Pub 010 PDF

Anul 3 / Nr.
2 aprilie iunie 2009
ARBITRAJUL COMERCIAL
Solu]ia de succes \n litigiile comerciale
Revist= evaluat=, clasificat= [i aflat= \n eviden]a C.N.C.S.I.S., Cod 138, nr. de \nregistrare 059/5.11.2008
RENTROP & STRATON

Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri
Arbitrajul Comercial solu]ia de succes \n litigiile comerciale Consiliul {tiin]ific Ion B`canu, Adrian Severin, Stanciu D. C`rpenaru, Viorel Mihai Ciobanu, Ion Deleanu, Ileana Smeureanu, Grigore Florescu, Liviu Pop, Viorel Ro[, Ioan Sabù-Pop, Drago[ Alexandru Sitaru, Brndu[a {tef`nescu {erban Beligr`deanu, Gheorghe Buta, Ruxandra Chiru, Mihaela Cozmanciuc, Sergiu Deleanu, Gheorghe Florea, Silviu Jecu, Crengu]a Leaua, Lucian Mihai, Roxana Munteanu, Ion I. Nestor, Cornel Popa, Dan Andrei Popescu, Titus Prescure, Ioan Schiau, Victor T`n`sescu, Maria Veriotti, C`lin Andrei Zamfirescu Radu-Bogdan Bobei Bazil Oglind`
Colaboratori principali
Redactor-[ef Secretar de redac]ie
Materialele pentru publicare, precum [i coresponden]a vor fi trimise pe adresa: Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei. Bdul Octavian Goga nr. 2, sector 2, Bucure[ti Tel.: +4021.319.01.13; Fax: +4021.319.01.26 E-mail: arbitration@ccir.ro Transmiterea materialelor c`tre redac]ia Arbitrajul Comercial solu]ia de succes \n litigiile comerciale nu impune obligativitatea public`rii acestora. Materialele nepublicate nu se restituie.
Publica]ie trimestrial` editat` de: RENTROP & STRATON ISSN: 1842-6859 Manager Centru de Profit Asistent Manager Produs Tehnoredactare Corectur` Marina Istvan (marinai@rs.ro) Vasile Ionescu Dana Seg`rceanu Elvira Panaitescu
Serviciul Clien]i tel.: 021.209.45.45; fax: 021.205.57.30; e-mail: enciclopediajuridica@rs.ro

RENTROP & STRATON Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat` sau transmis` sub nicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat` vreunei persoane fizice sau juridice care ac]ioneaz` sau se ab]ine de la ac]iuni ca urmare a citirii materialelor publicate \n aceast` lucrare. Pute]i consulta [i celelalte lucr`ri editate de RENTROP & STRATON la adresa: www.rs.ro.
RENTROP & STRATON

Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri
Bdul Na]iunile Unite nr. 4, Gemenii Center, sector 5, Bucure[ti Tel./Fax: 021.317.25.88
Editor-Pre[edinte Director General Director Economic Director Crea]ie-Produc]ie
George Straton (gstraton@rs.ro) Florin Cmpeanu (florinc@rs.ro) Mariana Ne]oiu (marianan@rs.ro) Cristina Straton (cristinas@rs.ro)
Cuprins
I. STUDII, ARTICOLE, COMENTARII
Considrations sur la relation entre larbitrage et le droit europen Roxana Munteanu ............................. 1 An outlook into arbitration in Finland Petra Kiurunen, Peik Makela......................................................... 10 Itinerarul procesului de recunoa[tere [i executare a hot`rrilor arbitrale strìne \n Romnia Irina A. Poncracz, drd. Ileana M. Smeureanu ............................................................................................................. 22 Recognition and enforcement of international arbitral awards Suman Jyoti Khaitanko............................. 33
II. JURISPRUDEN}~ ARBITRAL~
Competen]` Caracter patrimonial al drepturilor litigioase lipsa caracterului tranzac]ionabil al acestor drepturi consecin]e ..................................................................................................................................... 43 Excep]ia necompeten]ei materiale contract semnat de o persoan` ce nu avea mandat s` reprezinte societatea nerelevan]`...................................................................................................................................................... 45 Procedur` arbitral` Inaplicabilitatea art. 7201 C.pr.civil` \n procedura arbitral` consecin]e ...................................................... 46 Hot`rre arbitral` Autoritate de lucru judecat condi]ii ............................................................................................................. 48 Autoritate de lucru judecat identitate de p`r]i, obiect [i cauz` consecin]e ................................................ 50 Hot`rre arbitral` \n completare inexisten]a omisiunii de pronun]are asupra unui cap`t de cerere inexisten]a gre[elilor materiale, a oric`ror alte gre[eli evidente sau erori de calcul inadmisibilitatea cererii de completare a sentin]ei arbitrale ........................................................................................................................................... 54 Contract de antrepriz` Executare par]ial` de c`tre antreprenor a presta]iei caracteristice recunoa[tere \ncetarea \n fapt a contractului de antrepriz` consecin]e............................................................................................................................... 55 Contract de leasing Verificarea tehnic` a autoturismului, obiect al contractului de leasing financiar natura constat`rii potrivit c`reia anumite piese ale autoturismului se impun a fi \nlocuite consecin]e............................................................ 60 Contract nenumit Calificare consecin]e cu privire la r`spunderea contractual`......................................................................... 62 Reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor consecin]e ............................................................................. 66 Natura juridic` a redeven]ei neexecutarea culpabil` a obliga]iei multiplicatorului de a pl`ti titularului de brevet redeven]` stabilit` de comun acord ................................................................................................................ 68
Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009 I
Cuprins
Contract de prest`ri servicii Reciprocitatea [i interdependen]a contractului de prest`ri servicii de asisten]` contabil` neexecutarea culpabil` de c`tre prestator a obliga]iei de prest`ri servicii consecin]e ......................................................................... 70 Nerespectarea de c`tre beneficiar a obliga]iei de asigurare \n favoarea c`rù[ului a unui minim de km de parcurs consecin]e ....................................................................................................................................................... 72 Contract de subantrepriz` Efectuarea, f`r` obiec]iuni, a recep]iei finale a lucr`rilor lipsa temeiului contractual pentru executarea scrisorilor de garan]ie lipsa impedimentelor \n valorificarea dreptului subantreprenorului de a solicita contravaloarea scrisorilor de garan]ie bancar` de bun` execu]ie.............................................................................................. 74 Contract de vnzare-cump`rare Obliga]ia cump`r`torului de plat` a restului de pre] la livrarea m`rfii necontestarea de c`tre cump`r`tor a livr`rii m`rfii obiec]ia cump`r`torului \n sensul c` plata pre]ului restant urma a fi f`cut` la finalizarea unei serii de lucr`ri sau dup` \ncheierea procesului-verbal de recep]ie nerelevan]` ................................................... 76 Stingerea contractului comercial Reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor decurgnd din contractul sinalagmatic rezolu]iune temei [i modalitate de operare ..................................................................................................................................... 78 Stingerea obliga]iilor comerciale Compensa]ie ne\ndeplinirea condi]iilor oper`rii compensa]iei .................................................................... 80 R`spundere contractual` Inexisten]a evenimentului de for]` major` consecin]e cu privire la neexecutarea obliga]iilor contractuale .................................................................................................................................. 82 Avariere semnificativ` a bunului ce constituie obiect al contractului de leasing opera]ional necontestarea calit`]ii de proprietar a societ`]ii de leasing cu privire la bunul avariat neacordarea desp`gubirii de c`tre societ`]ile de asigurare consecin]e........................................................................................................................ 84 Pagub` suferit` prin nerestituirea ambalajului m`rfii vndute valoarea de \nlocuire raportul dintre pre]ul ambalajului [i valoarea garan]iei rolul garan]iei de a acoperi lipsa de folosin]` a distribuitorului pn` la restituirea de c`tre beneficiar a ambalajului ........................................................................................................ 86
III. VARIA
III.1. Recenzii III.1.a. Newsletter Arbitration, septembrie 2008, 59 pagini ............................................................................. 90 III.1.b. Revue de lArbitrage, 2, 2008, 155 pagini............................................................................................. 91 III.2. Documente comunitare Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European [i al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabil` obliga]iilor contractuale (Roma I) .......................................................................................................... 92
II
Content
I. STUDIES, ARTICLES, COMMENTARIES
Some remarks on relationship between Arbitration Law and European Law Roxana Munteanu ............... 1 An outlook into arbitration in Finland Petra Kiurunen, Peik Makela......................................................... 10 The itinerary of recognition and enforcement of foreign arbitral awards in Romania Irina A. Poncracz, Ileana M. Smeureanu ............................................................................................................................................... 22 Recognition and enforcement of international arbitral awards Suman Jyoti Khaitanko............................. 33
II. ARBITRAL JURISPRUDENCE
Jurisdiction The patrimonial nature of litigious rights absence of transactional nature of these rights consequences .... 43 Plea of material jurisdiction contract signed by a person that didnt have mandate for representing the company lack of relevance ..................................................................................................................................... 45 Arbitral procedure Inapplicability of art. 7201 of Civil Procedural Code in arbitral procedure consequences ........................... 46 Arbitral award Res judicata conditions................................................................................................................................. 48 Res judicata identity of parties, object and cause consequences ................................................................. 50 Arbitral award of completion absence of omission for deciding on the merits of request absence of material errors, any obvious mistakes or errors of calculation inadmissibility of request for completion of arbitral award ............................................................................................................................................. 54 Construction Contract Partial performance of characteristic services by entrepreneur admission de facto termination of the enterprise contract consequences ................................................................................................................................. 55 Leasing Contract Technical examination of vehicle, object of financial leasing contract nature of finding that certain pieces of the vehicle are required to be replaced consequences ................................................................................... 60 Unnamed Contract Qualification consequences on contractual liability ..................................................................................... 62 Reciprocity and interdependence of obligations consequences .................................................................... 66 Judicial nature of royalty multipliers culpable failure to comply with the payment obligation of royalty determined by mutual agreement to patent holder................................................................................................. 68
Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009
III
Content
Services Contract Reciprocity and interdependence of services contract for accountant assistance suppliers culpable failure to perform its obligation of supplying services consequences ................................................................................ 70 Failure by the beneficiary to comply with the obligation of insuring for the carrier of a minimum km to run consequences ................................................................................................................................................. 72 Sub-Construction Contract Final reception of works without objections absence of contractual basis for executing the letter of guaranty absence of impediments for sub-entrepreneur to exercise its right to ask for the value of letters of goodperformance bank guaranty ............................................................................................................................ 74 Sale Agreement Buyers payment obligation of prices rest when the goods are delivered delivery of goods not contested by the buyer buyers objection in the sense that payment of the rest of price was to be made following completion of a series of works or after conclusion of the reception protocol lack of relevance .......................................... 76 Termination of a commercial contract Reciprocity and interdependence of obligations arising from a reciprocal contract annulment base and operating method................................................................................................................................................. 78 Termination of commercial obligations Compensation failure to comply with compensation conditions ................................................................. 80 Contractual liability Nonexistence of force majeure event consequences on non-performance of contractual obligations ............. 82 Significant damage of the good, object of operational leasing contract not contesting the leasing companys owner quality on the damaged good refusal of compensation by insurance consequences ....................... 84 Damage suffered because of not returning the package for sold goods replacement value relation between package price and guaranty value role of guaranty to cover the distributors lack of usage until the beneficiary returns the packs ........................................................................................................................................... 86
III. MISCELLANEOUS
III.1. Review III.1.a. Newsletter Arbitration, September 2008, 59 pages ................................................................................ 90 III.1.b. Revue de lArbitrage, 2, 2008, 155 pages .............................................................................................. 91 III.2. EU Community documents Regulation (EC) no. 593/2008 of European Parliament and Counsel of 17 June 2008 on the applicable law to contractual obligations (Roma I) ................................................................................................................... 92
IV
Sommaire
I. TUDES, ARTICLES, COMMENTAIRES
Considrations sur la relation entre larbitrage et le droit europen Roxana Munteanu ........................... 1 An outlook into arbitration in Finland Petra Kiurunen, Peik Makela ...................................................... 10 Litinraire du processus de reconnaissance et excution des dcisions arbitrales trangres en Roumanie Irina A. Poncracz, drd. Ileana M. Smeureanu .............................................................................................. 22 Recognition and enforcement of international arbitral awards Suman Jyoti Khaitanko .......................... 33
II. JURISPRUDENCE ARBITRALE
Comptence Caractre patrimonial des droits litigieux dfaut du caractre transactionable de ces droits consquences ..... 43 Exception de lincomptence matrielle contrat sign par une personne qui navait pas de mandat pour reprsenter la socit insignifiance ............................................................................................................ 45 Procdure arbitrale Inapplication de lart. 7201 du Code de la procdure civile dans la procdure arbitrale consquences ....... 46 Dcision arbitrale Autorit de chose juge conditions ........................................................................................................... 48 Autorit de chose juge identit de parties, objet et cause consquences ................................................ 50 Sentence arbitrale en compltement inexistence de lomission de prononc sur un grief inexistence des erreurs matrielles, de toute autre erreur vidente ou erreur de calcul inadmissibilit de la demande de compltement de la sentence arbitrale ................................................................................................................................. 54 Contrat dentreprise Excution partielle par lentrepreneur de la prestation caractristique reconnaissance cesse de fait du contrat dentreprise consquences ........................................................................................................................ 55 Contrat de leasing Vrification tchnique de la voiture, objet du contrat de leasing financier nature de la constatation selon laquelle certaines pices de la voiture doivent tre remplaces consquences ............................................................... 60 Contrat innom Qualification consquences relatives la responsabilit contractuelle ........................................................ 62 Rciprocit et interdpendence des obligations consquences ................................................................... 66 Nature juridique de la redevance inexcution coupable de lobligation du multiplicateur de payer au titulaire du brvet la redevance tablie par accord mutuel ......................................................................................... 68
Sommaire
Contrat de prestations de services Rciprocit et interdpendence du contrat de prestations de services dassistance comptable inexcution coupable par le prestateur de lobligation de prestations de services consquences .................................... 70 Violation par le bnficiaire de lobligation dassurance en faveur du charretier dun parcours de km minimum consquences ................................................................................................................................................. 72 Contrat de sous-entreprise Effectuation, sans objections, de la rception finale des travaux dfaut du fondement contractuel pour lexcution des lettres de garantie dfaut dentraves dans la valorisation du droit du sous-entrepreneur de demander la contrevaleur des lettres de garantie bancaire de bonne excution ........................................................ 74 Contrat de vente-achat Obligation de lacqureur de payement du reste de prix la livraison de la marchandise dfaut de contestation de la part de lacqureur de la livraison de la marchandise objection de lacqureur au sens que le payement du prix restant devrait tre faite la fin dune srie de travaux et aprs la conclusion du procs-verbal de rception insignifiance .................................................................................................................................................. 76 Extinction du contrat commercial Rciprocit et interdpendance des obligations dcoulant du contrat synallagmatique rsolution fondement et modalit daction ..................................................................................................................................... 78 Extinction des obligations commerciales Compensation dfaut daccomplissement des conditions daction de la compensation ............................. 80 Responsabilit contractuelle Inexistence de lvnement de force majeure consquences relatives au dfaut dexcution des obligations contractuelles ..................................................................................................................................................... 82 Avarie significative du bien constituant lobjet du contrat de leasing oprationnel dfaut de contestation de la qualit de propritaire de la socit de leasing concernant le bien avari dfaut doctroi du ddommagement de la part des socits dassurance consquences ....................................................................................... 84 Dommage subi par dfaut de restitution de lemballage de la marchandise vendue valeur de substitution rapport entre le prix de lemballage et la valeur de la fidejussion le rle de la fidejussion de couvrir le dfaut dusage du distributeur jusqu la restitution par le bnficiaire de lemballage ............................................ 86
III. VARIA
III.1. Compte-rendu III.1.a. Newsletter Arbitration, septembre 2008, 59 pages .............................................................................. 90 III.1.b. Revue de lArbitrage, 2, 2008, 155 pages ............................................................................................ 91 III.2. Documents comunautaires Rglement (CE) no. 593/2008 du Parlement Europen et du Conseil du 17 juin 2008 concernant la loi applicable aux obligations contractuelles (Rome I) .......................................................................................................... 92
VI
Studii, articole, comentarii
Considera]ii privind rela]ia dintre arbitraj [i dreptul european

Roxana Munteanu arbitru Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei
Considrations sur la relation entre , l arbitrage et le droit europen

Roxana Munteanu arbitre , Cour d Arbitrage Commercial International , auprs de la Chambre de Commerce et d Industrie de la Roumanie
Rezumat Dup` o privire general` asupra ordinii publice \n ordinea juridic` comunitar` [i men]ionarea articolului 293 din Tratatul instituind Comunitatea European`, care prevede printre subiectele ce pot forma obiectul negocierii pentru \ncheierea de tratate \ntre statele membre simplificarea formalit`]ilor c`rora le sunt subordonate recunoa[terea [i executarea reciproc` a deciziilor judiciare, ca [i a sentin]elor arbitrale, text \n baza c`ruia a fost \ncheiat` Conven]ia de la Bruxelles din 27 septembrie 1968 privind competen]a judiciar` [i executarea hot`r`rilor \n materie civil` [i comercial`, dar care exclude arbitrajul din sfera sa de aplicare, este pus` \n eviden]` pozi]ia restrictiv` a Cur]ii de Justi]ie a Comunit`]ilor Europene \n rela]ia dintre arbitraj [i dreptul comunitar. Continund cu unele reflec]ii privind impactul dreptului comunitar al concuren]ei asupra arbitrajului \n lumina Regulamentului Consiliului nr. 1/2003, s-a ajuns la concluzia c` rela]ia \ntre arbitraj [i institu]iile comunitare se caracterizeaz` printr-un amestec de ne\ncredere [i simpatie, chiar de stim`, care anun]` posibilitatea revenirii Cur]ii de Justi]ie asupra pozi]iei sale restrictive. 1. Privire general` asupra ordinii publice \n ordinea juridic` comunitar`* Cu toat` importan]a sa, no]iunea de ordine public` nu este definit` complet [i clar, cu excep]ia unora dintre aplica]iile sale, nici de legisla]ie, nici de cutum` sau de jurispruden]`, ca unul din criteriile legilor care prezint` un caracter imperativ [i de la care este interzis s` se deroge [i ca un anumit obstacol la principiul
Rsum Aprs un aperu gnral sur lordre public dans lordre juridique communautaire et la mention de larticle 293 du Trait instituant la Communaut europenne qui prvoit parmi les sujets qui y sont numrs comme matire ngociation pour la conclusion de Traits entre les tats membres la simplification des formalits auxquelles sont subordonnes la reconnaissance et lexcution rciproques des dcisions judiciaires ainsi que des sentences arbitrales, texte sur la base duquel a t conclu la Convention de Bruxelles du 27 septembre 1968 concernant la comptence judiciaire et lexcution des dcisions en matire civile et commerciale, mais qui exclut larbitrage de son champ dapplication, est mise en vidence la position restrictive de la Cour de Justice dans la relation entre larbitrage et le droit communautaire. En continuant avec quelques rflexions sur limpact du droit communautaire de la concurrence sur larbitrage la lumire du rglement du Conseil no. 1/2003, on a pu conclure que la relation entre larbitrage et les institutions communautaires relve un mlange de mfiance et de sympathie voire destime qui annonce la chance que la Cour revienne sur sa position restrictive. 1. Aperu gnral sur lordre public dans lordre juridique communautaire La notion de lordre public nest dfinie compltement et clairement, sauf dans certaines de ces applications, ni par la lgislation ni par la coutume ou par la jurisprudence, en dpit de son importance, comme lun
autonomiei de voin]`, acest ultim aspect fiind consacrat de articolul 5 din Codul civil romn (articolul 6 din Codul Napoleon). Concept variabil \n timp [i spa]iu, apare \n clauzele derogatorii ale articolului 64 din Tratatul instituind Comunitatea European` [i ale articolului 33 din Tratatul aspra Uniunii Europene, constituind o limit` \n activitatea institu]iilor comunitare, pentru a oferi cet`]enilor un nivel ridicat de protec]ie \ntr-un spa]iu de libertate, de securitate [i de justi]ie. Curtea de Justi]ie a Comunit`]ilor Europene a restrns con]inutul no]iunii de ordine public` la interesele fundamentale ale societ`]ii, concep]ie abstract` [i restrictiv` care se aseam`n` conceptelor de ordine public` \n sensul dreptului interna]ional privat care, potrivit opiniei formulate de Henri Batiffol: Pe de o parte, este un mijloc de ap`rare \mpotriva legilor strìne care contracareaz` o convingere comun`; pe de alt` parte, ar interveni [i asupra unor aspecte \n care reac]ia nu este unanim`, ci dimpotriv` \mp`r]it` sau nesigur`, de[i politica legislativ` din acel moment ]ine s` impun` o linie de conduit` determinat`. Ar fi vorba de a ap`ra \n primul caz dreptul natural (lato sensu), \n cel de al doilea fundamentele politice, sociale ale civiliza]iei1. Astfel, potrivit Cur]ii, no]iunea de ordine public` presupune existen]a unei amenin]`ri reale [i suficient de grave, care afecteaz` un interes fundamental al societ`]ii2, jurispruden]` care a consacrat comunitarizarea conceptului de ordine public`, ca o derogare de la libert`]ile comunitare. |n privin]a tr`s`turilor ordinii publice comunitare sau a Uniunii, \n doctrin` s-a precizat c` acest termen are un con]inut dinamic care urmeaz` procesul de integrare comunitar` [i care se bazeaz` pe o concep]ie mai mult sau mai pu]in armonioas` a interesului comunitar sau al Uniunii [i totodat` s-a constatat \n aceast` privin]` preeminen]a obiectivelor economice, care constituie fundamentele construc]iei unei ordini publice
* Pentru o analiz` a raportului dintre dreptul comunitar [i ordinea juridic` intern`, a se vedea Roxana Munteanu, Punerea \n aplicare a dreptului comunitar \n ordinea juridic` intern`, \n Studii de drept romnesc nr. 1-2/2008, p. 43-83 (nota redactorului-[ef dr. Radu Bogdan Bobei). 1 A se vedea H. Batiffol, Droit international priv, VI e d., vol. II, Paris, L.G.D.J., 1974, p. 448; G. Karidis, Lordre public dans lordre juridique communautaire: un concept contenu variable, \n Revue trimestrielle de droit europen 38(1), janvier mars 2002, p. 1-5. |n acest domeniu exist` o vast` bibliografie [i o bogat` jurispruden]` care dep`[esc spa]iul consacrat acestui subiect. 2 CJCE, hot. din 28 octobre 1975, Rutili, aff. 36/75, Rec., p. 1219.
des critres des lois qui relvent un caractre impratif et auxquelles il est dfendu de droger et comme un certain obstacle lautonomie des volonts, ce dernier aspect tant consacr par larticle 5 du Code civil roumain (article 6 du Code Napolon). Concept variable dans le temps et dans lespace, il appara\t dans les clauses drogatoires des articles 64 du Trait instituant la Communaut europenne et 33 du Trait sur lUnion europenne, constituant une limite lactivit des institutions communautaires, pour offrir aux citoyens un niveau lev de protection dans un espace de libert, de scurit et de justice. La Cour de Justice des Communauts Europennes a restreint le contenu de la notion dordre public aux intrts fondamentaux de la socit, conception abstraite et restrictive qui ressemble aux concepts de lordre public au sens du droit international priv qui est, selon lopinion formule par Henri Batiffol: Dune part, elle est un moyen de dfense contre les lois trangres qui heurtent une conviction commune; dautre part, elle interviendrait aussi sur des points o la raction nest aucunement unanime mais au contraire partage ou incertaine, alors que la politique lgislative du moment tient imposer une ligne de conduite dtermine. Il sagirait de dfendre dans le premier cas, le droit naturel lato sensu), dans le second les fondements politiques, sociaux de la civilisation1. Ainsi, selon la Cour, la notion dordre public prsuppose lexistence dune menace relle et suffisamment grave, affectant un intrt fondamental de la socit2, jurisprudence qui a consacr la communautarisation du concept dordre public, comme une drogation aux liberts communautaires. En ce qui concerne les caractres de lordre public communautaire ou de lUnion on a prcis dans la doctrine que ce terme a un contenu dynamique qui suit le processus de lintgration communautaire et qui repose sur une conception plus ou moins harmonise de lintrt communautaire ou de lUnion et aussi quon a constat cet gard la prminence des objectifs conomiques, qui sont les fondements de la construction dun ordre public conomique communautaire qui cest
Voir H. Batiffol, Droit international priv, VI e d., vol. II, Paris, , , L.G.D.J., 1974, p. 448; G. Karidis, L ordre public dans l ordre juridique communautaire: un concept contenu variable, in Revue trimestrielle de droit europen 38(1), janvier mars 2002, p. 1-5. Dans ce domaine il y a une vaste bibliographie et une riche jurispru, dence qui dpassent l espace consacr ce sujet. 2 CJCE, 28 octobre, 1975, Rutili, aff. 36/75, Rec., p. 1219.
economice comunitare care [i-a fixat drept scop garantarea liberei concuren]e [i stabilitatea monetar`3. 2. Care este tr`s`tura specific` a rela]iei dintre arbitraj [i institu]iile comunitare: ur` [i ne\ncredere sau simpatie [i apreciere? Un punct de vedere asupra arbitrajului poate fi g`sit \n articolul 293 din Tratatul instituind Comunitatea European`, care prevede printre subiectele ce pot forma obiectul negocierii pentru \ncheierea de tratate \ntre statele membre simplificarea formalit`]ilor c`rora le sunt subordonate recunoa[terea [i executarea reciproc` a hot`rrilor judiciare precum [i a sentin]elor arbitrale. |n privin]a hot`rrilor judiciare, s-a dat urmare prin \ncheierea Conven]iei de la Bruxelles din 27 septembrie 1968 privind competen]a judiciar` [i executarea hot`rrilor \n materie civil` [i comercial`. Dar primul articol al acestei Conven]ii exclude arbitrajul din sfera sa de aplicare, \ntruct unsprezece din cele dou`sprezece state membre ale CE au ratificat Conven]ia de la New York din 10 iunie 1958 pentru recunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale strìne. Este de remarcat c` Portugalia nu a ratificat aceast` Conven]ie, dar a ratificat Conven]ia de la Geneva din 26 septembrie 1927 privind executarea sentin]elor arbitrale pronun]ate \n strìn`tate. |n schimb, se poate men]iona faptul c` numeroase tratate interna]ionale \ncheiate de Comunitate prev`d o procedur` de arbitraj. Dreptul comunitar european nu accept` \ns` clauzele arbitrale ca atare. |n acest sens, Directiva Consiliului 93/13/CEE din 15 aprilie 1993 privind clauzele abuzive \n contractele \ncheiate cu consumatorii4 citeaz`, ca exemplu de clauz` abuziv` \n contractele \ncheiate cu consumatorii, obliga]ia consumatorului de a sesiza exclusiv o jurisdic]ie arbitral` care nu este determinat` prin dispozi]ii legale. Jurispruden]a Cur]ii de Justi]ie relev` o atitudine care poate fi calificat` ca marcnd o anumit` rezerv` \n rela]ia dintre arbitraj [i dreptul comunitar. Aceast` rezerv`, respectiv pozi]ia restrictiv` a Cur]ii de Justi]ie, prive[te, \ntre altele, posibilitatea pentru tribunalele arbitrale de a recurge la procedura chestiunilor prejudiciale punnd \n eviden]` grija Cur]ii de a nu fi sufocat` de chestiuni prejudiciale din partea unor instan]e care nu sunt determinate cu certitudine de lege. Se poate
3
assign pour but la prservation de la libre concurrence et la stabilit montaire3. 2. Quel est le trait spcifique de la relation entre larbitrage et les institutions communautaires: la haine et la mfiance ou la sympathie et lestime? Un point de vue sur larbitrage peut tre trouv dans larticle 293 du Trait instituant la Communaut europenne qui prvoit parmi les sujets qui y sont numrs comme matire ngociation pour la conclusion de Traits entre les tats membres la simplification des formalits auxquelles sont subordonnes la reconnaissance et lexcution rciproques des dcisions judiciaires ainsi que des sentences arbitrales. En ce qui concerne les dcisions judiciaires, il y a t donn suite par la conclusion de la Convention de Bruxelles du 27 septembre 1968 concernant la comptence judiciaire et lexcution des dcisions en matire civile et commerciale. Mais larticle 1er de cette convention exclut larbitrage de son champ dapplication, la raison tant que onze des douze tats membres de la CE ont ratifi la Convention de New York de 10 juin 1958 pour la reconnaissance et lexcution des sentences arbitrales trangres. Il est remarquer que le Portugal na pas ratifi cette convention mais il a ratifi la Convention de Genve du 26 septembre 1927 sur lexcution des sentences arbitrales prononces ltranger. En revanche, on peut mentionner le fait que de nombreux traits internationaux conclus par la Communaut prvoient une procdure darbitrage. Mais le droit communautaire europen naccepte pas les clauses arbitrales telles quelles. Ainsi, la directive du Conseil 93/13/CEE du 15 avril 1993 concernant les clauses abusives dans les contrats conclus avec les consommateurs4 cite, comme exemple de clause abusive dans les contrats conclus avec les consommateurs, lobligation du consommateur de saisir exclusivement une juridiction arbitrale non couverte par des dispositions lgales. La jurisprudence de la Cour de Justice relve une attitude qui peut tre qualifie comme marquant une certaine rserve dans la relation entre larbitrage et le droit communautaire. Cette rserve, cest--dire la position restrictive de la Cour de Justice, concerne, entre autres, la possibilit pour les tribunaux arbitraux de recourir la procdure des questions prjudicielles relevant le souci de la Cour de ne pas tre touffe de questions prjudi3 4
Vezi G. Karidis, op. cit., \n loc. cit., p. 25. 4 J.O., L.95 du 21 avril 1993, p. 29.
Voir G. Karidis, op. cit., in loc. cit., p. 25. J.O., L.95 du 21 avril 1993, p. 29.
pune \ntrebarea dac` nu este necesar s` se asimileze \ntr-un mod mai larg tribunalele arbitrale instan]elor judiciare, ceea ce ar permite s` se garanteze mai bine aplicarea uniform` a dreptului comunitar, \n special [i \n privin]a sentin]elor tribunalelor arbitrale. |n doctrin` s-a afirmat c` o asemenea asimilare ar permite tribunalelor arbitrale s` recurg` [i la procedura chestiunilor prejudiciale [i ar fi de asemenea ]inute, \n temeiul articolului 10 din Tratatul CE, s` colaboreze \n mod deplin pentru dezvoltarea unei protec]ii juridice complete \n profitul justi]iabililor care pot beneficia de drepturile decurgnd din dreptul comunitar5. Se poate conchide c` rela]ia \ntre arbitraj [i institu]iile comunitare se caracterizeaz` printr-un amestec de ne\ncredere [i simpatie, chiar de stim`, care anun]` posibilitatea revenirii Cur]ii de Justi]ie asupra pozi]iei sale restrictive. |n orice caz, pot fi men]ionate dispozi]iile articolului 238 din Tratatul instituind Comunitatea European`, conform c`ruia Curtea de Justi]ie este competent` s` statueze, \n baza unei clauze compromisorii con]inut` \ntr-un contract de drept public sau privat \ncheiat de Comunitate sau pe seama sa, ca [i dispozi]iile articolului 239, potrivit c`ruia Curtea de Justi]ie este competent` s` statueze asupra oric`rui diferend \ntre statele membre \n conexitate cu obiectul prezentului tratat dac` acest diferend \i este supus \n temeiul unui compromis. 3. Reflec]ii privind impactul dreptului comunitar al concuren]ei asupra arbitrajului \n lumina Regulamentului Consiliului nr. 1/2003 Regulamentul nr. 17 al Consiliului din 6 februarie 1962, primul regulament de aplicare a articolelor 81 [i 82 din Tratatul instituind Comunitatea European`, a permis dezvoltarea unei politici comunitare a concuren]ei, contribuind la men]inerea unei aplic`ri coerente a regulilor \n aceast` materie. |ns` provoc`rile pe care pia]a unic` [i l`rgirea Comunit`]ii le-au ridicat, au impus, \n baza experien]ei dobndite, \nlocuirea acestui act normativ cu Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 relativ la punerea \n aplicare a regulilor de concuren]` prev`zute de articolele 81 [i 82 din Tratat (text prezentnd interes pentru
cielles de la part dinstances qui ne sont pas dtermines avec certitude par la loi. On peut se demander sil nest pas ncessaire dassimiler plus largement les tribunaux arbitraux des instances judiciaires, ce qui permettrait de mieux garantir lapplication uniforme du droit communautaire, notamment lgard aussi des sentences des tribunaux arbitraux. On a affirm dans la doctrine quune semblable assimilation permettrait aux tribunaux arbitraux de recourir galement la procdure des questions prjudicielles et ils seraient aussi tenus, en vertu de larticle 10 CE, de collaborer pleinement au dveloppement dune protection juridique complte au profit des justiciables qui peuvent bnficier de droits dcoulant du droit communautaire5. On peut conclure que la relation entre larbitrage et les institutions communautaires relve un mlange de mfiance et de sympathie voire destime qui annonce la chance que la Cour revienne sur sa position restrictive. De toute faon, on peut mentionner les dispositions de larticle 238 du Trait instituant la Communaut europenne conformment auquel la Cour de Justice est comptente pour statuer, en vertu dune clause compromissoire contenue dans un contrat de droit public ou de droit priv pass par la Communaut ou pour son compte ainsi que les dispositions de larticle 239 qui relve la comptence de la Cour de Justice pour statuer sur tout diffrend entre tats membres en connexit avec lobjet du prsent trait si ce diffrend lui est soumis en vertu dun compromis. 3. Rflexions sur limpact du droit communautaire de la concurrence sur larbitrage la lumire du rglement du Conseil no. 1/2003 Le Rglement no. 17 du Conseil du 6 fvrier 1962, le premier rglement dapplication des articles 81 et 82 du Trait instituant la Communaut europenne a permis le dveloppement dune politique communautaire de la concurrence, contribuant au maintien dune application cohrente des rgles en cette matire. Mais les dfis que posent le march unique et llargissement de la Communaut ont impos, en vertu de lexprience acquise, le remplacement de cet acte normatif par le Rglement (CE) no.1/2003 du conseil du 16 dcembre 2002 relatif la mise en oeuvre des rgles de concurrence
, Voir W. Van Gerven, L arbitrage dans le droit europen, in Revue de droit international et de droit compar, Premier trimestre, 1995, Bruylant, Bruxelles, p. 67-73, spcialement, p. 73.
5
A se vedea W. Van Gerven, Larbitrage dans le droit europen, \n Revue de droit international et de droit compar, Premier trimestre, 1995, Bruylant, Bruxelles, p. 67-73, \n special, p. 73.
EEE)6, \n vederea stabilirii unui regim care s` asigure ca \n pia]a comun` concuren]a s` nu fie denaturat` precum [i aplicarea uniform` a articolelor 81 [i 82 din Tratat \n Comunitate. |n preambulul noului Regulament s-a precizat c` regimul centralizat fixat de Regulamentul nr. 17/62 nu era \n m`sur` s` asigure echilibrul \ntre dou` obiective majore, [i anume o supraveghere eficace pe de o parte [i, pe de alt` parte, simplificarea controlului administrativ. |n consecin]`, era timpul s` se \nlocuiasc` acest regim centralizat printr-un regim de excep]ie legal`, care s` recunoasc` autorit`]ilor de concuren]` [i jurisdic]iilor statelor membre posibilitatea de a aplica nu numai articolul 81, paragraful 1 [i articolul 82 din Tratat, direct aplicabile \n virtutea jurispruden]ei Cur]ii de Justi]ie a Comunit`]ilor Europene, dar [i articolul 81, paragraful 3 din Tratat. Articolul 81, paragraful 1 din Tratat interzice acordurile care restrng \n mod sensibil concuren]a \n Uniunea European` [i afecteaz` comer]ul \ntre statele membre, dar nu este totdeauna u[or de a recunoa[te acest efect, de[i articolul con]ine o list` neexhaustiv` de exemple de acorduri incompatibile cu pia]a comun` [i interzise, a[a cum sunt cele care fixeaz` \n mod direct sau indirect pre]urile de cump`rare sau de vnzare ori alte condi]ii ale tranzac]iei, sau cele care aplic` fa]` de partenerii comerciali condi]ii inegale la presta]ii echivalente, producndu-le astfel un dezavantaj \n concuren]`. Acordurile c`rora se aplic` articolul 81, paragraful 1 pot totu[i s` beneficieze de o scutire \n baza articolului 81, paragraful 3, care prevede c` dispozi]iile paragrafului 1 pot fi declarate inaplicabile oric`rui acord sau categorii de acorduri \ntre \ntreprinderi, oric`rei decizii sau categorii de decizii ale asocia]iilor de \ntreprinderi [i oric`rei practici concertate sau categorii de practici concertate, care contribuie la ameliorarea produc]iei sau distribu]ia produselor sau la promovarea progresului tehnic ori economic, respectnd, de asemenea, unele condi]ii \n aceast` privin]`. Dreptul comunitar al concuren]ei este considerat de jurispruden]a Cur]ii ca reprezentnd o ordine public`, ceea ce are importan]` chiar pentru arbitraj. Astfel, \n cauza Eco Swiss c. Benetton, Curtea a decis c` o jurisdic]ie na]ional` sesizat` cu o ac]iune \n anulare a unei sentin]e arbitrale trebuie s` solu]ioneze o asemenea cerere \n cazul \n care apreciaz` c` aceast`
6
prvues aux articles 81 et 82 du Trait (texte prsentant de lintrt pour lEEE)6, en vue dtablir un rgime assurant que la concurrence nest pas fausse dans le march commun ainsi que lapplication uniforme des articles 81 et 82 du Trait dans la Communaut. Dans le prambule du nouveau Rglement on a prcis que le rgime centralis mis en place par le Rglement no. 17/62 ntait pas en mesure dassurer lquilibre entre deux objectifs majeurs, savoir, une surveillance efficace dune part et, dautre part, la simplification du contrle administratif. En consquence, il tait temps de remplacer ce rgime centralis par un rgime dexception lgale, reconnaissant aux autorits de concurrence et aux juridictions des tats membres le pouvoir dappliquer non seulement larticle 81, paragraphe 1 et larticle 82 du Trait, directement applicables en vertu de la jurisprudence de la Cour de Justice des Communauts europennes mais galement larticle 81, paragraphe 3 du Trait. Larticle 81, paragraphe 1er du Trait interdit les accords qui restreignent sensiblement la concurrence dans lUnion europenne et affectent le commerce entre les tats membres mais il nest pas toujours facile de reconna\tre cet effet, quoique larticle contienne une liste non exhaustive dexemples des accords incompatibles avec le march commun et interdits, comme ceux qui fixent de faon directe ou indirecte les prix dachat ou de vente ou dautres conditions de transactions, ou ceux qui appliquent lgard des partenaires commerciaux des conditions ingales des prestations quivalentes en leur infligeant de ce fait un dsavantage dans la concurrence. Les accords auxquels sapplique larticle 81, paragraphe 1er peuvent toutefois bnficier dune exemption en vertu de larticle 81, paragraphe 3, qui prvoit que les dispositions du paragraphe 1er peuvent tre dclares inapplicables tout accord ou catgorie daccords entre entreprise, toute dcision ou catgorie de dcisions dassociations dentreprises et toute pratique concerte ou catgorie de pratiques concertes qui contribuent amliorer la production ou la distribution des produits ou promouvoir le progrs technique ou conomique en respectant aussi certains conditions cet gard. Le droit communautaire de la concurrence est considr par la jurisprudence de la Cour comme reprsentant un ordre public, ce qui a de limportance mme pour larbitrage. Ainsi, dans laffaire Eco Swiss c. Benetton, la Cour a
JOCE I du 4 janvier 2003, p. 1.
JOCE I du 4 janvier 2003, p. 1.
sentin]` este efectiv contrar` articolului 85 din Tratatul CE (devenit articolul 81 CE) dac`, potrivit regulilor sale de procedur` intern`, trebuie s` solu]ioneze o ac]iune \n anulare fondat` pe nerespectarea regulilor na]ionale de ordine public`7. Un aspect interesant se refer` la problema de a [ti dac` arbitrii au posibilitatea de a ridica din oficiu problema dreptului concuren]ei, chiar dac`, f`cnd-o, dep`[esc obiectul litigiului \n cauz`. Curtea nu a r`spuns la aceast` chestiune, dar doctrina a considerat c` arbitrii au obliga]ia de a ridica din oficiu probleme de drept european al concuren]ei, avnd \n vedere misiunea acestora de a depune toate eforturile pentru a rezolva \n mod legal litigiul. Problema poate fi abordat` mai clar \n lumina articolului \nti din Regulamentul nr. 1/2003 care prevede c` acordurile, deciziile [i practicile concertate, men]ionate la articolul 81 paragraful 1 din Tratat care nu \ndeplinesc condi]iile articolului 81 paragraful 3 din Tratat sunt interzise, f`r` ca o decizie prealabil` s` fie necesar` \n acest scop, \n timp ce acordurile, deciziile [i practicile concertate, men]ionate la articolul 81, paragraful 1 din Tratat care \ndeplinesc condi]iile articolului 81, paragraful 3 din Tratat nu sunt interzise, f`r` ca o decizie prealabil` s` fie necesar` \n acest scop. Astfel, exploatarea abuziv` a unei pozi]ii dominante prev`zut` la articolul 82 din Tratat este interzis`, f`r` ca o decizie prealabil` s` fie necesar` \n acest scop. Doctrina consider` c` acest enun] este clar [i are preeminen]` asupra oric`rei reguli de drept procedural sau material na]ional care este incompatibil` cu acesta [i, \n acela[i timp, c` nu las`, \n al]i termeni, nicio libertate tribunalelor arbitrale situate \n EEE (Spa]iul Economic European), de a nu ]ine seama de dreptul european al concuren]ei, nici de articolul 81 paragraful 3, fie c` p`r]ile le-au invocat sau nu8. De asemenea, analiznd articolul \nti din Regulamentul nr. 1/2003, doctrina este de p`rere c` articolul 81 paragraful 3 din Tratatul CE a devenit direct aplicabil, ceea ce d` tribunalelor arbitrale dreptul de a examina acordurile restrictive pe baza acestei dispozi]ii.
Affaire C-126/97 Eco Swiss China Time c. Benetton International NV, 1999 Recueil de jurisprudence I-3055 care a fost comentat` \n doctrin`. A se vedea Maurits Dolmans et Jacob Grierson, Larbitrage et la modernisation du droit communautaire de la concurrence: nouvelles opportunits et nouvelles responsabilits, Bulletin de la Cour internationale de la CCI, vol. 14/No 2 2e semestre 2003, p. 48. 8 A se vedea Maurits Dolmans et Jacob Grierson, op. cit., p. 49 [i nota 36.
7
dcid quune juridiction nationale saisie dune demande en annulation dune sentence arbitrale doit faire droit une telle demande lorsquelle estime que cette sentence est effectivement contraire larticle 85 du Trait CE (devenu article 81 CE) ds lors quelle doit, selon ses rgles de procdure internes, faire droit une demande en annulation fonde sur la mconnaissance de rgles nationales dordre public7. Un aspect intressant se rapporte au problme de savoir si les arbitres ont la possibilit de soulever doffice la question du droit de la concurrence, mme si, en le faisant, ils dpassent lobjet du litige en cause. La Cour na pas rpondu cette question, mais la doctrine a considr que les arbitres ont lobligation de soulever doffice des questions de droit europen de la concurrence, ayant en vue leur mission de faire tous leurs efforts pour rsoudre lgalement le litige. Le problme peut tre envisag plus clairement la lumire de larticle premier du Rglement no 1/2003 qui prvoit que les accords, dcisions et pratiques concertes, viss larticle 81, paragraphe 1er du Trait qui ne remplissent pas les conditions de larticle 81, paragraphe 3 du Trait sont interdits, sans quune dcision pralable soit ncessaire cet effet, pendant que les accords, dcisions et pratiques concertes, viss larticle 81, paragraphe 1er du Trait qui remplissent les conditions de larticle 81, paragraphe 3 du Trait ne sont pas interdits, sans quune dcision pralable soit ncessaire cet effet. Ainsi, lexploitation abusive dune position dominante vise larticle 82 du Trait est interdite, sans quune dcision pralable soit ncessaire cet effet. La doctrine considre que cet nonc est clair et lemporte sur toute rgle de droit procdural ou matriel national qui est incompatible avec lui et en mme temps, quil ne laisse, en dautres termes, aucune libert aux tribunaux arbitraux situs dans lEEE, de ne pas tenir compte du droit europen de la concurrence, ni de larticle 81, paragraphe 3, que les parties les aient ou non invoqus8.
Affaire C-126/97 Eco Swiss China Time c. Benetton International NV, 1999 Recueil de jurisprudence I-3055 qui a t comment dans , la doctrine. Voir Maurits Dolmans et Jacob Grierson, L arbitrage et la modernisation du droit communautaire de la concurrence: nouvelles opportunits et nouvelles responsabilits, Bulletin de la Cour internationale de la CCI, vol. 14/No 2 2e semestre 2003, p. 48. 8 Voir Maurits Dolmans et Jacob Grierson, op. cit., p. 49 et Note 36.
Un alt aspect care a fost relevat se raporteaz` la sarcina probei care face obiectul articolului 2 din Regulamentul nr. 1/2003 [i care prevede c` \n toate procedurile na]ionale [i comunitare de aplicare a articolelor 81 [i 82 din Tratat, sarcina probei unei \nc`lc`ri a articolului 81 paragraful 1 sau a articolului 82 din Tratat incumb` p`r]ii sau autorit`]ii care o invoc`. |n schimb, \ns`, incumb` \ntreprinderii sau asocia]iei de \ntreprinderi care invoc` beneficiul dispozi]iilor articolului 81, paragraful 3 din Tratat de a face dovada c` sunt \ndeplinite condi]iile acestui paragraf. }innd seama c` arbitrajul este o procedur` consensual`, care \[i g`se[te justificarea \n regulile de arbitraj create sau alese de p`r]i, se consider` c` aceast` reglementare nu se impune arbitrilor [i, \n consecin]`, ace[tia au dreptul s` repartizeze sarcina probei potrivit voin]ei lor9. Regulamentul nr. 1/2003 prevede o cooperare strns` \ntre Comisie [i autorit`]ile na]ionale de concuren]`, iar, \n acest scop, a stabilit o re]ea a autorit`]ilor de concuren]` avnd drept obiectiv o repartizare eficace a cauzelor [i, totodat`, s` \mpiedice sau s` reduc` \n m`sura posibilului duplicarea procedurilor. Articolele 11 la 16 prev`d schimbul de informa]ii, suspendarea sau \nchiderea procedurii, Comitetul consultativ, cooperarea cu jurisdic]iile na]ionale [i aplicarea uniform` a dreptului comunitar al concuren]ei, reguli importante, dar care nu se aplic` tribunalelor arbitrale. 4. |n loc de concluzii A[a cum s-a ar`tat, Curtea de Justi]ie relev` o atitudine care poate fi calificat` ca marcnd o anumit` rezerv` \n rela]ia dintre arbitraj [i dreptul comunitar, respectiv, o pozi]ie restrictiv`, cu toate c` articolul 238 din Tratatul instituind Comunitatea European` prevede competen]a Cur]ii de Justi]ie pentru a statua, \n baza unei clauze compromisorii con]inute \ntr-un contract de drept public sau privat \ncheiat de Comunitate sau pe seama sa, iar articolul 239 din acela[i Tratat stabile[te competen]a Cur]ii de Justi]ie pentru a statua asupra oric`rui diferend \ntre statele membre \n conexitate cu obiectul tratatului dac` acest diferend \i este supus \n temeiul unui compromis. Aceast` atitudine este, de altfel, \n concordan]` cu punctul de vedere al negociatorilor Conven]iei de la Bruxelles care au \n]eles s` exclud` prin articolul 1 arbitrajul din cmpul de aplicare al acestei Conven]ii, pe motiv c` acesta f`cea deja obiectul unor conven]ii inter9
Aussi, en analysant le texte de larticle premier du Rglement no 1/2003, la doctrine est davis que larticle 81, paragraphe 3 du Trait CE est devenu directement applicable, ce qui donne aux tribunaux arbitraux le droit dexaminer les accords restrictifs sur la base de cette disposition. Un autre aspect qui a t relev se rapporte la charge de la preuve qui fait lobjet de larticle 2 du Rglement no 1/2003 et qui prvoit que dans toutes les procdures nationales et communautaires dapplication des articles 81 et 82 du Trait, la charge de la preuve dune violation de larticle 81, paragraphe 1 ou de larticle 82 du Trait incombe la partie ou lautorit qui allgue. Mais, en revanche, il incombe lentreprise ou lassociation dentreprises qui invoque le bnfice des dispositions de larticle 81, paragraphe 3 du Trait dapporter la preuve que les conditions de ce paragraphe sont remplies. Tenant compte que larbitrage est une procdure consensuelle, qui trouve sa justification dans les rgles darbitrage cres ou choisies par les parties, on est davis que cette rglementation ne simpose pas aux arbitres et, en consquence, ils ont le droit de rpartir la charge de la preuve selon leur volont9. Le Rglement no 1/2003 prvoit une coopration troite entre la Commission et les autorits de concurrence nationales et, cette fin, il a tabli un rseau des autorits de concurrence ayant pour objectif une rpartition efficace des affaires et, en mme temps, dempcher ou de rduire dans la mesure du possible la duplication de procdures. Les articles 11 16 prvoient lchange dinformations, la suspension ou la clture de la procdure, le Comit consultatif, la coopration avec les juridictions nationales et lapplication uniforme du droit communautaire de la concurrence, rgles importantes mais qui ne sappliquent pas aux tribunaux arbitraux. 4. En guise de conclusion On a retenu que la Cour de Justice relve une attitude qui peut tre qualifie comme marquant une certaine rserve dans la relation entre larbitrage et le droit communautaire, cest--dire, une position restrictive, en dpit du fait que larticle 238 du Trait instituant la Communaut europenne prvoit que la Cour est comptente pour statuer en vertu dune clause compromissoire contenue dans un contrat de droit public ou de droit
9
Voir ibidem, p. 56.
Voir ibidem, p. 56
na]ionale unificatoare. |n consecin]`, regulile de competen]` formulate de Conven]ie sunt inaplicabile \n fa]a arbitrilor [i sentin]ele nu beneficiaz` de regimul de recunoa[tere [i de executare prev`zut pentru hot`rrile instan]elor statale. |n doctrin` s-a relevat c` exist` \ntre arbitraj [i tribunalele statale diferite feluri de rela]ii: de concuren]`, cnd se pune problema de a decide dac` un litigiu trebuie s` fie solu]ionat \n arbitraj sau adus \n fa]a unui judec`tor statal; de cooperare, cnd un judec`tor ordon` anumite m`suri legate de o procedur` arbitral` [i de complementaritate avnd \n vedere c` tribunalele statale au voca]ia s` se pronun]e asupra validit`]ii sentin]elor [i mai ales s` le pun` \n executare, subliniindu-se c` \n ciuda dualit`]ii modalit`]ilor de reglementare, obiectivul trebuie s` fie totdeauna acela de a facilita solu]ionarea diferendelor private interna]ionale. S-a remarcat totodat` c`, datorit` arbitrajului, interna]ionalizarea dreptului privat a f`cut, totu[i, un progres \n ceea ce prive[te contenciosul judiciar \n Europa, datorit` Conven]iilor de la Bruxelles [i Lugano, \n ciuda faptului c` aceste Conven]ii, excluznd arbitrajul, au marcat separarea celor dou` modalit`]i de reglementare a litigiilor. Pare deci posibil s` se asigure \n mod armonios aceast` coexisten]`, \ntruct justi]ia arbitral` este din ce \n ce mai mult perceput` ca \nso]ind justi]ia de stat [i ca modalitate ordinar` de solu]ionare a litigiilor de comer] interna]ional, legitimitatea sa fiind consacrat` de conven]ii anterioare chiar Conven]iei de la Bruxelles10. Se poate deci concepe o anumit` armonie \n aceast` coexisten]`, dar nu [i o adev`rat` tendin]` de unificare, o preocupare real` pentru un jus commune, pentru o re\nnoire a dreptului comun \n aceast` materie. Dreptul privat european exprim` totu[i un pozitivism juridic care pare s` releve elemente ale unui drept interna]ional privat comun, avnd \n vedere Conven]ia de la Bruxelles din 1968 privind competen]a judiciar` [i executarea hot`rrilor \n materie civil` [i comercial` [i Conven]ia de la Roma din 1980 asupra legii aplicabile obliga]iilor contractuale, ca [i jurispruden]a Cur]ii de Justi]ie de la Luxembourg. Dar se eviden]iaz` [i lipsa de autonomie fa]` de drepturile na]ionale precum [i \ndoielile privind raporturile dintre ordinile juridice
Vezi asupra rela]iilor dintre arbitraj [i tribunalele statale [i asupra punctului de vedere prezentat, Bernard Audit, Larbitre, le juge et la Convention de Bruxelles, \n Linternationalisation du droit. Mlanges en lhonneur de Yvon Loussouarn, Paris, Dalloz, 1994, p. 15-27, \n special p. 16 [i 27.
10
priv pass par la Communaut ou pour son compte et que larticle 239 du mme Trait prcise que la Cour est comptente pour statuer sur tout diffrend entre Etats membres en connexit avec lobjet du prsent trait, si ce diffrend lui est soumis en vertu dun compromis. Cette attitude est, dailleurs, en concordance avec le point de vue des ngociateurs de la Convention de Bruxelles qui ont choisi dexclure par larticle 1 larbitrage du champ dapplication de cette Convention, au motif que celle-ci faisait dj lobjet de conventions internationales unifiantes. En consquence, les rgles de comptence formules par la Convention sont inapplicables devant les arbitres et les sentences ne bnficient pas de rgime de reconnaissance et dexcution prvu pour les jugements. En doctrine on a relev quil y a entre larbitrage et les tribunaux tatiques diffrentes sortes de relations: de concurrence, quand se pose le problme de dcider si un litige donn doit tre rsolu en arbitrage ou port devant un juge tatique; de coopration, quand un juge doit ordonner certaines mesures lies une procdure arbitrale et de complmentarit ayant en vue que les tribunaux tatiques ont vocation se prononcer sur la validit des sentences et surtout les faire excuter, soulignant quen dpit de la dualit des modes de rglement, lobjectif doit tre toujours de faciliter la solution des diffrends privs internationaux. On a aussi remarqu que, grce larbitrage, linternationalisation du droit priv a fait, quand mme, un progrs en ce qui concerne le contentieux judiciaire en Europe, du fait des Conventions de Bruxelles et de Lugano, en dpit du fait que celles-ci, en excluant larbitrage, avaient accentu la sparation des deux modes de rglement des litiges. Il semble donc possible dassurer harmonieusement cette coexistence, parce que la justice arbitrale est de plus en plus perue comme accompagnant la justice dEtat et comme le mode ordinaire de rglement des litiges du commerce international, sa lgitimit tant consacre par des conventions antrieures mme la Convention de Bruxelles10. On peut donc concevoir une certaine harmonie en cette coexistence mais non plus une vraie tendance dunification, une proccupation relle pour un jus commune, pour un renouveau du droit commun en cette matire.
, Voir sur les relations entre l arbitrage et les tribunaux tatiques , et sur le point de vue prsent, Bernard Audit, L arbitre, le juge et la , Convention de Bruxelles, in L internationalisation du droit. Mlanges en lhonneur de Yvon Loussouarn, Paris, Dalloz, 1994, p. 15-27, spcialement p. 16 et 27.
10
na]ionale [i ordinea juridic` comunitar`, cel pu]in asupra problemei de a [ti c`reia dintre aceste ordini revine, \n ultim` analiz`, s` impun` o defini]ie comun`, a[a cum este de exemplu \n leg`tur` cu no]iunea de ordine public`11. |n acest sens pot fi citate cuvintele lui Franois Rigaux care precizeaz` c` fondul conceptual comun ordinilor juridice europene con]ine no]iuni generale care nu se las` determinate dect \n func]ie de valorile comunitare care nu sunt cele ale Europei considerate ca un spa]iu cultural uniform, dar fac \n mod necesar referin]` la colectivit`]i particulare, adesea chiar diferite \n interiorul fiec`rui stat, care ascult` de reguli de conduit` care le sunt proprii [i care concureaz` s` determine semnifica]ia conceptelor fundamentale, ca morala, bunele moravuri, ordinea public`, protec]ia vie]ii private sau loialitatea comer]ului12. Tratatul instituind o Constitu]ie pentru Europa, iar, ulterior, Tratatul de la Lisabona modificnd Tratatul asupra Uniunii Europene [i Tratatul instituind Comunitatea European`13, semnat la 13 decembrie 2007, nu au adus preciz`ri \n aceast` materie, separarea celor dou` modalit`]i de reglementare a litigiilor ridicnd \nc` numeroase probleme. Rolul de a preciza no]iunile de ordine public` respectiv de ordine public` de drept interna]ional privat [i de ordine public` comunitar` revine tot doctrinei [i jurispruden]ei.
Le droit priv europen exprime quand mme un positivisme juridique qui semble relever des lments dun droit international priv commun, ayant en vue la Convention de Bruxelles de 1968 sur la comptence judiciaire et lexcution des dcisions en matire civile et commerciale et la Convention de Rome de 1980 sur la loi applicable aux obligations contractuelles, ainsi que la jurisprudence de la Cour de Justice de Luxembourg. Mais on relve aussi le manque dautonomie lgard des droits nationaux et les doutes en ce qui concerne les rapports entre les ordres juridiques nationaux et lordre juridique communautaire, au moins sur le point de savoir auquel dentre eux il appartenait, en dernire analyse, dimposer une dfinition commune, comme par exemple propos de la notion dordre public11. On cite en ce sens les mots de Franois Rigaux qui prcisent que le fond conceptuel commun aux ordres juridiques europens contient de notions gnrales qui ne se laissent dterminer quen fonction de valeurs communautaires qui ne sont pas celles de lEurope considre comme un espace culturel uniforme mais font ncessairement rfrence des collectivits particulires, parfois mme diverses lintrieur de chaque Etat, qui obissent des rgles de conduite qui leur sont propres et qui concourent dterminer la signification de concepts fondamentaux, comme la morale, les bonnes moeurs, lordre public, la protection de la vie prive ou la loyaut du commerce12. Le Trait instituant une Constitution pour lEurope et, ultrieurement, le Trait de Lisbonne modifiant le Trait sur lUnion europenne et le Trait instituant la Communaut Europenne13, sign le 13 dcembre 2007, nont pas apport des prcisions en cette matire, la sparation des deux modes de rglement des litiges soulevant encore de nombreux problmes. Le rle de prciser les notions dordre public voir de lordre public de droit international priv et de lordre public communautaire revient toujours la doctrine et la jurisprudence.
Bruno Oppetit, Droit commun et droit europen, \n Linternationalisation du droit. Mlanges en lhonneur de Yvon Loussouarn, Paris, Dalloz, 1994, p. 317, autor care relev` rolul doctrinei [i al \nv`]`mntului juridic universitar \n crearea unit`]ii juridice a Europei. 12 F. Rigaux, La protection de la vie prive en Europe, \n Le droit commun de lEurope et lavenir de lenseignement juridique, Kluwer, 1992, sous la direction de B. De Witte et C. Forder. 13 Journal officiel de lUnion europenne C. 306/1 din 17.12.2007.
11
11 Bruno Oppetit, Droit commun et droit europen, in , , L internationalisation du droit. Mlanges en l honneur de Yvon Loussouarn, Paris, Dalloz, 1994, p. 317, auteur qui relve le rle de la doctrine et de lenseignement juridique universitaire dans la cra, , tion de l unit juridique de l Europe. 12 F. Rigaux, La protection de la vie prive en Europe, in Le droit , , , commun de l Europe et l avenir de l enseignement juridique, Kluwer, 1992, sous la direction de B. De Witte et C. Forder. , 13 Journal officiel de l Union europenne C. 306/1 du 17.12.2007.
Un punct de vedere cu privire la arbitrajul din Finlanda

Petra Kiurunen avocat Societatea de avoca]i Hannes Snellman Finlanda Peik Mkel avocat Societatea de avoca]i Hannes Snellman Finlanda
An outlook into arbitration in Finland

Petra Kiurunen Counsel Hannes Snellman Law Firm Finland Peik Mkel Counsel Hannes Snellman Law Firm Finlanda
Rezumat Reglementarea finlandez` a arbitrajului se \ntemeiaz` pe cteva principii generale [i este, \n propor]ie covr[itoare, compatibil` cu LEGEA MODEL UNCITRAL, \n afar` de faptul c` reglementarea finlandez` se aplic` att arbitrajului intern, ct [i arbitrajului interna]ional. Cadrul normativ [i jurispruden]a din materia arbitrajului pot fi caracterizate ca fiind prietenoase. Aplicarea legisla]iei este modern`, flexibil` [i furnizeaz` proceduri pragmatice a c`ror finalitate este de a armoniza nevoile [i voin]a p`r]ilor litigante. Procedurile arbitrale sunt cunoscute [i sprijinite de instan]ele statale, iar motivele de refuz a \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitrale sunt interpretate flexibil. 1. Introducere Situat` \n nord-estul Uniunii Europene, Finlanda are reputa]ia de a avea o economie necorupt` [i cu un \nalt nivel de competitivitate. Instan]ele statale se bucur` de o \ncredere considerabil`, iar solu]ionarea disputelor prin mecanismele justi]iei statale a fost considerat`, \n mod tradi]ional, viabil` \n pofida lentorii procedurii manifestate nu de pu]ine ori. Cu toate acestea, Finlanda a luat o op]iune serioas` [i \ndelungat` \n favoarea arbitrajului a c`rui popularitate continu` s` creasc` din perspectiva metodelor alternative de solu]ionare a disputelor din domeniul afacerilor. Arbitrajul este perceput ca o metod` rapid`, eficient` [i potrivit` de solu]ionare a disputelor. |n contextul interna]ional, \n mod special, caracterul executoriu transna]ional al sentin]elor arbitrale este, \n mod natural, un argument
10
ABSTRACT The Finnish Arbitration Act is based on the same basic principles and is to a large extent compatible with the UNCITRAL Model Law, apart from the fact that the Finnish Arbitration Act applies to both domestic and international arbitration. The legal framework and praxis on arbitration in Finland can be characterised as arbitration friendly. The legislation and its application is modern and flexible, providing for proceedings that are pragmatic and focused on accommodating the needs and will of the parties in dispute. Arbitration proceedings are well respected and supported by the courts and the grounds for refusing enforcement are interpreted narrowly. 1. Introduction Situated in the north-eastern corner of the European Union, Finland has a reputation for having a noncorrupt and highly competitive economy. The state courts enjoy wide-ranging trust and dispute resolution through state courts has traditionally been a viable mechanism also for commercial disputes, despite sometimes lengthy proceedings. However, Finland has also long had a favourable take on arbitration, which continues to increase its popularity as the opted method of resolving especially business disputes. Arbitration is perceived as a fast, efficient and competent dispute resolution mechanism. In international undertakings in particular, the cross-border enforceability of arbitral awards is naturally a strong factor speaking in favour of arbitration over state courts. The Finnish legislation governing arbitration is modern and provides a frame-
puternic al promov`rii arbitrajului \n detrimentul instan]elor statale. Legisla]ia finlandez` din materia arbitrajului este modern` [i stabile[te un cadru legal al procedurii caracterizat prin pragmatism [i flexibilitate [i care se concentreaz` pe armonizarea nevoilor [i dorin]elor p`r]ilor litigante. Procedurile arbitrale sunt cunoscute [i sprijinite de instan]ele statale. De asemenea, instan]ele statale finlandeze sunt favorabile execut`rii sentin]elor arbitrale interne [i interna]ionale, iar motivele de refuz al \ncuviin]`rii execut`rii silite a acestora sunt interpretate flexibil. Arbitrajul din Finlanda furnizeaz` o alternativ` viabil` nu numai litigiilor f`r` element de extraneitate, ci [i litigiilor interna]ionale \n care p`r]ile caut` un loc neutru [i prietenos pentru solu]ionarea acestora. |n prezentul studiu este efectuat` o scurt` prezentare a tr`s`turilor caracteristice ale arbitrajului din Finlanda1. 2. Cadrul legal Reglementarea finlandez` a arbitrajului (Legea nr. 967/1992, astfel cum a fost modificat`, denumit` \n continuarea Legea) a intrat \n vigoare la data de 1 decembrie 2002 [i, de[i nu este identic cu LEGEA MODEL UNCITRAL (denumit` \n continuare LEGEA MODEL), are drept fundament acelea[i principii. Drept urmare, Legea este, \n mare m`sur`, compatibil` cu LEGEA MODEL, \n afar` de faptul c` se aplic` att arbitrajului intern, ct [i arbitrajului interna]ional. Legea este structurat` \n dou` p`r]i. Prima parte reglementeaz` procedurile arbitrale dac` locul arbitrajului este \n Finlanda (att ipoteza arbitrajului intern, ct [i ipoteza arbitrajului interna]ional), iar cea de-a doua parte stabile[te efectele conven]iei arbitrale \n ipoteza arbitrajului din strìn`tate, respectiv se refer` la recunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale strìne. Similar LEGII MODEL, Legea are drept fundament principiul teritorialit`]ii. A[a cum s-a men]ionat mai sus, Legea promoveaz` flexibilitatea [i, de aceea, exist` doar cteva prevederi de la care p`r]ile nu pot deroga. Cele mai importante dintre acestea sunt sec]iunea 22 (tribunalul arbitral d` posibilitatea p`r]ilor s`-[i expun` punctul de vedere), sec]iunea 27 alin. 2 (tribunalul arbitral nu are dreptul s` impun` penalit`]i, s` utilizeze orice alte mijloace de constrngere sau s`
1 Acest studiu nu furnizeaz` niciun serviciu juridic [i nicio opinie legal` cu privire la aspectele prezentate. Mijloacele juridice potrivite trebuie identificate cu privire la fiecare problem` \n parte [i \nainte de \nceperea procesului.
work for proceedings that are in general characterised by pragmatism and flexibility and focused on accommodating the needs and will of the parties in dispute. Arbitration proceedings are well respected and supported by the courts. Finnish courts also look favourably upon enforcing both domestic and international awards and the grounds for refusing enforcement are interpreted narrowly. Arbitration in Finland may thus provide a good alternative not only for disputes with a Finnish connection but also for international disputes, where the parties are looking for a neutral and arbitration friendly place of arbitration. This present article aims to give a brief introduction of the salient features of arbitration in Finland.1 2. The legal framework The Finnish arbitration Act (967/1992, as amended) (the Act) came into force on 1 December 1992 and while not being identical to the UNCITRAL Model Law (the Model Law), it is based on the same basic principles. Hence, the Act is to a large extent compatible with the Model Law, apart from the fact that the Act applies to both domestic and international arbitration. The Act is divided into two parts. The first part governs arbitration proceedings having their seat in Finland (whether domestic or international) whilst the second part deals with the effects in Finland of an arbitration agreement in case of arbitration abroad, as well as the recognition and enforcement of foreign arbitral awards. Like the Model Law, the Act is based on the principle of territoriality. As noted above, the Act is designed to provide for flexibility and thus there are only a few mandatory procedural provisions in the Act from which the parties may not derogate. The most important ones include section 22 (the arbitral tribunal shall give the parties a sufficient opportunity to present their case), section 27(2) (the arbitral tribunal is not entitled to impose any penalty or use other means of constraint, or to administer oaths or equivalent affirmations), and sections 40 and 41 (concerning nullity and setting aside of arbitral awards). 3. The arbitration agreement 3.1. General The main provisions concerning arbitration agreeThis paper is not designed to provide legal advice or legal opinion on any matters discussed. Appropriate legal services should be sought for specific circumstances and before any action is taken.
1
11
asculte p`r]ile cu prestare de jur`mnt) [i sec]iunile 40, 41 (se refer` la nulitatea [i ac]iunea \n anulare a sentin]elor arbitrale). 3. Conven]ia arbitral` 3.1. Generalit`]i Principalele dispozi]ii referitoare la conven]iile arbitrale sunt con]inute de sec]iunile 2 [i 6 din Lege. Dreptul finlandez nu cunoa[te distinc]ia \ntre compromis [i clauz` compromisorie2. O clauz` compromisorie se poate referi att la un litigiu existent, ct [i la un litigiu viitor. Cnd litigiile viitoare sunt deferite arbitrajului, acestea trebuie s` rezulte dintr-o raport juridic concret men]ionat \n contract. De exemplu, men]iunea litigiul decurgnd din sau \n leg`tur` cu acest contract \ndepline[te aceast` cerin]`, spre deosebire de men]iunea orice litigiu intervenit \ntre noi f`r` a se referi la un raport juridic concret nu \ndepline[te respectiva cerin]`. O clauz` compromisorie este considerat` autonom` fa]` de contractul ce o con]ine, astfel fiind recunoscut` teoria autonomiei clauzei compromisorii. Astfel, validitatea [i existen]a clauzei compromisorii sunt analizate separat de contractul principal, iar invaliditatea acestuia din urm` con]innd o clauz` compromisorie nu determin` invaliditatea clauzei compromisorii \ns`[i. Clauza compromisorie supravie]uie[te \ncet`rii contractului principal. Teoria autonomiei clauzei compromisorii este acceptat` la nivel principial chiar dac` se pretinde c` nu exist` contractul principal. Cu toate acestea, \n ipoteza \n care nu se poate sus]ine c` principalul contract \nc` nu a luat fiin]`, aceast` non-existen]` este extins` la clauza compromisorie \ns`[i. Dac` o parte invoc` necompeten]a unui tribunal arbitral, acesta din urm` trebuie s` statueze asupra propriei competen]e (competen]`-competen]`). Totu[i, niciunei p`r]i nu \i este interzis s` se adreseze unei instan]e statale pentru a decide cu privire la acest aspect. Cu toate acestea, tribunalul arbitral poate continua procedura [i poate pronun]a o sentin]` pn` la stabilirea competen]ei sale de c`tre instan]a statal`.
Cu toate acestea, dreptul finlandez cunoa[te distinc]ia \ntre compromis [i clauz` compromisorie \n materia contractelor \ncheiate cu consumatorii, precum [i \n materia anumitor contracte de transport. Clauza compromisorie din aceste contracte este fie nevalid`, fie nu poate fi opus` p`r]ii mai slabe, dar un compromis poate fi \ncheiat, \n mod valid, odat` ce litigiul a survenit.
2
ments are contained in Section 2 and 6 of the Act. Finnish law does not make any distinction between a submission and an arbitration clause.2 An arbitration agreement may thus concern an existing dispute as well as future disputes. Where future disputes are referred to arbitration they should arise from a particular legal relationship specified in the agreement. A reference for example to any dispute arising out of or relating to this contract fulfils the requirement whereas a reference to any dispute arising between us without any limitation to a specified relationship is deemed invalid. An arbitration clause is considered independent of the agreement containing the clause i.e. the doctrine of separability is recognised. Thus, the validity and existence of an arbitration clause is determined separately from the main contract and the invalidity of a contract containing an arbitration clause does not entail the invalidity of the arbitration clause itself. An arbitration agreement also survives the expiration of the main contract. The separability doctrine is in principle accepted even if it is alleged that the main contract is nonexistent. However, in case the main contract cannot be said to have come into being at all, the non-existence must in most cases be deemed to extend to the arbitration clause as well. If a party disputes the jurisdiction of the arbitral tribunal, it is for the arbitral tribunal to decide on its own jurisdiction (competencecompetence). However, this does not prevent a party from requesting a court of law to rule on the matter. Even then, the arbitral tribunal has nevertheless the right to continue the arbitration proceedings and even render a final arbitral award pending the determination by the court on the jurisdiction of the arbitral tribunal. There are no specific restrictions with respect to who has the capacity to conclude an arbitration agreement. Thus all persons (whether physical or legal) who have the capacity to conclude a contract or agreement concerning the subject matter of the arbitration agreement have the capacity to enter into an arbitration agreement. The state or state agencies may also resort to arbitration under the same conditions that are applicable to private parties. A valid arbitration agreement excludes the jurisFinnish law recognises, however, the distinction between a submission and arbitration clauses as far as consumer contracts and certain transport contracts are concerned. An arbitration clause in those contracts is either invalid or cannot be invoked against the eaker party, but a submission agreement may be validly concluded once the dispute has arisen.
2
12
Nu exist` nicio restric]ie special` cu privire la capacitatea de a \ncheia o conven]ie arbitral`. Drept urmare, orice persoan` ce are capacitatea de a \ncheia un contract are [i capacitatea de a \ncheia o conven]ie arbitral`. Statul sau entit`]ile statale pot recurge la arbitraj \n acelea[i condi]ii ce sunt aplicabile particularilor. O conven]ie arbitral` valid` exclude jurisdic]ia instan]elor statale [i constituie un impediment al desf`[ur`rii procedurilor statale. O parte trebuie s` invoce clauze compromisorii anterior intr`rii \n fondul litigiului. A[adar, o parte poate invoca excep]ia de necompeten]` cel mai trziu la prima zi de \nf`]i[are. Instan]ele statale nu pot invoca din oficiu excep]ia de necompeten]`. Dac`, pe de alt` parte, a fost invocat` \n termen util clauza compromisorie, instan]a statal` nu are nicio competen]` \n acest sens, dar este obligat` s` se desesizeze dac` respectiva clauz` exist`, este valid` [i este aplicabil` obiectului litigiului. |n anumite situa]ii, o parte poate pierde dreptul de a se prevala de clauza compromisorie, aspect ce permire celeilalte p`]i s` se adreseze instan]ei statale. Asemenea situa]ii sunt, de exemplu, acelea \n care i) o parte a sesizat instan]a arbitral`, dar cealalt` parte a refuzat arbitrajul, ii) o parte nu a nominalizat \n termen util arbitrul, iii) o parte nu [i-a pl`tit partea din taxele [i cheltuileile arbitrale sau nu a garantat respectiva plat`. 3.2. Forma conven]iilor arbitrale Conven]ia arbitral` are, \n mod obligatoriu, forma scris`. Respectiva form` scris` nu este cerut` ad probationem, ci ad validitatem. Cerin]a formei scrise este \ndeplinit` dac` respectiva conven]ie arbitral` este con]inut` \ntr-un document semnat de p`r]i sau \ntr-un schimb de scrisori, telegrame sau telexuri sau \n alte asemenea documente. Cerin]a formei scrise este \ndeplinit` [i atunci cnd clauza compromisorie este men]ionat` \ntr-un mesaj electronic ce reproduce contractul, dar [i atunci cnd, o dat` comunicate cererea de arbitrare [i \ntmpinarea, una din p`r]i invoc` existen]a conven]iei arbitrale, iar cealalt` parte nu o contest`. Satisface condi]ia formei scrise [i men]iunea referitoare la condi]iile generale ce con]in o clauz` compromisorie3.
diction of the courts of law and constitutes a bar to court proceedings. A party must, however, invoke the arbitration agreement before it responds to the merits of the case. Thus, a party may claim lack of jurisdiction of the court at the latest when it submits its first statement on the substance of the dispute. The courts are not allowed to decline jurisdiction ex officio because of the arbitration agreement. If, on the other hand, the arbitration agreement has been invoked in time, the court has no discretionary power in the matter; it must refer to case to arbitration if the arbitration agreement is valid, in force, and applicable to the matter in dispute. In some cases, a party may loose his right to invoke the arbitration agreement entitling the other party to bring his action before a state court. This might be the case, if a party has i) disputed a request for arbitration by the other party and thus refused to refer the subjectmatter to arbitration ii) failed to appoint his arbitrator in time or iii) failed to make his share of the deposit requested as advance or security for the fees and expenses of the arbitral tribunal. 3.2. The form of arbitration agreements An arbitration agreement must be in writing. This formal requirement is not only a matter of proof, but rather a precondition for the validity of the arbitration agreement. The requirement of a written form is fulfilled if an arbitration agreement is contained in a document signed by the parties or in an exchange of letters, telegrams or telexes or other such documents. The arbitration agreement is in writing also when it is contained in other electronic messages which provide a record of the agreement, or in an exchange of statements of claim and defence in which the existence of an agreement is alleged by one party and not denied by the other. A reference to general conditions, which contain an arbitration clause, also satisfies the form requirement.3 3.3. Arbitrability Any dispute which the parties can legally settle by an agreement without any involvement of a court or any other public authority can be referred to arbitration.4
Whether such reference has been made in manner that is sufficient to make the arbitration clause part of the contract, is however another question and relates to the more general question when a reference to general conditions is enough to make the general conditions or a specific clause contained therein part of the individual contract. 4 The issue of arbitrability has been considered by the Finnish Supreme Court in its judgment KKO: 2003:45, in which the Supreme Court held that a claim based on a provision in the articles
3
Dac` aceast` men]iune a fost f`cut` \n a[a fel \nct clauza compromisorie devine o component` a contractului, suntem \n prezen]a unei probleme mai generale ce determin` ca men]iunea la condi]iile generale s` fie suficient` pentru a considera clauza compromisorie sau respectivele condi]ii generale ca fiind o component` a contractului.
13
3.3. Arbitrabilitatea Orice litigiu poate fi solu]ionat pe calea arbitrajului, astfel \nct s` fie exclus` orice implicare a instan]ei statale sau a oric`rei alte autorit`]i publice4. Astfel, sunt arbitrabile litigiile din materia antitrust, a garan]iilor [i companiilor. De exemplu, sunt arbitrabile litigiile din materia dreptului concuren]ei. Pe de alt` parte, chestiunile referitoare la stabilirea, modificarea sau anularea unor drepturi nu sunt arbitrabile. |n mod corespunz`tor, chestiunile referitoare la starea civil` a persoanei fizice, la capacitatea persoanelor juridice, divor], adop]ie sau \ncredin]area minorilor nu sunt arbitrabile. 4. Tribunalul arbitral 4.1. Numirea [i competen]ele arbitrilor Potrivit Sec]iunii a 7-a din Lege, tribunalul arbitral este format din trei membri, \n afar` de cazul \n care p`r]ile stabilesc altfel. P`r]ile pot stabili num`rul arbitrilor pe care \l consider` potrivit, de[i \n practic` acestea opteaz` fie pentru complet format din trei arbitri, fie pentru un arbitru unic. Dac` se \ntmpl` s` fie mai mult dect un arbitru sau p`r]ile nu au stabilit num`rul arbitrilor sau modalitatea de numire, fiecare parte va desemna acela[i num`r de arbitri. Arbitrii vor alege un supraarbitru, afar` de cazul \n care p`r]ile au stabilit c` litigiul va fi solu]ionat numai de arbitrii nominaliza]i. Dac` o parte (sau oricine altcineva ce va nominaliza un arbitru) nu a nominalizat arbitrul [i nu a informat pe cealalt` parte \n scris cu privire la aceasta \n termen de 30 de zile de la primirea cererii de arbitrare sau dac` arbitrii desemna]i de p`r]i nu au procedat \n acela[i termen de 30 de zile la alegerea supraarbitrului, se va proceda la respectivele nominaliz`ri de c`tre instan]a statal`. |n mod similar, dac` p`r]ile au stabilit ca litigiul s` fie solu]ionat de un arbitru unic, dar nu au nominalizat arbitrul \n termen de 30 de zile de la primirea cererii de arbitrare, oricare dintre p`r]i poate solicita instan]ei statale s` procedeze la nominalizarea arbitrului
Curtea Suprem` finlandez` s-a referit la problema arbitrabilit`]ii \n hot`rrea KKO 2003:45. Astfel, instan]a suprem` a apreciat c` prevederea din actul constitutiv al unei companii ce stabile[te c` toate disputele dintre companie [i ac]ionari vor fi solu]ionate prin arbitraj \nglobeaz` [i litigiile dintre ac]ionarii minoritari [i companie chiar dac` ac]ionarii sus]in c` respectiva companie a intrat \n lichidare. Prin aceast` hot`rre, Curtea Suprem` a demonstrat c` \n Finlanda arbitrabilitatea este tratat` \ntr-o manier` liberal`. Mai mult dect att, respectiva hot`rre stabile[te c` ceea ce este decisiv \n stabilirea arbitrabilit`]ii unui litigiu este dac` disputa poate fi solu]ionat` f`r` interven]ia instan]ei statale sau a unei alte autorit`]i publice.
4
This principle applies also for example to IP , antitrust , securities transactions and intra-company related disputes. For example, the arbitrators have the power to decide the legal implications as between the parties of any applicable competition rules. On the other hand, questions on the validity of the granting, rectification, or annulment of IP rights are excluded from the domain of arbitration. Correspondingly, matters concerning, for example, the status or legal capacity of natural persons, divorce, adoption, or custody of children cannot be submitted to arbitration. 4. The arbitral tribunal 4.1. Appointment and qualifications of arbitrators Section 7 of the Act provides for a three member arbitral tribunal, unless the parties have agreed otherwise. The parties may agree on any number of arbitrators they find appropriate, albeit in practice the choice is usually made between a three member tribunal and a sole arbitrator. If there is to be more than one arbitrator and the parties have not agreed on the arbitrators or on the mode of their appointment, each party shall appoint the same number of arbitrators. The arbitrators thereby appointed shall then appoint one more arbitrator to act as the chairman, unless the parties have agreed that the dispute shall be decided by the arbitrators they have appointed. If a party (or someone else who shall appoint an arbitrator) has not within 30 days of receipt of a notice for arbitration made the appointment and informed the other party thereof in writing, or if the arbitrators appointed by the parties have failed within the same time from their appointment to agree on the chairman, such omitted appointment is made by the court upon request of a party. Similarly, if the dispute is to be decided by a sole arbitrator and the parties have not been able to agree on the arbitrator within 30 days of the date when a party received from the other party the notice for arbitration, any party may request the
of association of a company, which stipulated that all disputes between the company and a shareholder were to be referred to arbitration, also covered a dispute between two minority shareholders and the company, whereby the shareholders claimed that the company should be placed into liquidation. By this decision, the Supreme Court confirmed that arbitrability is approached in a fairly liberal fashion in Finland. The decision further confirmed that the decisive test when determining whether a matter in dispute can or cannot be arbitrated under Finnish law, revolves around whether the outcome sought can be obtained without a mandatory involvement of a court or another public authority.
14
unic. Orice persoan` ce are capacitate de exerci]iu poate fi arbitru \n Finlanda, chiar dac` este sau nu este cet`]ean finlandez. Nu este necesar` nicio specializare sau experien]` a arbitrilor, \n afar` de cazul \n care p`r]ile au stabilit altfel. De obicei, arbitrii sunt avoca]i. Legea stabile[te \n mod expres c` arbitrul trebuie s` fie independent [i impar]ial. Arbitrul trebuie s` fie independent fa]` de toate p`r]ile, nu numai fa]` de partea care l-a numit. No]iunea de independen]` nu este definit` de lege. Cel mai clar caz de lips` de independen]` este \n situa]ia \n care arbitrul are un interes direct profesional, financiar cu una dintre p`r]i sau \[i satisface un interes financiar ca urmare a pronun]`rii sentin]ei arbitrale. Independen]a unui arbitru este [tirbit` dac` exist` o leg`tur` mediat` \ntre arbitru [i o ter]` persoan`. Dac` pentru anumite considerente o persoan` este pe cale de a fi nominalizat` arbitru are obliga]ia de a face cunoscut` orice circumstan]` ce ar crea \ndoieli cu privire la independen]a sau impar]ialitatea sa \n afar` de cazul \n care refuz` nominalizarea. Ulterior nominaliz`rii ca arbitru, persoana respectiv` are, de asemenea, obliga]ia de a aduce la cuno[tin]a p`r]ilor orice circumstan]` din cele men]ionate mai sus dac` le cunoa[te [i pe care p`r]ile nu le cunosc. Nu exist` nicio dispozi]ie \n Lege cu privire la r`spunderea arbitrilor. Curtea Suprem` a Finlandei a statuat prin decizia 2005:14 c` un arbitru nu se bucur` de total` imunitate, dar a subliniat c` pentru a garanta independen]a arbitrilor [i pentru a preveni orice presiune exercitat` de p`r]i arbitrul poate r`spunde \n cazuri excep]ionale pentru prejudiciile produse. De asemenea, Curtea Suprem` a subliniat c` raportul dintre p`r]i [i arbitri are natura contractual`, problema r`spunderii urmnd a fi stabilit` potrivit principiilor r`spunderii contractuale. 4.2. Recuzarea [i \nlocuirea unui arbitru Un arbitru poate fi recuzat dac` nu are calificarea necesar` de a solu]iona litigiul sau dac` exist` \ndoieli cu privire la independen]a [i impar]ialitatea sa. Dac` p`r]ile nu au stabilit procedura recuz`rii arbitrului, o parte va prezenta, motivat, punctul de vedere tribunalului arbitral \n termen de 15 zile de la constituirea acestuia [i din momentul \n care a cunoscut motivele recuz`rii. Tribunalul arbitral (inclusiv arbitrul recuzat) este competent s` solu]ioneze cererea de recu-
court to appoint the arbitrator. Anyone who has full legal capacity may act as an arbitrator in Finland, including persons who are not Finnish citizens. No legal training or experience is required, unless the parties in dispute have agreed otherwise. In practice arbitrators are usually lawyers. The Act explicitly provides that an arbitrator must be both independent and impartial. An arbitrator is required to be directly independent from all parties, i.e. not only from the nominating party. The notion of independence is not defined in the Act. The most obvious case of dependence may be assumed where the arbitrator has a direct professional, financial or similar relationship with a party and/or a financial interest in the outcome of the arbitration. The independence of an arbitrator may of course be also violated in cases of indirect relationships between arbitrator(s) and third person(s). A person who is approached for the purposes of being appointed arbitrator is accordingly under a duty to immediately disclose any circumstances likely to give rise to justifiable doubts as to his or her independence or impartiality, unless he or she refuses the appointment. A person who has been appointed arbitrator is further subject to a continuing obligation throughout the arbitral proceedings without delay to disclose all such relevant circumstances that he or she may become aware of, but of which the parties have not previously been informed that may affect his or her independence or impartiality. There are no provisions in the Act regarding liability of arbitrators. The Supreme Court of Finland held in its decision 2005:14 that an arbitrator does not enjoy total immunity, but emphasized that in order to safeguard the independence of arbitrators and to prevent undue pressure from parties, an arbitrator can be found liable for damages only in exceptional circumstances. The Supreme Court also noted that the relationship between the parties and the arbitrators is comparable to a contractual relationship and that the question of liability should therefore be determined pursuant to the rules applicable to contractual liability. 4.2. Challenging and removing an arbitrator An arbitrator may be challenged by a party, if he or she would have been disqualified to handle the matter as a judge, or if the circumstances exist that give rise to justifiable doubts as to his or her impartiality or independence. In case the parties have not elected a procedure for challenging an arbitrator, a party shall present its objections, together with a statement of the reasons for the
15
zare \n afar` de cazul \n care arbitrul \n cauz` decide s` se retrag` sau ambele p`r]i hot`r`sc asupra recuz`rii. Dac` tribunalul admite cererea de recuzare, hot`rrea este obligatorie. Hotrrea prin care s-a respins, \n mod gre[it, cererea de recuzare este susceptibil` de a fi atacat` prin ac]iune \n anulare, o astfel de hot`rre putnd fi atacat` dup` pronun]are. Un arbitru poate fi \nlocuit ca urmare a acordului p`r]ilor. Dac` o parte solicit` acest lucru, instan]a statal` competent` va proceda \n conformitate cu prevederile legale la \nlocuirea arbitrului dac` acesta nu este \n m`sur` s`-[i \ndeplineasc` pertinent misiunea sau dac`, f`r` un motiv temeinic, provoac` amnarea solu]ion`rii litigiului. Dac` un arbitru este \nlocuit, va fi nominalizat arbitrul supleant. Dac` acesta din urm` moare, refuz` nominalizarea sau este \nlocuit, instan]a statal` va nominaliza un alt arbitru supleant la cererea oric`reia dintre p`r]i. 5. Procedurile arbitrale 5.1. Locul arbitrajului P`r]ile sunt libere s` stabileasc` locul arbitrajului. |n lipsa acordului p`r]ilor, locul arbitrajului este determinat de tribunalul arbitral. Legea nu prezum` nicio leg`tur` de fapt sau de drept \ntre litigiul arbitral [i locul arbitrajului. Cu toate acestea, sec]iunile 2-50 din Lege se aplic` arbitrajului al c`rui loc de desf`[urare este \n Finlanda. Independent de determinarea locului arbitrajului, tribunalul arbitral trebuie s` audieze p`r]ile, martorii, exper]ii [i s` efectueze cercet`ri \n oricare alte locuri \n afar` de locul arbitrajului, chiar dac` acestea nu se afl` \n Finlanda. 5.2. Desf`[urarea procedurilor arbitrale Potrivit principiului autonomiei de voin]` a p`r]ilor, acestea din urm` sunt libere s` stabileasc` desf`[urarea procedurilor arbitrale. |n lipsa unei astfel de op]iuni, desf`[urarea procedurilor arbitrale este stabilit` de tribunalul arbitral. Legea con]ine cteva dispozi]ii procedurale, cele mai importante fiind sec]iunile 22 [i 27 alin. 2. Potrivit sec]iunii 22, tribunalul arbitral va da posibilitatea p`r]ilor s`-[i prezinte punctul de vedere. |nc`lcarea sec]iunii 22 poate constitui, la cererea uneia dintre p`r]i, motiv de formulare a unei ac]iuni \n anulare. Potrivit sec]iunii 27 alin. 2 din Lege, tribunalul arbitral nu este \ndrept`]it s` stabileasc` penalit`]i sau s` impun` orice alte mijloace de constrngere sau s` audieze p`r]ile sub prestare de jur`mnt. Dac` p`r]ile nu cad de acord cu privire la desf`[ura-
challenge, to the arbitral tribunal in writing within 15 days from becoming aware of the constitution of the arbitral tribunal and of the circumstances on the basis of which the challenge is made. The tribunal (including the challenged arbitrator) has the competence and must decide on the challenge, unless the arbitrator concerned decides to withdraw or both parties agree to the challenge. If the tribunal accepts the challenge, their decision is final. A decision in which the challenge is wrongfully rejected constitutes a ground for setting aside the award, and the decision can only be challenged after the tribunal has rendered its award. An arbitrator may also be removed by an agreement between the parties. If requested by a party, the relevant District Court shall according to the Act remove an arbitrator if it finds that the arbitrator is unable to perform his or her functions in an adequate manner or without cause delays the arbitration. If an arbitrator is removed, a substitute arbitrator shall be appointed. If the substitute arbitrator dies, resigns or is removed, the court shall appoint a new substitute arbitrator upon request of either party. 5. The arbitration proceedings 5.1. Place of arbitration The parties are free to agree on the seat of arbitration. In the absence of such agreement, the place of arbitration is determined by the arbitral tribunal. The Act does not presuppose any legal or substantive contact between the case submitted to arbitration and the seat of arbitration in question. However, sections 2-50 of the Act only apply to arbitration meant to take place in Finland. Irrespective of the determination of the seat of the arbitration, the arbitral tribunal may, however, hear parties, witnesses and/or experts and/or make inspections also at other locations than that of the place of arbitration, including outside of Finland. 5.2. Conduct of the proceedings In accordance with the principle of party autonomy, the parties are generally free to decide on the manner the proceedings are conducted. Failing such agreement, the decisions are made by the arbitral tribunal. The Act contains only a few mandatory procedural provisions, the most important including Sections 22 and 27(2). Section 22 provides that the arbitral tribunal shall give the parties a sufficient opportunity to present their case. Violation of Section 22 may, upon request of one of the parties, con-
16
rea procedurii arbitrale, tribunalul arbitral stabile[te aceast` desf`[urare \n modalitatea considerat` a fi pertinent` [i ]innd cont att de cerin]ele speciale, ct [i de cele generale cu privire la impar]ialitatea arbitrilor [i rapiditatea desf`[ur`rii procedurii. 5.3. M`suri provizorii Nu exist` dispozi]ii \n Lege care ar \ndrept`]i tribunalul arbitral s` dispun` \ncuviin]area de m`suri provizorii5. |n doctrina juridic` s-a afirmat c` tribunalul arbitral este \ndrept`]it s` dispun` \ncuviin]area de m`suri provizorii dac` p`r]ile au stabilit acest lucru (situa]ia este neclar` dac` nu exist` un astfel de acord al p`r]ilor). Cu toate acestea, orice tip de m`sur` provizorie sau asigur`torie dispus` de tribunal nu poate fi executat` silit, iar arbitrii nu pot stabili impunerea de penalit`]i sau a altor mijloace de constrngere. Se poate solicita instan]elor statale s` dispun` luarea de m`suri provizorii \n deplin` concordan]` cu Codul de procedur` civil` finlandez, fie \naintea \nceperii procedurilor arbitrale, fie ulterior. Aceste m`suri provizorii pot fi executate silit [i includ, de exemplu, sechestrul bunurilor mobile [i imobile, m`surile luate pentru prevenirea unei pagube iminente, precum [i m`surile luate pentru p`strarea dreptului reclamantului. 5.4. Mijloace de prob` Nu exist` nicio regul` special` cu privirea la procurarea [i administrarea probelor \n dreptul finlandez. Codul finlandez de procedur` civil` nu se aplic` procedurilor arbitrale, iar legea stabile[te doar cteva trimiteri de principiu la acesta. Pe cale de consecin]`, p`r]ile sunt libere s` stabileasc` regulile de proba]iune ce urmeaz` a fi aplicate de tribunalul arbitral. |n practic`, aceste \n]elegeri sunt destul de rare, astfel c` revine tribunalului arbitral misiunea de a stabili desf`[urarea procedurilor arbitrale, inclusiv regulile de administrare a probelor, dar ]innd cont de cerin]ele referitoare la impar]ialitate [i la caracterul expeditiv al procedurii. Chiar dac` Legea permite tribunalului s` audieze o parte, un martor sau orice alt` persoan` sau s` solicite prezentarea unui document sau a unei probe relevante pentru solu]ionarea cazului, \n practic` arbitrii nu au
Potrivit Regulilor de arbitraj emise de Institutul de pe lng` Camera Central` de Comer], tribunalul arbitral poate s` dispun` luarea de m`suri provizorii ori de cte ori consider` a fi necesar pentru solu]ionarea disputei. Aceast` m`sur` nu are caracter executoriu [i, \n caz de nerespectare, tribunalul arbitral poate sa-[i formuleze un punct de vedere nefavorabil fa]` de partea \n culp`.
5
stitute grounds for setting the award aside. Section 27(2) stipulates that the arbitral tribunal is not entitled to impose any penalty or use other means of constraint, or to administer oaths or equivalent affirmations. If the parties cannot agree on how they want the arbitral tribunal proceedings to be conducted, the arbitral tribunal is entitled to organize the proceedings in a manner it considers appropriate, subject to the above specific mandatory requirements and taking into account the general requirements of impartiality and speed. 5.3. Interim measures There are no provisions in the Act that would empower the arbitral tribunal to order interim measures of protection.5 In the legal literature it has been submitted that the tribunal has the power to order interim measures if so agreed by the parties (the situation is unclear if there is no such agreement). However, any provisional or conservatory measures ordered by the tribunal are not enforceable and the arbitrators are not entitled to impose any penalty, nor use other means of constraint. Interim relief must therefore be sought with the courts in accordance with the Finnish Code on Judicial Procedure, both before and during the arbitration proceedings. Such interim measures are enforceable and include e.g. the attachment of real or movable property of the opposing party, injunctions and orders under a threat of a fine against harmful actions of the opposing party or orders of other measures necessary for securing the rights of the petitioner. 5.4. Evidence There are no specific rules on how to produce or present evidence in arbitral proceedings conducted under Finnish law. The Finnish Code of Judicial Procedure does not apply to arbitral proceedings and the Act only contains very limited guidance in this respect. The Parties are therefore free to agree on the evidentiary rules to be followed by the arbitral tribunal. In practice, such agreements are however rare and it is left to the discretion of the tribunal how conduct the proceeding including the taking of evidence-subject only to the mandatory requirements of impartiality and expediency. Although the Act empowers the tribunal to
The Rules of the Arbitration Institute of the Central Chamber of Commerce of Finland allow the tribunal to issue an injunction or order any other interim measure it deems necessary in respect of the subject matter of the dispute. Such an order is however not enforceable, and in case on non-compliance the tribunal may only draw adverse inferences against the defaulting party.
5
17
astfel de ini]iativ`, ci las` p`r]ilor sarcina producerii unei probe. |n Finlanda, orice persoan` poate fi audiat` ca martor, inclusiv avocatul p`r]ii. |n principiu, audierea martorilor este admisibil` potrivit Legii, dar nu este uzual` \n litigiile pur interne. Dac` p`r]ile nu au convenit altfel, arbitrii apreciaz` liber fiecare mijloc de prob` [i confer` valoarea probatorie pe care o consider` potrivit` \n cursul procedurilor. Este de subliniat faptul c` dreptul finlandez nu reglementeaz` un sistem de prob` similar celui din ]`rile de common law. Ca principiu, obliga]ia de a furniza \nscrisuri are caracter limitat. Audierea martorilor este frecvent utilizat` \n arbitrajul interna]ional. Totodat`, se solicit`, \n mod uzual, ca martorul s` se prezinte personal \n fa]a tribunalului arbitral. Adesea martorul este audiat prin procedura obi[nuit`, apoi prin mecanismul procedurii \ncruci[ate, \n final prin mecanismul reexamin`rii de c`tre avocatul p`r]ii. |n plus, arbitrii pot pune \ntreb`ri martorilor. 5.5. Confiden]ialitate Spre deosebire de procedurile desf`[urate \n fa]a instan]elor statale, procedurile arbitrale nu sunt publice. Nu exist` nicio prevedere legal` care s` asigure p`strarea confiden]ialit`]ii, dar este \n general acceptat \n Finlanda c` arbitrii au cel pu]in o obliga]ie implicit` de a p`stra confiden]ialitatea litigiului, a procedurilor, precum [i a oric`rei informa]ii de care iau cuno[tin]` de-a lungul procedurilor. 6. Sentin]a arbitral` 6.1. Pronun]area sentin]ei O sentin]` arbitral` este o hot`rre definitiv` prin care tribunalul arbitral solu]ioneaz` problemele litigioase6. Cu privire la forma sentin]ei arbitrale, exist` dou` cerin]e pe care aceasta trebuie s` le \ndeplinineasc`. Potrivit sec]iunilor 36 [i 37 din Lege, sentin]a se redacteaz` \n scris [i se semneaz` de tribunalul arbitral. |n lipsa \ndeplinirii acestor cerin]e, sentin]a arbitral` este ineficace. Cu toate acestea, sentin]a este valid` dac` este semnat` de majori|n afar` de hot`rrile definitive, tribunalul arbitral poate pronun]a [i o serie de hot`rri \n cursul procedurilor, de exemplu, hot`rri referitoare la preten]ii de-sine-st`t`toare sau, cu consim]`mntul p`r]ilor, poate pronun]a hot`rri cu privire la aspecte particulare ce sunt relevante pentru solu]ionarea litigiului (de exemplu, anterior stabilirii sumei datorate, tribunalul arbitral poate pronun]a o hot`rre cu privire la r`spunderea p`r]ilor. Potrivit sec]iunii 34 din Lege, tribunalul poate pronun]a o hot`rre ce consfin]e[te voin]a p`r]ilor.
6
request a party, a witness or any other person to appear for examination, as well as to request the production of a document or other object which may have relevance as evidence, in practice the arbitrators do not take ex officio actions to produce evidence, but leave the production of evidence to the parties. In Finland, any person can be heard as a witness, including party officers. The use of written witness statements is permissible under the Act, but not customary in purely domestic arbitrations. Unless otherwise agreed by the parties, the arbitrators may freely assess the evidence and to determine the evidentiary value to be attached to each piece of evidence submitted in the proceedings. It may also be noted that Finnish law does not provide for a mechanism comparable to discovery in common law jurisdictions. The obligation to produce documents is, as a general rule, limited. Written witness statements can and are frequently used in international arbitration in Finland. However, it will usually be required that the witnesses in question also appear in person before the arbitral tribunal. Witnesses will most often be heard by way of first examination in chief, then cross-examination, and finally re-examination by the parties counsel. In addition, the arbitrators will often put questions to the witnesses. 5.5. Confidentiality As opposed to proceedings before a Finnish court, arbitral proceedings conducted in Finland are not considered public. No statutory provisions ensuring the confidentiality of arbitral proceedings exist, but it is generally accepted in Finland that the arbitrators have at least an implied duty to uphold the confidentiality of the dispute, the proceedings and any information disclosed in the proceedings. 6. The arbitral award 6.1. Rendering an award An arbitral award can be defined as a final decision by the arbitral tribunal on all substantive issues submitted to arbitration6. With respect to form, there are two statutory requirements which an arbitral award must fulfil in order to be valid. Pursuant to Sections 36 and 37 of the Act, the award must be in writing and it must
In addition to final awards the tribunal may issue separate awards during the course of the proceedings e.g. on independent claims or, with the parties consent, on a particular issue that is relevant for the resolution of the dispute in other parts (such as liability before deciding upon quantum). According to Section 34 of the Act, the tribunal may also record the settlement of the parties in the form of an arbitral award.
6
18
tatea arbitrilor [i dac` este specificat de ce nu a fost semnat` de to]i arbitrii. Sentin]a trebuie s` con]in` men]iuni cu privire la data pronun]`rii, la locul arbitrajului, astfel cum a fost stabilit de p`r]i sau de tribunal, omisiunea acestora neafectnd validitatea respectivei sentin]e. |n afar` de aceste men]iuni, \n mod natural, o sentin]` arbitral` bun` mai con]ine referiri la 1) contractul dintre p`r]i, 2) conven]ia arbitral`, 3) numirea arbitrilor, 4) situa]ia de fapt, 5) sus]inerile p`r]ilor, 6) considerentele sentin]ei arbitrale7, 7) dispozitivul. O sentin]` arbitral` definitiv` [i valid` are autoritate de lucru judecat [i caracter executabil imediat ce a fost pronun]at`. O sentin]` arbitral` este obligatorie pentru p`r]i [i opozabil` cu privire la situa]ia litigioas` fa]` de instan]ele statale, alte autorit`]i publice, precum [i fa]` de orice alte tribunale arbitrale. Sentin]a arbitral` este supus` procedurii recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite stabilite de Conven]ia de la New York. Mai mult dect att, sentin]a arbitral` marcheaz` termenul \n care se poate formula ac]iune \n anulare sau se poate formula o cale de atac a deciziei arbitrilor cu privire la onorarii. Acest termen curge din momentul comunic`rii sentin]ei arbitrale. 6.2. Ac]iunea \n anularea sentin]ei arbitrale |n conformitate cu principiul teritorialit`]ii, Legea permite atacarea sentin]elor arbitrale pronun]ate \n Finlanda. Legea stabile[te o serie de reguli cu privire la sentin]ele arbitrale nule [i ineficace, precum [i cu privire la sentin]ele arbitrale ce pot fi atacate prin ac]iunea \n anulare. La ini]iativa uneia dintre p`r]i, ac]iunea \n anulare se poate formula pentru unul din urm`toarele motive: 1) tribunalul arbitral a solu]ionat litigiul dep`[indu-[i atribu]iile, 2) arbitrul nu a fost nominalizat \n termenul prescris de Lege, 3) arbitrul a fost recuzat, dar cererea de recuzare nu a fost admis` anterior pronun]`rii sentin]ei arbitrale sau partea a luat cuno[tin]` de motivele de recuzare \ntr-un moment ce nu i-a permis s` formuleze cererea de recuzate anterior momentului mai sus men]ionat, 4) tribunalul nu a respectat dreptul la ap`rare. Trebuie subliniat c`, de[i sec]iunea 31 din Lege stabile[te c` arbitrii trebuie s`-[i motiveze sentin]a \n drept, sentin]a arbitral` nu este atacabil`, nu este nici nul` pentru motivul c` tribunalul a aplicat incorect o dispozi]ie legal`, de exemplu, o inexactitate obiectiv` a
Este de subliniat faptul c`, de[i potrivit reglement`rii finlandeze a arbitrajului, motivarea hot`rrii nu este obligatorie, sentin]ele arbitrale sunt motivate. |n alte sisteme de drept, nemotivarea hot`rrii reprezint` un motiv de anulare a acesteia din urm`.
7
be signed by all arbitrators. Failure to fulfil these requirements results in a void award. The award is, however, valid if a majority of the arbitrators have signed it and stated in the award the reasons why all arbitrators have not signed it. The award must also state its date and place of arbitration as agreed or determined, but an omission with this regard does not affect the validity of the award. In addition to the statutory requirements, naturally a well drafted award contains usually also other elements, such as an account of 1) the contract between the parties, 2) the arbitration agreement, 3) appointment of the arbitrators, 4) relevant facts, 5) the parties submissions, 6) reasons for the award7 and 7) order on the conclusions of the tribunal. A final valid award on the merits constitutes res judicata immediately when it is given and is enforceable immediately when issued. An arbitral award is binding on the parties and shall be recognized by courts of law, other authorities and arbitral tribunals as a final decision on the issues submitted to the arbitration. The award will also qualify for recognition and enforcement under the New York Convention. Moreover, the award marks the beginning of the time period within which a party must bring an action for setting aside the award, or to appeal against the arbitrators decision regarding their remuneration. That time period commences on the date the party in question received the award. 6.2. Challenging an award In accordance with the principle of territoriality, the Act only permits recourse against arbitral awards rendered in Finland. The Act contains separate sets of provisions for null and void arbitral awards and arbitral awards that may be set aside. A party must request the setting aside within three months from receiving a copy of the arbitral award. An arbitral award may be set aside by a court of law upon request of a party on one of the following grounds 1) the arbitral tribunal has exceeded its authority; 2) an arbitrator was not appointed in due order; 3) an arbitrator could have been disqualified to act as arbitrator, but a challenge to this effect has not been accepted before the arbitral award was rendered, or the party has only become aware of the grounds for disqualification at such late stage that it has not been able to challenge the arbitrator before the arbitral award was rendered; or 4) the arbitral tribunal has not given a
It should be noted that although reasoning of the award is not a formal requirement under the Finnish Arbitration Act, awards are as a rule reasoned. In some jurisdictions lack of reasoning may be grounds for setting aside the award.
7
19
hot`rrii nu poate constitui temeiul unei contest`ri de succes sau a unei ac]iuni \n anulare. Dreptul finlandez nu reglementeaz` nicio cale de atac a sentin]ei arbitrale pentru motive de drept sau de fapt. Ac]iunea \n anulare se poate formula explicit pentru motive procedurale mai sus invocate. Anterior pronun]`rii sentin]ei arbitrale, p`r]ile nu poat renun]a la dreptul de a formula ac]iune \n anulare. 6.3. Executarea silit` sentin]ei arbitrale Finlanda este parte semnatar` a Conven]iei de la New York. Toate sentin]ele arbitrale, indiferent c` au caracter na]ional sau interna]ional [i indiferent dac` au fost pronun]ate \n Finlanda sau \n strìn`tate, sunt supuse procedurii instituite de Conven]ia de la New York. Motivele refuzului \ncuviin]`rii execut`rii silite sunt, \ntr-o mic` m`sur`, diferite \n ipoteza sentin]elor arbitrale strìne. Partea interesat` s` formuleze ac]iune \n executarea silit` a sentin]ei arbitrale trebuie s` se adrese instan]ei statale competente \n a c`rei raz` teritorial` [i-a stabilit domiciliul (sediul) sau se g`sesc bunurile sale. Cererea este \nso]it` de originalul conven]iei arbitrale, precum [i de originalul sau de copia sentin]ei arbitrale. Dac` respectivele documente nu sunt scrise \n limba finlandez` sau suedez`, traduceri autentificate \n respectivele limbi vor fi ata[ate cererii, \n afar` de cazul \n care instan]ele statale stabilesc altfel. Uneori este suficient` traducerea numai a acelor p`r]i din sentin]` ce urmeaz` a fi puse \n executare. Instan]a statal` sesizat` cu respectiva cerere nu este obligat` s` primeasc` alte documente sau s` administreze alte probe. Cu toate acestea, partea \mpotriva c`reia se solicit` \ncuviin]area execut`rii silite a sentin]ei arbitrale poate solicita s` fie audiat` \n fa]a instan]ei statale. |n ceea ce prive[te sentin]ele arbitrale na]ionale, instan]a statal` poate refuza \ncuviin]area execut`rii silite dac` sentin]a arbitral` este nul` [i ineficace sau a fost anulat` de instan]a statal` sau dac` instan]a statal` sesizat` cu ac]iunea \n anulare sau \n nulitatea sau \n declararea ineficacit`]ii sentin]ei arbitrale a hot`rt c` executarea silit` va fi \ntrerupt` sau suspendat`. O sentin]` arbitral` pronun]at` \n strìn`tate \n temeiul unei conven]ii arbitrale ce \ndepline[te condi]iile de form` prescise de Lege va fi recunoscut` [i se va \ncuviin]a executarea silit` a acesteia, \n afar` de cazul \n care Legea prevede altfel. Din oficiu, instan]a
party sufficient opportunity to present its case. It may also be noted that even though Section 31 of the Act explicitly sets out that the arbitrators must base the arbitral award on law the award is not challengeable, nor void by law, solely on the basis that the tribunal is considered to have applied substantive law wrongly, i.e. objective incorrectness of an award does not constitute a basis for a successful contestation nor for nullity by law. Finnish law also does not provide for any form of appeal against an arbitral award neither on law, nor on the facts. Recourse against an arbitral award is limited to the explicitly mentioned procedural grounds. An action for setting aside cannot be excluded by an agreement between the parties before the award has been rendered. 6.3. Enforcing an award Finland is a signatory of the New York Convention. All arbitral awards (irrespective of whether related to a national or an international dispute and/or rendered in or outside of Finland) are subject to the same enforcement procedure. The grounds for refusing enforcement are however slightly different for foreign awards. The party who wants to enforce an arbitral award shall file an application for enforcement with the competent District Court, which most often is the court of the place where the losing party is domiciled or has assets. The application for enforcement shall be accompanied by the original arbitration agreement and an original, or duly certified copy, of the arbitral award. If said documents are not made in one of the official languages of Finland (Finnish or Swedish), certified translations into either of these languages shall also be submitted, unless the court grants an exemption. It is normally sufficient merely to translate those parts of the arbitral award that are necessary for correct enforcement. The court handling the application is not entitled to require any other documents or evidence. However, before the court decides on the application for enforcement, the party against whom enforcement is sought shall whenever possible be given an opportunity to be heard. With regard to domestic awards, the court may refuse enforcement only if it finds that the arbitral award is null and void or set aside by a court or if the court, in which an action for declaring the arbitral award null and void or for setting it aside is pending, has ordered that the enforcement shall be interrupted or suspended. An award rendered in a foreign state by virtue of an arbitration agreement fulfilling the form requirements of the Act shall be recognised and upon request
20
statal` poate respinge cererea de \ncuviin]are a execut`rii silite a sentin]ei arbitrale dac` nesocote[te ordinea public` de drept privat finlandez. Spre deosebire de Conven]ia de la New York [i de LEGEA MODEL, nearbitrabilitatea litigiului potrivit dreptului finlandez nu poate constitui motiv de refuz al recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a unei sentin]e arbitrale strìne \n Finlanda. Dac` o parte solicit` respingerea cererii, instan]a statal` poate hot`r\ cu privire la respingere dac` 1) partea respectiv` face dovada c` nu a avut capacitatea de a \ncheia conven]ia arbitral` sau c` nu a fost legal reprezentat` la \ncheierea conven]iei arbitrale sau c` respectiva conven]ie arbitral`, supus` cerin]elor de form` stabilite de sec]iunea 3 din Lege, nu este valid` potrivit legii determinate de p`r]i, dar pentru alte motive dect cele formale sau aceea[i conven]ie arbitral` nu este valid` potrivit legii statului pe teritoriul c`ruia a fost pronun]at` sentin]a arbitral`; 2) partea respectiv` nu a fost \ncuno[tin]at` cu privire la numirea arbitrului sau cu privire la desf`[urarea procedurii arbitrale sau a fost \n imposibilitate de a se ap`ra; 3) tribunalul arbitral [i-a dep`[it prerogativele de solu]ionare a litigiului; 4) tribunalul arbitral nu a fost constituit sau procedurile arbirale nu s-au desf`[urat \n conformitate cu voin]a p`r]ilor sau, \n lipsa acordului acestora, \n conformitate cu legea locului arbitrajului; sau 5) sentin]a arbitral` nu a devenit obligatorie pentru p`r]i sau a fost declarat` nul` sau ineficace sau a fost anulat` sau a fost suspendat` \n statul \n care sau potrivit legii c`ruia sentin]a a fost pronun]at`. |n practic`, instan]ele statale finlandeze sunt favorabile \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitrale na]ionale [i interna]ionale, iar motivele de refuz al acestora sunt interpretate flexibil. 7. Concluzie Legea, jurispruden]a instan]elor statale [i jurispruden]a arbitral` din Finlanda sprijin` climatul legal [i cultural favorabil arbitrajului, ceea ce echivaleaz` cu armonizarea nevoilor, standardelor [i obiectivelor unui sistem modern de solu]ionare a disputelor. Procedurile arbitrale din Finlanda au fost descrise ca fiind moderne, pragmatice [i lipsite de formalism, \n acela[i timp avnd rolul de a armoniza nevoile p`r]ilor. Pozi]ia strategic` a Finlandei \n regiunea M`rii Baltice confer` acesteia rolul de loc potrivit de solu]ionare a disputelor comerciale interna]ionale, implicnd p`r]i din nordul [i estul Europei.
enforced in Finland, unless otherwise provided in the Act. On its own initiative the court may dismiss the application for enforcement only if the enforcement of the arbitral award would be in conflict with the public policy of Finland. Unlike the New York Convention and the Model Law, non-arbitrability of a dispute under Finnish law does not, as such, constitute a ground for refusing recognition or enforcement of a foreign arbitral award in Finland. If the adverse party objects to the application, the court may dismiss the application only if the opposing party proves that: 1) it did not have the capacity to enter into the arbitration agreement or that it was not properly represented when the arbitration agreement was entered into, or that an arbitration agreement, which complies with the form requirements referred to in section 3 of the Act, for reasons other than such concerning the form of the arbitration agreement is not valid under the law to which the parties have subjected it, or failing any indication thereon, under the law of the state where the award was rendered; 2) it was not given proper notice of the appointment of the arbitrator or of the arbitration proceedings or was otherwise unable to present its case; 3) the arbitral tribunal has exceeded its authority; 4) the composition of the arbitral tribunal or the arbitral proceedings substantially deviated from the agreement of the parties or, failing such agreement, from the law of the state where the arbitration has taken place; or 5) the arbitral award has not yet become binding on the parties or it has been declared null and void or set aside or suspended in the state in which, or under the law of which, that award was rendered. In practice, Finnish courts look favourably to enforcing both domestic and international awards and the grounds for refusing enforcement are interpreted narrowly. 7. Conclusion The Act as well as the practice and case law of arbitration in Finland support a legal cultural favourable to arbitration, that meets the demands and needs of modern dispute resolution standards and goals. The proceedings in Finland have been described as being modern, pragmatic and informal, while at the same time accommodating the specific wishes of the parties. Finlands strategic position in the Baltic Sea region also provide for a convenient place of arbitration for international commercial disputes involving parties especially from the Northern and Eastern parts of Europe.
21
Itinerariul procesului de recunoa[tere [i executare a hot`rrilor arbitrale strìne \n Romnia

Irina A Pongracz* Ileana M. Smeureanu**
Rezumat |n vreme ce Conven]ia de la New York privind recunoa[terea [i executarea hot`rrilor arbitrale strìne este \n vigoare \n Romnia din 1961, instan]ele judec`tore[ti desf`[oar` procedura de exequatur aproape \n exclusivitate \n conformitate cu prevederile legii romne, Legea nr. 105/1992. Partea care urm`re[te recunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale strìne \n Romnia \[i va \ntemeia cel mai probabil cererea de exequatur pe prevederile Conven]iei de la New York, \ns` \n practic` va trebui s` se preg`teasc` s` urmeze etapele procedurale stabilite prin Legea nr. 105/1992. Articolul de fa]` traseaz` coordonatele procedurii de exequatur \n Romnia, examin\nd legisla]ia-cadru [i practica instan]elor judec`tore[ti [i compar\nd prevederile Conven]iei de la New York cu cele ale legisla]iei romne.
Introducere Romnia a aderat la Conven]ia de la New York privind recunoa[terea [i executarea hot`rrilor arbitrale strìne \n 1961,1 fiind unul dintre primele state care [i-au asumat responsabilitatea aplic`rii sale.2 Aproape cincizeci de ani mai trziu, Conven]ia se aplic` \n Romnia \ntr-o m`sur` limitat`. Partea care urm`re[te recunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale strìne va descoperi probabil cu surprindere c` instan]ele locale recurg \n mod constant la aplicarea legii romne \n detrimentul Conven]iei de la New York. O asemenea practic` \[i g`se[te ra]iunea \n articolul VII (1) al Conven]iei,3 articol interpretat \n sensul de a permite \n anumite circumstan]e aplicarea legii statului \n care se urm`resc recunoa[terea [i executarea sentin-
* Avocat \n Baroul Paris; Avocat asociat \n cabinetul Leboulanger & Associs, J.D. Universitatea Missouri, Master \n Inginerie Aeronautic`, Institutul Politehnic Bucure[ti. * LL.M. Universitatea Central European`, LL.M. Universitatea Leiden, doctorand la Universitatea Central European`, domeniu de specializare: arbitraj comercial interna]ional. 1 Conven]ia Na]iunilor Unite privind recunoa[terea [i executarea hot`rrilor arbitrale strìne (\n cele ce urmeaz` Conven]ia de la New York sau Conven]ia, 10 iunie 1958 21 U.S.T. 2715, 330 U.N.T.S. 3 este \n prezent semnat` [i ratificat` de 142 de state. Pentru o list` complet` a statelor contractante, vezi http://www.uncitral.org/uncitral/en/uncitral_texts/arbitration/NYConvention_status.html. 2 Romnia a aderat la Conven]ia Na]iunilor Unite privind recunoa[terea [i executarea hot`rrilor arbitrale strìne prin decretul nr. 186 din 24 iulie 1961, publicat \n Monitorul Oficial nr. 19 din 24 august 1961, sub rezerva c` va aplica prevederile Conven]iei numai pentru solu]ionarea acelor dispute decurgnd din raporturi juridice contractuale sau necontractuale considerate drept comerciale potrivit dreptului romnesc. 3 Prevederile prezentei Conven]ii nu vor afecta valabilitatea acordurilor multilaterale sau bilaterale referitoare la recunoa[terea [i executarea hot`rrilor arbitrale strìne \ncheiate de Statele Contractante [i nici nu vor lipsi partea interesat` de dreptul de a se folosi de o hot`rre arbitral` \n maniera [i \n m`sura permise de legea sau tratatele statului unde hot`rrea respectiv` este invocat`. Conven]ia de la New York supra nota 1, articolul VII (1). Vezi [i legea arbitral` olandez` din 1986 sau noul Cod de procedur` civil` francez [Nouveau Code de Procdure Civile] care con]in prevederi pentru executarea hot`rrilor arbitrale strìne \n afara Conven]ie de la New York.
22
]elor arbitrale strìne (i.e. legea romn`).4 Pentru p`r]ile care nu au cuno[tin]e de drept romn, procesul de recunoa[tere [i executare a hot`rrilor arbitrale strìne \n Romnia poate deveni de multe ori o sarcin` dificil` [i uneori foarte complicat`. De aceea, lucrarea de fa]` \[i propune s` traseze itinerarul procedurii aplicabile, comparnd prevederile Conven]iei de la New York cu cele din legea romn`.5 |n prima parte, lucrarea va prezenta legisla]ia-cadru \n materia recunoa[terii [i execut`rii hot`rrilor arbitrale strìne, insistnd asupra practicii instan]elor judec`tore[ti romne. Partea a doua va descrie procesul de exequatur propriu-zis, analiznd, prin compara]ie, asem`n`rile [i deosebirile dintre legea na]ional` [i Conven]ia de la New York [i va insista asupra dificult`]ilor practice survenite prin aplicarea prioritar` a legii romne. I. Sediul materiei A. Ierarhia normelor juridice Pentru a produce efecte juridice \n Romnia, orice hot`rre arbitral` trebuie recunoscut` de instan]ele judec`tore[ti romne. |n conformitate cu prevederile Codului de procedur` civil` (\n cele ce urmeaz` CPC),6 hot`rrile arbitrale strìne7 sunt recunoscute [i puse \n executare potrivit Legii nr. 105 din 22 septembrie 1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept interna]ional privat (\n cele ce urmeaz` Legea nr. 105/1992).8
Legea nr. 105/1992 se aplic` \n m`sura \n care Conven]iile interna]ionale la care Romnia este parte nu prev`d altfel. Conven]ia de la New York, la care Romnia a aderat \n 1961, con]ine reguli distincte pentru recunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale strìne.9 |n baza articolului 10 din Legea nr. 105, Conven]ia este principala surs` de reglementare, \n vreme ce Legea nr. 105 se aplic` numai \n subsidiar, guvernnd aspectele reglementate par]ial sau omise de Conven]ie. Pe de alt` parte, \ns`, a[a cum vom demonstra \n continuare, \n virtutea articolului VII (1) din Conven]ia de la New York, Legea nr. 105 poate \nlocui prevederile Conven]iei, devenind astfel principala surs` de reglementare. |n aceea[i m`sur`, Conven]ia poate fi folosit` pentru recunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale pronun]ate pe teritoriul statelor necontractante, pe baz` de reciprocitate. Cnd nu exist` un acord de reciprocitate, urmnd silogismul de mai sus, procedura de exequatur se va desf`[ura \n exclusivitate potrivit Legii nr. 105. |n teorie, pentru a ob]ine recunoa[terea [i executarea unei hot`rri arbitrale strìne, judec`torii romni trebuie s` verifice conformitatea acesteia cu condi]iile de regularitate prev`zute de Conven]ia de la New York, ori de cte ori acesta din urm` este aplicabil`, sau cu cele ale Legii nr. 105/1992, \n toate celelalte cazuri. Procednd \n aceast` manier`, instan]ele romne nu pot proceda la examinarea cauzei pe fond sau la modificarea hot`rrii arbitrale strìne.10
Vezi Albert Jan VAN DEN BERG, The New York Convention of 1958: Towards a Uniform Judicial Interpretation [Conven]ia de la New York din 1958: Spre o interpretare judiciar` uniform`], Kluwer Law and Taxation, edi]ia a doua (1994), p. 81 et seq. Van den Berg men]ioneaz` \n tratatul sù: [C]lauza cea mai favorabil` [articolul VII (1)] este o consecin]` a scopului Conven]iei de a facilita executarea hot`rrilor arbitrale strìne. 5 Aceast` lucrare \[i va rezuma aria de analiz` la recunoa[terea [i executarea a[a-numitelor hot`rri arbitrale de drept privat [i nu se va ocupa de recunoa[terea [i executarea hot`rrilor arbitrale \n arbitrajul de investi]ii. 6 Articolele 3701 [i 3702 din Codul de procedur` civil`, Cartea a IV-a, Despre arbitraj. 7 Potrivit articolului 370 CPC, [\]n sensul prezentului capitol, prin hot`rre arbitral` strìn` se \n]elege o hot`rre dat` pe teritoriul unui stat strìn sau care nu este considerat` ca hot`rre na]ional` \n Romnia. Se impune a fi men]ionat faptul c` articolul 370 CPC este comparabil cu articolul I (1) al Conven]iei de la New York \ntruct include \n defini]ia hot`rrilor arbitrale strìne att hot`rri pronun]ate \ntr-un alt stat, ct [i hot`rri arbitrale pronun]ate \n Romnia, dar care nu sunt considerate drept hot`rri domestice. Romnia, al`turi de majoritatea sistemelor juridice, determin` na]ionalitatea hot`rrii arbitrale \n func]ie de locul unde se desf`[oar` arbitrajul (a[a-numitul criteriu geografic). 8 Legea nr. 105 din 22 septembrie 1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept interna]ional privat, capitolul XII, sec]iunea 4 (articolele 167-178) [i sec]iunea 6 (articolele 180-181). |n conformitate cu articolul 181 al Legii nr. 105/1992, [d]ispozi]iile art. 167-178 privind recunoa[terea [i executarea hot`rrilor judec`tore[ti strìne se aplic`, \n mod corespunz`tor, [i sentin]elor arbitrale strìne. 9 Idem. In conformitate cu articolul 10 din Legea nr. 105/1992, [d]ispozi]iile prezentei legi sunt aplicabile \n m`sura \n care conven]iile interna]ionale la care Romnia este parte nu stabilesc o alt` reglementare. 10 Articolul 169 din Legea nr. 105/1992, supra nota 8. Pentru o decizie recent` \n materie, vezi Decizia nr. 799/2003 a Inaltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie (Sec]ia Comercial`), accesibil` la:< http://www.scj.ro>.
4
23
B. Aplicarea normelor \n practic` |n timp ce cur]ile romne urmeaz` \n general canonul instaurat prin articolul 10 din Legea nr. 105 de a nu interveni pe fodul cauzei sau la modificarea hot`rririi arbitrale strìne, practica actual` demonstreaz` c` instan]ele romne conduc procedura de exequatur numai \n baza prevederilor Legii nr. 105, f`r` a ]ine seama de prevederile Conven]iei de la New York. A[a cum am men]ionat mai sus, Legea nr. 105/1992 instaureaz` prioritatea Conven]iei asupra prevederilor sale \n recunoa[terea [i executarea acelor sentin]e arbitrale pronun]ate \n statele contractante [i \n acele state cu care Romnia a \ncheiat acorduri bilaterale sau multilaterale \n acest sens. Cu toate acestea, articolul VII (1) din Conven]ie permite celor interesa]i s` se prevaleze de legea statului unde se urm`resc recunoa[terea [i executarea,11 dac` legea na]ional` respectiv` con]ine prevederi mai favorabile dect cele ale Conven]iei. Astfel, Legea nr. 105, ca lege mai favorabil`, poate fi aplicabil` ex toto prevalnd asupra Conven]iei de la New York.12 De aceea, \n m`sura \n care legea romn` apare ca fiind mai favorabil` \n compara]ie cu Conven]ia de la New York, partea care urm`re[te recunoa[terea [i executarea hot`rrii arbitrale strìne \n Romnia are dreptul de a-[i \ntemeia cererea de exequatur pe prevederile Legii nr. 105.13 Acesta pare a fi curentul de opinie urmat de cur]ile romne. Ori de cte ori instan]ele romne sunt sesizate cu cereri de exequatur, acestea fac referire la prevederile Legii nr. 105/1992, [i numai incidental amintesc de prevederile Conven]iei. Cteva decizii ilustreaz` cele afirmate.
11
|ntr-o decizie din 1996 Tribunalul Bucure[ti a \ncuviin]at executarea unei sentin]e arbitrale guvernate de Regulile de arbitraj interna]ional ale Cur]ii de Arbitraj de pe lng` Camera de Comer] de la Paris (\n cele ce urmeaz` Regulile ICC) pe motivul c` hot`rrea strìn` era conform` cu condi]iile prev`zute de Legea nr. 105. Att Curtea de Apel Bucure[ti, ct [i Curtea Suprem` de Justi]ie14 au \mp`rt`[it aceea[i opinie, f`r` a face \ns` nicio referire la Conven]ia de la New York.15 |n mod similar, tot \n 1996, Curtea Suprem` a decis asupra altei cereri de exequatur a unei hot`rri arbitrale pronun]ate \n baza Regulilor ICC. Curtea a procedat la examinarea cererii exclusiv \n lumina prevederilor Legii nr. 105, f`cnd o singur` referin]` \n ultima parte a deciziei la \ndeplinirea cerin]ei reciprocit`]ii, men]ionnd c` att Romnia ct [i Fran]a (locul sentin]ei arbitrale) erau p`r]i la Conven]ia de la New York.16 {apte ani mai trziu, \n 2003, fiind sesizat` cu o alt` cerere de recunoa[tere [i executare a unei alte sentin]e arbitrale a ICC, aceea[i curte a dispus urm`toarele: [R]eclamanta recurent` a dovedit [i \ndeplinirea cerin]elor art. 167 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept interna]ional privat, \n sensul c` hot`rrea era definitiv`, instan]a care a pronun]at-o a avut, potrivit legii strìne, competen]a s` judece procesul [i exist` reciprocitate \ntre Romnia [i Fran]a pe acest aspect, iar procesul s-a derulat \n prezen]a p`r]ilor legal citate. Dup` cum se observ`, Curtea Suprem` nu a f`cut nici \n acest caz nicio referire la condi]iile stipulate \n Conven]ia de la New York.17 Consecin]ele refuzului instan]elor romne de a aplica prevederile Conven]iei de la New York \n detrimen-
Vezi Albert Jan VAN DEN BERG, The New York Convention of 1958: Towards a Uniform Judicial Interpretation [Conven]ia de la New York din 1958: Spre o interpretare judiciar` uniform`], supra nota 4, p. 82. 12 Pentru rela]ia dintre Conven]ia de la New York [i legile na]ionale \n privin]a recunoa[terii [i execut`rii hot`rrilor arbitrale strìne, vezi A. J. VAN DEN BERG, supra nota 4, p. 85 [i 88. 13 I. DELEANU & S. DELEANU, Arbitrajul intern [i interna]ional, Rosetti (2005), p. 476. 14 Din 2004, Curtea Suprem` de Justi]ie [i-a schimbat denumirea \n |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie \n baza Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciar`, republicat` cu amendamente \n Monitorul Oficial nr. 827 din 3 septembrie 2005. 15 Decizia nr. 446 din 3 martie 1995, pronun]at` de Tribunalul Bucure[ti, urmat` de Decizia nr. 243 din 24 mai 1995 a Cur]ii de Apel Bucure[ti [i Decizia nr. 275 din 5 martie 1996 a Cur]ii Supreme de Justi]ie (Sec]ia Comercial`), publicate \n Revista de Drept Comercial nr. 2/1997, p. 107. Vezi [i Decizia nr. 965 din 1998 a Cur]ii Supreme de Justi]ie (Sec]ia Comercial`), nepublicat`, citat` \n V. RO{, Arbitrajul Comercial Interna]ional, Regia Autonom` Monitorul Oficial (2000), p. 533. 16 Decizia nr. 725 din 1996 pronun]at` de Curtea Suprem` de Justi]ie (Sec]ia Comercial`), publicat` \n Revista de Drept Comercial nr. 6/1997, p. 123. Pentru o linie de argumentare similar`, vezi Decizia tribunalului reprodus` \n Decizia nr. 1272 din 1997 a Cur]ii Supreme de Justi]ie, publicat` \n Revista Dreptul nr. 2/1998, p. 134. |n acest caz, tribunalul a \ncuviin]at cererea de recunoa[tere [i executare a unei hot`rri arbitrale pronun]ate la Londra, cu motivarea c` att condi]iile impuse de Legea nr. 105/1992 ct [i de Conven]ia de la New York erau \ntrunite: hot`rrea arbitral` era definitiv`, tribunalul arbitral avea competen]` asupra disputei, iar condi]ia reciprocit`]ii fusese \ndeplinit` prin aceea c` \ntre Romnia [i Marea Britanie, locul pronun]`rii hot`rrii, exista reciprocitate \n privin]a recunoa[terii efectelor hot`rrilor strìne. 17 Decizia nr. 2679 din 19 iunie 2003 a Cur]ii Supreme de Justitie (Sec]ia Civil` [i de Proprietate Intelectual`) accesibil` la: http://www.scj.ro/SC%20rezumate%202003/SC%20r%202679%202003.htm>.
24
Revista Romn` de Arbitraj
tul Legii nr. 105 sunt extrem de importante. Aceast` practic`, de[i permis` de articolul VII (1), nu reflect` \n totalitate schema cea mai favorabil`. De fapt, a[a cum vom dovedi mai trziu, partea interesat` trebuie s` \ndeplineasc` condi]ii cu mult mai costisitoare [i mai contrng`toare dect cele prev`zute de Conven]ie. |n plus, spre deosebire de Conven]ia de la New York, Legea nr. 105/1992 cere ca partea care solicit` excutarea s` fac` proba caracterului definitiv [i irevocabil al hot`rrii arbitrale strìne \n statul \n care aceasta a fost pronun]at`. |n plus, urmnd procedura stabilit` prin Legea nr. 105/1992, partea interesat` trebuie s` parcurg` \n practic` toate treptele jurisdic]ionale pn` la ob]inerea unui aviz favorabil asupra cererii sale de recunoa[tere [i executare a hot`rrii arbitrale strìne. F`r` a cùta explica]ii, dar din dorin]a de a facilita sarcina celor ce se \mbarc` \ntr-o asemenea procedur` \n Romnia, \n cele ce urmeaz` vom identifica etapele procedurii de exequatur [i vom compara prevederile Legii nr. 105/1992 cu cele ale Conven]iei de la New York cu ajutorul unui tabel menit s` ilustreze asem`n`rile [i deosebirile dintre cele dou` instrumente. II. O privire comparativ` asupra Conven]iei de la New York [i a Legii nr. 105/1992: teorie versus practic` Conven]ia de la New York introduce un singur set de condi]ii pe care cererile de recunoa[tere [i executare a hot`rrilor arbitrale strìne trebuie s` le \ndeplineasc`, stabilind \n acela[i timp condi]ii similare pentru refuzul de a \ncuviin]a cererile de recunoa[tere [i executare. Legea nr. 105/1992, pe de alt` parte, introduce dou` proceduri separate, una pentru recunoa[terea [i alta pentru executarea hot`rrilor arbitrale strìne. Potrivit Legii nr. 105, partea interesat` trebuie \nti s` aplice pentru recunoa[terea sentin]ei strìne \n conformitate cu prevederile articolelor 167-172 (A).18
Odat` ce sentin]a este recunoscut` [i are autoritate de lucru judecat (res judicata), \n lipsa unei execut`ri voluntare, partea interesat` trebuie s` solicite \ncuviin]area execut`rii sentin]ei arbitrale strìne, urmnd prevederile articolelor 173-177 ale aceleia[i legi (B).19 A[a cum vom ar`ta \n cele ce urmeaz`, aplicarea \n practic` a Legii nr. 105/1992 ridic` dou` probleme suplimentare: pe de o parte, calificarea hot`rrilor strìne ca definitive [i irevocabile [i, pe de alta, cerin]a supralegaliz`rii (C). A. Recunoa[terea hot`rrilor arbitrale strìne 1. Cererea de recunoa[tere. Cerin]e de regularitate Cererea pentru recunoa[terea sentin]elor arbitrale strìne adresat` instan]elor romne poate fi f`cut` fie \n forma unei cereri principale, fie drept cerere incident`, \ntr-un proces avnd un alt obiect. Drept cerere principal`, cererea trebuie adresat` tribunalului jude]ean \n circumscrip]ia c`ruia \[i are domiciliul sau sediul cel care a refuzat recunoa[terea hot`rrii strìne. |n contextul unui alt proces, problema recunoa[terii sentin]ei arbitrale strìne se poate ridica pe calea excep]iei puterii lucrului judecat. |n cadrul acestei proceduri, ambele p`r]i sunt citate, \n afara cazului \n care din hot`rrea strìn` rezult` c` prtul a fost de acord cu admiterea ac]iunii, caz \n care citarea p`r]ilor nu mai este necesar`.20 Articolul IV al Conven]iei de la New York [i, respectiv, articolul 171 coroborat cu articolul 181 din Legea nr. 105/199221 me]ioneaz` documentele ce trebuie s` \nso]easc` cererea de recunoa[tere a hot`rrii arbitrale strìne.22 Dup` cum rezult` din tabelul urm`tor, condi]iile stabilite de Legea nr. 105/1992 sunt nu doar mai numeroase, dar [i mai restrictive, iar sarcina probei este considerabil mai dificil` \n compara]ie cu standardul impus de Conven]ia de la New York.
Pentru lex generalis, vezi articolul 3701 CPC. Pentru lex generalis, vezi articolul 3702 CPC. 20 Vezi articolul 181 coroborat cu articolele 179 [i 172 din Legea nr. 105/1992. 21 |n conformitate cu articolul 181 din Legea nr. 105/1992, dispozi]iile art. 167-178 privind recunoa[terea [i executarea hot`rrilor judec`tore[ti strìne se aplic`, \n mod corespunzator, [i sentin]elor arbitrale strìne. 22 |n vederea unei prezent`ri coerente [i cuprinz`toare a procedurii de recunoa[tere [i executare a hot`rrilor arbitrale strìne, autoarele vor respecta, pe ct posibil, ordinea articolelor din Conven]ia de la New York [i vor prezenta mai \nti condi]iile pentru introducerea cererii de recunoa[tere [i, respectiv, de executare, iar apoi vor analiza condi]iile pentru \ncuviin]area recunoa[terii [i execut`rii hot`rrilor arbitrale strìne. De re]inut, ordinea aleas` poate afecta \nl`n]uirea cronologic` a articolelor corespunz`toare din Legea nr. 105/1992.
19
18
25
CONVEN}IA DE LA NEW YORK ARTICOLUL IV ] 1. Pentru a ob]ine recunoa[terea [i executarea [...] partea care solicit` recunoa[terea [i executarea trebuie, la momentul introducerii cererii, s` prezinte: (a) Originalul hot`rrii arbitrale sau o copie legalizat`; (b) Originalul conven]iei prev`zute la articolul II [i.e. conven]iei arbitrale] sau o copie legalizat`; N/A N/A
LEGEA NR. 105/1992 ARTICOLUL 171
1. Cererea de recunoa[tere a hot`rrii strìne se \ntocme[te potrivit cerin]elor prev`zute de legea procedural` romn` [i va fi \nso]it` de urm`toarele acte:23 (a) Copia hot`rrii strìne; N/A (b) Dovada caracterului definitiv al acesteia; (c) Copia dovezii de \nmnare a cita]iei [i actului de sesizare, comunicate p`r]ii care a fost lips` \n instan]a strìn` sau orice act oficial care s` ateste c` [i cita]ia [i actul de sesizare au fost cunoscute, \n timp util, de c`tre partea \mpotriva c`reia s-a luat hot`rrea; (d) Orice alt act, de natur` s` probeze, \n completare, c` hot`rrea strìn` \ndepline[te celelalte condi]ii prev`zute de articolul 167; 2. Actele prev`zute \n alin. 1 vor fi \nso]ite de traduceri autorizate [i vor fi supralegalizate, cu respectarea dispozi]iilor articolului 162.
N/A
2. |n cazul \n care hot`rrea arbitral` sau conven]ia arbitral` nu sunt redactate \n limba oficial` a statului \n care hot`rrea arbitral` este invocat`, partea care solicit` recunoa[terea [i executarea hot`rrii arbitrale strìne trebuie s` prezinte traducerea tuturor acestor documente \ntr-o asemenea limb`. Traducerea trebuie certificat` de un traduc`tor autorizat sau sub jur`mnt ori de un agent diplomatic sau consular. N/A
Aceste acte trebuie supralegalizate \n conformitate cu prevederile articolului 162 din Legea nr. 105/1992.24
Supralegalizarea nu se cere \n cazul \n care p`r]ile sunt de acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate. |n prezent, cerin]a supralegaliz`rii trebuie interpretat` ]innd seama de faptul c` Romnia a ratificat \n 1999 Conven]ia cu privire la suprimarea cerin]ei supralegaliz`rii actelor oficiale strìne (5 octombrie 1961, Haga). Vezi Sec]iunea III(C)).
Vezi articolele 82-84 si 112 CPC. Articolul 162 din Legea nr. 105/1992 prevede: Actele oficiale \ntocmite [i legalizate de c`tre o autoritate strìn` pot fi folosite \n fa]a instan]elor romne numai dac` sunt supralegalizate, pe cale administrativ` ierarhic` [i \n continuare de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romniei, spre a li se garanta astfel autenticitatea semn`turilor [i sigiliului. Supralegalizarea pe cale administrativ` este supus` procedurii stabilite de statul de origine a actului, urmat` de supralegalizarea efectuat` fie de c`tre misiunea diplomatic` sau oficiul consular romn din statul de origine, fie de c`tre misiunea diplomatic` sau oficiul consular al statului de origine \n Romnia, [i, \n continuare, \n ambele situa]ii, de c`tre Ministerul Afacerilor de Externe. Scutirea de supralegalizare este permis` \n temeiul legii, al unei \n]elegeri interna]ionale la care este parte Romnia sau pe baz` de reciprocitate. Supralegalizarea actelor \ntocmite sau legalizate de instan]ele romne se face, din partea autorit`]ilor romne, de c`tre Ministerul Justi]iei [i Ministerul Afacerilor Externe, \n aceast` ordine.
24
23
26
2. Condi]iile pentru \ncuviin]area cererii de recu- cazurile \n care, datorit` ne\ntrunirii cumulative a noa[tere a hot`rrii arbitrale strìne condi]iilor stabilite \n cuprinsul sù, instan]ele romne sunt obligate s` resping` cererile de recunoa[tere [i (sau) Articolul V din Conven]ia de la New York [i, respec- de executare a hot`rrilor strìne. Articolul 168 se refer` tiv, articolele 167 [i 168 coroborate cu articolul 181 din la situa]iile \n care recunoa[terea [i (sau) executarea Legea nr. 105/1992 prev`d cazurile \n care recunoa[terea hot`rrilor strìne pot fi refuzate. Tabelul de mai jos [i executarea hot`rrilor arbitrale strìne nu sunt \ncu- compar` cerin]ele de recunoa[tere a hot`rrilor arbitrale viin]ate de instan]ele romne. Articolul 167 prevede romne \n lumina celor dou` instrumente analizate: CONVEN}IA DE LA NEW YORK ARTICOLUL V (1) ] 1. [Recunoa[terea] hot`rrii arbitrale strìne poate fi refuzat`, la cererea p`r]ii \mpotriva c`reia este invocat`, [...] dac` una dintre condi]iile de mai jos nu este ] \ntrunit`: (a) Conven]ia arbitral` este valid \ncheiat` \n virtutea legii c`reia p`r]ile au subordonat-o sau, \n lipsa unei asemenea indica]ii, \n virtutea legii locului unde hot`rrea arbitral` a fost pronun]at`. P`r]ile la Conven]ia arbitral` nu se aflau \ntr-o situa]ie de incapacitate \n conformitate cu legea aplicabil`; (c) Hot`rrea arbitral` nu se refer` la un diferend care nu a fost avut \n vedere sau me]ionat \n Conven]ia arbitral`, sau con]ine decizii care dep`[esc termenii conven]iei arbitrale, cu condi]ia ca deciziile \n materiile deduse spre solu]ionare pe calea arbitrajului s` fie disjunse de cele care nu sunt supuse arbitrajului, caz \n care numai deciziile \n materiile supuse arbitrajului putnd fi recunoscute [i executate. (d) Compozi]ia tribunalului arbitral sau procedura arbitral` a fost \n concordan]` cu acordul p`r]ilor sau, \n lipsa unui asemenea acord, a fost \n conformitate cu legea statului \n care arbitrajul a avut loc. (b) Partea \mpotriva c`reia hot`rrea arbitral` este invocat` a fost informat` \n modul cuvenit despre numirea arbitrului sau procedura arbitral`, ori nu a fost \n alt fel incapabil` s` \[i pun` \n valoare mijloacele de ap`rare. Prin semnarea, ratificarea sau aderarea la Conven]ia de la New York, Statele contractante recunosc [i execut` hot`rrile arbitrale strìne pronun]ate pe teritoriul celorlalte State contractante. (Art. I (3)) LEGEA NR. 105/1992 ARTICOLUL 167 1. Hot`rrile referitoare la alte procese dect cele ar`tate \n art. 166 pot fi recunoscute \n Romnia, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, dac` sunt \ndeplinite cumulativ urm`toarele condi]ii: (b) Instan]a [i.e. tribunalul arbitral, n.n.] care a pronun]at-o a avut, potrivit legii men]ionate, competen]a s` judece procesul; Potrivit doctrinei romne,25 aceast` condi]ie nu este \ndeplinit` \n urm`toarele cazuri: G Conven]ia arbitral` nu este valid \ncheiat`; G Compozi]ia tribunalului arbitral nu este conform` cu acordul p`r]ilor; G Hot`rrea arbitral` se refer` la diferende care nu intr` sau exced obiectul cererii de arbitraj [i.e. conven]iei arbitrale, n.n.].
2. Dac` hot`rrea a fost pronun]at` \n lipsa p`r]ii care a pierdul procesul, trebuie s` se constate, de asemenea, c` i-a fost \nmnat` \n timp util cita]ia pentru termenul de dezbateri \n fond, ct [i actul de sesizare a instan]ei [i.e. cererea de arbitraj, n.n.] [i c` i s-a dat posibilitatea de a se ap`ra [i de a exercita calea de atac \mpotriva hot`rrii. (c) Exist` reciprocitate \n privin]a efectelor hot`rrilor strìne \ntre Romnia [i statul instan]ei care a pronun]at hot`rrea. Potrivit jurispruden]ei [i doctrinei romne, reciprocitatea se stabile[te odat` ce statele interesate o recunosc.26 Articolul 6 (2) instituie o prezum]ie de reciprocitate de facto, \ns` autorit`]ile care certific` validitatea acestei prezum]ii sunt Ministerul Justi]iei [i Ministerul Afacerilor Externe.27
25 26
O. C~P~}~N~, Circula]ia transna]ional` a sentin]elor arbitrale, \n Revista de Drept Comercial nr. 2/1998, p. 6. Vezi V. RO{ Arbitrajul Comercial Interna]ional, Regia Autonom` Monitorul Oficial (2000), supra nota 15, p. 597. 27 Legea nr. 105/1992, supra nota 8.
27
] 2. [Recunoa[terea] hot`rrii arbitrale strìne poate fi refuzat` dac` autoritatea competent` la locul unde se solicit` recunoa[terea [i executarea constat` c`: (a) Obiectul diferendului este susceptibil de solu]ionare pe calea arbitrajului \n conformitate cu legea statului unde se solicit` recunoa[terea [i executarea. Notiunea de fraud` per se nu este men]ionat` ca atare \n Conven]ie.29
ARTICOLUL V (2)
ARTICOLUL 168 Recunoa[terea hot`rrii strìne poate fi refuzat` \n unul din urm`toarele cazuri: |n doctrina romn` se consider` c` problema arbitrabilit`]ii este strns legat` de no]iunea de \nc`lcare a ordinii publice [i a bunelor moravuri.28 1. Hot`rrea este rezultatul unei fraude comise \n procedura urmat` \n strìn`tate. Doctrina romn` a interpretat aceast` prevedere \n sensul articolului V (1) din Conven]ia de la New York, \ntruct toate situa]iile men]ionate \n acest articol reprezint` cazuri de fraud` comise \n procedura \n conformitate cu legea romn`.30 Conceptul de fraud` \n procedur` a fost interpretat \n sens larg \n doctrin`, cuprinznd toate faptele [i demersurile s`vr[ite cu rea-credin]` de c`tre una dintre p`r]i \n detrimentul celeilalte, dac` prin savr[irea acestora s-a provocat pierderea procesului de c`tre adversar.31 2. Hot`rrea \ncalc` ordinea public` de drept interna]ional privat romn. Urm`toarele situa]ii au fost calificate drept cazuri de \nc`lcare a principiilor de drept interna]ional privat romn: Hot`rrea strìn` este pronun]at` cu \nc`lcarea competen]ei exclusive a instan]elor judec`tore[ti de a dispune asupra litigiilor care, potrivit legii romne, nu sunt arbitrabile; G Hot`rrea arbitral` nu con]ine motivele pe care se bazeaz`; G Natura ilicit` a obiectului sau cauzei disputei; G |nc`lcarea regulilor de procedur` arbitral`. 3. Procesul a fost solu]ionat \ntre acelea[i p`r]i printr-o hot`rre, chiar nedefinitiv`, a instan]elor romne sau se afl` \n curs de judecare \n fa]a acestora la data sesiz`rii instan]ei strìne.
G
(b) Recunoa[terea [i executarea hot`rrii arbitrale nu au \nc`lcat ordinea public` \n conformitate cu legea statului unde se solicit` recunoa[terea [i executarea.
N/A
B. Executarea hot`rrilor arbitrale strìne 1. Cererea de \ncuviin]are a execut`rii. Condi]ii de regularitate |n compara]ie cu cererea de recunoa[tere, cererea de \ncuviin]are a execut`rii hot`rrii strìne trebuie depus` la tribunalul jude]ean \n circumscrip]ia c`ruia urmeaz`
28 29
s` se efectueze executarea. |n termeni practici, \ntruct cererea de recunoa[tere nu se poate depune dect la instan]a domiciliului sau sediului p`r]ii adverse, partea interesat` nu va putea solicita \n acela[i timp recunoa[terea [i executarea hot`rrii strìne dac` bunurile ce urmeaz` a fi executate silit nu se afl` la domiciliul sau sediul p`r]ii care se opune recunoa[terii [i execut`rii hot`rrii strìne.32
Vezi I. DELEANU, supra nota 13, p. 65. Pentru o discu]ie general`, vezi A.J. VAN DEN BERG, supra nota 4, p. 287. 30 V. RO{, supra nota 15, p. 600. 31 Pentru detalii, vezi I. DELEANU, SERGIU DELEANU, supra nota 13, p. 507. 32 Id., articolul 181 coroborat cu articolul 173 din Legea 105/1992.
28
|n conformitate cu Conven]ia de la New York, partea care introduce cererea de \ncuviin]are a execut`rii va trebui s` prezinte acelea[i documente ca [i \n cazul cererii de recunoa[tere. Regimul instituit de Legea nr. 105/1992 este \ns` CONVEN}IA DE LA NEW YORK ARTICOLUL IV Vezi mai sus (cererea de recunoa[tere) N/A
mult mai strict: cererea de executare trebuie s` \ndeplineasc` acelea[i cerin]e stabilite pentru cererea de recunoa[tere, \ns`, \n plus, trebuie s` fie \nso]it` de dovada caracterului definitiv al hot`rrii strìne \n statul \n care aceasta a fost pronun]at`. LEGEA NR. 105/1992 ARTICOLUL 175 Toate condi]iile prev`zute pentru cererea de recunoa[tere (articolul 171) \nso]ite de: Dovada caracterului definitiv al hot`rrii arbitrale strìne.
2. Condi]iile pentru \ncuviin]area execut`rii trale strìne sunt refuzate. |n conformitate cu Legea hot`rrii arbitrale strìne nr. 105/1992, cererea de \ncuviin]are a execut`rii trebuie s` \ndeplineasc` acelea[i cerin]e ca [i cererea de recuConven]ia de la New York stabile[te \n articolul V noa[tere, la care legea romn` adaug` dou` condi]ii suplicazurile \n care recunoa[trea [i executarea sentin]elor arbi- mentare, a[a cum se poate vedea \n tabelul de mai jos: CONVEN}IA DE LA NEW YORK ARTICOLUL V Vezi cele de mai sus N/A Conven]ia de la New York a cùtat s` \nl`ture practica dublului exequatur, cernd ca hot`rrea arbitral` s` fie obligatorie [i nu definitiv` pentru a fi pus` \n executare. |n acord cu practica majorit`]ii instan]elor judec`tore[ti na]ionale, caracterul obligatoriu nu implic` ob]inerea, \n prealabil, a \ncuviin]`rii execut`rii hot`rrii arbitrale \n statul \n care aceasta a fost pronun]at`.33 N/A Conven]ia nu con]ine nicio referire \n leg`tur` cu procedura de executare silit` a hot`rrii strìne, l`snd aceste aspecte la latitudinea fiec`rui stat contractant, \n conformitate cu legisla]ia na]ional` aplicabil`. LEGEA NR. 105/1992 ARTICOLUL 174 Toate condi]iile stabilite \n articolul 167 plus: (a) Hot`rrea este executorie potrivit legii instan]ei care a pronun]at-o. Legea romn` p`streaz` condi]ia dublului exequatur instituit` prin Conven]ia de la Geneva din 1927, condi]ionnd aprobarea cererii de \ncuviin]are a execut`rii hot`rrii arbitrale strìne de dovedire a caracterului definitiv, adic` final [i operativ (\n limbajul Conven]iei de la Geneva) al acesteia.
(b) Dreptul de a cere executarea silit` nu este prescris potrivit legii romne. |n conformitate cu legea romn`, dreptul de a cere executarea silit` se prescrie \n termen de 3 ani, dac` legea nu prevede altfel. |n cazul titlurilor emise \n materia ac]iunilor reale imobiliare, termenul de prescrip]ie este de 10 ani.34
|n cazul \n care capetele de cerere asupra c`rora arbitrii notat, potrivit articolului 173 alin. (2) din Legea nr. 105, sunt chema]i s` decid` pot fi disociate, atunci executarea silit` hot`rrile arbitrale strìne provizorii [i m`surile asigur`torii se poate solicita pentru fiecare dintre acestea. Important de dispuse \n alt stat nu pot fi executate pe teritoriul Romniei.
Vezi A. J. VAN DEN BERG, supra., nota 4, p. 337. Vezi [i Decizia Cur]ii de Prim` Instan]a de la Strasbourg din octombrie 1970, Revue de lArbitrage (1970), 166, p. 169. 34 Termenul \ncepe s` curg` din momentul \n care se na[te dreptul de a cere executarea silit`, i.e. de la data la care hot`rrea arbitral` este definitiv` [i deci capabil` de a fi pus` \n executare. Pentru detalii, vezi Decizia nr. 407/2000 a Cur]ii de Apel Bucure[ti, citat` \n V. M. CIOBANU, Enforcement of Foreign Arbitral Awards in Romania [Executarea Hot`rrilor Arbitrale Strìne \n Romnia], lucrare prezentat` \n cadrul conferin]ei Fifty years of existence of the Bucharest Court of International Commercial Arbitration (1953-2003), Bucure[ti, 9 mai 2003.
33
29
Procedura de exequatur are un caracter contencios, asigurnd p`r]ilor o egalitate de tratament [i respectarea cerin]elor unui proces echitabil. P`r]ile sunt citate potrivit dispozi]iilor legale \n vederea sus]inerii cauzei [i prezent`rii mijloacelor de ap`rare puse la dispozi]ie de legea romn` \nainte ca instan]a s` decid`. Pe parcursul procedurii, partea care se opune execut`rii poate ridica excep]ii, cu condi]ia ca acestea s` nu pun` \n discu]ie fondul disputei. De obicei, partea care se opune execut`rii invoc` fie executarea voluntar` (plata voluntar`) f`cut` dup` comunicarea hot`rrii arbitrale, fie aduce probe \n sus]inerea faptului c` procedura arbitral` a fost gre[it \ndreptat` \mpotriva sa.35 Hot`rrea de \ncuviin]are sau de respingere a cererii de exequatur poate fi atacat` cu apel [i recurs. Termenele de apel [i recurs sunt de 15 zile de la comunicarea hot`rrii instan]ei judecatore[ti.36 Cnd hot`rrea de exequatur a devenit definitiv` [i irevocabil`, curtea \nveste[te hot`rrea cu formul` executorie37 [i o comunic` p`r]ii care a avut c[tig de cauz`. Procedura de executare silit` se desf`[oar` \n continuare \n conformitate cu prevederile legii generale \n materie. C. Probleme practice \n leg`tur` cu aplicarea Legii nr. 105/1992 Pe lng` o aplicare relaxat` a Conven]iei de la New York, instan]ele romne au o atitudine ezitant` \n primul rnd \n privin]a calific`rii hot`rrilor arbitrale drept hot`rri definitive si executorii \n conformitate cu legea romn`, iar \n al doilea rnd \n ceea ce prive[te cerin]a supralegaliz`rii potrivit Legii nr. 105/1992. 1. Dovada caracterului definitiv [i executoriu al hot`rrii arbitrale strìne potrivit legii romne Legea nr. 105/1992 guverneaz` att recunoa[terea [i executarea hot`rrilor arbitrale strìne, ct [i recunoa[terea [i executarea hot`rrilor judec`tore[ti strìne. Prevederile acestei legi au fost \n primul rnd menite s` guverneze
35 36
procedura de exequatur a hot`rrilor judec`tore[ti strìne, [i numai \n subsidiar, conform articolului 181 din lege, mutatis mutandis sentin]elor arbitrale strìne. De aceea, anumite cerin]e instituite prin Legea nr. 105 sunt \ntr-o anumit` m`sur` nepotrivite [i uneori sensibil incompatibile cu natura hot`rrilor arbitrale. Aplicarea pertinent` a prevederilor acestei legi, ]innd seama de natura [i caracteristicile hot`rrilor arbitrale, r`mne, a[adar, la latitudinea instan]elor judec`tore[ti. Caracterul definitiv al sentin]elor arbitrale este unul dintre aspectele cele mai controversate \n cadrul procedurii de exequatur. Creat` strict pentru hot`rrile judec`tore[ti, aceast` cerin]` devine redundant` \n cazul hot`rrilor arbitrale. Prin sine \nsu[i, faptul recurgerii la arbitraj ca metod` de solu]ionare a litigiilor atrage renun]area la orice cì de atac \mpotriva hot`rrilor arbitrale, p`r]ile acceptnd caracterul definitiv [i obligatoriu al acestora. |n mod surprinz`tor, instan]ele judec`tore[ti par s` neglijeze acest am`nunt extrem de important ori de cte ori procedura de exequatur este pus` \n mi[care, cauznd dificult`]i majore pe parcusul procesului de executare a hot`rrilor arbitrale strìne. Spre exemplu, \ntr-un caz din 2003, Curtea de Apel Oradea a refuzat s` \ncuviin]eze executarea unei sentin]e arbitrale pronun]ate la Paris \n conformitate cu Regulile ICC, pe motivul c` solicitantul nu a f`cut dovada caracterului definitiv [i executoriu al acesteia \n conformitate cu articolul 171 din Legea nr. 105/1992. |n ciuda prezent`rii unei scrisori din partea Secretariatului General al Cur]ii de Arbitraj de pe lng` Camera Interna]ional` de Comer] de la Paris comunicnd imposibilitatea Cur]ii de a emite un certificat care care s` ateste caracterul definitiv al hot`rrilor arbitrale, \ns` trimi]nd p`r]ile interesate la articolul 28.6 al Regulilor ICC,38 Curtea de Apel a decis c` partea \n cauz` nu a demonstrat cu certitudine nici caracterul definitiv, nici caracterul executoriu al hot`rrii respective. Curtea Suprem` a respins argumentele Cur]ii de Apel, constatnd c` hot`rrea strìn` era definitiv` [i avea caracter executoriu \n lumina articolului 28.6 din Regulile ICC [i al anexei la hot`rre [i c`
Pentru detalii suplimentare, vezi S. ZILBERSTEIN & V.M. CIOBANU, Tratat de Executare Silit`, Lumina Lex (2000), p. 187. Conform articolelor 284 [i 304 CPC. 37 Potrivit articolului 269 (1) CPC, instan]a judec`toreasc` aplic` pe hot`rrea arbitrala urm`toarea formul`: Noi, Pre[edintele Romniei (aici urmeaz` cuprinsul hot`rrii) D`m \mputernicire [i ordon`m agen]ilor administrativi [i ai for]ei publice s` execute aceast` (hot`rre); procurorilor s` st`ruie pentru aducerea ei la \ndeplinire. Spre credin]`, prezenta (hot`rre) s-a semnat de... (Urmeaz` semn`tura pre[edintelui [i a grefierului). 38 Articolul 28.6 al Regulilor de Arbitral ale ICC prevede: Orice Hot`rre Arbitral` va fi obligatorie pentru p`r]i. Prin remiterea disputei spre solu]ionare pe calea arbitrajului \n conformitate cu prezentele Reguli, p`r]ile se oblig` s` pun` \n executare Hot`rrea Arbitral` f`r` \ntrziere [i se va considera c` au renun]at la dreptul de a face recurs \mpotriva acesteia \n m`sura \n care un asemenea recurs se poate face \n mod valid.
30
aceasta, \n fapt, \ndeplinea cerin]ele Legii nr. 105/1992, \ntruct \ntre Fran]a [i Romnia exista un acord reciproc \n privin]a recunoa[terii efectelor hot`rrilor arbitrale strìne.39 Din fericire, Curtea Suprem` (actuala |nalt` Curte de Casa]ie [i Justi]ie)40 a respins decizia Cur]ii de Apel Oradea [i a \ncuviin]at recunoa[terea [i executarea hot`rrii arbitrale.41 Problema caracterului executoriu al hot`rrilor arbitrale a revenit \ntr-o spe]` mai recent`, \n care Curtea de Apel Ploie[ti a refuzat recunoa[terea [i executarea unei alte hot`rri ICC \ntemeindu-se pe acelea[i considerente ca [i Curtea de Apel Oradea.42 |n acest caz, Curtea de Apel a precizat c` atta vreme ct Curtea de Arbitraj de pe lng` Camera Interna]ional` de Comer] din Paris nu a putut elibera un document care s` ateste caracterul denifitiv [i caraterul executoriu al sentin]ei arbitrale, recunoa[terea [i executarea acesteia nu era posibil`. |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie a admis recursul p`r]ii interesate [i a modificat hot`rrea Cur]ii de Apel, \ncuviin]nd cererea de recunoa[tere [i executare. |nalta Curte a decis c` for]a probant` a fiec`rui act este determinat` de legea locului unde acesta a fost \ndeplinit. |n cazul respectiv, s-a decis c` hot`rrea arbitral` respectiv` corespunde reglement`rilor de fond [i procedur` pe care trebuie s` le respecte Curtea ICC, o institu]ie ce func]ioneaz` \n alt` ]ar` dect Romnia.
tile de la Haga \n cazul actelor emise \n statele p`r]i la Conven]ia cu privire la suprimarea cerin]ei supralegaliz`rii actelor oficiale strìne.43 |nainte de a adera la aceast` Conven]ie, Romnia \ncheia numai tratate de cooperare judiciar` cu celelate state, renun]nd la cerin]a supralegaliz`rii pe baz` de reciprocitate. |n prezent, \n urma ratific`rii din 1999, cerin]a supralegaliz`rii se aplic` numai pentru actele \ntocmite \n statele care nu au ratificat Conven]ia de la Haga. |n ciuda tratatelor bilaterale [i mai recentei ratific`ri a Conven]iei de la Haga, \n anul 2000 Tribunalul Bucure[ti a respins o cerere de exequatur a unei hot`rri arbitrale pronun]ate \n baza Regulilor ICC, cu motivarea c` hot`rrea nu fusese supralegalizat` \n conformitate cu articolul 162 din Legea nr. 105/1992.44 Curtea a calificat drept insuficient` prezentarea copiei hot`rrii arbitrale certificate drept copie autentic` de c`tre Secretariatul General al Cur]ii de Arbitraj de pe lng` Camera de Comer] Interna]ional` de la Paris, solicitnd \n schimb certificarea acesteia de c`tre autorit`]ile franceze. Partea interesat` \n ob]inerea recunoa[terii [i execut`rii acestei hot`rri a informat instan]a de existen]a unui acord bilateral de cooperare judiciar` \ntre Fran]a [i Romnia, potrivit c`ruia statele semnatare renun]au la cerin]a supralegaliz`rii pe baz` de reciprocitate. Ironic, aceea[i parte a prezentat instan]ei [i o scrisoare din partea Ministerului Afacerilor Externe din Fran]a adresat` Minis2. Cerin]a supralegaliz`rii terului francez de justi]ie prin care se motiva refuzul de supralegalizare tocmai prin existen]a tratatului bilateral.45 O alt` problem` major` ridicat` de Legea Decizia tribunalului a fost atacat` cu apel [i trimis` spre nr. 105/1992 este cerin]a supralegaliz`rii documentelor. rejudecare de c`tre Curtea de Apel Bucure[ti. A[a cum am men]ionat anterior, conform articolului 171 |n mod surprinz`tor, c]iva ani mai devreme, Curtea din Legea nr. 105, documentele care \nso]esc cererea de recunoa[tere [i (sau) de executare trebuie traduse de tra- Suprem` de Justi]ie a respins hot`rrea instan]ei inferioare prin care aceasta din urm` considera c` o copie a duc`tori autoriza]i [i supralegalizate. Din 1999, cerin]a supralegaliz`rii actelor oficiale unei hot`rri ICC \n form` certificat` de Secretariatul strìne a fost \nlocuit` prin aplicarea a[a-numitei apos- General nu \ntrunea cerin]a supralegaliz`rii.46
Conform articolului 167(c) din Legea 105/1992. Vezi supra nota 14. 41 Decizia nr. 2670/2003, supra., nota 17. 42 Vezi Decizia nr. 1011 din 11 octombrie 2005 a Cur]ii de Apel Ploie[ti [i Decizia nr. 1450 din 15 februarie 2007 a |naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie (Sec]ia Civil` [i de Proprietate Intelectual`), accesibil` la: http://www.scj.ro/SC%20rezumate%202007/SC%20r%201450%202007.htm>. 43 Romnia a ratificat Conven]ia cu privire la suprimarea cerin]ei supralegaliz`rii actelor oficiale strìne (Haga, 1961) prin Ordonan]a Guvernului nr. 66/1999, aprobat` prin Legea nr. 52/2000. 44 Decizia Tribunalului Bucure[ti nr. 5804 din 4 octombrie 2000, comentat` \n P. KIMBROUGH et al., Arbitral Awards and Enforcement in Romania [Hot`rrile arbitrale [i executarea silit` \n Romnia], 1 Int. A.L.R.(2002), pp. 11-14. 45 Id., p. 14. 46 Decizia nr. 725/1996.
40
39
31
Instan]a suprem` a fost de acord cu \ndeplinirea condi]iilor stipulate \n articolul 162 din Legea nr. 105, \ntruct certificarea hot`rrii arbitrale fusese f`cut` de c`tre Secretarul General al ICC, a c`rui semn`tur` fusese, la rndul sù, certificat` de c`tre Curtea de Arbitraj ICC. Concluzii Adeseori considerat \n doctrin` drept clauza cea mai favorabil`, articolul VII (1) din Conven]ia de la New York permite p`r]ii interesate s` \[i \ntemeieze cererea de exequatur pe prevederile legii statului unde se urm`re[te recunoa[terea [i executarea hot`rrii arbitrale strìne.47 Per contrario, acolo unde asemenea clauze mai favorabile nu exist`, Conven]ia trebuie aplicat` din nou, ca surs` principal` de reglementare. Romnia a aderat la Conven]ia de la New York \n 1961. |n ciuda acestui fapt, cur]ile romne continu` s` aplice cu prec`dere procedura restrictiv` [i \mpov`r`toare
introdus` de Legea nr. 105/1992, frustrnd astfel, a[a cum unii apreciaz`, scopul Conven]iei [i prin aceasta \nse[i angajamentele interna]ionale ale Romniei. Asemenea critici ar fi justificate dac` articolul VII (1) ar fi interpretat s` permit` aplicarea legii domestice numai \n m`sura \n care aceasta din urm` ar fi mai favorabil` \n detrimentul Conven]iei \nse[i. Pe de alt` parte, o interpretare \n sensul de a condi]iona exclusiv aplicarea legii domestice numai \n m`sura \n care aceasta este mai favorabil` ar l`sa criticile de mai sus f`r` substan]`. |n ciuda diferen]elor de interpretare, este de necontestat faptul c` instan]ele judec`tore[ti romne conduc procedura de exequatur aproape \n exclusivitate \n conformitate cu legea domestic`. Partea care dore[te recunoa[terea [i executarea unei hot`rri arbitrale strìne este perfect \ndrept`]it` s` \[i \ntemeieze cererea pe prevederile Conven]iei de la New York, \ns` trebuie s` se preg`teasc` s` urmeze procedura mai specific` introdus` de Legea nr. 105/1992. |n dorin]a unei schimb`ri \n practica instan]elor romne, p`r]ile nu pot dect spera c` a[teptarea nu va fi prea lung`...
47
Vezi, A.J. VAN DEN BERG, supra nota 4, p. 81.
32
Recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii silite a sentin]elor arbitrale interna]ionale

Suman Jyoti Khaitan avocat Baroul New Dehli, India
Recognition and enforcement of international arbitral awards

Suman Jyoti Khaitan Counsel Bar Council, New Dehli, India
Rezumat Similar LEGII MODEL UNCITRAL, adoptarea Conven]iei de la New York a reprezentat o etap` remarcabil` \n domeniul recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitrale strìne \ntruct ambele reglement`ri au determinat un plus de eficien]` a arbitrajului comercial interna]ional. |n acela[i timp, ambele reglement`ri con]in serioase neajunsuri, ceea ce necesit` o reanalizare a motivelor refuzului recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitrale strìne. |n primul rnd, aceste motive, astfel cum au fost stabilite de art. 5 din Conven]ia de la New York, precum [i de art. 36 din LEGEA MODEL, trebuie rev`zute \ntruct acestea nu permit un examen de fond al sentin]ei arbitrale. |n al doilea rnd, respectivele motive sunt limitative. Acestea sunt singurele motive de recunoa[tere [i \ncuviin]are a execut`rii silite a sentin]ei arbitrale. |n al treilea rnd, chiar dac` se dovede[te inciden]a unor astfel de motive, instan]a statal` nu este obligat` s` refuze \ncuviin]area execut`rii silite. Teza I a pct. 1 din art. 5 din Conven]ia de la New York stipuleaz` c` executarea silit` poate fi refuzat`. Nu se stipuleaz` c` executarea silit` trebuie refuzat`. Formularea este permisiv`, nu obligatorie. |n ultimul rnd, filozofia Conven]iei de la New York [i a LEGII MODEL const` \n aplicarea restrictiv` a motivelor refuzului recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitrale strìne, aproape toate instan]ele din \ntreaga lume au acceptat principiul conven]iei cunoscut sub denumirea de tendin]` pro executare silit`. |n plus, exist` dificult`]i practice variate ce nu pot fi ignorate. De exemplu, nefamiliaritatea instan]elor locale cu o astfel de procedur`, birocra]ia referitoare la arbitrajul comercial interna]ional,
Abstract New York Convention, as well as the UNCITRAL Model Law, has done a remarkable job in the field of enforcement and recognition of International Commercial Awards because both the legislations have made the International Commercial Arbitration more effective. At the same time both the legislation suffer from serious drawback and the grounds for refusal of recognition and enforcement of an arbitration award under Article V of New York Convention and Article 36 of Model Law must be reviewed because firstly both the piece of legislations does not permit any review on the merits of an award to which the Convention applies. Secondly, the grounds for refusal of recognition and enforcement set out in both piece of legislations are exhaustive. They are the only grounds on which recognition and enforcement may be refused. Thirdly, even if grounds for refusal of recognition and enforcement of an award are proved to exist, the enforcing court is not obliged to refuse the enforcement. The opening lines of clause 1 and 2 of Article V of New York Convention say that enforcement may be refused. They do not say that it must be refused. The language is permissive not mandatory. Lastly, the intention of NY convention and Model Law is that the grounds for refusing recognition and enforcement of arbitral awards should be applied restrictively and almost all the courts across the globe have accepted and recognized this principle which is commonly known as Proenforcement bias of the Convention. Apart from all these difficulties there also exist various practical difficulties which cannot be ignored. Like, unfamiliarity of local courts and bureaucracy regarding international commercial arbitration and also presence of some odd legislation in some countries
33
precum [i existen]a unor legisla]ii bizare ce consider` sentin]ele ca fiind na]ionale chiar dac` locul arbitrajului este \n strìn`tate. Introducere Arbitrajul interna]ional a devenit o practic` uzual` de solu]ionare a disputelor interna]ionale. Avnd \n vedere acest aspect, statele din \ntreaga lume [i-au modernizat reglement`rile arbitrale. Metoda de solu]ionare a disputelor \n arbitrajul comercial interna]ional este hibrid`. Aceasta este determinat` de o conven]ie \ncheiat` de particulari. Continu` cu o serie de proceduri stabilite de p`r]i, acestea din urm` avnd o mare importan]`. Se finalizeaz` cu o hot`rre ce este obligatorie pentru p`r]i; \n anumite condi]ii, majoritatea instan]elor statelor lumii procedeaz` la recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii silite a acesteia. Aceast` procedur` confiden]ial` are un efect public ce este sus]inut att de autorit`]ile publice din fiecare stat, ct [i de legisla]iile na]ionale. Arbitrajul comercial interna]ional s-a dezvoltat rapid \n ultimii ani avnd \n vedere cre[terea \ngrijor`toare a disputelor din comer]ul interna]ional. Arbitrajul comercial interna]ional este \n plin` expansiune, multe jurisdic]ii adoptnd sau moderniznd reglement`ri privind arbitrajul. Recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii silite a sentin]elor arbitrale din domeniul arbitrajului comercial interna]ional constituie o chestiune a c`rei dificultate este cauzat` de dificult`]i [i ezit`ri inerente. Recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii silite a sentin]elor arbitrale comercial interna]ionale reprezint` efectul acestora fie \n statul pe teritoriul c`ruia au fost pronun]ate, prin aceasta \n]elegnd statul pe teritoriul c`ruia se afl` locul arbitrajului, fie \n statele \n care se consider` c` respectivele sentin]e au caracter interna]ional. |n prima ipotez`, misiunea este mai facil`, spre deosebire de cea de-a doua \n care misiunea este complex` [i dificil`. O sentin]` arbitral` constituie o solu]ionare definitiv` a disputelor, \n cuprinsul sentin]ei arbitrale tribunalul arbitral analizeaz` toate aspectele cu care a fost sesizat, partea care a c[tigat litigiul a[teptndu-se ca sentin]a arbitral` s` fie pus` \n executare f`r` \ntrziere. Sentin]a arbitral` poate fi executat` fie prin exercitarea unei presiuni comerciale asupra p`r]ii care refuz` s` execute hot`rrea, fie prin declan[area de c`tre instan]ele statale a propriilor proceduri. |n acest ultim caz, procedurile difer` de la o ]ar` la alta. Recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii silite sunt dou` no]iuni diferite, cu accep]iuni diferite, de[i sunt strns
which considers ensuing awards as domestic awards even if the seat of arbitration is in some foreign state. Introduction: International arbitration has become the established method of determining international commercial disputes. All over the world, states have modernized their laws of arbitration to take into account this fact. International commercial arbitration is a hybrid. It begins as a private agreement between the parties. It continues by way of private proceedings, in which the parties are of great importance. Yet it ends with an award that has binding legal force and effect and which on appropriate conditions, the courts of most countries of the world will recognize and enforce. The private process has a public effect, implemented with the support of the public authorities of each state and expressed through its national law. International Commercial Arbitration has extended rapidly in recent years, given the dramatic increase in international trade and disputes arising therefrom. International commercial arbitration has flourished and many jurisdictions have passed new or updated international arbitration statutes. Recognition and enforcement of the international commercial arbitral award in the field of international commercial arbitration, is a very intricate undertaking due to the various reservations and complexities involved in. Recognition and Enforcement of International and Commercial Awards are generally concerned with giving effect to the award, either in the state in which it was made meaning thereby the state that is the seat of the arbitration or in some other state or states were the award is considered or regarded to be a international award. Former is an easier process but latter is a complex and difficult task. An award is a final adjudication of disputes and disposes of all issues submitted to the arbitral tribunal and the successful parties expects the award to be performed without delay. The award can be performed by applying commercial pressure on the party who fails or refuses to perform an award or by court proceedings by applying to national courts. The procedures to be followed in latter case vary from country to country. Recognition and enforcement are two different words with different connotations although both words are inextricably linked. As far as recognition of award is concerned it is an act where the national courts declare an
34
legate una de cealalt`. Atta timp ct o sentin]` arbitral` este recunoscut`, aceasta este eficace [i are putere obligatorie pentru p`r]i cu privire la problemele solu]ionate. Dimpotriv`, dac` se solicit` instan]ei statale \ncuviin]area execut`rii silite a sentin]ei arbitrale, nu se solicit` numai recunoa[terea for]ei juridice a acesteia, ci [i asigurarea c` va fi pus` \n executare prin utilizarea sanc]iunilor legale specifice. A[adar, \ncuviin]area execut`rii silite constituie o etap` ulterioar` recunoa[terii. Recunoa[terea [i \ncuviin]arae execut`rii silite a sentin]elor arbitrale strìne depind \ntr-o propor]ie covr[itoare de sistemul na]ional de drept, tribunalul arbitral avnd prerogative limitate. |n general, recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii silite este de competen]a instan]elor na]ionale de la locul execut`rii ce solu]ioneaz` asemenea cereri potrivit propriilor reguli de procedur`. Aceste reguli variaz` de la o ]ar` la alta. Metodologia recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite Modalitatea recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]ei arbitrale strìne difer` \n func]ie de locul \n care a fost pronun]at`. De asemenea, depinde de legea aplicabil` \n locul \n care se inten]ioneaz` executarea sentin]ei arbitrale. Pe plan interna]ional este, \n general, mai u[or de ob]inut recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii silite a unei sentin]e arbitrale dect a unei hot`rri judec`tore[ti. Aceasta pentru c` sistemul interna]ional [i regional al execut`rii silite a sentin]elor arbitrale strìne este mai r`spndit [i mai bine dezvoltat dect sistemul recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a hot`rrilor judec`tore[ti. Conven]iile interna]ionale Cea mai eficace metod` de creare a unui sistem interna]ional de drept apt de a guverna arbitrajul comercial a fost promovat` prin intermediul conven]iilor interna]ionale (mai recent, prin intermediul LEGII-MODEL). Conven]iile interna]ionale au constituit liantul \ntre diverse sisteme de drept care, de[i difer` ca modalitate de exprimare, au ca obiectiv conferirea eficacit`]ii conven]iilor arbitrale [i sentin]ei arbitrale. (A) Conven]ia de la Montevideo Prima a fost Conven]ia de la Montevideo, de la data adopt`rii acesteia adoptndu-se mai multe tratate [i con-
award as valid and binding upon the parties in respect of the issues with which it dealt. By contrast where a court is asked to enforce an award, it is asked not merely to recognize the legal force and effect of the award, but also to ensure that it is carried out by using such legal sanctions as are available. Thus, enforcement goes a step further than recognition. The recognition and enforcement of foreign arbitral awards depends upon the national system of laws because the tribunal has very limited power. Generally, enforcement and recognition is done by national courts at the place of enforcement, operating under its own procedural rules which vary from country to country. Methodology of Recognition and Enforcement The method of recognition and enforcement to be adopted in any particular case depends on the place where the award was made. It also depends upon the relevant provisions of the law at the place of intended enforcement (The forum state). Internationally it is generally much easier to obtain recognition and enforcement of an international award than of a foreign court judgment. This is because the network of international and regional enforcement awards is more widespread and better developed than corresponding provisions for the recognition and enforcement of foreign judgments. International Conventions The most effective method of creating an international system of law governing international commercial arbitration has been through international convention (and more recently through the Model Law). International conventions have served to link national system of law into a network of laws which, although they may differ in their wording, have as their objective the enforcement of international arbitration agreements and arbitral award. (A) Montevideo convention The first was the Montevideo Convention, since then there has been several such treaties. The Montevideo Convention was made in the 1889 and provided for the recognition and enforcement of the arbitration agreement between certain Latin American states. It was therefore, essentially a regional Convention. The first modern and genuinely international convention was the Geneva protocol of 1923, which was drawn up in the initiative of the
35
ven]ii interna]ionale. Conven]ia de la Montevideo, adoptat` \n 1889, reglementeaz` recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii silite a sentin]ei arbitrale pe teritoriul anumitor state latino-americane. Drept urmare, aceast` conven]ie este, prin esen]`, regional`. Primul document modern [i autentic interna]ional a fost Protocolul de la Geneva (1923), document adoptat la ini]iativa Cur]ii de Arbitraj Interna]ional din Paris [i sub auspiciile Na]iunilor Unite. Ulterior, a fost adoptat` Conven]ia de la Geneva din 1927. Aceste dou` conven]ii marcheaz` prima etap` \n recunoa[terea importan]ei arbitrajului comercial interna]ional \n dezvoltarea comer]ului interna]ional. (B) Protocolul de la Geneva (1923) Protocolul de la Geneva(1923) este limitat ca domeniu de aplicare [i efecte. Acest protocol a fost conceput \n scopul promov`rii arbitrajului comercial interna]ional \n toate etapele litigiului arbitral. Cu toate acestea, acest protocol constituie o important` contribu]ie la recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii silite a sentin]elor arbitrale strìne. Statele-p`r]i s-au obligat s` garanteze potrivit propriei legisla]ii executarea sentin]ei arbitrale pronun]ate \n temeiul conven]iei arbitrale ce intr` \n domeniul de aplicare al protocolului. Caracterul executoriu al conven]iilor arbitrale [i al sentin]elor arbitrale trebuie identificat \n versiunea modern` a Conven]iei de la New York. (C) Conven]ia de la Geneva (1927) Protocolul de la Geneva ofer` solu]ii cu privire la \ncuviin]area execut`rii silite a sentin]elor arbitrale pe teritoriul statului unde au fost pronun]ate. Conven]ia de la Geneva (1927), adoptat` tot sub auspiciile Na]iunilor Unite, face un pas \nainte. Scopul acestei conven]ii a fost de a stabili o procedur` de recunoa[tere [i \ncuviin]are a execut`rii silite a unei sentin]e arbitrale pe teritoriul statelor-p`r]i. Conven]ia reprezint` o \ncercare timpurie de a rezolva diferitele probleme ce apar \n procesul de \ncuviin]are a execut`rii silite a sentin]ei arbitrale. Aceasta \nseamn` c` o sentin]` arbitral` va fi recunoscut` ca obligatorie [i va fi executat` silit interna]ional pe teritoriul oric`ruia din statele contractante sub rezerva \ndeplinirii anumitor condi]ii. Aceste condi]ii sunt urm`toarele: sentin]a arbitral` a fost pronun]at` \n temeiul conven]iei arbitrale guvernate de Protocolul de la Geneva (1923); sentin]a arbitral` a fost pronun]at` pe teritoriul unuia din statele contractante;
ICC and under the auspices of the League Nations. It was quickly followed by the Geneva Convention of 1927. Both of these conventions marked the first step in recognizing the importance of international commercial arbitration to the development in the international trade. (B) Geneva Protocol of 1923 The Geneva protocol of 1923 was limited in its range and effect. The Geneva protocol of 1923 was concerned to ensure that states that became parties to the protocol would support international commercial arbitration at the beginning and at the end of the arbitral process. Nevertheless, it made an important contribution to the international recognition and enforcement of foreign awards. Under the protocol, each contracting parties agreed to ensure the execution under its own laws made in its won territory pursuant to an arbitration agreement which was covered by the protocol. The enforceability of the arbitration agreements and of the arbitral awards, are also to be found in a more modern version of the New York Convention. (C) Geneva Convention of 1927 The Geneva protocol however only provided for the domestic enforcement of protocol awards, that is to say the enforcement of awards in the territory of the state where they were made. The Geneva Convention of 1927 however went further. The convention was drawn up in Geneva, again under the auspices of the League of Nations. The purpose of this convention was to broaden the scope of the Convention of 1927 by providing for the recognition and enforcement of protocol awards within the territory of contracting parities. The convention represents an early attempt to address the kind of problem that still arises in seeking the international enforcement of arbitration award. It provided that an award would be recognized as binding and would be enforced internationally, in the territory of any of the contracting states, subject to certain conditions. They were as follows: G That the award was made pursuant to an agreement to which the Geneva protocol 1923 applied; G That the award was made in the territory of one of the contracting states; G That the parties to the award were subject to the jurisdiction of one of the contracting states. If an award satisfied these relevant conditions, it satis-
36
p`r]ile litigante au sediul pe teritoriul unuia din statele-p`r]i ale conven]iei. Dac` o sentin]` arbitral` satisface aceste condi]ii relevante, aceasta satisface cerin]ele preliminare instituite de Conven]ia de la Geneva. Apoi trebuie \ndeplinite anumite condi]ii preliminare, \ndeplinirea acestora urmnd a fi probat` de partea ce solicit` \ncuviin]area execut`rii silite. Neajunsurile Conven]iei de la Geneva (1927) O serie de dificult`]i sunt generate de una din cerin]ele Conven]iei de la Geneva, \n sensul c` sentin]a arbitral` nu trebuie s` fie contrar` principiilor instituite de sistemul de drept pe teritoriul c`ruia se solicit` \ncuviin]area execut`rii silite. Aceasta \nseamn` c` se poate formula ac]iune \n anularea unei sentin]e arbitrale nu numai pentru faptul c` aceasta este contrar` ordinii publice, ci [i pentru faptul c` \ncalc` principiile juridice ale forului. Este de \n]eles ca un stat s` nu recunoasc` [i s` nu \ncuviin]eze executarea silit` a unei sentin]e arbitrale ce \ncalc` ordinea public`, dar este mai pu]in de \n]eles ca principiile sistemului de drept din statul respectiv s` fie luate \n considerare \n ipoteza \n care o sentin]` a fost pronun]at` \ntr-un alt stat [i potrivit principiilor juridice valide ale acestuia. Mai mult dect att, men]iunea potrivit c`reia sentin]a este definitiv` \n ]ara \n care a fost pronun]at` pare potrivit`: dar conduce la ceea ce este binecunoscut sub denumirea de dublu exequatur. |n anumite ]`ri, o sentin]` arbitral` este recunoscut` ca obligatorie dac` o instan]` local` [i-a dat acordul pentru \ncuviin]area execut`rii silite fie prin procedura exequaturului, fie \n alt mod. Un alt exequatur trebuie ob]inut de la instan]ele forului \n scopul punerii \n executare a hot`rrii. Aceast` cerin]` nu este prev`zut` nici \n LEGEA MODEL, nici \n Conven]ia de la New York. (D) Conven]ia de la New York Conven]ia de la New York stabile[te att procedura recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a unei sentin]e arbitrale, ct [i motivele refuzului acestora invocate de un stat parte la respectiva conven]ie. Aceast` conven]ie a reprezentat primul dintr-o serie de demersuri majore \ntreprinse de Na]iunile Unite \n sensul sprijinului dezvolt`rii arbitrajului comercial interna]ional. Conven]ia de la New York reprezint` o \mbun`t`]ire substan]ial` a Conven]iei de la Geneva (1927), \n sensul c`
fied the preliminary requirements of the Geneva Convention. It then had to satisfy certain additional requirements, which had to be proved by the party seeking enforcement. Drawbacks of the Geneva Convention of 1927 As per The Geneva Convention requirements, that the award should not be contrary to the principals of the law of the country in which it is sought to be relied upon posed problems. It meant that the award would be open to attack not merely on the grounds of public policy, but also on the grounds that it offended the legal principals of the forum state. It is understandable that a state should not recognize and enforce the award that runs contrary to its public policy, it is however less understandable that the principals of law of the forum should be taken into account, when an award has been made in another state in accordance with other, no doubt equally valid legal principals. Moreover the provision that the award should be final in the country in which it has been made seems simple enough: but it led to what became known as the problem of double exequatur. In some countries an award was only recognized as final if the local court had granted leave to enforce it, whether by way of exequatur or otherwise. This meant in such countries an exequatur had to be obtained first from the court of the place in which the award was made in order to show that the award was final. Another exequatur then had to be obtained form the court in the forum state, in order to enforce the award. This requirement was not in the model law but also not in the New York convention. (D) New York Convention The New York convention sets out the procedure to be followed for recognition and enforcement of foreign award, whilst specifying limited grounds in which recognition and enforcement of such awards may be refused by a contracting state. The convention was the first of a series of major steps taken by the United Nations since its inception to aid the development of international commercial arbitration. The New York Convention is a substantial improvement to the Geneva Convention of 1927, as it provided for a more simple and effective method for obtaining recognition and enforcement of foreign awards. In con-
37
stabile[te o metod` mai simpl` [i eficace de recunoa[tere [i \ncuviin]are a execut`rii silite a sentin]elor strìne. Spre deosebire de Conven]ia de la Geneva, Conven]ia de la New York promoveaz` o concep]ie interna]ional` surprinz`toare prin faptul c` stabile[te urm`toarele: Prezenta conven]ie se aplic` recunoa[terii [i execut`rii sentin]elor arbitrale date pe teritoriul unui alt stat dect acela unde se cere recunoa[terea [i executarea sentin]elor rezultate din diferende \ntre persoane fizice [i juridice. Ea se aplic`, de asemenea, sentin]elor arbitrale care nu sunt considerate ca sentin]e na]ionale \n statul unde este cerut` recunoa[terea [i executarea lor. Potrivit acestei dispozi]ii, o sentin]` arbitral` pronun]at` pe teritoriul unui stat (chiar dac` acel stat nu este parte a conven]iei) va fi recunoscut` [i executat` silit pe teritoriul altui stat-parte la Conven]ie. Cu toate acestea, exist` o caracteristic` a acestei tendin]e interna]ionaliste. Conven]ia permite p`r]ilor s` adere cu dou` rezerve. Prima rezerv` se refer` la reciprocitate. Cea de-a doua rezerv` se refer` la raporturile considerate comerciale, aceast` din urm` rezerv` existnd [i \n Protocolul de la Geneva din 1923. (i) Cu privire la rezerva reciprocit`]ii
trast to the Geneva Convention the New York Convention adopts a strikingly international approach by stating. This convention shall apply to the recognition and enforcement of arbitral awards made in the territory of a state other than the state where the recognition and enforcement of such awards are sought, and arising out of differences between persons, whether physical or legal. It shall also apply to arbitral awards not considered as domestic awards in the state where their recognition and enforcement are sought. This provision would mean that an award made in any state (even if that state was not a party to the convention) would be recognized and enforced by any other state that was a part of the convention. There is however a qualification to this internationalist approach. The convention allows the states that adhere to the convention to make two reservations. The first of these is the reciprocity reservation; the second is the commercial reservation which was also in the Geneva protocol of 1923. (i) The Reciprocity Reservation
Conven]ia de la New York stabile[te urm`toarele: The New York Convention provides that: |n momentul semn`rii sau ratific`rii prezentei Conven]ii, ader`rii la ea sau notific`rii de extindere prev`zute la art. X, orice stat poate, pe baz` de reciprocitate, s` declare c` va aplica conven]ia recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitrale pronun]ate pe teritoriul oric`rui alt stat contractant. Rezerva cu privire la reciprocitate avantajeaz` statele, dar are [i efectul limit`rii domeniului de aplicare al conven]iei de la New York. |n loc de a fi aplicat` tuturor statelor indiferent de locul unde au fost pronun]ate, domeniul Conven]iei de la New York este limitat la sentin]ele arbitrale pronun]ate \n statele-p`r]i la conven]ie. Dar aceast` limitare este diminuat` de num`rul considerabil al statelor-p`r]i la conven]ie. Art. 35 [i 36 din LEGEA MODEL UNCITRAL stabilesc procedura recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a unei sentin]e interna]ionale indiferent de statul pe teritoriul c`ruia a fost pronun]at`. (ii) Rezerva cu privire la raporturile considerate comerciale Conven]ia de la New York con]ine o men]iune supliWhen signing, ratifying or acceding to this convention or notifying extension under article X here of, any state may on the basis of reciprocity declare that it will apply the convention to the recognition and enforcement of awards made only in the Territory of another contracting State. To the extent that States take advantage of it, the reciprocity reservation has the effect of narrowing the scope of application of the New York Convention. Instead of applying to all for awards wherever they are made, the scope of the New York Convention may be limited to the awards made in the States which is a party to the convention. But this limitation is diminishing by increasing number of parties to the convention. The UNCITRAL MODEL LAW also under article 35 and 36 requires recognition and enforcement of an International Award irrespective of the Country it was made. (ii) Commercial Relationship Reservation: The New York Convention contains a further provision for reservation. This entitles a Contract State to
38
mentar` cu privire la rezerve. Astfel, statul va putea s` declare c` va aplica Conven]ia numai diferendelor rezultate din raporturi de drept contractuale sau necontractuale care sunt considerate comerciale de c`tre legea na]ional`. Similar rezervei reciprocit`]ii, [i aceast` rezerv` limiteaz` domeniul de aplicare al Conven]iei de la New York, iar faptul c` dreptul contractual al fiec`rui stat stabile[te caracterul comercial sau necomercial al raportului juridic a creat dificult`]i \n aplicarea acestui document interna]ional. Nu este obligatoriu ca raportul juridic considerat comercial de legisla]ia unui stat s` fie caracterizat la fel de legisla]ia altui stat; [i aceasta determin` o interpretare neuniform` a conven]iei. Totodat`, Conven]ia de la New York \nlocuie[te protocoalele obligatorii \ncheiate de state [i constituie o \mbun`t`]ire substan]ial` \n sensul c` este conferit un efect mai generos validit`]ii conven]iei arbitrale. Drept urmare [i pe bun` dreptate, Conven]ia de la New York a fost lùdat` \n termeni entuzia[ti. Aceasta a fost catalogat` ca fiind singurul [i cel mai important pilon al edificiului interna]ional, precum [i ca exemplul cel mai edificator al legisla]iei interna]ionale din \ntreaga istorie a dreptului comercial. Conven]ia de la New York stabile[te modalitatea de recunoa[tere [i \ncuviin]are a execut`rii silite a sentin]elor arbitrale. Din moment ce este stabilit` procedura recunoa[terii, statul-parte la conven]ie se oblig` s` respecte sentin]ele arbitrale la care se refer` aceasta din urm`; a[a cum am ar`tat, recunoa[terea poate fi solicitat` pe cale de ac]iune sau poate fi invocat` pe cale de excep]ie. Din moment ce este stabilit` procedura \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]ei arbitrale, statul-parte la conven]ie s` asigure executarea silit` a acestora \n conformitate cu propriile reguli de procedur`. Formalit`]ile recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitrale sunt simple. Partea ce solicit` recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii silite a sentin]ei arbitrale trebuie s` exhibe urm`toarele documente relevante: i. originalul sentin]ei arbitrale sau o copie certificat` a acesteia; ii. originalul conven]iei arbitrale la care se refer` articolul II sau o copie certificat` a acesteia. Odat` exhibate aceste documente, instan]a va \ncuviin]a recunoa[terea [i executarea silit` a sentin]ei arbitrale, \n afar` de cazul \n care sunt incidente motivele refuzului recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite.
declare that it will only apply convention to differences rising out of a legal relationship, whether contractual or not, which are considered as commercial under the National Law of the State making such declaration. The effect of this reservation, like the reservation of reciprocity, is to narrow the scope of application of the New York Convention, and the fact that each contract state may determine for itself what relationship it considers to be commercial has created problems in the application of New York Convention. The relationships which are regarded a commercial by one State are not necessarily so regarded by others; and this does not assist an obtaining a uniform interpretation of the convention. The New York convention also replaces the protocol as between states that are bound by both and again constitutes a substantial improvement as it gives much wider effect to the validity of the arbitration agreement than that given under the protocol. As a result, and deservedly, the New York Convention has been praised in glowing terms. It has been described as the single most important pillar in which the edifice of international rests and as a convention which perhaps could lay claim to be the most effective instance of international legislation in the entire history of the commercial law. The New York Convention provides for both recognition and enforcement of awards to which this convention applies. So far as the recognition is concerned the State bound by the convention undertakes to respect the binding effect of the award to which the convention applies; and accordingly, as has been seen, such awards may be relied upon by way of defence or set-off in any legal proceedings. So far as the enforcement is concerned, a State that is a party to the convention undertakes to enforce awards to which this convention applies, in accordance with its local procedure laws. The formalities required for obtaining recognition and enforcement of awards to which the New York Convention applies are simple. The parties seeking such recognition enforcement is merely required to produce to the relevant court. i. The duly authenticated original award or a duly certified copy thereof; and ii. The original agreement referred to an Article II or a duly certified copy thereof. Once the necessary documents have been supplied, the Court will grant recognition enforcement unless one
39
(E) LEGEA MODEL LEGEA MODEL \ncepe cu o propunere de reformare a Conven]iei de la New York. Aceasta a determinat efectuarea unui raport UNCITRAL \n sensul c` armonizarea reglement`rilor arbitrale din diferite ]`ri ale lumii ar putea fi mai u[or realizat` printr-o reglementare uniform` sau model. Textul final al LEGII MODEL a fost adoptat prin rezolu]ia UNCITRAL \n cadrul sesiunii din iunie 1985, ale c`rei lucr`ri s-au desf`[urat la Viena; iar recomandarea Adun`rii Generale a Na]iunilor Unite privind adoptarea de c`tre statele membre a LEGII MODEL a fost adoptat` \n decembrie 1985. LEGEA MODEL a reprezentat un succes major. Textul reglementeaz` procesul arbitral \n integralitate, termenii utiliza]i fiind lesne de \n]eles, iar forma textului este accesibil`. Este un text pe care multe ]`ri l-au adoptat fie \n integralitate, fie cu minore modific`ri. Totodat`, este un text pe care orice stat \l are \n vedere \n ipoteza \n care inten]ioneaz` s` adopte o reglementare arbitral` modern`. Refuzul recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitrale Dac` a fost refuzat` \ncuviin]area execut`rii silite a sentin]ei arbitrale, partea c[tig`toare este \mpiedicat` s` ob]in` ceea ce i s-a acordat; cu alte cuvinte, nu se pot executa silit bunurile celui ce a pierdut procesul. De[i acesta este un aspect descurajator pentru partea c[tig`toare, se poate na[te ideea ca sentin]a arbitral` s` fie executat` \n alt stat pe teritoriul c`ruia cel ce a pierdut procesul are o serie de bunuri. Totul depinde de motivul pentru care s-a refuzat \ncuviin]area execut`rii silite. Refuzul recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]ei arbitrale \n sistemul Conven]iei de la New York: Potrivit Conven]iei de la New York, recunoa[terea [i \ncuviin]area execut`rii sentin]ei arbitrale pot fi refuzate dac` partea litigant` advers` demonstreaz`: 1. Incapacitatea p`r]ilor conven]iei arbitrale sau invaliditatea conven]iei arbitrale: p`r]ile conven]iei arbitrale erau, \n virtutea legii aplicabile lor, lovite de o incapacitate sau conven]ia men]ionat` nu este valabil` \n virtutea legii c`reia p`r]ile au subordonat-o, sau \n lipsa unor indica]ii \n acest sens, \n virtutea legii ]`rii \n care sentin]a a fost dat`; sau 2. Lipsa oric`rei notific`ri: partea \mpotriva c`reia a fost invocat` sentin]a nu a fost informat` \n mod cuvenit despre desemnarea arbitrilor sau despre procedura de arbi-
or more of the grounds for refusal as listed in the convention, are present. (E) The Model Law The Model Law began with a proposal to reform the New York Convention. This led to a report from the UNCITRAL to the effect that harmonization of the arbitration laws of the different countries of the world could be achieved more effectively by a model or uniform law. The final text of the model law was adopted by resolution of UNCITRAL at its session in Vienna in June 1985; and a recommendation of the general assembly of the United Nations commending the model law to member states adopted in December 1985. The Model Law has been a major success. The text goes through the arbitral process from the beginning to end, in a simple terms and readily understandable form. It is a text that many states have adopted, either as it stands or with minor changes, and it is a text that any state proposing to adopt a modern law of arbitration regard as a base line. Refusal for Recognition and Enforcement of Foreign Arbitral Awards Where the award has been refused to be enforced the wining party fails to get what he wants; namely seizure of the losers assets in the place in which enforcement was sought. Although this is disheartening result for the party seeking enforcement, it should be born in mind that he may still have an award that cab be enforced in another state in which the losing party has assets. However much depends upon the reason for which the enforcement was refused. Refusal of recognition and enforcement of award under the New York convention: Under the New York Convention, recognition and enforcement of an arbitral award may be refused if the opposing party proves that: 1. Incapacity or Invalid Agreement: the parties to the arbitration agreement were under the law applicable to them, under some incapacity, or the said agreement is not valid under the law to which the parties have subjected it or, failing any indication thereon, under the law of the country where the award was made; or 2. No Proper Notice: the party against whom the award is invoked was not given proper notice of the
40
traj sau i-a fost imposibil s`-[i pun` \n valoare mijloacele de ap`rare; sau 3. Probleme jurisdic]ionale: sentin]a se refer` la un diferend nemen]ionat \n compromis sau care nu intr` \n prevederile clauzei compromisorii sau c` acestea din urm` con]in hot`rri care dep`[esc prevederile compromisului; dac` dispozi]iile sentin]ei care au leg`tur` cu problemele supuse arbitrajului pot fi disjunse de cele care au leg`tur` cu probleme care nu sunt supuse arbitrajului, primele pot fi recunoscute [i executate. 4. Constituirea Tribunalului arbitral sau procedura de arbitraj nu a fost conform` cu conven]ia p`r]ilor sau cu legea relevant` aplicabil`: constituirea tribunalului arbitral sau procedura de arbitraj nu a fost conform` cu conven]ia p`r]ilor sau, \n lipsa conven]iei, cu legea ]`rii \n care a avut loc arbitrajul. 5. Sentin]` neobligatorie, suspendat` sau anulat`: sentin]a nu a devenit \nc` obligatorie pentru p`r]i sau a fost anulat` sau suspendat` de o autoritate competent` a ]`rii \n care sau dup` legea c`reia a fost pronun]at` sentin]a. |n afar` de cele cinci motive men]ionate mai sus [i stabilite de art. 5 lit. a)-e) din Conven]ia de la New York, precum [i de art. 36 alin. 1) din LEGEA MODEL, art. 5 alin. 2) din Conven]ia de la New York [i art. 36 alin. 1) lit. b) din LEGEA MODEL stabilesc alte dou` motive pentru refuzul recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]ei arbitrale: 1. Arbitrabilitate: recunoa[terea [i executarea sentin]ei arbitrale vor putea fi refuzate dac` autoritatea competent` a ]`rii \n care se solicit` recunoa[terea [i executarea constat` c`, \n conformitate cu legea acestei ]`ri, obiectul diferendului nu este susceptibil de a fi reglementat pe calea arbitrajului. Conceptul de arbitrabilitate difer` de la ]ar` la ]ar` \ntruct fiecare stat stabile[te propriile criterii potrivit c`rora unele litigii sunt solu]ionate de instan]ele statale, iar alte litigii sunt solu]ionate prin procedurile arbitrale. 2. Ordinea public`: nesocotirea regulilor ce instituie ordinea public` sau a ordinii publice \ns`[i este un motiv de anulare a sentin]elor arbitrale \n orice jurisdic]ie \n care ordinea public` se refer` la reguli bine stabilite, reglement`ri, uzan]e, uzuri ce sunt, \n mod inevitabil, asimilate de legisla]ia fiec`rui stat. Totu[i, anumite instan]e na]ionale efectueaz`, dar nu \n mod obligatoriu, distinc]ia \ntre ordinea public` na]ional` [i ordinea public` interna]ional`.
appointment of the arbitrator or of the arbitration proceedings or was otherwise unable to present his case; or 3. Jurisdictional Issues: The award deals a difference not contemplated by or not failing within the terms of the submissions to arbitration, or it contains decisions on matters beyond the scope of the submission to arbitration, provided that, if the decisions on matters submitted to arbitration can be separated from those not so submitted, that part of the award which contains decisions on matters submitted to arbitration may be recognized and enforced; or 4. Composition of Tribunal or Procedure not in accordance with Arbitration Agreement or the relevant law: the composition of the arbitral authority or the arbitral procedure was not in accordance with the agreement of the parties, or, failing such agreement was not in accordance with the law of the country where the arbitration took place. 5. Award not binding; Suspended or Set aside: the award was not yet binding on the parties, or has been set aside or suspended by a competent authority of the country of the country in which, or under the law of which, the award was made. Apart form the above mentioned five grounds for challenge set out in the Article V (1) (a) of the New York Convention and article 36 (1) (a) of Model law, Article V (2) (a) of the New York Convention and Article 36 (1) (b) of the model law sets out further two grounds on which a court may refuse enforcement and recognition. 1. Arbitrability: Under this head if the competent authority in the country where the recognition and enforcement is sought finds that the subject matter of the differences is not capable of settlement by arbitration under the law of the country. The Concept of Arbitrability differs from country to country because each state has its own criteria of what disputes should be reserved for the courts of law and what disputes may be resolved by the arbitration. 2. Public Policy: the violation of rules of public policy or Ordre public is a ground for setting aside awards in every jurisdiction public policy refers to some well established rules, regulation, customs or usages which are inevitably grounded in the legal system of a particular
41
Motivele refuzului recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitrale strìne au o importan]` considerabil`. Acestea reprezint` un standard interna]ional acceptat nu numai datorit` r`spndirii semnificative a Conven]iei de la New York \n lumea \ntreag`, ci [i datorit` faptului c` LEGEA MODEL stabile[te acelea[i motive ale recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a unei sentin]e arbitrale indiferent de ]ara \n care a fost pronun]at` sentin]a. Concluzie Similar LEGII MODEL UNCITRAL, adoptarea Conven]iei de la New York a reprezentat o etap` remarcabil` \n domeniul recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitrale strìne \ntruct ambele reglement`ri au determinat un plus de eficien]` a arbitrajului comercial interna]ional. |n acela[i timp, ambele reglement`ri con]in serioase neajunsuri, ceea ce necesit` o reanalizare a motivelor refuzului recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitrale strìne. |n primul rnd, aceste motive, astfel cum au stabilite de art. 5 din Conven]ia de la New York, precum [i de art. 36 din LEGEA MODEL, trebuie rev`zute \ntruct acestea nu permit un examen de fond al sentin]ei arbitrale. |n al doilea rnd, respectivele motive sunt limitative. Acestea sunt singurele motive de recunoa[tere [i \ncuviin]are a execut`rii silite a sentin]ei arbitrale. |n al treilea rnd, chiar dac` se dovede[te inciden]a unor astfel de motive, instan]a statal` nu este obligat` s` refuze \ncuviin]area execut`rii silite. Teza I a pct. 1 din art. 5 din Conven]ia de la New York stipuleaz` c` executarea silit` poate fi refuzat`. Nu se stipuleaz` c` executarea silit` trebuie refuzat`. Formularea este permisiv`, nu obligatorie. |n ultimul rnd, filozofia Conven]iei de la New York [i a LEGII MODEL const` \n aplicarea restrictiv` a motivelor refuzului recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a sentin]elor arbitrale strìne, aproape toate instan]ele din \ntreaga lume au acceptat principiul conven]iei cunoscut sub denumirea de tendin]` pro executare silit`. |n plus, exist` dificult`]i practice variate ce nu pot fi ignorate. De exemplu, nefamiliaritatea instan]elor locale cu o astfel de procedur`, birocra]ia referitoare la arbitrajul comercial interna]ional, precum [i existen]a unor legisla]ii bizare ce consider` sentin]ele ca fiind na]ionale chiar dac` locul arbitrajului este \n strìn`tate.
state. However certain national courts make distinction between national and international public policy but not necessarily. These grounds for refusal of recognition and enforcement of foreign arbitral awards are of considerable importance. They represent an internationally accepted standard not only because of the widespread acceptance of the New York convention throughout the world, but also because the model law adopts the same grounds for refusal of recognition and enforcement of an arbitral award, irrespective of the country in which the award was made. Conclusion New York Convention as well as the UNCITRAL Model Law has done a remarkable job in the field of enforcement and recognition of International Commercial Awards because both the legislations have made the International Commercial Arbitration more effective. At the same time both the legislation suffer from serious drawback and the grounds for refusal of recognition and enforcement of an arbitration award under Article V of New York Convention and Article 36 of Model Law must be reviewed because firstly both the piece of legislations does not permit any review on the merits of an award to which the Convention applies. Secondly, the grounds for refusal of recognition and enforcement set out in both piece of legislations are exhaustive. They are the only grounds on which recognition and enforcement may be refused. Thirdly, even if grounds for refusal of recognition and enforcement of an award are proved to exist, the enforcing court is not obliged to refuse the enforcement. The opening lines of clause 1 and 2 of Article V of New York Convention say that enforcement may be refused. They do not say that it must be refused. The language is permissive not mandatory. Lastly, the intention of NY convention and Model Law is that the grounds for refusing recognition and enforcement of arbitral awards should be applied restrictively and almost all the courts across the globe have accepted and recognized this principle which is commonly known as Pro-enforcement bias of the Convention. Apart from all these difficulties there also exist various practical difficulties which cannot be ignored. Like, unfamiliarity of local courts and bureaucracy regarding international commercial arbitration and also presence of some odd legislation in some countries which considers ensuing awards as domestic awards even if the seat of arbitration is in some foreign state.
42
Jurispruden]` arbitral`*
Competen]`
Caracter patrimonial al drepturilor litigioase lipsa caracterului tranzac]ionabil al acestor drepturi consecin]e Drepturile n`scute din participarea la o licita]ie organizat` cu scopul de a ob]ine adjudecarea unui contract sunt drepturi patrimoniale. A[a fiind, litigiul de fa]`, \n care se invoc` drepturile participantului la licita]ie de a i se adjudeca licita]ia, are un caracter patrimonial. Potrivit art. 340 C.pr.civil`, nu sunt arbitrabile litigiile patrimoniale care privesc drepturi asupra c`rora legea nu permite a se face tranzac]ie \n sensul art. 1704-1717 C.civil. De principiu, p`r]ile nu pot tranzac]iona asupra procedurii licita]iei [i a cìlor de desfiin]are a hot`rrilor pronun]ate \n aceast` materie. |ncheierea unei tranzac]ii nu este admisibil`, pe de o parte, deoarece ar fi de natur` s` \nfrng` principiul liberei concuren]e, iar, pe de alt` parte, ar fi de natur` s` afecteze interesele celorlal]i ofertan]i. |n spe]`, nu se vede ce concesii reciproce [i-ar face p`r]ile \ntr-o eventual` tranzac]ie care ar avea ca obiect anularea unei licita]ii. Cum litigiul de fa]` prive[te drepturi asupra c`rora legea nu permite a se face tranzac]ie, el nu este susceptibil a fi solu]ionat pe calea arbitrajului. sentin]a arbitral` nr. 298/03.11.2005 - dosar nr. 257/20051 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de reclamant`, precum [i alte dou` societ`]i comerciale pe ac]iuni, \n calitate de prte (prta I [i prta II). Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei s` dispun` \n contradictoriu cu prtele I [i II: 1. anularea rezolu]iei emise de prta I prin care s-a respins contesta]ia formulat` de reclamant` \mpotriva unei hot`rri din 2005; 2. anularea hot`rrii din 2005 emise de prta I; 3. reluarea procedurii de atribuire a contractului de achizi]ie public` din faza examin`rii ofertei prezentate de ofertantul calificat (reclamanta). Ap`rarea prtelor I [i II Prtele I [i II, prin \ntmpin`rile depuse la dosar [i prin concluziile orale, au invocat excep]ia necompeten]ei tribunalului arbitral, precum [i excep]ia inadmisibilit`]ii ac]iunii arbitrale. Pe fond, prtele I [i II au solicitat respingerea ac]iunii ca ne\ntemeiat`. Pozi]ia reclamantei fa]` de ap`rarea prtelor I [i II Reclamanta a solicitat respingerea excep]iilor ca ne\ntemeiate invocnd clauzele compromisorii \ncheiate de p`r]i [i subliniind c` respectiva contestare a rezolu]iei [i a hot`rrii din 2005 reprezint` o divergen]` ap`rut` \ntre p`r]i dup` \nregistrarea ofertei [i a documentelor care \nso]esc oferta, divergen]` care intr` sub inciden]a acelor clauze, astfel c` aceast` Curte de Arbitraj este competent` s` solu]ioneze litigiul de fa]`. |n subsidiar, \n cazul \n care instan]a arbitral` se va considera necompetent` s` solu]ioneze acest litigiu, solicit` trimiterea cauzei la instan]a statal` competent`. Solu]ia Tribunalului arbitral Tribunalul arbitral, din actele [i lucr`rile dosarului, re]ine cele ce urmeaz`. |n anul 2005 a avut loc o licita]ie deschis` cu strigare organizat` de prta I la cererea ordonatorului, prta II, pentru atribuirea contractului de \nchiriere a dou` spa]ii \n vederea comercializ`rii unor m`rfuri. Licita]ia s-a desf`[urat pe baza Documenta]iei pentru elaborarea [i prezentarea ofertei avizat` de prta I [i de prta II, precum [i pe baza caietului de sarcini, inclusiv formulare. |n Documenta]ie se prevede c` atribuirea contractului de \nchiriere se realizeaz` \n conformitate cu urm`toarele dispozi]ii legale: 1. Art. 287 din Legea nr. 297/2004 privind pia]a de capital; 2. Regulamentul prtei I privind vnzarea de bunuri imobile prin licita]ie, corespunz`tor procedurilor de \nchiriere;
* Sec]iunea Jurispruden]` arbitral` cuprinde sentin]e pronun]ate \n dosare solu]ionate \n temeiul Regulilor de procedur` arbitral` emise \n temeiul Decretului-lege nr. 139/1990. Noile Reguli de procedur` arbitral` au fost emise \n temeiul art. 29(5) din Legea nr. 335/2007 a camerelor de comer] din Romnia [i au fost aprobate de Colegiul Cur]ii de Arbitraj prin decizia nr. 1 din 18 aprilie 2008, dat` la care au intrat \n vigoare (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei). 1 Pentru o tendin]` jurispruden]ial` similar`, a se vedea sentin]a arbitral` nr. 191/28.07.2006, dosar nr. 147/2006, publicat` \n Revista Romn` de Arbitraj nr. 3/2007, p. 76-78 (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).
43
Jurispruden]` arbitral`
3. Legea concuren]ei nr. 21/1996, cu modific`rile ulterioare. La dosar s-au depus: Regulamentul prtei I privind vnzarea de bunuri imobile prin licita]ie, precum [i Regulamentului prtei I privind procedura de licita]ie deschis` pentru \nchirierea imobilelor, ambele aprobate de Consiliul de administra]ie al prtei I printr-o hot`rre din 2005. Reclamanta consider` \ns` c` procedura de atribuire a contractelor de \nchiriere reprezint`, \n spe]`, o procedur` de achizi]ie public` de servicii care este supus` Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi]iile publice, publicat` \n M.Of. nr. 241 din 11 mai 2001, aprobat` cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 212/2002, publicat` \n M.Of. nr. 331 din 17 mai 2002. La licita]ie au depus oferte 7 societ`]i, printre care [i reclamanta, dar numai aceasta a fost declarat` calificat`. |n aceast` situa]ie, Comisia de evaluare, prin hot`rrea din 2005, avnd \n vedere faptul c` un singur ofertant a fost declarat calificat, \n scopul principiilor mai sus enun]ate decide \ncheierea procedurii f`r` adjudecare. Principiile la care se refer` Comisia de evaluare sunt libera concuren]` [i eficien]a utiliz`rii activelor proprii ale ordonatorului. Contesta]ia reclamantei \mpotriva acestei hot`rri a fost respins` printr-o rezolu]ie din 2005 emis` de Pre[edintele-director general al prtei I. Reclamanta consider` ilegale aceste hot`rri, \n principal pentru \nc`lcarea O.U.G. nr. 60/2001, [i cere anularea lor [i reluarea procedurii de atribuire a contractului de \nchiriere \n favoarea sa. A[a cum s-a ar`tat, reclamanta consider` c` cererea sa este de competen]a acestui arbitraj \n timp ce prtele consider` c` ea este de competen]a instan]ei judec`tore[ti, \ntruct litigiul nu este arbitrabil. |n drept, p`r]ile au invocat prevederile documenta]iei licita]iei, precum [i dispozi]iile legale indicate \n ac]iune [i, respectiv, \n \ntmpin`ri. |n examinarea excep]iilor, Tribunalul arbitral are \n vedere c` \n Documenta]ia pentru elaborarea [i prezentarea ofertei s-a \nscris urm`toarea clauz` compromisorie: Orice divergen]` ap`rut` \ntre p`r]i dup` \nregistrarea ofertei [i a documentelor care \nso]esc oferta \n vederea particip`rii la procedur`, decurgnd din sau \n leg`tur` cu prezenta documenta]ie, inclusiv cu aplicarea prevederilor acesteia va fi supus` spre solu]ionare Tribunalului Arbitral de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei. De asemenea, potrivit pct. 12 din cererea de participare la licita]ie, ofertan]ii au declarat: Am luat la cuno[tin]` [i ne oblig`m s` respect`m prevederile din Documenta]ie conform c`rora orice diver-
gen]e ap`rute \ntre p`r]i dup` \nregistrarea ofertei [i a documentelor care \nso]esc oferta \n vederea particip`rii la procedur`, decurgnd din sau \n leg`tur` cu prezenta documenta]ie, inclusiv cu privire la aplicarea prevederilor acesteia va fi supus` spre solu]ionare Tribunalului Arbitral de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei. Aceast` cerere de participare la licita]ie reprezint` Formularul A din Sec]iunea IV a Documenta]iei de participare la licita]ie [i a fost \ntocmit` \n temeiul Regulamentului prtei I privind atribuirea contractelor de achizi]ie de produse, servicii sau lucr`ri, potrivit c`ruia: (1) Orice divergen]e ap`rute \ntre p`r]i dup` ce o ofert` a fost \nregistrat` \n vederea particip`rii la o procedur` va fi supus` spre solu]ionare Cur]ii de Arbitraj de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei. (2) Prin p`r]i, \n contextul prezentului articol, se \n]elege, pe de o parte ofertantul, iar pe de alt` parte ordonatorul [i, dac` este cazul, organizatorul procedurii. Nu se contest` valabilitatea acestor clauze, ci numai efectele lor. Sub acest aspect, Tribunalul arbitral are \n vedere c`, potrivit art. 340 Cod procedur` civil`, persoanele care au capacitatea deplin` de exerci]iu al drepturilor pot conveni s` solu]ioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, \n afar` de acelea care privesc drepturi asupra c`rora legea nu permite a se face tranzac]ie. Textul citat stabile[te sfera persoanelor care pot s` recurg` la arbitraj, cuprinznd persoanele care au capacitatea deplin` de exerci]iu al drepturilor precum [i sfera litigiilor susceptibile a fi solu]ionate pe calea arbitrajului. |n privin]a naturii litigiului de fa]`, Tribunalul arbitral consider` c` drepturile n`scute din participarea la o licita]ie organizat` de prta I cu scopul de a ob]ine adjudecarea unui contract sunt drepturi patrimoniale. A[a fiind, litigiul de fa]`, \n care se invoc` drepturile participantului la licita]ie de a i se adjudeca licita]ia, este un litigiu patrimonial. Numai c`, potrivit art. 340 Cod procedur` civil`, nu sunt arbitrabile litigiile patrimoniale care privesc drepturi asupra c`rora legea nu permite a se face tranzac]ie (\n sensul art. 1704-1717 din Codul civil). Tranzac]ie pot face numai acei ce pot dispune de obiectul cuprins \n ea (art. 1706 alin. 1 Cod civil). De esen]a tranzac]iei este obliga]ia p`r]ilor de a-[i face concesii reciproce. Or, de principiu, p`r]ile nu pot tranzac]iona asupra procedurii licita]iei [i a cìlor de desfiin]are a hot`rrilor pronun]ate \n materie. Chiar dac` se d` caracter de conven]ie privat` documenta]iei de licita]ie [i reglement`rilor prtei I prin acceptarea acestora de c`tre ofertan]i, \nc` \ncheierea unei tranzac]ii nu este admisibil`, pe de o parte, deoarece ar fi de natur` s`
44
\nfrng` principiul liberei concuren]ei, iar, pe de alt` parte, ar fi de natur` s` afecteze interesele celorlal]i ofertan]i. Cu att mai mult nu se poate tranzac]iona asupra procedurii licita]iei [i cìlor de atac prev`zute de O.U.G. nr. 60/2001 privind achizi]iile publice, care sunt reglementate prin dispozi]ii de ordine public`. |n plus, \n spe]`, nu se vede ce concesii reciproce [i-ar face p`r]ile \ntr-o eventual` tranzac]ie care ar avea ca obiect
desfiin]area celor dou` hot`rri contestate. Cum litigiul de fa]` prive[te drepturi asupra c`rora legea nu permite a se face tranzac]ie, el nu este susceptibil a fi solu]ionat pe calea arbitrajului. A[a fiind, tribunalul arbitral constat` c` nu este competent s` solu]ioneze ac]iunea de fa]` [i, \n consecin]`, urmeaz` a admite excep]ia de necompeten]` [i a-[i declina competen]a \n favoarea instan]ei statale competente2.
Competen]`
Excep]ia necompeten]ei materiale contract semnat de o persoan` ce nu avea mandat s` reprezinte societatea nerelevan]` Nesemnarea contractului comercial de c`tre o persoan` ce nu avea mandat s` reprezinte societatea nu determin` ineficacitatea respectivului contract [i a clauzei compromisorii. Contractul comercial este valabil [i \[i produce toate efectele, deoarece a fost semnat de o persoan` abilitat` \n acest scop [i care de]inea [i sigiliul societ`]ii [i, \n plus, a fost pus \n aplicare de ambele p`r]i f`r` nicio obiec]iune, iar una din facturi a fost chiar achitat` par]ial. sentin]a arbitral` nr. 282/28.10.2005 dosar nr. 245/2005 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de reclamant`, precum [i o societate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea prtei la plata serviciilor hoteliere prestate, cu penalit`]i de \ntrziere [i cheltuieli de arbitrare. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \n baza contractului de prest`ri servicii hoteliere a prestat pentru prt` servicii prin intermediul re]elei sale de hoteluri, c` pre]ul serviciilor a fost prev`zut \n cele 22 de facturi, men]ionate \n ac]iune, \ns` prta nu a achitat pn` \n prezent suma datorat`, de[i la \ncercarea de conciliere a
2
recunoscut existen]a restan]ei de plat`. Pentru facturile \n litigiu, reclamanta a calculat penalit`]i de 0,6% pe zi \ncepnd de la scaden]a fiec`rei facturi [i pn` la data introducerii ac]iunii. |n drept, reclamanta [i-a \ntemeiat ac]iunea pe dispozi]iile art. 1 [i 43 Cod comercial coroborate cu dispozi]iile art. 1073-1090 Cod civil. Ap`rarea prtei Prin \ntmpinare, prta a invocat excep]ia necompeten]ei materiale a Cur]ii de Arbitraj. A sus]inut prta c` solu]ionarea litigiului nu este de competen]a arbitrajului \ntruct contractul nu a fost semnat de administrator, ci de o persoan` care nu avea mandat s` reprezinte societatea [i deci att contractul, ct [i clauza compromisorie nu sunt valabile [i, ca atare, competen]a de a pronun]a o hot`rre \n cauz` revine instan]elor judec`tore[ti. S-a mai sus]inut c`, pn` \n prezent, nu s-a putut identifica persoana care a semnat contractul datorit` schimb`rilor \n structura de personal a societ`]ii [i a ne\n]elegerilor ivite \ntre asocia]i. |n continuarea sus]inerii c` respectivul contract nu este valabil \ncheiat [i nu \i este opozabil, a mai ar`tat prta c` ar fi de acord cu plata sumelor pentru care se va dovedi cu probe c` reprezint` contravaloarea caz`rii pentru salaria]ii care au f`cut deplas`ri \n interesul societ`]ii, [i nu \n interes propriu. Ultimele sus]ineri \n ap`rare ale prtei s-au referit la penalit`]ile de \ntrziere pretinse de reclamant` [i, \n aceast` privin]`, s-a sus]inut, \n principal, c` datorit`
Tribunalul arbitral a respins excep]ia inadmisibilit`]ii ac]iunii \ntruct nearbitrabilitatea atrage necompeten]a arbitrajului, iar nu inadmisibilitatea ac]iunii, aceasta putnd a fi pronun]at` numai \n cazul \n care Tribunalul arbitral ar fi fost competent. Pentru acela[i motiv al necompeten]ei Tribunalul arbitral nu poate decide asupra declin`rii competen]ei \n favoarea uneia sau alteia dintre sec]iile instan]ei statale, aceasta implicnd examinarea naturii raporturilor juridice dintre p`r]i (nota a fost efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).
45
nevalabilit`]ii contractului nu exista nici clauz` privind penalit`]ile [i acestea nu pot fi acordate, iar \n subsidiar, c` penalit`]ile au fost calculate la un debit din facturi pe care nu le-a acceptat la plat`, iar la conciliere debitul a fost recunoscut din eroare f`r` o verificare a facturilor [i documentelor de cazare [i datorit` lipsei asisten]ei juridice [i economice de specialitate. Solu]ia Tribunalului arbitral3 Trecnd la examinarea litigiului, Tribunalul arbitral re]ine c` printr-un contract de prest`ri servicii hoteliere reclamanta s-a obligat s` asigure servicii hoteliere pentru personalul prtei prin propria re]ea de hoteluri pe baza cererilor de rezolvare formulate \n scris [i la tarifele prev`zute \n anexa 1 la contract. Plata serviciilor se face, \n baza facturii emise de hotel, \n maximum 5 zile de la primirea facturii, pentru fiecare zi de \ntrziere fiind prev`zut` o penalitate de 0,6% din suma datorat`. La dosar, reclamanta a depus, \n copie, un num`r de 22 de facturi fiscale emise pe numele prtei pentru serviciile hoteliere prestate delega]iilor acesteia, identificate \n lista depus` la dosar. Din lista men]ionat` mai sus, rezult` c` din cele 22 de facturi numai una a fost achitat` par]ial, iar restul nu au fost achitate. Ap`rarea prtei este, \n mod evident, contrar` probelor de la dosar [i bunei-credin]e, astfel c` Tribunalul arbitral o respinge pentru urm`toarele considerente: Contractul \n litigiu prevede c` prta este reprezentat` de administratorul D.D., \ns`, \ntr-adev`r, semn`tura de pe contract nu apar]ine acestuia, ci altei persoane care \ns` a de]inut [i a aplicat pe contract sigiliul prtei (a se vedea \n acest sens specimenele de semn`tur` ale
dlui D.D. de la o entitate bancar` [i de pe \ntmpinare). Aceasta nu \nseamn`, \ns`, c` \n aceste condi]ii contractul nu este valabil \ncheiat [i nu \[i produce toate efectele, inclusiv clauza compromisorie, deoarece el a fost semnat de o persoan` abilitat` \n acest scop [i care de]inea [i sigiliul societ`]ii [i, \n plus, a fost pus \n aplicare de ambele p`r]i f`r` nicio obiec]iune, iar una dintre facturi a fost chiar achitat` par]ial de c`tre prt`. |n \ntmpinare, s-a afirmat c` din cauza fluctua]iilor de personal [i ne\n]elegerilor dintre asocia]i, nu a putut fi identificat` persoana care a semnat contractul \n numele prtei. Tribunalul arbitral a examinat \ns` cele 22 de facturi \n litigiu [i documentele anexe [i a constatat c` persoana care a semnat contractul pentru prt` ca [i scrisoarea din februarie 2005 prin care se recunoa[te un debit de (...) este dl R.S. care, \n mod evident, este asociat sau face parte din conducerea societ`]ii prte [i era mandatat s` angajeze r`spunderea acesteia. Aceasta rezult` cu prisosin]` din faptul c` din cele 22 de facturi pentru cazare \n hotel, \n unele cazuri [i masa la restaurant, dl R.S. este beneficiar \n 15 cazuri, iar dl D.D. \n 5 cazuri, \n cteva cazuri fiind alte persoane (T.U., G.R., I.I.) cu cte o deplasare sau dou`. Cele re]inute de Tribunalul arbitral \n privin]a semn`turii de pe contract rezult` cu eviden]` din compararea acesteia cu semn`turile date de dl. R.S. pe documentele hoteliere depuse la dosar. Fa]` de cele ar`tate mai sus, Tribunalul arbitral constat` [i re]ine c` contractul de prest`ri servicii hoteliere este valabil \ncheiat de p`r]i [i \[i produce toate efectele, inclusiv clauza compromisorie [i, ca atare, aceast` Curte de Arbitraj are competen]a material` de a solu]iona litigiul \n baza prevederilor art. [i urm. din Codul de procedur` civil` [i a Regulilor sale de procedur`.
Procedur` arbitral`
Inaplicabilitatea art. 7201 C.pr.civil` \n procedura arbitral` consecin]e Procedura concilierii directe prev`zute de art. 7201 Cod procedur` civil` nu se aplic` \n arbitraj, acest text avnd caracter de dispozi]ie special`, derogatorie de la dreptul comun [i, ca atare, de strict` interpretare, \n arbitrajul comercial aplicndu-se dispozi]iile art. 341 alin. (2) Cod procedur` civil` care prev`d, printre altele, c` p`r]ile stabilesc
3
procedura unei eventuale concilieri prealabile, cele dou` categorii de dispozi]ii aplicndu-se strict \n contenciosul pentru care au fost editate, prima \n litigiul comercial judiciar, iar cea de-a doua \n litigiul arbitral.
sentin]a arbitral` nr. 181/14.06. 2005 dosar nr. 25/2005
Sentin]a arbitral` este redat` \n extras numai cu privire la solu]ionarea excep]iei necompeten]ei materiale a Tribunalului arbitral. Pe fond, ac]iunea arbitral` a fost admis`, astfel cum a fost formulat` (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).
46
P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de reclamant`, precum [i o alt` societate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea prtei la plata tarifului facturat, cu penalit`]i de \ntrziere [i cheltuieli de arbitrare. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, s-a ar`tat c` \ntre p`r]i s-a \ncheiat un contract de prest`ri de servicii de registru \n baza c`ruia reclamanta a prestat anumite servicii pentru prt`, din care unele au fost achitate cu \ntrziere, iar altele au r`mas neachitate. La cererea de arbitrare s-au achitat copii de pe contract, factura emis`, precum [i o adres` prin care reclamanta a \ncercat solu]ionarea pe cale amiabil` a litigiului \mpreun` cu confirmarea de primire a acesteia de c`tre prt`. Ap`rarea prtei Prin \ntmpinare, prta a ar`tat c` preten]iile reclamantei au r`mas f`r` obiect, deoarece a achitat suma de bani pretins` prin ac]iune, anexnd \n acest sens copie de pe chitan]a doveditoare. Totodat`, prta a solicitat respingerea preten]iilor reclamantei privind cheltuielile arbitrale, \ntruct reclamanta a ac]ionat-o direct, f`r` a o invita la conciliere direct` obligatorie, \n opinia sa, soma]ia din anul 2003 nefiind o cerere de conciliere direct`, con]innd, totodat`, preten]iile pentru serviciile din anul 2003, de care \ns` nu a beneficiat. Punctul de vedere exprimat de reclamant` Printr-o scrisoare procesual`, intitulat` Restrngere a ac]iunii, reclamanta a confirmat plata de c`tre prt` a contravalorii tarifului facturat [i a penalit`]ilor de \ntrziere pretinse prin ac]iune, restrngndu-[i preten]iile la plata cheltuielilor de arbitrare. Solu]ia Tribunalului arbitral |nainte de a analiza preten]iile reclamantei [i ap`r`rile prtei, Tribunalul arbitral [i-a verificat propria sa competen]` de a solu]iona acest litigiu. Sub acest aspect, se re]ine c` \n contractul de prest`ri de servicii de re-
gistru \ncheiat \ntre p`r]ile ast`zi \n litigiu s-a inclus clauza compromisorie a c`rei formulare este urm`toarea: Orice litigiu decurgnd sau \n leg`tur` cu prezentul contract, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea sau desfiin]area lui [i care nu a putut fi solu]ionat pe cale amiabil`, se va solu]iona de Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei \n conformitate cu regulile de procedur` ale acestei Cur]i. Hot`rrea arbitral` este definitiv` [i obligatorie. Curtea arbitral` va judeca litigiul \n drept, cu aplicarea legii romne. Supunerea litigiului spre solu]ionare instan]ei arbitrale nu suspend` executarea prezentului contract. Aceast` clauz` este pe deplin valabil` \n temeiul art. 969 din Codul civil romn, al art. 340, 3411, 343 [i 3431 3434 din Codul de procedur` civil`, precum [i al art. 2, 10-11 din Regulile de procedur` arbitral` ale Cur]ii de Arbitraj. Clauza compromisorie este, totodat`, operant` \ntruct p`r]ile nu au ajuns la o \n]elegere pe cale amiabil`, soma]ia comunicat` de reclamant` prtei prin care i-a pus \n vedere achitarea debutului r`mnnd f`r` rezultat. |n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul arbitral re]ine c` \ntre reclamant` [i prt` s-a \ncheiat un contract de prest`ri de servicii prin care reclamanta s-a obligat s` presteze o serie de servicii referitoare la ]inerea [i actualizarea registrului ac]ionarilor societ`]ii prte, inclusiv \nregistrarea transmiterii drepturilor asupra ac]iunilor emise de societatea prt`, precum [i alte servicii de registru. La rndul sù, prta s-a obligat s` pl`teasc` un tarif anual \n 2 rate semestriale. Neplata facturii la data scaden]ei, astfel cum este aceasta stabilit` de prevederile contractuale, atrage plata unei penalit`]i de \ntrziere de 0,20% din valoarea facturii pentru fiecare zi de \ntrziere, f`r` a se putea dep`[i suma asupra c`reia este calculat` penalitatea. Reclamanta a f`cut dovada emiterii facturilor pentru contravaloarea serviciilor prestate \n perioada contractual` 03.05.200102.05.2002. Totodat`, reclamanta a calculat penalit`]ile la suma datorat` ]innd seama c`, potrivit art. 6.6. din contract, acestea nu pot dep`[i suma asupra c`reia este calculat` penalitatea. Ca urmare a achit`rii debitului principal [i a penalit`]ilor pe parcursul litigiului arbitral, reclamanta restrngndu-[i ac]iunea la cheltuielile de arbitrare, Tribunalul arbitral urmeaz` a analiza cererea de arbitrare, astfel cum a fost restrns`. Cererea reclamantei privind plata cheltuielilor arbitrale egale cu taxa arbitral` este \ntemeiat` urmnd a fi admis`. Tribunalul arbitral \nl`tur` sus]inerile prtei prin \ntmpinare ca fiind ne\ntemeiate, \n primul rnd pen-
47
tru c`, \n fapt, reclamanta a \ncercat rezolvarea pe cale amiabil` a litigiului, conformndu-se prevederilor contractuale prin comunicarea c`tre prt` a soma]iei la care s-a f`cut referire, depus` la dosar, [i care a r`mas f`r` rezultat; \n al doilea rnd, \ntruct procedura concilierii directe prev`zute de art. 7201 Cod procedur` civil` nu se aplic` \n arbitraj, acest text avnd caracter de dispozi]ie special`, derogatorie de la dreptul comun [i, ca atare, de strict` interpretare, \n arbitrajul comercial aplicndu-se dispozi]iile art. 341 alin. (2) Cod procedur` civil` care prev`d, printre altele, c` p`r]ile stabilesc procedura unei eventuale concilieri prealabile, cele dou`
categorii de dispozi]ii aplicndu-se strict \n contenciosul pentru care au fost editate, prima \n litigiul comercial judiciar, iar cea de a doua \n litigiul arbitral. Astfel fiind, v`znd dispozi]iile art. 48(9) din Regulile de procedur` arbitral`, potrivit c`rora cheltuielile arbitrale se suport` de partea care a pierdut litigiul, adic` de prt`, Tribunalul arbitral constatnd c` prta a achitat suma cerut` de reclamant` dup` introducerea ac]iunii arbitrale, urmeaz` s` suporte cheltuielile f`cute de reclamant` prin introducerea ac]iunii. |n consecin]`, Tribunalul arbitral admite cererea reclamantei de a obliga pe prt` la plata taxei arbitrale.
Hot`rre arbitral`
Autoritate de lucru judecat condi]ii Pentru a exista autoritate de lucru judecat, trebuie s` existe identitate de p`r]i, identitate de obiect [i identitate de cauz`. |n materie de lucru judecat, prin cauz` se \n]elege faptul juridic sau material, care constituie temeiul legal al dreptului cerut. Or, temeiul legal al dreptului privind plata primelor de asigurare, \n cele dou` ac]iuni arbitrale, este acela[i contractul de asigurare \ncheiat \ntre p`r]i. Dispozi]iile Codului civil invocate sunt f`r` relevan]`, astfel c` sus]inerea, \n sensul c` nu sunt \ndeplinite cerin]ele legii pentru autoritatea de lucru judecat, nu poate fi re]inut`. sentin]a arbitral` nr. 109/20.04.2005 dosar nr. 61/2003 Ap`rarea prtelor I [i II P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate pe ac]iuni, \n calitate de reclamant`, precum [i o societate comercial` cu r`spundere limitat` (prta I), respectiv o societate comercial` pe ac]iuni (prta II). Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea \n solidar a prtelor la plata unei sume de bani reprezentnd valoarea primelor de asigurare datorate pentru lunile februarie [i martie 2000, cu dobnda legal` [i cheltuieli de judecat`. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \ntre p`r]i s-a \ncheiat un contract de asigurare \n temeiul Prin \ntmpinare, prtele au invocat excep]ia autorit`]ii de lucru judecat sus]innd c` preten]iile din aceast` ac]iune au mai fost formulate [i \ntr-un alt dosar solu]ionat de aceast` Curte de Arbitraj. Solu]ia Tribunalului arbitral |nainte de a analiza cererea reclamantei [i ap`r`rile din \ntmpinare, Tribunalul arbitral re]ine urm`toarele: Cu privire la competen]a solu]ion`rii litigiului, se constat` c` \n contractul de asigurare \ncheiat \ntre p`r]ile \n litigiu exist` clauza compromisorie potrivit c`reia Orice litigiu decurgnd din sau \n leg`tur` cu acest contract, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea ori desfiin]area lui, se va solu]iona pe cale amiac`ruia prtele aveau obliga]ia de a achita reclamantei prime de asigurare \ncasate de la utilizatorii autoturismelor din contractele de leasing [i de la cump`r`torii din contractele de vnzare cu plata \n rate. S-a mai ar`tat c` \ntre p`r]i a mai existat un litigiu care a format obiectul dosarului solu]ionat de aceea[i Curte de Arbitraj Comercial Interna]ional. Reclamanta a considerat c`, de[i contractul de asigurare \n discu]ie a fost reziliat, prtele aveau obliga]ia de plat` a primelor pentru lunile februarie [i martie 2000, care erau scadente \n urm`toarele 30 de zile.
48
bil`, iar dac` acest lucru nu este posibil, se va solu]iona prin arbitraj organizat de Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, \n conformitate cu regulile de procedur` arbitral` ale acestei Camere. Hot`rrea arbitral` este definitiv` [i obligatorie. Lund act de aceast` clauz` compromisorie prev`zut` \n contractul \ncheiat \ntre p`r]ile \n litigiu [i avnd \n vedere art. 3 [i 10 din Regulamentul pentru organizarea [i func]ionarea Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, competen]a solu]ion`rii litigiului de fa]` apar]ine Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei. Cu privire la fondul litigiului, Tribunalul arbitral constat` urm`toarele: La 24 decembrie 1997 s-a \ncheiat contractul de asigurare privind asigurarea de avarii [i furt a autovehiculelor livrate \n leasing sau vndute \n rate \ntre reclamant` [i societatea comercial` X, \n calitate de coasiguratori, pe de o parte, [i prta I [i II, \n calitate de asigura]i, pe de alt` parte. Obiectul contractului l-a reprezentat asigurarea de c`tre coasigur`tori a riscurilor de avarii [i furt pe teritoriul Romniei [i a riscului de avarii \n afara teritoriului Romniei pentru autoturisme livrate \n sistem leasing sau vndute \n rate de c`tre prtele I [i II \n schimbul \ncas`rii primelor de asigurare. Prin ac]iunea arbitral` \nregistrat` la Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, reclamanta a solicitat obligarea, \n solidar, a prtelor la plata primelor de asigurare a autoturismelor livrate \n sistem de leasing datorate pe lunile februarie 2000 februarie 2001, respectiv pe lunile februarie 2000 februarie 2001 (dosar solu]ionat de Curtea de Arbitraj). Analiznd aceste preten]ii, Tribunalul arbitral re]ine, \n considerentele sentin]ei arbitrale pronun]ate anterior, pe baza probelor administrate, rezilierea contractului de asigurare \ncepnd cu data de 31 ianuarie 2000. Pe aceast` premis`, Tribunalul arbitral a considerat c` preten]iile privind plata primelor de asigurare calculate pentru perioada ulterioar` rezilierii contractului sunt lipsite de temei. Pentru aceste motive, Tribunalul arbitral, prin sentin]a arbitral` pronun]at` anterior, a hot`rt: Respinge ca ne\ntemeiate preten]iile reclamantei privind plata primelor de asigurare pe perioada 1.02.2000 28.02.2001. Prin ac]iunea de fa]`, din data de 13 martie 2003, reclamanta a solicitat obligarea, \n solidar, a prtelor I [i II la plata sumei totale reprezentnd valoarea primelor de asigurare datorate pe lunile februarie [i martie 2000, cu dobnda legal` [i cheltuieli de jude-
cat`. La un termen de arbitrare, reprezentantul prtei II a solicitat s` se ia act c` prta I a fost radiat` din registrul comer]ului, astfel cum atest` certificatul de radiere depus la dosar. Din actele depuse la dosar rezult` c` prin dizolvarea f`r` lichidare a prtei I, prta II a devenit succesor al societ`]ii dizolvate. |n consecin]`, \n litigiul de fa]`, calitatea de prt` o are numai prta II. Cu privire la fondul preten]iilor reclamantei \mpotriva prtei, trebuie re]inute urm`toarele: Reclamanta arat` c`, \n temeiul contractului \ncheiat \ntre p`r]i, prta a anun]at oficial, prin notificarea din 13.03.2000, c` a decis s` rezilieze contractul \ncepnd cu 1.03.2001, cu \ncetarea primelor de asigurare. Decizia unilateral` a prtei nu putea s` produc` efecte juridice, \n m`sura \n care reclamanta [i-a \ndeplinit obliga]iile contractuale. |n opinia reclamantei, prta era datoare s` respecte obliga]iile existente pentru lunile februarie [i martie 2000, care erau scadente \n urm`toarele 30 de zile. Refuzul de plat` a primelor de asigurare pentru lunile februarie [i martie 2000 a dus la o sc`dere a patrimoniului reclamantei. Analiznd con]inutul sentin]ei arbitrale pronun]ate anterior formul`rii prezentei cereri de arbitrare, se constat` c` prin ac]iunea arbitral` anterioar` \n baza aceluia[i contract de asigurare, reclamanta a solicitat obligarea prtei la plata sumei de bani reprezentnd valoarea primelor de asigurare a autoturismelor livrate \n sistem leasing, datorate pe perioada 20.03.2000 20.03.2001, respectiv pentru lunile februarie 2000 februarie 2001. Pe baza analizei actelor depuse la dosarul solu]ionat anterior formul`rii prezentei cereri de arbitrare, Tribunalul arbitral ajunge la urm`toarea concluzie: Contractul-cadru [i contractele individuale de asigurare au \ncetat pe data de 31.01.2000. |ncepnd cu data de 1.02.2000, prtele I [i II nu au mai pl`tit prime de asigurare, iar COASIGUR~TORII nu au mai pl`tit \ndemniza]ii de asigurare, p`r]ile considernd c` raporturile de asigurare dintre ele au \ncetat. A[a fiind, preten]iile reclamantei pentru plata sumelor de asigurare pe perioada 1.02.2000 28.02.2001 sunt lipsite de temei. Pentru considerentele expuse, Tribunalul arbitral urmeaz` a respinge ca ne\ntemeiate preten]iile reclamantei privind plata primelor de asigurare, calculate pentru perioada ulterioar` rezilierii contractelor (31.01.2000). |n dispozitivul sentin]ei se dispune: Tribunalul arbitral ... respinge ca ne\ntemeiate preten]iile reclamantei privind plata primelor de asigurare pe perioada 1.02.2000 28.02.2001. Prin prezenta ac]iune arbitral`, reclamanta cere obligarea prtei la plata sumei totale reprezentnd va-
49
loarea primelor de asigurare datorate pe lunile februarie [i martie 2000, devenite scadente \n perioada 20.03.2000 20.04.2000. Cum se poate observa, preten]iile formulate prin prezenta ac]iune arbitral`, privesc, ca [i cele formulate prin ac]iunea arbitral` anterioar`, primele de asigurare aferente lunilor care au urmat datei de 31.01.2000, care este data rezilierii contractului de asigurare; \n ac]iunea arbitral` anterioar`, preten]iile privesc primele de asigurare pe perioada 1.02.2000 28.02.2001, iar \n prezenta ac]iune arbitral` preten]iile se refer` la primele de asigurare datorate pentru lunile februarie [i martie 2000. |ntruct, prin sentin]a arbitral` pronun]at` \n dosarul solu]ionat anterior de Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional, preten]iile reclamantei privind obligarea prtei la plata primelor de asigurare aferente perioadei 1.02.2000 28.02.2001 au fost respinse, acest Tribunal arbitral re]ine, cu privire la preten]iile referitoare la primele de asigurare aferente lunilor februarie [i martie 2000, excep]ia autorit`]ii lucrului judecat. Prin notele scrise, depuse la dosar, reclamanta respinge ap`r`rile prtei privind excep]ia autorit`]ii lucrului judecat. |n opinia recla-
mantei, autoritatea lucrului judecat nu poate opera \n litigiul de fa]` deoarece cauza juridic` este diferit`, \n sensul c` \n prezenta ac]iune au fost invocate dispozi]iile art. 992 Cod civil, pe cnd ac]iunea precedent` a fost \ntemeiat` pe dispozi]iile art. 969 [i 1070 Cod civil. Tribunalul arbitral re]ine c`, potrivit art. 1201 Cod civil, pentru a exista autoritate de lucru judecat, trebuie s` existe identitate de p`r]i, identitate de obiect [i identitate de cauz`. |n materie de lucru judecat, prin cauz` se \n]elege faptul juridic sau material, care constituie temeiul legal al dreptului cerut. Or, temeiul legal al dreptului privind plata primelor de asigurare, \n cele dou` ac]iuni, este acela[i contractul de asigurare \ncheiat \ntre p`r]i. Dispozi]iile Codului civil invocate de reclamant` sunt f`r` relevan]`. Drept urmare, sus]inerea reclamantei, \n sensul c` nu sunt \ndeplinite cerin]ele legii pentru autoritatea lucrului judecat, nu poate fi re]inut`. |n concluzie, fa]` de cele ar`tate, Tribunalul arbitral admite excep]ia autorit`]ii lucrului judecat [i, \n consecin]`, respinge cererea reclamantei de a obliga pe prt` la plata primelor de asigurare aferente lunilor februarie [i martie 2000.
Hot`rre arbitral`
Autoritate de lucru judecat identitate de p`r]i, obiect [i cauz` consecin]e
Autoritatea de lucru judecat apare reglementat` ca o prezum]ie legal` absolut` de adev`r, care scute[te de dovad` pe cel care o ridic` pe cale de excep]ie, \n sensul c`, prin invocarea hot`rrii anterioare, instan]a din cel de-al doilea proces este ]inut` s` accepte ca fiind definitiv stabilite cele ce au f`cut obiectul de dezbatere \ntr-un proces anterior, precum [i ca o excep]ie procedural` de fond, care are drept rezultat faptul c` o constatare f`cut` \ntr-un proces anterior este acceptat`, f`r` rezerve, ca valabil` pentru solu]ionarea unui proces \n care intereseaz` raportul juridic sau chestiunea tran[at` prin hot`rrea pronun]at` \n procesul precedent [i intrat` \n puterea lucrului judecat. Puterea de lucru judecat produce, \n primul rnd, un efect negativ care const` \n \mpiedicarea repet`rii judec`rii aceluia[i raport juridic [i care presupune tripla identitate de elemente: p`r]i, obiect [i cauz`. sentin]a arbitral` nr. 291/31.10.2005 dosar nr. 138/2005
P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de reclamant`, precum [i o alt` societate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea prtei la plata unei sume de bani reprezentnd plat` nedatorat` f`cut` de reclamant` cu titlu de avans pentru obliga]ii corelative ce nu au mai fost executate de prt`, cu cheltuieli de arbitrare. Ap`rarea prtei Prta, prin \ntmpinare [i concluzii scrise, a invocat excep]ia prematurit`]ii ac]iunii, excep]ia prescrip]iei dreptului la ac]iune, iar \n subsidiar, pe fond, a cerut respingerea ac]iunii ca nefondat` [i nelegal`, cu cheltuieli de
50
arbitrare. Ulterior, prin replica la r`spunsul la \ntmpinare, depus` \n cadrul unei [edin]e de arbitrare, prta, referindu-se la litigiul dintre acelea[i p`r]i, care a format obiectul unui alt dosar solu]ionat de aceast` Curte de Arbitraj, a invocat excep]ia autorit`]ii de lucru judecat. Solu]ia Tribunalului arbitral Sus]inerile p`r]ilor ca [i probele administrate \n acest litigiu vor fi examinate mai departe. Competen]a de a solu]iona litigiul de fa]` revine acestui Tribunal arbitral \n temeiul clauzei compromisorii \nscrise \n contractul de comision pentru export \ncheiat \ntre p`r]ile ast`zi \n litigiu [i din care izvor`[te litigiul de fa]`, clauz` compromisorie care are urm`torul cuprins: Orice disput` izvort` din derularea prezentului contract va fi solu]ionat` de p`r]i pe cale amiabil`. |n cazul \n care negocierile pentru o astfel de solu]ionare nu vor determina rezolvarea disputelor, litigiul va fi deferit de oricare dintre p`r]i CUR}II DE ARBITRAJ COMERCIAL INTERNA}IONAL de pe lng` CAMERA DE COMER} {I INDUSTRIE A ROMNIEI. Solu]ionarea se va face conform Regulilor de procedur` ale instan]ei respective, cu aplicarea normelor de drept \n vigoare \n Romnia. Clauza compromisorie citat` este pe deplin valabil` \n temeiul art. 969 din Codul civil, al art. 340 [i urm. din Codul de procedur` civil` [i al art. 2 [i urm. din Regulile de procedur` arbitral` ale acestei Cur]i de Arbitraj (RPA-CA). |n consecin]`, competen]a de solu]ionare a litigiului de fa]` revine acestui tribunal. Potrivit art. 137 alin. (1) C.proc.civ., Tribunalul arbitral urmeaz` s` se pronun]e mai \nti asupra excep]iilor4 ridicate de prt`.
4
Cu privire la excep]ia autorit`]ii lucrului judecat, care are prec`dere asupra excep]iei prescrip]iei dreptului la ac]iune, tribunalul arbitral o g`se[te \ntemeiat`. Legiuitorul nu define[te aceast` excep]ie, dar \i consacr` dou` texte: art. 1201 Cod civil care stabile[te c` este lucru judecat atunci cnd a doua cerere \n judecat` are acela[i obiect, este \ntemeiat` pe aceea[i cauz` [i este \ntre acelea[i p`r]i, f`cute de ele [i \n contra lor \n aceea[i calitate; art. 1066 Cod procedur` civil` care dispune c` excep]ia puterii lucrului judecat se poate ridica, de p`r]i sau de judec`tor, chiar \naintea instan]elor de recurs. A[adar, autoritatea de lucru judecat apare reglementat` ca o prezum]ie legal` absolut` de adev`r, care scute[te de dovad` pe cel care o ridic` pe cale de excep]ie, \n sensul c`, prin invocarea hot`rrii anterioare, instan]a din cel de-al doilea proces este ]inut` s` accepte ca fiind definitiv stabilite cele ce au f`cut obiectul de dezbatere \ntr-un proces anterior, precum [i ca o excep]ie procedural` de fond, care are drept rezultat faptul c` o constatare f`cut` \ntr-un proces anterior este acceptat`, f`r` rezerve, ca valabil` pentru solu]ionarea unui proces \n care intereseaz` raportul juridic sau chestiunea tran[at` prin hot`rrea pronun]at` \n procesul precedent [i intrat` \n puterea lucrului judecat. Puterea de lucru judecat produce \n primul rnd un efect negativ care const` \n \mpiedecarea repet`rii judec`rii aceluia[i raport juridic [i care presupune tripla identitate de elemente: p`r]i, obiect [i cauz`. Cu privire la p`r]i, art. 1201 Cod civil prevede s` fie vorba de acelea[i p`r]i, f`cute de ele [i \n contra lor \n aceea[i calitate. |n litigiul de fa]`, ct [i \n litigiul solu]ionat anterior, figureaz` \n calitate de p`r]i acelea[i subiecte de drept, numai c` \n acest din urm` litigiu calit`]ile pro-
Cu privire la excep]ia prematurit`]ii ac]iunii, prta a sus]inut c` reclamanta nu a \ndeplinit nici procedura prealabil` prev`zut` de contractul de comision pentru export [i nici procedura prealabil` a concilierii directe, prev`zut` de art. 7201 C.proc.civ., astfel c` ac]iunea de fa]` urmeaz` a fi respins` ca prematur introdus`. |n sprijinul sus]inerilor sale, prta, \n replica la r`spunsul la \ntmpinare, a ar`tat, printre altele, c` \ntre p`r]ile \n litigiul de fa]` a mai avut loc un litigiu, cu acela[i obiect, \n care s-a pronun]at o sentin]` arbitral` prin care s-a constatat valabilitatea clauzei compromisorii \nscrise \n acela[i contract de comision invocat \n litigiul de fa]`. Tribunalul arbitral apreciaz` c` prta omite \ns` a ar`ta c`, \n acea sentin]`, s-a consemnat, totodat`, c` reclamanta a \ncercat solu]ionarea litigiului pe cale amiabil`, \ns` f`r` rezultat. A[a fiind, a doua \ncercare de solu]ionare pe cale amiabil` era de prisos. De altfel, nimic nu \mpiedica prta s` propun` o atare \ncercare de solu]ionare \n cadrul litigiului de fa]`, dac` ar fi \ntrev`zut vreo [ans` de reu[it`. Sub aspectul ne\ndeplinirii procedurii concilierii directe prev`zute de art. 7201 C.proc.civ., Tribunalul arbitral consider` c` \n arbitraj nu se aplic` acest text, ci dispozi]iile art. 341 alin. (2) C.proc.civ. potrivit c`rora procedura concilierii prealabile se stabile[te prin conven]ia arbitral`. Cele dou` dispozi]iile legale art. 341 alin. (2) C.proc.civ. [i art. 7201 C.proc.civ. au caracter de dispozi]ii speciale, derogatorii de la dreptul comun al procesului civil [i, ca atare, sunt de strict` interpretare. A[a fiind, chiar dac` au unele tr`s`turi comune [i urm`resc aceea[i finalitate, ele se aplic` strict \n contenciosul pentru care au fost edictate, prima \n litigiul arbitral, iar secunda \n procesul comercial judiciar, f`r` ca, \n lipsa unei \n]elegeri a p`r]ilor sau a unei dispozi]ii legale, s` se aplice una \n locul celeilalte [i cu att mai pu]in ambele proceduri. |mprejurarea c` o dispozi]ie special` cum este art. 7201 C.proc.civ. are caracter imperativ nu justific` ipso facto aplicabilitatea ei dincolo de contenciosul pentru care a fost edictat`. Cum procedura \ncerc`rii de rezolvare pe cale amiabil` prev`zut` de conven]ia arbitral` era de prisos, iar procedura concilierii directe prev`zut` de art. 7201 C.proc.civ. nu se aplic` \n arbitraj, excep]ia de prematuritate se \nvedereaz` a fi ne\ntemeiat`, urmnd a fi respins` ca atare (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).
51
cesuale sunt inversate. |n interpretarea art. 1201 Cod civil, astfel cum s-a subliniat constant \n doctrin` [i jurispruden]`, este vorba de o identitate juridic`, adic` \n ambele procese, persoanele s` stea \n numele lor propriu. Cum no]iunea de calitate este intim legat` de raportul juridic, relevant` este pozi]ia fa]` de drepturile [i obliga]iile care izvor`sc din raportul juridic, iar nu pozi]ia procesual` a persoanei participante la proces. Aceast` interpretare a condus la solu]ia instan]ei supreme, acceptat` unanim [i \n doctrin`, potrivit c`reia \mprejurarea c` \ntr-un proces, o parte a figurat ca reclamant` [i cealalt` ca prt`, iar \n al doilea proces aceste calit`]i sunt inversate, nu este de natur` s` justifice concluzia lipsei de identitate. Deci, cu toate c` \n al doilea proces s-a inversat calitatea procesual` a p`r]ilor fa]` de prima judecat`, cerin]a identit`]ii de p`r]i este \ndeplinit`. (V.M. Ciobanu, Tratat teoretic [i practic de procedur` civil`, Editura Na]ional, Bucure[ti, 1997, vol. II, p. 273). Ct prive[te obiectul, adic` preten]ia formulat` sau, mai exact, obiectul material al preten]iei [i dreptul subiectiv relativ la acest obiect, trebuie raportat` cererea subsecvent` la hot`rrea deja pronun]at`, corelndu-se dispozitivul cu con]inutul considerentelor. Procednd astfel, Tribunalul arbitral constat` c` obiectul ac]iunii de fa]` \l constituie, a[a cum se enun]` \n petitul ei, obligarea prtei, la restituirea sumei de (...) reprezentnd plata nedatorat` f`cut` de reclamant` cu titlu de avans pentru obliga]ii corelative ce nu au mai fost executate de prt`. |n sus]inerea preten]iei sale, reclamanta arat` c` a \ncheiat cu o societate comercial` strìn` un contract prin care se obliga s`-i furnizeze o cantitate de produse, precum [i tehnologia de fabricare a acestora. |n vederea execut`rii acestui contract, reclamanta, \n calitate de comisionar, a \ncheiat cu prta, \n calitate de comitent, contractul de comision pentru export prin care aceasta din urm` se obliga s` execute [i s` livreze, prin reclamant`, o linie de fabricare a unor produse, precum [i tehnologia pentru fabricarea acestora \n condi]iile prev`zute \n contractul de comision, \n actele adi]ionale nr. 1 [i nr. 2 la acest contract, precum [i \n minuta de \n]elegere, toate confirmate prin scrisorile prtei. Valoarea produselor ce urmau s` fie livrate partenerului extern era de (...), fiind compus` din (...) echipamente tehnologice [i piese de schimb, precum [i din (...) documenta]ia tehnic` [i know-how. Prta s-a obligat s` execute [i s` predea aceste produse prin prt`. Actul adi]ional nr. 1 intra \n vigoare, conform contractului, la data achit`rii de c`tre reclamant` a 10% din suma
cuvenit` prtei. Valoarea total` a bunurilor livrate beneficiarului extern de prt` a fost de (...). Avnd \n vedere modalit`]ile [i condi]iile de plat` (determinate diferit la data fiec`rei livr`ri), suma total` care ar fi trebuit s` fie pl`tit` comitentului prt era de (...). Comisionarul reclamant a efectuat c`tre prt` pl`]i \n cuantum total de (...) reprezentnd, \n principal, pl`]i \n avans [i, \n secundar, pl`]i aferente livr`rilor efective. Din aceste date rezult` potrivit calculului reclamantei c` prta a \ncasat \n plus de la reclamant` suma a c`rei restituire o cere prin ac]iunea de fa]`. Prta, la rndul sù, prin \ntmpinare, a prezentat propriul calcul. Reclamanta a \ncasat de la partenerul extern suma de (...) din care se deduce suma cuvenit` comisionarului de (...) (5+12% din sumele \ncasate), rezultnd c` reclamanta trebuia s` pl`teasc` prtei suma de (...) din care s-a pl`tit suma de (...), astfel c` prta, potrivit calculelor sale, mai are de \ncasat suma de (...), iar nu de pl`tit (...), ct pretinde reclamanta \n acest litigiu. |n primul litigiu dintre acelea[i p`r]i, \ns` \n calit`]i inversate, reclamanta, prta din prezentul litigiu, a cerut ca prta, reclamanta din prezentul litigiu, s` fie obligat` s`-i pl`teasc` suma de (...), din care (...) sum` nepl`tit` din factura emis` \n anul 2000, iar (...) sum` nepl`tit` din factura emis` \n anul 1999. |n acel litigiu, reclamanta, prta din prezentul litigiu, a ar`tat c` prta, reclamanta din prezentul litigiu, a denun]at unilateral contractul de comision, invocnd unele nemul]umiri ale cump`r`torului extern, nemul]umiri care nu-i erau imputabile (lipsurile cantitative au fost determinat de oprirea livr`rilor \n urma denun]`rii contractului, defectele au fost cauzate de transport, iar gre[elile de montaj din modul culpabil \n care montajul a fost f`cut de beneficiar). Prta, reclamanta din litigiul de fa]`, a cerut respingerea acelei ac]iuni sus]innd ca [i \n ac]iunea de fa]` c` sumele \n discu]ie au fost refuzate de cump`r`torul extern \ntruct echipamentele livrate de reclamant`, prta din prezentul litigiu, au fost necorespunz`toare, a[a cum se arat` \n Protocolul din 2002, din aceast` cauz` neputndu-se atinge parametrii de productivitate conveni]i, iar documenta]ia de tehnologie a fost refuzat` integral la plat`. Datorit` acestor lipsuri se arat` \n ac]iunea de fa]` comisionarul a fost obligat s` \ncheie cu un alt furnizor intern un contract de furnizare a echipamentelor care ar fi trebuit s` fie livrate de comitent. |n sentin]a arbitral` pronun]at` \n primul litigiu, Tribunalul arbitral re]ine c` prin Minuta de \n]elegere
52
din 1997 s-au modificat condi]iile de plat` prev`zute \n actele adi]ionale, prev`zndu-se 10% avans, 80%, respectiv 90%, la livrare (dup` \ncasarea sumei respective din acreditivul deschis de cump`r`torul extern, \n termen de 5 zile bancare). Ulterior, la solicitarea cump`r`torului extern, comitentul a acceptat ca numai 50% din plat` s` fie f`cut` la livrare, iar 50% amnat` dup` un an (scrisorile comitentului din 1999). |n consecin]` se re]ine \n sentin]a arbitral` anterioar` preten]ia reclamantei, prt` \n prezentul litigiu, la plata integral` a pre]ului din cele 3 facturi pentru m`rfurile livrate poate fi analizat` numai \n raport cu sumele efectiv \ncasate de prt`, reclamant` \n prezentul litigiu, de la beneficiarul extern. Din aceast` sum` se reduce suma de (...) cuvenit` comisionarului pe care prta avea dreptul s` o re]in` conform actului adi]ional nr. 1. |n consecin]`, fa]` de prevederile contractuale, astfel cum au fost ele modificate prin Minuta din 1999 rezult` c` reclamanta din prezentul litigiu ar fi trebuit s` pl`teasc` prtei, \n raport de sumele \ncasate de la cump`r`torul extern, suma total` de (...). Se mai re]ine prin sentin]a nr. 16/2005 c`, potrivit celor dou` expertize f`cute \n primul litigiu, suma efectiv primit` de comitent este \n cuantum de (...). Tribunalul arbitral n-a fost de acord cu concluziile celor dou` expertize potrivit c`rora comitentul ar fi \ncasat \n plus suma de (...) (\n varianta cu documenta]ia tehnic` inclus` \n calcul); \ntruct, conform art. 5.4 din actul adi]ional nr. 1, plata cotei de 10 % era condi]ionat` de semnarea protocolului de acceptare cu partenerul extern, acceptare care nu a intervenit. |n consecin]`, prin sentin]a arbitral` anterioar` prta, reclamanta din prezentul litigiu, a fost obligat` s` pl`teasc` reclamantei, prta din prezentul litigiu, suma de (...) cu titlu de pre]. Dup` expunerea de pn` acum, rezult` cu eviden]` identitatea de obiect \ntre primul litigiu \n care s-a pronun]at sentin]a arbitral` [i acest al doilea litigiu \n care se solicit` suma de (...) pe care cele dou` expertize contabile efectuate \n primul litigiu au considerat-o ca fiind \ncasat` \n plus de comitent, punct de vedere nevalidat de tribunalul arbitral care a judecat primul litigiu [i care a statuat, motivat, c`, dimpotriv`, comisionarul datoreaz` comitentului suma de (...), oblignd-o pe prima la plata acestei sume printr-o hot`rre care este definitiv` [i obligatorie, intrat` deci \n puterea lucrului judecat. |n leg`tur` cu cel de-al treilea element, cauza, trebuie s` se aib` \n vedere temeiul juridic al dreptului va5
lorificat prin cerere, care nu se confund` cu mijloacele de sus]inere ale acestuia, cu mijloacele de dovad` propuse sau chiar administrate. {i \n leg`tur` cu acest element se subliniaz` \n doctrin` c` \n determinarea lucrului judecat este foarte important s` se ]in` seama de finalitatea acestei institu]ii [i a excep]iei destinate a o valorifica, [i anume faptul c` puterea de lucru judecat nu \mpiedec` numai judecarea din nou a unui proces terminat, ci [i contrazicerea dintre dou` hot`rri judec`tore[ti \n sensul c` drepturile recunoscute uneia dintre p`r]i sau constat`rile f`cute printr-o hot`rre definitiv` s` nu fie contrazise printr-o hot`rre ulterioar`, dat` \n alt proces. |n afar` de efectul negativ, puterea de lucru judecat produce [i un efect pozitiv, care asigur` imuabilitatea, permanen]a constat`rilor jurisdic]ionale anterioare, astfel \nct partea interesat` din prima ac]iune se va putea prevala de acestea \ntr-un nou proces, oblignd instan]a s`-[i fondeze solu]ia pe problema de drept rezolvat` definitiv, \n cursul primei judec`]i. |n al]i termeni, efectul pozitiv al lucrului judecat se manifest` ori de cte ori \n litigiul ce se poart` \ntre acelea[i p`r]i sunt dezb`tute consecin]ele juridice decurgnd dintr-o chestiune litigioas` tran[at` definitiv printr-o hot`rre anterioar`. Altfel spus, rezolvarea dat` prin hot`rrea \nzestrat` cu puterea lucrului judecat este determinant` \n solu]ionarea celei de-a doua cereri. Raportnd la aceste preciz`ri cererea de arbitrare ce formeaz` obiectul prezentului dosar introdus` de comisionar \mpotriva comitentului [i sentin]a arbitral` anterioar` pronun]at` \n dosarul generat de litigiul dintre acelea[i p`r]i, dar avnd calit`]i procesuale inversate, se re]ine c` temeiul juridic \n ambele cereri \l constituie contractul de comision pentru export din 1995, actele adi]ionale nr. 1 [i 2 la acest contract, precum [i Minuta de \n]elegere din 1997, astfel \nct exist` [i identitate de cauz`. Pentru considerentele expuse, din care rezult` c` sunt \ntrunite elementele autorit`]ii de lucru judecat, prev`zute de art. 1201 Cod civil, \ntruct aceast` a doua ac]iune arbitral`, ca [i prima ac]iune arbitral` [i \n care s-a pronun]at o sentin]` arbitral`, intrat` \n puterea lucrului judecat, are acela[i obiect, este \ntemeiat` pe aceea[i cauz` [i este \ntre acelea[i p`r]i, f`cut` de ele [i \n contra lor, dar \n calit`]i inversate, excep]ia autorit`]ii lucrului judecat ridicat` de prta-comitent urmeaz` a fi admis` [i, prin consecin]`, ac]iunea reclamantei-comisionar urmeaz` a fi respins`5.
Cu privire la excep]ia prescrip]iei ac]iunii arbitrale, tribunalul arbitral a constatat c` aceast` excep]ie a devenit lipsit` de interes, fa]` de solu]ia admiterii excep]iei autorit`]ii de lucru judecat (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).
53
Hot`rre arbitral`
Hot`rre arbitral` \n completare inexisten]a omisiunii de pronun]are asupra unui cap`t de cerere inexisten]a gre[elilor materiale, a oric`ror alte gre[eli evidente sau erori de calcul inadmisibilitatea cererii de completare a sentin]ei arbitrale
Inadmisibilitatea legal` a utiliz`rii cìlor de atac ale apelului [i recursului \mpotriva sentin]elor arbitrale nu poate determina, pe cale indirect`, transformarea dispozi]iilor limitative ale art. 64 din Regulile de procedur` arbitral` \n reglement`ri similare celor care, \n Codul de procedur` civil`, instituie [i guverneaz` cìle de atac ale apelului [i recursului. sentin]a arbitral` de completare nr. 179/14.06. 2005 dosar nr. 278/2004 P`r]ile, obiectul [i motivarea cererii Petenta, o societate comercial` cu r`spundere limitat`, a solicitat, \n temeiul art. 64 din Regulile de procedur` arbitral`, completarea sentin]ei arbitrale pronun-]ate \n contradictoriu cu o alt` societate comercial`. |n motivarea cererii, s-a ar`tat c` ac]iunea arbitral` formulat` de petent` \ntr-un alt dosar arbitral a fost solu]ionat` printr-o sentin]` arbitral` [i c`, \n loc de obligarea prtei la plata sumei de bani solicitat`, aceasta din urm` a fost obligat` la plata unei sume de bani al c`rei cuantum este mai mic, plus cheltuieli de arbitrare. Punctul de vedere exprimat de prt` Reprezentantul prtei a solicitat respingerea cererii reclamantei. Solu]ia Tribunalului arbitral Cu privire la cererea reclamantei de completare a sentin]ei arbitrale X, Tribunalul arbitral constat` [i re]ine urm`toarele: Printr-o cerere (ac]iune) de arbitrare, reclamanta a cerut obligarea prtei la plata unei sume de bani (unic cap`t principal de cerere), precum [i la plata cheltuielilor de arbitrare (contravaloarea taxei de arbitrare, plus contravaloarea onorariului de avocat). Aceast` ac]iune dup` respingerea unor excep]ii ridicate de
prt` a fost solu]ionat` printr-o sentin]` arbitral`, sentin]` prin care ac]iunea reclamantei a fost admis` doar \n parte, \n sensul c`, \n loc de obligarea prtei la plata sumei de bani solicitate, aceasta din urm` a fost obligat`, c`tre reclamant`, la plata unei sume de bani al c`rei cuantum este mai mic, plus cheltuieli de arbitrare. |n motivarea sentin]ei arbitrale, tribunalul arbitral a subliniat, limpede [i f`r` echivoc, c` din suma total` pretins` este dovedit`, \n mod cert, numai suma acordat`, \ntruct pentru rest reclamanta nu a solicitat [i nu a administrat dovezi, \n sensul c` ea (reclamanta), efectiv, ar fi pl`tit c`tre o societate bancar` din Romnia [i diferen]a respectiv`. Prin cererea de completare a sentin]ei arbitrale ce face obiectul prezentei sentin]e arbitrale de completare, reclamanta sus]ine, \n esen]`, c` din cele patru acte (\nscrisuri) ata[ate la cerere ([i care se aflau la dosarul cauzei [i la data arbitr`rii cauzei \n fond, ca [i la data pronun]`rii sentin]ei), ar rezulta c`, \n realitate, creditul restant c`tre banc` (achitat de o societate comercial` cu r`spundere limitat` \n ale c`rei drepturi [i obliga]ii s-a subrogat reclamanta), credit devenit \ndoielnic, era de (...) , la care se adaug` dobnda de (...) [i, drept consecin]`, \n baza celor cuprinse \n cele patru \nscrisuri ac]iunea reclamantei trebuia admis` \n \ntregime, iar nu \n parte. A[a fiind, pretinde reclamanta, cererea ei urmeaz` a fi admis` \n sensul ar`tat, \n baza art. 64 din Regulile de procedur` arbitral`, completndu-se, a[adar, sentin]` arbitral` \n modul ar`tat. Tribunalul arbitral constat` [i re]ine c` cererea de completare a sentin]ei arbitrale formulat` de reclamant` ([i care formeaz` obiectul prezentei sentin]e de completare) este flagrant inadmisibil` [i, astfel, se respinge ca atare, pentru motivele expuse \n continuare. Art. 64 alin. (1) [i (2) din Regulile de procedur` arbitral` reglementeaz` posibilitatea pronun]`rii unei sentin]e/\ncheieri de completare dac`, prin sentin]a pronun]at`, tribunalul arbitral fie a omis s` se pronun]e asupra unui cap`t de cerere, fie \n cuprinsul sentin]ei s-au strecurat gre[eli materiale sau alte gre[eli evidente, care nu schimb` fondul solu]iei, ori exist` gre[eli de
54
calcul, ce pot fi rectificate. Or, \n spe]`, prin sentin]a arbitral` a c`rei completare se cere, nu exist` nicio omitere a vreunui cap`t de cerere, [i nici gre[eli materiale, alte erori evidente sau gre[eli de calcul, ci, dup` cum s-a ar`tat mai sus, Tribunalul arbitral, analiznd unicul cap`t principal de cerere (referitor la obligarea prtei la plata unei sume de bani), a ajuns la concluzia, la cap`tul unei ample motiv`ri, c` dovedit` \n mod cert ca sum` datorat` de prt` reclamantei este doar suma de (...), iar, ct prive[te restul, reclamanta nu a administrat dovezi. Mai mult. Tribunalul arbitral, prin sentin]a arbitral` a motivat c` ar fi posibil [i chiar probabil ca datoria prtei fa]` de reclamant` s` fie mai mare, dar nu exist` la dosar probe concludente \n acest sens, c` p`r]ile s-au limitat la un punctaj din care a rezultat numai debitul echivalent cu suma acordat`, c` ar fi fost necesar` o expertiz` contabil`, dar care nu a fost solicitat` de nici una din p`r]i etc. Sus]inerea reclamantei (autoarea cererii de completare), potrivit c`reia atare dovezi ar rezulta din cele patru \nscrisuri ata[ate la cerere ([i care existau la dosar la data arbitr`rii cauzei), ar fi putut eventual constitui un motiv de netemeinicie a sentin]ei arbitrale, a[adar, un motiv de apel (ori de recurs, cnd nu este reglementat apelul, potrivit art. 3041 C.proc.civ.). Numai c`, \mpotriva sentin]elor arbitrale nu exist` deschis` legal calea apelului [i/sau a recursului, iar
sus]inerile reclamantei, precum s-a sus]inut mai sus, \n niciun caz nu se includ \n sintagmele cuprinse \n art. 64 alin. (1) [i (2) din Regulile de procedur` arbitral` (omisiune de pronun]are asupra unui cap`t de cerere, gre[eli materiale, alte gre[eli evidente, erori de calcul). Cu alte cuvinte, inadmisibilitatea legal` a utiliz`rii cìlor de atac ale apelului [i recursului \mpotriva sentin]elor arbitrale, nu poate duce, pe cale ocolit`, la transformarea dispozi]iilor limitative ale art. 64 din Regulile de procedur` arbitral`, \n reglement`ri similare celor care, \n Codul de procedur` civil`, instituie [i guverneaz` cìle de atac ale apelului [i recursului. |n final, Tribunalul arbitral mai subliniaz` c`, \n stadiul actual al solu]ion`rii cauzei de fa]`, nu este \n m`sur` s` analizeze dac`, da sau nu, din cuprinsul celor patru \nscrisuri (ata[ate la cererea de completare), Tribunalul arbitral, la data arbitr`rii cauzei \n fond, ar fi putut ajunge la concluzia c` debitul real [i dovedit (datorat de prt` reclamantei) ar fi fost (...) existnd dovezi certe \n acest sens ori era numai de (...) (ct s-a acordat), \ntruct, pentru diferen]`, nu existau atare dovezi, probe care, eventual, s-ar fi putut materializa doar printr-o expertiz` contabil` etc. |n concluzie, v`znd [i prevederile art. 66 din Regulile de procedur` arbitral`, cererea de completare a sentin]ei arbitrale urmeaz` a fi respins` ca inadmisibil`.
Contract de antrepriz`
Executare par]ial` de c`tre antreprenor a presta]iei caracteristice recunoa[tere \ncetarea \n fapt a contractului de antrepriz` consecin]e
|ntruct antreprenorul \nsu[i a recunoscut c`, pn` la data \ncet`rii \n fapt a contractului de antrepriz` concretizat` prin \ndep`rtarea acestuia din [antier, [i-a executat par]ial presta]ia caracteristic`, Tribunalul arbitral apreciaz` c` ac]iunea acestuia avnd ca obiect plata pre]ului lucr`ri construc]ii este \ntemeiat` numai \n parte. sentin]a arbitral` nr. 289/28.10.2005 dosar nr. 496/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o societate
comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei ca prta s` fie obligat` s` recunoasc` \ndeplinirea obliga]iilor de c`tre antreprenoareareclamant` [i, \n consecin]`, s` fie obligat` s` pl`teasc` contravaloarea lucr`rilor de construc]ie pe care le-a executat pentru prt`, men]ionate \n borderoul anexat ac]iunii [i pe care prta nu le-a achitat, cu dauneinterese moratorii [i compensatorii plus cheltuieli de arbitrare. Printr-o scrisoare procesual`, reclamanta [i-a precizat ac]iunea \n sensul c` a solicitat numai obligarea prtei la plata contravalorii lucr`rilor de construc]ie executate, cu cheltuieli de arbitrare.
55
Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat, \n esen]`, c` [i-a \ndeplinit obliga]iile pe care le-a avut, \n calitate de antreprenor, conform contractului de antrepriz` \ncheiat \n 2003, \ns` prta \n noiembrie 2003 a refuzat s` participe la recep]ia intermediar` a lucr`rii, f`r` \ns` a recurge la procedura prev`zut` la Cap. IX din contract referitoare la Notific`ri [i, mai mult, a angajat serviciile unui alt antreprenor [i activitatea ulterioar` a acestuia a f`cut imposibil` constatarea st`rii lucr`rilor pe care le-a executat pentru prt`, fapt care constituie o recunoa[tere implicit` a preten]iilor pe care le-a formulat. |n drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1478 [i urm. Cod civil. Cererea reconven]ional` formulat` de prt` Prta a solicitat obligarea reclamantei la plata daunelor compensatorii stabilite prin clauza penal` din contract, a dobnzilor calculate conform O.G. nr. 9/2000, cu cheltuieli de arbitrare. Ulterior, prta [i-a precizat cererea reconven]ional` \n sensul c` a solicitat obligarea reclamantei la plata daunelor compensatorii, cu dobnzi [i cheltuieli de arbitrare. |n motivarea cererii reconven]ionale, prta a ar`tat, \n esen]`, c` reclamanta nu [i-a \ndeplinit obliga]iile contractuale prin faptul c` \n decembrie 2003 a p`r`sit [antierul [i nu [i-a finalizat lucrarea pn` la 1 februarie 2004, cum era obligat` prin contract, astfel c` devine aplicabil` clauza penal` prev`zut` la art. 7.2 potrivit c`reia neexecutarea [i nepredarea \n termen a lucr`rii atrage obligarea antreprenorului la plata de daune-interese stabilite la 10% din suma pl`tit` de c`tre client [i dreptul acestuia de a continua lucrarea cu un alt antreprenor, ceea ce a [i f`cut prin \ncheierea \n anul 2004 a unui contract cu un alt antreprenor. Solu]ia Tribunalului arbitral Trecnd la examinarea fondului pricinii, Tribunalul arbitral, din probele cu acte, interogatorii [i expertiza tehnic` efectuate \n cauz`, constat` [i re]ine c` prin contractul de antrepriz` \ncheiat \n anul 2003 reclamanta, \n calitate de antreprenor, s-a obligat ca \n schimbul sumei de (...) (TVA inclus`) s` execute, \ntr-un interval de 7 luni lucr`rile de construc]ii prev`zute, \n anexa 1, la imobilul proprietatea beneficiarei-prte. Conform contractului, beneficiara trebuia s` angajeze un manager de proiect (de fapt, diriginte
de [antier, \n prezent denumit inspector de [antier conform Legii nr. 10/1995 privind disciplina \n construc]ii), recep]ia preliminar` urmnd a fi efectuat` de o comisie format` din reprezentan]ii antreprenorului [i beneficiarului [i managerul de proiect, plata lucr`rilor urmnd a se face dup` semnarea de c`tre client a proceselor-verbale de recep]ie pe faze de execu]ie [i a celui de recep]ie final`. Potrivit contractului, clientul are dreptul s` verifice modul de execu]ie pe toat` durata lucr`rilor, iar \n cadrul termenului de garan]ie de 1 an antreprenorul se oblig` s` remedieze eventualele defecte de calitate [i s` \nlocuiasc` materialele care nu corespund proiectului de execu]ie [i standardelor de calitate convenite. Neexecutarea lucr`rilor \n termen de c`tre antreprenor atrage plata unor daune-interese de 10% din suma deja pl`tit` de client [i dreptul acestuia de a sista lucrarea [i de a o continua cu alt antreprenor. Este de necontestat de p`r]i c` au convenit [i executarea unor lucr`ri suplimentare celor din contract, \n valoare total` de (...), respectiv (...) extindere subsol, (...) \nvelitoare [i (...) gard. Ceea ce rezult` cert din probele de la dosar este faptul c`, de la 15 decembrie 2003, reclamantaantreprenor nu a mai lucrat \n [antier [i c` la 4 februarie 2004 prta a \ncheiat un contract de antrepriz` cu un alt antreprenor pentru efectuarea unor lucr`ri de construc]ii \n valoare de (...) la imobilul \n litigiu. Reclamanta a sus]inut constant c` beneficiara i-a interzis cu for]a s` continue lucr`rile dup` 15 decembrie 2003 [i c` cele pe care le-a executat sau erau \n curs de finalizare nu i le-a pl`tit [i a precizat \n borderoul anexat ac]iunii [i \n toate celelalte \nscrisuri depuse la dosar, inclusiv \n concluziile scrise finale, c` aceste lucr`ri executate \nainte de \nl`turarea sa din [antier [i r`mase nepl`tite, \n valoare total` de (...) pentru care prta a refuzat efectuarea recep]iei [i semnarea documentelor de plat`, sunt urm`toarele: la cele convenite prin contractul de antrepriz`: (...) lucr`ri de suprastructur`, (...) lucr`ri de zid`rie, (...) materiale electrice, (...) manoper` la instala]ia electric`; la cele convenite suplimentar: (...) schimbare acoperi[, (...) \nvelitoare, (...) gardul imobilului. Prta a sus]inut constant c`, \n realitate, reclamanta nu a executat lucr`rile a c`ror contravaloare o pretinde [i c`, ceea ce \ntr-adev`r a executat, i s-a pl`tit. Din \ntreb`rile pe care le-a formulat la interogatoriul propus p`r]ii adverse, rezult` c` prta sus]ine c` valoarea deconturilor pe care le-a acceptat este de (...) [i c` efectiv a pl`tit (...) pe baza facturilor emise, astfel c` reclamanta a \ncasat nejustificat (...), dar nu a explicat
56
de ce a pl`tit mai mult dect a acceptat. |n r`spunsurile date la interogatoriu, reclamanta a sus]inut c` efectiv i s-a pl`tit suma de (...), din care (...) conform facturilor emise (...) pentru lucr`rile din contractul ini]ial [i (...) pentru lucr`rile suplimentare), iar (...) cash. |n cursul procesului, prta nu a sus]inut niciodat` c` din proprie ini]iativ` [i, \n mod abuziv, reclamanta ar fi abandonat [antierul \n decembrie 2003 \ns` recunoa[te c`, \ntr-adev`r, de la 15 decembrie 2003 antreprenorul nu a mai lucrat [i i-a cerut s` efectueze conservarea lucr`rilor executate deja. Tribunalul arbitral consider` \ns` c`, \n realitate, beneficiara-prt` nu a fost mul]umit` de lucr`rile efectuate de antreprenor [i de la 15 decembrie 2003 i-a interzis accesul pe [antier [i, cum se va ar`ta mai jos, nu i-a pl`tit unele lucr`ri efectuate. |nainte de a examina \n detaliu preten]iile formulate prin ac]iunea principal` [i prin cererea reconven]ional`, Tribunalul arbitral a examinat cteva probleme legate de interpretarea [i executarea contractului de antrepriz` \ncheiat de p`r]i. O prim` problem` este aceea a termenului de finalizare a lucr`rilor prev`zute \n contractul de antrepriz` [i \n anexa 1, \ntruct la art. 3.1 [i 3.2 s-a prev`zut c` durata execu]iei este de 7 luni cu \ncepere de la 1 august 2003, iar \ncheierea [i predarea lor se face la 1 februarie 2004, Tribunalul arbitral a sesizat [i a pus \n discu]ia p`r]ilor \mprejurarea c`, \ncepnd de la 1 august 2003, cele 7 luni se termin` la 1 martie, [i nu la 1 februarie 2004. |n leg`tur` cu aceasta, reclamanta a sus]inut c` termenul de execu]ie convenit a fost de 7 luni [i c` dintr-o eroare material` s-a \nscris data de 1 februarie 2004 pentru finalizare, iar prta a sus]inut invers c` 7 luni s-a scris din eroare [i termenul de finalizare convenit a fost la 1 februarie 2004. Tribunalul arbitral consider` \ns` c` termenul de 7 luni este foarte clar [i nu poate fi o eroare, ci mai degrab` dintr-o eroare de num`r`toare s-a considerat c` cele 7 luni expir` la 1 februarie 2004 [i, deci, la aceast` dat` ar trebui finalizat` [i predat` lucrarea, [i nu 1 martie 2004, cum este corect. De altfel, data de 1 februarie este \n plin` iarn` cnd, \n genere, lucr`rile de construc]ii se desf`[oar` cu dificultate ori chiar \nceteaz` [i este mai de crezut c` s-a avut \n vedere un termen mai spre prim`var`. A[a fiind, \n temeiul prevederilor art. 977, 979 [i 983 Cod civil, Tribunalul arbitral re]ine c` \n]elesul art. 3.1 [i 3.2 din contractul p`r]ilor este c` lucr`rile de construc]ie la care s-a obligat reclamanta \ncep la 1 august 2003 [i trebuiau finalizate [i predate beneficiarei-prte pn` la 1 martie 2004.
A doua problem` \n interpretarea contractului este legat` de pre]ul lucr`rilor [i, \n aceast` privin]`, Tribunalul arbitral consider` c` din modul \n care este redactat art. 6.1 [i devizul ofert` acceptat [i semnat de beneficiara-prt` rezult` c` p`r]ile au convenit un pre] ferm pentru lucr`rile prev`zute, indiferent de eventualele fluctua]ii de pe pia]a construc]iilor [i, de altfel, aceea[i caracteristic` are [i pre]ul prev`zut \n contractul \ncheiat de prt` cu noul antreprenor. Tot \n leg`tur` cu executarea contractului este de re]inut c` prta nu [ia numit un diriginte de [antier (\n prezent denumit inspector de [antier), de[i era obligatoriu, conform prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea \n construc]ii [i, \n acest fel, nu a avut posibilitatea ca, printr-un specialist, s` urm`reasc` [i s` verifice permanent cantitatea [i calitatea lucr`rilor efectuate de constructor. De altfel, prta nu a cerut constructorului, \n scris, remedierea unor defecte de calitate a lucr`rilor, ci a pl`tit att cele 5 facturi emise de antreprenor, ct [i o sum` cash, f`r` ata[amente semnate de dirigintele de [antier care s` ateste cantit`]ile [i materialele folosite [i f`r` proces-verbal de recep]ie conform contractului, atitudine care poate fi apreciat` ca fiind o confirmare a cantit`]ilor [i calit`]ii lucr`rilor efectuate de antreprenor. |n sfr[it, este de re]inut c` reclamanta nu a emis facturi pentru lucr`rile a c`ror contravaloare o pretinde prin ac]iunea de fa]`, dar dac` se va dovedi \n urma analizei ce se va face \n continuare, c` ele au fost executate se va dispune plata lor, lipsa facturii nefiind un motiv de anulare a dreptului de \ncasare a pre]ului. |n cauz`, la cererea prtei, Tribunalul arbitral a \ncuviin]at efectuarea unei expertize tehnice care s` verifice [i s` stabileasc` lucr`rile de construc]ii executate de reclamant` pn` la 15 decembrie 2003, [i \n acest scop, prin tragere la sor]i, a numit ca expert pe dl XY. |n raportul de expertiz` depus la dosar, expertul s-a rezumat \n a critica modul \n care a fost \ncheiat [i executat contractul de antrepriz` respectiv c` reclamanta a fost numai un intermediar [i lucr`rile au fost efectuate de un subantreprenor, beneficiarul nu a asigurat un diriginte de [antier, devizul-ofert` a prev`zut pre]uri \n euro [i le consider` nelegale [i exagerate, chiar dac` \ntre p`r]i a existat \nvoial` \n acest sens, deconturile prezint` neclarit`]i pentru c` nu s-au \ntocmit documentele legale din care s` rezulte cantit`]ile [i baza legal` a pre]urilor concluzia fiind c` preten]iile reclamantei privind plata unor lucr`ri \n valoare de (...), neacceptate de beneficiar, nu au suport legal fiind lipsite de documentele (ata[amentele) \n care sunt \nscrise m`sur`tori ale ele-
57
mentelor de construc]ii realizate [i confirmate de persoanele competente. Expertul tehnic [i-a men]inut concluziile din raport att prin r`spunsul dat \n scris la obiec]iunile formulate de reclamant`, ct [i \n explica]iile date \n cadrul dezbaterilor \n fond cnd, la \ntreb`rile reprezentan]ilor p`r]ilor [i ale membrilor Tribunalului arbitral, a men]ionat c` \n baza probelor de la dosar, dar \n lipsa unor do-cumente care ar fi trebuit \ntocmite de p`r]i (ata[amente cu m`sur`tori, procese-verbale de recep]ie pe faze [i la finalizarea lucr`rii etc.) [i \n situa]ia cnd azi imobilul este finalizat, nu poate stabili dac` lucr`rile pretinse de reclamant` au fost sau nu executate de ea [i dac` trebuie pl`tite de prt` sau nu. |ntruct totu[i la dosar sunt documente semnate de reprezentan]ii ambelor p`r]i [i necontestate, r`spunsuri la interogatoriu, documente \ntocmite cu ocazia angaj`rii unui alt antreprenor, precum [i preciz`ri [i concluzii scrise din partea ambelor p`r]i, Tribunalul arbitral a trecut la examinarea preten]iilor p`r]ilor pe baza acestor probe [i a re]inut urm`toarele: |n privin]a ac]iunii principale: Prin semnarea borderoului [i devizelor-ofert` anexe la contract, prta a acceptat s` pl`teasc` (...) (TVA inclus`) pentru executarea urm`toarelor lucr`ri la imobilul \n litigiu: (...) infrastructur`, (...) suprastructur`, f`r` \nvelitoare, (...) arhitectura, f`r` tmpl`rie interioar` [i exterioar` [i f`r` gresie [i faian]`, (...) finisaje exterioare, f`r` ornamente, profile [i ancadramente, (...) materiale [i manoper` la instala]ii electrice, (...) manoper` la instala]iile sanitare, de \nc`lzire [i centrala termic`. Suplimentar contractului, s-a convenit [i prta nu contest`, ca antreprenorul s` execute extinderea subsolului, \nvelitoare din ]igl` [i 100 ml gard din panouri zincate, ceea ce \nseamn` c` prta a fost de acord ca pentru lucr`rile prev`zute \n contract [i pentru cele suplimentare men]ionate detaliat \n devizele-ofert` men]ionate mai sus, s` achite \n total (...). Prin situa]iile de lucr`ri executate [i de pl`]i \ncasate, neconfirmate \ns` de prt`, antreprenorul-reclamant sus]ine c` pn` la 15 decembrie 2003 a executat lucr`ri \n valoare total` de (...) (din care (...) euro lucr`ri din contract [i (...) lucr`ri suplimentare) [i a \ncasat de la beneficiar` (...) (din care (...) lucr`ri din contract [i (...) lucr`ri suplimentare) [i \n acest fel se justific` de ce mai pretinde de la beneficiar` suma de (...). Pentru verificarea situa]iilor de pl`]i de mai sus, tribunalul arbitral a avut \n vedere borderoul de lucr`ri executate [i pl`]i efectuate, \nso]it de deconturile pe fiecare categorie de lucr`ri, toate sem-
nate [i de reprezentantul prtei, precum [i cele 5 facturi emise de antreprenorul-reclamant \n perioada 1 august 7 noiembrie 2003, toate semnate [i achitate de beneficiar` [i a constatat urm`toarele: |n baza facturilor din 1 august, 20 august [i 19 septembrie 2003, antreprenorul a \ncasat (...) de la beneficiar`, din care (...) pentru infrastructur`, (...) pentru extindere subsol [i (...) pentru suprastructur`, \n baza facturii din 22 octombrie 2003 a \ncasat (...), din care (...) pentru suprastructur`, (...) pentru \nchideri cu zid`rie [i (...) pentru finisaje interioare, iar \n baza facturii din 7 noiembrie 2003 a \ncasat (...) pentru \nvelitoare, la toate acestea adùgnd cei (...) achita]i cash de beneficiar`, rezult` c` \n total prta a achitat antreprenorului (...) euro [i deci afirma]iile acestuia \n leg`tur` cu sumele \ncasate sunt corecte. Trecnd la analiza pl`]ilor pentru fiecare categorie de lucr`ri pe baza borderourilor \ntocmite de reclamant`, se constat` urm`toarele: Lucr`rile de infrastructur` contractuale [i pentru cele suplimentare de extindere a subsolului au fost achitate \n \ntregime [i antreprenorul nu formuleaz` preten]ii. Lucr`rile de suprastructur`, f`r` \nvelitoare, au fost contractate la pre]ul ferm de (...) [i antreprenorul sus]ine c` i s-au pl`tit numai (...) [i mai pretinde restul de (...). La dosar se afl` deconturile 1 [i 2 pentru lucr`rile de suprastructur` \n valoare de (...) pentru materiale [i respectiv (...) pentru beton [i manoper`, ambele semnate de beneficiar`, cele dou` sume fiind \ns` achitate \n baza facturilor emise pn` la 22 octombrie 2003 inclusiv, cum s-a ar`tat mai sus. Pentru justificarea sumei de (...) pe care o mai pretinde pentru suprastructur`, antreprenorul a \ntocmit situa]ia de plat`, aflat` \n dosar, pentru turnarea a 64 mc beton [i pentru cte 152 mp de [arpant` [i astereal` [i 35 mp saceac la \nvelitoare, inclusiv transportul materialelor [i manopera. Dintre aceste lucr`ri, tribunalul arbitral consider` c` se justific` preten]iile antreprenorului numai pentru turnarea a 64 mc beton \n sum` de (...), manopera pentru sprijiniri [i sus]ineri cu grinzi metalice [i pl`ci \n sum` de (...) [i respectiv (...) [i pentru transportul materialelor \n sum` de (...), \n total (...), plus 19% TVA, \n total (...). Pentru aceast` solu]ie s-a ]inut seama de documentele aflate la dosar din care rezult` c` antreprenorul a turnat beton \n stlpi [i plan[ee pn` la 12 decembrie 2003, situa]ie care se coroboreaz` [i cu \mprejurarea c` beneficiara a f`cut ultima plat` pentru lucr`ri executate anterior datei de 7 noiembrie 2003 [i nimeni nu a pretins c` pn` la 15 decembrie 2003 pe [antier nu s-a mai efectuat nicio lucrare.
58
Nu sunt \ntemeiate preten]iile pentru celelalte lucr`ri (152 mp [arpant`, 152 mp astereal` [i 35 mp saceac la \nvelitoare [i manoper` la izola]ii cu polistiren, deoarece procesul-verbal din 4 februarie 2004 de predare a [antierului c`tre noul antreprenor semnat de delega]i neutri prevede c` acoperi[ul a fost executat numai par]ial, iar [arpanta a fost executat` gre[it, ceea ce se coroboreaz` cu prevederile contractului \ncheiat cu noul antreprenor din care rezult` c` acesta avea de executat 150,45 mp [arpant` [i 150,45 mp astereal` la \nvelitoare, adic` exact ceea ce pretinde antreprenorulreclamant c` a executat, iar izola]iile exterioare cu polistiren nu au fost terminate [i, \n acest sens, este r`spunsul antreprenorului la pct. 11 din interogator. Pentru lucr`rile suplimentare la \nvelitoare (montare [ipc` [i carton [i apoi ]igl` pe 230 mp.), beneficiara a acceptat [i a semnat oferta de pre] de (...), din care (...) materiale, (...) manoper` [i (...) utilaje, plus TVA. La interogatoriu, antreprenorul a recunoscut c` \n baza facturii din 7 noiembrie 2003 beneficiara i-a achitat materialele pentru \nvelitoare, (...) plus TVA, dar nu i-a achitat manopera, iar beneficiara la pct. 15 din interogatoriu a recunoscut c` pentru lucr`rile suplimentare cerute la \nvelitoare mai are de plat` (...), astfel c` tribunalul arbitral constat` \ntemeiate preten]iile antreprenorului pentru (...) manoper`, (...) utilaj [i (...) TVA, \n total (...). Pentru lucr`rile de arhitectur` (\nchideri cu zid`rie), antreprenorul pretinde prin ac]iune (...) (TVA inclus`) reprezentnd 2/3 din manopera pentru 43,56 mc zid`rie din c`r`mid` porotherm grosimea 37,5 cm. Din deconturile de arhitectur` semnate de beneficiar` [i achitate conform facturii din 22 octombrie 2002, rezult` c` beneficiara a pl`tit \n total (...) (TVA inclus`) pentru 88,43 mc c`r`mid` porotherm de 37,5 cm, 25 cm [i 12,5 cm, pentru manopera aferent` la 1/3 din aceast` cantitate [i pentru 243 mp tencuieli la subsol. Prin ac]iune se pretinde, cum s-a ar`tat mai sus, manopera pentru restul de 2/3 din zid`ria de c`r`mid` porotherm de 37,5 cm, cerere \ntemeiat` pentru c` noul antreprenor a contractat numai restul de 90 mc de zid`rie de c`r`mid` porotherm. Pentru lucr`rile efectuate la gardul imobilului, antreprenorul pretinde prin ac]iune plata sumei de (...) [i \n concluziile scrise arat` c` suma reprezint` numai contravaloarea manoperei [i c` valoarea materialului a fost achitat` cash direct subantreprenorului. Beneficiara nu a contestat c` a comandat suplimentar fa]` de contract un gard \n valoare de (...). |n contractul \ncheiat cu noul antreprenor, la art. 3 s-a prev`zut ridicarea gardurilor
\n jurul gr`dinii, iar \n anexa 1 se men]ioneaz` pentru gard valoarea de (...) (adic` 6,86% din valoarea contractului de (...)). La desf`[ur`torul lucr`rilor \n valoare de (...), se men]ioneaz` pentru gard valoarea de (...), (adic` 21,72% din totalul valorii lucr`rilor), de unde tribunalul arbitral trage concluzia c` \ntr-adev`r antreprenorul a executat, cu materiale \n valoare de (...) cei 36 ml gard men]iona]i \n procesul-verbal din 4 februarie 2004 de preluare a lucr`rilor de c`tre noul antreprenor [i c` acestuia i s-a comandat continuarea cu un gard de valoare mai mare dect cel ini]ial, \ns` atta vreme ct 36 ml au fost executa]i [i materialele au fost achitate de beneficiar, cererea antreprenorului este \ntemeiat` pentru plata manoperei. Pentru instala]iile electrice, antreprenorul pretinde plata materialelor (...) [i a manoperei executat` pn` la 15 decembrie 2003 (...), \n total (...) (TVA inclus`). La interogatoriu, antreprenorul a recunoscut c` la data \ndep`rt`rii sale din [antier nu terminase instala]ia electric`, dar terminase montarea ]evilor \n plan[ee, ceea ce se poate face numai la turnarea acestora [i urma \ntinderea firelor, afirma]ii care se coroboreaz` cu prevederile contractului \ncheiat de beneficiar` cu noul antreprenor \n care s-a prev`zut ca sarcin` pentru acesta terminarea instala]iei electrice, astfel c` [i aceast` preten]ie a antreprenorului este \ntemeiat`. |n raport de cele ar`tate mai sus, Tribunalul arbitral constat` c` ac]iunea antreprenorului este \ntemeiat` \n parte [i, \n consecin]`, o va admite, \n temeiul art. 969 [i 970 Cod civil. Asupra cererii reconven]ionale formulate de beneficiara-prt` \mpotriva antreprenorului-reclamant pentru daune compensatorii [i dobnzi, Tribunalul arbitral re]ine c`, \ntr-adev`r, art. 7.2 din contractul de antrepriz` prevede c` neexecutarea [i nepredarea \n termen a lucr`rilor atrage obligarea antreprenorului la plata unor daune-interese, \n sum` de 10% din pl`]ile deja f`cute de beneficiar [i dreptul acestuia de a sista lucrarea [i de a o continua cu alt antreprenor, numai c`, a[a cum s-a ar`tat mai sus, beneficiara nu [i-a numit diriginte de [antier [i nu a \ntocmit niciodat` vreun document prin care s` comunice antreprenorului vreo nemul]umire cu privire la calitatea lucr`rilor sau la ritmul de realizare a acestora, iar cu privire la lucr`rile structurii de rezisten]` a cl`dirii [i la calitatea lucr`rilor ce devin ascunse, calitatea betoanelor turnate [i aspectul lor dup` decofrare, antreprenorul a depus la dosar certificatele de calitate emise de institutele abilitate [i procesele-verbale de recep]ie pe faze de execu]ie, semnate de reprezentan]ii
59
proiectantului [i ai constructorului, iar din partea beneficiarei de c`tre dl M.B., desemnat de antreprenor ca diriginte de [antier pentru c` beneficiara nu a f`cut acest lucru (interogator beneficiar`. pct.1). Pentru motivele ar`tate anterior, Tribunalul arbitral a re]inut c` termenul contractual de finalizare [i predare a lucr`rilor a fost 1 martie 2004, ori din situa]ia de fapt existent` rezult` c` la 15 decembrie 2003 antreprenorul a fost determinat s` p`r`seasc` [antierul de c`tre beneficiar [i acesta din urm` a predat la 4 februarie 2004 con-
tinuarea lucr`rilor unui alt antreprenor, deci \nainte de expirarea termenului de 7 luni convenit cu antreprenorul. A[a fiind, Tribunalul arbitral constat` c` nu i se poate imputa antreprenorului nepredarea lucr`rilor \n termenul contractual [i, ca atare, cererea reconven]ional` este ne\ntemeiat` [i va fi respins`. Conform art. 48 (9) din Regulile de procedur` ale acestei Cur]i, \n ac]iunea principal` prta va fi obligat` s` pl`teasc` reclamantei cheltuieli de arbitrare reprezentnd taxa de arbitraj calculat` propor]ional cu suma pentru care se admite ac]iunea.
Contract de leasing
Verificarea tehnic` a autoturismului, obiect al contractului de leasing financiar natura constat`rii potrivit c`reia anumite piese ale autoturismului se impun a fi \nlocuite consecin]e
Constatarea potrivit c`reia anumite piese trebuiau \nlocuite implic`, prin ea \ns`[i, constatarea c` respectivele piese dep`[iser` uzura normal` [i c` \nlocuirea sau remedierea erau necesare pentru a readuce autovehiculul \n starea func]ional` [i estetic` avut` la data prelu`rii. Unele neconcordan]e dintre devizele ce stabilesc contravaloarea \nlocuirilor remedierilor, precum [i contravaloarea constat`rii tehnice sunt inerente \ntruct implic` [i un grad diferit de apreciere. Pe cale de consecin]`, este \ndrept`]it` preten]ia societ`]ii de leasing de obligare a locatarului att la plata contravalorii \nlocuirilor, remedierilor, ct [i la plata contravalorii constat`rii tehnice. sentin]a arbitral` nr. 161/27.05.2005 dosar nr. 338/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de reclamant`, precum [i o societate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei la plata contravalorii uzurii mai mari dect uzura normal` a autoturismului ce a f`cut obiectul unui contract de cesiune [i delega]ie la un contract de leasing, precum [i la plata contravalorii constat`rii tehnice, cu cheltuieli de arbitrare.
Ap`rarea prtei Prin \ntmpinare [i concluzii scrise, prta a solicitat respingerea ac]iunii ca netemeinic` [i nelegal`. Solu]ia Tribunalului arbitral Competen]a de a solu]iona litigiul de fa]` revine acestui Tribunal arbitral \n temeiul clauzei compromisorii a c`rei formulare este urm`toarea: Litigiile ap`rute \ntre p`r]i decurgnd din interpretarea [i/sau executarea prezentului contract se vor solu]iona pe cale amiabil`. |n cazul \n care acest lucru nu este posibil, litigiul va fi supus spre rezolvare Cur]ii de Arbitraj de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei. Curtea va solu]iona litigiile \n conformitate cu regulamentul [i regulile sale de procedur`, \n baza prezentului contract [i a dreptului material romn. Deciziile Cur]ii sunt definitive [i obligatorii. |n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul arbitral re]ine c` prin contractul de cesiune [i delega]ie la contractul de leasing financiar \ncheiat \ntre societatea comercial` X, \n calitate de cedent, prt`, \n calitate de cesionar [i reclamant` \n calitate de acceptant, prta a preluat respectivul contract de leasing financiar. Prin acest din urm` contract, reclamanta, \n calitate de locator-proprietar, pune la dispozi]ia prtei, \n calitate
60
de locator-utilizator, \n sistem leasing, \n condi]iile legii [i \n conformitate cu prevederile contractuale, un autoturism. Plata ratelor de leasing urma a se face conform scaden]arului anex` la contracte. A ar`tat reclamanta c` \n executarea contractului de leasing, prta [i-a \nc`lcat obliga]ia contractual` de... a pl`ti, la termenele convenite, ratele de leasing. Potrivit prevederilor contractului de leasing, \n cazul nepl`]ii ratei de pentru o perioad` de 15 zile de la data scadent`, locatarul va fi declarat \n incapacitate de plat`, f`r` un aviz prealabil sau notificare [i va fi obligat s` returneze imediat locatorului, \n starea tehnic` func]ional` [i estetic` avut` la data prelu`rii, minus uzura aferent` exploat`rii normale a autoturismului, specificat` \n Manualul de utilizare [i \n Ghidul de \ntre]inere [i garan]ie. |n temeiul acestei prevederi, contractul de leasing a fost reziliat. Printr-o \ncheiere pronun]at` de o instan]` statal` s-a \ncuviin]at executarea silit` direct` prin predarea autoturismului, obiect al leasingului, de c`tre prt` c`tre reclamant`. Predareapreluarea acestui autoturism s-a f`cut prin procesulverbal \ncheiat de p`r]i \n care s-a consemnat: num`r de km rula]i (...); autoturism nu are serviceplan [i con]ine: janta de la roata rezerv` lovit` [i reparat`, cauciucul de rezerv` glmat, plasa bagaje, cric + cheie ro]i, antifurt, crlige tractare, cheie fix` 10/13, [urubelni]e duble, triunghi reflectorizant, trus` medical`, 3 scrumiere + 2 brichete, manual utilizare, oglind` stnga [i u[a stng` fa]` + badou ornament zgriate, scut motor spart legat cu srm`, roata fa]` drept cauciuc zgriat. Referitor la motor eventualele nereguli urmeaz` a fi constatate de service. Reclamanta men]ioneaz` c` preluarea autoturismului s-a f`cut de c`tre consilierul juridic al societ`]ii \n strad`. Verificarea st`rii tehnice a autoturismului s-a f`cut la un service autorizat care a constatat c` sunt necesare o serie de remedieri \n sum` de (...), la care se adaug` costul verific`rii tehnice \n sum` de (...), sume care au fost cerute de reclamant` prin ac]iunea arbitral` de fa]`. Prta contest` preten]iile reclamantei invocnd o serie de ap`r`ri. Arat` astfel c`: la data cnd a preluat autoturismul, acesta nu era nou, fiind preluat de la cedent; la data acestei prelu`ri, reclamanta nu a efectuat o expertiz` tehnic` prin care s` se stabileasc` starea tehnic` func]ional` [i uzura autoturismului; dup` preluarea de c`tre prt` a autoturismului au ap`rut o serie de defec]iuni tehnice majore [i repetate, \n care sens depune la dosar o factur` \n valoare de (...), precum [i o alt` factur` pentru achizi]ionarea de anvelope \n valoare de (...). Drept urmare,
printr-o scrisoare, prta a cerut reclamantei \nlocuirea autoturismului cu un alt autoturism; \ncepnd cu luna februarie 2004, autoturismul nu a mai putut fi utilizat \ntruct a expirat valabilitatea documentelor de punere \n circula]ie pe drumurile publice, iar reclamanta nu a dat urmare cererii prtei de a proceda la prelungire, fapt care i-a produs mari prejudicii. Tribunalul arbitral \nl`tur` aceste ap`r`ri ca fiind irelevante [i/sau ne\ntemeiate. Prin preluarea f`r` obiec]ii de c`tre prt` a autoturismului, \nseamn` c` acesta a fost acceptat ca atare de c`tre prt`. Cheltuielile pe care pretinde a le fi f`cut sunt cheltuieli de \ntre]inere [i repara]ii ale autoturismului care, potrivit contractului de leasing, sunt \n sarcina locatarului. Prima sesizare a pretinselor defec]iuni este f`cut` abia \n septembrie 2003, cnd starea conflictual` dintre p`r]i era incipient` din cauza nepl`]ii ratelor de leasing conform scaden]arului. |n contradic]ie cu aceste sus]ineri, prta a f`cut, la 21.05.2004, o ofert` ferm` de cump`rare a autoturismului, ofert` la care reclamanta a r`spuns printr-o scrisoare condi]ionnd acceptarea de plata anumitor sume, condi]ie c`reia prta nu i-a dat urmare. Prelungirea documentelor de circula]ie nu se justific` de vreme ce contractul de leasing fusese reziliat. |n continuare, Tribunalul arbitral va examina ap`r`rile prtei legate de obiectul ac]iunii de fa]`. Potrivit prtei, reclamanta avea obliga]ia s` invite reprezentantul prtei s` participe la efectuarea expertizei tehnice de c`tre un service de specialitate agreat [i s` \ncheie un proces-verbal prin care s` se constate dac` piesele, subansamblele etc. lipsesc, sunt defecte sau prezint` o uzur` mai mare dect uzura admis` ce pot duce la imposibilitatea exploat`rii normale a autoturismului. Tribunalul arbitral, avnd \n vedere c`, \n spe]`, a intervenit o reziliere unilateral` a contractului ca urmare a nepl`]ii \n termen a ratelor de leasing, re]ine c` sunt aplicabile prevederile art. 9.3 [i 9.4 din contract, iar nu cele ale art. 9.5, invocate de prt`, acestea referindu-se la situa]ia \n care contractul se reziliaz` pe parcurs, din alte cauze. Or, potrivit art. 9.4, la ridicarea autoturismului se va face o verificare a st`rii tehnice a acestuia numai de c`tre unit`]ile din re]eaua service agreat` de dealer. O verificare a st`rii aparente a autoturismului s-a f`cut de c`tre p`r]i prin procesul-verbal din 8.06.2004. |n concordan]` cu prevederile contractului [i chiar cu men]iunea f`cut` \n finalul acestui proces-verbal, reverificarea st`rii tehnice, inclusiv a motorului, s-a f`cut printr-un service autorizat care a constatat c` sunt necesare \nlocuiri [i remedieri \n valoare de (...).
61
A[a fiind, Tribunalul arbitral re]ine c` au fost \ndeplinite condi]iile contractuale referitoare la verificarea tehnic` a autoturismului la ridicarea acestuia [i c` aceast` verificare este opozabil` prtei. Repara]iile [i remedierile au fost efectuate de un service [i au costat (...), cost achitat de reclamant`. Prta contest` unele pozi]ii din deviz pe motiv c` nu s-a stabilit gradul de uzur` peste uzura normal`, nu s-a eviden]iat necesitatea \nlocuirii unor piese, autoturismul era echipat cu 4 cauciucuri noi pentru sezonul rece, exist` neconcordan]e \ntre devizul \ntocmit de cele dou` unit`]i de service. Tribunalul arbitral \nl`tur` aceste ap`r`ri \ntruct, a[a cum s-a ar`tat, verificarea tehnic` f`cut` de prima unitate de service este opozabil` prtei. Constatarea potrivit c`reia anumite piese trebuiau \nlocuite implic`, prin ea \ns`[i, constatarea c` respectivele piese dep`[iser` uzura normal` [i c` \nlocuirea sau remedierea erau necesare pentru a readuce autovehiculului \n starea func-]ional` [i estetic` avut` la data prelu`rii a[a cum pre-vede art. 3.8 din contract. Unele neconcordan]e dintre devizele celor dou` unit`]i de service sunt inerente \ntruct implic` [i un grad de apreciere care poate fi diferit` datorit` faptului c` la efectuarea repara]iilor [i remedierilor se pot elimina unele pozi]ii sau pot s` apar`
necesare [i altele. Unele lipsuri formale ale documentelor emise de o unitate service, invocate de prt`, ca [i afirma]iile potrivit c`reia acele documente ar fi fost confec]ionate ulterior promov`rii ac]iunii, nu sunt de natur` s` infirme valoarea lor probant` fa]` de concordan]a celor 3 constat`ri privitoare la existen]a defec]iunilor [i lipsurilor (diferen]ele privind numai \ntinderea lor, de altfel, \n fine, mai mic` valoric dect constatarea efectuat` de cealalt` unitate service), precum [i fa]` de faptul c` afirma]iile prtei nu se sprijin` pe contraprobe. Cum suma calculat` de o unitate service [i efectiv pl`tit` de reclamant` este mai mic` dect aceea calculat` de cealalt` unitate service, ea va fi luat` \n considerare de c`tre Tribunalul arbitral. Pentru considerentele expuse, Tribunalul arbitral, \n temeiul prevederilor contractului de leasing financiar, la care s-a f`cut referire [i care, potrivit art. 969 din Codul civil, au putere de lege \ntre p`r]ile contractante, v`znd [i dispozi]iile art. 970 [i 1073 Cod civil, urmeaz` a admite, \n parte, ac]iunea [i a obliga prta s` pl`teasc` reclamantei daune-interese reprezentnd contravaloarea uzurii [i a constat`rii tehnice, cu cheltuieli de arbitrare acordate propor]ional cu ceea ce s-a acordat.
Contract nenumit
Calificare consecin]e cu privire la r`spunderea contractual` Din analiza clauzelor \nscrisului litigios (\n sens de instrumentum) rezult` c` acesta are natura juridic` a unui contract nenumit, \n sensul c` are \n cuprinsul sù clauze care \mbin` dou` contracte (\n sens de negotium juris), anume o promisiune bilateral` de vnzare-cump`rare, pe de o parte, un contract de prest`ri servicii de intermediere imobiliar`, pe de alt` parte. Pe cale de consecin]`, raporturile juridice de r`spundere civil`, inclusiv culpa p`r]ilor, se apreciaz` att pe planul r`spunderii civile contractuale a promitentelor, una fa]` de cealalt`, pentru ne\ndeplinirea obliga]iei de vnzare, ct [i pe planul r`spunderii civile contractuale a ambelor promitente pentru ne\ndeplinirea obliga]iei de plat` a comisionului datorat intermediarului \n cazul \ncheierii contractului de vnzare-cump`rare promis. sentin]a arbitral` nr. 140/10.05.2005 dosar nr. 458/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` romn` cu r`spundere limitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i prta I X, respectiv, prta II Y, \n cererea reconven]ional` a prtei I. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea prtei I X la plata unei sume de bani, cu penalit`]i de \ntrziere [i cheltuieli de arbitrare. Ulterior, reclamanta a renun]at \n scris la preten]iile privitoare la plata de penalit`]i de \ntrziere. Motivele ac]iunii In motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \[i \ntemeiaz` preten]iile pe antecontractul de vnzare-
62
cump`rare \ncheiat cu prta I X, \n calitate de promitent`-cump`r`toare [i cu prta II Y, \n calitate de promitent`-cump`r`toare. S-a mai ar`tat c` \n acest antecontract sunt incluse [i clauze privind obliga]iile celor dou` promitente fa]` de reclamant` (agen]ie imobiliar` ce a intermediat \ncheierea acestui antecontract), obliga]ii constnd \n plata unui comision [i a unor penalit`]i, \n caz de ne\ndeplinire a contractului. Reclamanta a mai ar`tat c` prta I X, \n calitate de promitent`cumpr`toare, nu [i-a \ndeplinit din culpa sa exclusiv` obliga]ia de a \ncheia contractul de vnzare-cump`rare cu prta II Y \n cererea reconven]ional` [i, din acest motiv, conform art. 5.4 din antecontract, datoreaz` comisionul care ar fi trebuit achitat de ambele p`r]i, precum [i desp`gubiri plus penalit`]i de \ntrziere. Ap`rarea [i cererea reconven]ional` formulat` de prta I X Prta I X a formulat cerere-reconven]ional` prin care a solicitat constatarea nulit`]ii absolute a antecontractului de vnzare-cump`rare, precum [i, pe cale de \ntmpinare, respingerea ac]iunii principale. Ulterior, prta I X a precizat \n scris cererea reconven]ional`, ar`tnd c` solicit` s` fie citat` \n cauz` \n calitate de prt` [i Y. Motivele de nulitate absolute invocate \n cererea reconven]ional` sunt, \n esen]`, urm`toarele: cauza ilicit`, frauda la lege [i \mbog`]irea f`r` just` cauz` a reclamantei, invocndu-se \n concret faptul c` reclamanta a profitat de lipsa de cuno[tin]e juridice a prtei I la \ncheierea actului, consim]`mntul fiind astfel viciat prin dol; lipsa men]iunii bun [i aprobat pentru cu ar`tarea \n litere a sumei [i ctimii lucrurilor la care se oblig` prta I X; faptul c` p`r]ile nu datoreaz` comisionul c`tre intermediar dac` conven]ia nu s-a \ncheiat; faptul c` se solicit` dobnd` la dobnd`; faptul c` antecontractul cuprinde o condi]ie pur potestativ` constnd \n aceea c` oricare dintre p`r]i putea \mpiedica \ncheierea conven]iei la care p`r]ile se obligau prin antecontract; faptul c` reclamanta pretinde drepturi dintr-un antecontract de vnzare-cump`rare \n care, \n calitate de intermediar, nu este parte. Ap`rarea prtei II Y Prta II Y din cererea reconven]ional` a formulat \ntmpinare prin care a solicitat respingerea ca ne\ntemeiat` a cererii reconven]ionale, cu cheltuieli de arbitrare.
Solu]ia Tribunalului arbitral Din actele [i lucr`rile de la dosar, Tribunalul arbitral re]ine c` preten]iile reclamantei sunt fundamentate conform cererii de arbitrare pe antecontractul de vnzare-cump`rare intervenit \ntre prta I [i prta II. Cererea reconven]ional` formulat` de prta I X, la rndul ei, prive[te constatarea nulit`]ii absolute a acestui antecontract. Competen]a Tribunalului arbitral de a solu]iona prezentul litigiu rezult` din dispozi]iile conven]iei arbitrale potrivit c`rora Orice litigii decurgnd din prezentul contract, inclusiv referitoare la validitatea, interpretarea, executarea sau \ncetarea acestuia, se vor solu]iona pe cale amiabil`. Dac` acest lucru nu este posibil, litigiile se vor solu]iona de c`tre Curtea de Arbitraj de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, potrivit regulamentului Cur]ii. Hot`rrea arbitral` este definitiv` [i obligatorie. V`znd [i dispozi]iile art. 340 [i urm. Cod procedur` civil` [i ale art. 2 [i urm. din Regulile de procedur` arbitral`, se re]ine c` p`r]ile au \ncheiat o clauz` compromisorie valid`. {i, cum \nainte de a introduce ac]iunea reclamanta a \ncercat solu]ionarea litigiului pe cale amiabil`, condi]ia prealabil` sesiz`rii Cur]ii de Arbitraj convenit` de p`r]i a fost respectat`. |n fond, se re]ine c` \ntre p`r]i a intervenit contractul intitulat antecontract de vnzare-cump`rare. Din analiza clauzelor acestui \nscris (\n sens de instrumentum) rezult` c` acesta are natura juridic` a unui contract nenumit, \n sensul c` are \n cuprinsul sù clauze care \mbin` dou` contracte (\n sens de negotium iuris), anume: pe de o parte, o promisiune bilateral` de vnzarecump`rare prin care prta I X [i prta II Y din cererea recoven]ional` \[i asum` obliga]ii reciproce de vnzare, respectiv cump`rare a unui imobil, fiind convenit pre]ul vnz`rii de (...), din care (...) s-au achitat la data semn`rii antecontractului, iar restul urma s` fie achitat la data \ncheierii \n form` autentic` a contractului de vnzare-cump`rare. |n acest contract (\n sens de negotium iuris), raporturile juridice dintre p`r]i sunt exclusiv de natur` civil`, fiind o promisiune de v\nzarecump`rare dintre dou` persoane fizice necomercian]i; pe de alt` parte, un contract de prest`ri servicii de intermediere imobiliar` prin care prta I X [i prta II Y \n cererea reconven]ional` \[i asum` obliga]ii fa]` de reclamant` ce, \n calitate de agen]ie imobiliar`, a pus \n leg`tur` cererea [i oferta de vnzare a imobilului cu privire la care se promite vnzarea-cump`rarea.
63
|n acest sens, \n clauza 4.1.2 [i 4.2.2 prta I X [i prta II Y, \n cererea reconven]ional`, arat` c`, pentru serviciile imobiliare prestate (intermedierea vnz`riicump`r`rii), fiecare dintre ele datoreaz` reclamanteiprte un comision de (...) \n echivalent lei la cursul BNR din data efectu`rii pl`]ii. |n acest contract (\n sens de negotium iuris), una din p`r]i este comerciant, iar cealalt` necomerciant, [i prin urmare \ntre p`r]i se aplic` legea comercial` (art. 56 C.com.). Urmare a naturii juridice a antecontractului dintre p`r]ile \n litigiu, care \mbin` promisiunea de vnzare-cump`rare [i cea a contractului de prest`ri servicii de intermediere, raporturile juridice de r`spundere civil`, inclusiv culpa p`r]ilor, se apreciaz` pe dou` planuri: R`spunderea civil` contractual` a promitentelor, una fa]` de cealalt`, pentru ne\ndeplinirea obliga]iei de v\nzare. |n cazul acestei r`spunderi, p`r]ile au convenit, cu titlu de clauz` penal`, c` dac` promitentacump`r`toare (prta I X) nu \[i \ndepline[te obliga]ia de cump`rare din culpa sa, promitenta-vnz`toare (prta II Y \n cererea reconven]ional`) nu este obligat` a restitui avansul de (...), iar dac` culpa revine promitentei-vnz`toare, aceasta va datora promitenteicump`r`toare o sum` egal` cu dublul avansului (art. 6.1. din contract). In egal` m`sur`, Tribunalul arbitral consider` c` obliga]ia de plat` de c`tre partea \n culp` \n ne\ndeplinirea promisiunii de vnzare, respectiv cump`rare, [i a comisionului datorat intermediarului de cealalt` parte (prev`zut` de art. 5.4 din antecontract), reprezint` de asemenea o form` de desp`gubire \n cadrul raportului de r`spundere civil` dintre promiten]i. R`spunderea civil` contractual` a ambelor promitente (prta I X [i prta II Y \n cererea reconven]ional`) pentru ne\ndeplinirea obliga]iei de plat` a comisionului datorat intermediarului (reclamantei), comision al c`rui cuantum este de (...), datorat de fiecare parte, \n cazul \ncheierii contractului de vnzarecump`rare promis [i de (...), datorat de parte \n culp`, \n cazul ne\ncheierii contractului de vnzare-cump`rare. |n privin]a acestei r`spunderi, p`r]ile au convenit \n clauza 6.5 din contract obliga]ia de plat` a unei desp`gubiri de (...) pentru nerespectarea obliga]iei de plat` a comisionului, precum [i penalit`]i de \ntrziere. Preten]iile formulate de reclamant` cuprind obligarea prtei I la plata sumei de (...), reprezentnd dublul comisionului, plus a sumei de (...), reprezentnd desp`gubiri pentru neachitarea acestui comision. Fa]` de cele mai sus ar`tate, tribunalul arbitral apreciaz` ca \ntemeiat` preten]ia privitoare la plata sumei de (...) [i
ca ne\ntemeiat` preten]ia privind plata sumei de (...), date fiind urm`toarele considerente. |n ceea ce prive[te preten]ia de plat` a sumei de (...), Tribunalul arbitral re]ine faptul c`, potrivit art. 5.4 din antecontract, \n cazul \n care tranzac]ia proiectat` nu se \ncheie \n form` autentic` pn` la data de 28 septembrie 2004, din culpa uneia dintre p`r]i, partea \n culp` va pl`ti reclamantei, pe lng` comisionul datorat de ea, [i comisionul datorat de partea care a \n]eles s`-[i \ndeplineasc` obliga]iile asumate (de a vinde/cump`ra). Potrivit art. 5.5. din antecontract, comisionul reprezint` plata serviciilor imobiliare prestate de reclamant` pn` la data semn`rii antecontractului. Prta I X este cea care a refuzat \ncheierea contractului de vnzarecump`rare, fapt care rezult` din r`spunsul acesteia la interogatoriul luat acesteia de reclamant`, \n care, la \ntrebarea nr. 3, Este real faptul c` ulterior a]i refuzat s` mai \ncheia]i \n form` autentic`, la notariat, contractul de vnzare-cump`rare pentru imobilul sus-men]ionat?, r`spunde c` nu m-am prezentat la notariat pentru autentificare. |n ceea ce prive[te suma de (...) cu titlu de desp`gubiri civile, prev`zute de art. 6.5 din contract, aceasta este datorat` \n situa]ia \n care se constat` faptul c` una dintre promitente nu \[i achit` comisionul datorat. Pentru atragerea r`spunderii, este necesar \ns` ca obliga]ia de plat` a comisionului s` fie cert`, lichid` [i exigibil`, pentru ca s` se poat` re]ine culpa \n neachitarea acesteia. Or, suma datorat` cu titlu de comision, \n cazul ne\ncheierii contractului de vnzarecump`rare, nu este cert`, pn` la momentul la care nu se stabile[te partea c`reia \i revine culpa, faptul c` nu a fost \ncheiat contractul de v\nzare-cump`rare; astfel, comisionul este de (...) \n sarcina fiec`rui promitent dac` contractul de vnzare-cump`rare se \ncheie [i de (...) \n sarcina p`r]ii \n culp` \n cazul ne\ncheieii contractului din culpa uneia din p`r]i. Cum \ns` raportul juridic de r`spundere contractual` dintre promiten]i este unul de natur` juridic` civil`, p`r]ile nu se afl` \n \ntrziere dect dac` sunt puse \n \ntrziere, potrivit art. 1079 alin. (1) C.civ.. Or, promitenta-vnz`toare (prta II Y \n cererea reconven]ional`) nu a pus \n \ntrziere promitenta-cump`r`toare, nici sub forma unei notific`ri, nici prin cea a unei cereri de chemare \n judecat`. Din acest motiv, era necesar` stabilirea pe calea hot`rrii arbitrale a culpei \n ne\ncheierea contractului de vnzare-cump`rare pentru a se putea determina c`rei p`r]i \i revine obliga]ia de plat` a comisionului c`tre prta I X [i \n ce cuantum. Din acest
64
motiv, cererea de obligare a prtei I la plata desp`gubirilor de (...) este formulat` prematur, \nainte ca obliga]ia de plat` a comisionului s` fi fost stabilit` cu certitudine \n sarcina acesteia. Pe de alt` parte, nu se poate re]ine o r`spundere contractual` \n sarcina prtei I generat` de faptul c` aceasta nu a achitat comisionul de (...), deoarece nu a fost demonstrat` existen]a culpei, ca atitudine subiectiv`, \n ceea ce o prive[te pe prta I \n raportul juridic de r`spundere contractual` invocat de reclamant`. |n lipsa stabilirii prin hot`rre arbitral` a faptului c` \i revine culpa \n \ncheierea contractului de vnzare-cump`rare, tribunalul arbitral consider` c` prta I nu avea o culp` \n neachitarea comisionului de (...) pretins de reclamant`. Pentru a ajunge la aceast` concluzie, Tribunalul arbitral are, de asemenea, \n vedere faptul c` antecontractul cuprinde o anume neclaritate \n privin]a datei la care ar fi trebuit s` se \ncheie contractul de vnzare-cump`rare \n form` autentic`. Astfel, de[i la art. (2) din antecontract se arat` faptul c` p`r]ile se oblig` s` \ncheie contractul de vnzare-cump`rare \n form` autentic` la data de 28.09.2004, la art. 3 alin. (2) urm`tor se arat` c` restul de pre] se achit` la data autentific`rii, pentru ca \n finalul antecontractului s` fie inserat` o adùgire scris` de mn` din care rezult` c` p`r]ile au convenit ca restul de pre] s` se achite \n dou` tran[e, o sum` de (...) la data de 28.09.2004, iar o sum` de (...) la data de 30.11.2004. Din aceast` adùgire, coroborat` cu clauza 3 alin. (2), conform c`reia data autentific`rii este data la care se achit` restul de pre], potrivit principiului c` o clauz` susceptibil` de mai multe intepret`ri se interpreteaz` \n favoarea debitorului (art. 983 C.civ.), Tribunalul arbitral consider` c` se impune concluzia c` prta I era \ndrept`]it` s` considere data la care era scadent` obliga]ia sa de cump`rare ca fiind data de 30.11.2004. Tribunalul arbitral re]ine culpa prtei I \n neachitarea la data de 28.09.2004 a p`r]ii de (...) din restul de pre] datorat, ceea ce determin`, \n cele din urm`, dreptul prtei II \n cererea reconven]ional` de a invoca excep]ia de ne\ndeplinire a antecontractului [i de a proceda la vnzarea c`tre o ter]` persoan`, la data de 14 octombrie 2004, a imobilului ce a f`cut obiectul antecontractului. Aspectele situa]iei de fapt sunt \ns` suficient de complexe pentru a considera \ns` c` prta I nu a avut o culp` pentru neachitarea comisionului datorat reclamantei prte pn` la hot`rrea arbitral`, respectiv nu a avut atitudinea subiectiv` de natur` a conduce la \ntrunirea elementelor r`spunderii, pn` la stabilirea prin hot`rre arbitral` a faptului c` prtei I \i
revine cu certitudine culpa \n ne\ncheierea contractului de vnzare-cump`rare [i prin urmare a faptului c` \i incumb` obliga]ia de plat` a comisionului de (...). |n fine, \n temeiul art. 3596 C.pr.civ. [i a Regulilor de procedur` arbitral`, prta I va fi obligat` la plata c`tre reclamant` a cheltuielilor de arbitrare. |n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`, Tribunalul arbitral o va respinge, considernd ne\ntemeiate sus]inerile prtei I, pentru urm`toarele considerente: |n ceea ce prive[te lipsa men]iunii bun [i aprobat pentru cu ar`tarea \n litere a sumei [i ctimii lucrurilor la care se oblig` prta I, Tribunalul arbitral constat` c`, \n ceea ce prive[te raportul juridic dintre aceasta din urm`, care este necomerciant, [i reclamant`, care este comerciant, este aplicabil` legea comercial`, potrivit art. 56 C.com., [i prin urmare proba raporturilor juridice dintre p`r]i poate fi f`cut` cu acte sub semn`tur` privat` \n condi]iile art. 46 C.com., f`r` a fi necesar` formalitatea men]iunii bun [i aprobat pentru. |n plus, \n r`spunsul la interogatoriu, prta I a recunoscut faptul c` semn`tura de pe antecontract \i apar]ine (r`spunsul la \ntrebarea nr. 2). Tribunalul arbitral consider` ne\ntemeiat` [i sus]inerea prtei I potrivit c`reia antecontractul de vnzare-cump`rare ar fi un act nul datorit` faptului c` reclamanta-prt` ar fi profitat de faptul c` prta I nu avea cuno[tin]e juridice. |n fapt, simpla lips` de cuno[tin]e juridice a uneia din p`r]ile unui act juridic nu poate conduce la \ntrunirea condi]iilor dolului, ca viciu de consim]`mnt. Faptul c` nu i-ar fi fost citite toate clauzele contractuale, pe de o parte, nu este dovedit, iar pe de alt` parte, nu poate constitui un motiv de nulitate, de vreme ce partea putea citi singur` tot contractul. Faptul c` \nscrisul este un tipizat parte dactilografiat, parte scris de mn`, nu \mpiedic` citirea lui la semnare. Nu este \n cauza de fa]` dovedit` nici falsa reprezentare asupra unor elemente esen]iale ale contractului, nici faptul c` aceast` fals` reprezentare a fost determinat` de reclamanta-prt`. |n ceea ce prive[te sus]inerea prtei I c` nu s-ar datora comisionul intermediarului dac` conven]ia nu s-a \ncheiat, Tribunalul arbitral o va respinge deoarece natura raporturilor juridice dintre prta-reclamant` [i reclamanta-prt` nu este de comision, ci de prest`ri servicii de intermediere care constau doar \n punerea \n contact a ofertei cu cererea (curtaj comercial). Acest tip de contract nu este afectat de o condi]ie pur potestativ`, astfel cum sus]ine prta-reclamant` \n cererea reconven]ional`, deoarece \n cadrul raportului juridic de intermediere sunt nu dou`, ci trei p`r]i, anume pe de o parte recla-
65
mant`, \n calitate de prestator de servicii de intermediere, iar pe de alt` parte, prta I [i prta II \n cererea reconven]ional`, \n calitate de beneficiari ai acestor servicii. Or, niciuna dintre p`r]i, prin fapta proprie, nu poate s` determine achitarea sau neachitarea comisionului, singura consecin]` a faptei proprii a unuia din beneficiarii serviciului de intemediere, \n sensul \ncheierii sau ne\ncheierii contractului de vnzare-cump`rare promis, fiind stabilirea debitorului obliga]iei de plat` (fie fiecare dintre p`r]i un comision de (...), fie partea \n culp` un comision dublu, de (...), respectiv comisionul propriu plus cel datorat de cealalt` parte). Intermediarul nu ar fi putut nici determina, nici \mpiedica \ndeplinirea promisiunii de vnzare-cump`rare [i, prin urmare, nu se poate re]ine existen]a unei condi]ii pur potestative. Nu este a[adar \ntemeiat` nici sus]inerea prtei I conform c`reia contractul \ncheiat \ntre p`r]i ar fi lovit de nulitate pentru condi]ie imposibil`, dar contrar` bunelor moravuri ori prohibit` de lege, deoarece niciuna din clauzele contractului nu poate fi considerat` ca fiind o clauz` care s` cuprind` o astfel de condi]ie. Referirea din cererea reconven]ional` la faptul c` reclamanta ar fi \ncasat de la prta I suma de (...) pentru care nu ar fi primit chitan]` nu este sus]inut` de probele administrate \n cauz`. Mai mult, din cuprinsul contractului \ncheiat \ntre p`r]i rezult` c` aceast` sum` a fost primit` de prta \n cererea reconven]ional`, care, fiind persoan` fizic`, nu avea obliga]ia de a emite o chitan]` pentru suma de bani. Pe de alt` parte, \nsu[i contractul \ncheiat \ntre p`r]i reprezint` o chitan]`, \n sensul c` \n cuprinsul sù este men]ionat faptul c` prta \n
cererea reconven]ional` a \ncasat aceast` sum` de bani (art. 3 alin. (2) din contract). Cu privire la sus]inerea prtei I c` art. 6.5 din contract ar fi o clauz` ilicit`, deoarece penalit`]ile de 1% ar reprezenta dobnd` la dobnd`, Tribunalul arbitral consider` c` penalit`]ile au caracterul unei clauze penale [i nu pot fi considerate ca avnd caracterul unei dobnzi care s` fie aplicate la o alt` dobnd`. Nici caracterul ilicit al acestei clauze prin raport la dispozi]iile art. 7 din Legea nr. 76/1992 nu poate fi re]inut, deoarece acest act normativ nu mai este \n vigoare. Aceast` clauz` se refer` la penalit`]ile de \ntrziere. |n fine, nu este \ntemeiat` nici sus]inerea potrivit c`reia faptul c` reclamanta are drepturi [i nu are obliga]ii \ntr-un antecontract de vnzare-cump`rare \n care, \n calitate de intermediar, nu este parte [i, astfel, contractul ar fi lovit de nulitate pentru fraud` la lege, deoarece contractul \ncheiat cuprinde [i clauze referitoare la raporturile juridice de prest`ri servicii de intermediere, nu numai la cele de promisiune de vnzare-cump`rare. Pe cale de consecin]`, Tribunalul arbitral urmeaz` a admite, \n parte, ac]iunea arbitral`, cu cheltuieli de arbitrare acordate propor]ional cu ceea ce s-a admis. Totodat`, tribunalul arbitral urmeaz` a respinge ca ne\ntemeiat` cererea reconven]ional` formulat` \n contradictoriu cu reclamanta [i cu prta Y \n cererea reconven]ional`; a respinge ca ne\ntemeiat` cererea prtei din cererea reconven]ional` de obligare la plata cheltuielilor de arbitrare.
Contract nenumit
Reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor consecin]e
|ntruct prestatorul nu a f`cut dovada furniz`rii serviciilor convenite [i nici nu a efectuat demersuri serioase [i efective \n vederea prest`rii lor, Tribunalul arbitral apreciaz` c` refuzul beneficiarului de a pl`ti contravaloarea respectivelor servicii este justificat. sentin]a arbitral` nr. 135/2005 dosar nr. 393/2004
66
P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o societate comercial` pe ac]iuni \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei
obligarea prtei la plata pre]ului serviciilor convenite, cu dobnzi [i cheltuieli de arbitrare. Motivele ac]iunii |n motivarea cererii, reclamanta a ar`tat c` a \ncheiat cu prta un contract avnd ca obiect popularizarea imaginii [i a m`rcilor prtei \ntr-un spa]iu comercial al reclamantei, c` pre]ul convenit pentru activitatea publicitar` ce urma s` fie prestat` \n folosul reclamantei a fost stabilit la suma de (...) plus TVA, pl`tibili \n dou` tran[e: prima, \n valoare de (...) plus TVA la data semn`rii contractului, a doua, de aceea[i valoare cu prima, pn` la data de 30 ianuarie 2005. A mai ar`tat reclamanta c` la data de 15.08.2003 a emis o factur` acceptat` la plat` de c`tre prt` prin semnare, c` de[i acceptat`, plata nu a fost f`cut` pn` la data de 15 septembrie 2003 [i nici ulterior [i c`, de[i a cerut prtei, prin mai multe adrese, s`-[i \ndeplineasc` obliga]ia de plat`, aceasta nu s-a conformat. Ap`rarea prtei Prin \ntmpinare, prta a solicitat respingerea ca ne\ntemeiat` a cererii reclamantei \n temeiul excep]iei de neexecutare de c`tre reclamant` a obliga]iilor asumate prin contract. |n fapt, prta a ar`tat c` reclamanta nu a desf`[urat [i nu desf`[oar` activitate \n spa]iul \n care urma s` se realizeze contractul \ncheiat de p`r]i, c` nu a pus la dispozi]ia sa spa]iul pentru reclam` [i publicitate, c` aceasta nu a comandat [i nu a comercializat niciun produs al prtei. Solu]ia Tribunalului arbitral Competen]a de solu]ionare a litigiului de fa]` rezult` din clauza compromisorie potrivit c`reia toate ne\n]elegerile ce vor interveni \ntre p`r]i \n leg`tur` cu executarea contractului lor s` fie solu]ionate prin arbitraj. Clauza compromisorie \ncheiat` de p`r]i este conform` cu dispozi]iile art. 969 [i art. 1704 [i urm`toarele din Codul civil, art. 340 [i urm`toarele din Codul de procedur` civil` [i art. 3 [i urm. din Regulile de procedur` arbitral` ale acestei Cur]i de Arbitraj, reguli adoptate \n conformitate cu Decretul-lege nr. 139/1990 privind Camerele de Comer] [i Industrie din Romnia, fiind pe deplin valabil`, astfel c` competen]a de solu]ionare a litigiului de fa]` revine Tribunalului arbitral.
Examinnd cererea de chemare \n judecat`, ap`r`rile formulate prin \ntmpinare, sus]inerile orale [i scrise ale p`r]ilor, precum [i \nscrisurile depuse de acestea \n dovedirea sus]inerilor lor [i r`spunsurile prtei la interogatoriu, Tribunalul constat` c` cererea reclamantei nu este \ntemeiat` [i va fi respins` pentru motivele ce se arat` \n continuare. La 15.08.2003, p`r]ile au \ncheiat un contract avnd ca obiect popularizarea imaginii [i a m`rcilor prtei \n spa]iul pe care reclamanta pretindea c` \l de]ine [i desf`[oar` activitate de comercializare a unor bùturi r`coritoare. Pre]ul convenit a fost de (...) plus TVA pl`tibil \n dou` tran[e, prima \n 30 zile de la data semn`rii contractului, a doua la data de 30.01.2005. Prta nu a pl`tit prima tran[` din pre]ul convenit, excep]ia de neexecutare invocat` de c`tre prt` [i pe care se \ntemeiaz` refuzul de plat` fiind justificat` pentru motivele ce se arat` \n continuare. Astfel, reclamanta nu a avut [i nu are \nregistrat la autorit`]ile romne ca punct de lucru spa]iul \n care [i-a asumat obliga]ia de a realiza activitatea de reclam` [i publicitate pentru m`rcile [i produsele reclamantei. Respectivul spa]iu a fost \nchiriat unei societ`]i de asigurare, dar a[a cum rezult` [i dintr-o scrisoare emis` de locator, reclamanta nu a desf`[urat activit`]i specifice de restaurant [i bar \n acel spa]iu. Prta \n r`spunsul la interogatoriul ce a fost formulat de c`tre reclamant, a ar`tat c` a efectuat verific`ri constatnd c`, \n spa]iul respectiv, reclamanta nu a desf`[urat niciodat` vreo activitate, c` a \ncheiat cu aceasta un contract de \mprumut pentru un agregat frigorific inscrip]ionat cu o anumit` marc` pentru care urma a se face publicitate \n acest spa]iu [i c` refuzul de plat` a facturii emis` de c`tre reclamant` se \ntemeiaz` pe aceste \mprejur`ri. |n raport de aceste probatorii [i din care rezult` c` reclamanta nu a desf`[urat activitate \n respectivul spa]iu [i, \n consecin]`, nu a prestat serviciile de publicitate [i reclam` la care s-a obligat prin contract [i nici nu a f`cut demersuri serioase [i efective \n vederea prest`rii lor, Tribunalul apreciaz` c` refuzul prtei de a pl`ti contravaloarea acestor servicii la care reclamanta s-a obligat, este justificat, astfel c` cererea de obligare a prtei la plata sumelor pretinse prin ac]iune este ne\ntemeiat`. Urmeaz` a se constata c` prta nu a solicitat cheltuieli de judecat`.
67
Contract nenumit
Natura juridic` a redeven]ei neexecutarea culpabil` a obliga]iei multiplicatorului de a pl`ti titularului de brevet redeven]a stabilit` de comun acord
Nu poate fi primit` sus]inerea c` redeven]a ar reprezenta pre]ul m`rfii vndute atta timp ct redeven]a se acord` pentru utilizarea soiului \n scopul protej`rii drepturilor titularilor de soiuri, respectiv pentru transmiterea dreptului de a produce [i a comercializa s`mn]a dintr-un anumit soi. Drept urmare, neexecutatea culpabil` de c`tre multiplicator a obliga]iilor asumate, inclusiv a obliga]iei de plat` a redeven]ei, \ndrept`]e[te Tribunalul arbitral s` admit` ac]iunea, astfel cum a fost formulat`. sentin]a arbitral` nr. 128/27.04.2005 dosar nr. 454/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o alt` societate comercial` cu r`spundere limitat` (prta I), respectiv o persoan` fizic` (prtul II). Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea, \n solidar, a pr]ilor la plata unei sume de bani cu titlu de redeven]`, cu cheltuieli de arbitrare. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \ntre p`r]i a intervenit un contract de vnzare-cump`rare a unor cantit`]i de s`mn]`, precum [i un contract de producere a respectivei semin]e. |n executarea primului contract, reclamanta a livrat prtei o cantitate de s`mn]`, \ns` prta I nu [i-a \ndeplinit obliga]ia din al doilea contract de a achita redeven]a. De[i a ar`tat \n continuare reclamanta prta I a fost de acord s` achite redeven]a prev`zut` \n art. 9 din contract, iar printr-un adendum a fost de acord cu efectuarea pl`]ii \n dou` rate, \n fapt, redeven]a a r`mas neachitat`. |ntruct \ncercarea de rezolvare a litigiului pe cale amiabil` nu a fost posibil`, reclamanta a formulat prezenta ac]iune, pentru ca prta I s` fie obligat` la plat`, \n solidar cu reprezentantul sù legal, prtul II, prin hot`rrea arbitral`.
Ap`rarea prtei I Prin \ntmpinare, prta I a solicitat respingerea ac]iunii, sus]innd c` reclamanta nu este \ndrept`]it` s` ob]in` redeven]a \ntruct nu i-a pus la dispozi]ie s`mn]a necesar` execut`rii celui de-al doilea contract (or, redeven]a reprezint` contravaloarea semin]ei pus` la dispozi]ie); a beneficiat att de pre]ul semin]ei \n cadrul primului contract, ct [i de subven]ia acordat` de stat; din ac]iune nu rezult` natura juridic` a redeven]ei, respectiv c` ar reprezenta altceva dect pre]ul semin]ei. Prin concluziile f`cute \n scris [i oral, prta I [i-a men]inut punctul de vedere, potrivit c`ruia la s`mn]a de consum nu se acord` redeven]`. Punctul de vedere formulat de reclamant` fa]` de ap`rarea prtei I |n r`spunsul la \ntmpinare, reclamanta a sus]inut c` cele dou` contracte trebuie s` fie discutate \mpreun`, avnd \n vedere c`, potrivit \n]elegerii p`r]ilor, prin contractul de vnzare-cump`rare s-a asigurat s`mn]a de baz` necesar` execut`rii contractului de producere a semin]ei pentru bere; s-a contestat sus]inerea prtei I c` redeven]a ar reprezenta contravaloarea semin]ei asigurate de reclamant`; \n realitate, s-a mai sus]inut, redeven]a este datorat` pentru dreptul de folosire a semin]ei, iar reclamanta, \n baza unor prevederi legale, are un drept de exclusivitate pentru comercializarea semin]ei respective. Prin concluziile formulate, reclamanta a reiterat sus]inerea c` cele dou` contracte nu pot fi privite separat [i c` prta I datoreaz` redeven]a stabilit` de cel de-al doilea contract. |n acest sens, au fost invocate autoriza]iile depuse la dosarul cauzei, prin care o firm` german` a atestat c` reclamanta avea dreptul de a importa o serie de soiuri de cultur` (\ntre care [i soiul \n litigiu), precum [i dreptul de a produce [i comercializa soiurile respective protejate [i \nscrise \n catalogul oficial U.E. drept care include [i ob]inerea unei redeven]e. Solu]ia Tribunalului arbitral |n fond, Tribunalul arbitral re]ine c` \ntre recla-
68
mant`, \n calitate de multiplicant, [i prta I, \n calitate de multiplicator, s-a \ncheiat contractul de producere a unei semin]e de cultur`. La Cap. III, art. 1 din contract, s-a prev`zut c` obiectul contractului \l constituie cultura de orzoaic` de toamn`, soiul V., pe o suprafa]` de (...) ha [i realizarea unei produc]ii de (...) tone de s`mn]` finit` comercial` pentru bere. Potrivit contractului, reclamanta (multiplicantul) avea obliga]ia s` asigure s`mn]a necesar` (art. 4.1), s` preia produc]ia (art. 2) [i s` pl`teasc` pre]ul de (...) euro/ton` (art. 6.1); prta, la rndul sù, avea obliga]ia s` \ns`mn]eze suprafa]a stabilit` [i s` ob]in` (...) tone produc]ie finit` (art. 3.1), s` predea reclamantei produc]ia la pre]ul convenit (art. 3.5 [i art. 3.6) [i s` pl`teasc` acesteia o redeven]a de (...) euro/ton` de s`mn]` primit` sum` ce se re]ine din contravaloarea m`rfii livrate (art. 9). Obiectul ac]iunii de fa]` \l formeaz` plata de c`tre prt` a redeven]ei de (...) euro/ton` de s`mn]` primit` de la reclamant`. Tribunalul arbitral consider` c` prta datoreaz` redeven]a de (...)euro/ton`, \ntruct: Prin contract prta s-a angajat s` pl`teasc` redeven]a de (...) euro/ton` (art. 9); clauza \nscris` \n contract cu privire la redeven]` a r`mas nemodificat` [i necontestat`, pe tot parcursul execut`rii contractului; mai mult, la data de 15.08.2003, prta a \ncheiat cu reclamanta un adendum, prin care a fost de acord cu prelungirea contractului [i plata redeven]ei \n dou` rate. Potrivit unor dispozi]ii legale, dreptul de a produce [i de a comercializa se transmite contractual oric`rei persoane fizice sau juridice \nregistrate conform art. 4, care se angajeaz` s` achite titularului de brevet o redeven]` stabilit` de comun acord; \n spe]`, reclamanta a transmis prtei dreptul de a produce [i a comercializa s`mn]a soiul V., iar prta s-a angajat s` pl`teasc` redeven]a \n cuantumul stabilit de comun acord cu reclamanta. Tribunalul arbitral are \n vedere [i faptul c` s`mn]a primit` de prt` pentru \ns`mn]area a (...) ha este din soiul V., soi produs \n Germania [i importat din aceast` ]ar`. Conform autoriza]iei firmei germane exportatoare, soiul respectiv face parte din soiurile particulare, protejate, \nscrise \n catalogul oficial al U.E.
Obiec]iunile prtei I, \n justificarea neachit`rii redeven]ei, sunt ne\ntemeiate. Astfel, destina]ia semin]ei pentru consum, respectiv pentru fabricarea berii, nu este relevant` din moment ce att prevederile legale, ct [i autoriza]iile firmei germane se refer` la transmiterea dreptului de a produce [i a comercializa, f`r` vreo restric]ie \n privin]a comercializ`rii pentru consum; destina]ia semin]ei era, de altfel, cunoscut` prtei la data \ncheierii contractului, care se intituleaz` Contract pentru producerea semin]ei comerciale de orzoaic` de toamn` pentru bere, produc]ie 2003. |n ceea ce prive[te natura juridic` a redeven]ei, motivarea prtei c` redeven]a ar reprezenta pre]ul semin]ei primite de la reclamant` este ne\ntemeiat`; a[a cum reiese din reglement`rile \n domeniu, redeven]a se acord` pentru utilizarea soiului \n scopul protej`rii drepturilor titularilor de soiuri, respectiv pentru transmiterea dreptului de a produce [i a comercializa s`mn]a dintr-un anumit soi (\n spe]`, soiul V. este importat din Germania, protejat [i \nscris \n catalogul oficial al U.E.). Problema pre]ului semin]ei f`cea, de altfel, obiectul contractului de vnzare-cump`rare; ea a fost integral rezolvat` \n cadrul acestui contract; referirea \n art. 9 din cel de-al doilea contract la s`mn]a primit` nu poate fi interpretat` \n sensul c` reclamanta trebuia s` dea pentru executarea acestui contract alt` s`mn]` dect s`mn]a vndut` \n baza contractului de vnzare-cump`rare. O atare interpretare nu ar ]ine seama de complementaritatea celor dou` contracte. |n considerarea acestei complementarit`]i, contractul de vnzare-cump`rare a fost \ncheiat de p`r]i tocmai \n vederea asigur`rii semin]ei necesare execut`rii contractului pentru producerea semin]ei comerciale. S`mn]a achizi]ionat` prin contractul de vnzare-cump`rare reprezenta necesarul pentru suprafa]a de (...) ha cultur` din cel de-al doilea contract, \nct orice alt` cantitate de s`mn]` peste cea achizi]ionat` dep`[ea necesarul respectiv. |n concluzie, Tribunalul arbitral re]ine c` ac]iunea de fa]` este \ntemeiat` [i oblig`, \n solidar, pe pr]ii I [i II s` pl`teasc` reclamantei suma de bani solicitat` cu titlu de redeven]`, cu cheltuieli de arbitrare.
69
Contract de prest`ri servicii

Reciprocitatea [i interdependen]a contractului de prest`ri servicii de asisten]` contabil` neexecutarea culpabil` de c`tre prestator a obliga]iei de prest`ri servicii consecin]e
|ntruct prestatorul nu a f`cut dovada prest`rii serviciilor de asisten]` contabil`, Tribunalul arbitral apreciaz` c` preten]ia acestuia de plat` a respectivei presta]ii are caracter ne\ntemeiat. sentin]a arbitral` nr. 267/11.10.2005 dosar nr. 185/2005 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o societate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea prtei la plata serviciilor prestate, cu penalit`]i de \ntrziere [i cheltuieli de arbitrare. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` [i-a \ndeplinit obliga]iile contractuale transmi]nd prtei rapoartele de audit privind situa]iile consolidate ale societ`]ilor R. [i A. la 31 decembrie 2001, iar recep]ia a fost confirmat` de dl M.C. la data de 17.05.2002. De asemenea, a mai sus]inut reclamanta c` a prestat [i serviciile de asisten]` contabil` contractate. |n vederea pl`]ii acestor servicii, reclamanta a emis dou` facturi proforma. |n ambele facturi, s-a men]ionat c` plata se va efectua \n lei la cursul B.N.R. valabil la data pl`]ii, termenul de plat` fiind de 14 zile de la data primirii facturii. |ntruct nu a achitat una dintre facturi, a fost formulat` prezenta ac]iune arbitral`. Ap`rarea prtei Prta a sus]inut c` a refuzat plata facturii litigioase dup` constatarea deconturilor fanteziste [i a costului dispropor]ionat al onorariilor pretinse [i dup` examinarea sumelor astronomice, absolut contestabile \n raport cu presta]iile furnizate. |n cadrul litigiului de fa]`, prta [i-a men]inut
70
aceea[i pozi]ie, sus]innd, \n esen]`, c` de[i obiectul contractului cuprindea att servicii de audit, ct [i servicii de asisten]` contabil`, \n fapt, serviciile de asisten]` contabil` nu au fost prestate de reclamant`, ea prednd la data de 16.05.2002 doar raportul de audit privind situa]ia consolidat` a societ`]ii R. la 31.12.2001. Reclamanta nu a efectuat nici raportul de audit privind situa]ia financiar` a societ`]ii R. \n conformitate cu prevederile legale pentru aprobarea Reglement`rilor contabile autorizate de Directiva a IV-a a Comunit`]ilor Europene [i cu Standardele Interna]ionale de Contabilitate. Mai mult, unicul raport de audit a fost predat prtei cu \ntrziere, anume la 16.05.2002, de[i termenul contractual de predare era 31.03.2002. A mai sus]inut prta c` prin contract p`r]ile au stabilit numai onorarii estimative (respectiv (...) pentru audit [i (...) pentru serviciile de asisten]` contabil`), evaluate de reclamant`, \n contract \n func]ie de timpul prev`zut (...), la date orare ce variaz` \n func]ie de gradul de responsabilitate, experien]` [i calit`]ile cerute, f`r` \ns` a se indica \n contract aceste rate orare. De[i ea a cerut reclamantei explica]ii cu privire la sumele facturate, n-a primit asemenea explica]ii. Pe de alt` parte, a sus]inut prta crean]a nu este cert`, lichid` [i exigibil` \ntruct facturile proforma nu pot fi considerate documente de plat` sau documente justificative, acest caracter avndu-l numai facturile fiscale. De asemenea, prta a sus]inut c` valoarea \n lei a crean]ei pretinse de reclamant` a fost calculat` eronat la cursul de schimb valabil la data emiterii facturii, iar nu la cursul de schimb din ziua scaden]ei. |n final, a sus]inut prta, \ntruct suma de bani solicitat` nu este datorat`, nu se datoreaz` nici penalit`]ile de \ntrziere pretinse. Fa]` de faptul c` reclamanta nu [i-a \ndeplinit pe deplin obliga]iile contractuale, iar sumele pretinse sunt excesive [i nejustificate, prta solicit` respingerea ac]iunii ca ne\ntemeiat`. Solu]ia Tribunalului arbitral Sus]inerile p`r]ilor ca [i probele administrate \n acest litigiu vor fi examinate mai departe.
Competen]a de a solu]iona litigiul de fa]` revine acestui Tribunal arbitral \n temeiul clauzei compromisorii \nscrise \n scrisoarea de misiuni de audit [i asisten]` contabil` emis` de reclamant` [i acceptat` de prt` [i din care izvor`[te litigiul de fa]`, clauz` compromisorie care are urm`torul cuprins: Realizarea acestei misiuni va fi complet` odat` ce misiunea noastr` a fost finalizat` [i onorariile pl`tite. Acest contract este supus dispozi]iilor legisla]iei romne[ti. P`r]ile vor face toate eforturile pentru a regla pe cale amiabil` \ntre p`r]i, orice litigiu relativ la interpretarea sau aplicarea acestui contract. |n lipsa unei solu]ion`ri pe cale amiabil` \ntre p`r]i, orice litigiu n`scut sau rezultnd din prezentul contract, \n special orice aspect privind existen]a, validitatea sau \ncetarea contractului, va fi definitiv reglat` la Curtea de Arbitraj a Camerei Romne de Comer] [i Industrie, prin 3 (trei) arbitri numi]i conform regulilor de arbitraj \n vigoare. Procedura arbitral` se va ]ine la Bucure[ti [i limba englez` va fi utilizat` \n decursul procedurii. Deciziile Cur]ii de Arbitraj sunt definitive [i f`r` apel. Clauza compromisorie citat` este pe deplin valabil` \n temeiul art. 969 din Codul civil, al art. 340 [i urm. din Codul de procedur` civil` [i al art. 2 [i urm. din Regulile de procedur` arbitral` ale acestei Cur]i de Arbitraj (RPA-CA). |n consecin]`, competen]a de solu]ionare a litigiului de fa]` revine acestui Tribunal arbitral. P`r]ile nu au ridicat excep]ii \n leg`tur` cu constituirea, componen]a [i competen]a Tribunalului arbitral. |ncercarea de rezolvare amiabil` a litigiului, \ntreprins` de reclamant` nu a dat rezultat, fapt care a dus la introducerea ac]iunii arbitrale de fa]`. |n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul arbitral re]ine cele ce urmeaz`: Rela]iile contractuale dintre p`r]i sunt stabilite prin scrisoarea reclamantei intitulat` Misiuni de audit [i asisten]` contabil`, inclusiv anexa 1 Condi]ii generale ale misiunii , acceptat` de prt` (scrisoare denumit`, \n continuare, Contractul), avnd ca obiect prestarea unor servicii de c`tre reclamant` pentru prt`, anume: un audit al situa]iilor financiare ale societ`]ii prte la 31 decembrie 2001, \ntocmite \n conformitate cu dispozi]iile legale, finalizate prin redactarea unui raport de audit; un audit al situa]iilor consolidate ale societ`]ii prte la 31 decembrie 2001, \ntocmite \n conformitate cu normele contabile ale grupului X., finalizate prin redactarea unui raport de audit; pe baza informa]iilor furnizate de conducerea societ`]ii [i a situa]iilor financiare \ntocmite \n conformitate
cu dispozi]iile Legii nr. 82/1991, asistarea departamentului de contabilitate al societ`]ii prte \n preg`tirea [i prezentarea \n limba francez` a situa]iei consolidate a societ`]ii la 31 decembrie 2001, prezentate \n euro, conform normelor grupului X. Pentru aceste servicii, reclamanta propune un onorariu f`r` TVA de (...) pentru misiunea de audit [i de (...) pentru misiunea de asisten]` contabil`, onorarii ce vor fi pl`tite \n lei [i vor fi comunicate pe baz` de facturi proforma, 80% la \nceputul misiunii de audit, 20% la \nmnarea raportului de audit. La primirea pl`]ii integrale a fiec`rei facturi, se va emite o factur` fiscal` \n termen de 3 zile lucr`toare. Prin scrisoare se stabile[te calendarul misiunii, durata contractului (un an), precum [i alte clauze \n leg`tur` cu drepturile [i obliga]iile p`r]ilor. Examinnd preten]iile, ap`r`rile [i sus]inerile p`r]ilor \n lumina prevederilor contractului, ale dispozi]iilor legale pertinente [i ale probelor administrate, Tribunalul arbitral re]ine, mai \nti, c` nu se contest` predarea primirea raportului de audit al situa]iilor financiare ale societ`]ii prte la 31.12.2001. De asemenea, nu se contest` c` raportul de audit al situa]iilor consolidate ale societ`]ii prte la 31.12.2001 nu s-a predat, reclamanta sus]innd c`, din moment ce prta nu a achitat la timp una dintre facturile emise \n baza contractului, ea avea dreptul s` \ntrerup` orice serviciu de asisten]` care urma s` fie prestat. Divergen]a dintre p`r]i const` \n faptul c` reclamanta sus]ine c` a prestat servicii de asisten]` contabil`, conform contractului [i, \n consecin]`, cere plata corespunz`toare, \n timp ce prta contest` prestarea acestor servicii [i orice datorie a sa c`tre reclamant` \n temeiul acestui contract. A[a cum s-a ar`tat mai \nainte, pentru plata serviciilor prestate \n temeiul contractului, reclamanta a emis dou` facturi. Prima sum` nu face obiectul ac]iunii arbitrale de fa]` \ntruct dup` afirma]ia prtei este prescris`, r`mnnd \n discu]ie, \n cadrul acestui litigiu, numai cea de-a doua sum`, reprezentnd costul asisten]ei contabile. Tribunalul arbitral re]ine c` reclamanta nu a f`cut dovada prest`rii acestui serviciu, evaluat ini]ial prin contract la suma de (...). Nici nu a facturat costul asisten]ei contabile, de[i era obligat` ca, din moment ce \n contract se prevedea distinct costul auditului (...) [i costul asisten]ei contabile (...), s` calculeze [i s` eviden]ieze separat \n facturi aceste costuri, chiar dac` plata lor urma s` se fac` \n dou` tran[e.
71
|nscrisurile depuse la dosar de c`tre reclamant` [i anexate la r`spunsul la \ntmpinare nu fac dovada prest`rii asisten]ei contabile. Nu exist` niciun \nscris emis \n perioada \n care urma s` fie prestat` asisten]a contabil` (1.01.2002 mai 2002) sau \n perioada ulterioar` emiterii facturii din 30.05.2002, care s` ateste efectuarea acestei presta]ii. Astfel: scrisoarea din 16.05.2002 atest` doar trimiterea raportului de audit \nso]it de bilan]urile [i conturile de profit [i pierdere, precum [i de note \n anexe; scrisoarea din 3.04.2002 cuprinde o propunere a prtei cu privire la modalitatea de colaborare pentru acest an \n vederea \ntocmirii conturilor semestriale per 30 iunie 2002 [i 31.12.2002; prin scrisoarea din 17.04.2002, reclamanta cere prtei remiterea unor documente [i date necesare \ntocmirii rapoartelor de audit per 31.12.2001;
prin scrisoarea din 9.07.2002, reclamanta restituie prtei Registrul mijloacelor fixe la data de 31.12.2001; prin scrisoarea din 16.10.2003, directorul general al unei societ`]i bancare cere reclamantei rela]ii privind societatea prt` \n leg`tur` cu situa]iile financiare per 30.06.2003, care \[i g`sesc explica]ii \n conturile auditate ale anilor preceden]i (2001-2002) [i se reclam` unele erori materiale \n situa]ia consolidat` per 31.12.2001. |n finalul acestei scrisori se precizeaz` c` cererea de rela]ii nu prive[te asisten]`, ci o justificare sau o explica]ie \n ceea ce prive[te aceste aspecte. Fa]` de faptul c` reclamanta nu a f`cut dovada prest`rii asisten]ei contabile, preten]ia sa de plat` a acestei presta]ii urmeaz` a fi respins` ca ne\ntemeiat`, ceea ce atrage [i respingerea cap`tului de cerere privind plata penalit`]ilor plus cheltuieli de arbitrare.
Contract de prest`ri servicii

Nerespectarea de c`tre beneficiar a obliga]iei de asigurare \n favoarea c`rù[ului a unui minim de km de parcurs consecin]e Nerespectarea culpabil` de c`tre beneficiar a obliga]iei de asigurare \n favoarea c`rù[ului a unui minim de km de parcurs \l \ndrept`]e[te pe acesta din urm` s` solicite plata de desp`gubiri. sentin]a arbitral` nr. 121/26.04.2005 dosar nr. 435/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o alt` societate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea prtei la plata unei sume de bani reprezentnd daune-interese egale cu contravaloarea kilometrilor neasigura]i, cu penalit`]i de \ntrziere [i cheltuieli de arbitrare. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` beneficiarul nu [i-a \ndeplinit \n lunile mai [i iunie 2004 obliga]ia asumat` de a asigura un minim de 8.000 km/lun` pentru fiecare camion, producnd un prejudiciu reprezentnd contravaloarea sumei pe care ar fi trebuit s` o \ncaseze pentru diferen]a de kilometri nerealiza]i de camioanele puse la dispozi]ia beneficiarului. Astfel, \n luna mai 2004, pentru cele dou` autocamioane ar fi trebuit asigura]i 16.00 km, dar s-au asigurat numai 10.640 km, diferen]a de kilometri nerealiza]i fiind de 5.360 km. Valoarea cu TVA a celor 5.360 km este de (...). Din aceast` sum` s-a sc`zut contravaloarea motorinei neutilizate. |n continuare, s-a ar`tat c` pentru luna iunie, diferen]a de kilometri nerealiza]i este de 2.227 km, valoarea cu TVA fiind de (...). Din aceast` sum` s-a sc`zut contravaloarea motorinei neutilizate. Ap`rarea prtei Prin \ntmpinare, prta a solicitat respingerea ac]iunii ca ne\ntemeiat` [i nedovedit`, iar prin concluziile scrise a solicitat admiterea ac]iunii \n parte, numai pentru preten]iile pe luna mai 2004.
72
Solu]ia Tribunalului arbitral Sus]inerile p`r]ilor ca [i probele administrate \n acest litigiu vor fi examinate mai departe. Competen]a de a solu]iona litigiul de fa]` revine acestui Tribunal arbitral \n temeiul clauzei compromisorii potrivit c`reia: |n cazul \n care rezolvarea ne\n]elegerilor nu este posibil` pe cale amiabil`, ele vor fi supuse spre solu]ionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedur` aplicabile arbitrajului comercial ad hoc, organizat de Camera de Comer] [i Industrie a Romniei. |n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul arbitral re]ine cele ce urmeaz`. |ntre reclamant`, \n calitate de transportator [i prt` \n calitate de beneficiar, s-a \ncheiat contractul de transport prin care transportatorul se oblig` s` transporte m`rfurile beneficiarului pe baza comenzilor date de acesta. Prin art. 5.1.12 din contract, beneficiarul este obligat s` asigure transportatorului un minimum de 8.000 de km pe lun` pentru fiecare ma[in`. Totodat`, Tribunalul arbitral re]ine c` c` \n luna mai 2004 s-au efectuat 11.149 km (iar nu 11.640 km), iar \n luna iunie 2004 s-au efectuat 14.688 km (iar nu 13.773 km). Pe de alt` parte, pentru luna iunie 2004, art. 5.1.12 din contract a fost suspendat cu acordul reclamantei conform scrisorii expediate de aceasta, astfel c` minimumul de 8.000 km nu mai era obligatoriu. Examinnd sus]inerile p`r]ilor \n lumina probelor dosarului, Tribunalul arbitral re]ine, mai \nti, c` num`rul de km neasigura]i, pentru care se cere suma de (...), se stabile[te sc`znd din num`rul de km pe care prta s-a obligat s`-i asigure lunar (16.000 km), num`rul de km efectiv parcur[i. Acest num`r de km efectiv parcur[i rezult` din facturile acceptate [i achitate de prt`, \ntocmite conform unor centralizatoare/borderouri \ncheiate de p`r]i \n baza foilor de parcurs. Toate facturile fac trimitere la centralizator/borderou, iar unele indic` chiar \n cuprinsul lor nr. de km efectiv realizat. Prta a achitat aceste facturi f`r` a face obiec]iuni cu privire la calcul, opunnd eventual centralizatoarele/borderouri aflate \n posesia sa. Abia \n cursul acestui litigiu, prta afirm` c` \n luna mai 2004 au fost realiza]i 11.149 km, iar \n luna iunie 2004 au fost realiza]i 14.688 km, f`r` \ns` a face nicio dovad` \n acest sens. Dimpotriv`, afirma]iile sale sunt contrazise de facturile la care s-a f`cut referire. A[a fiind, Tribunalul arbitral re]ine c` cifrele prezentate de reclamant` privind num`rul de km neasigura]i (5.360 + 2.227 km) sunt dovedite.
Prta mai invoc` \n ap`rarea sa scrisoarea c`tre reclamant` avnd urm`torul cuprins: ca urmare a faptului c` \n luna mai volumul de transport a fost mai redus datorit` furnizorilor no[tri [i c` aceast` situa]ie persist` [i \n luna iunie, v` solicit`m ca punctul 5.1.12 din contractul \ncheiat \ntre firmele noastre s` fie suspendat, urmnd s` relu`m aceast` prevedere la momentul oportun. Pe aceast` scrisoare apare men]iunea reclamantei de primire, precum [i [tampila sa. Prta sus]ine c` \n acest mod reclamanta a fost de acord ca pe luna iunie 2004, clauza 5.1.12 privind minimul de km asigura]i (16.000 km pentru dou` camioane) s` nu mai fie operant`, ceea ce \nseamn` c` nu se mai poate pretinde contravaloarea kilometrilor neasigura]i. Reclamanta contest` suspendarea acestei clauze [i pentru luna iunie 2004, \n condi]iile \n care, potrivit art. 9.2 din contract, orice modificare la acesta urma s` fie notificat` cu 30 de zile anterior producerii unor efecte. Cu alte cuvinte, reclamanta nu contest` c` a fost de acord cu suspendarea clauzei 5.1.12, dar acordul a fost dat \n condi]iile clauzei 9.2, potrivit c`reia partea care invoc` o clauz` de \ncetare a prevederilor contractului o va notifica celeilalte p`r]i, cu cel pu]in 30 de zile \nainte de data la care \ncetarea urmeaz` s`-[i produc` efectele. A[a fiind sus]ine reclamanta acordul nu putea privi luna iunie 2004. Tribunalul arbitral constat` \ns`, c` acordul reclamantei n-a fost condi]ionat de excluderea lunii iunie. Dimpotriv`, \n condi]iile \n care solicitarea se referea expres la luna iunie, acordul reclamantei se prezum` a fi dat [i pentru aceast` lun`. Dac` reclamanta \n]elegea s` exclud` luna iunie \n temeiul clauzei 9.2 din contract, ea trebuia s` comunice de \ndat` prtei punctul sù de vedere. A[a fiind, Tribunalul arbitral consider` c` citata clauz` 5.1.12 a fost suspendat` pe luna iunie 2004, astfel c` cererea reclamantei de a i se acorda, \n temeiul acestei clauze, suma de bani aferent` kilometrilor nerealiza]i pe luna iunie 2004, plus penalit`]i de \ntrziere aferente, este lipsit` de temei contractual. |n baza prevederilor clauzei 6.1 din contract, potrivit c`rora dac` beneficiarul nu efectueaz` plata facturilor \n termenul stabilit conform art. 5.1.11 (de a pl`ti facturile \n termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii lor), atunci va pl`ti transportatorului penalit`]i de \ntrziere de 0,5% pentru fiecare zi de \ntrziere, Tribunalul arbitral urmeaz` a admite \n parte [i cap`tul de cerere privind penalit`]ile de \ntrziere. Pentru considerentele ar`tate, Tribunalul arbitral, \n temeiul prevederilor contractului de transport, contract
73
care, potrivit art. 969 Cod civil, are putere de lege \ntre p`r]ile contractante, urmeaz` a admite, \n parte, primul cap`t de cerere [i a obliga prta s` pl`teasc` reclamantei
daune-interese egale cu contravaloarea kilometrilor neasigura]i conform obliga]iei contractuale, cu cheltuieli de arbitrare acordate propor]ional cu ceea ce s-a acordat.
Contract de subantrepriz`
Efectuarea, f`r` obiec]iuni, a recep]iei finale a lucr`rilor lipsa temeiului contractual pentru executarea scrisorilor de garan]ie lipsa impedimentelor \n valorificarea dreptului subantreprenorului de a solicita contravaloarea scrisorilor de garan]ie bancar` de bun` execu]ie Din momentul efectu`rii, f`r` obiec]iuni, a recep]iei finale a lucr`rilor, executarea scrisorilor bancare de bun` execu]ie nu are fundament contractual. Formularea, pe cale separat`, de c`tre antreprenorul general a unei ac]iuni \n preten]ii decurgnd din executarea necorespunz`toare a contractului de subantrepriz` nu constituie un impediment \n valorificarea dreptului actual al subantreprenorului de a solicita restituirea contravalorii scrisorilor de garan]ie bancar` de bun` execu]ie ce au fost \ncasate f`r` temei legitim. Nu poate constitui un astfel de impediment nici faptul c` banca, de[i a gre[it atunci cnd a executat scrisorile de garan]ie expirate, trebuie s` r`spund` fa]` de subantreprenorul emitent al acestora. Or, \n condi]iile \n care, potrivit art. 992 C.civil, obliga]ia de restituire incumb` celui care prime[te a ceea ce nu \i este \n debit este irelevant c` \mbog`]irea s-a realizat prin mijlocirea unui ter]. sentin]a arbitral` nr. 120/26.04.2005 dosar nr. 67/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de reclamant`, precum [i o societate cu r`spundere limitat`, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea prtei la plata contravalorii unor scrisori de garan]ie bancar` de bun` execu]ie, cu cheltuieli de arbitrare. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \n momentul \ncasa`rii scrisorilor de execu]ie, acestea erau ineficiente, prin expirarea termenului de valabilitate [i prin \ncheierea att a procesului-verbal de recep]ie la terminarea lucr`rilor, ct [i a procesului-verbal de recep]ie final`. A mai ar`tat reclamanta c` banca nu putea prelungi cu de la sine putere termenul de valabilitate a scrisorilor de garan]ie, ci a[a cum se stipuleaz` \n aceste scrisori numai cu acordul p`r]ilor, acord care n-a intervenit. Termenul-limit` pn` la care aceste scrisori puteau produce efecte era expirat. Singura posibilitate de executare a acestor scrisori era neexecutarea sau executarea defectuoas` a obliga]iilor subantreprenorului. Or, procesulverbal de recep]ie final` confirm` calitatea lucr`rilor [i, prin urmare, \ndeplinirea corespunz`toare a obliga]iilor din contractele de subantrepriz`, astfel c`, pe data acestui proces-verbal [i a restituirii garan]iilor de c`tre o entitate de drept public c`tre reclamant` se sting \n totalitate preten]iile anterioare [i concomitente execu]iei. Ap`rarea prtei Prin \ntmpinare [i concluzii scrise, prta a solicitat respingerea ac]iunii ca nefondat`. A sus]inut prta c` executarea scrisorilor de garan]ie a fost cerut` \n cadrul termenului de valabilitate a acelor garan]i. Ele nu au putut fi \ns` executate \ntruct reclamanta a formulat contesta]ie la executare [i a ob]inut suspendarea execut`rii. Contesta]ia a fost respins` prin hot`rrea pronun]at` de o instan]` statal`, dat` la care au \ncetat [i efectele suspend`rii. |n consecin]`, s-a mai sus]inut c` prta, prin intermediul B`ncii sale, a revenit la o solicitare anterioar` [i a cerut B`ncii garante plata garan]iei, iar aceasta, constatnd c` sunt \ndeplinite condi]iile garan]iei, s-a conformat. Dac`, totu[i, s-ar re]ine c` scrisorile de garan]ie au fost executate dup` termenul de valabilitate, acest fapt nu poate fi opus prtei, r`spunderea revenind exclusiv b`ncii. Invocarea acestui motiv de c`tre ordonatorul garan]iei se poate face doar \n cadrul raportului dintre acesta [i emitentul garan]iei, fa]` de care prta este ter]. |ntr-un asemenea raport, prta nu ar avea calitate procesual` pasiv`, iar cazul
74
n-ar fi de competen]a arbitrajului. Regresul reclamantei \mpotriva prtei ar presupune dovedirea faptului c` aceasta din urm` ar fi uzat necuvenit de garan]iile emise \n favoarea sa, respectiv c` reclamanta-subantreprenoare [i-a \ndeplinit \ntocmai obliga]iile decurgnd din raportul fundamental (dintre reclamant` [i prt`). Or, prta a formulat preten]ii decurgnd din executarea necorespunz`toare a celor dou` contracte de subantrepriz`, printr-o cerere de arbitrare, \n curs de solu]ionare. Solu]ia Tribunalului arbitral Sus]inerile p`r]ilor ca [i probele administrate \n acest litigiu vor fi examinate mai departe. Competen]a de a solu]iona litigiul de fa]` revine acestui Tribunal arbitral \n temeiul art.13 din Regulile de procedur` arbitral` ale acestei Cur]i de Arbitraj (RPA-CA), adoptate \n conformitate cu Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comer] [i industrie din Romnia, potrivit c`ruia conven]ia arbitral` poate rezulta [i din introducerea de c`tre reclamant a unei cereri de arbitrare [i acceptarea prtului ca aceast` cerere s` fie solu]ionat` de Curtea de Arbitraj. |n cazul de fa]`, condi]iile prev`zute de acest text sunt \ndeplinite. |n consecin]`, competen]a de solu]ionare a litigiului de fa]` revine acestui Tribunal arbitral. |n cadrul chestiunilor prealabile, Tribunalul arbitral a mai constatat c` a fost alc`tuit cu respectarea prevederilor RPA-CA [i c` desf`[urarea procedurii arbitrale s-a f`cut \n conformitate cu aceste Reguli [i cu normele aplicabile. P`r]ile nu au ridicat excep]ii \n leg`tur` cu componen]a, constituirea [i competen]a Tribunalului arbitral [i nici cu privire la procedura arbitral`. |n dovedirea preten]iilor [i sus]inerilor p`r]ilor, Tribunalul arbitral a admis ambelor p`r]i proba cu \nscrisuri. Reclamanta a depus \nscrisurile men]ionate \n ac]iune. Din dispozi]ia Tribunalului, reclamanta a mai depus \nscrisurile \n temeiul c`rora a cerut s` se emit` scrisorile de garan]ie bancar` de bun` execu]ie, precum [i \nscrisurile indicate \n cererea depus` la un termen de arbitrare, iar prta a depus cererea de executare a acestor garan]ii bancare, precum [i alte \nscrisuri. |n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul arbitral re]ine c` \ntre prt`, \n calitate de antreprenor, [i prt`, \n calitate de subantreprenor (subcontractant), s-au \ncheiat dou` contracte de subantrepriz`. Ambele contracte sunt \nso]ite de Condi]iile subcontractului (contractului secundar) [i de alte anexe. Ele sunt considerate subcontracte sau contracte secundare prin
raport cu contractul principal \ncheiat \ntre o entitate de drept public, \n calitate de Antreprenor general [i prt`, \n calitate de Contractant. Prin art. 2.2 din contractele de subantrepriz`, s-a prev`zut c` subantreprenorul va ob]ine o garan]ie bancar` pentru executarea corespunz`toare a subcontractului de 10% din pre]ul contractual, constnd \ntr-un ordin de plat` la cerere de primul rang, de tipul [i forma anexat` la aceste condi]ii de subcontractare, iar prin art. 16.3 din Condi]iile subcontractului, s-a convenit [i constituirea unei garan]ii de bun` execu]ie de 10% din valoarea lucr`rilor executate f`r` TVA, prin re]ineri succesive din toate facturile emise. |n executarea prevederii art. 2.2, reclamanta ob]ine de la o societate bancar` dou` scrisori de garan]ie bancar` de bun` execu]ie prin care se angajeaz` s` pl`teasc` \n favoarea societ`]ii prte pn` la concuren]a sumei de (...) [i (..) orice sum` cerut` de dvs. conform clauzei de subcontract, la prima dvs. cerere \n decurs de 10 zile de la primirea acestei cereri \nso]ite de declara]ia dvs. c` (... reclamanta) nu [i-a \ndeplinit obliga]iile prev`zute \n subcontract, \ncheiat cu (... prta). |n caz de insolvabilitate a (...reclamantei), noi vom pl`ti conform acestei declara]ii, la prima dvs. cerere, \n termenul men]ionat, f`r` nicio alt` formalitate din partea dvs. sau a oric`rei p`r]i contractante. Scrisoarea de garan]ie bancar` de bun` execu]ie este valabil` de la 22.08.2000 pn` la 30.04.2003. Conform extrasului de cont emis de banc`, prta a \ncasat valoarea celor dou` scrisori de garan]ie. Tribunalul arbitral, examinnd sus]inerile p`r]ilor \n lumina probelor dosarului, re]ine c` nu se contest` c` termenul de valabilitate prev`zut \n cele dou` scrisori de garan]ie era 30.04.2003, c` acest termen nu a fost prelungit prin acordul p`r]ilor, c` ele au fost executate la data de 8.01.2004 [i c` prta a \ncasat la 9.01.2004 contravaloarea acestora. Se contest` \ns` legalitatea \ncas`rii celor dou` sume sub un dublu aspect: ele au fost executate dup` expirarea valabilit`]ii lor [i \n ciuda faptului c` reclamanta \[i \ndeplinise obliga]iile contractuale privind buna execu]ie a lucr`rilor. Sub aceste aspecte, Tribunalul arbitral re]ine c` angajamentul b`ncii de a pl`ti la prima cerere suma solicitat` de beneficiarul garan]iei era condi]ionat de prezentarea de c`tre acesta a unei declara]ii, c` reclamanta nu [i-a \ndeplinit obliga]iile prev`zute \n cele dou` subcontracte \ncheiate cu prta. |n \ndeplinirea acestei condi]ii, prta a formulat dou` declara]ii purtnd data de 29.11.2002 prin care afirm` c` reclamanta nu [i-a \ndeplinit obliga]iile
75
prev`zute \n cele dou` subcontracte, fapt care i-a provocat daunele ar`tate \n aceste declara]ii. Cele dou` declara]ii au fost ata[ate la cererile de executare a scrisorilor de garan]ie, formulate la 12.12.2002 de c`tre prt` prin intermediul b`ncii sale, \n baza \mputernicirii din 2.12.2002. Reclamanta a introdus contesta]ie la executarea garan]iilor, iar instan]a statal` a suspendat executarea celor dou` scrisori de garan]ie. Ca urmare, banca garant a comunicat b`ncii prtei [i, spre [tiin]`, acesteia din urm`, c` plata scrisorilor de garan]ie se va efectua dup` solu]ionarea litigiilor comerciale \ntre cei doi parteneri. Banca prtei protesteaz` fa]` de neonorarea garan]iilor. Instan]a statal` a respins contesta]ia la executare [i a dispus men]inerea formelor de executare silit` a scrisorilor de bun` garan]ie. Ca urmare, banca prtei cere b`ncii garant s`-i comunice data la care se vor efectua pl`]ile \n contul celor dou` garan]ii. La aceast` scrisoare, banca garant r`spunde c` va face plata nu mai trziu de 8.01.2004. Conformndu-se acestei comunic`ri, banca garant a \ntocmit, din proprie ini]iativ`, f`r` concursul reclamantei, dou` ordine de plat` [i a efectuat plata c`tre prt`. Cu privire la executarea lucr`rilor prev`zute \n contractele de subantrepriz`, s-a \ntocmit procesul-verbal de recep]ie la terminarea lucr`rilor. |n temeiul acestui proces-verbal [i al art. 16 din contract, printr-o sentin]` pronun]at` de Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, prta a fost obligat` s` pl`teasc` reclamantei o sum` de bani reprezentnd cota de 50% din valoarea garan]iei de bun` execu]ie constituite, prin re]inerea a 10% din valoarea facturilor. Ulterior, la data de 3.12.2003 s-a \ncheiat procesul-verbal de recep]ie final`
prin care se admite recep]ia final`, comisia de recep]ie consemnnd c` lucr`rile executate cu complet`rile ulterioare precizate de recep]ie la terminarea lucr`rilor corespund documenta]iei [i reglement`rilor tehnice. Tribunalul arbitral consider` c`, din momentul \n care s-a efectuat recep]ia final` f`r` obiec]iuni sau alte cereri, declara]iile societ`]ii prte nu mai puteau constitui un temei pentru executarea celor dou` scrisori de garan]ie. Prta invoc` faptul c` pe rolul acestei Cur]ii de Arbitraj se afl` \n curs de judecat` cererea sa de arbitrare avnd ca obiect preten]ii \mpotriva reclamantei decurgnd din executarea necorespunz`toare a celor dou` contracte de subantrepriz`, preten]ii care sunt mult superioare valorii celor dou` scrisori de garan]ie executate. Tribunalul arbitral consider` \ns` c`, atta timp ct aceste preten]ii nu sunt recunoscute de prt` \n acest litigiu [i nici printr-o hot`rre arbitral`, ele nu pot constitui un impediment \n valorificarea dreptului actual al reclamantei de restituire a unei sume \ncasate f`r` temei legitim. Nu poate constitui un astfel de impediment nici faptul c` banca, dac` a gre[it atunci cnd a executat cele dou` scrisori de garan]ie, de[i erau expirate, trebuie s` r`spund` fa]` de reclamanta emitent` a garan]iei; c`, deci, sus]ine prta, ac]iunea putea fi \ndreptat` \mpotriva b`ncii, iar nu \mpotriva sa. Or, art. 992 Cod civil este categoric: obliga]ia de restituire incumb` celui care prime[te aceea ce nu \i este debit, astfel c` este irelevant \n cauz` c` \mbog`]irea prtei s-a realizat prin mijlocirea unui ter]. |n consecin]`, Tribunalul arbitral, \n temeiul art. 992 din Codul civil, urmeaz` a admite ac]iunea [i a obliga prta s` pl`teasc` reclamantei contravaloarea scrisorilor de garan]ie de bun` execu]ie, sume de bani \ncasate f`r` drept legitim de c`tre prt`, cu cheltuieli de arbitrare.
Contract de vnzare-cump`rare
Obliga]ia cump`r`torului de plat` a restului de pre] la livrarea m`rfii necontestarea de c`tre cump`r`tor a livr`rii m`rfii obiec]ia cump`r`torului \n sensul c` plata pre]ului restant urma a fi f`cut` la finalizarea unei serii de lucr`ri sau dup` \ncheierea procesului-verbal de recep]ie nerelevan]` Potrivit prevederilor contractuale, cump`r`torul avea obliga]ia de a pl`ti restul de pre] (cu excep]ia manoperei) la livrarea materialelor, livrare care nu se contest` a fi fost f`cut` la timpul sù. Obiec]ia cump`r`torului, \n sensul c` plata restului de pre] urma s` se fac` la finalizarea lucr`rilor sau dup` \ncheierea procesului-verbal de recep]ie
76
[i predarea certificatelor de garan]ie, se \nvedereaz` a fi contrar` prevederilor contractuale, constituind numai un pretext pentru neplata restului de pre]. sentin]a arbitral` nr. 178/14.06.2005 dosar nr. 373/2004
P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o alt` societate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea prtei la plata contravalorii echipamentelor, materialelor [i executare lucr`ri, cu penalit`]i de \ntrziere plus cheltuieli de arbitrare. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta-vnz`tor-executant a ar`tat c`, de[i \n executarea unor contracte de vnzare [i execu]ie [i-a \ndeplinit angajamentele asumate, prtacump`r`tor-beneficiar nu a executat culpabil obliga]ia de plat` a restului de pre]. A mai ar`tat reclamanta c` \ncercarea de solu]ionare pe cale amiabil` a litigiului nu a dat niciun rezultat. Ap`rarea prtei Prin \ntmpinare, prta a solicitat respingerea ac]iunii ca prematur` [i, \n subsidiar, ca ne\ntemeiat`. |n sus]inerea expep]iei prematurit`]ii, prta a sus]inut c`, potrivit prevederilor contractuale, decontarea final` se va face dup` finalizarea lucr`rilor, iar potrivit altor prevederi contractuale, manopera se va achita la finalizarea lucr`rilor. Pe de alt` parte, a sus]inut prta, reclamanta era obligat` s`-i predea o garan]ie de bun` execu]ie \n 2 ani. Or, nu s-a \ncheiat nici procesul-verbal de recep]ie care s` consemneze finalizarea lucr`rilor [i nici nu i-au fost predate certificatele de garan]ie valabile, astfel c` lucr`rile nu pot fi considerate ca fiind finalizate, iar obliga]ia de a pl`ti restul de pre] nu este exigibil`. Solu]ia Tribunalului arbitral Excep]ia de prematuritate a ac]iunii a fost unit` cu fondul, avnd \n vedere c` pentru solu]ionarea ei era nevoie s` se administreze dovezi \n leg`tur` cu dezbaterea \n fond a litigiului. |n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul arbitral re]ine c` \ntre reclamant`, \n calitate de vnz`tor-executant, [i prt`, \n calitate de beneficiar, s-au \ncheiat dou` contracte de vnzare-cump`rare [i execu]ie \mpreun` cu anexele 1 [i 2, avnd ca obiect vnzarea echipamentelor [i materialelor prev`zute \n
anexa 1, precum [i execu]ia lucr`rii Poart` acces [i u[` garaj ac]ionate electric. Valoarea primului contract era de (...), inclusiv TVA, iar a celui de-al doilea era de (...), inclusiv TVA, pl`]ile urmnd a fi efectuate \n lei la cursul euro/leu al B`ncii Na]ionale a Romniei din ziua efectu`rii pl`]ii. Modalitatea de plat` este prev`zut` \n art.V. Vnz`torul-executantul remite o garan]ie de bun` execu]ie de 2 ani de la semnarea procesului-verbal de recep]ie a lucr`rii (art. VI). Contractele mai prev`d obliga]iile executantului (art. VII), obliga]iile beneficiarului (art. VIII), penalit`]i (art. IX), litigii (art. XI), clauze speciale [i finale (art. X [i XII). Ambele p`r]i se \nvinuiesc reciproc de neexecutarea \ntocmai a celor dou` contracte. Reclamanta imput` prtei c` nu i-a achitat restul de pre], de[i a livrat echipamentele [i materialele [i a executat lucr`rile contractate, astfel c` este \ndeplinit` condi]ia finaliz`rii lucr`rilor, iar prta, dimpotriv`, contest` finalizarea lucr`rilor [i, prin consecin]`, exigibilitatea obliga]iei de plat` a restului de pre], de vreme ce nu s-a \ncheiat procesulverbal de recep]ie a lucr`rilor [i nici nu i s-au predat certificatele de garan]ie. Examinnd sus]inerile p`r]ilor \n lumina prevederilor contractuale [i a probelor dosarului, Tribunalul arbitral re]ine c` nu se contest` c` reclamanta a livrat echipamentele [i materialele [i a executat lucr`rile contractate, poarta fiind pus` \n func]iune, \ns` nu s-a \ncheiat procesul-verbal de recep]ie [i nici nu s-au predat prtei, pn` la data introducerii ac]iunii, certificatele de garan]ie. |n cursul litigiului, tribunalul arbitral, printr-o \ncheiere de [edin]`, a pus \n vedere p`r]ilor s` procedeze la \ncheierea procesului-verbal de recep]ie a lucr`rii. Prta a obstruc]ionat \ns` recep]ia sub pretextul prezent`rii acelora[i documente pe care le-a cerut \n decursul timpului. Or, recep]ia nu era condi]ionat` de prezentarea acestor documente. |n aceast` situa]ie, Tribunalul arbitral constat` c` ne\ncheierea procesuluiverbal este imputabil` prtei, astfel c` ea nu poate opune reclamantei acest fapt. |n ceea ce prive[te certificatele de garan]ie, Tribunalul arbitral re]ine c`, \n cursul litigiului, reclamanta a depus la dosar un num`r de 5 certificate de garan]ie, dar f`r` a purta semn`tura importatorului. La rndul sù, prta a depus la dosar faxul societ`]ii importatoare prin care aceasta din urm` confirm` c` certificatele de garan]ie emise de reclamant` nu sunt valabile din punct de vedere legal deoarece contractul \ncheiat \ntre firma noastr` [i reclamant` nu a fost achitat \n totalitate, iar asemenea certificate intr` \n vigoare doar \n cazul pl`]ii integrale a produselor specificate \n contract.
77
Ulterior, la un alt termen de arbitrare, reclamanta a depus la dosar un num`r de 6 certificate de garan]ie ce au fost semnate [i [tampilate att de ea, ct [i de importator, \nso]ite de un fax prin care acesta din urm` face cunoscut c`, urmare a procesului-verbal de conciliere \ncheiat \n data de 6.04.2005 \ntre importator [i reclamant`, certificatele de garan]ie emise de aceasta din urm` c`tre prt` sunt \n vigoare [i permit acordarea de garan]ii \n favoarea acesteia din urm` ca extindere a certificatelor de garan]ie emise de importator. O copie de pe aceast` comunicare a fost \nmnat` [i prtei. Originalele certificatelor au fost preluate de Secretariatul Cur]ii de Arbitraj [i ]inute la dispozi]ia prtei. |n aceast` situa]ie, Tribunalul arbitral re]ine ca fiind \ndeplinit` \n cursul litigiului obliga]ia contractual` a reclamantei de a da prtei o garan]ie de bun` execu]ie de 2 ani, termen ce se impune a curge de la data cnd aceste certificate, devenite operante prin recunoa[terea [i semnarea lor de c`tre importator, au fost puse la dispozi]ia prtei. Ct prive[te \ndeplinirea de c`tre prt` a obliga]iei de plat` a pre]ului, Tribunalul arbitral re]ine c` nu se contest` c` acesta a pl`tit reclamantului avansul prev`zut \n cele dou` contracte, r`mnnd nepl`tit restul de pre]. La primul contract, acest rest este de (...), din care valoarea echipamentelor [i materialelor este de (...), iar valoarea manoperei este de (...). Pentru plata pre]ului restant, reclamanta a emis factura \n valoare de (...) ce a fost semnat` de primire de delegatul prtei. La cel de-al doilea contract, acest rest este de (...), din care valoarea echipamentelor [i materialelor este de (...), iar valoarea manoperei este de (...). Pentru plata pre]ului restant, reclamanta a emis factura \n valoare de (...), ce a fost semnat` de delegatul prtei. Potrivit art. V din primul contract,
restul de pre] de 50% din valoarea materialelor se achit` la livrarea materialelor, iar manopera \n sum` de (...), inclusiv TVA, se achit` la finalizarea lucr`rilor executate conform contractului, iar potrivit art. V din cel de-al doilea contract, restul de pre] de 20% din valoarea materialelor contractate se achit` la livrarea acestor materiale. A[adar, prta avea obliga]ia s` pl`teasc` restul de pre] (cu excep]ia manoperei) la livrarea materialelor, livrare care nu se contest` a fi fost f`cut` la timpul sù. Obiec]ia prtei \n sensul c` plata restului de pre] urma s` se fac` la finalizarea lucr`rilor sau dup` \ncheierea procesului-verbal de recep]ie [i predarea certificatelor de garan]ie se \nvedereaz` a fi contrar` prevederilor contractuale, constituind numai un pretext pentru neplata restului de pre]. Cu referire la plata manoperei de (...), cum lucr`rile sunt finalizate din decembrie 2003, obliga]ia devenise exigibil` \nc` de la aceast` dat`, astfel c` refuzul prtei de plat` a fost nejustificat. Pentru aceste considerente, urmeaz` a fi respins` [i excep]ia de prematuritate a ac]iunii. Pentru considerentele expuse, Tribunalul arbitral, \n temeiul prevederilor celor dou` contracte ce, potrivit art. 969 [i 970 din Codul civil, au putere de lege \ntre p`r]ile contractante, ele trebuind a fi executate cu bun` credin]`, urmeaz` a admite cap`tul de cerere referitor la obligarea prtei la plata restului de pre] pentru echipamente [i materiale livrate, precum [i pentru manoper`. Totodat`, \n temeiul prevederilor contractuale potrivit c`rora \ntrzierea pl`]ii de c`tre beneficiar conform condi]iilor de plat` contractuale atrage dup` sine aplicarea unei penalit`]i de 0,1% din valoarea r`mas` de plat` pentru fiecare zi de \ntrziere, prta urmeaz` a mai fi obligat` [i la plata de penalit`]i de \ntrziere, cu cheltuieli de arbitrare.
Stingerea contractului comercial

Reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor decurgnd din contractul sinalagmatic rezolu]iune temei [i modalitate de operare
Rezolu]iunea este o sanc]iune pentru neexecutarea culpabil` a contractului sinalgamatic, constnd \n desfiin]area retroactiv` a acestuia [i repunerea p`r]ilor \n situa]ia ini]ial` (anterior \ncheierii contractului). Temeiul juridic al rezolu]iunii \l constituie reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor contractuale, ceea ce face ca fiecare din obliga]iile asumate s` fie cauza juridic` a obliga]iei corela-
tive. Ne\ndeplinirea culpabil` a uneia din obliga]ii lipse[te de suport juridic obliga]ia reciproc`, astfel \nct desfiin]area (rezolu]iunea) \ntregului contract se impune. Potrivit art. 1021 Cod civil romn, rezolu]iunea nu opereaz` de drept, ci printr-o ac]iune \n fa]a instan]ei de judecat` competente, ac]iune care poate fi introdus` numai de partea care a executat sau este gata s` execute obliga]ia. Pentru a
78
fi admisibil` rezolu]iunea, trebuie \ntrunite urm`toarele condi]ii: una din p`r]i s` nu-[i fi executat obliga]ia ce-i revenea, neexecutarea s` fie culpabil`, iar debitorul s` fie \n \ntrziere. |n prezen]a acestor condi]ii, \ntrunite cumulativ, poate interveni efectul esen]ial al rezolu]iunii: desfiin]area retroactiv` a contractului, cu consecin]a repunerii p`r]ilor \n situa]ia ini]ial` anterioar` \ncheierii contractului, restituindu-[i una alteia tot ce s-a prestat \n temeiul contractului. Totodat`, partea care nu [i-a onorat obliga]ia are dreptul [i la desp`gubiri pentru acoperirea prejudiciului pe care l-a suferit. sentin]a arbitral` nr. 150/17.05.2005 dosar nr. 457/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o persoan` juridic` de drept privat italian, \n calitate de reclamant`, precum [i o persoan` juridic` de drept privat romn, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea prtei, \n principal, la livrarea unei cantit`]i de produse, \n sortimentele ar`tate \n ac]iune, iar \n secundar, s` se dispun` rezolu]iunea contractului intervenit \ntre p`r]i, cu obligarea prtei la plata pre]ului unor m`rfuri pl`tite [i nepredate, cu dobnzi de 6% pe an, calculate de la 1 mai 2004 [i, \n continuare, pn` la plata debitului, cu cheltuieli de arbitrare. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` a \ncheiat cu prta un contract de vnzare-cump`rare a unor produse, pe baza comenzilor emise de reclamantacump`r`toare. |n baza a dou` comenzi ale reclamantei, prta a emis dou` facturi proforma la 2 decembrie 2003 [i, respectiv, 27 aprilie 2004, \n valoare total` de (...), \n temeiul c`rora reclamanta a f`cut plata pre]ului m`rfii comandate (la 4 decembrie 2003 prima factur` [i, respectiv la 28 aprilie 2004, a doua factur`). De[i a intrat \n posesia pre]ului m`rfii, a mai ar`tat reclamanta, prta nu a f`cut predarea acesteia, motiv pentru care, dup` ce a \ncercat solu]ionarea litigiului pe cale amiabil`, s-a introdus prezenta ac]iune. La termenul de dezbateri, reclamanta [i-a sus]inut ac]iunea numai \n privin]a preten]iilor formulate \n secundar (respectiv rezolu]iunea contractului [i restituirea pre]ului, cu dobnzi [i cheltuieli de arbitrare).
Ap`rarea prtei Prta nu a depus \ntmpinare, de[i i s-a solicitat [i nici nu s-a prezentat la dezbateri, de[i a fost legal citat`. Nedepunerea \ntmpin`rii nu \nseamn` recunoa[terea preten]iilor, dup` cum lipsa de la dezbateri nu \mpiedec` solu]ionarea litigiului (art. 40 [i 50 din Regulile de procedur` arbitral`). Solu]ia Tribunalului arbitral Din actele [i lucr`rile de la dosar, Tribunalul arbitral re]ine c` reclamanta a solicitat rezolu]iunea contractului [i restituirea pre]ului pl`tit, cu daune egale cu dobnda legal` calculat` de la 1 mai 2004 [i, \n continuare, pn` la plata debitului, cu cheltuieli de arbitrare. Competen]a Tribunalului arbitral de a solu]iona prezentul litigiu rezult` din clauza compromisorie potrivit c`reia orice litigiu generat de interpretarea sau executarea contractului [i care nu va fi solu]ionat pe cale amiabil`, va fi supus solu]ion`rii Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei. P`r]ile nu au desemnat legea aplicabil` contractului \n temeiul principiului lex voluntatis, astfel c` urmeaz` ca lex contractus s` fie desemnat` cu ajutorul normelor conflictuale subsidiare, dar obligatorii ale forului. Astfel, potrivit art. 77 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept interna]ional privat, \n lipsa legii alese de p`r]i, contractul este supus legii statului cu care prezint` leg`turile cele mai strnse. Iar leg`turile cele mai strnse se determin` cu ajutorul presta]iei caracteristice, respectiv este legea statului \n care debitorul presta]iei caracteristice are, la data \ncheierii contractului, sediul statutar. Prin presta]ia caracteristic`, la un contract translativ de proprietate, cum este cel de vnzare-cump`rare, se \n]elege presta]ia p`r]ii care \nstrìneaz` un bun mobil, respectiv presta]ia vnz`torului de a preda bunul mobil vndut (art. 78 [i 88 din Legea nr. 105/1992). |n atare situa]ie, \ntruct contractul \ncheiat de p`r]i \n spe]` este un contract de vnzarecump`rare, iar prta are calitatea de vnz`tor [i are sediul social \n Romnia, se re]ine c` contractul este crmuit de legea romn` (ca lege a ]`rii \n care debitorul presta]iei caracteristice \[i are sediul social). |n fond, se re]ine c` \n vederea pred`rii de c`tre prt` a cantit`]ilor de marf` comandate de reclamant` \n temeiul contractului de vnzare-cump`rare litigios, reclamanta a pl`tit pe baza celor dou` facturi proforma emise de prt` sumele de bani atestate de acestea din
79
urm`. Prta nu a f`cut dovada c` a predat reclamantei marfa pentru care a \ncasat pre]ul. La 21 mai 2004, cu scrisoarea din acea zi, prta afirma c` ar fi \nc`rcat marfa \n dou` camioane, marf` ce urma a ajunge \n Italia \n cel mai scurt timp. Nu rezult` \ns`, din probele de la dosar, c` prta a predat reclamantei vreo cantitate de marf` pentru care a \ncasat pre]ul. (Nici m`car c` a expediat-o spre beneficiarul din Italia nu rezult`.) |n atare situa]ie, se re]ine c` prta de]ine pre]ul pentru o marf` pe care trebuia s` o predea, conform contractului de vnzare-cump`rare, dar pe care nu a predat-o ([i nici nu a ar`tat c` este gata s` o predea). Rezolu]iunea este o sanc]iune pentru neexecutarea culpabil` a contractului sinalgamatic, constnd \n desfiin]area retroactiv` a acestuia [i repunerea p`r]ilor \n situa]ia ini]ial` (anterior \ncheierii contractului). Temeiul juridic al rezolu]iunii \l constituie reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor contractuale, ceea ce face ca fiecare din obliga]iile asumate s` fie cauza juridic` a obliga]iei corelative. Ne\ndeplinirea culpabil` a uneia din obliga]ii lipse[te de suport juridic obliga]ia reciproc`, astfel \nct desfiin]area (rezolu]iunea) \ntregului contract se impune. Potrivit art. 1021 Cod civil romn, rezolu]iunea nu opereaz` de drept, ci printr-o ac]iune \n fa]a instan]ei de judecat` competente, ac]iune care poate fi introdus` numai de partea care a executat sau este gata s` execute obliga]ia. Pentru a fi admisibil` rezolu]iunea, trebuie \ntrunite urm`toarele condi]ii: una din p`r]i s` nu-[i fi executat obliga]ia ce-i revenea, neexecutarea s` fie culpabil`, iar debitorul s` fie \n \ntrziere. |n prezen]a acestor condi]ii, \ntrunite cumulativ, poate interveni efectul esen]ial al rezolu]iunii: desfiin]area retroactiv` a contractului, cu consecin]a repunerii p`r]ilor \n situa]ia ini]ial` anterioar` \ncheierii contractului , restituindu-[i una alteia tot ce s-a prestat \n temeiul contractului. Totodat`, partea care nu [i-a ono-
rat obliga]ia are dreptul [i la desp`gubiri pentru acoperirea prejudiciului pe care l-a suferit. Acesta fiind cadrul legal al rezolu]iunii \n dreptul romnesc care este lex contractus pentru contractul de vnzare-cump`rare litigios se re]ine c` reclamanta [i-a onorat obliga]ia de plat` a pre]ului m`rfii, c` prta nu [i-a onorat obliga]ia reciproc` de predare a m`rfii (pe care a facturat-o [i pentru care a \ncasat pre]ul) [i, fiind vorba de o obliga]ie contractual`, culpa prtei, care nu [i-a onorat obliga]ia [i nu a dovedit c` ar fi consecin]a for]ei majore, este prezumat` [i c` prta se afl` \n \ntrziere \n privin]a execut`rii obliga]iei ce-i revenea (\ntrzierea este de drept, conform art. 43 Cod comercial romn). |n atare situa]ie, sunt \ntrunite condi]iile pentru pronun]area rezolu]iunii, cu efectul ei esen]ial de desfiin]area retroactiv` a contractului de vnzare-cump`rare [i urmeaz` ca Tribunalul arbitral s` pronun]e o hot`rre \n acest sens, cu repunerea p`r]ilor \n situa]ia ini]ial` (anterioar` \ncheierii contractului), ceea ca \nseamn`, \n primul rnd, obligarea prtei la restituirea pre]ului m`rfii, de]inut nejustificat de c`tre prt`. Ct prive[te daunele pretinse egale cu dobnda legal` de 6% pe an prev`zut` de Ordonan]a Guvernului nr. 9/2000, calculate pentru perioada de la 1 mai 2004 pn` la introducerea ac]iunii [i pretinse \n continuare pn` la plata capitalului este de re]inut c` aceste dobnzi sunt datorate de drept, independent de vreo conven]ie a p`r]ilor \n acest sens (datoriile comerciale, ca cea din spe]`, sunt produc`toare de dobnzi, conform art. 42 Cod comercial romn). |n consecin]`, urmeaz` ca prta s` fie obligat` la plata dobnzior calculate pn` la 30 octombrie 2004, iar \n continuare, dobnzi de 6% pe an la suma de (...), pn` la plata acesteia. Astfel fiind, ac]iunea apare ca \ntemeiat` [i urmeaz` s` fie admis` ca atare, cu cheltuieli de arbitrare.
Stingerea obliga]iilor comerciale

Compensa]ie ne\ndeplinirea condi]iilor oper`rii compensa]iei Pentru a opera compensa]ia, este necesar ca datoriile s` fie de aceea[i natur` (bani sau bunuri fungibile de aceea[i specie), conform art. 1145 C.civil. |n spe]`, fiind vorba de o datorie de bani [i una de predare a unor bunuri, nu poate opera compensarea. sentin]a arbitral` nr. 115/25.04.2005 dosar nr. 5/2005 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o alt` societate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer]
80
[i Industrie a Romniei obligarea prtei la plata pre]ului, cu cheltuieli de arbitrare. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c`, \n executarea contractului \ncheiat cu prta, a livrat acesteia o cantitate de marf` [i c` aceasta din urm` nu a pl`tit pre]ul. Ap`rarea prtei Prta, prin \ntmpinare, a cerut ca ac]iunea s` fie admis` \n parte, prin diminuarea acesteia cu suma de (...), pe care i-o datoreaz` reclamanta. Astfel, potrivit art. 8 alin. 2 din contract, reclamanta trebuia s`-i livreze gratuit m`rfuri \n valoare de (...), \n contrapresta]ie la exponatele pe care le-a realizat \n scopul prezent`rii m`rfurilor sale. Pe de alt` parte, potrivit art. 8 alin. 4 din contract, reclamanta trebuia s`-i livreze gratuit m`rfuri \n valoare de 50% din cheltuielile pe publicitate pe care prta le-a f`cut pentru m`rfurile reclamantei, \n valoare nu mai mare de (...). De[i i-a prezentat reclamantei dovada acestor cheltuieli, reclamanta nu [i-a onorat obliga]iile ce-i reveneau, astfel c` prta solicit` compensarea par]ial` a sumelor \n litigiu (\n limita a (...)). Solu]ia Tribunalului arbitral Din actele [i lucr`rile de la dosar, Tribunalul arbitral re]ine c` preten]iile reclamantei \[i au temeiul \n contractul \ncheiat cu prta pentru livrarea unei cantit`]i de marf`, inclusiv accesorii. Competen]a Tribunalului arbitral de a solu]iona prezentul litigiu rezult` din clauza compromisorie potrivit c`reia litigiile rezultate din acest contract vor fi solu]ionate de Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, cu aplicarea dreptului romnesc. V`znd [i dispozi]iile art. 343 [i urm. C.proc.civ. [i ale art. 2 [i urm. din Regulile de procedur` ale Cur]ii, se re]ine c` p`r]ile au \ncheiat o clauz` compromisorie valid`. De altfel, [i prta a recunoscut competen]a Tribunalului arbitral. Dreptul p`r]ilor la ap`rare a fost respectat, ac]iunea [i actele anexe [i, tot astfel, \ntmpinarea [i actele anexe fiind comunicate prtei [i, respectiv, reclamantei. P`r]ile au fost legal citate, la un termen de arbitrare acordndu-se un termen pentru solu]ionarea pe cale amiabil` a litigiului (\ncercare nereu[it`), iar la un alt termen de arbitrare (\n
cuno[tin]a ambelor p`r]i) s-a amnat pronun]area pentru a permite p`r]ilor s` depun` concluzii scrise. |n fond, se re]ine c` \ntre p`r]i a intervenit contractul pentru livrarea unei m`rfi, inclusiv accesorii, iar \n executarea acestui contract reclamanta a f`cut livr`ri a c`ror valoare nu este contestat` de prt`. Prta nu a contestat c` datoreaz` pre]ul m`rfurilor primite, dar cere efectuarea unei compensa]ii \n limita a (...), a[a cum s-a ar`tat mai sus. |n leg`tur` cu aceast` solicitare a prtei, sunt de re]inut urm`toarele: Este adev`rat c`, potrivit art. 8 alin. 2 din contract, pentru realizarea de exponate pentru scopuri de prezentare, reclamanta trebuie s` livreze gratuit prtei profile \n valoare de (...), dar pentru a opera compensa]ia, este necesar ca cele dou` datorii s` fie de aceea[i natur` (bani sau bunuri fungibile de aceea[i specie) conform art. 1145 Cod civil. |n spe]`, fiind vorba de o datorie de bani (a prtei) [i una de predare a unor bunuri (a reclamantei), nu poate opera compensarea, dup` cum s-a ar`tat mai sus. {i cum prta nu a formulat ac]iune reconven]ional`, preten]iile sale fa]` de reclamant`, \ntemeiate pe art. 8 alin. 2 din contract, nu pot fi valorificate \n cadrul acestui proces. Ct prive[te cea de-a doua ap`rare, \ntemeiat` pe art. 8 alin. 4 din contract, care dispune c` reclamanta va prelua 50% din cheltuielile de publicitate ale prtei, f`r` a dep`[i valoarea de (...), este de re]inut c` este vorba de o obliga]ie care prive[te primele trei luni de colaborare dintre p`r]i. Abstrac]ie f`cnd de faptul c` contractul s-a \ncheiat la 19 februarie 2002, iar livr`rile din spe]` sunt din perioada 16 august 2004 14 octombrie 2004, ceea ce ridic` \ndoieli c` cheltuielile invocate au vreo leg`tur` cu primele trei luni ale colabor`rii dintre p`r]i, dar [i aici, obliga]ia reclamantei \n valoare de (...) trebuia executat` sub forma unei livr`ri gratuite de profile nu sub form` b`neasc` ([i presupunea, dup` cum men]ioneaz` textul contractual utilizarea \n reclam` a logoului (...), ceea ce nu s-a dovedit a se fi f`cut). Oricum, [i de aceast` dat`, obliga]ia reclamantei nu era sub form` de bani, ci sub forma unei livr`ri de m`rfuri, ceea ce, conform art. 1145 Cod civil, \mpiedic` efectuarea unei compensa]ii. {i, \ntruct prta nu a formulat o ac]iune reconven]ional`, nu se poate clarifica situa]ia acestei datorii a reclamantei \n cadrul acestui proces. |n atare situa]ie, v`znd [i dispozi]iile art. 1361 Cod
81
civil, urmeaz` ca prta s` fie obligat` s` pl`teasc` reclamantei pre]ul aferent m`rfii livrate. Astfel fiind, ac-
]iunea apare ca \ntemeiat` [i urmeaz` s` fie admis` ca atare, cu cheltuieli de arbitrare.
R`spundere contractual`
Inexisten]a evenimentului de for]` major` consecin]e cu privire la neexecutarea obliga]iilor contractuale
|n anumite zone geografice, seceta prelungit` \n cursul perioadei de var` [i fenomenele de \nghe] \n cursul iernii nu reprezint` cauze de for]` major`. Prin cauza de for]` major` trebuie \n]eleas` acea situa]ie pe care partea nu o poate prevedea [i \nl`tura, chiar dac` ar fi luat toate m`surile de prevenire. Seceta [i \nghe]ul sunt fenomene meteorologice normale pentru clima din Romnia, care \n niciun caz nu pot fi calificate ca evenimente extreme imprevizibile [i inevitabile. Pe cale de consecin]`, neexecutarea obliga]iilor de c`tre concesionar este culpabil`. |n plus, tocmai pentru a asigura plata redeven]ei, concesionarul \[i asumase obliga]ia de a \ncheia un contract de asigurare care s`-i permit` ca, \n ipoteza \n care culturile vor fi afectate indiferent din ce motiv , s` poat` ob]ine desp`gubiri de la societatea de asigurare, suficiente pentru acoperirea obliga]iei de plat` a redeven]ei. Cu alte cuvinte, concedentul [i-a luat toate m`surile de precau]ie pentru a-[i \ncasa redeven]a, indiferent de fenomenele climaterice negative care s-ar putea \nregistra pe parcursul derul`rii contractului, iar concesionarul a acceptat aceast` clauz`. sentin]a arbitral` nr. 174/08.06.2005 dosar nr. 445/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de reclamant`, precum [i o entitate de drept public, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea prtei la plata contravalorii lucr`rilor executate de c`tre
6
reclamant` pe terenul ce f`cea obiectul contractului de concesiune [i care a trebuit s` fie predat c`tre prt` ca urmare a rezilierii intempestive de c`tre aceasta din urm` a contractului de concesiune6. De asemenea, reclamanta a solicitat s` se constate faptul c` prta a reziliat intempestiv [i f`r` temei contractul de concesiune intervenit \ntre p`r]i [i s` se dispun` reluarea execut`rii acelui contract de concesiune. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \ntre p`r]ile din litigiu a intervenit un contract de concesiune avnd ca obiect transmiterea dreptului [i a obliga]iei de exploatare a unui teren cu destina]ie agricol`, precum [i transmiterea dreptului de exploatare si a obliga]iei de \ntre]inere a unei suprafe]e de teren neagricol, din care o por]iune reprezint` vegeta]ie forestier`, iar alt` por]iune reprezint` drumuri tehnologice [i de exploatare agricol`. De asemenea, reclamanta a mai ar`tat c` prta a trimis o adres` de reziliere unilateral` a contractului de concesiune motivat` de neplata la timp a redeven]ei datorate de reclamant`. Tot astfel, prin cererea de chemare \n arbitrare, reclamanta a sus]inut c` rezilierea contractului de concesiune s-a f`cut \n mod abuziv de c`tre concedent \ntruct \n anii 2002 [i 2003 recoltele au fost calamitate [i c` solu]ia corect` ce trebuia aplicat` de c`tre concedent era sc`derea redeven]ei propor]ional cu procentul recoltei afectat` de calamitate, iar nu rezilierea intempestiv` a contractului. |n fine, reclamanta a precizat [i faptul c` \n lunile septembrie [i octombrie 2003 a f`cut cheltuieli
Contractul de concesiune a fost \ncheiat anterior intr`rii \n vigoare a Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 34/2006. Pentru o analiz` a noului regim al concesiunilor, inclusiv din perspectiva arbitrabilit`]ii sau nearbitrabilit`]ii litigiilor decurgnd din astfel de contracte, a se vedea I. B`canu, Solu]ionarea prin arbitraj a litigiilor izvorte din contractele de achizi]ie public`, de concesiune de lucr`ri publice [i de servicii, precum [i din contractele de concesiune de bunuri de proprietate public`, \n Revista Romn` de Arbitraj nr. 1, 2/2008, p. 7-14, 6-11 (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).
82
pentru efectuarea ar`turilor pe terenurile concesionate de la prt`. Ap`rarea prtei Prin \ntmpinare, prta a solicitat respingerea ac]iunii ca ne\ntemeiat`, sus]innd, \n esen]`, urm`toarele: valoarea preten]iei reclamantei nu este dovedit` prin explicitarea cheltuielilor [i anexarea \nscrisurilor probatorii; prta a procedat la rezilierea contractului \n conformitate cu prevederile contractului de concesiune, rezilierea fiind determinat` de neplata redeven]ei de c`tre reclamant`; administratorul judiciar al reclamantei a acceptat crean]a prtei [i a \nscris-o \n tabelul creditorilor, f`r` a formula contesta]ie; invocarea calamit`]ilor naturale drept cauz` de exonerare de la plata redeven]ei este ne\ntemeiat`, deoarece reclamanta a avut obliga]ia de a-[i asigura culturile la o societate de asigurare pentru a putea pl`ti redeven]a datorat` \n cazul producerii unor calamit`]i naturale. Solu]ia Tribunalului arbitral Din analiza \ntregului material probator administrat \n cauz`, rezult` c` ac]iunea reclamantei este ne\ntemeiat` [i urmeaz` s` fie respins`, pentru considerentele ce se vor ar`ta \n continuare7. |n temeiul contractului de concesiune litigios, astfel cum a fost modificat prin cele trei acte adi]ionale, concedentul-prt a transmis concesionarului-reclamant, pentru o perioad` de 49 de ani, dreptul de a exploata o serie de terenuri cu destina]ie agricol`. Concesionarul s-a obligat, printre altele, ca pe toata durata contractului s` pl`teasc` redeven]a [i s` realizeze investi]iile angajate, la termenele scadente [i \n condi]iile stabilite \n contract. Pentru garantarea pl`]ii redeven]ei anuale, p`r]ile au convenit c` pe toat` durata contractului, concesionarul are obliga]ia de a-[i asigura culturile la o societate de asigur`ri agreat` de concedent, cel pu]in pentru riscurile standard [i pentru valoarea redeven]ei datorate, urmnd ca eventualele desp`gubiri s` revin` concedentului prin cesionarea desp`gubirilor \n favoarea sa. Din probele administrate \n cauz` [i necontestate de niciuna dintre p`r]i rezult` c` reclamanta nu a
7
pl`tit redeven]a [i nici nu a efectuat investi]iile la care s-a obligat prin contractul de concesiune. |n aceste condi]ii, prta a procedat la notificarea reclamantei, punndu-i \n vedere acesteia s`-[i respecte obliga]iile contractuale. Astfel, printr-o adres`, prta a solicitat reclamantei ca \n termen de 30 de zile s` achite debitul, men]ionndu-se, \n plus, c` \n cazul nerespect`rii clauzelor contractuale, contractul va fi desfiin]at [i suprafa]a va fi scoas` din nou la concesionare. Reclamanta nu [i-a respectat obliga]iile contractuale, ceea ce l-a determinat pe concedent s` comunice reclamantei rezilierea contractului de concesiune, modificat prin acte adi]ionale. |n consecin]`, rezilierea contractului de concesiune nu a fost intempestiv` [i abuziv` a[a cum sus]ine reclamanta, ci a fost f`cut` \n conformitate cu clauzele contractuale. Pe cale de consecin]`, nu se justific` obligarea prtei la plata contravalorii lucr`rilor agricole executate de c`tre reclamant` \n cursul derul`rii contractului [i nici s` se dispun` reluarea execut`rii contractului. Pentru a justifica neexecutarea obliga]iilor contractuale, reclamanta a sus]inut c` motivul pentru care nu [i-a \ndeplinit obliga]iile a fost acela ca att \n anul 2002, ct [i \n anul 2003, \n zona geografic` unde erau situate terenurile concesionate a fost o secet` prelungit` [i, \n plus, \n anul 2003, \n cursul iernii, s-au \nregistrat [i fenomene de \nghe]. A mai considerat reclamanta c` astfel de fenomene constituie cazuri de for]` major` care o exonereaz` de r`spundere. Sus]inerile reclamantei nu pot fi primite cel pu]in pentru urm`toarele considerente: a) |n primul rnd, \n zonele respective, seceta prelungit` \n cursul perioadei de var` [i fenomenele de \nghe] \n cursul iernii nu reprezint` cauze de for]` major`. Prin cauz` de for]` major` trebuie \n]eleas` acea situa]ie pe care partea nu o poate prevedea [i \nl`tura, chiar dac` ar fi luat toate m`surile de prevenire. Seceta [i \nghe]ul sunt fenomene meteorologice normale pentru clima din Romnia care, \n niciun caz, nu pot fi calificate ca evenimente extreme imprevizibile [i inevitabile. b) |n al doilea rnd, tocmai pentru a asigura plata redeven]ei stipulate \n contractul de concesiune, p`r]ile au convenit ca reclamanta s` \ncheie un contract de asigurare care s`-i permit` ca, \n ipoteza \n care culturile vor fi afectate indiferent din ce motiv , s` poat` ob]ine desp`gubiri de la societatea de asigurare, sufi-
|ntruct \mpotriva reclamatei s-a deschis procedura reorganiz`rii judiciare [i a falimentului, Tribunalul arbitral a dispus, la cererea prtei, ca reclamata s` fac` dovada c` administratorul judiciar [i-a \nsu[it ac]iunea arbitral`. Printr-o adres` depus` la dosar, administratorul judiciar a precizat c` este de acord cu ac]iunea arbitral` ce formeaz` obiectul acestui dosar (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).
83
ciente pentru acoperirea obliga]iei de plat` a redeven]ei. Cu alte cuvinte, concedentul [i-a luat toate m`surile de precau]ie pentru a-[i \ncasa redeven]a, indiferent de fenomenele climaterice negative care s-ar putea \nregistra pe parcursul derul`rii contractului, iar concesionarul a acceptat aceast` clauza. Att \n cadrul procesului-verbal de conciliere, ct [i \n cadrul r`spunsului la interogatoriu, reclamanta a recunoscut c` a asigurat culturile la o societate de asigurare, \ns` situa]ia financiar` proast` a societ`]ii a impus ca sumele \ncasate cu titlu de desp`gubiri s` fie \ndreptate spre acoperirea altor necesit`]i. Rezult` c` reclamanta [i-a \nc`lcat obliga]ia contractual` de a pl`ti redeven]a din sumele de bani ob]inute cu titlu de desp`gubire de la societatea de asigurare. Dac` reclamanta ar fi dorit ca sumele primite cu titlu de desp`gubiri s` acopere att redeven]a, ct [i alte cheltuieli ale sale (de exemplu, plata salariilor, \nfiin]area noilor culturi) ar fi trebuit s` pl`teasc` prime de asigu-
rare mai mari care s` genereze obliga]ia societ`]ii de asigurare de a pl`ti desp`gubiri corespunz`toare primelor de asigurare. c) |n al treilea rnd, ca un argument suplimentar, se observ` c` nici \n anul 2002 [i nici \n anul 2003 recoltele nu au fost afectate \n totalitate. Astfel, exist` terenuri \n cadrul c`rora procentul de afectare a culturilor agricole este de 50-70%, de unde rezult` c` reclamanta a ob]inut produc]ii agricole care i-ar fi permis cel pu]in plata redeven]ei stabilite prin contract. Or, nici \n cursul anului 2002 [i nici \n cursul anului 2003, reclamanta nu a pl`tit vreo sum` de bani cu titlu de redeven]`, ceea ce a justificat pe deplin rezilierea contractului de concesiune de c`tre prt`. Lund \n considerare toate aceste argumente, \n temeiul art. 969 970 din Codul civil, Tribunalul arbitral urmeaz` s` resping` ac]iunea formulat` de c`tre reclamant` ca ne\ntemeiat` [i s` ia act c` prta nu a solicitat cheltuieli de judecat`.
Avariere semnificativ` a bunului ce constituie obiect al contractului de leasing opera]ional necontestarea calit`]ii de proprietar a societ`]ii de leasing cu privire la bunul avariat neacordarea desp`gubirii de c`tre societ`]ile de asigurare consecin]e Nefiind contestat faptul c` societatea de leasing a r`mas proprietarul bunului avariat, Tribunalul arbitral, avnd \n vedere c` pentru valoarea respectivului bun nu a primit desp`gubiri de la societ`]ile de asigurare, apreciaz` ca \ntemeiat` ac]iunea societ`]ii de leasing de obligare a utilizatorului la plata contravalorii bunului avariat ce nu a fost pl`tit` cu titlu de desp`gubiri de c`tre societ`]ile de asigurare. sentin]a arbitral` nr. 170/31.05.2005 dosar nr. 231/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de reclamant`, precum [i o societate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea prtei la plata contravalorii nedesp`gubite de societ`]ile de asigurare a epavei unui autoturism pus la dispozi]ia prtei \n leasing, cu cheltuieli de arbitrare. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat, \n esen]`, c` \n baza unui contract de leasing a pus la dispozi]ia prtei, \n leasing, un autoturism, c` autoturismul a suferit un accident \n afara grani]elor Romniei [i a fost distrus complet, c` dou` societ`]i de asigurare au desp`gubit-o numai cu suma de (...), socotind c` suma de (...) este recuperabil` [i reprezint` contravaloarea epavei, r`mase \n proprietatea sa, dar pe care prta nu i-a mai restituit-o. Pentru dovedirea preten]iilor sale, reclamanta a depus la dosar contractul de leasing, coresponden]a cu societ`]ile de asigurare, procesul-verbal de \ncercare de conciliere, precum [i condi]iile generale de asigurare facultativ` a autoturismelor. |n drept, reclamanta a invocat dispozi]iile art. 24 [i 27 din Legea nr. 136/1995, art. 10 lit. f ) din O.G. nr 51/1997 [i art. 998 [i 999 Cod civil.
84
Ap`rarea prtei Prin \ntmpinare [i concluziile scrise, prta a sus]inut, \n esen]`, c` reclamanta a fost desp`gubit` integral de c`tre societ`]ile de asigurare [i, \n mod nejustificat, solicit` obligarea sa la plata contravalorii epavei autoturismului. |n motivarea pozi]iei sale, arat` c` prin contractul de leasing litigios nu [i-a asumat aceast` obliga]ie [i c`, nefiind parte \n contractul de asigurare \ncheiat \ntre reclamant` [i societ`]ile de asigurare, prevederile acestuia nu-i sunt opozabile. A mai ar`tat prta c` noul contract de leasing l-a \ncheiat \n baza prevederilor din primul, prevederi potrivit c`rora, \n cazul daunei totale beneficiaz` de un autoturism nou [i la stabilirea valorii noului contract se are \n vedere att valoarea daunei, ct [i sumele pl`tite de asigur`tor, precum [i eventualele sume datorate sau r`mase restante fa]` de locator [i, \n opinia sa, atunci cnd pentru noul contract de leasing s-a stabilit valoarea de (...), s-a avut \n vedere valoarea daunei [i sumele pl`tite de asigur`tor. Drept urmare, nu datoreaz` vreo sum` de bani reclamantei. Solu]ia Tribunalului arbitral Competen]a acestei Cur]i de Arbitraj de a solu]iona ac]iunile rezult` din clauza compromisorie potrivit c`reia litigiile ivite \n executarea contractului [i care nu au putut fi rezolvate pe cale amiabil` vor fi supuse spre solu]ionare Cur]ii de Arbitraj de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, conform regulamentului [i regulilor sale de procedur`, \n baza prevederilor contractului [i ale dreptului material romn, deciziile Cur]ii fiind definitive [i obligatorii. Trecnd la examinarea fondului litigiului, pe baza actelor de la dosar [i a sus]inerilor f`cute de cele dou` societ`]i prin \ntmpinare [i concluziile scrise, Tribunalul arbitral re]ine urm`toarele: |n baza primul contract de leasing opera]ional, reclamanta-locator a pus la dispozi]ia prtei-locatar un autoturism cu o chirie lunar` de (...) pl`tibil` \n doi ani. Autoturismul a fost asigurat de c`tre reclamant` la o societate de asigurare [i de c`tre prt` la o alt` societate de asigurare. Ulterior \ncheierii contractului de leasing, autoturismul a suferit un accident grav \n afara grani]elor ]`rii [i urma ca un delegat al prtei s` aduc` \n ]ar` epava autoturismului, \ns` din dosar nu rezult` cnd acest fapt s-a produs, cert est c` mai trziu prta comunic` reclamantei c` epava autoturismului \n discu]ie nu se mai afl` \n posesia sa. Dup` scoaterea din
uz a autoturismului, s-a procedat la \nchiderea contractului de leasing [i la \ncheierea unui nou contract pentru un nou autoturism de care avea nevoie prta. Astfel, printr-o adres`, prta a men]ionat ce sume a pl`tit pn` la o anumit` dat` \n contul primului contract de leasing [i i-a cerut reclamantei s`-i comunice ce sum` \i va returna [i op]iunile \n vederea \ncheierii unui nou contract. Reclamanta a r`spuns \n sensul c` i se poate returna suma de (...), aceast` sum` putnd fi compensat` \n noul contract ce se va \ncheia. Ap`rarea prtei nu este \ntemeiat` [i Tribunalul arbitral o respinge, pentru urm`toarele motive: Prevederile primului contract de leasing nu confirm` sus]inerea c`, \n cazul daunei totale, dup` plata desp`gubirilor, reclamanta nu mai este proprietarul epavei, ci, dimpotriv`, \n interpretarea corect` a acestor clauze r`mne proprietarul epavei atta timp ct utilizatorul, \n spe]` prta, nu a optat pentru p`strarea bunului de]inut \n leasing [i nu s-au \ndeplinit formalit`]ile prev`zute \n contract pentru transferul de proprietate; de altfel, [i prta recunoa[te c` pe toat` durata contractului de leasing, singurul proprietar al autovehiculului a fost reclamanta [i c`, \n calitate de utilizator, nu [i-a manifestat inten]ia de a intra \n posesia epavei, astfel c`, reclamanta fiind singurul proprietar al epavei, suport` [i riscul pieirii acesteia (\n acest sens este depus` la dosar o adres` a prtei). Potrivit prevederilor primului contract de leasing, reclamanta a asigurat autoturismul la o societate de asigurare, iar costurile asigur`rii au fost incluse \n valoarea total` a contractului [i suportate de prt` f`r` nicio opozi]ie, astfel c` nu poate sus]ine c` prevederile contractului de asigurare nu-i sunt opozabile, dar chiar dac` s-ar trece peste aceste argumente, este de re]inut \n cauz` c` prta a asigurat suplimentar autoturismul, \n acelea[i condi]ii, la o alt` societate de asigurare [i cele dou` societ`]i de asigurare au stabilit c` din valoarea real` a autoturismului se scade valoarea recuperabil` de 20% [i desp`gubirea pl`tit` de ambele societ`]i este astfel de (...), din care prima societate de asigurare pl`te[te o parte, iar cea de-a doua societate de asigurare pl`te[te o alt` parte. La noul contract de leasing s-a avut \n vedere, \n beneficiul prtei, o sum` de (...) calculat` de reclamant` \n urma \nchiderii primului contract de leasing, sum` care nu are nicio leg`tur` cu epava autoturismului [i nu reprezint` contravaloarea ei. Prin urmare, fiind necontestat c` reclamanta a r`mas proprietara epavei autoturismului, c` pentru valoarea ei nu a primit desp`gubiri de la societ`]ile de asigurare [i c` prta nu a putut face dovada c` i-a restituit epava a[a
85
cum i-a cerut, rezult` c` ac]iunea reclamantei este \ntemeiat` [i va fi admis` \n sensul oblig`rii prtei s`-i
pl`teasc` contravaloarea epavei, cu cheltuieli de arbitrare.
Pagub` suferit` prin nerestituirea ambalajului m`rfii vndute valoarea de \nlocuire raportul dintre pre]ul ambalajului [i valoarea garan]iei rolul garan]iei de a acoperi lipsa de folosin]` a distribuitorului pn` la restituirea de c`tre beneficiar a ambalajului Din cele patru ipoteze ce pot fi luate \n calcul valoarea garan]iei, valoarea de achizi]ie a ambalajului, valoarea din momentul pred`rii ambalajului odat` cu marfa, valoarea de \nlocuire Tribunalul arbitral apreciaz` c` valoarea de \nlocuire este singura ce poate acoperi paguba suferit` de distribuitor prin nerestituirea ambalajelor de c`tre beneficiar. |ntruct pre]ul ambalajelor este mai mare dect valoarea garan]iei practicate \n rela]ia dintre distribuitor [i beneficiar, Tribunalul arbitral apreciez` c` respectiva garan]ie nu poate avea dect rolul de a acoperi lipsa de folosin]` a distribuitorului pn` la restituirea de c`tre beneficiar a ambalajului (considerat \ntr-un ciclu normal livrare-returnare). sentin]a arbitral` nr. 300/07.11.2005 dosar nr. 32/2005 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o societate comercial` cu r`spundere limitat`, \n calitate de reclamant`, precum [i o alt` societate comercial` pe ac]iuni, \n calitate de prt`. Reclamanta a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe
8
lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea prtei la plata unei sume de bani cu titlu de contravaloare ambalaj, cu dobnzi [i daune, plus cheltuieli de arbitrare. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta a ar`tat c` \n executarea unui contract comercial a predat prtei mai multe cantit`]i de marf` \n ambalajele furnizorului. Ambalajele \n care s-a livrat marfa au r`mas \n proprietatea furnizorului, iar facturile emise pentru marf` poart` doar garan]ia pentru restituirea lor. De[i ambalajele au r`mas \n proprietatea furnizorului [i trebuiau restituite de c`tre prt`, aceasta nu [i-a onorat obliga]ia de restituire dect \ntr-o mic` m`sur`, a sus]inut reclamanta, motiv pentru care, mai \nti, a facturat contravaloarea acestor ambalaje la pre]ul lor de achizi]ie plus un profit minim, apoi a \ncercat solu]ionarea litigiului pe cale amiabil`, dup` care a introdus prezenta ac]iune, prin care cere obligarea prtei la plata pre]ului ambalajelor nerestituite, cu dobnzi legale pn` la plata respectivului pre] [i daune egale cu prejudiciul suferit din cauza lipsei ambalajelor \n zona de destina]ie8.
Pe parcursul litigiului arbitral, reclamanta [i-a restrns preten]iile reprezentnd contravaloare ambalaje, dobnzi [i daune (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei). 9 |n sus]inerea acestei excep]ii, prta a sus]inut c` reclamanta nu are calitate procesual` pentru a formula preten]ii \n leg`tur` cu ambalajele, contractul neprev`znd vreo obliga]ie de restituire dect pentru mostre [i documenta]ie, preten]iile reclamantei privind exclusiv ambalajele. Excep]ia lipsei calit`]ii procesuale active a fost respins`, \ntruct, chiar dac` prin contract nu s-a prev`zut, \n mod expres, obliga]ia de restituire a ambalajului m`rfii livrate, trebuie ]inut seama de faptul c` regimul juridic al rela]iilor dintre p`r]i este crmuit nu numai de clauzele contractului de distribu]ie, ci [i de dispozi]iile legale aplicabile contractului, dispozi]ii ce permit distribuitorului, \n calitate de proprietar al ambalajelor, s` pun` \n discu]ie soarta acestora (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei). 10 Excep]ia prematurit`]ii ac]iunii a fost respins`. Tribunalul arbitral a apreciat c` prta nu a fost de acord \n niciun moment cu restituirea \n natur` a ambalajelor, astfel cum rezult` din r`spunsul prtei la \ncercarea reclamantei de a solu]iona pe cale amiabil` litigiul, dar [i din atitudinea constant` a prtei pe tot parcursul procesului (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei). 11 Prta a invocat excep]ia prescrip]iei extinctive pentru preten]iile b`ne[ti ale reclamantei mai vechi de 28 ianuarie 2002, ac]iunea arbitral` fiind introdus` la 28 ianuarie 2005. |n leg`tur` cu aceast` excep]ie, este de re]inut c` prta nu era ]inut` s` pl`teasc` pre]ul ambalajelor pe m`sura primirii lor (\mpreun` cu marfa), \ntruct a[a cum s-a ar`tat ambalajele erau proprietatea reclamantei, prta avea obliga]ia s` le restituie (ceea ce a [i f`cut, pentru o bun` parte din ele, dar acestea nu fac obiect al ac]iunii), iar pentru restituirea ambalajelor \n natur`, \n temeiul dreptului de proprietate al reclamantei asupra acestora, ac]iunea reclamantei nu cade sub inciden]a termenului de
86
Ap`rarea prtei Prta, prin \ntmpinare, a invocat excep]ia lipsei calit`]ii procesuale active a reclamantei9, excep]ia prematurit`]ii10, precum [i excep]ia prescrip]iei dreptului material la ac]iune 11. Pe fond, prta a solicitat respingerea ac]iunii sus]innd urm`toarele: pe calea acestei ac]iuni, reclamanta vrea s`-i impun` cump`rarea ambalajelor, ceea ce contractul nu prevede; izvorul preten]iilor reclamantei nu \l constituie contractul de distribu]ie, ci un contract de schimb (de aceea, actele normative la care se refer` reclamanta vorbesc de pl`]i \n schimbul ambalajelor), dar, \n spe]`, \n schimbul ambalajelor s-a dat o garan]ie bancar`. Aceast` garan]ie reprezint` echivalentul ambalajelor [i este destinat` \ndestul`rii creditorului dac` ambalajele nu se restituie. Faptul c` reclamanta consider` c` aceast` garan]ie nu ar acoperi valoarea ambalajelor nu are nicio semnifica]ie, ea neputnd fi modificat` \n mod unilateral, cum dore[te reclamanta. Garan]ia fiind executat` \n spe]`, reclamanta nu mai poate pretinde nicio sum`; pe cale de consecin]`, urmeaz` a fi respinse [i preten]iile la plata de dobnzi [i daune (accesorii ale preten]iei principale). Solu]ia Tribunalului arbitral Din actele [i lucr`rile de la dosar, Tribunalul arbitral re]ine c` preten]iile reclamantei izvor`sc dintr-un contract de distribu]ie. Competen]a Tribunalului arbitral de a solu]iona prezentul litigiu rezult` din clauza compromisorie potrivit c`reia litigiile rezultate din contract [i nesolu]ionate pe cale amiabil` va fi supus solu]ion`rii Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei. V`znd [i dispozi]iile art. [i urm. C.proc.civ. [i ale art. 2 [i urm. din Regulile de
procedur` ale Cur]ii, se re]ine c` p`r]ile au \ncheiat o clauz` compromisorie valid`. {i, \ntruct \nainte de introducerea ac]iunii, reclamanta a \ncercat solu]ionarea pe cale amiabil` a litigiului, condi]ia cuprins` \n clauza compromisorie a fost respectat`. De altfel, prta nu a contestat competen]a Tribunalului arbitral. |n fond, se re]ine c` \ntre p`r]i a intervenit contractul de distribu]ie \n executarea c`ruia reclamanta a predat prtei, \n perioada 15 februarie 2001 31 decembrie 2002, diferite cantit`]i de marf` \n ambalaje. Marfa primit` a fost pl`tit` reclamantei, dar din ambalajul primit odat` cu marfa, prta nu a restituit mai multe cantit`]i de ambalaj (a c`rei valoare o vom discuta mai jos). Este adev`rat c` \n contractul nr. 23/2001 nu este stipulat` expres obliga]ia de restituire a ambalajelor primite odat` cu marfa. Nu-i mai pu]in adev`rat, \ns`, c` prta a ridicat cantit`]ile de marf` de la depozitele reclamantei [i, f`r` s` existe o astfel de obliga]ie expres stipulat` \n contract, le-a ridicat \n ambalajele pe care reclamanta le-a pus la dispozi]ie [i, tot astfel, (f`r` obliga]ie contractual` expres`), a pl`tit o garan]ie pentru ambalaje (a se vedea facturile fiscale depuse la dosar, cu garan]ia men]ionat` \n cuprinsul fiec`reia [i cu semn`tura de primire a m`rfii [i de acceptare a garan]iei respective). Mai mult, toate aceste facturi fiscale acceptate de prt` au o men]iune expres`, tip`rit`, c` ambalajele sunt proprietatea reclamantei [i, \n partea de jos a fiec`rei facturi, cantitatea ambalajului, pe tipuri de marf`, cu men]iunea c` este returnabil (Amb.ret.) [i, dac` la respectiva livrare prta a returnat ceva, cantitatea de ambalaj returnat`. Altfel spus, prta a [tiut la fiecare livrare nu numai c` reclamanta este proprietara ambalajului \n care primea marfa, c` acesta este ambalaj returnabil, dar f`cea [i o desocotire a situa]iei ambalajului dac` prta returna arbitraje la respectiva livrare. Deci, reclamanta are calitatea procesual` activ` (\n calitate de proprietar`) de a-[i valorifica drepturile asupra
prescrip]ie de 3 ani prev`zut de Decretul nr. 167/1958. Nu mai pu]in, cade sub inciden]a acestui termen de prescrip]ie dreptul reclamantei de a pretinde valoarea de \nlocuire a respectivelor ambalaje nerestituite. Problema care se pune este \ns` de cnd curge acest termen de prescrip]ie. Din acest punct de vedere, este de re]inut, mai \nti, c` nici legea, nici contractul nu prevede un termen \n care prta trebuia s` restituie ambalajele. |n atare situa]ie, \n lipsa unei scaden]e legale sau contractuale, de la \mplinirea c`reia s` \nceap` s` curg` termenul de prescrip]ie, singurul moment care poate fi luat \n calcul pentru dreptul reclamantei de a pretinde valoarea de \nlocuire a ambalajelor [i de la care \ncepe curgerea prescrip]iei este cel la care prta a refuzat pentru c` nu a putut sau nu a vrut s` procedeze la restituire. Iar acest termen se localizeaz` \n luna mai 2004, cnd reclamanta a emis factura reprezentnd contravaloarea ambalajului nerestituit. A urmat \ncercarea reclamantei de solu]ionare a litigiului pe cale amiabil` (la 12 mai 2004), r`mas` \ns` f`r` rezultat, pentru c` prta a considerat c` nu are nicio obliga]ie de restituire a ambalajelor (de[i pn` atunci restituise o parte din ele) sau de plat` a valorii lor (la 14 mai 2004). Din acest moment (14 mai 2004), cnd a devenit cert c` prta refuz` restituirea sau desp`gubirea reclamantei pentru ambalajele nerestituite, s-a n`scut dreptul reclamantei la desp`gubiri. Iar raportat la aceast` dat` (14 mai 2004), ac]iunea prezent` apare introdus` \n termen (la 28 ianuarie 2005), deci \nainte de \mplinirea termenului de prescrip]ie [i urmeaz` ca excep]ia de prescrip]ia s` fie \nl`turat` ca netemeinic` (not` efectuat` de dr. Radu Bogdan Bobei).
87
ambalajului nerestituit de c`tre prt`, dup` cum prta are calitate procesual` pasiv` pentru a r`spunde pentru restituirea (nerestituirea) ambalajelor primite cu marf`. Sus]inerea prtei c`, pe calea acestei ac]iuni, reclamanta urm`re[te s` o oblige s` cumpere ambalajele, nu poate fi re]inut`, deoarece reclamanta a formulat preten]ii \n temeiul dreptului sù de proprietate asupra ambalajelor, drept consacrat expres [i prin facturi, cunoscut de c`tre prt` [i care putea evita introducerea acestei ac]iuni dac` ar fi returnat ambalajele, a[a cum prevedea, de altfel, [i fiecare factur`. Tot astfel, sus]inerea c`, numai \n cadrul unui contract de schimb, putea reclamanta formula astfel de preten]ii privind ambalajul nu poate fi re]inut`, nu numai pentru c`, \n spe]`, nu a fost vorba de niciun contract de schimb \ntre p`r]i, ci pentru c` reclamanta [i-a \ntemeiat ac]iunea pe dreptul sù de proprietate asupra ambalajelor (la care s-au mai adùgat [i argumente deduse din alte temeiuri legale, dar care nu au de ce s` fie cercetare ct` vreme dreptul de proprietatea constituie un temei suficient pentru a pretinde fie restituirea, fie contravaloarea ambalajelor nerestituite, fie valoarea lor de \nlocuire). |n atare situa]ie, \n m`sura \n care prta nu a restituit, la \ncetarea rela]iilor contractuale (31 decembrie 2002), cantitatea de ambalaj primit` (cu marf`) de la reclamant` pn` la acel moment, reclamanta este \ndrept`]it` \n temeiul dreptului de proprietate ce-l avea [i-l are asupra respectivului ambalaj s` pretind` restituirea lui \n natur` sau, din momentul \n care a fost clar c` prta nu vrea (sau nu poate) s` restituie ambalajul \n natur`, restituirea lui prin echivalent b`nesc. Valoarea acestor ambalaje este, conform raportului de expertiz` contabil`, de (...) dac` ne raport`m la nivelul garan]iei, de (...) dac` ne raport`m la valoarea de achizi]ie a ambalajelor, de (...) dac` ne raport`m la valoarea din momentul pred`rii acestora cu marf` sau de (...) dac` ne raport`m la valoarea de \nlocuire a ambalajelor. Iar dac` se ]ine seama [i de livr`rile de dup` 31 decembrie 2002, valoarea ambalajelor se ridic` la sume superioare, conform celor ar`tate \n Suplimentul la raportul de expertiz` din vol. IV al dosarului. Tribunalul arbitral nu re]ine \ns` sumele din Suplimentul de expertiz`, deoarece ele includ \n calcul [i ambalaje din livr`ri posterioare datei de 31 decembrie 2002, data-limit` stabilit` de p`r]i pentru ac]iune (includerea din 25 martie 2005). Ct prive[te soldul de la 15 februarie 2001, el are leg`tur` cu preten]iile din ac]iune [i, de aceea, a [i fost
re]inut de expert \n raportul \ntocmit [i nu s-a relevat vreo incorectitudine cifric` \n privin]a acestui sold. Pe de alt` parte, nu numai c`, a[a cum relev` [i raportul de expertiz`, rela]iile dintre p`r]i au demarat mai \nti cu retururi (de ambalaje n.ns.) [i apoi cu livr`ri (de marf` n.ns.), dar \n documentele de livrare [i returnare nu sunt men]ionate, pentru fiecare tip de ambalaje, livrarea de la care provin acestea pentru a stabili provenien]a fiec`rui retur sau, dup` cum se exprim` expertul, ciclul livrare marf` returnare ambalaje nu poate fi evaluat datorit` faptului c` ambalajele nu sunt individualizate [i nici \n facturi nu se specific` o coresponden]` \ntre loturile de ambalaje returnate [i livr`rile anterioare (din care cauz` p`r]ile nu au putut prezenta expertului documente \n acest sens, iar expertul care s-a oferit s` refac` calculele dac` i se prezint` astfel de documente nu a putut proceda la recalculare). Din aceste cauze, Tribunalul arbitral re]ine calculul f`cut de expert cu includerea soldului din 15 februarie 2001. Dintre cele patru ipoteze luate \n calcul de expertiz` valoarea garan]iei, valoarea de achizi]ie a ambalajului de c`tre reclamant`, valoarea din momentul pred`rii acestora odat` cu marfa [i valoarea de \nlocuire Tribunalul arbitral re]ine valoarea de \nlocuire, ca singura care ast`zi poate acoperi paguba suferit` de reclamant` prin nerestituirea ambalajelor de c`tre prt`. O problem` care se ridic` este dac` acea garan]ie pl`tit` de prt` cu ocazia fiec`rei livr`ri de marf` acoper` (cum sus]ine prta) sau nu (cum sus]ine reclamanta) valoarea ambalajelor nerestituite, cu consecin]a, dup` caz, c` prta mai datoreaz` sau nu vreo sum` de bani pentru acestea. Din acest punct de vedere, este de re]inut, pe de o parte, c` \n aceast` privin]` nu exist` o regul` unic`, consacrat` legislativ, ci practici \n diferite domenii \n care se utilizeaz` ambalaje (bùturi, alte produse alimentare, sticl`rie etc.). Aceste practici, care au valoare juridic` doar de obi[nuin]e, sunt variate de la tip de marf` la tip de marf`, \n care garan]ia este egal`, mai mare sau mai mic` dect valoarea ambalajului. |n spe]`, din facturile emise de furnizorii reclamantei de ambalaje [i depuse la dosar rezult` c` pre]ul acestor ambalaje este mai mare dect valoarea garan]iei practicate \n rela]ia dintre reclamant` [i prt`, cu consecin]a c` respectiva garan]ie nu poate avea dect rolul de a acoperi lipsa de folosin]` a reclamantei pn` la restituirea de c`tre prt` a ambalajului (considerat \ntr-un ciclu normal livrare-returnare). Pe de alt` parte, prta fiind un distribuitor (nu un beneficiar final), aceste sume pl`tite cu titlu de garan]ie le-a recuperat de la
88
beneficiarii finali ai m`rfurilor livrate. Sus]inerea prtei c` aceste facturi nu-i sunt opozabile, pentru c` privesc o alt` rela]ie dect a sa cu reclamanta, nu poate fi re]inut`, pentru c` \n discu]ie este o chestiune de fapt valoarea ambalajului care poate fi dovedit` cu orice mijloc de prob` admisibil \ntre comercian]i, iar facturile emanate de la produc`torii m`rfii (\n spe]` ambalajele) sunt un mijloc de prob` concludent pentru a dovedi valoarea acestora (a ambalajelor). |n consecin]`, fa]` de cele de mai sus, urmeaz` ca prta s` fie obligat` s` pl`teasc` reclamantei suma de bani reprezentnd daune egale cu valoarea de \nlocuire a ambalajelor nerestituite. |n ce prive[te daunele suferite de reclamant` prin lipsa de ambalaj la sta]ia de \mbuteliere [i a golului de pia]` format \n zona de distribu]ie, este de re]inut, mai
\nti, c` lipsa de ambalaje din cauza nerestituirii acestora de c`tre prt` sigur i-a creat reclamantei un prejudiciu. O parte din acest prejudiciu a fost \ns` acoperit prin garan]ia \ncasat` de la prt` pentru respectivele ambalaje [i cum reclamanta nu a f`cut o evaluare cert` a \ntinderii prejudiciului, Tribunalul arbitral stabile[te, prin apreciere, \ntinderea acestui prejudiciu neacoperit prin garan]ie la (...) [i urmeaz` ca prta s` fie obligat` la plata acestei sume cu titlu de daune. Ct prive[te dobnzile legale pretinse prin ac]iune, se re]ine c` reclamanta a renun]at la acest cap`t de cerere la dezbaterea din 20 octombrie 2005 [i urmeaz` a se lua act de renun]are conform art. 246 C.proc.civ. Astfel fiind, ac]iunea apare ca \ntemeiat` \n parte [i urmeaz` s` fie admis` ca atare, cu cheltuieli de arbitrare acordate propor]ional cu sumele de bani admise.
89
Varia
Recenzie*
III.1.a. Newsletter Arbitration, septembrie 2008, 59 pagini Caracterul actual, complet, pragmatic al acestei publica]ii este conferit de structurarea planului editorial \n sec]iuni distincte [i diverse (Conferin]e, Dezvolt`ri actuale, Tratate investi]ionale, Comentarii ale practicienilor). |n sec]iunea Conferin]e au fost prefa]ate lucr`rile conferin]ei IBA Rules on the Taking of Evidence in International Commercial Arbitration, Buenos Aires, 14 octombrie 2008. Scopul acestei conferin]e a fost att de a marca aniversarea a 10 ani de la adoptarea acestor reguli, ct [i de a centraliza eventualele propuneri de modificare formulate \n deplin` concordan]` cu dezvoltarea arbitrajului comercial interna]ional. Editorul Newsletter Arbitration, Lawrence Schanner, avocat, Jenner@Block, Chicago, a efectuat o scurt` prezentare a Conferin]ei 11th IBA International Arbitration Day organizate \n scopul celebr`rii a 50 de ani de la adoptarea Conven]iei de la New York pentru recunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale strìne. Guido Santiago Tawill, avocat, M@M Bomchil, Buenos Aires, a trecut \n revist` lucr`rile conferin]ei Arbitration and the judiciary, Caracas, 17-18 aprilie 2008. |n cadrul acestor lucr`ri, au fost discutate subiecte referitoare la prerogativele judec`torului \n arbitraj, m`surile provizorii \n arbitraj, ac]iunea \n anulare a sentin]ei arbitrale, recunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale strìne, protec]ia \n litigiul arbitral a drepturilor fundamentale. |n cadrul subsec]iunii Tineri arbitri [i practicieni e eviden]iat` importan]a Actului de misiune. |n sec]iunea Dezvolt`ri actuale sunt analizate succint, dar pertinent, ultimele tendin]e legislative [i jurispruden]iale din materia arbitrajului comercial. Raportul pentru Romnia a fost elaborat de Cristina Metea [i Cornel Popa, avoca]i, }uca Zbrcea & aso1
cia]ii. A fost analizat arbitrajul \n materia pie]ei de capital, cu referire special` la constituirea tribunalului arbitral, procedura arbitral`, sentin]a arbitral`. Raportul pentru Fran]a a fost elaborat de Peter J. W. Sherwin, Ana Vermal, avoca]i, Proskauer Rose LLP, Paris. A fosta analizat` decizia Consiliului Baroului Paris, din 26 februarie 2008, referitoare la posibilitatea avocatului francez de a-[i preg`ti martorul pentru administrarea procedurii cross-examination (numai \n ipoteza arbitrajului interna]ional). |n raportul pentru S.U.A., elaborat de David M. Bigge, avocat, Dechert LLP, New York, a fost analizat` spe]a Hall Street din perspectiva motivelor de anulare a unei sentin]e arbitrale, inclusiv din perspectiva ineficacit`]ii voin]ei p`r]ilor de a stabili, prin conven]ie arbitral`, motivele de anulare. Raportul pentru Marea Britanie a fost elaborat de Michelle Sindler, avocat, Olswang, Londra (Has the private@confidential cloak been lifted for international arbitration in England?). Au fost relevate limitele confiden]ialit`]ii \n litigiul arbitral. |n sec]iunea Tratate investi]ionale2, May Tai, avocat, Herbert Smith LLP, Londra, analizeaz` rolul clauzelor de stabilitate stipulate \n contractele investi]ionale \ncheiate \ntre state [i entit`]i de drept privat (Stabilisation clauses: is there a middle ground between competing interests?). Strict conceptual, clauzele de stabilitate asigur` certitudinea (\n sens de stabilitate) a termenilor [i condi]iilor unui proiect investi]ional. Clauzele de stabilitate constituie o metod` de gestionare a riscurilor contractuale a c`rei punere \n aplicare se poate face prin trei metode. Prima metod` presupune \nghe]area sistemului de drept al statului-gazd` (statul pe teritoriul c`ruia se deruleaz` investi]ia) \n beneficiul termenilor contractuali. Cea de-a doua metod` presupune men]inerea echilibrului economic al proiectului investi]ional. Potrivit celei de-a treia metode, contractul nu poate fi modificat sau abrogat dect prin consim]`mntul p`r]ilor. A fost analizat raportul dintre
Aceast` sec]iune este realizat` de dr. Radu Bogdan Bobei, arbitru, Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei. 2 Pentru analiza altor aspecte din materia arbitrajului investi]ional dezvoltat de CIRDI, a se vedea Ibrahim Fadlallah, Charles Leben, Eric Teynier, Investissements internationaux et arbitrage, \n Les Cahiers de lArbitrage, 2, 2003, p. 3-33, Les Cahiers de lArbitrage, 3, 2006, p. 30-60. De asemenea, a se vedea Ibrahim Fadlalallh, La distinction treaty claims-contract claims et la comptence de larbitre (CIRDI: faisonsnous fausse route?), \n Les Cahiers de lArbitrage (vol. III), iulie 2006, p. 126-131 (nota redactorului-[ef dr. Radu Bogdan Bobei).
90
clauzele de stabilitate [i problematica drepturilor omului, respectiv practica arbitral` interna]ional`. Din sec]iunea Comentarii ale practicienilor, ne-a re]inut aten]ia articolul Double difficulty for nonsignatory parties to multyparty ICC arbitrations, scris de Manuel P. Barrocas, avocat, Barrocas Sarmento Neves, Lisabona. Autorul analizeaz` efectele puterii obligatorii a conven]iei arbitrale \n trei ipostaze diferite. Prima ipotez`: compania-mam`, nesemnatar` a contractului semnat de una (unele) din subsidiarele sale, este parte \n litigiul arbitral rezultat din neexecutarea sau executarea defectuoas` a contractului \ncheiat de respectiva (respectivele) subsidiar` (subsidiare). Aceasta este doctrina grupului de contracte. A doua ipotez`: compania nesemnatar` a unui contract este parte a litigiului arbitral dac` reprezint` un alter ego al companiei ce a semnat respectivul contract. Aceasta este doctrina piercing the corporate veil. A treia ipotez`: compania nesemnatar` a unui contract este parte a litigiului arbitral dac` s-a implicat \n negocierea [i/sau executarea contractului semnat de alte subiecte de drept. Autorul analizeaz` dificult`]ile extinderii efectelor clauzei compromisorii la subiecte de drept nesemnatare ale contractelor3. Una dintre aceste dificult`]i const` \n faptul c` partea nesemnatar` a contractului, dar participant` la procedurile arbitrale, nu are posibilitatea de a stabili locul arbitrajului. Drept urmare, \n concep]ia autorului, respectivul subiect de drept este nevoit s` accepte locul arbitrajului, astfel cum a fost stabilit de p`r]ile contractului litigios. III.1.b. Revue de lArbitrage, 2, 2008, 155 pagini; Capitolul Doctrin` con]ine trei articole: Larbitrage en droit musulman autor Ali Mezghani Caracterul religios al dreptului musulman nu a influen]at reglement`rile arbitrale din ]`rile arabe. Autorul relev` caracterul modern al acestor reglement`ri favorabile recept`rii LEGII-MODEL UNCITRAL, pre3
cum [i dreptului vest-european (\n special francez [i elve]ian). Assurance et arbitrage: la place de lassureur dans linstance arbitrale autor Bernard Beignier Autorul analizeaz` dificult`]ile realiz`rii unei corela]ii \ntre procedura arbitral` [i dreptul asigur`rilor. |n primul rnd, sus]ine autorul, asigur`torul este, relativ rar, implicat \n dispute arbitrale ca parte litigant`. |n al doilea rnd, dreptul asigur`rilor protejeaz`, preponderent, pe asigurat [i pe victima acestuia4. propos des articles V et VII de la Convention de New York et de la reconnaissance des sentences annules dand leur pays dorigine: o va-t-on aprs les arrts Termo Rio et Putrabali? autor Alexis Mourre Posibilitatea recunoa[terii [i execut`rii silite unei sentin]e arbitrale anulate \n ]ara de origine poate fi un subiect de discu]ie normal sau [ocant. Autorul analizeaz` jurispruden]a instan]elor americane ce au refuzat exequatur-ul unei sentin]e arbitrale anulate \n ]ara de origine, Columbia. Dimpotriv`, subliniaz` autorul, Curtea de Casa]ie francez` [i-a continuat ra]ionamentul promovat` \n spe]a Hilmarton. Consecin]a este c` instan]a a admis cererea de recunoa[tere a unei sentin]e arbitrale engleze anulate \n temeiul art. 69 din Arbitration Act. Concluziile autorului sunt eviden]iate din perspectiva principiului potrivit c`ruia arbitrajul a devenit o modalitate obi[nuit` de solu]ionare a litigiilor interna]ionale, iar sentin]a arbitral` pronun]at` \ntr-un litigiu interna]ional are caracter interna]ional. |n consecin]`, sus]ine autorul, anularea sentin]ei arbitrale de o instan]` statal` intern` nu constituie un impediment al recunoa[terii [i \ncuviin]`rii execut`rii silite a acesteia pe teritoriul unui alt stat. Capitolul Jurispruden]` francez` con]ine scurte note ale celor mai importante hot`rri judec`tore[ti pronun]ate de instan]ele statale \n materia arbitrajului. De asemenea, capitolul Sumar jurispruden]ial familiarizeaz` cititorul cu raportul de complementaritate dintre justi]ia statal` [i justi]ia privat`. Capitolul Informa]ii aduce la cuno[tin]a cititorului noile reglement`ri arbi-
Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei a extins efectele clauzei compromisorii fa]` de ter]i nesemnatari ai contractului pentru considerentul implic`rii acestora din urm` \n executarea contractului. A se vedea |ncheierea interlocutorie din 3 august 2006, dosar nr. 279/2005, publicat` \n Revista Romn` de Arbitraj nr. 2/2007, p. 52-54. De asemenea, a se vedea jurispruden]a CCI Paris, \n Extracts from ICC Awards relating to the extension of arbitration agreements to non-signatories, \n ICC International Court of Arbitration, 2, 2005, p. 77-103, Bernard Hanotiau, Larbitrage et les groupes de socits, \n Les Cahiers de lArbitrage, 2, 2002, p. 6-17, Eric Loquin, Diffrences et convergences dans le rgime de la transmission et de lextension de la clause compromissoire devant les jurisdictions franaises, \n Les Cahiers de lArbitrage, 1, 2002, p. 7-25 (nota redactorului-[ef dr. Radu Bogdan Bobei). 4 |n doctrina romn`, pentru o analiz` a condi]iilor generale [i speciale ale contractului de asigurare, inclusiv a posibilit`]ii solu]ion`rii litigiilor din materia asigur`rilor prin mecanismele justi]iei private, a se vedea Irina Sferdian, Dreptul asigur`rilor, Editura C.H. Beck, Bucure[ti, 2005, p. 126-164 (nota redactorului-[ef dr. Radu Bogdan Bobei).
91
Jurispruden]` arbitral` trale din Maroc, Siria, Algeria. III.2. Documente comunitare Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European [i al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabil` obliga]iilor contractuale (Roma I)5. Regulamentul (CE) nr. 593/2008 privind legea aplicabil` obliga]iilor contractuale, denumit \n continuare Regulamentul Roma I, a intrat \n vigoare \n a douazecea zi de la publicarea \n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 177/4 iulie 2007 [i se aplic` \ncepnd cu 17 decembrie 2009, cu excep]ia articolului 26 ce se aplic` de la 17 iunie 2009. Regulamentul Roma I, aplicabil contractelor \ncheiate dup` 17 decembrie 2009, \nlocuie[te Conven]ia de la Roma, cu excep]ia teritoriilor statelor membre ce intr` \n domeniul de aplicare teritorial al acestei conven]ii [i c`rora nu li se aplic` acest document comunitar6. Structura Regulamentului Roma I este urm`toarea: Preambul Capitolul I Domeniul de aplicare art. 1 Domeniul de aplicare material art. 2 Aplicarea universal` Capitolul II Norme uniforme art. 3 Libertatea de alegere art. 4 Legea aplicabil` \n absen]a alegerii art. 5 Contractele de transport art. 6 Contractele \ncheiate cu consumatorii art. 7 Contractele de asigurare art. 8 art. 9 art. 10 art. 11 art. 12 art. 13 art. 14 art. 15 art. 16 art. 17 art. 18 Contractele individuale de munc` Norme de aplicare imediat` Consim]`mntul [i validitatea de fond Validitatea de form` Domeniul legii aplicabile Incapacitatea Cesiunea de crean]` [i subroga]ia conven]ional` Subroga]ia legal` Obliga]iile cu pluralitate de debitori Compensa]ia Sarcina probei
Capitolul III Dispozi]ii diverse art. 19 Re[edin]a obi[nuit` art. 20 Excluderea retrimiterii art. 21 Ordinea public` a instan]ei sesizate art. 22 State cu mai multe sisteme juridice art. 23 Raportul cu alte dispozi]ii de drept comunitar art. 24 Raportul cu Conven]ia de la Roma art. 25 Raporturile cu conven]iile interna]ionale existente art. 26 Lista conven]iilor art. 27 Clauza de revizuire Capitolul IV Dispozi]ii finale art. 28 Aplicarea \n timp art. 29 Intrarea \n vigoare [i aplicarea Irlanda [i-a exprimat dorin]a de a participa la adoptarea [i la aplicarea Regulamentului Roma I. Regatul Unit [i Danemarca nu particip` la adoptarea Regulamentului Roma I. Acest document comunitar nu este obligatoriu [i aplicabil pentru aceste din urm` ]`ri.
Prezentarea Regulamentului Roma I nu are caracter [tiin]ific, ci are caracter informativ (nota redactorului-[ef dr. Radu Bogdan Bobei). Pentru o analiz` comparativ` a Regulamentului Roma I [i Conven]ia de la Roma referitoare la legea aplicabil` obliga]iilor contractuale, 1980, efectuat` \n literatura arbitral` interna]ional`, a se vedea Fabrizio Marella, Les nouveauts du Rglement europen (Rome I) relatif la loi applicable aux obligations contractuelles, \n Bulletin CCI, vol. 19, nr. 1, 2008, p. 91-112.
6
92
O simpl` clauz` poate face contractul foarte bun sau foarte prost pentru dvs.!
Unde g`si]i clauza corect`?

... |n Consilier Modele de contracte [i formulare de procedur` juridic` exact lucrarea de care ave]i nevoie \n activitatea dvs.! Aten]ie! Consilierul nu este doar o carte cu modele de contracte! Cei peste 30 de speciali[ti care lucreaz` pentru acest produs unic \n Romnia au creat cea mai puternic` [i complet` surs` de informa]ii de pe pia]a modelelor de contracte. Consilierul v` pune la dispozi]ie peste 450 de modele de contracte [i formulare de procedur` juridic`, organizate pe 37 de domenii de activitate. De la un simplu proces-verbal pn` la un contract de 30 de pagini, lucrarea reprezint` cea mai practic` surs` de informare \n redactarea actelor juridice. Domenii de activitate incluse \n Consilier Modele de contracte [i formulare de procedur` juridic`
25%
La fiecare model sunt precizate reglement`rile legislative \n vigoare, precum [i instruc]iuni de completare, observa]ii [i sugestii utile, sub forma notelor de subsol.
|n calitate de abonat la Consilier beneficia]i de: Actualizare trimestrial` (12 luni) Consultan]` juridic`, GRATUIT~, prin bonuri valorice CADOU Consilierul \n variant` electronic`.
Achizi]ii Agricultur` Asigur`ri sociale Asisten]` de specialitate B`nci Cereri [i ac]iuni \n justi]ie Concesiune Concuren]` neloial` Construc]ii-Montaj Contencios administrativ Contracte civile ONG Import-Export OSIM IT Internet Loca]iune-|nchiriere PFA Proprietate Protec]ia mediului Publicitate Raporturi de munc` Recuperarea crean]elor Societ`]i comerciale Transport Uniunea European` Vnzare-cump`rare
Suna]i ACUM la 021.209.45.45 Serviciul Clien]i [i comanda]i cu REDUCERE de 25%, special pentru abona]ii la Revista Romn` de Arbitraj, Consilier Modele de contracte [i formulare de procedur` juridic` + Abonament 12 luni pentru doar 1 leu/act juridic corect \ntocmit! CADOU! La comandarea lucr`rii primi]i GARANTAT varianta electronic`, pe CD, a Consilierului cu peste 450 de modele de contracte [i formulare juridice actualizabile periodic. Convinge]i-v` personal de calitatea informa]iilor con]inute de Consilier! GARAN}IE 30 ZILE!
ENCICLOPEDIA JURIDIC~ RENTROP & STRATON
Ce v-a]i putea dori mai mult pe fond de criz` dect un client... rù platnic!?! Cum v` recupera]i banii?
Profesa]i ca avocat sau jurist al unei societ`]i comerciale [i sunte]i reticent \n a da solu]ii cnd vine vorba despre probleme ce presupun sume de recuperat? Ori cnd se pune problema unor clauze contractuale ce ar putea aduce succes firmei, dar care presupun [i multe riscuri atunci cnd nu sunt suficient de bine redactate?
Judec`tor Gheorghe Moro[anu
ENCICLOPEDIA
juridic`
RENTROP & STRATON
Manageria]i propria afacere [i sunte]i devastat de efectele negative \n lan] pe care le genereaz` clien]ii rù-platnici ori contractele gre[it concepute?
Achizi]iona]i ACUM cea mai recent` edi]ie a c`r]ii Patronul [i Juristul \n Romnia European`, sau Patronul [i Juristul Aliatul tù \n lupta pentru afaceri ct mai PROFITABILE. Adresat` omului de afaceri [i juristului sau avocatului specializat pe drept comercial, cartea v` arat` detaliat, \n cele 176 de pagini, TOTUL despre:
Aliatul tù \n lupta pentru afaceri ct mai PROFITABILE
RENTROP & STRATON
Patronul & Juristul \n Romnia European`
cum s` \ncheia]i un contract beton! ce formulare juridice sunt indispensabile activit`]ii desf`[urate de un avocat sau jurist \n interesul patronului sù! 6 metode eficiente despre cum pute]i recupera banii de la clien]ii rù-platnici! acte normative pe care trebuie s` le ave]i oricnd la \ndemn`! cum s` \nv`]a]i din gre[elile altora! 52 de afaceri de evitat!
www.e-juridic.ro Sinteza zilei juridice! Toate articolele de specialitate \ntr-un singur loc!
PORTAL
Internet. Doar de att ave]i nevoie! Acas`, la serviciu sau \n deplasare, \n restaurant, la munte sau la mare, tot ceea ce trebuie s` face]i pentru a v` conecta la lumea juridic` este s` tasta]i, \n Google: e-juridic! Pentru c` www.e-juridic.ro este cea mai nou` [i mai complex` baz` de date cu acte [i informa]ii din domeniul juridic din Romnia. Dedicat avoca]ilor, consilierilor juridici, notarilor, magistra]ilor [i tuturor profesioni[tilor lumii juridice, portalul v` ofer` GRATUIT, \n fiecare zi:
G {tiri juridice relevante G Newsletterul zilnic cu toate nout`]ile din Portal G Monitorul Oficial G Modelele de contracte, acte, ac]iuni, formulare [i cereri G Practic` judiciar` la zi G Legisla]ia de ultim` or` G Codurile juridice actualizate permanent G Resurse juridiceG Magazin juridic G Forum Juridic ...
Accesa]i www.e-juridic.ro [i descoperi]i cea mai complet` resurs` juridic` disponibil` \n Romnia!
TOTUL absolut GRATUIT!

C[tiga]i rapid: informa]ie de cea mai bun` calitate prestigiu profesional (deveni]i chiar acum autor al articolelor de specialitate din cadrul portalului) experien]` de cel mai \nalt nivel profesional.
Pentru a v` convinge personal, accesa]i ACUM www.e-juridic.ro

Pentru comandarea lucr`rilor suna]i la 021.209.45.45 sau accesa]i www.rs.ro. Acum pute]i pl`]i prin sms [i prin card! Rapid, comod din fa]a propriului calculator.
Reduce]i timpul petrecut \n fa]a unui contract!

Folosi]i contracte corect \ntocmite, cu clauze bine formulate [i \n baza legisla]iei \n vigoare!
Descoperi]i [i utiliza]i cu \ncredere pentru activitatea dvs. noua lucrare Contractele mileniului III 142 Modele de acte civile [i comerciale
Contractele mileniului III reprezint= un ghid practic ce con]ine cele mai utilizate modele de contracte, gndite [i create special pentru a fi utilizate ca ni[te instrumente de lucru. Acestea sunt \nso]ite de explica]ii teoretice [i practice necesare, ce v= ofer= garan]ia c= imediat ce ve]i \ncepe s= le utiliza]i: fiecare contract pe care \l ve]i semna nu va mai afecta financiar compania \n care activa]i; fiecare semn=tur= pe care o ve]i da nu va mai aduce pierderi companiei, ci c[tiguri; grija privind corectitudinea contractului ce urmeaz= a fi semnat este eliminat= din start.
NOU!
Contractele mileniului III O lucrare extrem de util= oric=rei activit=]i!

Lucrarea vi se adreseaz= dvs., speciali[tilor practicieni ai dreptului, dintre ace[tia: avoca]i cabinete de avocatur=, avoca]i stagiari, notari cabinete notariale, consilieri juridici (ce activeaz= pentru firme private). Contractele Mileniului III este \ns= un bun sprijin [i pentru cei care nu au o preg=tire specific= \n acest vast domeniu. Astfel, este util= inclusiv societ=]ilor comerciale, ai c=ror directori generali, foarte prin[i cu activitatea lor zilnic=, nu mai au timp s= fie aten]i la detalii ce uneori pot reprezenta o afacere profitabil= pentru firm=. De asemenea, lucrarea, fiind esen]ialmente un \ndrumar practic, vine chiar [i \n ajutorul tuturor acelora dintre dvs. care doresc s= pun= bazele unei afaceri proprii, pentru a se descurca \n h=]i[urile birocratice, aducndu-v= \n aten]ie tipurile de contracte de care ave]i nevoie.
Ob]ine]i beneficii imediate!

Economie de timp [i bani; Prestigiu profesional; Timp liber; Certitudinea c= orice act pe care \l ve]i semna va fi 100% corect.
Doar cu ajutorul lucr=rii Contractele mileniului III 142 Modele de acte civile [i comerciale acum sunte]i pe deplin convins c= nimic din contractul dvs. nu este vag redactat ori insuficient de explicit.
Suna]i ACUM la tel.: 021.209.45.45 [i comanda]i lucrarea dorit=! Serviciul Clien]i va prelua cu pl=cere solicitarea dvs.!
REVISTA ROMN~ DE ARBITRAJ COLEC}IA 2007-2008

BENEFICIA}I ACUM de toate informa]iile ap`rute \n cuprinsul acesteia pe parcursul anilor 2007-2008
Studii, Articole, Comentarii

Monism sau dualism \n arbitrajul comercial prof. univ. dr. Victor Babiuc Solu]ionarea prin arbitraj a litigiilor izvorte din contractele de achizi]ie public`, de concesiune de lucr`ri publice [i servicii, precum [i din contractele de concesiune de bunuri proprietate public` Ion B`canu Solu]ionarea disputelor prin intermediul arbitrajului comercial interna]ional: pledoarie pentru confiden]ialitate drd. Ileana Smeureanu Noua lege austriac` a arbitrajului dr. Christian Aschauer Instan]ele arbitrale din Polonia dr. Andrzej Tynel The Internationalisation of American Commercial Arbitration Paul D. Friedland, Ank Santens Risk and Uncertainty of Arbitrating in the United States: Overcoming the Choice of Law Problem William J.T. Brown, Alain de Foucaud Interpret`ri ale conven]iei arbitrale \n jurispruden]a romn` [i elve]ian` dr. Radu Bogdan Bobei La Novit nelle recenti riforme italiane in materie di arbitrato Giorgio Meo Elemente de jurispruden]` interna]ional` cu privire la cerin]a unui proces echitabil \n lumina Conven]iei de la New York dr. Victor T`n`sescu, lector univ. dr. Crengu]a Ioana Leaua Recunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale strìne: compara]ie \ntre sistemul romn [i francez Andreia Iord`chi]`
Contract de prest`ri servicii de transport Contract de prest`ri servicii de publicitate Contract de comision Contract de asociere \n participa]iune Cesiune de crean]` Competen]` Contract de vnzare-cump`rare Contract de antrepriz` Prescrip]ia dreptului material la ac]iune Obliga]ie de a face Contract de asigurare Cheltuieli arbitrale Hot`rre arbitral` Procedur` arbitral` R`spundere contractual` Contract de prest`ri servicii de consultan]` Contract de leasing Contract de \nchiriere Simula]ie Persoan` juridic`
Suna]i la 021.209.45.45 [i solicita]i chiar ACUM cele 8 numere din cadrul colec]iei 2007-2008 a Revistei Romne de Arbitraj. Dori]i s` intra]i \n posesia acestor numere, dar \n format electronic? Nimic mai simplu! Suna]i-ne [i solicita]i Arbitrajul comercial solu]ia de succes \n litigiile comerciale. Acum pute]i pl`ti cu cardul sau prin sms dac` accesa]i www.rs.ro. Rapid, comod, din fa]a propriului calculator!
Deveni]i un profesionist des`rvr[it \n \nfiin]area de firme!
LE |n fi in ]a r e fi r m + \n d o a r 5 ZI DOSARUL care v` spune TOTUL

despre cum pute]i \nfiin]a rapid [i economic o firm`!
Sunte]i s`tul(`) de activitatea pe care o desf`[ura]i \n
OF ER T~ SP EC I A L~
prezent? Con[tient(`) c` ave]i nevoie de mai mul]i bani ACUM pentru a v` realiza visurile? Exact acesta este momentul potrivit pentru decizia de a v` \nfiin]a propria firm`!
50%
Profesa]i \n domeniul juridic, iar activitatea dvs. presupune [i \nfiin]area de firme? Atunci nu mai ezita]i nicio
clip`! |nfiin]are firm` \n 5 zile Dosar complet este solu]ia care \nl`tur` pas cu pas orice obstacol dintre cele foarte des \ntlnite pe drumul \nfiin]`rii unei firme!
IMPORTANT!
TOT ce ave]i de f`cut pentru \nfiin]area unei firme este: s` cunoa[te]i cadrul legal necesar s` \ntocmi]i un dosar complet s`-l depune]i la Registrul Comer]ului. F`r` referat! (Cunosc`torii [tiu despre ce este vorba timp pierdut cu sus]inerea dosarului!)
Cum pute]i s` pune]i bazele legale ale unei firme \n doar 5 ZILE?
Cu ajutorul CD-ului |nfiin]are firm` \n 5 zile Dosar complet beneficia]i de informa]ia complet` cu privire la: Cadrul legal care sus]ine \nfiin]area unei firme Ac]iunile premerg`toare \ntocmirii dosarului de \nfiin]are a unei firme Componen]a dosarului necesar la procesul de \nfiin]are a unei firme (lista cu actele necesare constituirii firmei) Modelele completate de formulare (pentru prima dat` \n Romnia, acest CD v` arat` detaliat cum o trebuie completate actele din dosarul de \nfiin]are firm` astfel \nct s` evita]i orice eroare) Formularele \n alb, gata de particularizat [i tip`rit.
|nfiin]are firm` \n 5 zile Dosar complet este ASUL C{TIG~TOR acum la \ndemna dvs.
Profita]i de \ndrum`rile competente ale unor juri[ti [i economi[ti experimenta]i
Suna]i ACUM la 021.209.45.45 si comanda]i CD-ul |nfiin]are firm` \n 5 ZILE Dosar complet cu REDUCERE de 50% din pre]ul standard, adic` doar 150 lei + TVA \n loc de 300 lei + TVA, REDUCERE special` pentru abona]ii la Revista Romn` de Arbitraj. CADOU! 2 timbre judiciare obligatorii! Dosarul dvs. de \nfiin]are firm` nu poate fi complet f`r` aceste timbre judiciare!
Colec]ia Enciclopedia Juridic` RENTROP & STRATON

C`r]i electronice
Sunte]i de mult \n cùtarea celui mai bun ghid practic de modele de acte civile [i comerciale uzuale? 142 Modele de Acte civile [i comerciale este ceea ce cùta]i! Aplicarea legii \n avantajul dvs. la doar un clic distan]`! Cu Patronul [i Juristul \n Romnia European` descoperi]i
aliatul dvs. \n lupta pentru afaceri ct mai profitabile!

Domeniul juridic este unul \n cadrul c`ruia nu pute]i niciodat` s` spune]i c` [ti]i totul! Cum s` fii un AVOCAT de succes \n Romnia v` ofer` instruirea de care ave]i nevoie cu privire la prezentul [i viitorul dvs. profesional. Cum s` \mbina]i perspectiva teoretic` asupra materiei de contencios administrativ cu perspectiva practic`, \n folosul dezvolt`rii dvs. profesionale? Cu ajutorul lucr`rii Contenciosul administrativ perspectiv`
teoretic` [i practic`!
Cùta]i acces rapid la: acte normative, modele de documente (contracte, notific`ri, cereri \n justi]ie) \n regim de urgen]`? Acum \l ave]i cu lucrarea Codul fiscal adnotat! Cùta]i argumente solide pe care s` le prezenta]i cu \ncredere \n instan]`? Codul de procedur` fiscal` adnotat v` ofer` sursa de informa]ii sigure, corecte [i legale.
ARBITRAJUL COMERCIAL
solu]ia rapid`, confiden]ial` [i sigur` \n rezolvarea oric`rui litigiu comercial!
De ce s` alege]i Arbitrajul Comercial pentru litigiile dvs. comerciale? Fiindc` doar Arbitrajul Comercial: Ofer` celeritate \n solu]ionarea conflictelor maximum 5 luni pentru rezolvarea unui litigiu intern [i 12 luni pentru unul extern! Utilizeaz` proceduri simplificate, dar temeinic reglementate o treapt` de judecat` urmat` de hot`rrea final`, fa]` de 3 trepte de judecat` pn` la decizia final` \n procedura statal`! Asigur` confiden]ialitate deplin` [edin]ele se desf`[oar` cu u[ile \nchise, participan]ii fiind doar p`r]ile implicate sau reprezentan]ii lor autoriza]i.
* Pentru a comanda oricare lucrare din colec]ia Enciclopedia Juridic` RENTROP & STRATON (c`r]i electronice) accesa]i www.rs.ro. Pute]i pl`ti rapid prin SMS [i/sau card. Intra]i INSTANTANEU \n posesia produsului comandat!
Pentru informa]ii suplimentare accesa]i
www.rs.ro 021.209.45.45.
sau v` rug`m suna]i la Serviciul Clien]i
|N ACEST NUM+R
I STUDII, ARTICOLE, COMENTARII Considrations sur la relation entre larbitrage et le droit europen Roxana Munteanu An outlook into arbitration in Finland Petra Kiurunen, Peik Makela Itinerarul procesului de recunoa[tere [i executare a hot=rrilor arbitrale str=ine \n Romnia Irina A. Poncracz, drd. Ileana M. Smeureanu Recognition and enforcement of international arbitral awards Suman Jyoti Khaitanko II JURISPRUDEN}+ ARBITRAL+ Competen]= Procedur= arbitral= Hot=rre arbitral= Contract de antrepriz= Contract de leasing Contract nenumit Contract de prest=ri servicii Contract de subantrepriz= Contract de vnzare-cump=rare Stingerea contractului comercial Stingerea obliga]iilor comerciale R=spunderea contractual= III VARIA Recenzie Documente comunitare
DIN NUM+RUL VIITOR

I STUDII, ARTICOLE, COMENTARII Arbitrajul [i dreptul comunitar prof. univ. dr. Camelia Toader A practical approach on the FIDIC Principles Michel Nardin II JURISPRUDEN}+ ARBITRAL+ Competen]= III VARIA Publicistic= arbitral= interna]ional=
www.rs.ro

Pub 010 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pub 010 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anul 3 / Nr.

2 aprilie iunie 2009

RENTROP & STRATON

Redactor-[ef Secretar de redac]ie

Serviciul Clien]i tel.: 021.209.45.45; fax: 021.205.57.30; e-mail: enciclopediajuridica@rs.ro

RENTROP & STRATON

Editor-Pre[edinte Director General Director Economic Director Crea]ie-Produc]ie

I. STUDII, ARTICOLE, COMENTARII

II. JURISPRUDEN}~ ARBITRAL~

I. STUDIES, ARTICLES, COMMENTARIES

II. ARBITRAL JURISPRUDENCE

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

I. TUDES, ARTICLES, COMMENTAIRES

II. JURISPRUDENCE ARBITRALE

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii

Considera]ii privind rela]ia dintre arbitraj [i dreptul european

Considrations sur la relation entre , l arbitrage et le droit europen

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii

Studii, articole, comentarii

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii

Studii, articole, comentarii

JOCE I du 4 janvier 2003, p. 1.

JOCE I du 4 janvier 2003, p. 1.

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii

Studii, articole, comentarii

Voir ibidem, p. 56.

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii

Studii, articole, comentarii

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii

Un punct de vedere cu privire la arbitrajul din Finlanda

An outlook into arbitration in Finland

Studii, articole, comentarii

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii

Studii, articole, comentarii

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii

Studii, articole, comentarii

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii

Studii, articole, comentarii

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii

Studii, articole, comentarii

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii

Studii, articole, comentarii

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii

Itinerariul procesului de recunoa[tere [i executare a hot`rrilor arbitrale str`ine \n Romnia

Studii, articole, comentarii

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii

Nr. 2 (10)/Aprilie-Iunie 2009

Studii, articole, comentarii