Ciobanu-Ioana Du 2020

Ciobanu Ioana Simona
Grupa 58
Drept Urbanistic
2019-2020
Tema 1 - PUG – documentație de planificare
-Statutul juridic
Extras din P. U. G Cluj – Napoca:
“Partea I.
DISPOZIŢII GENERALE
Prezentul Regulament Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca este adoptat de către Consilul
Local Cluj-Napoca în temeiul art. 36 al (5) lit c din legea215/2001 în conformitate şi în aplicarea dispoziţiilor legii 350/2001 şi a
Regulamentului General de Urbanism aprobat prin HGR nr. 525 / 1996.”
Conform Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a
documentațiilor de urbanism din 26.02.2016 (Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 17 martie 2016, în vigoare de la 17 martie
2016):
„SECȚIUNEA a 5-a
Planul urbanistic general (P.U.G.)
Art. 17. -
(1) Conform prevederilor art. 46 alin. (3) lit. g) din Lege, Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire
la delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni de regenerare urbană. Aceste zone vor fi delimitate pe limite cadastrale și vor
cuprinde zone omogene din punct de vedere funcțional, ce necesită implementarea unor operațiuni integrate, caracterizate de una sau
mai multe dintre următoarele situații:
a) zone centrale;
b) zone istorice;
c) zone construite protejate;
d) zone din mari ansambluri de locuit;
e) zone locuite de comunități defavorizate, inclusiv așezări informale;
f) zone de reconversie funcțională:
- situri industriale dezafectate;
- situri militare dezafectate;
- situri cu infrastructuri majore dezafectate.
(2) Planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice propuse prin planul de urbanism general evidențiază
acțiunile, denumirea investițiilor, valoarea estimată a acestora, sursele posibile de finanțare, etapizarea realizării investițiilor, stadiul
implementării acestora la momentul realizării programului și părțile responsabile de implementare.
(3) Conținutul planurilor urbanistice generale este format din piese obligatorii și opționale și este diferențiat în funcție de complexitatea
problematicii generată de categoria unităților administrativ-teritoriale, respectiv urbane sau rurale, numărul de locuitori și încadrarea
în rețeaua de localități, stabilită prin Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a IV-
a Rețeaua de localități, cu modificările și completările ulterioare.
(4) În anexa nr. 2 este prezentat în mod sintetic conținutul documentațiilor, diferențiat pe medii și pe categorii de unități administrativ-
teritoriale, respectiv:
a) municipii de rang 0 și I;
b) municipii de rang II;
c) orașe - rang III;
d) comune - rang IV.
(5) Planul urbanistic general se elaborează în format analog și digital (piese scrise și desenate) pe suport topografic realizat în sistem de
proiecție stereografică 1970, actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor măsurători la teren. „
-Conținutul său – corelat cu metodologia de elaborare și cadrul conținut prevăzut de legislația în vigoare
Cluj Napoca este o localitate de UAT rang I, deci conform Anexei 2 din norma metodologică din 26 februarie 2016 de aplicare a Legii nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, sunt necesare
următoarele documente:
TABEL SINTETIC
privind elaborarea planurilor urbanistice generale (P.U.G.) pe categorii de unități administrativ-teritoriale:
(Cu bulină sunt marcate documentele/ planșele necesare, iar cu X cele regăsite în P.U.G)
Actualizarea suportului topografic ● X

Condiții geotehnice și hidrogeologice ● X
Relații periurbane ● X
Organizarea circulației și transporturilor ● X
Analitice Protecția mediului, riscuri naturale și antropice ● X
Studiu istoric, studiu peisagistic ● X
Studii de Tipuri de proprietate ● X
fundamentare Infrastructură tehnico-edilitară ● X
Alte studii, conform specificului zonei - X
Consultative Analiza factorilor interesați, anchete sociale ● X
Evoluția activităților economice ● X
Evoluția socio-demografică ● X
Prospective
Mobilitate și transport ● X
Impactul schimbărilor climatice ● X
1. Memoriul general, care cuprinde: ● X
Sinteza studiilor analitice și prospective, diagnosticul X
general și prospectiv ●
Strategia de dezvoltare spațială ● X
Elemente de mobilitate urbană - existente și propuse ● X
Piese scrise
Politici și programe de investiții publice necesare pentru X
●
implementare
Lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare ● X
Planul de acțiune pentru implementarea planului ● X
2. Regulament local de urbanism ● X
Încadrarea în teritoriu, relația cu planurile de amenajare a X
●
teritoriului
Zonificarea funcțională la nivelul teritoriului administrativ X
(cu bilanțteritorial), inclusiv zone de protecție ●
Analize funcționale, inclusiv mobilitate ● X
Plan urbanistic general Situația existentă - sinteză disfuncționalități ● X
Strategia de dezvoltare spațială ● X
Reglementări urbanistice propuse Unități și macrounități X
●
teritoriale de referință
Reglementări tehnico-edilitare propuse ● X
Piese Proprietatea asupra terenurilor și obiective de utilitate X
desenate ●
publică, intravilan
Zone în care se preconizează operațiuni de X
●
restructurare urbană și de regenerare urbană
Rețeaua majoră de circulații; sistem integrat de transport X
public; modele de mobilitate și zonificare specifică,
●
staționare
Mediu ● X
Comisia de circulații și siguranță rutieră ● X
Altele, în funcție de specificul unității administrativ-
-
teritoriale
Conform Memoriului General al P.U.G Cluj Napoca, s-au efectuat următoarele studii de fundamentare:
 Studiu de economie şi turism (elaborator SC IHS România SRL –Bucureşti)

 Studiu de turism (elaborator dr.arh. Adrian Iancu , UTCN Cluj-Napoca)
 Studiu de geologie (elaborator prof.dr. Călin Baciu, UBB, UTCN Cluj-Napoca)
 Studiu de hidrologie (elaborator prof.dr. Călin Baciu, UBB, UTCN Cluj-Napocaprof.dr.ing. Dorin Vingan, UTCN Cluj-Napoca)
 Studiu de fundamentare în domeniul mediului înconjurător (elaborator Vasile Cristea, UBB Cluj-Napoca)
 Studiu de sociologie-demografie (elaborator dr.soc. Rudolf Poledna, prof. dr. Traian Rotaru - UBB Cluj-Napoca)
 Studiu de fundamentare pentru pentru determinarea zonelor protejate cu materializare semnificativă a valorii culturale (elaborator
arh.Virgil Pop, UTCN Cluj-Napoca)
 Studiu de trafic (Prof. Univ.dr.ing.Cornel Cofaru, Universitatea Transilvania Braşov; Mariana Dumitrescu, SC Drumrom Transgrup SRL,
Bucureşti)
Legea prevede și existența unor apropbări și avize locale (de la Consiliul județean, Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism,
Comisia de mediu ș.a) și centrale (Ministerul Transporturilor, Culturii, ș.a), care nu apar pe site-ul Primăriei Cluj – Napoca. Cu toate acestea,
elaborarea P.U.G nu ar fi fost posibilă fără existența acestor aprobări, deci se poate considera că și acestea sunt bifate.
Se pote concluziona că P.U.G Cluj – Napoca cuprinde toate piesele scrise și desenate necesare, conținutul său fiind conform cu ce prevede
legea.
-Identificarea și enumerarea principalelor procese de dezvoltare propuse – argumentare.
1.2.2. PREVEDERI ALE STRATEGIEI ŞI PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE ALE MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA. OBIECTIVE STRATEGICE ŞI MĂSURI
ENUNŢATE PE BAZA “PATJ CLUJ”.
Planul Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca ca parte integrantă a Strategiei de dezvoltare a Judeţului Cluj , pentru perioada 2007-
2013, se axează pe aceleaşi sectoare prioritare ca şi strategia regională: competitivitate, transporturi, resurse umane, dezvoltare rurală şi
mediu.La nivel judeţean au fost identificate 2 tipuri de obiective: obiective prioritare şi obiective strategice. Obiectivele prioritare se doresc a fi
concluzii ale activităţii de planificare strategică.
Obiectivele prioritare la nivelul judeţului Cluj sunt următoarele:
 Dezvoltarea infrastructurilor majore – transporturi;

 Integrare regională şi dezvoltare metropolitană;
 Valorificarea patrimoniului imobiliar al Consiliului Judeţean Cluj;
 Valorificarea patrimoniului natural;
 Dezvoltarea zonală a infrastructurilor edilitare;
 Infrastructură pentru cercetarea ştiinţifică integrată şi stimularea mediului de afaceri. Reabilitarea şi modernizarea patrimoniului reţelei
de învăţământ.
A) Un obiectiv prioritar, dezvoltarea infrastructurilor majore, susţine dezvoltarea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, realizarea variantelor
ocolitoare pentru Cluj-Napoca – S-E, N-V, precum şi inele de circulaţie (Mihai Românul – Mănăştur, B-dul Muncii –Baciu), variantei ocolitoare
Turda şi Campia Turzii.
B) De asemenea este vizată crearea zonei metropolitane (prin cel de-al doilea obiectiv), având municipiul Cluj-Napoca drept centru polarizator.
Se doreşte valorificarea patrimoniului imobiliar şi natural al judeţului prin facilitarea unor investiţii precum si a parcului industrial Tetarom II
(extinderea parcului tehnologic), sediul Filarmonicii „Transilvania”, parcaje şi servicii, Mall, Spital Universitar Clinic de Urgenţă, Stadion 30.000
locuri, sediu nou EXPO Transilvania, Centru Civic.
C) Un alt obiectiv implică dezvoltarea infrastructurilor edilitare-apă, canalizare, drumuri, electricitate, gaze naturale şi gestionarea deşeurilor.
D) Crearea unui mediu optim aplicării tehnologiilor de vârf, invenţiilor şi inovaţiilor tehnice, a locurilor de muncă pentru absolvenţii
învăţământului superior se doresc a fi realizate prin crearea unui Centru de Cercetare Interdisciplinară Cluj şi prin intermediul incubatoarelor
de afaceri (parteneriat cu învăţământul universitar şi agenţi economici).
Obiectivele strategice au fost elaborate în funcţie de sectoarele prioritare:

 Creşterea competitivităţii economice bazate pe cunoaştere;
 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
 Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
 Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale;
 Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
 Participarea echilibrată a tuturor comunelor din judeţul Cluj la procesul de dezvoltare socio-economică.
Tema 2 – Corelarea situației existente cu zonificarea propusă
 Starea existentă
Conform capitolului 2 din memoriul asociat Planului Urbanistic General:
“Cluj-Napoca face parte din Zona Metropolitană Cluj-Napoca. Zona metropolitană urbană Cluj are o suprafaţă de 217.661 kmp şi o populaţie
de 416.366 locuitori, având 5 poli de creştere: Cluj-Napoca, Floreşti, Gilău, Apahida şi Baciu. Printre structurile internaţionale din care face
parte se numără: regiunea de dezvoltare nord-vest.În 2005, judeţul Cluj îşi deschidea o reprezentanţă la Bruxelles, pe lângă UE. Cluj-Napoca
este înfrăţit cu oraşele: Beer Sheva(Israel), Chacao(Venezuela), Columbia(Statele Unite), Dijon (Franţa), Köln(Germania), Makati(Filipine),
Nantes(Franţa), Pécs(Ungaria), Sao Paolo(Brazilia), Suwon(Coreea de Sud), Zagreb(Croaţia), Zhengzhou(China) şi alte localităţi de peste
hotare.Reprezentanţe diplomatice existente în municipiul Cluj-Napoca: Consulatul Generel al Republicii Ungare, al Austriei, al SUA dar şi
alte state din spaţiul european.
Evoluţie corp oraş, trama stradală, ţesut urban şi fond construit Cluj-Napoca.
Zona istorică este constituită din primul nucleu al oraşului, la care se adaugă arii structurate coerent în etape succesive ale evoluţiei istorice şi
arii care concentrează valori arhitecturale deosebite. Asupra zonelor istorice se instituie regimul legal de protecţie ce le conferă statutul de
“Zonă de rezervaţie de arhitectură”. Acelaşi statut legal îl au zonele de protecţie a monumentelor. Este cunoscut faptul că miezul oraşului
istoric s-a format pe un teritoriu unde se afla aşezarea romană Napoca.Incinta fortificata a Clujului dateaza din anul 1405. De regula in
planimetria de azi a orasului loturile parazitare in exteriorul fortificatiei se unesc cu cele parazitare la interior formind cvartale unitare ce au in
mijloc fragmente de ziduri. Aceasta incinta reprezinta dezvoltarea orasului in sec al XIV-lea. Extinderea s-a realizat in afara primei incinte care
dateaza de la 1316, ce are centrul in piata Muzeului. Aceste doua incinte se suprapun peste asezarea romana Napoca.
În secolele care urmează planimetria oraşului respectiv limitele sale se dezvoltă în continuare pe schema formată în jurul nucleului medieval.
Acest fapt se citeşte şi din primele planuri militare austriece (Winter 1750, ridicările cartografice militare I, 1769-1773). în 1872 se construieşte
calea ferată şi odată cu construirea căii ferate, zona dintre Someş şi gara va creşte în importanţă: după construcţia de poduri de legătură zona
devine parte a oraşului. Cea mai spectaculoasă dezvoltare se observă lacumpăna secolelor 19-20, în perioada dualistă. Majoritatea clădirilor
din zona centrală au fost construite la sfârşitul secolului XIX. sau la începutul secolului XX.
Perioada interbelică aduce afirmarea oraşului ca cel de-l doilea centru urban al ţării, după Bucureşti, ceea ce înseamnă şi modificarea limitelor
oraşului.
Dezvoltarea socialistă din anii 80 ai secolului 20 a însemnat construcţia de cartiere noi de locuire colectivă. După schimbarea din 1989, după o
perioadă de pauză, se observă o intensivă expansiune a zonelor de locuit lărgind limitele oraşului în toate direcţiile. Cu ocazia acestor
transformări Cluj-Napoca a pierdut mult din vechiul caracter.
ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Cluj-Napoca, reşedintă de judeţ şi municipiu de rang 1 în reţeaua de municipii şi oraşe a României conf. Legii nr. 351/2001. Este situat în zona
centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşului şi Câmpia
Transilvaniei, la intersecţia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş, şi, prin anumite
prelungiri, pe văile secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii. Spre sud-est, ocupă spaţiul terasei superioare de pe versantul
nordic al dealului Feleacului (vârful Măgura Sălicei) pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 825 metri. La est, în continuarea
oraşului, se întinde Câmpia Şomeşuluiiar la nordul oraşului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul
Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ş.a.
Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia. Vecinii judeţului sunt reprezentaţi astfel: la nord-est
judeţele Maramures si Bistriţa-Năsăud, la est judeţul Mures, la sud judeţul Alba si la vest judeţele Bihor si Sălaj, situându-se în centrul
provinciei istorice Transilvania.
RELAŢIILE ÎN TERITORIU
Teritoriul unităţii administrativ teritoriale este cel stabilit prin legea 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.
Teritoriul administrativ se învecinează cu:
la nord: UATB comuna Chinteni

la est: UATB comuna Apahida
la sud: UATB comuna Ciurila, UATB comuna Feleacu
la vest: UATB comuna Baciu, UATB comuna Floreşti
Teritoriuladministrativ este compus din trupul principal şi X trupuri de diferite dimensiuni. Teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca
are o suprafaţă de 17.921,27 ha, conform bazei de date topografice aflată în posesia Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. Bilanţul teritorial
s-a făcut respectând destinaţia terenurilor conform codificării din normele tehnice pentru introducerea cadastrului general (Ordin MAP
nr. 534/ 2001).
Profil economic general
Scopul planificărilor este formularea unor politici urbane de îmbunătăţire a ofertei de locaţii avantajoase pentru locuire şi activităţi economice.
Datele utilizate reprezintă situaţia din anul 2004. Potenţialul unei economii (atât naţionale cât şi regionale) este dat de procentul pe care îl
ocupă în cadrul acesteia cele 5 sectoare: primar (agricultura), secundar (industria şi construcţiile), terţiar (serviciile), al patrulea sector
(asigurări-reasigurări, servicii bancare) şi sectorul al cincilea (cercetarea ştiinţifică, educaţia, asistenţa medicală, cultură şi administraţie de
stat). Cluj-Napoca este pe locul doi în ierarhia naţională ca potenţial de polarizare economică, după Bucureşti, fiind pe primul loc în ierarhia
urbană a regiunii.
Sectorul primar, agricultura nu ocupa un loc important in economia oraşelor din statele dezvoltate.
Gradul de industrializare in Cluj-Napoca în 2000 era de 35,7%, în prezent fiind în jurul valorii de 30%.
Dacă la nivel naţional ponderea ultimelor 3 sectoare în cadrul economiei este una scăzută, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre Cluj-
Napoca, ponderea populaţiei ocupate în servicii – sectorul terţiar- fiind de aprox. 40%. Cel de al patrulea sector este bine dezvoltat şi el, Cluj-
Napoca fiind cel de al doilea centru financiar-bancar al ţării. Dezvoltarea şi renumele oraşului se datorează în mare parte celui de al
cincilea sector. Un punct forte al municipiului Cluj-Napoca, (pe care îl prezentăm la situaţia economică, deoarece dezvoltarea oraşului îşi are
în mare parte cauza în faptul că municipiul este al doilea centru universitar din România) îl reprezintă învăţământul superior, centrul
universitar de aici deţinând ponderea majoră a învăţământului superior din Transilvania. Se poate observa cu uşurinţă că centrul
universitar Cluj-Napoca are un profil universitar complex şi complet, cu un număr de studenţi estimat la cca. 50-70 de mii.
În concluzie în municipiul Cluj-Napoca se identifică următoarele sectoare prioritare în economia oraşului, în ordinea importanţei:
 Învăţământ superior;
 Informatică şi activităţi conexe;
 Cercetare;
 Transporturi aeriene;
 Industrie de maşini şi aparate electrice;
 Gospodărirea resurselor de apă, captarea, tratarea şi distribuţia acesteia;
 Transporturi terestre, transporturi prin conducte;
 Hoteluri şi restaurante;
 Transportul, producţia şi distribuţia energiei electrice;
 Industria mijloacelor de tehnică de calcul şi de birou.
DISFUNCŢII
 apariţia unor spaţii pentru magazine specializate în zona centrală (retaill de lux);
 reorganizarea fondului construit ca urmare a raportului produs/preţ/calitate;
 apariţia unor spaţii culturale/comerciale/servicii ca urmare a proiectelor de revitalizare a zonei centrale;
 sectorul birouri poate reprezenta domeniul cel mai activ în piaţa imobiliară dacă dezvoltatorii sau propietarii îşi vor stabili marja de
profit în concordanţă cu capacitatea de plată a chiriaşilor;
 din punct de vedere calitativ piaţa birourilor se va reorienta de la o ofertă în apartamente, către birouri categoria A amplasate în
parcuri de afaceri dezvoltate în jurul aeroportului;
 investiţiile viitoare din demeniul hotelier-turistic realizate pe amplasamente noi, terenuri sau clădiri exisente, pot fi analizate de către
investitori, din punct de vedere spaţial, pe coridorul Centru – aeroportul Internaţional Cluj-Napoca. Dinamica va fi legată de gradul de
dezvoltare a sectorului birouri;
 tema investiţiior hotelieretrebuie să cuprindă fie parteneriate cu investiţii de birouri fie să asigure direct zone de afaceri în interiorul
hotelului (săli conferinţe, săli de lucru echipate logistic);
 sectorul industrial va cuprinde, pe orizontul de timp 2010-2015 proiecte propuse în cadrul PIDU, axa prioritară 1, pol de Creştere
Urbană, folosind terenuri cu un statut juridic clar şi cu o infrastructură urbană cât mai dezvoltată (apă, canal, energie) precum şi cu
investiţii care facilitează accesibilitate (pasaje). Din punct de vedere economic această zonă se poate dezvolta în partea de sud-est a
municipiului; piaţa de construcţii şi imobiliară se poate revigora dar în condiţii avantajoase de creditare şi de introducere de facilităţi
fiscale (ex. TVA 5% pentru programe de renovare urbană);
 municipalitatea consideră că retrocedările de pe Dealul Feleacului vor avea un impact major în dezvoltarea imobiliară a Clujului. La acea
dată, oficialii Primăriei Cluj-Napoca au declarat că vor continua şi în 2009 punerile în posesie pe terenurile fostei staţiuni Palocsay –
Cărărele, Trupul Centru Feleac, Inaţe etc., deoarece zona Dealului Feleac are potenţial pentru dezvoltarea imobiliară a oraşului;
 piaţa se va reorienta de la investiţii ”green field” către proiecte de reabilitare afondului construit existent;
 din punct de vedere al funcţinilor urbane, piaţa se va contracta pe segmentul locuinţe şi comercial, rămânând în discuţie investiţiile în
birouri categoria A şi a parcurilor logistice / IT&C;
 decădere urbană pentru zona centrală datorită slabei reprezentări a sectorului comercial; Decăderea a fost favorizată de apariţia celor
două concetrării comerciale tip „mall” în extremitatea de vest (Polus Mall) şi în zone de est (Iulius Mall). Preţurile speculative de pe
piaţa închirierilor au contribuit la decăderea nivelului comercial şi al ocupării spaţiilor, împreună cu neclarificarea situaţiei proprietăţilor
unor spaţii de interes din zona centrală, aflate în conservare de o perioadă îndelungată.
Reţeaua rutieră
Scheletul de bază al structurii reţelei intraurbane se constituie din segmentele aferente ale drumurilornaţionale care traversează municipiul:
Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru
servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii de autobuz,
troleibuz şi tramvai.
Schema după care este organizată reţeaua principală de trafic din municipiul Cluj-Napoca este una de tip radial, cu 4 direcţii principale (DN1-
spre Turda; DN1 – spre Oradea; DN1F – spre Zalău; DN1C – spre Dej).
Reţeaua de circulaţie este alcătuită din reţeaua semnificativă şi reţeaua secundară de străzi.
Reţeaua rutieră semnificativă este alcatuită în artere de categoria I (6 benzi de circulaţie) cu sau fără zona verde mediană, categoria a II-a (4
benzi de circulaţie) cu sau fară zona verde mediană, care fac legătura între toate zonele rezidenţiale şi principalele zone de interes economic,
social, comercial, administrativ, cultural-recreativ,şi categoria a III-a (2 benzi de circulaţie). Aceasta are rolul de a asigura legaturile interzonale,
accesul pe penetraţii şi tranzitul municipiului, fiind solicitată de traficul usor, greu (pe anumite artere) şi transportul în comun. Reţeaua
secundară de străzi este alcătuită din artere de categoriile a III-a şi a IV-a, situate în interiorul zonelor funcţionale, cu rol de accese locale.
Referitor la reţeaua rutieră semnificativă, există totuşi numeroase disfuncţionalităţi:
 străzi cu gabarite şi profile necorespunzătoare categoriei;

 străzi cu capacitate de circulaţie depăşită;
 intersecţii amenajate la care capacitatea de circulaţie este depăşită;
 intersecţii neamenajate corespunzător;
 pieţe de circulaţie sau grupări de intersecţii amenajate necorespunzător;
Reţeaua de spaţii pietonale- cicliste
Traficul pietonal se desfăşoară pe trotuare, trasee pietonale speciale, pieţe publice, sau prin reţeaua acestora. Spaţii pietonale şi axe s-au
format în principal în centrul oraşului.
În zona centrală circulaţia este îngreunată de numărul extrem de mare de automobile şi de arhitectura existentă (centrul corespunde cu
centrul vechi al oraşului fiind alcătuit din străzi strâmte, întortocheate şi din clădiri vechi), fapt care creează dificultăţi în aprovizionarea zonelor
comerciale de aici.
În plus, în zona centrală se constată fluxuri mari de pietoni care se suprapun peste fluxuri auto importante.
Parcări
În prezent sunt amenajate parcări colective la suprafaţă în zona centrală şi cartierele de locuit, însă insuficinete ca şi capacitate şi poziţionare.
Există x parcări subterane/supraetajate sau garaje publice.
Cu toate că în ultimii ani au fost depuse eforturi pentru crearea de noi locuri de parcare, prin introducerea de sensuri unice, prin construirea de
parcări supraterane cu mai multe niveluri etc., acestea nu sunt suficiente conducând la ocuparea parţială a trotuarelor şi a părţii carosabile,
fapt care îngreunează şi mai mult circulaţia. Astfel, trebuie dezvoltate parkinguri publice în zone rezidenţiale, în funcţie de necesităţile
identificate la nivelul fiecărui cartier. De asemenea, trebuie luate măsuri care să permită o mai bună administrare a parcărilor din municipiu.
Se recomandă realizarea de parcaje supraterane în următoarele zone:
 zona gării CFR (conform noii organizări a zonei);

 reamenajarea spaţiului de la Opera Maghiară;
 Splaiul Independenţei (stadionul nou);
 diferite locaţii în cartierele aglomerate, cu dimensiuni mici si medii
Se recomandă realizarea de parcaje subterane în următoarele zone:
 Piaţa Cipariu;
 Piaţa Universităţii
 Piaţa Mihai Viteazul
 Intrarea în cimitirul central;
Pentru descongestionarea traficului, pentru asigurarea mobilităţii în municipiu va fi încurajată în principal folosirea de mijloace alternative de
transport: transportul în comun, utilizarea bicicletelor, inclusiv circulatul pe jos în zonele centrale. Zonele pietonale au fost prezente doar în
parcurile din municipiu, iarpânăîn anul 2005 nu au existat zone pietonale pe strazi. Între timp au aparut mai multe astfel de amenajări: prima
cuprinde strada Matei Corvin şi Piaţa Muzeului, iar a doua este compusă din Bulevardul Eroilor şi Piaţa Unirii, urmate apoi de zona Potaissa -
Inocenţiu Micu Klein şi Ion Raţiu. În plus au fost luate măsuri pentru eliberarea trotuarelor de maşini pentru ca circulaţia pietonală să se poată
desfăşura în condiţii civilizate. Tot pentru pietoni au fost amplasate puncte de apă (cişmele în Piaţa Avram Iancu, Piaţa Mihai Viteazul, Piaţa
Muzeului) şi au fost reamenajate grupurile sanitare publice (din Parcul Central şi Piaţa Unirii).
INTRAVILANUL EXISTENT
Intravilanul existent
Este cel aprobat prin Hotărârea Consiliului Local de aprobare a PUG 1999 în vigoare. Acesta a suferit modificări în perioade de valabilitate a
PUG ului prin diferite PUZ-uri de extindere a intravilanului.
În componenţa intravilanului existent intră, de regulă, o serie de trupuri, reprezentând:
a) localitatea de reşedinţă Cluj-Napoca – trup principal cu o suprafaţă de 9489,34 ha;
b) trupuri izolate de locuinţe cu caracter rural şi anexele agricole ale acestora cu o suprafaţă totală de 351,06 ha;
Una dintre măsurile care au urmat intrării în vigoare a PUG în anul 1999 a fost introducerea in intravilan a unor suprafeţe semnificative, fără
fundamentări, elemente directoare de structurare spaţială sau proiecte concrete de viabilizare cu drumuri sau reţele edilitare.
Marea parte a acestor suprafeţe nu a fost utilizată, iar zonele atacate deja sunt un exemplu general acceptat de eşec urbanistic, la fel de mult
cum sunt un eşec arhitectural, situaţie evidentă pentru întreaga opinie publică, nu numai profesională.
Calitatea vieţii în majoritatea vastă a zonelor noi introduse în intravilan este defectuoasă în ceea ce priveşte accesibilitatea, conectarea la
reţele şi nivelul de dotări insuficient. Spaţiul public lipseşte cu desăvârşire, nefiind prezent în mult zone nici măcar sub formă de trotuare.
În special pe zonele de versanţi, la contactul oraşului cu cadrul natural folosit pentru agrement, extinderile c au condus la o situaţie de
agresiune necontrolabilă asupra peisajului, în special în partea sudică a oraşului.
CARACTERISTICI ALE ZONELOR DIN INTRAVILAN
ZONA CENTRALĂ
Zona Centrală este suprapusă peste Incinta Fortificată - oraşul istoric, delimitat de traseul fortificaţiilor celei de a doua incinte medievale şi
peste dezvolătrile urbane (în general datînd din secolul al XIX-lea) din jurul incintei fortificate şi peste redezvolătrile realizate în spiritul
urbanismului celei de a doua jumătăţi a secolului al XIXlea, după vînzarea şi demolarea (parţială) a fortificaţiilor. E o componentă a Ansamblului
urban "Centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca" clasat în Lista Monumentelor Istorice cu codul CJ-II- a-A-07244.
Zona se remarcă printr-o structură funcţională complexă şi atractivă, de tip central, caracterizat de mixajul între diversitatea de activităţi de
interes general, cu acces public, situate la parter şi locuirea de tip colectiv situate la nivelele superioare ale imobilelor multifuncţionale. Alături
de acestea sunt prezente,ocupînd imobile monofuncţionale, majoritatea instituţiilor publice şi de interes public importante ale oraşului.
E o zonă construită protejată datorită valorilor urbanistice şi arhitecturale pe care le inglobează. În cadrul ei se află numeroase clădiri
monument istoric clasate sau propuse spre clasare individual prinprezentul PUG în Lista Monumentelor Istorice.
Există o decădere urbană pentru zona centrală datorită slabei reprezentări a sectorului comercial; Decăderea a fost favorizată de apariţia celor
două concetrări comerciale de tip „mall” în extremitatea de vest (Polus Mall) şi în zona de est (Iulius Mall).
INSTITUŢII ŞI SERVICII
Zona este formată din instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în ansambluri independente şi din clădiri dedicate, situate în
afara zonei centrale situate în zone cu alt caracter.
Ansambluri independente, dedicate instituţiilor şi serviciilor publice: Funcţiunile sunt de tip medical sau educaţional. Sunt ansambluri realizate
în general pe baza unuiproiect unitar şi recognoscibile ca atare în structura oraşului. Se remarcă prin coerenţă şi reprezentativitate.
Instituţii şi servicii publice şi de interes public constituite în clădiri dedicate situate în afara zonei centrale aparţin instituţiilor publice sau de
interes public, remarcîndu-se prin prezenţa semnificativă în peisajul urban datorită modului distinct de ocupare a terenului sau caracterului şi
valorii arhitecturale.
ZONA MIXTĂ
Zona se remarc printr-o structură funcţională heterogenă, caracterizată de mixajul între activităţile de interes general, cu acces public, ce tind
să ocupe parterele şi locuirea de tip colectiv situate la nivelele superioare ale imobilelor multifuncţionale. Sunt de asemenea prezente, ocupînd
imobile monofuncţionale, instituţii publice şi de interes pentru public, dar şi alte tipuri de activitţi. Alturi de acestea, rezultat al uneiredezvoltri
incomplete, se intîlneşte locuirea de tip individual periferic.
ZONA DE LOCUINŢE
Locuinţe individuale cu regim redus de înălime dispuse pe un parcelar de tip urban
Zona este caracterizată de funciunea rezidențială de densitate mică (predominant locuințe unifamiliale), de parcelarul omogen şi regulat,
rezultat al unor operaiuni de urbanizare (cu parcele generoase, avand deschiderea la stradă de 15 – 20 m, adancimea de 30 – 55 m şi
suprafața de 450 –1000mp) şi de regimul de construire izolat, cu clădiri de locuit de tip urban modern, retrase din aliniament (caracterul
fiind marcat de prezena arhitecturii naional romantice şi a stilului internaional).
Locuinţe individuale cu regim redus de înălime dispuse pe un parcelar de tip periferic
Zona este caracterizată de funcțiunea rezidențială de densitate mică (predominant locuine unifamiliale),de parcelarul omogen şi regulat,
rezultat al unor operaiuni de urbanizare sau variat, rezultat al dezvoltării spontane (cu parcele având deschiderea la stradă de 8 – 18 m,
adâncimea de 30 – 75 m şi suprafaa de 250 – 1200 mp) şi de regimul de construire izolat sau cuplat, cu clădiri de locuit de tip
tradiional,(mai ales case lungi cu latura scurtă la stradă, aşezate în lungul unei laturi a parcelei), retrase sau nudin aliniament (caracterul
fiind marcat de prezena decoraiei de tip eclectic a faadelor principale).
Locuinţe individuale cu regim redus de înălime cu caracter rural
Zona este caracterizată de funciunea rezidenială de densitate mică (predominant locuine unifamiliale)însoite de anexe şi suprafee
agricole sau de activităi manufacturiere şi de mică producie, deparcelarul de tip rural, dezvoltat în profunzime (cu parcele având în
general deschiderea la stradă de 10 – 18 m, adâncimea de 30 – 100 m şi suprafața de 300 – 1500 mp), şi de regimul de construire
izolat,pazat pe tipologiile tradiionale de ocupare a terenului (case lungi, dezvoltate în adâncime, dispuse învecinătatea uneia din limitele
laterale de proprietate, cărora li se adaugă corpuri noi, dispuse de omanieră diversă, rezultat al unui proces de densificare).
Ansambluri de locuinţe unitare
Zona este caracterizată de funciunea rezidenială (locuine unifamiliale sau colective) , organizată în mici ansambluri unitare din punct de
vedere urbanistic şi arhitectural, rezultat al unor operaiuni deurbanizare dezvoltate public sau privat în prima jumătate a secolului al XX-
lea. Clădirile de locuit, de tip urban sunt realizate pe baza unor proiecte tipizate, de bună calitate. Unele, de tip individual îl au ca autor
pe arhitectul Kos Karoly.
Zona de locuinţe colective
Majoritatea fondului construit al municipiului Cluj-Napoca s-a realizat între anii 1930-1960, o mare parte aacestor clădiri fiind cele
individuale formate dintr-o locuinţă. Numărul clădirilor tip bloc creşte semnificativîncepând cu anii '70. În prezent fondul locativ din
municipiu este determinat de realizările urbanistice şi arhitecturale din perioada socialistă: 80% din numărul locuinţelor din Cluj sunt
situate în clădiri de locuit de tip bloc. Pe baza tipologiei fondului construit, orasul poate fi împartit în diferite cartiere, care au
caracteristici diferite. Relatiile dintre cartiere reprezinta tesutul urban - în timp ce unele cartiere învecinate genereaza un tesut urban
dens, se remarca puncte sensibile în stucturile disparate, nedelimitate. Un tesut urban dens se poate recunoaste în zonele istorice ale
orasului, cartierele socialiste timpurii integrându-se pozitiv în acest tesut. Lipsa coerentei se face simtita mai ales între centru si cartierele
de locuit în masa Manastur si Marasti, care au fost introduse nu tocmai fericit la marginea structurii orasului, supraîncarcând tesutul
urban.
ZONA DE ACTIVITĂŢI ECONOMICE
Este împărţită în mai multe categorii de activităţi:
 zona de activităţi economice cu caracter industrial

 zona de depozitare, logistică
 zona de mica producţie, servicii de tip industrial sau cvasi-industrial, comerţ en-gros
 zona activităţi economice cu caracter terţiar-subzona de activităţi economice cu caracter terţiar situate în zone cu caracter
rezidenţialPrincipalele disfuncţionalităţi se referă la:
 forţarea dezvoltării unor suprafeţe pentru parcuri industriale nefavorabile
 lângă Muzeul Satului şi zona de agrement Hoia, în lipsa unor alternative în alte zone, mai bine legate la infrastructura de
mobilitate şi alimentare cu energie;
 lipsa restructurarii industriale, privatizarea majoritatii societatilor comerciale in aceste conditii determinandfrecvent nu investitii
reale in domeniu ci afaceri imobiliare, cu consecinte extrem de negative pentrudezvoltarea orasului prin pierderea completa a
controlului public asupra unor vaste teritorii urbane in caree structurarea este imperios necesara. In conditiile specifice ale
Clujului, aceste teritorii sunt in mod essential necesare dezvoltarii sale, nu numai din punct de vedere economic, ci si urbanistic
 oferta redusa pentru investitii, mai ales in ceea ce priveste terenurile, echipate sau nu, atat pentru activitati industriale cat si
pentru domeniul tertiar sau locuire. Faptul a condus la tensionarea excesiva a pietii imobiliare.
ZONA DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ
cuprinde următoarele funcţiuni:
 sedii ale serviciilor publice de gospodărire comunală

 piaţă agro-alimentară, piaţă de vechituri, obor-cimitir, capele, clădiri administrative şi anexe ale cimitirului-rampă de depozitare a
deşeurilor
 depou pentru vehiculele transportului public-depou pentru vehiculele serviciilor de salubritate
ZONĂ DE CONSTRUCŢII AFERENTE LUCRĂRILOR EDILITARE
cuprinde suprafeţele aferente surselor de apă, staţiei de tratare, înmagazinări, staţiei de epurare a apelor uzate, centralelor şi staţiilor
electrice.
ZONĂ CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
cuprinde terenurile aferente MaPN şi a Ministerului de Interne Unităţi militare ,unităţi de protecţie civilă, unităţi de poliţie, unităţi de
pompieri, unităţi ale serviciilor de informaţii.
CĂI DE COMNICAŢIE ŞI TRANSPORT
Cuprind spaţiile aferente infrastructurii rutiere, feroviare şi aeriene.
SPAŢII VERZI
Sunt evidenţiate următoarele categorii spaţii verzi, care intră la calculul de spaţiu verde pe cap de locuitor, conform Legii nr. 24/2007,
Republicata 2009, privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor:
 Spaţii verzi publice cu acces nelimitat – parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;
 Spaţii verzi aferente locuinţelor de tip condominiu;
 Fâşii plantate adiacente arterelor de circulaţie;
 Spaţii verzi publice de folosinţă specializată
 Grădina Botanică, Muzeul Satului, Grădina experimentala a Institutului agronomic
 Spaţii verzi publice de folosinţă specializată
 Baze şi parcuri sportive
 Spaţii verzi de protecţie a lacurilor şi a cursurilor de apă, culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică, spaţii verzi de
protecţie a versanţilor şi de protecţie sanitară.
 Starea propusă
Conform capitolului 3 din memoriul aferent P.U.G. Cluj – Napoca:
MĂSURI NECESARE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICĂ
Principala măsură prevede rezervarea suprafeţelor necesare realizării obiectivelor de utilitate publică. Este interzisă autorizarea altor lucrări pe
aceste suprafeţe. Includerea investiţiilor necesare în bugetul local se va face în funcţie de priorităţile administrative.
Pentru obiectivele care necesită precizări de natură tehnică, prin intermediul studiilor şi documentaţiilor de specialitate (poduri, noduri de
trafic, pasaje denivelate, racorduri, elemente infrastructurale complexe) se recomandă rezervarea unor suprafeţe de rezervă în jurul
amplasamentelor stabilite prin PUG, în vederea 146Planul urbanistic general – municipiul Cluj-Napoca asigurării flexibilităţii soluţiilor tehnice.
Se recomandă, de asemenea, accesarea fondurilor europene pentru finanţarea obiectivelor de utilitate publică prioritare.
Suprafeţele destinate obiectivelor de utilitate publică şi care urmează să fie incluse domeniului public sau, după caz, domeniului privat sunt
marcate pe planşa „Obiective de utilitate publică” aferentă PUG.
Conform O. MLPAT nr. 21/N/2000, Art.16, se consideră obiective de utilitate publică prospecţiunile şi explorările geologice; extracţia şi
prelucrarea substanţelor minerale utile; instalaţii pentru producerea energiei electrice; căile de comunicaţie; deschiderea, alinierea şi lărgirea
străzilor; sistemele de alimentare cu energie electrică, telecomunicaţii, gaze, termoficare, apă, canalizare; instalaţii pentru protecţia mediului;
îndiguiri şi regularizări de râuri; lacuri de acumulare pentru surse de apă şi atenuarea viiturilor; derivaţii de debite pentru alimentări cu apă şi
pentru atenuarea viiturilor; staţii hidrometeorologice, seismice şi sisteme de avertizare şi prevenire a fenomenelor naturale periculoase şi de
combatere a eroziunii de adâncime; clădirile şi terenurile construcţiilor de locuinţe sociale şi altor obiective sociale de învăţământ, sănătate,
cultură, sport, protecţie şi asistenţă socială, precum şi de administraţie publică şi pentru autorităţile judecătoreşti; salvarea, protejarea şi
punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, precum şi a parcurilor naţionale, rezervaţiilor naturale şi a
monumentelor naturii; prevenirea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale – cutremure, inundaţii, alunecări de terenuri; apărarea ţării,
ordinea publică şi siguranţa naţională.
Viabilizarea terenurilor în zonele de urbanizare include:
 asigurarea căilor de acces principale, prevăzute prin PUG;

 asigurarea căilor de acces secundare, stabilite prin PUZ, prin detalierea PUG;
 asigurarea dotărilor publice prevăzute prin PUG;
 asigurarea dotărilor publice stabilite prin PUZ, prin detalierea PUG;
 asigurarea echipamentelor tehnice prevăzute prin PUG;
 asigurarea echipamentelor tehnice stabilite prin PUZ, prin detalierea PUG;
 finalizarea operaţiunilor de reparcelare, în vederea reconfigurării parcelarului agricol într-un parcelar de tip urban şi asigurării
suprafeţelor necesare obiectivelor de utilitate publică. Operaţiunea de reparcelare se consideră finalizată odată cu înscrierea noului
parcelar în evidenţa Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.Suprafeţele necesare realizării obiectivelor de utilitate
publică vor fi cedate de către deţinătorii terenurilor supuse viabilizării sub forma unei cote procentuale a proprietăţii private deţinute.
Acest transfer este compensat din punct de vedere economic prin plusul de valoare pe care îl dobândesc terenurile private prin
operaţiunea de urbanizare.
Cota procentuală care urmează a fi cedată este specificată în cadrul Regulamentului Local de Urbanism, în funcţie de tipul zonei de urbanizare.
Se recomandă fondarea de asociaţii temporare ale deţinătorilor terenurilor supuse operaţiunilor de viabilizare şi reparcelare.
 Identificarea proceselor de modernizare la nivel de localitate
La nivel de oraș, planșa de reglementări urbanistice și zonificare a teritoriilor intravilane aferentă P.U.G prevede prioritățile de intervenție în
plan spațial, organizate în următoarele categorii: Relații în teritoriu – Îmbunătățirea mobilității urbane și a conectivității orașului; Dezvoltare
economică; Locuire; Organizarea circulației; Protecția mediului. Spații verzi.
 Identificarea proceselor de modernizare la nivel de insulă urbană
Insula este amplasată în cartierul Gheorgheni și marcată pe planurile de mai sus, fiind delimitată de patru străzi:
 Pe latura nordică: strada Artelor

 Pe latura sudică: strada Aurel Suciu
 Pe latura estică: strada Cărbunarilor
 Pe latura vestică: strada Semenicului
Analiză morfotipologică
Din punct de vedere morfotipologic, insula urbană în cauză este caracterizată de funcția de locuire individual pe parcelar regulat și mixt
(corespunzător unităților teritoriale de referință Liu - Locuințe cu regim redus de înălțime dispuse pe un parcelar de tip urban și Lip - Locuințe
cu regim redus de înălțime dispuse pe un parcelar de tip periferic).
Parcelele au dimensiuni cuprinse între 300 și 1000 mp. Amplasarea clădirilor pe parcelă este izolată, cu dispunere la aliniament (Lip) sau
retragere (Liu). Există parcele reziduale, spre zona de mijloc a insulei.
Trama stradală este în principiu regulată, cu conectivitate medie spre mare, cu excepția laturilor sud - vestice ale insulei, unde se face legătura
între mai multe tipuri de țesut urban.
Frontul stradal este discontinuu.
Procese de modernizare identificate
 Integrarea parcelelor reziduale prin comasare;

 Extinderea rețelei de spații verzi;
 Amenajarea unor parcări auto corespunzătoare (latura sud-estică a sitului prezintă un parcaj necorespunzător);
 Amenajarea de piste și parcări velo.
TEMA 3 - Rolul și utilitatea UTR
Am analizat fiecare UTR în funcție de caracteristicile sale definitorii: forma parcelarului, tipologia de construire și funcțiunea dominant, alături
de servituțile care se aplică în fiecare caz. Am organizat aceste UTR-uri în tabele în funcție de tipologia lor, denumită la începutul fiecărui tabel.
ZONĂ MIXTĂ (M)

UTR M1 M2 M3 M4
Parcelar inegal inegal inegal inegal
traditionala, de tip tradițională, de tip
izolat izolat
Tipologia de construire periferic periferic
activități de interes activități de interes
locuire de tip colectiv,
general, locuire de tip locuire de tip colectiv, general, locuire de tip
activitati de interes
colectiv, instituții instituții publice, locuire colectiv, instituții publice,
general,
publice, locuire de tip de tip individual periferic locuire de tip individual
institutii publice
Funcțiunea dominantă individual periferic periferic
Non Aedificandi (1)
Zonificari urbanistice (2) x x x x
Terit. extra si intravilan (3) x x x x
Densitate de construire
Non Altius Tollendi (4) x x x x
Protectia mediului in spiritul
dezvoltarii durabile (5)
Protectia monumentelor
istorice, patrimoniului
arheologic, urbanistic, natural
etc.(6)
Aparare de calamitati naturale
Accidente tehnologice (7) x x x x
Protectia locuirii, a bunei
vecinatati si a mediului social (8) x x x x
Asigurarea serviciilor publice
comunitare (9) x x x x
Asigurarea circulatiei publice
Apararea domeniului public (10) x x x x
ZONĂ DE INSTITUȚII ȘI SERVICII PUBLICE ȘI DE INTERES PUBLIC (Is)

UTR Is_A
Parcelar neregulat
Tipologia de construire izolat
Funcțiunea dominantă medical, educațional, cercetare
Non Aedificandi (1)
Zonificari urbanistice (2) x
Terit. extra si intravilan (3) x
Densitate de construire Non Altius Tollendi (4) x
Protectia mediului in spiritul dezvoltarii durabile (5)
Protectia monumentelor istorice, patrimoniului arheologic,
urbanistic, natural etc.(6)
Aparare de calamitati naturale, Accidente tehnologice (7) x
Protectia locuirii, a bunei vecinatati si a mediului social (8) x
Asigurarea serviciilor publice comunitare (9) x
Asigurarea circulatiei publice Apararea domeniului public (10) x
LOCUIRE (L)
UTR Liu Lip Lir Lc_A Lc Lcs Lid
rezultat al unor de tip rural,
omogen, îngust neregulat, rectangular, fost neomogen,
operațiuni de dezvoltat în neregulat
și lung proiectat agricol neregulat
Parcelar urbanizare profunzime
cuplat+ izolat,
izolat, retras de izolat, dispus la
dispus la limita izolat izolat izolat izolat
la aliniament limită
Tipologia de construire laterală
locuire locuire locuire locuire

locuire colectivă locuire colectivă locuire colectivă
unifamilială unifamilială unifamilială unifamilială
Funcțiunea dominantă
Non Aedificandi (1)
Zonificari urbanistice (2) x x x x x x x
Terit. extra si intravilan
x x
(3) x x x x x
x x
Non Altius Tollendi (4) x x x x x
Protectia mediului in
spiritul dezvoltarii
durabile (5)
istorice,
patrimoniului arheologic,
Aparare de calamitati
naturale
Accidente tehnologice (7) x x x x x x x
Protectia locuirii,
a bunei vecinatati si
a mediului social (8) x x x x x x x
Asigurarea serviciilor
publice comunitare (9) x x x x x x x
Asigurarea circulatiei
publice
Apararea domeniului
public (10) x x x x x x x
ZONĂ DE ACTIVITĂȚI ECONOMICE (E)

UTR Ei EL Em Ec Et
Parcelar neregulat neregulat neregulat neregulat neregulat
Tipologia de construire ansamblu izolat izolat mixt izolat, big box mixt
activități producție
și servicii de tip comerciale de tip
producție și activități
depozitare, industrial sau supermarket,
servicii de tip economice de tip
logistică cvasiindustrial, hypermarket,
industrial terțiar
depozitare, comerț mall
Funcțiunea dominantă en-gros
Non Aedificandi (1)
Zonificari urbanistice (2) x x x x x
Terit. extra si intravilan (3) x x x x x
Protectia monumentelor istorice,
Accidente tehnologice (7) x x x x x
Protectia locuirii,
a mediului social (8) x x x x x
Asigurarea serviciilor publice comunitare (9) x x x x x
Apararea domeniului public (10) x x x x x
ZONĂ DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ
UTR G_p G_c G_d G_t
Parcelar neregulat neregulat neregulat neregulat
Tipologia de construire mixt -- -- mixt
depouri pentru vehicule de
cimitire, capele, clădiri
comerț transport în comun -
administrative și depozitări deșeuri urbane
agroalimentar tramvai, autobuz, troleibuz -
anexe ale cimitirelor
Funcțiunea dominantă și a celor de salubritate
Non Aedificandi (1) x
Zonificari urbanistice (2) x x x x
Terit. extra si intravilan (3) x x x x
Non Altius Tollendi (4) x x
Accidente tehnologice (7) x x x x
Protectia locuirii, a bunei vecinatati si
a mediului social (8) x x x x
comunitare (9) x x x x
Apararea domeniului public (10) x x x x
ZONĂ DE CONSTRUCȚII AFERENTE LUCRĂRILOR EDILITARE

(ED)
UTR ED
Parcelar neregulat
Tipologia de construire mixt
infrastructură edilitară (stații de transformare, teritoriul captării de apă, stații de
Funcțiunea dominantă pompare și rezervoare, stații de epurare, reglare gaz)
Accidente tehnologice (7) x
Apararea domeniului public (10) x
ZONĂ CU DESTINAȚIE SPECIALĂ (Sp)

UTR TDS_M.Ap.N.
Parcelar neregulata
Tipologia de construire ?
Funcțiunea dominantă imobile și ansambluri cu caracter militar
Non Altius Tollendi (4) x
Aparare de calamitati naturale Accidente tehnologice (7) x
Protectia locuirii,
a mediului social (8) x
Apararea domeniului public (10) x
ZONĂ DE CĂI DE COMUNICAȚIE
(T)
UTR Tr Ta Tf
Parcelar -- -- neregulat
Tipologia de construire -- -- --
zona de siguranță a
artere de transport aeroport și zonele
infrastructurii feroviare
rutier rapid aferente
Funcțiunea dominantă publice
Non Aedificandi (1) x x
Zonificari urbanistice (2) x x x
Terit. extra si intravilan (3) x x x
Densitate de construire x
Non Altius Tollendi (4) x
Accidente tehnologice (7) x x x
Protectia locuirii,
a mediului social (8) x x x
comunitare (9) x x x
Apararea domeniului public (10) x x x
ZONĂ DE UNITĂȚI ȘI TERENURI AGRICOLE ÎN INTRAVILAN (A)

UTR A AL
Parcelar -- --
Tipologia de construire -- --
Funcțiunea dominantă teren agricol teren agricol aflat în intravilan
Non Aedificandi (1)
Zonificari urbanistice (2) x x
Terit. extra si intravilan (3) x x
Densitate de construire Non Altius Tollendi (4) x x
Protectia mediului in spiritul dezvoltarii durabile (5) x x
Protectia monumentelor istorice, patrimoniului arheologic, urbanistic,
natural etc.(6)
Aparare de calamitati natural Accidente tehnologice (7)
Protectia locuirii, a bunei vecinatati si a mediului social (8) x x
Asigurarea serviciilor publice comunitare (9) x x
Asigurarea circulatiei publice Apararea domeniului public (10)
ZONĂ DE AGREMENT PENTRU PUBLIC/PRIVAT (Aapp)

UTR Aapp
Parcelar --
Tipologia de construire --
agreme
Funcțiunea dominantă nt
Non Aedificandi (1)
Protectia mediului in spiritul dezvoltarii durabile (5) x
Protectia monumentelor istorice, patrimoniului
arheologic, urbanistic, natural etc.(6)
Accidente tehnologice (7) x
Apararea domeniului public (10)
ZONĂ VERDE (V)
UTR Va Vs Ve VPr VP
Parcelar -- -- -- -- --
Tipologia de construire -- -- -- -- --
scuaruri, grădini, zonă de protecție a
parcuri, baze sportive, spații verzi cu rol de terenuri împădurite
parcuri cu acces apelor sau cu rol de
cu acces public limitat protecție, stabilizare situate în intravilan
Funcțiunea dominantă public nelimitat culoar ecologic
Non Aedificandi (1) x x x
Zonificari urbanistice (2) x x x x x
Terit. extra si intravilan (3) x x x x x
spiritul dezvoltarii durabile
(5) x x x x x
istorice,
naturale
Accidente tehnologice (7) x x
Protectia locuirii,
a mediului social (8) x x x x
publice comunitare (9) x x x x
publice
Apararea domeniului public
(10)
ZONE CONSTRUITE PROTEJATE (ZCP)

UTR ZCP_C1 ZCP_C2 ZCP_M1 ZCP_M2 ZCP_M3 ZCP_M4 ZCP_RiM ZCP_Is_A ZCP_Liu ZCP_L_A ZCP_G_c ZCP_TDS_MApN
ZCP_Va ZCP_Vt ZCP_Vs ZCP_Ve
omogen,
regulat,
istoric, îngust neuniform, inegal inegal, îngust
inegal inegal neregulat neregulat regulat, -- neregulat neregulat neregulat --
proiectat
Parcelar îngust proiectat neregulat
mixt
ansamblu
(înșiruit, mixt (cuplat, izolat mixt ansamblu izolat izolat -- -- -- -- --
izolat
Tipologia de construire înșiruite înșiruite înșiruite cuplat) izolat) izolat
activități de activități de
activități de zone verzi cu
interes activități interes culoarul
interes activități activități de activități de scuaruri, caracter zonă
general, cu de interes general, cu servicii râului
general, cu de interes interes producție și locuire de tip ansambluri grădini, tematic, verde cu
acces public general, sau fără publice de tip locuire de tip cimitire Someș
acces general, general, servicii de tip unifamilial sau cu caracter parcuri grădina parcuri
și locuire locuire de acces public, medical sau unifamilial istorice Mic și
public, locuire locuire industrial și colectiv militar publice botanică, sportive
colectivă, tip în expansiune educațional Canalul
locuire colectivă individuală depozitare istorice parc istorice
instituții individual și locuire de Morii
colectivă etnografic
Funcțiunea dominantă publice tip individual
Zonificari urbanistice (2) x x x x x x x x x x x x x x x x
Terit. extra si intravilan (3) x x x x x x x x x x x x x x x
x x
Non Altius Tollendi (4) x x x x x x x x x x x x x
dezvoltarii durabile (5) x x x x
urbanistic, natural etc.(6) x x x x x x x x x x x x x x x x
Accidente tehnologice (7) x x x x x x x x x x x x x
Protectia locuirii,
a bunei vecinatati si x x
a mediului social (8) x x x x x x x x x x x x x x
x x
comunitare (9) x x x x x x x x x x x x x x
x x
Apararea domeniului public (10) x x x x x x x x
ZONE DE RESTRUCTURARE
ZONĂ DE RESTRUCTURARE A SUPRAFEȚELOR INDUSTRIALE,
FEROVIARE SAU DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ (Ri)
UTR RiM
Parcelar neregulat
Tipologia de construire ansamblu izolat
Funcțiunea dominantă funcțiuni mixte, de tip industrial și depozitare
Non Aedificandi (1)
Aparare de calamitati naturale, Accidente tehnologice (7) x
Asigurarea circulatiei publice, Apararea domeniului public
(10) x
PARCELAR RIVERAN ARTERELOR DE CIRCULAȚIE,

DESTINAT RESTRUCTURĂRII (Rr)
UTR RrM1 RrM2 RrM3 RrM4 RrEm RrEt
regulat, îngust și
Parcelar inegal inegal inegal inegal dezvoltat în inegal
adâncime
Tipologia de construire mixt mixt mixt mixt mixt (izolat, cuplat) izolat
mixaj funcțional
mixaj funcțional mixaj funcțional mixaj funțional mixaj funcțional mixaj funcțional
incoerent, locuire
incoerent, locuire incoerent, locuire și incoerent, locuire incoerent, locuire incoerent, locuire
și activități de tip
și activități de tip activități de tip și activități de tip și activități de tip și activități de tip
secundar și terțiar
terțiar terțiar terțiar terțiar terțiar
Funcțiunea dominantă incompatibile
incompatibile incompatibile incompatibile incompatibile incompatibile
(producție,
(aprovizionare și (aprovizionare și (aprovizionare și (aprovizionare și (aprovizionare și
aprovizionare,
desfacere, parcare desfacere, parcare desfacere, parcare desfacere, parcare desfacere,
desfacere, parcare
în exces) în exces) în exces) în exces) parcare în exces)
în exces)
Non Aedificandi (1)
Zonificari urbanistice (2) x x x x x x
Terit. extra si intravilan (3) x x x x x x
x
Protectia monumentelor istorice, patrimoniului
arheologic, urbanistic, natural etc.(6)
Accidente tehnologice (7) x x x x x x
Protectia locuirii, a bunei vecinatati si a mediului
social (8) x x x x x x
Asigurarea serviciilor publice comunitare (9) x x x x x x
Apararea domeniului public (10) x x x x x x
ZONE DE URBANIZARE
UTR UM1 UM2 UM3 UM4 UIs_A ULiu ULc ULi/c ULid UEc UEt UEi UEmm UED UG_c UG_cmid UVa UVs UVt
regulat regulat regulat regulat
rectangular rectangular rectangular rectangular conform RLU și conform RLU și neomogen,
Parcelar conform RLU conform RLU conform RLU conform RLU conform RLU conform RLU neregulat -- -- -- -- --
(conform RLU (conform RLU (conform RLU (conform RLU PUZ PUZ neregulat, rural
art. 10) art. 10) art. 10) art. 10)
izolat/ cuplat/
în regim în regim în regim
în regim închis în regim închis în regim deschis izolat/cuplat/înși înșiruit/ covor, izolat, de tip în funcție de în regim ansamblu ansamblu
Tipologia de construire deschis deschis izolat izolat deschis -- -- -- --
(propus) (propus) (propus) ruit/covor mixt pentru big box program deschis izolat izolat
(propus) (propus) (propus)
colective
agricolă
(existent),
agricolă zonă de
agricolă agricolă agricolă centru de
(existent) , agricolă agricolă gospodărire
agricolă (existent), agricolă (existent), agricolă (existent) management
agricolă centre (existent), (existent), comunală: spații verzi,
agricolă agricolă agricolă (existent), locuire de tip (existent), activități (existent), zonă de integrat al zonă verde cu zonă verde cu
(existent), medicale, locuire de tip locuire de tip actvități zone edilitare, scuaruri,
Funcțiunea dominantă (existent), mixtă (existent), (existent), locuire de tip unifamilial și comercial de economice cu economic de gospodărire deșeurilor ce rol de complex caracter
mixtă educaționale, colectiv și unifamilial industriale, zone grădini,
(propus) mixtă (propus) mixtă (propus) unifamilial colectiv de dimensiuni caracter tip industrial comunală: deservește sportiv tematic
(propus) administrative, dotări aferente manufacturieri, agroalimentar parcuri
(propus) nivel mic mari(propus) terțiar (propus) cimitire teritoriul
conferințe (propus) servicii e, zone piețe
(propus) (propus) (propus) județean
(propus) vechituri sau
depouri
(propus)
Non Aedificandi (1) x x x x
Zonificari urbanistice (2) x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
Terit. extra si intravilan (3)x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x x x x x x x x x x
Non Altius Tollendi (4) x x x x
spiritul dezvoltarii
durabile (5) x x x
istorice,
naturale
Accidente tehnologice (7) x x x x x x x x x x x x x x x x
Protectia locuirii,
a mediului social (8) x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
publice comunitare (9) x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
publice
Apararea domeniului
public (10) x x x x x x x x x x x x x x x
OCUPAREA TERENURILOR DIN EXTRAVILAN

UTR TDA TDA_L TDF
neregulat --
Parcelar neregulat
Tipologia de construire -- -- --
agricolă - teren
agricolă
Funcțiunea dominantă livezi forestier
Zonificari urbanistice (2) x x x
Terit. extra si intravilan (3) x x x
Protectia mediului in spiritul dezvoltarii
durabile (5) x x x
Accidente tehnologice (7)
Protectia locuirii,
a mediului social (8)
Asigurarea serviciilor publice comunitare (9) x x
Apararea domeniului public (10)
TEMA 4 - Regimul de construire
Insula este amplasată în cartierul Gheorgheni și marcată pe planurile de mai sus, fiind delimitată de patru străzi:
 Pe latura nordică: strada Artelor

 Pe latura sudică: strada Aurel Suciu
 Pe latura estică: strada Cărbunarilor
 Pe latura vestică: strada Semenicului
Pe ea se observă existența a două unități teritoriale de referință: Liu (Locuințe cu regim redus de înălțime dispuse pe un parcelar de tip urban)
și Lip (Locuințe cu regim redus de înălțime dispuse pe un parcelar de tip periferic).
Mai jos am extras regelementările specifice fiecărui UTR.
Liu – Locuințe cu regim redus de înălțime dispuse pe un parcelar de tip urban

Secțiunea 1 - Caracterul zonei
Zona este caracterizată de funcţiunea rezidenţială de densitate mică (predominant locuinţe unifamiliale), de parcelarul omogen şi regulat,
rezultat al unor operaţiuni de urbanizare (cu parcele generoase, având deschiderea la stradă de 12 – 20 m, adâncimea de 30 – 55 m şi
suprafaţa de 450 – 1000 mp) şi de regimul de construire izolat, cu clădiri de locuit de tip urban modern, retrase din aliniament (caracterul fiind
marcat de prezenţa arhitecturii naţional romantice şi a stilului internaţional).
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
În cazul elaborării PUZ, se vor respecta următoarele condiţii:
a) Teritoriul minim care urmează să fie reglementat prin P.U.Z. va fi Unitatea Teritorială de Referinţă. În cazuri bine justificate se poate accepta
elaborarea PUZ pe un teritoriu mai restrâns, dacă acesta se evidenţiază ca o unitate urbanistică independentă, unitară şi coerentă din punct de
vedere spaţial şi funcţional. Acesta va include minimum un cvartal.
b) Prin Avizul de Oportunitate se va specifica detaliat programul urbanistic, obiectivele şi servituţile de utilitate publică, restricţiile stabilite prin
P.U.G., ca şi cele identificate ulterior sau ca efect al prevederilor P.U.Z., alte condiţionări specifice teritoriului în cauză.
Reglementările P.U.Z. şi R.L.U. aprobate la data intrării în vigoare a noului P.U.G. vor fi înlocuite cu reglementările prezentului regulament, în
condiţiile stipulate în cadrul Articolului 31, Reglementarea situaţiilor tranzitorii.
B. SERVITUȚI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICȚII

Se vor aplica în mod obligatoriu servituţile generate de obiectivele de utilitate publică precum şi celelalte restricţii, aşa cum sunt ele
evidenţiate în PUG – planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” şi în RLU – Cap. 2 – Terenuri şi Zone cu Regim
Special şi Cap. 3 – Condiţii Generale Privitoare la Construcţii.
Servituţi de utilitate publică:
Pentru trama stradală până la nivel de colectoare se vor aplica servituţile aşa cum sunt ele marcate în PUG (a se vedea planşa 3.2.
„Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă”).
În cazul elaborării PUZ, în cadrul acestuia se vor stabili locaţii concrete şi servituţile de utilitate publică aferente pentru trama stradală de
interes local, infrastructura edilitară, spaţiile verzi etc, conform programului urbanistic stabilit prin Avizul de Oportunitate (Avizul Arhitectului
Şef).
Emiterea Autorizației de pentru alte lucrări decât cele de utilitate publică, pe terenurile afectate de o servitute de utilitate publică, este
interzisă. Prin excepție, pentru imobilele existente grevate de o servitute publică, până la aplicarea acesteia, pot fi autorizate lucrări care nu
conduc la amplificarea volumului construcțiilor cum ar fi: lucrări de întreținere curentă, modificări interioare sau schimbări de destinație,
lucrări cu caracter provizoriu: panouri de afisaj, firme și reclame,lucrări de consolidare.
Suprafețele de teren grevate de servituți de utilitate publică vor fi dezmembrate din parcelele inițiale și înscrise în C.F. cu destinația de teren
rezervat pentru servitute de utilitate publică.
C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAȚIUL PUBLIC

Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Pentru lucrările de reabilitare / modernizare a reţelei de străzi se vor elabora proiecte de specialitate, în cadrul cărora se vor aplica profile
transversale unitare, specific rezidenţiale (conform Anexei 6) ce vor determina caracterul spaţiului public şi al zonei. Acestea vor obține Avizul
Arhitectului șef.
Profilele transversale vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 1,50
m lăţime, trasee pentru biciclişti comune cu cele pentru vehicule, cu excepţia străzilor colectoare pe care se vor amenaja piste separate.
Se recomandă limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor la 30 km/h, cu excepţia străzilor colectoare.
Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare.
Pentru lucrările de reabilitare sau amenajare a spaţiilor verzi / libere publice se vor elabora proiecte de specialitate, în cadrul cărora se vor
organiza, de regulă, între altele, locuri de joacă pentru copii, spaţii pentru sport şi odihnă. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.
Secțiunea 2 – Utilizare funcțională

1. UTILIZĂRI ADMISE
Locuinţe individuale (unifamiliale) şi anexele acestora: garaje, filigorii, împrejmuiri, platforme carosabile şi pietonale, amenajări exterioare,
piscine.
Locuinţe semicolective (familiale), cu maximum două unităţi locative pe parcela. (unitati locative suprapuse sau alipite). Alternativ, pe o
parcelă se pot amplasa două locuințe individuale în regim izolat, dacă parcela are cel puțin 700mp, caz în care se va elabora P.U.D.
2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot
care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor
Servicii cu acces public (servicii de proximitate), conform Anexei 1 la prezentul regulament, prestate în special de proprietari, cu următoarele
condiţii:
a) să se adreseze preponderent locuitorilor zonei;
b) activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul clădirii ;
c) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală, să nu afecteze intimitatea locuirii pe parcelele vecine
d) pentru activităţi ce nu se conformează prevederilor anterioare se va obţine acordul vecinilor de parcelă.
Este de asemenea necesar acest acord pentru orice intervenţii asupra spaţiilor / clădirilor existente ce adăpostesc activităţi de natura celor mai
sus menţionate.
Pentru activităţi de alimentaţie publică se va obţine acordul vecinilor pe o rază de 50 m de la limita parcelei, pe toate direcţiile.
Servicii profesionale sau manufacturiere, conform Anexei 1 la prezentul regulament, prestate de proprietari / ocupanţi numai în paralel cu
locuirea, cu următoarele condiţii:
a) activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul clădirii;
b) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală, să nu afecteze intimitatea locuirii pe parcelele vecine;
c) pentru activităţi ce nu se conformează prevederilor anterioare se va obţine acordul vecinilor de parcelă. Este de asemenea necesar acest
acord pentru orice intervenţii asupra spaţiilor / clădirilor existente ce adăpostesc activităţi de natura celor mai sus menţionate.
Funcţiuni de turism, cu următoarele condiţii:
a) să nu includă alimentaţie publică;
b) să se obţină acordul vecinilor
Instituţii de educaţie / învăţământ – creşe, grădiniţe, şcoli publice şi private, cu următoarele condiţii:
a) să se elaboreze un P.U.D. pentru organizarea ocupării parcelei;
b) să se asigure suprafeţele necesare (de teren, utile, desfăşurate), funcţie de capacitate; conform normativelor privind proiectarea, realizarea
şi exploatarea construcţiilor de acest tip
c) pe parcelă să nu existe alte funcţiuni.
3. UTILIZĂRI INTERZISE
Sunt interzise orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2. Această reglementare are caracter definitv şi nu poate fi
modificată prin PUZ.
Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe parcelele
adiacente.
Secțiunea 3 – Condiții de amplasare, echipare și configurare a clădirilor
Se recomandă ca amplasarea, orientarea şi configurarea clădirilor de locuit să se înscrie în tipologia specifică zonei.
Extinderea, mansardarea sau supraetajarea clădirilor existente este posibilă doar cu respectarea condiţiilor de amplasare şi configurare
reglementate în cadrul prezentei secţiuni. Clădirile sau părţile de clădiri existente ce nu se încadrează în prevederile prezentului regulament nu
vor putea fi amplificate, ci doar menţinute în parametrii actuali.
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI

Se consideră construibile parcelele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) să aibă front la stradă;
b) lungimea frontului la stradă să fie mai mare sau egală cu 12 m;
c) adâncimea să fie mai mare decât frontul la stradă;
d) suprafaţa să fie mai mare sau egală cu 350 m;
Prin excepţie, în cazul parcelelor în înţeles urban existente ce nu îndeplinesc condiţiile enumerate mai sus, se va elabora un P.U.D. prin care se
va evidenţia modalitatea de conformare la prevederile prezentului regulament privind utilizarea funcţională, amplasarea, echiparea şi
configurarea clădirilor, staţionarea autovehiculelor, posibilităţile maxime de ocupare şi utilizare a terenurilor.
În cazul parcelelor neconstruite, existente la data intrării în vigoare a P.U.G., accesibile prin servitute de trecere, rezultate din divizarea unei
parcele iniţiale în adâncime, construibilitatea acestora e condiţionată de acordul vecinilor, dacă parcelele acestora nu se află, la rândul lor, în
aceeaşi situaţie.
Se admit operaţiuni de divizare sau comasare a parcelelor, numai cu condiţia ca toate parcelele rezultate să respecte condiţiile mai sus
menţionate, specifice zonei.
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

În situaţiile în care există alinieri unitare (aceeaşi retragere faţă de aliniament pe cel puţin patru parcele alăturate şi învecinate pe acelaşi front
cu parcela în cauză), clădirile se vor retrage cu aceeaşi distanţă faţă de aliniament ca şi clădirile alăturate.
În situaţiile cu alinieri variabile, clădirile se vor retrage cu cel puţin 3 m de la aliniament cu respectarea obiceiului locului.
Pentru parcelele de colţ, retragerea se va realiza faţă de ambele aliniamente.
Garajele se vor retrage cu minimum 6 m de la aliniament, pentru a permite parcarea în faţă a unui autoturism.
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

Pentru parcelele cu front la stradă de lungime cuprinsă între 12 şi 15 m:
a) în cazul existenţei unui calcan vecin, clădirile se vor alipi de acesta. Noul calcan nu va depăşi lungimea celui existent. Nu vor fi luate în
considerare calcanele construcţiilor anexe şi/sau provizorii de pe parcelele vecine. Se admite construirea unui calcan numai în scopul acoperirii
unui calcan existent. Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la latura opusă celei ce include un calcan existent cu o distanţă minimă de 3
m. In cazul existenţei calcanelor pe ambele laturi ale parcelei, se va închide frontul.
b) în cazul în care pe limitele laterale de proprietate nu există calcane, clădirile se vor retrage de la acestea în mod obligatoriu cu o distanţă
minimă de 3 m.
Prin exceptie, în situaţia în care se poate identifica în zonă o „regulă locală” (regulă a zonei, obicei al locului) de amplasare a clădirilor pe
parcelă – demonstrată prin prezentarea imobilelor din vecinătate pe planul de situaţie – ce implică o retragere mai mică de la limita laterală de
proprietate, aceasta se poate aplica numai pe una din laturi. In acest caz înălţimea clădirii, pe această parte nu va depăşi 4,50 m.
Pentru parcelele cu front la stradă de lungime mai mare de 15 m:
a) în cazul existenţei unui calcan vecin, clădirile se pot alipi de acesta. Noul calcan nu va depăşi lungimea celui existent. Nu vor fi luate în
considerare calcanele construcţiilor anexe şi/sau provizorii de pe parcelele vecine. Se admite construirea unui calcan numai în scopul acoperirii
unui calcan existent. Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la latura opusă celei ce include un calcan existent cu o distanţă minimă de 3
m.
b) clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la limitele laterale în situaţiile în care pe acestea nu există calcane, cu o distanţă minimă de 3 m
proprietate (dar nu mai puţin de 2 m), aceasta se poate aplica numai pe una din laturi, cu condiţia ca imobilul învecinat să aibă spre limita în
cauză o retragere minimă de 3 m. In acest caz înălţimea clădirii, pe această parte nu va depăşi 4,50 m.
Pentru toate situaţiile:
a) clădirile se vor retrage de la limita posterioară a parcelei cu o distanţă minimă egală cu înălţimea clădirii, dar nu mai puţin decât 6 m.
b) garajele, inclusiv cele incluse în corpul principal de clădire, se vor putea alipi limitelor laterale ale parcelei, cu condiţia ca înălţimea calcanului
rezultat să nu depăşească 2,80 m.
c) garajele se vor retrage cu cel puţin 6 m faţă de limitele posterioare ale parcelei.
d) toate construcţiile de pe parcela în înţeles urban se vor amplasa în fâşia adiacentă aliniamentului cu adâncimea de 25 m, cu excepţia
ediculelor cu caracter provizoriu ce contribuie la organizarea grădinii (filigorii / pavilioane, depozite pentru unelte de grădină etc), a căror
suprafaţă însumată va fi de maximum 15 mp.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau
atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 3 m.
În cazul în care încăperi principale (camere de zi, dormitoare) sunt orientate spre spaţiul dintre cele două clădiri, distanţa minimă va fi de 6 m.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există acces direct la drumurile publice. Prin excepţie, pentru situaţii existente la
data intrării în vigoare a PUG, se admite construirea parcelelor cu acces prin servitute la drumurile publice. De regulă, pe o parcelă se pot
prevedea un singur acces pietonal şi un singur acces carosabil. Accesul carosabil va avea lăţimea de maximum 3 m.
Orice acces la drumurile publice se va realiza conform avizului eliberat de administratorul acestora.
Pentru căile pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile.
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Staţionarea autovehiculelor se va organiza în interiorul parcelei.
Necesarul de parcaje:
Locuinţe individuale (unifamiliale) sau semicolective (familiale), inclusiv în cazul în care ocupanţii desfăşoară activităţi liberale sau
manufacturiere:
a) minimum un loc de parcare pentru clădiri cu AU mai mică de 100 mp;
b) minimum două locuri de parcare pentru clădiri cu AU mai mare de 100 mp.
Servicii cu acces public (servicii de proximitate): minimum două locuri de parcare
Prin excepţie, în situaţiile în care, din motive demonstrabile, în interiorul parcelei nu pot fi realizate în condiţii rezonabile parcaje sau numărul
de parcaje necesar, pentru lucrări de restructurare parţială (schimbări de destinaţie, demolări parţiale, extinderi, mansardări, adiţionare de noi
corpuri de clădire etc), se poate accepta parcarea pe domeniul public, pe bază de abonament. In aceste cazuri se va elabora un P.U.D.
a) să nu includă alimentaţie publică;
b) să se obţină acordul vecinilor.
Instituţii de educaţie / învăţământ – creşe, grădiniţe, şcoli publice şi private – parcaje pentru personal: minimum un loc de parcare la 5
persoane, dar nu mai puţin de două.
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
Regimul de înălţime maxim admis este de trei niveluri supraterane (parter + etaj + mansardă / nivel retras) sau (demisol + parter + mansardă /
nivel retras). Retragerea ultimului nivel va fi mai mare sau egală cu 1,80 m faţă de planul faţadei spre stradă / spaţiul public.
Totalizat, regimul de înălţime nu poate depăşi una dintre următoarele configuraţii: (S)+P+1+M, (S) +P+1+R, D+P+M, D+P+R (semnificaţiile
prescurtărilor: S – subsol, D – demisol, P – parter, M – mansardă, R – nivel retras).
Înălţimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau la aticul ultimului nivel neretras, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi
8 m.
Înălţimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la coama acoperişului sau la aticul nivelului retras, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi 12 m.
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa
cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi
depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Arhitectura clădirilor noi va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului (locuire). Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale
sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria va fi echilibrată, specifică programului de locuit.
Acoperişurile cu şarpantă vor avea forme simple, în două sau patru ape, cu pante egale şi constante ce nu vor depăşi 60o, sau cu terasă.
Cornişele vor fi de tip urban.
Raportul plin-gol va fi apropiat de cel predominant în zonă.
Materialele de finisaj vor fi cele specifice zonei – ţiglă ceramică sau tablă lisă fălţuită pentru acoperişe înclinate, tencuieli pentru faţade, placaje
din piatră sau tencuieli pentru socluri şi alte elemente arhitecturale. Pentru tâmplării (uşi şi ferestre) se recomandă lemnul.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale, specifice. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, închise la toate
elementele construcţiei.
La clădirile existente se interzice eliminarea decoraţiilor specifice (ancadramente, cornişe, brâuri, colonete, pilaştri, tâmplării împrejmuiri etc)
cu ocazia renovării sau a reabilitării termice. In cazul restructurării/extinderii aceste elemente se vor îngloba, de regulă, în conceptul general.
Serviciile profesionale ale ocupanţilor vor putea fi marcate prin plăci metalice gravate cu dimensiunea maximă de 30×50 cm. Acestea vor fi
amplasate numai la limita sau în afara domeniului public.
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR

Toate utilităţile se vor asigura prin racordare la reţelele edilitare publice, zona beneficiind de echipare completă.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în împerjmuire.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc). Fiecare parcelă va dispune de o platformă sau de un
spaţiu interior parcelei (eventual integrat în împrejmuire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 40% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie
(joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Pe fâşia de teren cuprinsă între stradă / spaţiu public şi clădirile retrase de la alinimanent (grădina de faţadă), minim 60% din suprafeţe vor fi
organizate ca spaţii verzi.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau
a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
14. ÎMPREJMUIRI
Spre spaţiul public aliniamentul va fi obligatoriu închis pe toată lungimea sa prin împrejmuire.
Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj
metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi
de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
Împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip transparent sau opac.
Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei. Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu
cel al clădirilor aflate pe parcelă.
Secțiunea 4 – Posibilități maxime de ocupare și utilizare a terenului
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)

Locuinţe, alte utilizări admise:
P.O.T. maxim = 35%
Instituţii de educaţie / învăţământ – creşe, grădiniţe, şcoli publice şi private:
P.O.T. maxim = 25%.
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod
obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic.
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)

C.U.T. maxim = 0,9
C.U.T. maxim = 0,5.
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, mansardării, supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire,
calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic. În cazul mansardărilor, suprafaţa nivelului (SN) mansardei va
reprezenta maximum 60% din suprafaţa nivelului curent (se va lua în calcul numai porţiunea cu h liber ≥ 1,40 m).
Lip – Locuințe cu regim redus de înălțime dispuse pe un parcelar de tip periferic

Secțiunea 1 - Caracterul zonei
Zona este caracterizată de funcţiunea rezidenţială de densitate mică (predominant locuinţe unifamiliale), de parcelarul omogen şi regulat,
rezultat al unor operaţiuni de urbanizare sau variat, rezultat al dezvoltării spontane (cu parcele având deschiderea la stradă de 8 – 18 m,
adâncimea de 30 – 75 m şi suprafaţa de 250 – 1200 mp) şi de regimul de construire izolat sau cuplat, cu clădiri de locuit de tip tradiţional, (mai
ales case lungi cu latura scurtă la stradă, aşezate în lungul unei laturi a parcelei), retrase sau nu din aliniament (caracterul fiind marcat de
prezenţa decoraţiei de tip eclectic a faţadelor principale).
A. CONDIŢIONĂRI PRIMARE
Pentru instituirea de noi subzone S_Et sau S_Is se va elabora un P.U.Z.
În cazul elaborării P.U.Z., se vor respecta următoarele condiţii:
(a) Teritoriul minim care urmează să fie reglementat prin P.U.Z. va fi Unitatea Teritorială de Referinţă. În cazuri bine justificate se poate
accepta elaborarea P.U.Z. pe un teritoriu mai restrâns, dacă acesta se evidenţiază ca o unitate urbanistică independentă, unitară şi coerentă
din punct de vedere spaţial şi funcţional. Acesta va include minimum un cvartal.
(b) Prin Avizul de Oportunitate se vor specifica detaliat programul urbanistic, obiectivele şi servituţile de utilitate publică, restricţiile stabilite
prin P.U.G., ca şi cele identificate ulterior sau ca efect al prevederilor P.U.Z., alte condiţionări specifice teritoriului în cauză.
B. SERVITUȚI PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ AFLATE ÎN ZONĂ, ALTE RESTRICȚII

Se vor aplica în mod obligatoriu servituţile generate de obiectivele de utilitate publică precum şi celelalte restricţii, aşa cum sunt ele
evidenţiate în PUG – planşa 3.2. „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” şi în RLU – Cap. 2 – Terenuri şi Zone cu Regim
Special şi Cap. 3 – Condiţii Generale Privitoare la Construcţii.
Servituţi de utilitate publică:
Pentru trama stradală până la nivel de colectoare se vor aplica servituţile aşa cum sunt ele marcate în PUG (a se vedea planşa 3.2.
„Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă”).
În cazul elaborării PUZ, în cadrul acestuia se vor stabili locaţii concrete şi servituţile de utilitate publică aferente pentru trama stradală de
interes local, infrastructura edilitară, spaţiile verzi etc, conform programului urbanistic stabilit prin Avizul de Oportunitate (Avizul Arhitectului
Şef). Emiterea Autorizației de construire pentru alte lucrări decât cele de utilitate publică, pe terenurile afectate de o servitute de utilitate
publică, este interzisă.
Prin excepție, pentru imobilele existente grevate de o servitute publică, până la aplicarea acesteia, pot fi autorizate lucrări care nu conduc la
amplificarea volumului construcțiilor cum ar fi: lucrări de întreținere curentă, modificări interioare sau schimbări de destinație, lucrări cu
caracter provizoriu: panouri de afisaj, firme și reclame, lucrări de consolidare.
Suprafețele de teren grevate de servituți de utilitate publică vor fi dezmembrate din parcelele inițiale și înscrise în C.F. cu destinația de teren
rezervat pentru servitute de utilitate publică.
C. REGLEMENTĂRI PENTRU SPAȚIUL PUBLIC

Amenajarea şi utilizarea spaţiului public se va face cu respectarea reglementărilor cuprinse în Anexa 4 şi a reglementărilor de mai jos.
Pentru lucrările de modernizare a reţelei de străzi se vor elabora proiecte de specialitate, în cadrul cărora se vor aplica profile transversale
unitare, specific rezidenţiale (conform Anexei 6) ce vor determina caracterul spaţiului public şi al zonei. Acestea vor obține Avizul Arhitectului
șef. Profilele transversale vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum
1,50 m lăţime, trasee pentru biciclişti comune cu cele pentru vehicule, cu excepţia străzilor colectoare pe care se vor amenaja piste separate.
Se recomandă limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor la 30 km/h, cu excepţia străzilor colectoare.
Cablurile electrice şi de comunicaţii se vor introduce în subteran, ca şi toate celelalte reţele edilitare. Pentru lucrările de reabilitare sau
amenajare a spaţiilor verzi / libere publice se vor elabora proiecte de specialitate, în cadrul cărora se vor organiza, de regulă, între altele, locuri
de joacă pentru copii şi spaţii de odihnă. Acestea vor obține Avizul Arhitectului șef.
Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pentru imaginea urbană a spaţiilor publice din întregul ansamblu.
Secțiunea 2 – Utilizare funcțională

1. UTILIZĂRI ADMISE
Locuinţe individuale (unifamiliale) şi anexele acestora: garaje, filigorii, împrejmuiri, platforme carosabile şi pietonale, amenajări exterioare,
piscine.
Locuinţe semicolective (familiale), cu maximum două unităţi locative pe parcela. (unitati locative suprapuse sau alipite). Alternativ, pe o
parcelă se pot amplasa doua locuințe individuale în regim izolat, dacă parcela are cel puțin 700mp, caz în care se va elabora P.U.D.
2. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

Instalaţii exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) cu condiţia ca în funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot
care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
Servicii cu acces public (servicii de proximitate), conform Anexei 1 la prezentul regulament, prestate în special de proprietari, cu următoarele
condiţii:
a) să se adreseze preponderent locuitorilor zonei;
b) activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul clădirii;
c) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală, să nu afecteze intimitatea locuirii pe parcelele vecine;
d) pentru activităţi ce nu se conformează prevederilor anterioare se va obţine acordul vecinilor de parcelă.
Este de asemenea necesar acest acord pentru orice intervenţii asupra spaţiilor / clădirilor existente ce adăpostesc activităţi de natura celor mai
sus menţionate.
Pentru activităţi de alimentaţie publică se va obţine acordul vecinilor pe o rază de 50 m de la limita parcelei, pe toate direcţiile.
Servicii profesionale sau manufacturiere, conform Anexei 1 la prezentul regulament, prestate de proprietari / ocupanţi numai în paralel cu
locuirea, cu următoarele condiţii:
(a) activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul clădirii
(b) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală, să nu afecteze intimitatea locuirii pe parcelele vecine
(c) pentru activităţi ce nu se conformează prevederii anterioare se va obţine acordul vecinilor de parcelă. Este de asemenea necesar acest
acord pentru orice intervenţii asupra spaţiilor / clădirilor existente ce adăpostesc activităţi de natura celor mai sus menţionate
(a) să nu includă alimentaţie publică;
(b) să se obţină acordul vecinilor
Instituţii de educaţie / învăţământ – creşe, grădiniţe, şcoli publice şi private, cu următoarele condiţii: (a) să se elaboreze un P.U.D. pentru
organizarea ocupării parcelei;
(b) să se asigure suprafeţele necesare (de teren, utile, desfăşurate), funcţie de capacitate, conform normativelor privind proiectarea, realizarea
şi exploatarea construcţiilor de acest tip;
(c) pe parcelă să nu existe alte funcţiuni.
3. UTILIZĂRI INTERZISE
Sunt interzise orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 şi punctul 2. Această reglementare are caracter definitv şi nu poate fi
modificată prin P.U.Z. Sunt interzise lucrări de terasament şi sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau
de pe parcelele adiacente.
Secțiunea 3 – Condiții de amplasare, echipare și configurare a clădirilor

Se recomandă ca amplasarea, orientarea şi configurarea clădirilor de locuit să se înscrie în tipologia specifică zonei.
Extinderea, mansardarea sau supraetajarea clădirilor existente este posibilă doar cu respectarea condiţiilor de amplasare şi configurare
reglementate în cadrul prezentei secţiuni. Clădirile sau părţile de clădiri existente ce nu se încadrează în prevederile prezentului regulament nu
vor putea fi amplificate, ci doar menţinute în parametrii actuali.
4. CARACTERISTICILE PARCELELOR: SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI

Se consideră construibile parcelele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
(a) să aibă front la stradă;
(b) lungimea frontului la stradă să fie mai mare sau egală cu 6 m în cazul în care pe parcelele învecinate acesta e de de maximum 10 m,
respectiv mai mare sau egală cu 10 m în cazul în care pe parcelele învecinate acesta depăşeşte 10 m;
(c) adâncimea să fie mai mare decât frontul la stradă;
(d) suprafaţa să fie mai mare sau egală cu 300 mp;
Prin excepţie, în cazul parcelelor în înţeles urban existente ce nu îndeplinesc condiţiile enumerate mai sus, se va elabora un P.U.D., prin care se
va evidenţia modalitatea de conformare la prevederile prezentului regulament privind utilizarea funcţională, amplasarea, echiparea şi
configurarea clădirilor, staţionarea autovehiculelor, posibilităţile maxime de ocupare şi utilizare a terenurilor.
În cazul parcelelor existente la data intrării în vigoare a P.U.G, accesibile prin servitute de trecere, rezultate din divizarea unei parcele iniţiale în
adâncime, construibilitatea acestora e condiţionată de acordul vecinilor, dacă parcelele acestora nu se află, la rândul lor, în aceeaşi situaţie. Se
admit operaţiuni de divizare sau comasare a parcelelor, numai cu condiţia ca toate parcelele rezultate să respecte condiţiile mai sus
menţionate, specifice zonei.
5. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

În situaţiile în care există alinieri unitare (aceeaşi retragere faţă de aliniament sau construcţia în aliniament pe cel puţin patru parcele alăturate
şi învecinate pe acelaşi front cu parcela în cauză), clădirile se vor retrage cu aceeaşi distanţă faţă de aliniament, respectiv se vor amplasa în
aliniament, ca şi clădirile alăturate.
În situaţiile cu alinieri variabile, clădirile se vor retrage cu cel puţin 3 m faţă de aliniament cu respectarea obiceiului locului.
Pentru parcelele de colţ, retragerea se va realiza faţă de ambele aliniamente.
Garajele se vor retrage cu minimum 6 m de la aliniament, pentru a permite parcarea în faţă a unui autoturism.
6. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

Pentru parcelele cu front la stradă de lungime mai mică sau egală cu 10 m:
(a) Pe baza unei convenţii de construire pe limita de proprietate încheiate între vecini, clădirile se vor alipi, de regulă, la ambele limite laterale
ale parcelei, pe o adâncime de maximum 25 m, măsurată de la aliniament (se va închide frontul).
(b) În cazul în care o asemenea convenţie nu poate fi încheiată, clădirile se vor retrage de la limita / limitele laterale de proprietate conform
reglementării de la punctul următor.
(c) În cazul restructurării / extinderii / etajării unor clădiri existente se va aplica aceeaşi regulă, porţiunea de construcţie ce depăşeşte
adâncimea reglementată putând fi menţinută ca atare, fără a i se modifica regimul de înălţime.
(d) În cazul mansardării unor clădiri existente intervenţia se va realiza în mod obligatoriu în geometria acoperişului actual.
Pentru parcelele cu front la stradă de lungime mai mare decât 10 m:

(a) În cazul existenţei unui calcan vecin, clădirile se vor alipi de acesta. Noul calcan nu va depăşi lungimea de 25 m, măsurată de la aliniament.
Nu vor fi luate în considerare calcanele construcţiilor anexe şi/sau provizorii de pe parcelele vecine. Se admite construirea unui calcan în scopul
acoperirii unui calcan existent sau pe baza unei convenţii de construire pe limita de proprietate încheiate între vecini.
(b) Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la latura opusă celei ce include un calcan existent cu o distanţă minimă de 3 m. În cazul
existenţei calcanelor pe ambele laturi ale parcelei, se va închide frontul.
(c) În cazul în care pe limitele laterale de proprietate nu există calcane, clădirile se vor retrage de la acestea în mod obligatoriu cu o distanţă
minimă de 3 m.
proprietate, aceasta se poate aplica numai pe una din laturi, cu condiţia ca imobilul învecinat să nu aibă încăperile principale orientate spre
limita în cauză. În acest caz înălţimea clădirii, pe această parte, măsurată la cornişa superioară sau la atic în punctul cel mai înalt nu va depăşi
4,50 m.
Pentru toate situaţiile:

(a) clădirile se vor retrage de la limita posterioară a parcelei cu o distanţă minimă egală cu înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 6 m,
(b) garajele, inclusiv cele incluse în corpul principal de clădire, se vor putea alipi limitelor laterale ale parcelei, cu condiţia ca înălţimea
calcanului rezultat să nu depăşească 2,80 m.
(c) garajele se vor retrage cu cel puţin 6 m faţă de limitele posterioare ale parcelei.
Toate construcţiile de pe parcela în înţeles urban se vor amplasa în fâşia adiacentă aliniamentului cu adâncimea de 25 m, cu excepţia ediculelor
cu caracter provizoriu ce contribuie la organizarea grădinii (filigorii / pavilioane, depozite pentru unelte de grădină etc), a căror suprafaţă
însumată va fi de maximum 15 mp.
7. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau
atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 3 m.
În cazul în care încăperi principale (camere de zi, dormitoare) sunt orientate spre spaţiul dintre cele două clădiri, distanţa minimă va fi de 6 m.
8. CIRCULAŢII ŞI ACCESE
Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există acces direct la drumurile publice. Prin excepţie, pentru situaţii existente la
data intrării în vigoare a P.U.G, se admite construirea parcelelor cu acces prin servitute la drumurile publice. De regulă, pe o parcelă se pot
prevedea un singur acces pietonal şi un singur acces carosabil. Accesul carosabil va avea lăţimea de maximum 3 m.
Orice acces la drumurile publice se va realiza conform avizului eliberat de administratorul acestora.
Pentru căile pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se recomandă utilizarea învelitorilor permeabile.
9. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
Staţionarea autovehiculelor se va organiza în interiorul parcelei.
Necesarul de parcaje:
Locuinţe individuale (unifamiliale) sau semicolective (familiale), inclusiv în cazul în care ocupanţii desfăşoară activităţi liberale, manufacturiere
sau de mică producţie: un loc de parcare, recomandabil încorporat în volumul clădirii principale sau într-un garaj.
Servicii cu acces public (servicii de proximitate): un loc de parcare.
Prin excepţie, în situaţiile în care, din motive demonstrabile, în interiorul parcelei nu pot fi realizate în condiţii rezonabile parcaje sau numărul
de parcaje necesar, pentru lucrări de restructurare parţială (schimbări de destinaţie, demolări parţiale, extinderi, mansardări, adiţionare de noi
corpuri de clădire etc), se poate accepta parcarea pe domeniul public, pe bază de abonament. În aceste cazuri se va elabora un P.U.D.
Instituţii de educaţie / învăţământ – creşe, grădiniţe, şcoli publice şi private – parcaje pentru personal: minimum un loc de parcare la 5
persoane, dar nu mai puţin de două.
10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR

Regimul de înălţime maxim admis este de trei niveluri supraterane, (parter + etaj + mansardă / nivel retras) sau (demisol + parter + mansardă /
nivel retras). Retragerea ultimului nivel va fi mai mare sau egală cu 1,80 m faţă de planul faţadei spre stradă / spaţiul public.
Totalizat, regimul de înălţime nu poate depăşi una dintre următoarele configuraţii: (S)+P+1+M, (S) +P+1+R, D+P+M, D+P+R (semnificaţiile
prescurtărilor: S – subsol, D – demisol, P – parter, M – mansardă, R – nivel retras).
Înălţimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau la aticul ultimului nivel neretras, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi
8 m.
Înălţimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la coama acoperişului sau la aticul nivelului retras, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi 12 m.
11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora, caracterului zonei aşa
cum a fost el descris în preambul şi peisajului urban.
Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi
depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.
Arhitectura clădirilor noi va fi de factură modernă şi va exprima caracterul programului (locuire). Se interzice realizarea de pastişe arhitecturale
sau imitarea stilurilor istorice.
Volumetria va fi echilibrată, specifică programului de locuit.
Acoperişurile cu şarpantă vor avea forme simple, în două sau patru ape, cu pante egale şi constante ce nu vor depăşi 60o , sau cu terasă.
Cornişele vor fi de tip urban.
Raportul plin-gol va fi apropiat de cel predominant în zonă.
Materialele de finisaj vor fi cele specifice zonei – ţiglă ceramică sau tablă lisă fălţuită pentru acoperişe înclinate, tencuieli pentru faţade, placaje
din piatră sau tencuieli pentru socluri şi alte elemente arhitecturale. Pentru tâmplării (uşi şi ferestre) se recomandă lemnul.
Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale, specifice. Se interzice folosirea culorilor stridente, închise la toate elementele
construcţiei.
La clădirile existente se interzice eliminarea decoraţiilor specifice (ancadramente, cornişe, brâuri, colonete, pilaştri, tâmplării împrejmuiri etc)
cu ocazia renovării sau a reabilitării termice. În cazul restructurării/extinderii aceste elemente se vor îngloba, de regulă, în conceptul general.
Serviciile profesionale ale ocupanţilor vor putea fi marcate prin plăci metalice gravate cu dimensiunea maximă de 30×50 cm. Acestea vor fi
amplasate numai la limita sau în afara domeniului public.
12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR

Toate utilităţile se vor asigura prin racordare la reţelele edilitare publice, zona beneficiind de echipare completă.
Se interzice conducerea apelor meteorice spre domeniul public sau parcelele vecine.
Firidele de branşament şi contorizare vor fi integrate în împerjmuire.
Se interzice dispunerea aeriană a cablurilor de orice fel (electrice, telefonice, CATV etc). Fiecare parcelă va dispune de o platformă sau de un
spaţiu interior parcelei (eventual integrat în împrejmuire) destinat colectării deşeurilor menajere, accesibil din spaţiul public.
13. SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 40% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie
(joasă, medie şi înaltă). Suprafeţele având o îmbrăcăminte de orice tip sunt cuprinse în categoria spaţiilor libere.
Pe fâşia de teren cuprinsă între stradă / spaţiu public şi clădirile retrase de la alinimanent (grădina de faţadă), minim 60% din suprafeţe vor fi
organizate ca spaţii verzi.
Eliminarea arborilor maturi este interzisă, cu excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau
a bunurilor sau ar împiedică realizarea construcţiilor.
14. ÎMPREJMUIRI
Spre spaţiul public aliniamentul va fi obligatoriu închis pe toată lungimea sa prin împrejmuire.
Împrejmuirile orientate spre spaţiul public vor avea un soclu opac cu înălţimea maximă de 80 cm şi o parte transparentă, realizată din grilaj
metalic sau într-un sistem similar care pemite vizibilitatea în ambele direcţii şi pătrunderea vegetaţiei. Înălţimea maximă a împrejmuirilor va fi
de 2,2 m. Împrejmuirile vor putea fi dublate de garduri vii.
Împrejmuirile spre parcelele vecine vor avea maximum 2,20 m înălţime şi vor fi de tip transparent sau opac.
Porţile împrejmuirilor situate în aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei. Tratamentul arhitectural al împrejmuirilor va fi corelat cu
cel al clădirilor aflate pe parcelă.
Secțiunea 4 – Posibilități maxime de ocupare și utilizare a terenului
15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
P.O.T. maxim = 35%
P.O.T. maxim = 25%.
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire, calculul făcându-se în mod
obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic
16. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)

CUT maxim = 0,9
CUT maxim = 0,5.
Această reglementare se va aplica şi în cazul extinderii, mansardării, supraetajării clădirilor existente sau al adăugării de noi corpuri de clădire,
calculul făcându-se în mod obligatoriu pe întreaga parcelă, în înţeles urbanistic. În cazul mansardărilor, suprafaţa nivelului (SN) mansardei va
reprezenta maximum 60% din suprafaţa nivelului curent (se va lua în calcul numai porţiunea cu h liber ≥ 1,40 m).
Analiză comparată UTR-uri (Liu vs. Lip)

Cele două tipuri de țesut au caracteristici și reglementări foarte asemănătoare, diferența majoră constând în dispunerea clădirilor pe parcele.
Din punctul de vedere al funcțiunilor, servituților și ocupării terenului (POT, CUT, aliniamente, regim de înălțime), acestea sunt descrise
asemănător sau identic.
O primă deosebire este legată de proporțiile parcelelor. În cazul insulei analizate, zona de tip Liu este caracterizată de parcele alungite,
regulate, în vreme ce zona de tip Lip are parcele mai puțin alungite, unele fiind neregulate.
O deosebire mai ușor de identificat este la nivelul așezării clădirilor pe parcelă. În zona de tip Liu clădirile sunt așezate regulat, la o distanță
egală față de aliniament. În zona de tip Lip clădirile sunt așezate mai aerisit, clădirile fiind dispuse ori la aliniament, ori pe mijlocul sitului, ori la
capătul acestuia, impresia de la nivelul străzii fiind de o mai mare neregularitate.
TEMA 5 - Certificatul de Urbanism
Pentru vânzarea imobilului din strada Cărbunarilor nr. 12 (UTR Lip):
Pentru vânzarea imobilului din strada Artelor nr. 10 (UTR Liu):
TEMA 6 - Intervenții urbanistice
 PUD – imobilul din Cărbunarilor 12 – construirea unei noi clădiri
Intervenția propusă este de construire a unei a doua locuințe izolate pe parcelă, pe capătul de sit
Conform regulamentului pentru UTR de tip Lip:
“Alternativ, pe o parcelă se pot amplasa doua locuințe individuale în regim izolat, dacă parcela are cel puțin 700mp, caz în care se va
elabora P.U.D.”
PUD-ul va detalia:
o aliniamentele față de stradă și limitele parcelei;
o distanțele între clădirile de pe parcelă;
o înălțimile la cornișă/atic și la coama acoperirii (dacă este cazul);
o căile de acces în fiecare clădire;
o indicatorii POT și CUT (cei calculați și cei normați).
 PUZ – imobilul din Artelor 10 – conversie funcțională

Pentru imobilul din strada Artelor nr. 10 se propune schimbarea funcțiunii de la locuire la alimentație publică. În scopul acestei intervenții se
impune elaborarea unui plan urbanistic zonal cu o rază de 100m în jurul parcelei, precum și obținerea acordului tuturor vecinilor pe o rază de
50m (conform regulamentului pentru UTR de tip Liu).
Studiu de oportunitate minimal:
 Suprafață parcelă: 351 mp

 Investiția presupune amenajarea și mobilarea bucătăriei și a unei săli de mese, asigurarea depozitării numai în interiorul clădirii, și
asigurarea unui acces de aprovizionare.
 Indicatorii POT și CUT nu vor fi modificați, atât clădirea cât și indicatorii maximi prevăzuți prin lege ramânând neschimbați.
 Spre zona de acces se va semnala noua funcțiune printr-o mică placă metalică atașată împrejmuririi, nealterând astfel fațada clădirii.
 Consecințe economice și sociale la nivelul UTR: funcțiunea de alimentație publică nu este prezentă în zonă. Mai mult, clădirile vecine
imobilului au, de asemenea, funcții comerciale și nu de locuire. Noua funcțiune va răspunde, astfel, unei nevoi a zonei, dublând, de
asmenea, și ca un punct de întâlnire, socializare atît pentru locuitori, cât și pentru angajații din areal.
 Costurile de proiectare a soluției, de avizare a PUZ-ului, precum și de proiectare, avizare și punere în operă a viitoarelor modificări, vor
cădea în sarcina investitorului.
 Piese desenate necesare:
o Încadrarea în zonă
o Plan cadastral cu zona studiată
o Plan de situație cu prezentarea funcțiunilor, a vecinătăților, modul de asigurare a accesurilor și utilităților.

Ciobanu-Ioana Du 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ciobanu-Ioana Du 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ciobanu Ioana Simona

Extras din P. U. G Cluj – Napoca:

c) zone construite protejate;

d) zone din mari ansambluri de locuit;

e) zone locuite de comunități defavorizate, inclusiv așezări informale;

f) zone de reconversie funcțională:

- situri industriale dezafectate;

- situri militare dezafectate;

- situri cu infrastructuri majore dezafectate.

b) municipii de rang II;

c) orașe - rang III;

d) comune - rang IV.

Actualizarea suportului topografic ● X

 Studiu de economie şi turism (elaborator SC IHS România SRL –Bucureşti)

-Identificarea și enumerarea principalelor procese de dezvoltare propuse – argumentare.

 Dezvoltarea infrastructurilor majore – transporturi;

Obiectivele strategice au fost elaborate în funcţie de sectoarele prioritare:

Conform capitolului 2 din memoriul asociat Planului Urbanistic General:

ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

la nord: UATB comuna Chinteni

Referitor la reţeaua rutieră semnificativă, există totuşi numeroase disfuncţionalităţi:

 străzi cu gabarite şi profile necorespunzătoare categoriei;

Reţeaua de spaţii pietonale- cicliste

Se recomandă realizarea de parcaje supraterane în următoarele zone:

 zona gării CFR (conform noii organizări a zonei);

Se recomandă realizarea de parcaje subterane în următoarele zone:

În componenţa intravilanului existent intră, de regulă, o serie de trupuri, reprezentând:

a) localitatea de reşedinţă Cluj-Napoca – trup principal cu o suprafaţă de 9489,34 ha;

CARACTERISTICI ALE ZONELOR DIN INTRAVILAN

Locuinţe individuale cu regim redus de înălime dispuse pe un parcelar de tip urban

Locuinţe individuale cu regim redus de înălime dispuse pe un parcelar de tip periferic

Locuinţe individuale cu regim redus de înălime cu caracter rural

Ansambluri de locuinţe unitare

Zona de locuinţe colective

ZONA DE ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Este împărţită în mai multe categorii de activităţi:

 zona de activităţi economice cu caracter industrial

ZONA DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ

cuprinde următoarele funcţiuni:

 sedii ale serviciilor publice de gospodărire comunală

ZONĂ CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

CĂI DE COMNICAŢIE ŞI TRANSPORT

Cuprind spaţiile aferente infrastructurii rutiere, feroviare şi aeriene.

Conform capitolului 3 din memoriul aferent P.U.G. Cluj – Napoca:

MĂSURI NECESARE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICĂ

Viabilizarea terenurilor în zonele de urbanizare include:

 asigurarea căilor de acces principale, prevăzute prin PUG;

 Identificarea proceselor de modernizare la nivel de localitate

 Pe latura nordică: strada Artelor

Procese de modernizare identificate

 Integrarea parcelelor reziduale prin comasare;

ZONĂ MIXTĂ (M)

ZONĂ DE INSTITUȚII ȘI SERVICII PUBLICE ȘI DE INTERES PUBLIC (Is)

locuire locuire locuire locuire

ZONĂ DE ACTIVITĂȚI ECONOMICE (E)

ZONĂ DE CONSTRUCȚII AFERENTE LUCRĂRILOR EDILITARE

ZONĂ CU DESTINAȚIE SPECIALĂ (Sp)

ZONĂ DE UNITĂȚI ȘI TERENURI AGRICOLE ÎN INTRAVILAN (A)

ZONĂ DE AGREMENT PENTRU PUBLIC/PRIVAT (Aapp)

ZONE CONSTRUITE PROTEJATE (ZCP)

PARCELAR RIVERAN ARTERELOR DE CIRCULAȚIE,

OCUPAREA TERENURILOR DIN EXTRAVILAN

 Pe latura nordică: strada Artelor