa optam pentru asta. Odata de sufficient de multi oameni au aceasta optiune
se constituie natiunea. “natiunile sunt comunitati imaginate” Benedict ?

-acest concept are un suport mental, nu e ceva obiectiv. Are suport in ceva ce tine de imagine

-ingredientul in plus ce leaga toate astea este imaginarul.

-nationalismul este o politizare a conceptului de natiune. ( o ideologie care se bazeaza pe o

constructie identitara)

-presupune ca avem ceva ce avem in comun si ceva ce ne diferentiaza de ceilalti.

-suportul acestei comunitati este istoria => istoria nu atat ca dat obiectiv, ci ca reprezentare a
istoriei ( sunt selectate faptele care sustin cauza si sunt ignorate cele care nu sustin cauza)

-se construieste o arhitectura a carui discurs este ca aceasta este o sinteza a arhitecturilor trecute

- in spatele acestui discurs se gaseste acest fenomen in care sunt proiectate din present in trecut
anumite elemente

-asemenea in arhitectura neoromaneasca sunt anumite surse care nu se regasesc in trecutul tarii

-se foloseste arhitectura brancoveneasca, arhitectura bisericeasca

-statul romanesc este un stat tanar, care isi cauta locul in CONCERTUL NATIUNILOR EUROPENE, si
trebuie sa le legitimeze ca atare, inclusiv istoric

-palatul posterlor din Belgrad : cazul sarbilor se refera la diferentierea acestora prin afirmarea ca
natiune slava. Ei isi cauta in istoria proprie momentele lor de glorie, in general in lupte. Stilul lor e in
general slavica

-Ungaria : incearca sa promoveze o arh care incearca sa se departeze de zona central europeana si
demonstrarea faptului ca in tot cuprinsul Ungariei milenare, natiunea maghiara este legitima in
fiecare colt al ei.

-Polonia : mai mult un stil regional

-stilul national romanesc (Neo-romanescul)

-Romania este inca sub suzeranitate otomana. Imediat dupa plecarea lui Cuza
-dupa 1860 pana in perioada interbelica, expozitiile internationale creeaza fundalul creeri acestui
stil

-aranjarea pavilioanelor au o logica politica

-ce se pune in interiorul pavilioanelor? Interesant de urmarit

-1867- pavilionul Romaniei => referinta evidenta brancoveneasca

-la 1867 ne reprezinta identitatea ortodoxa

-1889- prispa, stalpi de lemn. Discursul identitar se schimba, se transforma in discursul continutatii
legaturii cu pamantului (identitatea de tarani)

-discursul intern reprezinta un suport pentru discursul extern.

-discursul intern se materializeaza prin scoala (transmiterea know-how-ului) si prin publicatii

- Scoala de la Bucuresti 1892 – grup de arhitecti scoliti inafara, practicanti ai discursului national :
Ion Mincu, Ion Socolescu, George Stelian

-promovarea cunoasterii arhitecturii nationale (excursii de studiu si relevee=> biserici, case

taranesti, resedinte boieresti, case de targoveti sau case de sat ale taranului bogat)

- proiectele de scoala reprezinta interesele profesiei asa cum sunt vazute de elita profesiei
(locuinte, muzeu de arta nationala, prefectura)

Ion Mincu

-nu a fost o intamplare sau un capriciu infaptuirea acestui stil

- Casa Lahovary : marcarea pronuntata a registrelor orizontale, arcul trilobat, prispa(foisorul),

cornisa ft puternic marcata.

-toate aceste elemente sunt recurente in creatia lui Mincu

-Bufetul de la Sosea: pavilion de expozitie universala. Creatia arhetipala a lui Mincu.

-concurs pentru primarie: prima incercare de a iesi din scara obiectului mic/mediu pentru care era
mai usor sa gasesti o sintaxa folosind elementele arh traditionale. Compozitie ft academista (corp
central marcat, elemente laterale care ies in fata)

-arhitectura funerara: libertate foarte mare estetica si functionala. Mincu introduce ethosul
romantic in arhitectura nationala

Petre Antonescu

-figura dominant

-primaria capitalei : impunator

-proiect primaria Bucuresti : turn, motiv provenit din program

-se afirma si in cadrul altor programe de arhitectura (multe locuinte individuale),

Ion Socolescu:

-analele arhitecturii si ale artelor cu care se leaga => 4 ani

-contemporan cu Mincu si ceea ce practica este o arhitectura mult mai orientalizanta ( cu un aer
mai exotic, mai balcanic)

Julio Magni:

-de origine Italian, face multa arhitectura publica, dar si arhitectura privata

-Scoala Mavrogheni

-casa inginerului Elie Radu

-proiecteaza INTR-UN FEL de stil national. II lipseste atat scoala in spiritul stilului national, cat si
interesul personal.

-exista elemente care trimit catre o arhitectura traditionala, dar mai orientate catre pitoresc. Nu
prea il preocupa mesajul national, cat il preocupa potentialul arhitecturii de a sta bine intr-un
anumit peisaj, sa stimuleze dpdv esthetic.

-proiect gara centrala (locul 2) : se incadreaza in tiparele garilor europene, fatada academista,
shed-uri deasupra peroanelor

-proiect primaria capitalei : turn central, se forteaza preluarea elementelor nationale (arcele,
consolele) => elemente nationale collate pe o compozitie care nu are treaba cu acest stil de a face
arh.

Expozitie 1906

-replica a expozitiei de la Budapesta

-Carol domnea de 40 de ani

-Parcul Carol este amenajat sa adaposteasca aceasta expozitie

-in locul monumentului exista palatal Artelor care a cazut la cutremur

-pavilioane ale diverselor ministere, orase etc => menite sa arate bunastarea tarii

-dupa primul razboi mondial stilul national trebuie sa se reinventeze => scopul sau fusese
atins(relativa bunastare, tara devenise cunoscuta)

-ideea de a promova si legitima unirea devine noua miza

-se mizeaza mult pe ortodoxie

-un fel de act de colonizare

-in orasele mari din Transilvania, unde populatia era cu preponderenta maghiara, saseasca etc se
construiesc catedrale ortodoxe. Ele nu aveau precedent dincolo de Carpati, ceea ce se si vede in
felul in care sunt construite, trebuie sa isi caute referinte in alta parte.

-locuinta sociala devine o preocupare incepand cu 1910 (apar primele institutii)

-preiau acest limbaj, al arh nationale, deoarece sunt gandite sa fie facute in masa. ( se miza pe
potentialul unificator al acestui program)

-apare un conflict dintre stilul national si arhitectura moderna unde stilul national pierde

-pavilionul national al Romaniei din 1929 la Bruxelles Duiliu Marcu

New York Octav Doicescu

-clare trimiteri nationale

-in acest moment 1930 avem de-a face cu o alta interpretare a mesajului national. Ceva mult mai
triibutar esteticului si mult mai putin didactic ( elementele nu mai sunt asa evidente nationale )

Curs 6

Arhitectura perioadei interbelice

- Rasturnare a felului in care cultura arh si urb romaneasca se raporteaza la modern

- Peisajul arh modern nu a fost niciodata monoton, nu a fost o singura influenta stilistica
- Dezbatere de idei – in linii ft mari traditie vs modernitate
- Fiecare orientare are pandantul ei intr-un mod de a construi
- Forma sustinuta de revista Arhitectura este o reluare a stilului national
- Stilul national odata cu Marea Unire isi pierduse o buna parte din ratiune
- Statie Ciortan => nu a avut o anvergura teoretica, nu a imbunatatit acest stil
- Stilul in sine a inceput sa se dizolve
- Traditia clasicizanta – aceasta isi vede de drumul ei intr-un mod autonomy. Aceasta
continua sa existe inclusiv dupa al doilea razvoi mondial. Incepe sa se manifeste in
arhitectura puterii
- Se construiesc edificii ale statului in care arhitectura clasica se integra cu usurinta
- Palatul Regal – Nenciulescu => nepotrivit in contextual bucurestean, acesta nefiind atat de
permeat de arh clasica
- Corpul central are un numar par de travei, ceea ce in traditia clasica este gresit

- Cantacuzino si Bordenache – cei mai rafinati si mai culti arh ai perioadei interbelice.

- Traditia clasica imbraca si o forma total noua => strip classicism

- Decoratia, modelatura de fatada, tot ceea ce e adosat ulterior dispare, conteaza mai mult
monumentalitatea si expresia directa a puterii ( Zeppelin feld)
 - Stil eritori – stilul de arh care se indeparteaza de filonul italian

Scoala de Razboi – are ca referinta aceste stiluri

Aceste referinte se regasesc si in alte cladiri ale lui Duiliu Marcu => Gara Baneasa, Guvernul,
PalatulMonopolurilor de Stat

Art Deco

-isi asuma neimplicarea in dezbateri grele

-arhitectura de consum, burgheza, fara o puternica miza politica, doctrinara

Dar lejera, usoara

-“modernism bine temperat”

- a dominat in zona rezidentiala burgheza

-detaliile specific care lucreaza mult cu feroneria

Orientarea spre “Stilul International”

-constructivismul rus – miscare care a fost decapitate din intentia politica a lui Stalin

- “Ne-am pierdut increderea in cultura actuala. Tot cee ace este la momentul actual, trebuie distrus,
demolat”
-cultura actuala este vazuta ca ceva nociv

“tabula rasa” a miscarii moderne

-in cazul Romaniei este de remarcat cu privire la aceasta orientare faptul ca a fost mai radicala in
discurs decat in ceea ce membrii ei au creat

-neoplasticismul – Schroeder House, Rietvelt – miza mult pe expresivitatea formei plastic, de

obiect, prin culoare, prin articulatie. Ft putina preocupare pentru chestiuni de ordin functional sau
chestiuni ce tin de nivelul superior unei simple case. Latura estetica ae miscarii moderne a fost
subsumata unor argumente de ordin economic, argumente ce mergeau spre rezolvarea unor
probleme care depasesc nivelul strict esthetic. Preocuparea pentru locuinta de masa, preocuparea
pentru reinventarea orasului

-modernismul romanesc a fost ft putin preocupat de chestiunile fundamentale ale modernismului,

nu s-a preocupat de locuintele de masa

-modernismul romanesc nu isi propune sa resolve problem locuirii in adevaratul sens al cuvantului.
Acesta avea un public tinta care se apropia de clasa mijlocie

-aceasta nu a fost o arhitectura de masa

- cele 5 puncte nu sunt preluate ca atare. Clar au fost cunoscute dar nu sunt incorporate pana la
capat.

-acoperisul terasa: in general in Romania de obicei e vorba de un acoperis cu sarpanta acoperit cu

table cu panta ft mica ascunsa in spatele unui atic ( podul care rezulta este un tampon termic)

Marea majoritatea nu sunt din beton armat, ci din zidarie portanta cu samburi.

-in general principiile doar au fost imitate din considerente economice

-modernismulromanesc e ft apropiat totusi de traditia locala

-elemente care se gasesc intre modernism si art deco => locuintele collective

- lipsa modernismului de preocupare pentru problema sociala a facut ca aceste cladiri sa se

comporte in timp in mod comparativ ceva mai bine decat echivalentul lor occidental. Cladiri care
sunt facute cu materiale bune, fara graba, cu o invenstitie ceva mai mare. Acestea sunt cladiri care
nu imbatranesc neaparat prost comparativ cu echivalentul lor din occident

-accentuarea orizontalei de fapt facuta prin balcoane

Locuinta individuala

- A putut fi un teren de incercare ft bun

- Buget relativ mare, relatia directa si nemediata cu beneficiarul, libertatea data de program
care este la baza ft simplu => si in Romania si in alte parti, locuinta individuala sa fie in
avangarda arh modern
- Arhitecti care nu sunt ft activi teoretic sau preocupati de adevaratele problem, printr-o
imitatie formala reusesc sa faca

Programele de scara mare => arh industraiala, hale etc

-scara obiectului, tehnologia si existenta unor referinte in arh internationala a perioadei fac ca
aceasta categories a fie cea mai sincrona dpdv al raportarii la un anume program si la o anume
estetica

Raportul cu traditia:

- Traditia nu mai este in aceasta etapa un instrument de legitimare

- Cula =>serveste ca model, ca sursa formala ( se preia modul de acces, cerdacul etc)
- Traditia devine instrument de lucru
- Corbusier insasi a avut ca inspiratie cula ( o casa in Elvetia)
-

Curs 8
Urbanism si sistematizare pana la al doilea razboi mondial

-orasul vazut ca suma de obiecte de arh, cat si ca obiect de studio, de administratie

-legislatia: expresia intentiei si ethosului politic al momentului

-principala problema a oraselor erau conditile de viata ale populatiei in relatie cu siguranta publica
: prevenirea bolilor, a incendiilor, stabilirea unor norme de construire care sa duca la o viata buna a
constructiilor, igiena spatiului public

-Legea Comunala : stabileste pentru prima data ce o comuna urbana, ce o comuna rurala,
indatoriile administratiei

-doctrina spre deosebire de legislatie nu este rodul intentiilor unui public larg sau a
reprezentantiilor natiunii

-planuri de aliniere => instrumente juridice si de proiectare urbana (nu planificare)

-parcelarea : process de densificare

-spatiul public : cam toate orasele mari aveau o gradina publica

-Planul de sistematizare: are rolul de a pune cap la cap interventiile punctuale care au loc pe
extinderea orasului

- s-a incercat gasirea unui raspuns la intrebarea “cum si unde si in ce masura/forma creste orasul?”

-concurs pentru organizarea planului de sistematizare – concurs cu ambitii international

-amenajarea teritoriului: urbanism la scara mare

- o preocupare care se manifestase inainte doar prin planificarea retelelor de transport feroviar
(sec 19 si in primele decenii sec 20)

-operatiuni urbanistice: 2 statiuni estivale/balneo-climaterica se fac din initiative privata (Mamaia,

Eforie)

Curs 12

Traiectorii personale. Rolul arhitectului in circulatia modelelor

-primul moment de schimbare brusca si de import consistent este jumatatea secolului 19

-apar straini care vin sa completeze know how-ul local => e vorba de interese punctuale (regele X
vrea X si il cheama pe Y sa faca)

-Lecomte du Nouy => responsabil de interventii controversate asupra unor biserici printre care si
Curtea de Arges aplicand doctrina unitatii de stil ( recrearea unei etape ideale din existent
monumentului, fara sa ai garantia ca aceasta chiar a existat)

Alexandru Orascu : -printre primii arhitecti romani cu aceasta titulatura

-se formeaza in spatiul de cultura germana

-reprezentant al culturii clasicismului