MATERIALE GERAMICE - ARGILA PROPRIETATZI FIZICE SI CHIMICE ‘materia prima in industria praduselarceramice este arila --pamanturi naturale, care amestecate cu ap, devin plastice Bl prin uscare si ardere devin nedeformaile si insoluble in apa (aceasta proprietate se datoreaza canine’) COMPORTAREA LA ARDERE A ARGILELOR SI CLASIFICAREA ACESTORA |. ARBILELE FUZIBILE ~ au 0 cantitate mare de impuriteti ~ se amesteca cu apa = lut - se obtin caramiz, iar dupa uscare se pun la ardere ~ se creste temperatura -la IID c are loc o scadere in grautate side volum - se creste temperature ~ i - 450 c - are loc 0 a doua scadere in greutate ~ pana la 450 c ~ argila ramane plastica (inca i se poste modifica forma ~ se poate reamesteca cu apa) ~ se creste temperatura - 450 - 750 c - isi pierde plasticitatea - au loc pricese chimice - disilcatul de aluminiu se descompune in trioxd de aluminiu sidioid de sili ~ se creste temperatura 750 -300 c - se realizeaza o recompunere a triox- idului de aluminiu si dioxidului de siliciu => mulit paras ~ temperatura maxima - IDO c - se opreste arderea - daca se depaseste acest prag apar tute fara forma ~ nu se face dferenta tre topirea impuritatilorsitapirea mulitlui - Caracterstcifzico - mecanice : culoare rosiatica, poroase,gelve,rezis- tente la compresiune. nu si ls torsiune, forfecare, intindere, incovoiere, rezistente la apa ‘Z.ARGILELE VITRIFIABILE ~ Se puna ardere ~ IOC scade greutatea si volumul - IID-450 C ~ a doua scadere de greutate si inca ramane plastica ~ 460 -750 - pierderea plasticitatii - are loc descompunerea ~ 750-800 C - recompunerea => MULIT POROS - 125010 maxim - impuritatile se topese ~ compusi se depun in por mult lui iit astupa ~ Caracteristicifiica ~ mecanice: divers colorate, compacte. dure, stcloase ca aspect, nepermeabile, rezistente la uzure mecanica, negelive, rezistente la ‘compresiune, dar nu sila celelalte ‘S.ARGILELE REFRACTARE - Se pun la ardere ~ IO C scade greutatea si volumul ~ MIO -450 C - a dova scadere de greutate si inca ramane plastica ~ 480-750 - pierderea plastcitati are loc descampunerea ~ 750-800 € - recompunerea => MULIT POROS - temperatura maxima 1580 C ~ caracteristcifzica- mecanive: culoare deschisa ~ galben. alburi, pora- ase, gelive, rezistente la apa, la compresiune, la temp f mari, permeabile ~ argila refractabila + adansuri de cuart => faianta - crusta sticloasa ~ argia refractabila+alt tpuri de substante chimice =» portelanul (vitriia- 2a in masa , aspect stilos) INNOBILAREA PRODUSELOR CERAMICE 1 SMALTUIRE/ GLAZURARE = Inte singura faza --- pe supafata elena se intinde un amestec de slicat> se arde pradusul ceranc - nu are ocalitate f buna = In dova faze are a calitat ridicata se ard ~ se triaza (se ale doar cele fara deecte— biscute) - se itinde amestecul de silicat -se reintroduce in cuptor la nw mai mult de 600 C 7ANGLOBARE ~ Inainte de ardere, est inmuiatintr-a barotina de agile de calitate buna - se baga la ardere => un aspect de argila de buna calitate cte estetice PROCES TEHNOLOGIC ~ Se scoate cu excavator din carer ~ Se fac cercetar in ceea ce priveste ipl de agile ~ Se amestaca stain depaita | an de ale pt a avea lc procesul de macerare/ amagenizare ~ Se macina foarte fn se trace prin iste site => praful eziat se amesteca cu apa si se formeszao pasta LUT/ BARBOTINA ~ LUT ise da forme dorta prin EXTRUDARE (TRAGERE) sau prin PRE- SARE (forme din lemn din dava componente) sau prin TURNARE (ot forme sanitare/ forme campliate- se realizeazatpare cn ipsos unde se tama barbotina - se absoarbe apa di barboina) = Urmeszaprocesul de uscare: NATURAL (und circula aeru),CANERE SPECIALE CU AER USCAT, CUPTOARE DE TIP TUNEL ~ AROEREA ~ se relizeazaincuptoareciculae sau in cuptoare tunel ‘PRODUSELE INDUSTRIE! MATERIALELOR CERAMICE |. ARGILE FUZIBILE: a. Caramile ~ Ceram dub presate Garam si blcur cu glu pentru tari: cama cu% glu vertical car- am cu 30-40% glu verial cara cu gr mar tacurcaraice cu gla paiterie corp ceramic cuculambe si ulus cu goluri longitudinale arama pt place b. tile pt capers: le soe, cu hea trese (cu sila Flt cu jgheeb reste (cu dbl fa), coome(ptinchideres ineltrior din tiga) 6. olanle corprur ceremice pt pansee tubur de dro} plc ceramice pt prdasel caranaisubtip sake aloe pt cosuri cable de teraota pt sbe j, elementeceramice decorative de ated 2. ARGILE ITRIFIABILE a. clincher de idarie/ de pava 6. caraure i piscoturil de grese pt ardasl «.plcute de gresie cultura de 2 cm 4. pli, sca si ate elementedelegatura ‘ARGILE REFRACTARE 2. caranizirefrctore 6, fiat, prtlan si ceramica portelnataBETOANE PREPARAREA BETOANELOR - manual, cand este nevoie de cantitati neinsemnate sau ‘mecanic ~ cu ajutorulbetonierelor seu cu stall de beloane, pe sentir PUNEREA IN OPERA ~ dupa maxim jumatate de ara de la preparare, betanul este pus in opera, find turnat in corgje ~ pentru ca betanul saint in toate coluril cofrajelr este indesat cu rangi de ier. batut cu mail seu supus vibrarii INFLUENTA MATERIALELOR COMPONENTE ASUPRA CARACTERISTICIL- OR BETOANELOR ALCIMENTUL |. Rezistente mecanice: ~ Cu cat cimentul este de marca mai ridicata, cu atat rezistenta la compresiune este mai mare ~ Cu cat dozajul betonuui in cent este mai mre, cu atat revs la campr este mal ridicata 2. Contractia ~ anttate de beton dp cu contractia ~ La cimenturi expansive - se reduce sau char se evita contractia ~ Cimenturi cu curgere lent ~ se impedica fisurarea Beton prin actiunea con- tract 3.Compactitates ~ Dp ou dazajul de ciment 4, Permecbilitatea ~ Dp cu marires dazajuli de ciment - Folosinea de cimenturi cu adeasurihidrofabe §.Deformarea elastca si curgere lenta + Dozgjlcimentuliinvers prop cu deformaril elasice TIPURI DE BETOANE I. BETONUL SIMPLU - Agregat + ciment Prtland + apa a. Beton simplu compact cu agergate de simensiuidfeite lb Betan simplu macraporas cu agregate mari ~ curba granulometrica continua -beton usar termoizlant | Nurezista la intndere, rezsta le compresione 2. BETONUL ARMAT Agregat + ciment Portland + apar armatura de hotel la. Beton armat simplu | Betanul este rezistent la campresiune si armatura de otel este revisten- ta intndere => betonul armat este rezistent fa incavoiere | Mterilul cnlucreaza foarte bine ca unto unitar— betonladera bine pe ateul mace [Beton armatpre-comprimst Are armeturi prentinse ~ armaturle sunt prinse si intinse ~ se las 2B dele - dupa care, cand se desprind, are lnc precamprimares st rest forte mt mai mar ~ pate reduce element dn Seton fc Betanul arma past-comprimat Este inal la elementele prefabricate - Se introduc cbluri care rama timpu in constructie- induc compres unea -elementeleprefabricatepastcamprimate lucreaza ca un ta unitar nu mai apar isi CARACTERISTICILE BETONULUI PROASPAT a. consistent: fid/plastic/ vartas b.dozeul cimentulu: cant de ciment pe fiecare metru cub de beton c. dozejul apei: proportia de apa care se gaseste in amestec d lucrabilitates~caliatea betonuluide se asa transpartat fara a segrega si fara a-si pier apa, de a lua forma cofraelar si de a se indesa bie si relativ usor CARACTERISTICILE BETONULUL INTARIT a. rezistentele mecanice: a compresiune, la intindere dn incavai ere b.contractiabetasnelr pot apareafisuri o,campacittea betoanelor d permeabiitates betoanelor a. defarmarilebetaznalor sub sarcna B. APA |. Rezistente mecanice = Gu cat rap apa/ciment este mai mare, rez betoanelor scade 2. Contractia ~ Rap apa/ciment este mai mic - contracts scade 3.Compactcitatea si porazitatea Rap apa/ ciment mic - betoane cu goluridetorita lucrabiitati ~ Rap apa/ciment mare - betaaneporaase 4,Permeabilitatea ~ Rap apa/ciment prea mic sau prea mare > betoane paroase-> dauneaza imparmeabiltati 5.Deformaril elastic si curgeea lenta ~ Rap apa/ciment mic - defarmar elasice mci ~ Rap apa/cimant mic ~ ree mecanice mari ~intarie repida ~ reduce curgerea let C. AGREGATELE 6 Rezistente mecanice ~ Agregate cu bob plin, aprapiat de sfera =>tasare usvare si produse co- mmapete ~ Agregate concasate (colturoasE) ~ betoane greu lucrabile = Aaregate cu suprafata aspra => betoane rezistente cu suprafata mai neteda ~ Agregate poroase - absorb apa ~ reduc rezistenta ~ Excesul de parte fina in agregate da betoane cu lucrabilitate buna dar cu rezistenta redusa T.Contractia ~ Agregatele bogate in parte fina => contractie puternica 8. Compacticitatea si poroztatea si permeabilitates ~ Agregate cu curba granulometrica continua ~beloane compacte ~ Agregate cu multa parte fina - betoane poroase §.Deformarile elastice si curgerea lenta ~ Agregatele cu procent mic de parte fina ~ betoane recistente, cu deform elastice mici si cu curgere lenta redusa ACTIUNI AGRESIVE ~ Daca betonlingheata in primele72 de ora ~ prize nu se mai reia > trabuie| refacut ~ Daca ingheata intre 72 de ore si 28 de zle~ se apreste si se rei dupa cresterea temperaturii ~ La temperatura ridicata-armaturit se inmasi si betonul secojeste WETODE DE OBTINERE A UNOR BETOANE COMPACTE ~ Presare - comprimarea in tipare ~ Laminar —treores ica reat dn btn prin vet da hotel cae le camprima - Centrfugaraa- la prefabicat clindrice - comprimarea sl indesarea betonuui pe pereti cafajului ~ Torcretarea ~ beton cu presume realizatcuajutorulaerului compr- mat ~ Vacuumarea - aspirareaaeruliprins in masa netauli sia excesu- luide apa WETODE DE ACCELERARE A INTARIRI ~ Incalire corajlor metalice = Autolevizarea -temperaturi si presiuiridicare ~ Aburirea ~ aburi la presiune normal Mozaic venetian, florentin, romanFINISAJE |. MATERIALE DE VOPSITORIE ~ campcitiin stare lchda seu vescaase ~ se alice in straturi subtiri e su- prafetele elamentelor de constructie ~ st intaresc -> farmeaza pelicule aspectase si ezistente ~ cura de infru- smusetaresiizlare ~ LACURILE- transparente sau incoloe ~ finisajlepieselr de mobile in general, alm ~ EMAILURILE- materiale de vositorie apace, farmeazeo pelicula dur si i- cioasa ~ Vopsirea se face in mai multe straturi 2. Grundul = stratul care asigura derenta straturilor urmatoare b. Strat de completare = inlatura eventualeleinegaltt, urme de lnvituri astfel inact suprafatavopsitorei sa rezulte unifarma si netada «.Stratul de spaclie =fnisarea suprafetei de vopsit dupa stratul de comple- tare - dupa uscare se slefueste cu hartestilata 4. Stratul de vopsire = acoperres suprafetel cu culoares dorita 2. Stratul de pratectie = pratejarea stratuluide culsare cua pelicula rezstenta la actunile exterinare Tipuri de materiale de vopsitorie: *Suspensia de var de apa ~ spoala (apt de var subtiat cu apa - nu rtist la apa * Solutia de cei de apa ~ nu recista la umezeaa sau la actunea ape -vopsele cu cei (zugraveale) - clei de apo/ de oase/ de compocitie spciala * Uiuri vegtale - de in/ canepa/ mac/ nc expuse la aar ~ oxides si formeazao pelicula subtie si rezistenta - poate i splata si frecata cu apa si sapun ~ vapsele de uli * Uiurie din guéroane - similare cu vopselele pe baza de uei vegetal * Lacurle naturale se usuca repede si formeazao poghta lucaasa,reis- tenta si elastica * Lacuril sintetce~ similar cu lacurile naturale lacuri de celoloza * Resi sitetice ~ pe baza de palmer vopsele pe baza de alchida/ puc/ resini epoxidice/ rasini acrilice Tipuri de pigmenti ~ Naturali/ mineral argeici arifciali/anarganii/ organic = Ailele/ bronauri ~ Deseort isi pt schimba culoarea la contactul cu lumina sau datritaactuni fiantului 6. CLEIURI SI ADEZIVI ~ Folosite pt lipite a.Cleiurile ~ Se abin din resurse naturales sunt senile la apa ~ Cli de oase~ cle de tamplarie~ ierbereaoaselor sie deseurilar de pele pana cand se obtine o pasta galbui usar apaca~ clei de oase le cald se races te sise transforma in granule ~ pt folosie trebuie reltopit ~ nu rezist la apa ~ Cli de casena — la rece ~ se realzeaza din subst albumingase ~ granule care se dizalva in apa nu poate i patra - se prepara a fiecare intebuin- tare ~ Cli de detrina— prin fierberea emidanlu flail linoleum si tapete — putrezeste in contact cu umezeala ~ Cleidetapete sinttic, sub forma deflgdizolvabil in apa ~ nu are putere mare delipie, se prepara pe lac b. Adezivi ~ Pe baza de rasiisinttice ~ Urelt asin Fenlice, omalchidul, aracetul(poliacett de vin) sensibi al apa, prenadezul (cauciuc sintatic) insensibil la apa ‘ZMATERIALE PENTRU ACOPERIREA USCATA A PERETILOR a Tapetole ~ Fasiidleiile care se aplca prin lpr cu un cle slab pe peeti in preaabiltencuit ~ Se produc din hati, materiale tx, materiale din alimei cartan/ carton si pve/ pe armat cu fbr de sticla ~ tapetul de hartie poate fi curatat prin periere - daca este acoperit cu un material rezistent~ se poate curata cu un burete ume (serilavabil) sau cu apa (lavebl) ~ tapotele maderne pot aveao fale foarte subir de fur lnaleum, pve b Plaajele ~ Materiale mai mut sau mi putin rigie care se aplca prin lipre, fare in cui sau surubur ~peretele pe care acestea sunt aplicate nu trebuie safe tencut Pe lang place de ler, patra stot etc existasi placa din po- limer’ sub farm uno fal de grime redusa care se aplica prin iire pe peretletencuit // sau panri si prfile rigid aplicate mecanic 3. MATERIALE PENTRU PARDOSELI FLEXIBILE a Linoleum si materiale smite ~ Compus din eglomerat de plut fin macnata + inoxin + colorant + rasini naturale (pt elasticitate, rezistenta si durabilitate) - peste panza de ita tesuta rar ~ Grosime de 3-7 mm ~insanor, antiseptic, nenflamebil sor de in- tretiut nu si schimba culoare, use zgri, se calbreaza ~ Se monteaza pe baton cu un strat de martar de ciment sau ipsos pe care se lipeste cu cei ~ Pradusesimilae se realizeaza din PU ~ dar de ocalitate mai slaba, sau CAUCIUC NATURAL b. Nocheta si dalle de pasta ~ Are aspectul une pri ~ Se realizeaza in mai multe variante: tesuta pe suport textil (tradi- tional), ipirea firelor ibrelar pe suport text dn material snttc, sau cu depunere electrostatica in 2 straturi pvc neploimerizat atrage ca- patel firelar sintetice care intra ineasiraman acolo = Inca de degradare, trebuie schimbata integral ~ Pentru a remedia acest lucru - au aparut dala de pasla naturala sau sintetica - pot fi permutate din timp in imp pt o uzura omogena 4.MATERIALE DE ETANSARE ~ Folosite la inchiderea spatiilor de contact a dova elemente de con- struct neaderente - tocurileferestrlor si pert, structura metalica si geamuri ete a. Profile de etansare - benzi diferit profilate executate din materiale elastice: cauciue natural/sintetic, polimeri b. Chiturle - paste acre dupa apisare se intaresc(rigide - pe baza de lian minerali sau polimer) sau care raman mai (permenent plastice ~ \ianti bituminosi_ sau polimeri) 5. GLETURI ~ Straturi de competare flosite la tencuilile abismuit in vederea grav ~ Gletdeipsas - pasta de ips cu apa ~ Glet de var ~ glet american, pasta de insus amestecata cu var gras - inferior calitativ ~ Tencuelle care urmeaza sa fie spite cu var nu se oletuiescIZOLATII IZDLATITERMICE ~ Impiatcspierderile de celdura de la interiar la exterior ~existareglementari care impugn valori ele reistents trmice — pt fiecare material de constructive, nab, se stables ct (ama X- coef de conductbilitate) fice care aata comp materaluliadferentele de cldura ~ A contitetes de cldura care trece printr-a mostra de material de | m2 in interval de 1h, cand diferente intre mei este de grad C ~ mic ~ material bun ptztermica. i mare ~ calduratrece repede simulta ~ cel mai bun elem termoizolentAERUL ~ caracf imp la materialele cu caracter termoizlant ~ material usoare, usar manevreble,poraase, usar de manta, necombustibi,greu de altrat in imp iting 2, pietre naturale poroase - piatra ponce, tufuri, scori, betoane usoare b:piatre artfciale poraase - betoane cu aggregate poroase,celulare, gazoase sau spumoase, pe baza de ciment/ipsos/var cc. aglamerate de fibre organice - aglomerarea cu ajutorul unor lianti sau prin alte mijoace a unor mase de fb organice (stabilitul, scagliola, ipsosul cu toca~ tura de trestie, stufitul, panaurile din fibra de celulaza aglomerata PFL poras, pisla) d. pluta ~ pluta aglomerata, invelita in panza de rabit e. produse pe baza de fibre neorganice artificiale- stcla,zgura topite = vata, tesaturi, placi aglomerate (vate de stcla, tesatuile din fo de stcls, vata min- erala,panza mineral cu lant bituminous, placi semirgide din vata mineral cu lint bituminous, placile din vata mineral cu lant din palimeri f, material ceramic poroase ~ argila amestecata cu combustibilieftin (turba sau lgnit) IZOLATI FONICE 9. sticla poroasa h.mase poraae in polimer ~ ainplst. plier poiuretan. pve Pe ee i pudreta de ccucue FONODISPERSANTE-rugoase aad FONDAMORTZANTE-eastice, cu masa mult FONOREFLECTANTE- netee, plane, compact, dre, lucoese IZOLATI HIDROFUGE ~ protective impotriva apei sia substantelor purtate de apa ~ materiale compacte cu prinder tense, impermeabie rezstente le vara de temp sila act agent atm a. adaosurihidrofuge pentru betoane si mortruri~ emul bituminoase b. produse hidrofuge pratectoare aplicabile prin vopsire ~ soluti bituminoase, material de vopsitorie c.produse bituminoase de acaperre aplucabile la cald saul rece d material iolataarehidrofuge in fi tabla de plumb, carton bitumat, cartoanebiturate cu fibre textile panza de ita bitumeta,impasitur de fibra de stole siteseturidefibra de sticl bitumate oil din materia din polmeri e.praful hidrofab ~ cenuse de termacentrala amastecate cu pacura parafinoasa fale bidrofuge din sistemul Cocon ~ masa vascoasa plastic pusa cu ajutarul uni pstl cu aer comprimat * cu itum aditvat = nu curge // puse pe ceva ~ armat / pe carton/ combinat ~ 7? cuce e armat 77? cu ce este protejat: strat de nisip/ foita de aluminiu/ polietilena 2 Bitum aditivat cu foita de aluminiu... // foita de polietilena Bitum armat cu fibra de sticla...// ardezie (zgronturas) Bitum armat cu fb de sticla +++ foitsa de aluminiu.//nisip 9 Foita de polietilena + ardezie + fibra de sticla Fibra de sticla + nisip + foita de poletilena Fibra de sticla + foita de aluminiu® nisip Tesatura din fibra de sticla (scamosat) Carton bitumat + nisipLEMNUL STRUCTURA LENNULUI ~ tesut de baza~ fbr informa de fus ~ tesut vascular ~ vase care conduc seva -laesentele rasi- noase,tesutul vescularipeste ->tesuul bras de sustnere ~ tesuul medular (raze circulare) - ulnar efarita ~ celule de parenchim - depoziteaza subst nutritive ~ strat cambial/ generator ~ INELELE ANUALE: zona temperata - cresterea anuala // zona de a ecuator la tropice -dava inele pean // zona ecua- toriala~ inlele nus e pot dstinge = loc uscat~ lem dens si tare // loc umed ~ lemn usar si slab ~ duramenul~ lemnul perfect ~ batran - imbatrairea ar- borelui~ se pierde apa sis itaresccelulele si capatao cu- loare maiinchisa ~ lburn/albt -lemnultanar DDURAMINIZAREA ARTIFICIALA A LEMNULUL USCARE=> fenomene chimice => Iemnulalburnului capatapro- prietatilelermului perfect (duramen) ~ uscarea se obtine pe vale artficiala ~ Tinerea lemnuli in apa ~ Actunea vaporitar(farmal/ acid acetic) => coagularea subst albumincide ~ Seadauga ozon in aerul uscatarir article ~ Actiunea curentului electric - precipitarea si coagularea subst albuminaide ~ Aatiunea veporilor de acid acetic PROTECTIA LEMNULU! IMPOTRIVA AGENTILOR DISTRUCTWVL ~ Pt a impidica ectiunea micraorganismelar asupra emul ingrapatin pament -carborizares superficial prin ardere ~ Pt intemperi si varia de umiitate ~ strat de vopsea sau lec ~ Pt actinea umezeli sav a paraitlr animal sau vegetal ~ impregnare cu subst hdrofuge sau antiseptice ~ Ptactunea focus inlatura pericalul de apindarealem- ‘uli siajpropagari foculu ~ spore cu lapte de var/ silat de satiu (sta solubila)/tencuala de ipsos/ vopseleignifuge/ pelicula din materiale dn plimer de compocitie specials PPRODUSE PE BATA DE LEMN + Furr ~de tae trunchal infu de 0 8 -3rnm grosime —furi de fat/estt- ic (17mm ///furi de bave 1-35 mm /// fur tehnic ~ Place sau contrepaca|- pete mie de blind ~ fide uri asezate cu rele perpendiculare ~ Panel - ier de spi inet in fide blind sau contraplace subtire Panour sau placiceulare - cadre de len cu clue acoperite cu strat de bind sau pac ~ anor in aschilemnoaseanlamerte PAL aschi acoperit pe ambee fete custrat de furir Plain fra lemnoasaaglamerata PF - paras 8-20 mn // dur 3.2 -S mm 17 FF melamine si emalat // etrador Poo stretificate fence melaminate DDEFECTELE S1 ANOMALILE LEMNULUL ~ Anomali de structure: nodurle moarte UMIDITATEA LEMNULUL ~ cantitatea mare de apa in combinatie cu celulaza/ lignina => o constanta ct ~ cat timp nu se exercitaoactunevilenta chimica sau legata de caldura ~ APA DE SATURATIE + APA LIBERA ~ Apa desaturatie poate i liinata pri incor fa OO C ~ Lemnul verde (imediat dupa taiere) last sa se usuce-ejunge la 30% apa de saturatie ~ 15% apa uscar la aor -~flost in construct - Fenomenl uscari este reversbill ~ Lemnulperfericsufera deformari mai mar fata de cel din nima arborelui ~ WCRUL MENULU ~unflarea si cntragerea peretilor~ este asamblat astfelincat sa permitajaul liberal peselr fara astricaimbinarite se astupa pari cular, rasini,vpsele si uliuri USCAREA LEMNULUI a Uscarea naturala~ in aer iber// in spatii acoperite ~ un an pt fecare cm (gra- sime) - Se pune la uscat dupa ce a fost taat in scanduri, grinzi etc ~ trebuie sa fie ferit de suare si de plosie - Flotarea - presupune tinerea in apa timp de cateva sapt (in prealabil)- ai. scade perioada de uscare b. Uscarea la aer cald conditionat ~ temperatura si umiditatea sunt reglabile c. Uscarea cu raze infrarosii - eficient pt piese de mica grosime ~ dureaza cateva are, minute d.Uscarea cu ajutorul curentilor de inalta frecventa - zana superfiiala ramane mai rece decat migzul ~~ dureaza aprox ID ore - Se poate realiza uscare aproape absoluta 23% apa Zé THIEREA/ DEBITAREA/ PRELUCRAREA LENMULUI , COMPORTAREA LA SOLICITARILE MECANICE Na) iT ACOMPRESIUNEA : ~ inlungulfibrelar~ lem ezista bine ~ pe directa ibrelor~ lemnul se cistruge lao in- carcare foarte mica B.INTINDEREA ~ in lngul fbrelor ~ rezista ~ cea mal ridcata rezistenta a emul! ~ perpendicular pe fre ~ nu rezista C.FORFECAREA = in lungul lemma ~ forfecare longitudinale 30-80daN/em2 = forfecare transversala > compresiune trans- versala => nu rezista OLINCOVUIEREA = inlungul fbrelare => compresiunesintindere => razista E.GURGERER LENTA ~ sepetrece inti indelunget~are lc la incava- are + Asomali de erestere -tosivteafbrelor/excrescenele runciuui/sudratilor/ ini excentrca/ cercurle ele in miezl de duramen + Crapaturi:radial/ delpireestratrlranuale/ orapaturi ce placa din cenru care exterior crapatr interne erepatui ce apar cu pil uscari prea repel a emu + Urmari ale actu parailor vegeta: putregil/spuzeala/ albastreala ~ Urmar le actu nsectelorLIANTI MINERALI CLASIFICARE AL LIANTI AERIENI/ NEHIDRAULICI - care fac prize si se intaresc Ia aer. ‘nu sunt rezistenti la apa a ARBILA ~ Seusucaa soare ~ Argila* tocatura de paie = chirpici - pt pereti ~ Angla + nisip= mortar de aril ~ Argila*petris= betoane pe baza de argia ~ Sensiilalaactiunes ape, umezeli si varatilor de temperatura ~ Stailizarea argii este procedeul prin care i crete rezistenta a actiunes pei - prin adaugarea unorclruri/ prin adaugares de 2-208 ciment/ prin adaugares de silicat de sodiu b.VARUL GRAS ~ Materia prima este piatra de calcar - se arde in cuptoare de camp (discont) sau cuptaare verticale (cont) ~ se introduc pitre din carbonat de calciu-se elimina dioxdul de carbon => oxid de calciu sub forma de bulgari ~ stingereavaruli presupune a dagejare de cldura - david de caleiu + apa => hi droxid de calciu ~ se aseazaintr-0 graapa cu pereti de scandura (in varnita)- fundul este necap- ‘usit pt a absorbi excesul de apa varul trebuie sa stea in varnita cel putin un an daca nu sta suficient de mult se formeaza cratere ~ pasta de var ~ se amestece cu nisip si cu apa => mortaul pt zdarie sau pt ten- cuieli ~ varul gras +multa apa => loptele de var folastla fnisarea cu un strat subtire = spoiala, varuiala --- antiseptic c LIANTI DE GHIPS ~ Aula baza sulfatul de calciu dihidratat ~ Ipsosul de constructie (arderea ghipsului la 180- 3006) - cu priza si intarire f repida (dupa amestecarea cu apa) ~ Ipsos de pardaseala (peste fi alaunat ¢ LIANTIL DE OXICLORURI ~ Oxidul unui mel + cloruraaceluas metal ~ Cimentul magnezian (ox de magnezi + clarura de magnezu) eeREGAT + Lian + APK = MORTAR, worTARE. “SiS |. MORTARE DE ZIDARIE ~ Nartar de ciment ~ pt lucrari puternic solicitate, care se gasest permanent sub nivelul apelor subterane ~ Mortar de ciment-var -lucrari in madi uscat puternc soliitate si la parti de constructie afte in medi umed ~ Mortar de var-ciment ~ la lucrari obisnuite in mediu umed sau la lucrari in mediu uscat mai solicitate ~ Nortar de var ~ lucrari obisnuite de zidarie in mediu uscat A.Preparares mortarelor de zidarie ~ Liantul patrunde in spatile dintre granulele de nisip - are loc 0 soadere in volum ~ tasare la amestecare ~- la punerea in opera, ca~ ramida absoarbe apa din mortar si are loc o @ doua scadere in volum = tasarea la lucrare B.Intarirea martarelor de zidarie pe baza de var = Imediat dupa punerea in opera, mortarul sufera o deshidratare putea pierde apa de amestec si parte din apa de var - prima aca aintarivi ~ A doua faza a intaririi consta intr-un proces chimic caruia hidrox- idul de calciureact cu biaxidul de carbon din aer, se combina dand nastere carbonatului de calciu - care stabilizeaza morarul C.Conditii cerute pentru executarea mortarelar de zidarie ~ Varul trebuie sa aib plastcitate mare, sa fie bine stns, si sa stea cel putin o luna in graapa de var ~ Nisipul trebuie sa fie curat si aspru le pipait ~ Dozajul martarului de zidarie 1:3 100 C), cimentul de anhidrit (600 -700 C). ipsos B. LIANTI! HIDRAULICI = riz si intarirea se pot desfasura sub apa, ar dupa term in- taririi sunt rezistente la apa a. VARUL HIDRAULIC ~ Amester de calcar cu angle 6-24% (ars la 1000-1200 C)- * varul slab (6-124) ~ priza si intrirea la ae, rezistent a apa, semihidralic * var hidravic moi si tare (12-24% sn marnecalearoase)- preg it ab ap recap CIMENTURILE INDUSTRIALE ~ Gimentl PORTLAND (ciment de slice) ~calear + agile + (u- rear: bauita/minereuri de eluminu/piitura defer) * Se macina Fin, se amesteca - devinde amagen se trace prin site * Se intraduce in cuptor circular inline care se invarte in jurul ana als AGC» corp vba lncer da cme or land ~ se racestebrusc ~apar tensiniinterioare pt a elimina aceste tensun se lsa in depocite speciale fert de umidtate ~2 septamani * Se macina fn -praf, prize ~ 72 ore, int ~28 zie ~ Cimentulcolorat ~ Gimentul aluminas ~ cu bauxita degaja caldura in timpl prize DETERMINATREA CALITATII CIMENTURILOR ~ Starea de conservare - trebuie sa fie sub forma de pulbere, fara aglomerari in bulgari ~ Finetea de macinare - trebuie sa lase un reziduu de maxim 12% la cernerea prin sita de 4900 ochiuri/ cm? ~ Priza ~ trebuie sa inceapa dupa cel putin 60 min si sa se ter- mine inainte de 10 ore ~ Constanta valumului ~ Rezistentele mecanice 2 TENCUIEL! ~ Strat subtre de 2 om ~ acopera ziull interior/ exterior ~ rl de aobtine w suprafataneteda si estetica, pratectie ~ Mortare cu adaosurihidraizolante ~ rezistente la apa: mortar de ciment cu adaos de tras, mortar de ciment cu adaos de praf fn, mortar de ciment cu adaos de cenusa de termocentrala ~ Mortar de var cu adaos de ipsos ~ pentru intradasultavanelor - Mortare pentru tence decorative ~ raman aparent, se realizeaza cu c- menturicolarate nisipul est inlocuit cu praf de piatra terest) adaos de oxz pt cular, cu ciment ab ~ Tencuiala in dou straturi 1) GRUND - mortar cu nisip cu bob mare => rugozitate ~ drisca mare/ mahale 2VTINC! ~ mortar cu nsip mai fn => se netezeste cu o spatula din metal sau plastica -drisca mica * Strat special SPRIT (sub GRUND) - ciment si apa + Lainstalati- se pune sarma de rabit => tencuala pe rabit > SMIR (mor- tar cu muita apa ~ crapa) -> GRUND ->TINCL * Tencuiei decorative: grund si tinci (mortar terasit, cient calcaros, cu oxizi etc) = Intarirea tencuelor de var a)Varul este asezat intre elementele care le leaga 1) Apa este absorbita de materiel! din care este facut zidl 0) Reman por > patrunde ger cu dioxid de carbon ¢)Diox de carb + ciox de calcu > carbonat de caleiy S.CALITATILE MATERIALELOR COMPONENTE ALE MORTAREL sipuli(resturi de subst humice, carbuni, seruri soluble piit, mica, aria), forma grenulelor- rotunjie, ranulozitatea ~ trebuie sa ramana un minim de our ca sa patrunda ant, densitatea in gramada, umiitateaMATERIALE PLASTICE S! MATERIALE DIN POLIMERI GENERALITATI ~ Material prima - rasini sintetice - compusi polimeri macromoleculari de natura arganica - Capacitatea de formare - materiall poate fi adus la forma de produs fini print operatic unica ~ Process ireversibil ~ MONOMER lichid/ gazos => POLIMER solid CLASIFICARE (comportare diferita la caldura) I. Polimeri termorigii -(termorezistent, duroplasti etc) - stabil dn punct de vedere termi, mechanic si chimic - eg lniare 2.Polimeri termoplastici - se inmoaie la incalzie ~ leg raman negezlegate 43.Elastomeri - proprietati aprapiate de cee ale cauciucului Caltati:rezistent in report cu greutatea; stabil din punct de vedere chimic: usar de prelucrat Oefecte: la temp ridicate scade rezistenta; nebiodegradabile; energofuge: imbatranire 2-4 ani (isi schimba culoarea, rezistenta mecanica scade, curgere lenta) ADITIVI - intervin pentru a imbunatati calitatea maselor plastic: plastifianti, coloranti stabilizatorii, subst antistatice, subst antiaderente, materi- ale de armare (fibra de sticla fibre sintetice), material de umplutura (pulberi de lemn, talc, ipsos) METODE DE PRELUCRARE |. PRESAREA ~ comprimareaintr-o matrita incalzte a rasini sinttice ~ pt materiale termorigide ~ pradusul ia forma exacta a matritei INJECTAREA - impingereaintr-o matrita cu autor unui piston ~ mat Termaplastice a S.CALANDAREA -obtineea flor si pacilor prin treceres matevilo- KAA sna a li nuit prin ncaa inte mai mute valtur de otl anata 4, FORMAREA PNEUMATICA - folie sau placile din material termoplas- tive, ncalite pana a inmuiere, sunt aplicate pe o matrita cu ajutorul pre- siunii aerului S.FORMAREA LA RECE - proiectarea cu un pistol a rasinii(amestecata cu ‘tocatura de fibra de sticla sau fibre sintetice) pe o forma executata din ipsos, lemn, metal GLEXTRUDAREA - trecerea printr-o duza a materialului thermoplastic in- imuiat in asa fel incat sa paraseasca masina sub forma unui profil fara ssfarsit a carui sectiune pastreaza dupa racier, forma duzei PRINCIPALELE ATERIALE PLASTICE I RASINI SINTETICE A.Resinitermarigide nl elchidce (vpseluri similar cu cele pe baze de ule chturi de etansare) ~ Aminoplastele ~ adezivi in industria placajelor ~ Resini epoxide -lacuri, emaiur adezv ati (statu de uzura-pardoselndustiale) ~ Resins fenlice -bachelta aparatua alactrice, manere, amnetz, but, placaje bachelizate ~ Resinil melamine -obiect de vesela de f buna calutate ~ Resiiepoiestetce vopselesialcur pt mobilen, panouri de fatada, plac plane/ndulate armate cu fb de sila pt invelitori ~ Resi poiuretanice- vopsele, emallur lacuri ~ Resin slicanice sil termoplatice sine acriice ~ masa sticloasa de palimetaacrlt PLENIGLASS —placi si bare ~ Resi ritri-acrilce ~ fre apropiate casi caltte de ana ~ Resi poiamitce -perdele,stofe de mobile, machete, cavoare ~ Politlena ~tuburflosit in instalatile de apa - Paimeri si copalimeri stirauli- plstirenul ~ Policlarura de vin PVC ~ tev, conduct deinstalatiivelitoriplcaje ~ Poliaeetatul de vin ~adezv chturi, vopsele de fatada 6.lastomerMetale CLASIFICARE |. NetaleFeroase ~ contin ier ~ fate, otelurile-niiadata nu este fer pur ‘.Netaleneferoase aluminiu cupu, niche, zn, plumb, staniu 3 Alajle ~combintie de cel putin dous matale difrite bron lama, elpacaua METODE PRINCIPALE DE PRELUGRARE A METALELOR |. TURNARE -Tipare reaizate din ceramic refractara,rezstenta la temp f mari i materiale prefabricate ‘2. FORJARE ~ exista un produs anterior - elem care se incalzeste pana la o temp de inmuiere - metalul se bate cu niste ciocane ‘S.MATRITAREA - material preexistent sub forma de foaie - table 4, INDDIRE LA RECE - executata unor produse preproduse: foi de table/ fasii/ benzi - capata un profil transversal mai complex ~ Cu abcanturi- proces intermittent ~greutate carea Ise da drumu de cate ori este necesar - Currole - process continuu - sfere asezate pe nist picinare ‘S.ASCHIEREA - unelte care rup din elem prefabricate - nu dau produse de o exactitate extraordinare B.EXTRUDARE ‘T.SINTERIZARE - metoda maderna ~ presupune existent pulberilar metalice incalzite pana la temp inferiaara temp de topire ~ leg pulberilor metalice in mediu controlat sau in vid (ca sa nu oxideze) METODE DE SOLIDARIZARE |. BULONAREA - piese metalic suprapuse - se dau gauri perfect rotunde~ se introduce a pisa cilindrica~ se rotestepiuita~ cu it interior // - cu surubur eutafltante (marg gauri nu sunt perfecte~ farma trancoica) 2. NITUIRE - perforare = gaur perfect clindricein care se intraducenturile ~ Se bate butrola cu ciacanul - se praducelucru mechanic capatul clinic se incalzeste, se inmoaia sia forma data de buterola (LA RECE) ~ Nitlintrodus este incl ~ LA CALD - Ptdezasamblar, setae nitul ~ NITURI CU MEMORIE~ cand se incelzeste, parte clinica ia forma capatlu itl ~ GU CANT DE MATERIAL EXPLOZIV 3.SUDURA a. Ou flacaraautogena~ sudura a dove piese intre ele // cuo piesa dintr-un material uso uz electra b. Electrica cu arc electric (generetor electric, electrod se frmeaze un arc electric // cu rezistenta de contac se aprope pesele incarcate iferit ~ se farm un are electric) “ptinterveti le sudura trebuie eamprommis tot ansamblul A, CALIREA —incair si racierbrusca creste duritatea metalulu S.ETCUISARE - pt armature dle betonu amet ~ rasucie si intindre// beter la rece WETODE DE PROTECTIE MPOTRIVA COROZIUNIL ALEREA- introducerea in camp metaluluieunar cantitati dn elemantele ce confra rzistenta la caraviune ACOPERIREA METALICA - acoperirea mataluluicaraiv cu un at metal rezistent la actiunea agentilorcorazvi~ baie fa cald->inmuiereaintr-o baie de metal toit sau pe cale gelvanica- prin depuner elctraltca // ecaperir prin laminare la cald PROTECTIE CHICA - acoperre cu strat de saruirezistnte -pasivizarea/ xidareaotelulu/ elxarea sau anadizaresaluiniul ‘OPSELE SILACURI EMAILARE/ SMALTUIRE acoperie la cad cuun strat de smal (am de silica si xii metalic) METALE. PRODUSE. INTREBUINTARI IN CONSTRUCTII. WETALELE NEFEROASE METALELE FERDASE (fierul) - fonta de furnal ALUMINIUL - alb, arginti, usar, maleabil, rez la act aq atm, ductil, FONTELE (carbon 4 ~ 1756) usor de prelucrat ~ Dura, casante, se pilesc greu. nus e pot suda (frar),fluidela temperature GUPRUL - bun conductor de caldurs side electrictate, usor de preli- tra, malebi, duct, rez la ag atm ridicate, ~ Fonta cenusie (4% carbon), fanta alba (394 carbon), fonta maleabil (17 PLUMBUL - maleabil usor de prelucret. sub act apet isi form un strat % cerbor) protector imptrvecararun~ folast la conducele de apa patebiia = Uslzore: tly, grin, console stl pt iluminre, balustrade, conduc raditoare,tuciu crt fantan statu us si gratare de soba OTELURILE (carbo sub 7%) ~ Cu continut mare de carbon foarte dure sifcasante// cu cantinut mmediv~elastce// cantinutredus~ mo si flexible - se pot prelucra la rece ~ tell este turat in ingour ir poi lamina (oi bare simple/prafiste) in impul laminar tll isi pier elstitaten- pt a orecapaatrebuia recopt = Trefilare > sarmele desi este un material atravitor ZINCUL - AUAJELE CE ~ ALANELE cup (peste 809%) sine ~ BRONZ - cupra peste 75% si staniu ~ BRONZ ALB - cupru + sluminiy = ALPACAUA ~ cupru nichel> zine ~ INOX ~otel+ niche inaxidabil ~ Cupra niche!PIATRA NATURALA Formares pietrei: unires elementelor chimice => compusi (minerale) --- unirea mineralelar => raci/ pietre naturale CLASIFICARE - in functie de modul de formare |. ROC! VULCANICE/ ERUPTIVE ~ Magma @ ajuns a suprafata ~ [In funcie de tpul de soidfiacre, existe mai mute tipuri de roci vulea- nice: a.Roci granitice * intarirea/ racirea magmei are loc inte-un timp foarte indelungat - min- eralele au cristalzatin cristae relativ mci dure, cu structura granuloasa, negelive, rezistente la uzura mecanica, rezistente la compresiune * se prelucraeza geu, se lustruiescfrumos * culaore: cenusie, neagra,roza, rosie cu puncte albe/cenusi/ negre/ rosi si verzi b.Roci porfirice * intarirea/ racirea are loc intr-un timp ceva mai scurt ~ cristalele au di- mmensiun diferite = dure, negelive * prin uzura mecanica devin alunecoase * porfirul- roca verde, rose, elbastra, cenusie «.Roci bazaltice * se racesc mai repede fata de pari si grant, de ae nu au putut cr talza- structura semicristalina sau chiar sticloasa * bazaltul - roca negrciaasa/ neagra, compact sau poros,greusi foarte dur - foarte rezisten fa compresiune sila intemperi, se prelucreaza greu “ trahitul - roca bazeltica, cenusie, masa paroasa-sticloasa, rezisteta, se prelucreaza greu, nu se lustruieste * andezitul - roca bazaltica semicristalina,cenusiv inchis/ bruna, grea, dura, foarte rezistenta * in ceea ce prveste rocile vulcanice - pitrele de culaore mai inchisa sunt mei gree si mai dure fta de cele de culoare msi deschisa Roc extruzive - lave si tufuri vulcanice * s-au racit la suprafata pamantulul, unde s-au intarit rapid * structura vitraasa si spongioasa * lava ~ magma topita,solidficate repede la er, structura stclaasa,po- roasa, dura, casanta, se prelucreaza grew ™ piatra ponce - zgura ce pluteste desupra lavei topite - foarte spongioa- sa, usoara,pluteste pe apa, putin reistenta la compresiun, se lucresza usor * tuful ulcanc ~ format din depoite de cenuse vlcanica spelate de poi sicimentate de celcar/argila- usor,usor de lucrat, ezistent la intemperi 3. ROG! METAMORFICE gee ~ Racile preexistntevilanice/ setimentare ~ au suferit nstetransformari in condi cu ttul oA py speciale * mmicasisturle- se desfac uso in lai fine * ardezia - roca argiloasa, cenuse, se desace in placi subtir si drepte, rezisteta si usoera b.Prin contact * marmura ~ de natura calearoasa cu a struc- tura cristalina s aspect zaharoi,elba sau cola- rata, se lucreaza bine, se slfueste frumos, rezista bine la intemperii a.Prin presiune * gnaisul ~ aceeasi compost ca si granitul Ig u doar ca mineralele sunt asezate in straturi ‘ZROCI SEDIMENTARE = rocile preexistentes-au fragmenta in roci de dimensini mic, au fost uate de cursul de apa si transportate Ie distante foarte mari => colturile pe care le aveau s-au rotunjit => ulterior, s-au asezat. cand apa nu a mai avut putere sa le transporte = de-a lungul erelor geologice, fragmentele s-au unt intre ele cu sub- stante calcarnase / agregate de fier a.Roci cimentate - calcarele ® ralcarele dure sau compacte - bob marunt,structura omogena, rezis- tente la compresiune, se prelucreaza usor, se ustruiesc frumos, adesea sunt confundate cu marmura ® calcarele oolitice - cu bob mare pana la 2 mm - vizibil cu ochiu! liber, se prelucreaza usor * calcarele cochilifere ~ cochili legate printr-u ciment calcaras, moi, usar de lucrat la scoaterea din cariera, devin dure si rezistente dupa ce au stat mai mult timp la aer ® travertinul tufcalcaras format la depunerea pe fundul apei a carbo- natuli de calcu, spongins, golur cimentate saulibere, setae usor, se slefuieste bine, rezistent la agent atm, se intareste cu timpul la aer ® gresile - faramitur fine de cuart si alte minerale cimentate ~ gresi calcaroase/ silitioase/ argiloase - in functie de liant = conglomeratele si breciile - formate prin aglomerarea fragmentelor din ate raci legate cu un ciment - pot fi silicinase, calcaroase sau de alta natura ~ “conglomerate” daca au coturile rotunjte - ,brecii" daca au ramas colturoase b.Roci necimentate * bolovanisuri ~ fragmente ratunjte, dimensiuni mai mari de 7 em * pietrisuri -fragmente rotunite, 7 mm- 7 em * hisipurile -fragmente rotunjite, dimensiuni mai mici de 7 mm ® grohotisurile ~ fragmente colturoase = pamantul loess - varietate de argila bagata in nisip fin si calcar, adusa de vant * argilele ~ mase pamantoase formate din amestec de silicati de alumin- iu, hidroxizi de fier, particule de carbonati de calciv/siliciu etc ~ ameste- cata cu apa, devine plastica- poate fi madelata ~ prin ardere se intareste si devine rezistenta la apa CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE = denstatea~ important in calcllgrestatlr, determin rexstente mecnice si cali tates ‘compcttate si porzttes- comportares materia la inghet si deagher + ebsorti pe a pesine normal prin frbere/ la presine inate = hidrascopiitatea - pope petri de a absori apa prin capitate -areta percalul de igrasie ~ permesbilttea = gelnitatea in roc porsase (ebsrbi ape se face prin capitate) -apaptrunde in por petri temp maim de 0 6 ~ ap ingest sis mareste volun ~ peta pe pereti poi sii fsureaza~ se desprnd fragment de piatra naturla ~-rocie nege- lve sunt rc campctefraporiin care nuinra apa ~ rc compace sepa fregme tale socuritermice (ein desert) EXTRAGEREA PIETREI NATURALE se foc ceretarigelogice~ se elimina primal strat care e sleit mafic ster) se extragein trept seu erase, Nin cata se scoste cu borosul range, pana sau frastreele specie sau combine speciale; se poate floss lserl + se soot elementeperellpipedice se pot ola materiale explrive- reztafrme varite de dimensiui variateSTICLA COMPOZITIE We prima :nisip silicios - dioxide sliciu (trebuie incazita la o temp de 1580 grade C ~ necesita o cant mare de combustbil) Nisip silicias + compusi chimici - FONDANTI silicat de potasiu/ sodium + compusi chimici STABILIZATOR| - silicat de plumb/ cupru/ calciu TIPURI DE STICLA IN RAPORT CU COMPOZITIA CHIMICA ~ PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE I Stila CALCO-SODICA dioxd de silica» silcat de sodium + slicat de calciu ~ Cearai des utiliza, tcl obismit, ordi = Usor veraueinsparturadatoriteunor scat de fier care iu nastere in timp oir ~ Salida, nadrabil, ezistanta la apa sila agent chm si atmasferic ~ Prin eat rec componentel calorie le razela de sare; tree lumina ~ Se realieazeusor + Casanta ageliva ~ Rezistonta ls compresive, nu rezsta le intinderesincovciere PROCESUL TEHNOLOGIC tisipsilcat + fondant + stabilizator ~ Se dzeazaf exact -> se macinffin-> se amestea fine pana cand devine omagen ~ Pentru junge a temperatura 2. Sticla CALCO-POTASICA dioxid de siliciu +slicat de calciu + silicat de 3t de sodium ~~ cristal de Boemia + Calitate mai buna = lncolrain spartra, transparent, trece lumina ~ Revistenta ep la agenti chimic si atmasferii ~ Rexistenta le cmpresine nu sila intndee,incovoiere = Inaderail, negelva 3. Stcle PLUMBO-POTASICA diosd de silica + slicat de potasiu + sili- cat de plumb ~~ cristal ~ Cea mai buna caltate = lncolratransprenta ~ Rezistenta la eps, agent chim si atmosferic ~ Casenta, eglva ~ Rexistenta la compresione ‘y 529 ‘cuptor cu ole, uptor eu va ~ se pune in cuptor de tip ala (recipient de dimensun mar cu capac) - > se alimenteaza cu canbustbi pana sjune a 1460 CBSTICLA de calitate mai buna - se produc obiecte de val deosebita ~~ pracess tehnologic discontinuw se_pune in cuptor cu vana (forma unei cut) se prepara amesteculf bine dazat~ se introduce nonstop materie prima -> dup ace trece prin toate temperatu- rile = sticla vescoasa ETAPELE DE TEMPERATURA s-a constatat cal 600 C - tnata materia prima este inca in stare solida proces continu ~ 900.0 aproape intreaga cantitate de materie prima este topita -incep sa aibe loc react chimice ~ $00 - 1450 Cav locreecti foarte energiceitre comp chimici le mate forms de vapari a Gazee nu pot sa treaca de compat vascoesa- stcla are mult pai 1 Pentru ca tcl sa nu abe bule se face o AFANARE A STICLEL rime Bare loc un process de formare @ unor gaze ~ doxid de cai si apa sub AFANAREA STICLE! ~ se agita masa vascoasa~ gaele sunt eliminates stila se compactzeaa SA se adauga subst chrice care praduc a agjtarea stile ~ stiola devine continua = Temperature scade la 800 C - temp de prelucrare asticlet PROCEDEE DE PRELUCRARE 1, SUFLARE 2. TRAGERE - se rece prin rst blur pt anu avea bul -gro- zime 15-8 mm 8. TURNARE + LAMINARE 4 TURNARE + PRESARE 5, TURNARE PE BAIE DE METAL TOPIT ~ metoa olost in ulti 15 ani ~cuve cu metal tapi plumb + staniy- perfect plana la su- prafata - peste se toara stil - prea perfect planitate Produse din tla folate in construct 1 amar trase Temperaturile me ~ Stole raceste bruse, apartensiunlntrinare ~ RECCACEREA STICLEI~ dupe cise da form produsuui se itradue int-un corp special -sjunge le B00 C (inca sold) ~ se incaleste si se racaste lent => tensive in ternore sunt eliminate principal fabricar geamurfor prin junge la BOC inconjurator, unde se prelucreaz stica Se ura panrutragereagoauil J 2 eamaicu fa edie 8, Geamuri curbate a iE - 4 Gear de scuritate —geam armat 2m tripe (ave fo de geo, tet de asi sitet), geam securiza (rai brusc— acopeit cao : pot cara xe trata starr meer race sh oat ~canpenae tar earl eee nent x ran tite retire uns pnt act ar) gee serie « ‘5. Geamuri cu calitati speciale - geamul UY, geamul catatermic/anticaloric (las so treacs doar lumine - cenusiu). geem termoreflectant - cu strat metalic, reflect a ren are tren ge ilirida de ean ie eorex er lt resi eae 8 fine se alr vr oot se went! de sl, gum in pri pum cdrecord sel pt plane mss an patra plansoe cu structura mtalica, dele pentru cantructa partir lungs, del din ticle cu stra griamatice pantry pardael si paet tile dn sila, stil evatalate Teeter: tile porasa vet de tics, tesaturi din bra de stil