C6 1 Romania Si Modelele PDF

A rhitectura L O ocuire ras
cursul 11
ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRE

LOCUINTA MODERNA PANA IN 1944
anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
PANA LA PERIOADA MODERNA
Bucurestiul
locuinta Bucurestiului post-bizantin
un oras balcanic
1459: PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA
BUCURESTIUL BALCANIC
PERSPECTIVA DOMESTICA:
Organizarea pe cartiere – mahalale - si parohii
Mahalalele poarta nume de meserii, de biserici, de boieri.

Aceasta reflecta cateva aspecte definitorii pentru structura
sociala si administrativa a orasului:
1. O organizare de tip corporatist functiona, chiar daca

primele atestari documentare de bresle dateaza numai din
1641.
2. Terenurile apartineau marilor boieri si bisercilor/
manastirilor. Prezenta marii proprietati private se va
schimba treptat, dar va persista pana in perioada
interbelica.
3. Rolul bisericii in organizarea sociala este definitoriu:
parohii.
Parohia = gropare comunitara relativ unitara in jurul unei

biserici, care ii da numele, o identifica, si marcheaza si
silueta orasului.
Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala

poate cuprinde mai multe parohii.
Mahalalele poarta nume de meserii, de biserici, de boieri.

O organizare de tip corporatist functiona, chiar daca primele atestari documentare de bresle dateaza numai din 1641.
Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate cuprinde mai multe parohii.
Parohia = grupare comunitara relativ unitara in jurul unei biserici, care ii da numele, o identifica, si marcheaza si silueta
orasului.
1 1 1 1
5 6 7 8
5 5 5 5
0 0 0 0
1400 - 1450 1650 - 1750
Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala

poate cuprinde mai multe parohii.
PERSPECTIVA DOMESTICA: Organizarea pe cartiere – mahalale - si parohii
1750 1850
Diferenta minima dintre tesutul major si cel minor
VIATA COLORATA A ORASULUI-BALCANIC
amestec multietnic, colorat, plin de contraste, relativ repartizat pe mahalale/parohii
spatiul public, desi dezordonat, e populat, galagios, activ
activitatile agricole ocupa un rol important
LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC
1. locuinte individuale izolate, joase, cu mari gradini in tesut foarte lax:
- locuintele boierilor, mari conace, adesea inconjurate de ziduri,
- locuinte mai modeste asezate aleatoriu pe lot, indiferente fata de strazi
2. locuinte mestesugaresti insiruite:
in zona Lipscani = centrul comercial
3. hanurile erau si locuinte de raport
Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea), societatea romana intra intr-un intens si
rapid proces de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) -, proces in care
influenta franceza va juca un rol determinant.
Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii romanesti si se reflecta si in arhitectura
si transformarea orasului.
“Cu exceptia unei zone unde se aduna toti
negustorii si care este construita dupa modelul
german,
restul orasului are aspectul unui sat.“
(din memoriile unui calator strain din sec al
XVIII-lea)
locuinte individuale izolate, joase, cu mari gradini in tesut foarte lax:
- locuintele boierilor, mari conace,
- locuinte mai modeste asezate aleatoriu pe lot, indiferente fata de strazi
locuinte mestesugaresti insiruite: in zona Lipscani = centrul comercial
hanurile erau si locuinte de raport
in 1859:
122 000 locuitori,
16 232 case din care: 58 cu 3 caturi si 1.327 cu 2 caturi
Orasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810, generalul Kutuzov o descrie ca un
oras atat de mare incat depaseste orice oras rusesc cu exceptia capitalei.
Spre 1830 orasul avea:

supraf: 3000ha 60.000
locuitori. (53.888 de
rezidenti, 10.000
provinciali, 1.044 straini)
Viena avea, in sec. al XVIII-
lea, 1800 ha la 200.000
locuitori, deci o
densitate dubla.
Este cel mai mare oras din
sud-estul european
Atena are – in 1836 -
14.000 de locuitori,
Belgradul, 12.900 in 1838.
Foarte putin dens: in 1859 -
122000 de locuitori
cea mai mare capitala din Balcani dupa
Constantinopol Bucurestiul
cu pretentia unui “mic Constantinopol”
un mod de viata oriental
o traditie de edificare post-bizantina
Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea),

societatea romana intra intr-un intens si rapid proces
de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) -,
proces in care influenta franceza va juca un rol
determinant.
Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii
romanesti si se reflecta si in arhitectura si
transformarea orasului.
1592 harta Europei - locul principatelor romane

PERIOADA MODERNA
«paradigma balcanica»
Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde se intersecteaza mai multe etnii
cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale intarziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din
punct de vedere economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale Luminismului.
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand spatiul comun al Imperiului in
numeroase entitati animate fiecare de doua imperative principale:
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala:
se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare economica, sociala si culturala, prin
asimilarea accelerata a valorilor occidentale.
(2) construirea unei noi identitati nationale.
strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta “trecutul otoman” (administratie, stil de viata, cultura etc.)
ideea de modernizare
Dezvoltarea generala a fost generata de “ideea modernizarii”, o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente de
natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi cauzele. Principalele dimensiuni:
-respingerea patrimoniului oriental si
-asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.
Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea = occidentalizare, conditie sine-qua-non a noii identitati
PERIOADA MODERNA
principalele evenimente istorice
VALAHIA « VECHIUL REGAT »
1821 1859
Revolutia lui T. Vladimirescu Unirea Moldovei cu Valahia sub printul Al.I.Cuza
1848 1866
Revolutia burgheza Carol I de Hohenzollern
1877
Independenta si participarea la razboi
« ROMANIA MARE » ROMANIA ACTUALA

1918 1944
Dupa primul razboi mondial,
Insurectia armata de la 23 august
Transilvania devine parte a Romaniei
PERIOADA MODERNA
privirea se indreapta spre occident
« Cand i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi sacrificase frumoasa barba dupa moda europeana], intrand in
salon [vad]… cam zece boieri, toti fumand lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea, fiecare langa scaunul sau, cu
jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa fiu corect, el [gazda] trona drept pe o canapea, dar ceilalti
gaseau mai comod sa stea ghemuiti […], si, fiindca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin
minte ca ar putea sa-si scoata jobenele. » (Barabàs Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834)
PROGRAMUL IDEOLOGIC DE RESPINGERE A TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC

PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).
…CARE INCEPE AICI
1831 - Le Règlement Organique (RO) + Règlement sur l’assainissement, l’embellissement et
le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest
Oras de joasa inaltime si densitate redusa

La inceputul sec 19:
- 3000 ha
- 60 000 locuitori
- 10 bariere
1859 :
-122 000 locuitori,
-16 232 cladiri din care,
1.327 cu 2 niveluri
58 cu 3 niveluri
PERIOADA MODERNA
modernizarea orasului
Occidentalizarea modului de viata / locuire;
Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna;
Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sa devina
o “capitala europeana”.
Toate vor atrage schimbarea locuintei:
Introducerea de noi tipologii si modificarea altora,
Alta relatie a locuintei cu orasul.
«In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!»

PERIOADA MODERNA
Bucurestiul european
Amenajarea malurilor Dambovitei si taierea de noi bulevarde:

1831 - Le Règlement Organique (RO) + Règlement - se creaza un nou tip de spatiu public,
sur l’assainissement, l’embellissement et - cu cladiri publice noi,
le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest - prin reguli si regulamente noi.
BUCURESTIUL EUROPEAN
operatii de modernizare
In general, operatiile de modernizare s-au bazat pe o permanenta negociere cu fondul traditional, astfel incat
orasul a pastrat o anumita unitate pe fragmente, care i-a conferit atmosfera si un caracter specific.
1. EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN

modele urbanistice
2. EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA
tipuri de locuinte moderne
Pentru paturile instarite (nobilimea si noua burghezie in formare):
IMOBILUL DE RAPORT, desfasurat pe inaltime mai mare, in general in centrul orasului
VILA, mai ales in parcurile rezidentiale de joasa inaltime
Pentru clasele mijlocii si muncitori:
LOCUINTA IEFTINA / POPULARA: “proiecte tip”de locuinte individuale, zone mai periferice
evolutie stilistica
Dupa prima asimilare a stilurilor occidentale (diversele stiluri de factura clasica, tendintele romantice istoriste,
eclectism…), care inlocuiesc arhitectura balcanica traditionala si schimba aspectul strazi,pîna la cel de al 2-lea razboi
mondial, arhitectura romaneasca se va alinia la toate tendintele occidentale:
- eclectismul de factura Beaux-Arts,
- cautarile nationale si regionale,
- modernismul
ARHITECTURA LOCUINTEI LE VA PARCURGE SI APLICA NOILOR TIPURI.
EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN
a se revedea cursul referitor la Parisul haussmann-ian

EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN
adaptata constructiei cheiurilor si la taierea marilor bulevarde
noul tip de locuinta:

imobilul de raport (de factura haussmann-iana)
1864 - Lege pentru expropriatiune pentru cauza de utilitate publica

1865 - Lege pentru infiintarea de cheiuri pe ambele parti ale raului Dimbovita pe toata partea dinauntrul
capitalei
1878 - Regulament pentru constructii si alinieri (modificat in 1881/ + Regulament asupra salubritatii
1897 - Conditii pentru constructiunile de pe bulevarde si cheiuri
noile cheiuri ale Dambovitei
noile cheiuri ale Dambovitei
noile bulevarde:
axa E-V
noile bulevarde: axa E-V
bulevardul Elisabeta
bulevardul Elisabeta
o noua scara urbana
noul perimetru al orasului
1831 - 122 000 locuitori

1878- 177.646 locuitori
1899 - 282.071 locuitori
Ritmul de constructie:
-380 cladiri /an
21.037 cladiri – in 1878

Din care:
635 – inainte de 1800
3.963 – inainte de 1830
evolutia orasului
1831 1929
planurile directoare
1921
PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL
1935
PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE :
clasele de constructii
cele mai importante interventii
dinaintea primului razboi mondial
Bulevardele si cheiurile devin un “model” de modernizare care “iradiaza”:

1890 – generalizarea regimului de inaltime
pentru alte strazi importante din centru
LA FEL CA IN PARIS,
imobilul de raport devine vehiculul acestui tip de
modernizare
Noua tipologie se construieste:
in regim inchis (imobile insiruite sau cuplate pe trei laturi)
sau in front aliniat mai transparent (imobile cuplate)
Imbraca - odata cu orasul - toate stilurile:

eclectism de factura EBA, neoromanesc, modernism
Se modernizeaza ca organizare si distributie interioara
Bibliografie: extrasul din AM Zahariade. Locuinta in opera lui Horia Creanga

imobilul de raport modern
noua imagine a strazii
ca si la Paris, va parcurge diversele cautari stilistice si va absorbi

modernismul interbelic
imobilul de raport modernist
noua imagine urbana - axa N-S, in constructie

modernizarea tipologiei imobilului
ex.: imobilele lui Horia Creanga
1929 - Imobilul Pop si Gheorghiu

1932 - Imobilul Davidoglu

1934 - Imobilul Otulescu

1935-37 - Imobilul Malaxa

Duiliu Marcu
noua imagine urbana
noua imagine urbana
noua imagine urbana
EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA
Bibliografie: extrasele din Cincinat Sfintescu. Urbanistica generala

EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA
“mai apropiata modului de viata romanesc” (Cincinat
Sfintescu)
Cu foarte rare exceptii, se aplica in oras, nu in afara lui ;

Se preia si se adapteaza pentru modernizarea si construirea zonelor
domestice de joasa inaltime.
TIPURI DE ZONE SI DE LOCUINTE:

-zone de vile : locuinta individuala de lux
-zone de locuinte populare : locuinta individuala
VILA SI CARTIERELE DE VILE
Cartierele de vile (“parcurile rezidentiale”): lotizari noi pe terenuri mai mari, cu

compozitii urbane peisagere, pitoresti.
Front al unor artere importante (bulevardele), pentru care gandirea orasului a
prevazut schimbarea caracterului pe lungimea parcursului lor (ex. Bulevardul E-V,
care se construieste cu vile spre Cotroceni; bulevardul N-S, pe tronsonul dintre
piata Romana si piata Victoriei etc.)
In oricare dintre cazuri se construiesc in regim individual sau cuplat, pe

parcele mai mari. Gradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul
de ocupare a terenului) este considerat, pe drept, un factor de lux.
VILA SI CARTIERELE DE VILE
parcurile rezidentiale
In zonele mai scumpe ale orasului, mai departate de centru, pe parcele mai
mari.
Regim de constructie: individual sau cuplat
Gradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul de ocupare a terenului)
este considerat, pe drept, un factor de lux.
Lotizarile urmaresc in multe cazuri un desen urban mai pitoresc, iar vegetatia
abundenta le face foarte apropiate de atmosfera orasului gradina.
INAINTE DE 1900 - PARCUL IOANID 1912-PARCUL FILIPESCU
Parcurile Bonaparte si Filipescu
vila
loc de absorbtie stilistica
LOCUINTA POPULARA - IEFTINA
definitii legale
LOCUINTA POPULARA: trei camere de locuit, o bucatarie, o sufragerie, o

baie, o pivnita, pod, sopron pentru combustibil, aria totala nedepasind 150mp.
Scutite de impozit pe 20 de ani.
LOCUINTA IEFTINA: cel mult cinci camere de locuit si o arie totala de
maximum 250mp. Scutite de impozit pe 15 ani.
Deci, e vorba despre subventionarea prin reducerea
taxelor, in vederea facilitarii accesului la proprietate.
1910 - LEGEA PENTRU INFIINTAREA SOCIETATII COMUNALE PENTRU

CONSTRUCTIA DE LOCUINTE IEFTINE
diverse incercari in linia culturalista
Multe lotizari noi, care marcheaza ultima etapa de parcelare a marilor

proprietati private (achizitionate de primarii, intreprinderi sau organismele /
societatile nou aparute care se ocupa de acest tip de operatii imobiliare):
-in cea mai mare parte, locuinte individuale cuplate
- foarte rare insiruiri (ex: cateva strazi Vatra Luminoasa)
-exista si altfel de cautari: mici incinte, cu locuinte semi-individuale (mici
imobile/”vile plurifamiliale”)
un fel de cartiere-gradina “intra muros”
1910 - PROIECTE TIP DE LOCUINTE IEFTINE

FLOREA STANCULESCU - LOCUINTE IEFTINE

1939 - VATRA LUMINOASA

1939 - VATRA LUMINOASA

NEGOCIEREA CU FONDUL EXISTENT
modernizarea zonelor vechi
prin regulamente si tipologii spatiale noi
REZULTA:
-DIVERSE TIPURI DE SPATII URBANE “DOMESTICE”, SPECIFICE - EX.:
FUNDATURILE
-DIVERSE TIPURI INTERMEDIARE DE LOCUINTE - EX.: IMOBILUL DE
RAPORT DE MICA INALTIME,
lotizari moderne
1893 – Lotizare moderna

Lotizarea Gramont
1856, 1867
Lotizari nereglementate
TIPOLOGII INTERMEDIARE
intre imobilul de raport si locuinta individuala
IMOBILUL DE MEDIE INALTIME, CU PUTINE APARTAMENTE
Este un vehicul al densificarii (si rentabilizarii terenului urban).

Face o tranzitie gradata intre zonele cu locuinte individuale si bulevardele
inalte care marcheaza centrul si principalele bulevarde.
Se construieste atat in regim inchis (fronturi de medie inaltime) cat si in
formule cuplate sau izolate (fronturi mai transparente)
IMOBILUL DE MICI DIMENSIUNI
Marcel Iancu - imobilul Gold
Marcel Iancu - imobilul Gold
vehicul de densificare a tesutului vechi
TIPOLOGII INTERMEDIARE
intre imobilul de raport si locuinta individuala
FUNDATURILE BUCURESTENE: UN SPATIU TIPIC
Sunt un alt vehicul al densificarii si rentabilizarii terenului urban.

Fac o tranzitie gradata intre fondul vechi al orasului si o locuire moderna; este
diferita de “close”-ul orasului gradina, dar cu o locuire asemanatoare.
Se construiesc atat in regim inchis cu fronturi continui (de medie inaltime), cat
si in formule de fronturi mai transparente; cu locuinte individuale sau cu mici
imobile de raport, in forme de cuplare: insiruite, cuplate si izolate
FUNDATURILE BUCURESTENE
un spatiu specific 1896
1895-99
un spatiu specific
PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL
majoritatea transformarilor principale ale

orasului sunt in curs de desfasurare
LOCUINTA PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL
mostenirea este totusi problematica
Modernizarea Romaniei s-a suprapus peste o medievalitate intarziata, cu o economie predominant

agrara.
Multe aspecte contrastante: un Bucuresti elegant si cosmopolit inconjurat de zone rurale si mizere;
imobile de apartamente elegante si vile printre mahalale sarace etc.
O statistica des utilizata de retorica comunista de dupa razboi (cu certitudine reala) arata ca in
Bucuresti
45% dintre case sunt realizate cu materiale inacceptabile,
80% nu au canalizare,
72% nu au apa curenta,
52% nu au curent electric.
Un document din 1941 arata ca numai 6% din populatia Romaniei beneficiaza de electricitate.
In plus, dupa razboi, peisajul arhitectural vazut de tancurile sovietice „eliberatoare“ este cu atat mai
problematic cu cat razboiul si-a adus si el propria contributie.
A rhitectura L O ocuire ras
cursul 12
ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRE

LOCUINTA MODERNA DUPA 1944
LOCUINTA PERIOADEI COMUNISTE
“LUMINA VINE DE LA RASARIT”
ROMANIA PERIOADEI COMUNISTE
PUTINA ISTORIE RECENTA
1944-1948 COMUNISTII PREIAU TREPTAT PUTEREA, cu ajutorul armatelor sovietice
23 august 1944 Armistitiul si insurectia armata contra Germaniei

6 martie 1945 Primul «guvern democratic» impus de sovietici
10 februarie 1947 Tratatul de pace cu Romania: conditiii mai dure decat cele prevazute prin armistitiu
1947 eliminarea dura a opozitiei democratice: perioada de epurari politice care dureaza pana prin 1962
30 decembrie 1947 Regele e fortat sa abdice: Republica Populara Romina
februarie 1948 Partidul Muncitoresc Roman (PMR, transformat in PCR in iulie 1965), al carui
conducator este Gh. Gheorghiu-Dej (1952-1965)
1948 Noua Constitutie (dupa cea stalinista din 1936);
Tratatul de colaborare si asistenta mutuala cu URSS
11 iunie 1948 nationalizarea principalelor mijloace de productie (dureaza, in etape, pina in 1952:
nationalizarea locuintelor se face in 1950)
august 1948 Legea invatamantului «epurat»
1950 Primul Plan de Stat (1951-1955) + Planul pe 10 ani de electrificare
1952 Luptele din interiorul Partidului sunt castigate de Gh. Gheorghiu-Dej
1960 Secretarul Partidului (Gheorghiu-Dej) anunta principiile economice ale «comunismului national»
din 1960 se instaleaza un oarecare climat mai relaxat, o anumita independenta fata de URSS
1965 Dej moare, Ceausescu devine secretarul Partidului
august 1968 Declaratia lui Ceausescu dupa invazia sovietica in Praga
martie1974 Ceausescu devine Presedinte al Republicii - dictatura de tip stalinist
IN CIFRE:
Populatia urbana:
1948 - 3 487 995 (22% din populatia tarii);
1965 - 5 667 559 (29,8%); în
1985 - 11,540,494 (50,6%).
Numarul de locuinte (apartamente conventionale) construite este

reflectat în cifrele oficiale astfel:
1951-60: 66 000 apartamente;
1960-70: 528 500;
1971-80: 1 320 000;
1981-90, cifra planificata este de 1700000 (cifra finala nu este sigura).
Directivele pentru 1990 prevad o locuinta pentru fiecare familie, si o
camera pentru fiecare membru al familiei.
IN CIFRE:
Schemele functionale si suprafata locuibila se îmbunatatesc în mod constant.
1966: moment de cotitura: odata cu acceptarea apartamentelelor proprietate

personala, se accepta si standarde mai generoase pentru ele (desi acest
lucru va avea un efect negativ asupra apartamentelor construite de Stat).
Simultan, se elaboreaza norme si regulamente mai flexibile, care permit o

mai mare diversitate de tipuri: 9 tipuri de familii în loc de cele 4 tipuri din 1960,
introducerea dormitorului de o singura persoana si diversificarea categoriilor
de confort – HCM 1650/1969.
Sfarsitul anilor 1960 si începutul anilor 1970: “încheierea perioadei

predominant cantitative si trecerea la o perioada predominant calitativa”.
IN TIPURI SI CIFRE:
La început, proiectarea locuintei a atacat atat chestiunea locuintei
individuale cat si pe cea a micilor ansambluri de locuinte plurifamiliale
de înaltime medie , continuand astfel traditia de dinainte de razboi.
Dupa 1958-1959, accentul se muta pe blocul de locuinte, care devine
astfel tipologia dominanta, aproape singurul program de proiectare.
1985: Ceausescu anunta oficial ca în 1990, 90-95% din populatia
Bucurestiului va locui în blocuri de apartamente.
Inaltimea imobilelor de locuit este în continua crestere:

1951 – 1960, 81,4% sunt mai mici de P+4;
1960-1970, 75,4% sunt mai mici de P+4;
1977-1980, 62% sunt mai mici de P+4;
1981-1990, 50% sunt mai mici de P+4.
FINANTATA PRIN PLANURILE DE STAT:
Majoritatea sunt finantate din fondurile centralizate ale statului. Proportia de

locuinte construite din fonduri personale este foarte redusa pana în 1966 (in
general în zonele rurale)
1966 - schimbare importanta în structura investitiilor: Decretul Consiliului de Stat

1455/1966 privind finantarea si constructia de locuinte urbane prin fonduri
ipotecare, garantate prin veniturile personale; urmat de multe completari
(case de vacanta, imobile in asociere…).
In timp, preturile si conditiile de plata devin tot mai defavorabile (dovada a

incapacitatii economice de a sustine investitia propusa).
URMARIND TEMELE INVESTITIEI PLANIFICTATE
1950 - incep PLANURILE DE STAT

TEMELE STALINISTE ALE INVESTITIEI PLANIFICATE
RETORICA RESENTIMENTARA A NOULUI: tara devine un urias santier, in care se sterg
urmele vechii societati
INDUSTRIALIZAREA cu cele doua dimensiuni:
- investitia in constructii industriale si
- industrializarea constructiei
ECONOMICITATEA (argumentul Joly Joker, motivand tot si oricand)
SISTEMATIZAREA TERITORIALA: tema orasului socialist, a eradicarii diferentelor dintre
centru si periferie, dintre sat si oras, a dominarii naturii etc.
Numai locuinta nomenclaturii iesea din regula jocului planificarii si al temelor ei

PE UN TEREN CARE “APARTINE TUTUROR”
LEGI PRIVITOARE LA TERENURI - nationalizarile, Legea agrara
GRADUL DE UTILIZARE A TERENULUI:

Densitatea neta a crescut in general, ca si procentul de ocupare a solului, dar e greu de stabilit
daca gradul de utilizare a intregului perimetru a crescut.
1972: densitatea medie a populatiei urbane era de 47 loc/ha
(76 loc/ha in Bucuresti)
pt 2000 se prevedea o densitate medie de 60-70 loc/ha
anii 1960-70 - Marirea perimetrelor construibile prin construirea marilor ansambluri in zonele de
margine ale oraselor
anii 1975-89 - Limitarea perimetrelor construibile ale oraselor.
IN MOMENTE SI MODELE
Optimismul amagitor al modernistilor si speranta (tot

amagitoare) a continuitatii - 1945 - 1952
«LUMINA VINE DE LA RASARIT»

Decisivul an 1952: « nationalizarea » profesiunii
Realismul socialist - pana la sfarsitul anilor1950
« Modernismul tutelat » - pana la inceputul anilor 1970
«LUMINA VINE DE SUS»

Urbanismul lui Ceausescu - pana in 1989
IN MOMENTE SI MODELE URBANISTICE:
« LUMINA VINE DE LA RASARIT »

Realismul socialist - pana la sfarsitul anilor 1950
« Modernismul tutelat » - de la sfarsitul anilor 1950

pana la inceputul anilor 1970
« LUMINA » VINE « DE SUS »

Foto schema cronologica din Peter Derer, Locuirea urbana

SPERANTELE DE DUPA RAZBOI
din 1947- inceputul anilor 50: parcelari cu locuinte mici izolate sau cuplate in colonii muncitoresti (de
interventie) in linia orasului gradina: (orasul muncitoresc Hunedoara, orasul nou Victoria, Brasov,
etc.)
1952: “NATIONALIZAREA” PROFESIUNII
1949 - Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie
Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri:

HOTARAREA CC AL PMR SI A CONSILIULUI DE MINISTRI CU PRIVIRE LA RECONSTRUCTIA
SOCIALISTA A ORASELOR SI ORGANIZAREA ACTIVITATII IN DOMENIUL ARHITECTURII SI
CONSTRUCTIILOR
HOTARIREA CU PRIVIRE LA PLANUL GENERAL DE RECONSTRUCTIE SOCIALISTA A ORASULUI
BUCURESTI
- institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de stat pentru arhitectura si constructii al
Consiliului de ministri)
- Institutul de arhitectura Ion Mincu
- Uniunea Arhitectilor si revista Arhitectura
Arhitectura, invatamantul, profesiunea

sunt incluse in sistem si intra sub controlul politic.
LOCUINTA REALISMULUI-SOCIALIST
ARHITECTURAL: Se impune noul principiu de creatie artistica al REALISMUL

SOCIALIST, continut socialist in forma nationala.
Termenul este împrumutat din literatura (lansat de Maxim Gorki la Congresul scriitorilor
sovietici din 1934), unde este considerat o “metoda de creatie”, de fapt, o orientare
estetica.
Sensul acestei metode este uniunea dialectica dintre continutul socialist si reflectarea
acestuia în forma, a carei varietate este acceptata. În arhitectura, realismul socialist este
asociat cu un stil emfatic si pompos, ce deriva dintr-un academism monumental
amestecat cu caracteristici „nationale”.
URBANISTIC: se impune formula CVARTALELOR si a aliniamentelor stradale.
CVARTAL: cuvantul este de origine rusa, unde înseamna literal cartier, si a fost impus odata cu teoria
sovietica care a dezvoltat conceptul. În practica, aceasta «unitate urbana» este un fel de insula
urbana, compusa din imobile plurifamiliale de medie sau mica înaltime si anumite dotari urbane
cotidiene, si care închid o curte comuna sau sisteme de curti.
Desi mult mai rigid codificat (prin teoria sa «stiintifica», derivata din cea a «unitatii de vecinatate»
a lui Clarence Perry), este asemanator în multe privinte hof-ului vienez.
Nu sunt multi arhitecti care sa îsi aduca
aminte ca primele apartamente din zona
Bucurestii Noi terminate în 1956,
probabil pe baza unor prototipuri
sovietice erau destinate folosintei
comune a doua familii.
URSS, 1954 - discursul lui Hrusciov
1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov
1954 - discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realism-
socialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa de
rationalitate, neeconomice)
IN ROMANIA: O SCHIMBARE PRUDENTA
MOMENTELE DE COTITURA :
noiembrie 1957 – Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor
noiembrie 1958 – Plenara CC a PMR - Dej preia temele lui Hrusciov:
Principiile realismului socialist sunt aspru criticate pentru lipsa lor de
eficienta economica.
Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializarea
constructiei de locuinte, confortul si expresivitatea plastica
Cvartalurile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea serioasa.
Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte…
SCHIMBAREA PRUDENTA
1955- Floreasca - cvartale + prefabricate
SCHIMBAREA PRUDENTA
1955- Floreasca - cvartale + prefabricate
SCHIMBAREA PRUDENTA
1955-1960: orasul nou ONESTI - cvartale + bare + alta plastica
SCHIMBAREA PRUDENTA
1957-1958: cartierul Catelu - un fel de cvartale + organizarea de santier
pentru viitoarea Balta Alba
SCHIMBAREA PRUDENTA
1957-1958:
cartierul Catelu - un fel
de cvartale +
organizarea de santier
pentru viitoarea Balta
Alba
SCHIMBAREA PRUDENTA
Baneasa 1958 - Octav Doicescu


Realismul socialist - pana la sfirsitul anilor 1950

« LUMINA » VINE « DE SUS »

“LUMINA VINE TOT DE LA RASARIT”
MODERNISMUL ‘OFICIAL / TUTELAT’
Dupa noiembrie 1958 – Plenara CC a PMR - realism-socialismul este
abandonat incetul cu incetul, iar modernismul devine «arhitectura
oficiala».
‘Problema crearii unei arhitecturi noi are aspecte multiple ... Se pune sarcina deosebita de a gasi
o expresie plastica a constructiilor corespunzatoare atat cerintelor economice si tehnice cat si
celor ideologice ale societatii noastre ... Aceasta problema nu se poate in niciun caz confunda cu
o simpla reinviere a procedeelor constructivismului si formalismului. Accentuand insemnatatea
tipizarii si industrializarii, materialele Congresului (al II-lea al arhitectilor din URSS) trebuie sa dea
de gandit acelor arhitecti care pastreaza si azi o pozitie estetizanta, de desconsiderare a
factorilor economici si de ostilitate fata de diferitele aspecte ale industrializarii ... De la modesta
casa de locuit pina la edificiile monumentale si marile sistematizari orasenesti, arhitectura
trebuie sa urmareasca satisfacerea simultana atat a cerintelor culturale cat si a celor de ordin
utilitar si economic si sa dea intotdeauna intaietate acestora din urma.‘ (A 6/1960)
Noua arhitectura oficiala este un « nou modernism », un « alt

modernism », un « modernism tutelat » de la Moscova.
LOCUINTA NOULUI MODERNISM
Dupa noiembrie 1958 – Plenara CC a PMR - locuinta si orasul realism-
socialismului sunt inlocuite de noua linie de gandire:
-expresia arhitecturala este cea a rationalitatii economice,
exprimand si continutul socialist si forma nationala in acelasi
timp, o expresie modernista, chiar daca nu este niciodata
numita ca atare
-se completeaza fronturile arterelor importante si se construiesc noi piete publice folosindu-se o
alta tipologie de locuinte
-teoria ‘stiintifica’ a marilor ansambluri, avand ca unitate de baza microraionul inlocuieste principiul
cvartalurilor si al aliniamentele stradale, mai traditionala
Noua gandire directoare este prelucrata pe linie de partid in toate
institutele de proiectare, care se si reorganizeaza.
1959 – formula rapida a schitei de sistematizare inlocuieste formula mai elaborata a

planului de sistematizare (instituita inainte de razboi)
1960 – Gh. Gheorghiu-Dej anunta principiile economice ale ‘comunismului national’:
perioada de relativa liberalizare incepe
1960-65 – Planul de stat prevede victorios rezolvarea totala a
problemei lipsei de locuinte !
LOCUINTA “NOULUI MODERNISM”
piete si completari de fronturi ale marilor artere
1852 1911 1965
Piata Palatului – 1965

Piata Palatului – 1965

1959-60 - Completare front bd. Magheru arh. Nitulescu & Iosif
ansamblul Gara de Nord

ansamblul Gara de Nord.

Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei

Calea Grivitei
Prelungirea axei N-S

Ansamblul Circului si soseaua Stefan cel Mare

NOUL URBANISM FUNCTIONALIST
Urbanismul functionalist sovietic al ’teoriei stiintifice a
microraionului’ inlocuieste formula cvartalului:
Se incearca un alt mod de organizare decat cvartalul, care sa permita cresterea accentuata a
constructiei de locuinte prin extinderea tipizarii obiectelor de serie si generalizarea tehnologiilor
industriale de constructie
1959 - Concursul regional de la Moscova: o echipa romaneasca de la

ICSPROR castiga o mentiune.
Principiul: ‘organizarea cartierelor de locuinte in unitati structurale complexe, care sa permita
rezolvarea optima functionala si economica a ansamblurilor de locuinte, a dotarilor social-culturale
si a retelelor edilitare, in functie de necesitatile zilnice ale individului, ale familiei si ale colectivitatilor,
exprimate in continutul multilateral al vietii colective din tarile socialiste.’ (A 6/1960)
1959 – formula rapida a schitei de sistematizare inlocuieste formula mai elaborata a planului de
sistematizare (instituita inainte de razboi) si faciliteaza punerea in practica
Constructia marilor ansambluri incepe in prima jumatate a anilor ‘60 si

se dezvolta la scara mare pana la inceputul anilor ‘70
teoria ‘stiintifica’ a microraionului
MICRORAIONUL = prelucrarea in viziunea ‘stiintifica’ sovietica a TEORIEI

UNITATII DE VECINATATE a lui Clarence Perry
Organizarea orasului in unitati structurale ierarhizate (sectoare-cartiere-microraioane-
grupe de locuit), in care microraionul este unitatea urbanistica de baza, cu un mare grad
de autonomie:
- dimensiuni exacte: microraioane de 4, 8, si 12 mii de locuitori, in functie
de capacitatea dotarii principale - scoala generala.
- fiecaruia ii corespund dotarile esentiale de folosinta cotidiana, cu capacitati
corespunzatoare.
- circulatia autovehiculelor cat mai redusa posibil in interior, pe cat posibil numai
‘transportul de acces la locuinte’.
‘Microraionul este in esenta un ansamblu de

locuinte conceput organic, astfel ca sa
constituie o unitate a carei populatie sa fie
legata de institutiile social-culturale de servire
zilnica’ (A 6/1981)
‘La amplasarea acestor dotari se urmareste sa
nu se parcurga o distanta prea mare. (…)
Microraionul este delimitat de strazi colectoare,
de elemente naturale sau de limita unor institutii
de deservire la nivel cartier sau oras.’ (Laurian,
Urbanismul, 1965)
HUNEDOARA - microraion
marile ansambluri: teoria microraionului
Organizarea orasului in unitati structurale ierarhizate (sectoare-cartiere-microraioane-
grupe de locuit), in care microraionul este unitatea urbanistica de baza, cu un mare grad
de autonomie
Dimensiuni exacte: microraioane de 4, 8, si 12 mii de locuitori, in functie

de capacitatea dotarii principale - scoala generala.
Fiecaruia ii corespund dotarile esentiale de folosinta cotidiana, cu capacitati corespunzatoare.
Circulatia autovehiculelor cit mai redusa posibil in interior, pe cit posibil
numai ‘transportul de acces la locuinte’.
Constructia marilor ansambluri incepe in prima jumatate a anilor 1960 si se dezvolta la

scara mare pana la inceputul anilor 1970: Balta Alba, Titan, Drumul Taberei, Berceni,
Militari etc., in Bucuresti; si asemenea in toate orasele mari
BUCURESTI - marile ansambluri in 1977

(dupa Vintila Mihailescu)
tronsonul si apartamentul tip
1961
1965
este un moment de cotitura, pentru ca, odata cu acceptarea apartamentelelor proprietate
personala, se accepta si standarde mai generoase pentru ele (desi acest lucru va avea un
efect negativ asupra apartamentelor construite de Stat). Simultan, se elaboreaza norme si
regulemente mai flexibile, care permit o mai mare diversitate de tipuri (9 tipuri de familii în
loc de cele 4 tipuri din 1960, introducerea dormitorului de o singura persoana si
diversificarea categoriilor de confort – HCM 1650/1969).
Atat documentele oficiale cat si literatura profesionala considera sfarsitul anilor 1960 si
începutul anilor 1970 ca fiind “încheierea perioadei predominant cantitative si trecerea la o
perioada predominant calitativa”.
1968 - categorii de confort pt. apartamentele de

stat
marile ansambluri: teoria microraionulu
Ansamblul Balta Alba - proiectat pt. 300 000 locuitori

Ansamblul Balta Alba si microraion

ansamblul Balta Alba-Titan
CLUJ - cartierul Gheorgheni

marile ansambluri in toata tara
GALATI PITESTI
PITESTI DEVA
BUCURESTI: MARILE ANSAMBLURI
blocuri moderniste fata de cvartale si lotizari
Vatra Luminoasa - o zona in care se gasesc toate tipurile

o (auto)critica incerta
anii 1970 - DUBII PROFESIONALE: se naste o noua atitudine

(pentru completari, de citit textul AM Zahariade, Locuinta si orasul socialist)
1968 - declaratia din august contra invaziei sovietice in Cehoslovacia
1971 - Tezele din iulie - Mangalia: «revolutia culturala»
1974 - Ceausescu devine presedinte al republicii (functie nou infiintata)
1977 - cutremurul
LUMINA VINE “DE SUS”
LOCUINTA IN PERIOADA CEAUSESCU
1974 - PROGRAMUL PCR DE FAURIRE A SOCIETATII

SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE SI
ÎNAINTARE A ROMANIEI SPRE COMUNISM, adoptat
la Congresul al XI-lea al PCR – sistematizarea
teritorial-administrativa si economica, amplasarea
rationala a fortelor de productie pe întreg teritoriul
tarii, asigurand transformarea proportionala a tuturor
judetelor si regiunilor, ridicarea gradului de civilizatie
a întregului popor.
Programul PCR pentru urmatorii 20-25 de ani
DIRECTIVELE “TOVARASULUI”
1971 Discursul la a 3-a Conferinta a Uniunii Arhitectilor

1972 Conferinta nationala a PCR privind sistematizarea
teritoriului, a oraselor si satelor
…blocurile sunt dispuse la întamplare, nu creaza
strazi si bulevarde, într-o idee urbanistica clara, […] grija
arhitecturala pentru ambianta socio-culturala generala nu
raspunde destul de profund noilor necesitati de trai,...arhitectii au
neglijat destul de des valorile traditionale ale arhitecturii românesti,
specificul nostru national
1974 - Legea sistematizarii (L 58/1974)

1975 - Legea strazilor (L37/1975)
1985- Legea investitiilor
SI UN INTREG HATIS DE “INDICATII DE SUS”

NOUA LOCUINTA PATRUNDE PUTERNIC IN ORASUL VECHI
Densificarea cartierelor de locuinte si « placarea » strazilor
Urbanismul noilor zone de locuit
Demolarile cartierelor vechi pentru constructia centrului civic - declansarea de demolari
masive in Bucuresti
Locuintele noului centru civic
Imperativul cautarii unui stil national
1977 - alibiul cutremurului si reconstructia
noua formula patrunde in orasul vechi
1974 - Legea sistematizarii (L 58/1974)
1975 - Legea « strazilor » (L 37/1975
ABORDARE POSTMODERNA?
‘ Studiul privind proiectarea ansamblurilor de locuinte in perioada 1976 - 1980 … s-a
concentrat exclusiv pe amplasarea ansamblurilor in lungul arterelor urbane importante,
considerand ca reprezinta majoritatea cazurilor concrete din acest cincinal. … Pentru aceasta
noua etapa de dezvoltare, propunerea amplasamentelor pentru locuinte s-a facut avandu-se in
vedere respectarea perimetrului construibil, asigurarea legaturii dintre zonele industriale si
marile ansambluri de locuit cu zona centrala a orasului … folosirea la maximum a
echipamentului edilitar existent, continuarea lucrarilor de constructie pe arterele de circulatie ce
patrund in oras … Urmarirea unei personalitati distincte pentru fiecare artera sau zona … redarea
caracterului de catalizator al vietii sociale pe care l-a avut strada …vor fi urmarite cu asiduitate,
in continuare, in sistematizarea Capitalei.’ (A 1/1981)
Legea 37/20 nov 1975 privind sistematizarea, proiectarea si realizarea arterelor de

circulatie în localitatile urbane si rurale
- problemele ce trebuie urmarite în sistematizarea si proiectarea arterelor de circulatie în localitati si
cum se amplaseaza cladirile fata de ele
- scopul = satisfacerea cerintelor actuale ale traficului rutier într-o conceptie unitara, pe baze stiintifice
+ o întreaga demagogie
- clasifica straziledin orase în 4 categoriisi le stabileste largimea:
magistrala (6 benzi, 4m trotuar+1m lumini si plantatii),
de legatura (4 benzi, 3m trotuar + 1m),
colectoare (2 benzi, 1,5-3m trotuar + 1m),
de deservire locala (1 banda)
cele din rural în doua categorii: principale si secundare
ABORDARE POSTMODERNA?
UN FEL DE NEOSTALINISM
Directivele Conferintei nationale a PCR din iulie 1972 cu privire la sistematizarea teritoriului, a
oraselor si satelor, la dezvoltarea economico-sociala
sistematizarea teritoriala trebuie sa asigure profilarea si dezvoltarea întregii retele de asezari urbane si rurale în
cadrul unui program national de ansamblu. Potrivit acestui program, sistematizarea teritoriala va determina
profilul social economic al fiecarei localitati si, pe aceasta baza, amplasarea obiectivelor economice, social-
culturale, de locuinte si lucrari tehnico-edilitare pentru asigurarea dezvoltarii oraselor si satelor, în conditii de
eficienta economica si sociala maxima.
Obsesiile cele mai tenace ale perioadei: centralizarea si planificarea

în amanunt a tuturor aspectelor existentei.

Realismul socialist - pana la sfarsitul anilor 1950

LUMINA VINE « DE SUS »

indesiri
1974-Legea sistematizarii
(L 58/1974)
Dupa Peter Derer, Locuirea urbana

DUPA CUTREMURUL DIN 1977
noi probleme structurale
noi indicatii
folosirea panourilor prefabricate de fatada
tronsonul si apartamentul tip
Anii 1980 - sectiuni tip turn si bara
“Stilul national”
Cu aceste tronsoane s-au placat “strazile coridor” si s-a construit mai ales in zonele demolate) in noua
formula a incintelor de blocuri inalte: cu fatade spre spatii de tip strada, dar cu spatii interioare pierdute si
deprimante.
Ele se pot vedea oriunde s-a construit in anii 1980, si s-au comportat in timp mult mai prost decat
blocurile anilor 1960-70
completari de fronturi dupa cutremur
“indicatii” stilistice: “stil national” ?

completari de fronturi dupa cutremur
“stil national”?
cutremurul ca pretext:“placarea” marilor artere
CALEA MOSILOR DUPA CUTREMUR
1852 1911 1974 1990

“placarea” marilor artere
1975 -Legea « strazilor »

L37/1975
“placarea” marilor artere
formula urbanistica a incintelor inalte
Studii abstracte de incinte P+4 si P+10, cu densitate mare, pentru dezvoltarea localitatilor in anii 1980.
PUTEAU FI ORIUNDE!
formula urbanistica a incintelor inalte
Cu aceste tronsoane s-a construit (mai ales in zonele demolate) in noua formula
urbanistica: au rezultat spatii interioare pierdute si deprimante.
POT FI ORIUNDE!
1974 - Cartierul Aviatiei, Baneasa

noua formula inlocuieste orasul vechi
Cu aceste tronsoane s-a construit (mai ales in zonele Aceeasi zona din Planul cadastral din 1911
demolate) in noua formula urbanistica: au rezultat spatii (pastrata aproape la fel pana la demolari)
interioare pierdute si deprimante.
…prin demolari…
…pentru centrul civic…dar nu numai
cortine de blocuri in “stil national”
cateva “strazi” …pe unde au crescut pomii
Cu aceste tronsoane s-a construit (mai ales in zonele demolate) in noua formula
urbanistica: au rezultat spatii interioare pierdute si deprimante, dar si ceva spatii de tip “strada”.
POT FI ORIUNDE!
…in spatele lor …incinte deprimante
Dupa blocurile gri stam noi majoritatea

Sunt mai inalte la sosea sa nu se vada foamea
Sa nu se vada baietii care-i prostesc pe prosti …
BUG-Mafia
O ISTORIE FOARTE RECENTA
si ce-am facut dupa?

promotori: “gated communities” care au ocupat periferii distrugind paduri, mai nou,
“residential parks” cu blocuri inalte in oras, tot “gated”, nicio incercare
ce facem totusi?
ACUM: LOCUIREA URBANA?
BUCURESTI
suprafata: 228 km2
arie construita: 70%
1996: 2 300 000 locuitori
ACUM?
Cartiere de vile
green paradise residential park - bucharest
ACUM?
My Dream Residence
Noua promotie de blocuri
ACUM?
Cartierele vechi
ACUM?
Ameliorarea locuirii in marile ansambluri

artisti, ONG-uri, proiecte studentesti …locuitorii …
STATUL?
ACUM?
Cartierul catelu

…locuitorii …
STATUL?
ACUM?

… uneori si arhitectii …
STATUL?

C6 1 Romania Si Modelele PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C6 1 Romania Si Modelele PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A rhitectura L O ocuire ras

ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRE

Mahalalele poarta nume de meserii, de biserici, de boieri.

1. O organizare de tip corporatist functiona, chiar daca

Parohia = gropare comunitara relativ unitara in jurul unei

Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala

Mahalalele poarta nume de meserii, de biserici, de boieri.

1400 - 1450 1650 - 1750

Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala

Spre 1830 orasul avea:

Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea),

1592 harta Europei - locul principatelor romane

« ROMANIA MARE » ROMANIA ACTUALA

PROGRAMUL IDEOLOGIC DE RESPINGERE A TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC

Oras de joasa inaltime si densitate redusa

«In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!»

Amenajarea malurilor Dambovitei si taierea de noi bulevarde:

1. EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN

a se revedea cursul referitor la Parisul haussmann-ian

adaptata constructiei cheiurilor si la taierea marilor bulevarde

noul tip de locuinta:

1864 - Lege pentru expropriatiune pentru cauza de utilitate publica

1831 - 122 000 locuitori

21.037 cladiri – in 1878

Bulevardele si cheiurile devin un “model” de modernizare care “iradiaza”:

Imbraca - odata cu orasul - toate stilurile:

Se modernizeaza ca organizare si distributie interioara

Bibliografie: extrasul din AM Zahariade. Locuinta in opera lui Horia Creanga

ca si la Paris, va parcurge diversele cautari stilistice si va absorbi

noua imagine urbana - axa N-S, in constructie

1929 - Imobilul Pop si Gheorghiu

1932 - Imobilul Davidoglu

1934 - Imobilul Otulescu

1935-37 - Imobilul Malaxa

Bibliografie: extrasele din Cincinat Sfintescu. Urbanistica generala

Cu foarte rare exceptii, se aplica in oras, nu in afara lui ;

TIPURI DE ZONE SI DE LOCUINTE:

Cartierele de vile (“parcurile rezidentiale”): lotizari noi pe terenuri mai mari, cu

In oricare dintre cazuri se construiesc in regim individual sau cuplat, pe

INAINTE DE 1900 - PARCUL IOANID 1912-PARCUL FILIPESCU

LOCUINTA POPULARA: trei camere de locuit, o bucatarie, o sufragerie, o

1910 - LEGEA PENTRU INFIINTAREA SOCIETATII COMUNALE PENTRU

Multe lotizari noi, care marcheaza ultima etapa de parcelare a marilor

1910 - PROIECTE TIP DE LOCUINTE IEFTINE

FLOREA STANCULESCU - LOCUINTE IEFTINE

1939 - VATRA LUMINOASA

1939 - VATRA LUMINOASA

1893 – Lotizare moderna

IMOBILUL DE MEDIE INALTIME, CU PUTINE APARTAMENTE

Este un vehicul al densificarii (si rentabilizarii terenului urban).

FUNDATURILE BUCURESTENE: UN SPATIU TIPIC

Sunt un alt vehicul al densificarii si rentabilizarii terenului urban.

majoritatea transformarilor principale ale

Modernizarea Romaniei s-a suprapus peste o medievalitate intarziata, cu o economie predominant

ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRE

23 august 1944 Armistitiul si insurectia armata contra Germaniei

Numarul de locuinte (apartamente conventionale) construite este

1966: moment de cotitura: odata cu acceptarea apartamentelelor proprietate

Simultan, se elaboreaza norme si regulamente mai flexibile, care permit o

Sfarsitul anilor 1960 si începutul anilor 1970: “încheierea perioadei

Inaltimea imobilelor de locuit este în continua crestere:

Majoritatea sunt finantate din fondurile centralizate ale statului. Proportia de

1966 - schimbare importanta în structura investitiilor: Decretul Consiliului de Stat