DESPRE LOCUIRE.

Locuirea colectivă,
între produs și proces

ON HOUSING.
Collective Housing:
In-Between Product and Process

28.09—28.10.2018
Halele TIMCO / TIMCO Halls,
Timișoara

CATALOG EXPOZIȚIE / EXHIBITION CATALOGUE

„Despre locuire” este cel mai important proiect din

cadrul BETA - Bienala Timișorană de Arhitectură,
organizată de OAR Timiș / „On Housing” is the
most important project of BETA – Timișoara
Architecture Biennial, organized by OAR Timiș

Editor / Editor: IDEILAGRAM

Design grafic / Graphic design: Raymond Bobar
Traducător / English version: Magda Teodorescu
Fotografi expoziție / Exhibition photographers:
Alex Todirică, Tudor Constantinescu, Alexandru
Zărnoianu

Credit foto pagina anterioară / photo credit

previous page: Tudor Constantinescu
De prin 1991, de când predau despre
locuirea urbană, nu am reușit să gă-
sesc o definiție care să nu fie ori prea
tehnică, ori prea filozofică. Locuim de
când ne știm, folosim zilnic cuvântul,
avem o casă în care stăm, dar locuirea
începe cu adevărat doar atunci când
adăpostirea și pragmatismul vieții
se transformă în „acasă”, cu toată
căldura și plăcerea lăuntrică pe care o
poartă acest cuvânt. Locuim cu noi în-
șine și cu ceilalți, cu propria intimitate,
cu vecinătatea și cu orașul, iar locuința
este acea „închidere care se deschi-
de” — cum a spus-o Constantin Noica.
Cred că aceasta trebuie să caute orice
arhitect când proiectează o locuință.
(Ana Maria Zahariade, cursul
Arhitectură-Locuire-Oraș)
Ever since 1991, when I began address-
ing urban dwelling in my academic
lectures, I have not been able to find
an adequate definition of the term,
one that should be neither too tech-
nical nor too philosophical. We have
been inhabiting a place ever since the
dawn of our human species; we use
this word every day; we have some
place we live in, yet dwelling genu-
inely begins when the sheltering and
the pragmatism of life turn into and
acquire the meaning of ‘home’, with all
the warmth and deep, inward pleasure
this word holds. We live with ourselves
and with the others, with our own inti-
macy, with the neighborhood and with
the city, and our home is that “enclo-
sure that opens up”, as Constantin
Noica said. In my opinion, this is what
an architect should look for whenever
he or she designs a dwelling.
„Omul este în măsura în care locuieş-
te” — spunea Heidegger. Şi mai toţi
studenţii la arhitectură, din cîte am
înţeles din alte discuţii întîmplătoa-
re, învaţă să se refere cu mîndrie la
această aserţiune ontologică. Doar că
tot Heidegger se întreba, mai degrabă
retoric, dacă oare noile construcţii
de locuit, care oferă un domiciliu
adesea plăcut şi convenabil, „poartă
în ele chezăşia că se petrece acolo o
locuire?“.
(Vintilă Mihăilescu, Locuință și
locuire, în „Dilema veche”, 2012)
“Man exists to the extent in which he
dwells”, said Heidegger. Most of the
architecture students, as far as I could
grasp from random conversations,
are taught to proudly refer to this
ontological statement. Yet, the same
Heidegger wonders, rather rhetorical-
ly, whether the new lodgings, which
often offer pleasant and convenient
residences, “hold any guarantee that
dwelling occurs in them.”
(Vintilă Mihăilescu, Locuință
și locuire, [House and Dwelling] in
“Dilema veche”, 2012)

(Ana Maria Zahariade, Arhitectură-

Locuire-Oraș [Architecture-Dwelling-
City] Course)

6 7
În România, trei sferturi dintre noi
locuim la bloc — mult peste media eu-
ropeană; mai mult de jumătate dintre
arhitecți sunt implicați în proiecte rezi-
dențiale, iar majoritatea construcțiilor
noi sunt reprezentate de ansambluri
de locuințe colective. În mod vădit,
subiectul locuirii este unul dintre cele
mai de interes pentru întreaga socie-
tate; înțelegem însă oare mecanismele
complexe care definesc spațiile în care
trăim și legăturile sau rupturile pe care
acestea le produc orașului?
În contextul actual, în care locuirea
de masă devine din ce în ce mai mult
un produs vandabil, intens promo-
vat și atent împachetat, expoziția
DESPRE LOCUIRE redă critic perspec-
tivele distincte ale principalilor săi
actori: administrația, dezvoltatorul,
arhitectul și locuitorul / utilizatorul.
Vocile acestora sunt prezentate
prin două parcursuri diferite: unul
informativ, care descrie locuirea ca
proces, și altul care ține de experiența
locuirii, ce înfățișează modul in care
se experimentează locuirea ca produs.
Invitând la reflecție asupra calității
locuirii colective prezente și viitoare,
expoziția face permanente referiri la
momente definitorii ale trecutului
locuirii colective, dezbătând transver-
sal, obiectiv și subiectiv, teme precum:
dreptul la locuire, individualitate în
comunitate, direcțiile pe care le ur-
mează proiectul de arhitectură astăzi,
raționalitatea economică, marketing
vs. realitate.
Prin reunirea unui grup divers de
cercetători, artiști și practicieni și prin
deschiderea dată de evenimentele co-
nexe internaționale, expoziția DESPRE
LOCUIRE vizează, prin abordarea sa
interdisciplinară, stabilirea unui dialog
între actorii responsabili cu producția
locuinței și, implicit, a locuirii. Scopul
pe termen lung este acela de a-l impli-
ca mai mult în acest proces pe cel ce
locuiește.
8 9
Three thirds of Romanians live in By bringing together scholars,
apartment blocks, which is much artists, and experts, as well as by
above the European average; more building on the notoriety of upcoming
than half of the architects are involved international connected events, ON
in residential projects, while the ma- HOUSING focuses, thanks to its inter-
jority of new developments consist of disciplinary approach, on setting up
collective housing complexes. There- a dialog between the actors involved
fore, housing is a topic of strong inter- in the production of housing. In the
est for Romanian society at large; yet, long term, the purpose of this endeav-
do we really understand the intricate or is to help the residents themselves
mechanisms underlying the spaces become increasingly involved in this
we inhabit and the connections and process.
disruptions that they create within the
city?
Given today’s context in which
mass housing has increasingly be-
come a marketing product, intensely
advertised and wrapped in the most
attractive packaging, the exhibition ON
HOUSING provides a critical perspec-
tive on to the various actors involved:
administrations, developers, archi-
tects, and resident/ end-user.
The voices of these actors are intro-
duced along two different lines: the in-
formative one, which outlines dwelling
as process, and the experiential one,
which points to dwelling as product.
An invitation to reflect on present and
future perspectives on the quality of
housing, this exhibition consistently
refers to those defining moments from
the past of collective housing and
debates in a contemporary key topics
such as the right to housing; individ-
uality and community; the directions
followed today by the architectural
project; economic rationality; market-
ing vs. reality.
Echipa curatorială / Curatorial team:
IDEILAGRAM: Ilinca Păun Constantinescu,
Tudor Constantinescu, Laura Popa-
Florea, Iulia Păun, Alexandru Păun,
Gabriela Belcineanu (arhitecți /
architects)
Ephemair: Suzana Dan (artist vizual /
visual artist)
Cercetare / Research project:
IDEILAGRAM (Ilinca Păun Constantinescu,
Tudor Constantinescu, Laura Popa-
Florea, Iulia Păun, Alexandru Păun,
Gabriela Belcineanu)
MKBT: Make Better (Ana Maria Elian,
Bogdan Suditu, Ioana Nenciu, Marina
Neagu )
INTERROBANG STUDIO: Răzvan Zamfira
Colaboratori conținut expoziție /
Collaborators to exhibition content:
Ana Maria Zahariade, Liviu Ianăși
(arhitecți / architects)
Bogdan Iancu (antropolog /
anthropologist)
Dorel Niță (analizeimobiliare.ro)
Vitamin Architects (arhitecți / architects)
Artiști expoziție / Exhibition artists:
Cătălin Crețu, Suzana Dan, Ioana
Trușcă, IDEILAGRAM, MNEMONICS
(Romeo Cuc, Mihai Gheorghe, Irina
Petra Gudană, Roxana Pop, Raluca
Sabău, Vlad Tomei)
Arhitectură expoziție / Exhibition
design: Ideogram Studio
Design grafic / Graphic design:
Raymond Bobar, Gabriela Belcineanu
Infografice / Infographics: Răzvan
Zamfira, Gabriela Belcineanu
Comunicare / Communication:
Vlad Odobescu
Traducător / English version : Magda
Teodorescu
Evenimente conexe / Connected events:
UrbanEye, MKBT: Make Better,
Unde Locuiesc Eu, De-a Arhitectura,
Aethernativ
Organizator / Organizer: Ordinul
Arhitecților din România, Filiala
Teritorială Timiș / Timiș branch of the
Romanian Order of Architects
Coordonator / Coordinator:
Oana Simionescu
Echipa extinsă de organizare/ The
extended team of organizers: Dragoș
Nistor, Sandra Andrei, Ioana Stan,
Alexandra Rigler, Simina Cuc
Producție / Production: Adrian
Potra (constructor / contractor,
Metropolitan Standard), Liliana și
Marian Arsene (producție grafică /
graphics production, XDesign)
Ciprian Furtună (producție grafică /
graphics production, AZERO),
Un proiect co-finanțat de / Co-financed
by: OAR, AFCN, Primăria Municipiului
Timișoara și Consiliul Local
Cu sprijinul / sponsored by: imobiliare.
ro, BCR, Bega Group, Policolor, SINIAT,
Austrotherm, Romanian Design Week
Acest proiect este o producție a Ordinului
Arhitecților din România, filiala
teritorială Timiș, susținută prin
Timbrul de Arhitectură / This project
is produced by the Timiș branch of
the Romanian Order of Architects and
partially financed from the Stamp for
Architecture.
10
Mulțumiri / Aknowledgements:
Coordonatorii și curatorii proiectului
mulțumesc celor care au făcut posibilă
această expoziție
The project coordinators and its curators
expresses their gratitude to the people
who made this exhibition possible
(lista rămâne deschisă / to be continued):
Gazdei expoziției / Host: Emil Cristescu
(proprietar Halele Timco / owner of
the exhibition space)
Cercetătorilor, artiștilor, practicienilor
prezenți în expoziție / Researchers,
artists, practitioners present in the
exhibition
Echipelor de organizare, construcție și
producție / Teams of organizers,
construction and production
Arhitecților și designerilor expoziției
/ Architects and designers of the
exhibition
Fotografilor care au contribuit la
conținutul expoziției / Photographers
who contributed to the exhibition:
Petruț Călinescu, Tudor
Prisăcariu, Sandra Andrei, Tudor
Constantinescu, Mădălin Nicolaescu,
Bogdan Iancu, Andra Tarara, Tudor
Arsintescu, Cosmin Dragomir, Ștefan
Tuchilă
Uniunii Arhitecților din România- arhiva
fotografică / The Union of Architects
of Romania- photographic archive
11
Celor care au contribuit la cercetare,
prin interviuri, materiale și dezbateri
/ Contributors to the exhibition
research, through interviews,
materials and debates:
Ciprian Cădariu (director, City of Mara)
Ovidiu Șandor (dezvoltator/developer,
Mulberry Development)
Radu Radoslav (arhitect, urbanist /
architect, urban planner)
Dan Radoslav (inginer / engineer)
Smaranda Vultur (antropolog /
anthropologist)
Simona Adam (sociolog / sociologist)
Antonia Rașovan și Daniel Tellman,
Angela Jurca, Diana Borici, Laura
Stan, familia Mellish, familia Polea
(locuitori care ne-au acordat interviuri
ample / residents who gave us ample
interviews)
Vlad Gaivoronschi ( profesor,
arhitect / professor, architect,
Andreescu&Gaivoronschi )
Claudiu Toma (lector, arhitect / lecturer,
architect, Parasite Studio)
Andrei Șerbescu, Adrian Untaru, Rodica
Dina (arhitecți / architects, ADNBA)
Paul Buchert și Rudolf Graef (arhitecți /
architects, Vitamin Architects)
Luminița Pascu și Radu Golumba
(arhitecți / architects, StudioArca)
Răzvan și Daniela Negrișanu (arhitecți /
architects, RDSign)
Adrian Erimescu, Tibor Izmendi,
Daniel Crainic și Ciprian Gheran
(imobiliare.ro)
Dorel Niță (analizeimobiliare.ro)
Ștefan Constantinescu, Andrei Guțu
(arhitecți / architects),
Irina Tulbure și Zina Macri (arhitecți /
architects, UAUIM)
Liviu Ianăși și Simona Munteanu (APUR-
Asociația Profesională a Urbaniștilor
din România / Professional
Association of Romanian Urban
Planners)
Bogdan Iancu (antropolog /
anthropologist, SNSPA)
Ioana Ionașcu (Ministerul Finanțelor
Publice / Ministry of Public Finance)
Georgian Marcu (director agenție
imobiliară / director real estate
agency, Green Angels)
Teodor Mincu, Cătălin Găletușe, Cătălin
Ioniță și Marian Oprea (Banca
Comercială Română),
Eugen Pănescu (urbanist / urban planner,
Architects Council of Europe)
Gheorghe Pătrașcu (fost arhitect șef al
Bucureștiului / former chief architect
of Bucharest )
Bogdan Suditu (geograf / geographer,
MKBT:Make Better, Universitatea
București)
Anuța Stan (ANEVAR- Asociația Națională
a Evaluatorilor Imobiliari)
Șerban Țigănaș (arhitect / architect, OAR
- Ordinul Arhitecților din România)
Daniel Vâlceanu (MDRAP, Direcția Politici
și Strategii / Policy and Strategies
Directorate)
Voluntarilor pentru pregătirea și
instalarea expoziției / Volunteers for
assemblying the exhibition:
Aritoni Alice, Atanasiu Vlad, Barbu
Bogdan Nicolae, Bîrlan Magdalena,
Boudi Alexandra, Bulat Diana, Bureșin
Credit foto / photo credit: Alex Todirică
Cristina, Bușagă Denisa, Butcovan
Iulia, Ceplenschi Andreea, Cheregi
Maria-Carina, Chis Angel, Ciobanu
Cristel, Ciosa Cristina, Cojan Carina,
Coțan Denisa Cristina, Crișan Cătălin,
Cseke Andrea, Damian Andrei, Daoudi
Fatima, Dascălu Andra Diana, Dem
Anastasia, Diaconu Adrian, Dumescu
Diana-Elisa, Fechete Cornelia-Florina,
Fleșeriu Sergiu, Folea Claudiu Ionuț,
Furdi Vania-Adriana, Goie Anamaria,
Gorbe Denisa Lorena, Iagăr Bianca,
Iovănescu Simona-Iuliana, Juhasz
Tunde, Lăpușan Iulia, Lobonțiu Carina,
Lucaciu Diana Andra, Madru Andrei-
Gabriel, Mareș Ariana, Moldovan
Bogdan, Moldovan Dănuț, Moșneagu
Andrei, Muncan Nicoleta, Munteanu
Paul, Mureșan Andreea, Muțiu Eliza
Milena, Nedelcu Loredana Andrada,
Nistor Andreea, Palade Roxana,
Pantea Alisa, Pau Dariana, Pop
Mihăiță, Popa Cătălin, Popa Laura,
Popoiu Medina-Carla, Postolache
Nicoleta, Rus Gabriel, Săftescu Andrei,
Sfrangeu Andrei, Sileam Andrei, Stoia
Andreea, Tiran Ioana, Todoran Anda,
Țenț Miruna Flavia, Vaida Andrei,
Zbîrcea Iulia, Cazac Anca, Andrășel
Flavius, Barabaș Sandra, Mândru
Andrei
12 13
Planul expoziției / Exhibition Layout
Halele TIMCO / TIMCO Halls
Parter / Ground floor
1 MNEMONICS | jocuri de exterior /
Outdoor Games
2 Info expoziție / Exhibition Info
3 Ana Maria Zahariade & Vintilă
Mihăilescu | Despre locuire /
On Housing
4 IDEILAGRAM & MKBT: Make Better |
Diagrama actorilor / Actors’ Diagram
5 Romanian Design Week | Zonă de
consultații / Consultation Lounge
Etaj / First floor
A PROCESUL / PROCESS
6 Răzvan Zamfira, Oana Simionescu
& IDEILAGRAM | Stocul de locuințe
urbane / Urban Housing Stock
7 Răzvan Zamfira, Oana Simionescu &
IDEILAGRAM | Nevoia și dreptul la
locuire / The Right and Need for
Housing
8 IDEILAGRAM | Locuirea ca proiect /
Housing as Project
9 IDEILAGRAM & MKBT: Make Better
Cartiere timișorene în timp /
Ages of Residential Areas in Timișoara
10 IDEILAGRAM | Marketing vs. realitate /
Marketing vs. Reality
11 Răzvan Zamfira, Oana Simionescu,
MKBT: Make Better & IDEILAGRAM |
Accesibilitatea locuințelor / Housing
Affordability
12 Răzvan Zamfira, Oana Simionescu &
IDEILAGRAM | Cererea și oferta de
apartamente în 2018 / Apartment
Demand and Offer in 2018
13 Răzvan Zamfira, Oana Simionescu &
IDEILAGRAM | Timișoara în 2018 /
Timișoara in 2018
14 Bogdan Iancu & IDEILAGRAM |
Utilizare. Viața dincolo de proiect /
Use. Life after the Project
15 O locuire colectivă de calitate /
Quality Collective Dweling
16 Vitamin Architects | Calitatea locuirii /
Quality of Living. Pin it!
17 Viața la bloc / Life in an Apartment
Block. Post it!
B PRODUSUL / PRODUCT
18 Ioana Trușcă | Scenarii de locuire.
Seria P770 / Dwelling Scenarios. P770
Series
19 Romeo Cuc, Mihai Gheorghe,
Irina Petra Gudană, Roxana Pop,
Raluca Sabău, Vlad Tomei |
MNEMONICS
20 Suzana Dan | Drăguțele / Cuties
21 Cătălin Crețu & IDEILAGRAM |
Sunete de vecinătate /
Sounds of the Neighborhood
22 Cătălin Crețu | Vocile actorilor /
Voices of the Actors
14
Diagrama actorilor / Actors’ Diagram
Ideilagram & mkbt: Make Better

Consultant conținut/ Content consultant:

Liviu Ianăși

Locuirea colectivă este rezultatul unui

mecanism complex, definit de o serie de
actori cu perspective și interese diferite,
precum administrația, dezvoltatorul,
arhitectul, locuitorul / utilizatorul. Deși
produsul finit i se adresează în totalitate,
locuitorul are de fapt o influență foarte
mică asupra spațiului pe care ajunge să îl
locuiască. Diagrama ilustrează interacțiu-
nile complexe care se stabilesc între acești
actori responsabili de producția locuirii,
punând în evidență puterea de influență
și rolurile centrale sau periferice pe care
aceștia le joacă.
*Vocile actorilor vor fi prezente, sub diverse forme,
pe parcursul întregii expoziții.

Collective housing results from a complex

mechanism defined by several actors that
hold different viewpoints and interests:
the administration, the developer, the
architect and the inhabitant / end-user.
Although housing addresses the resident
directly, he has but little influence on the
space he or she is to inhabit. The diagram
illustrates the complex interaction among
those actors who are responsible with
housing production and highlights their
amount of influence and their either cen-
tral or peripheral roles.
*Actors’ voices will be active through the whole
exhibition under various forms.

16
Zonă de consultații /
Consultation Lounge
Romanian Design Week

Piese de autor / Designer pieces

Wire Shelf – Agnes Lukacs

Low easy chair, SoYesterday Collection –
Agnes Lukacs
Light Tale – 201 Design Studio for UBIKUBI
Alecu Chair – Atelier Mustață
CM3 Sofa – Dragoș Motică for UBIKUBI
Occasional and coffee tables, Bend
Collection – Dragoș Motică for
UBIKUBI
Vulcano candleholder – Anca Fetcu
for UBIKUBI
11+1 houses – Eliza Yokina for UBIKUBI
NIU desk organizer – Dragoș Motică
for UBIKUBI
Lampa Take a Bow – Dragoș Motică
for UBIKUBI
Folding Chairs – Dragoș Motică
for UBIKUBI
My way table – Dragoș Motică
for UBIKUBI
Atelier armchair – Dragoș Motică
for UBIKUBI

Credit foto / photo credit: Tudor Constantinescu 18 19

PROCESUL / PROCESS
Parcursul expoziției urmărește
„linia de producție” a locuirii
colective. Într-o privire obiectivă,
interpretând date și fapte câteo-
dată umanizate de prezența unor
„voci”, traseul prezintă etapele
acestui proces complicat, care
pornește de la o nevoie de bază
și se termină cu un loc trăit de
oameni. Dacă prima parte a
acestui lung parcurs este privită
din prisma edificării și vânză-
rii locuințelor, pornind de la o
radiografiere a stocului existent,
a nevoii și dreptului la locuire,
trecând prin proiectul de arhi-
tectură și terminând cu modul în
care acesta este „împachetat” și
pregătit pentru a fi vândut, cea
de-a doua parte este abordată
din perspectiva locuitorului.
Cât sunt de accesibile (ca preț)
locuințele, cum sunt ele trăite și
care este, la final, calitatea locu-
irii căutată și găsită (sau nu) de
locuitorii lor?
21
The exhibition path will follow
the “assembly line” of collec-
tive housing. Having an entirely
objective viewpoint and some-
times interpreting facts that are
made human through “actors’
voices”, the path shows the stag-
es of this complicated process
which starts from a basic need
and ends up with a place where
people live. If the first part of this
long process is viewed through
the housing building and selling
process and starts with an x-ray
of the existing stock, the need
and right to housing, and then
moves on with the architectural
design and its being ‘wrapped’
and prepared for selling, the sec-
ond part is seen from the user’s
perspective. To which extent
are the apartments affordable,
which are the most looked for
apartments, how are they ex-
perienced, and finally, do users
find the quality living they have
been searching for?
22 23

Credit foto pagina anterioară / photo credit
previous page: Alex Todirică
Stocul de locuințe urbane /
Urban Housing Stock
Răzvan Zamfira, Oana Simionescu & Ideilagram
În ciuda unei aparente diversificări oferite
de noile ansambluri rezidențiale de pe
piața liberă, majoritatea dintre noi locuim
la bloc, în apartamente de două sau
de trei camere. Pentru a putea înțelege
prezentul locuințelor colective și a pune
cu adevărat în discuție viitorul lor, este ne-
cesară o analiză a evoluției fondului con-
struit, din mai multe perspective. Stocul
de locuințe urbane din România a fost
profund influențat de dezvoltarea urbană
rapidă din perioada comunistă, care ne
lasă moștenire mai mult de două treimi
din numărul locuințelor actuale. Acest
fond vechi rămâne un reper important.
Interesul pentru construirea ansam-
blurilor de locuințe noi este viu numai în
câteva orașe-magnet, în care se concen-
trează populația urbană a țării. Din 320
de orașe ale țării, cele 279 cu populația
sub 50 000 de locuitori sunt în general
ocolite de investitori și analiști.
SURSE:
Institutul Național de Statistică - TEMPO
Recensământul populației 1992, 2011
Banca Mondială (evoluția populației urbane)
EUROSTAT, 2016
25
Despite a seemingly wide range of
different offers of new residential devel-
opments on the free market, most of us
live in two- or threeroom apartments. In
order to understand the current state of
collective housing and be able to debate
their future, a thorough and multi-angled
analysis of the evolution of the built stock
is required. Obviously, Romania’s built
stock of urban housing has been hugely
influenced by the urban boom during
communism, to which we owe more than
two thirds of today’s housing. That old
stock is still a major landmark.
A strong interest in building new
residential developments is shown only
in a few ‘magnet-cities’, where the urban
population of the country is concentrated.
From among the 320 towns, the 279 with
a population under 50,000 inhabitants
are shunned by investors and analysts in
general.
SOURCES:
TEMPO National Institute of Statistics
The 1992, 2011 population census
World Bank (evolution of urban population)
EUROSTAT, 2016
26 27
Nevoia și dreptul la locuire /
The Right and Need for Housing
Răzvan Zamfira, Oana Simionescu & Ideilagram
Nevoia de noi locuințe este încă foarte
mare în România, iar noile construcții nu
reușesc să o acopere. Această nevoie e
generată de dinamici foarte diferite, ce
depind de condițiile social-economice ale
locuitorilor. Astfel, ea apare fie din cauza
lipsei unui acoperiș, cazul cel mai extrem,
fie este generată de supraaglomerarea
din locuințele existente, sau de calitatea
scăzută a acestora.
După 1990, statul și-a restrâns drama-
tic responsabilitățile din domeniul locuirii.
Dreptul la locuire face parte din legis-
laţia privind drepturile omului pe care
România a ratificat-o prin şase tratate
internaţionale majore. Cu toate acestea,
dreptul la locuire nu este formulat în mod
explicit în Constituţia din 1991, fiind inclus
difuz în articolul 43, „Nivelul de trai”, care
stipulează faptul că (1) „Statul este obligat
să ia măsuri de dezvoltare economică şi
de protecţie socială, de natură să asigure
cetăţenilor un nivel de trai decent.” Totuși,
după 1990, responsabilitatea pentru cali-
tatea locuințelor este plasată aproape ex-
clusiv în sarcina persoanelor. Privatizarea
masivă a fondului de locuințe după 1989
a avut rolul simbolic de recunoaștere
firească a dreptului privat asupra locuin-
țelor, dar a fost înțeleasă și ca o măsură
care consfințea sistarea responsabilității
publice în domeniul locuirii.
Credit foto pagina anterioară / photo credit
previous page: Tudor Constantinescu
În 2011, în jur de 120.000 de locuințe se In 2011, there were around 120,000
mai aflau în proprietate publică, majo- dwellings owned by local authorities,
ritatea în mediul urban. Dintre acestea, most of them in the urban environment.
doar aproximativ un sfert (29000) erau In 2015 almost a quarter of them (29,000)
utilizate ca locuințe sociale în 2015 (Banca were social housing (World Bank, 2015).
Mondială, 2015). Foarte puține dintre Very few of the social housing owned
In Romania there is still a great need for locuințele sociale deținute de stat sunt by local authorities are vacant and can
new housing which the new buildings fail libere și pot fi oferite unor noi solicitanți. be rented to new supplicants. At that
to cover. Such a need has been generated Conform aceluiași studiu, numărul de so- time, according to the same enquiry the
by widely different dynamics depending licitări pentru locuințe sociale primite de number of applications for social housing
on inhabitants’ social and economic sta- autoritățile locale depășea la acea dată owned by local authorities went beyond
tus. The latter varies from the worst case 67.000, însă probabil ca aceste cifre sunt 67,000, yet it is more likely that these
of total absence of a roof to the ultra-con- net inferioare nevoii reale. figures are below the actual need.
gestion of the existing dwellings or their
poor quality. SURSE: SOURCES:
After 1990, the state has dramatically Institutul Național de Statistică - TEMPO TEMPO National Institute of Statistics
Recensământul populației 1992, 2011 The 1992, 2011 population census
shrunk its responsibilities in the field of Atlasul zonelor urbane marginalizate din România Map of marginalized urban areas of Romania –
housing. - Banca Mondială, 2015 World Bank, 2015
The right to housing is stipulated in Colliers Internațional, 2016 Colliers International, 2016
Persoanele fără adăpost din România - O estimare Homeless from Romania – An estimate of their nu-
the legislation on human rights which
a numărului acestora, Adrian-Nicolae Dan, mber, Adrian-Nicolae Dan, Mariana Dan, 2005,
Romania has endorsed through six major Mariana Dan, 2005, Revista Calitatea vieții, Revista Calitatea vieții, XVI, no. 1-2
international treaties. Nonetheless, the XVI, nr. 1-2 EUROSTAT, 2007, 2016
EUROSTAT, 2007, 2016
right to housing is not explicitly formulat-
ed in the 1991 Constitution, being quite
long-windedly included in article 43,
“The Standard of Living”, which stipulates
that (1) “It is mandatory that the state
take measures concerning economic
development and social protection so as
to ensure its citizen a decent standard
of living.” However, after 1990, people
are loaded almost exclusively with the
responsibility on housing quality. The
massive privatization of the housing stock
after 1989 symbolically acknowledged
the right of owning property, yet it was
understood as a means through which
state responsibility in the domain of
housing ceased to exist.
Credit foto paginile următoare / photo credit
29 following pages: Tudor Constantinescu
30 31
32 33
Locuirea ca proiect /
Housing as Project
Ideilagram
Fotografii secțiune/ Section Photographs:
Arhiva fotografică a Uniunii Arhitecților din România / the photographic archive
of the Union of Architects of Romania
Arhivele personale ale lui Vlad Gaivoronschi, și Dan Radoslav / personal archives
of Vlad Gaivoronschi, and Dan Radoslav
Tudor Constantinescu, Sandra Andrei, Ștefan Tuchilă, Mădălin Nicolaescu, Mihai Rotaru,
Cosmin Dragomir, Andrei Mărgulescu, Gabriela Belcineanu
Consultant conținut/ Content consultant:
Ana Maria Zahariade, Irina Tulbure
Secțiunea dedicată proiectului de arhi-
tectură face o sinteză documentară care
pune în lumină mecanismul extrem de
complex responsabil pentru fondul de lo-
cuințe existent, care modelează prezentul
locuirii colective.
Prima parte realizează o radiografie
transversală a celor șase perioade defini-
torii pentru evoluția locuirii colective (de-
cade ale perioadei comuniste, perioada
ante și post crizei economice din 2009).
Apoi, o analiză la scara micro ur-
mărește dinamica organizării spațiului
interior. Secțiunea pune împreună, spre
comparație, două tipuri de căutări diferite
— apartamentele-tip / de masă și „unica-
tele” / experimentele — manifestate atât
în perioada comunistă, cât și în prezent.
The section dedicated to the architec-
tural project is a documentary synthesis
which highlights the complex mechanism
responsible for the existing housing stock,
a mechanism that shapes collective hous-
ing of today.
The first part is a cross x-ray of six
defining periods of the collective housing
development (several decades of com-
munism, the ante- and post-economic
crisis of 2009).
That is followed by a micro-scale
analysis that looks into the dynamics
of the organization of interior space. For
comparative reasons, the said section
fuses two opposed pursuits— the stand-
ard / mass apartments and the “unique”
/ experiment dwelling— that took place
both under communism and today.
34
Alăturând, spre comparație, două
tipuri de căutări diferite prezente atât
înainte, cât și după 1990, secțiunea relevă
uneori surprinzătoare coincidențe, deși
sunt efectul unor logici complet diferite.*
De exemplu, cel mai utilizat tip de
apartament de două camere al anilor
`80, din cadrul seriei P770, are aceeași
suprafață cu cea frecvent impusă de
investitori în prezent în urma suprafețelor
minime impuse de Legea Locuinței și a
constrângerilor financiare stabilite de
programe precum „Prima casă”: 52mp.
„Proiecte-unicat” ale anilor `80, pro-
iecte construite în regie proprie („în aso-
ciație”) la sfârșitul anilor `60 și începutul
anilor `70**— expresii directe ale unor
nevoi și aspirații — sunt comparate cu
proiecte ale prezentului, în care constrân-
gerile financiare au fost mai mici, sau
dezvoltatorul a fost dispus să investească
mai mult în proiectul de arhitectură.
BAZA DOCUMENTARĂ:
Publicații și cercetări de: Ana Maria Zahariade,
Miruna Stroe, Irina Tulbure, Zina Soceanu Macri,
Alexandru Panaitescu, Vladimir Vinea, Diana
Belci, Bogdan Suditu, Alexandru Sandu, Peter
Derer, Ștefana Bădescu, Maja Bâldea, Daniela
Negrișanu, Claudiu Toma
Arhive : Arhiva fotografică a Uniunii Arhitecților,
revista Arhitectura, arhiva IPROTIM
Arhive personale: arh. Vlad Gaivoronschi, ing. Dan
Radoslav, arh. Andrei Guțu
* Toate planurile au fost redesenate și mobilate în
aceeași manieră, pentru a înlesni comparația
** Proiecte nepublicate în revistele de arhitectură
35
For comparison, the two types of pur-
suits present both before and after 1990,
reveal unexpected coincidences, although
they result from a completely different
approach.*
For instance, the commonest type of
the two-room apartment of the 1980s,
from the P770 series, has the same area
(52 sq. m.) as the one now imposed by in-
vestors, on the one hand, due to the (min-
imum) levels stipulated by the Housing
Act, and on the other, due to the financial
constraints established by such programs
as “First Home”.
“Unique projects“ of the ‘80s, self
constructed projects (“in association”) of
the late 1960s and early 1970s** — direct
expressions of needs and aspirations —
are compared with present projects where
financial constraints were smaller, or the
developer was willing to invest more in
the architectural project.
DOCUMENTARY DATABASE:
Publications and research by Ana Maria
Zahariade, Miruna Stroe, Irina Tulbure, Zina
Soceanu Macri, Alexandru Panaitescu, Vladimir
Vinea, Diana Belci, Bogdan Suditu, Alexandru
Sandu, Peter Derer, Ștefana Bădescu, Maja
Bâldea, Daniela Negrișanu, Claudiu Toma
Archives: photo archive of the Union of Architects,
“Arhitectura” magazine, IPROTIM magazine;
Personal archives: arch. Vlad Gaivoronschi, eng.
Dan Radoslav, arch. Andrei Guțu
* All layouts were drawn up again and furnished
in the same manner so as to facilitate the
comparison.
** Unpublished designs in architectural magazines
Credit foto paginile următoare / photo credit
following pages: Tudor Constantinescu
36 37
38 39
Rațiune în context / Reason in Context
Postcriză
Criza economică din 2009 oferă o bună
ocazie de reevaluare a calității locuirii, pe
de o parte prin constrângeri și precauții
financiare din partea investitorilor, pe de
altă parte printr-o „ridicare a ștachetei” si
a așteptărilor din partea locuitorilor.
Antecriză
Producția arhitecturală a perioadei de
tranziție, cu puține excepții, întoarce
spatele lecțiilor perioadei anterioare. În
anii 1990, mulți își manifestă dorința de a
se desprinde de locuirea colectivă și prefe-
rința pentru case individuale. Construcția
de locuințe colective devine semnificativă
după anii 2000. În contextul unui cadru
legal și financiar relativ flexibil și dispus
la riscuri, în anii 2000 s-a construit foarte
mult, variat și extrem.
‘80
În condițiile în care obiectivul pentru 1990
era ca numărul de camera de locuit să fie
egal cu numărul de persoane, se constată
o criză a locuințelor. De aceea, se con-
struiește rapid, într-o economie maximă
a mijloacelor, utilizând prefabricate și
folosind echipamentele tehnico-utilitare
existente.
Post - crisis
The 2009 economic crisis offers a good
opportunity to assess again the housing
quality, on the one hand, for reasons
appertaining to financial constraints and
precautions taken by investors and, on
the other hand, because the dwellers
‘raised their sights’.
Ante - crisis
With but few exceptions, the architectural
production during transition turns its
back on the lessons learned before. In
the 1990s, there are many who choose
detached houses. However, the trend of
collective housing becomes noteworthy
after 2000. Given a relatively flexible
financial and legal environment, ready
to take risks, the early 2000s witnessed
a building boom, of wide-range and
extremes; besides the wide-range of
buildings in great numbers, things were
also pushed to extremes.
‘80
Considering that the goal for 1990 was
that the number of rooms should equal
the number of inhabitants, a housing cri-
sis emerged. That is why they build fast,
thriftily and using the existing technolog-
ical equipment.
40
‘70
Toate aspectele existenței sunt planificare
până la cel mai mic detaliu, iar centraliza-
rea absolută devine o obsesie. Directivele
politice prevăd în amănunt sistematizarea
teritoriului, orașelor și satelor, dezvoltarea
economică și socială.
‘60
Au loc migrații masive de la sat la oraș, iar
producția de apartamente e accelerată,
într-o gândire cantitativă, reflectată mai
ales în economia în construcție și crește-
rea treptată pe înălțime a construcțiilor.
Realismul socialist e criticat și are loc o
aparentă liberalizare față de influența
sovietică și o apropiere de modelele occi-
dentale de locuințe.
‘50
Într-o perioadă de profunde schimbări și
restructurări, dezideratele sunt urbaniza-
rea și industrializarea, într- o nouă retori-
că realist-socialistă, după modelul Uniunii
Sovietice. Profesiunea de arhitectură se
„naționalizează” în 1952 și se înființează
noi instituții de stat cu responsabilități
în domeniul construcțiilor de locuințe,
sistematizare și proiectare urbană.
41
‘70
Every life aspect is being planned in the
smallest detail, while absolute central-
ization becomes an obsession. Political
directives thoroughly stipulate the issues
of territory, town, and village systemati-
zations as well as those of economic and
social development.
‘60
Massive migrations from village to town
take place, while the quantity-based
apartment production was speeded up;
that is particularly reflected in building
economically and in gradual vertical
development. Realist-socialism is chal-
lenged and an apparent liberalization as
to Soviet influence and a closer approach
to western housing models take place.
‘50
During a period of deep changes and
restructuring, the major requisites are ur-
banization and industrialization, in a new
realist-socialist rhetoric shaped after the
Soviet Union’s model. The architectural
profession was ‘nationalized’ in 1952 and
new state institutions were established;
they were given full responsibilities in the
domains of housing, systematization and
urban design.
Rezultate / Outcomes
Postcriză
În ciuda existenței în continuare a specu-
lei imobiliare, se constată un început de
maturizare în privința construcțiilor rezi-
dențiale, care sunt mai permeabile, mai
puțin închise față de oraș, și au tendința
de a oferi și funcțiuni complementare
locuirii.
Antecriză
Lipsa coerenței urbanistice face ca orașele
să acumuleze cu timpul, pe măsura multi-
plicării construcțiilor, disfuncții semnifica-
tive, precum lipsa spațiilor verzi, a parcări-
lor publice, congestionare de trafic, lipsa
de conectare de la servicii sociale și de
proximitate, densități mari de construcții
și umbriri ale clădirilor.
‘80
„Legea investițiilor” din 1980 interzice
proiectarea în afara proiectelor-tip, con-
damnând la standardizare sfera locuințe-
lor noi. Totuși, există și „unicatele”, care
dau naștere unorproiecte interesante, atât
în ce privește organizarea interioară, cât
și în plastica clădirii și relația pe care o
stabilesc cu exteriorul.
‘70
În anii `70 au loc tentative de a elimi-
na monotonia partiurilor, precum și de
Post - crisis
Despite ongoing real estate speculations,
one can notice signs of maturity in the
residential ensembles, which are more
permeable, more open to the city and
tend to offer complimentary functions to
housing.
Ante - crisis
With their lack of urban coherence and the
increasing number of buildings, towns will
pile up significant malfunctions, such as:
absence of green spaces, of public parking
lots, traffic congestion, disconnection to
social and proximity services, higher den-
sities and shadowing of buildings.
‘80
The “Investment Act” of 1980 forbids
any design besides type-projects, which
means the new housing development
is doomed to standardization. However,
there are some ‘unique designs’, which
bring about changes regarding both
the interior layout and the plastic of the
building and its relation to exterior.
‘70
In the 1970s there were some attempts to
eliminate the monotony of the apartment
layout, as well to increase apartment
areas and quality of living. Following the
42
creștere a suprafețelor și a calității locuirii
în general. După cutremurul din 1977,
standardele de proiectare antiseismică
sunt înăsprite și are loc o standardizare
mult mai puternică, ducând treptat la
finisaje de proastă calitate și la unele
rezolvări de detaliu deficitare.
‘60
Prin reglementările aplicate, statul
impune tipologii de construcţii, suprafeţe
obligatorii pentru locuinţe, dotari stan-
dard şi preţuri plafon, precum și categorii
distincte de confort. Au loc multe căutări
în acest sens. Schiţele de sistematizare
urmăreau în afară de producția de locu-
ințe, și diversificarea echipării edilitare şi
socio-culturale a marilor ansambluri.
‘50
Rezultă proiecte tip, asamblate în diferite
tipuri de tronsoane de înălțime joasă,
într-o configurare de spații de tip incintă,
care adună. Apare preocuparea de utiliza-
re a unor spații la comun, precum și idea
de comunitate, iar spre sfârșitul perioadei,
ideea de flexibilitate a utilizării spațiului
interior.
43
1977 earthquake the anti-seismic stand-
ards become more severe and standardi-
zation gets stronger, thus leading to poor
quality finishing and defective solutions
in detailing.
‘60
Through several regulations, state en-
forces building technologies, compulsory
areas for houses, standard equipment and
price limits, as well as different categories
of comfort. Professionals were engaged
in many pursuits. The period systema-
tization sketches showed not only their
preoccupation with housing production,
but also with diverse urban and socio-cul-
tural equipment for big ensembles.
‘50
Standardized projects, assembled on vari-
ous types of low slabs, configured as cen-
tripetal, ‘precinct’-types. Professionals are
concerned with the use of shared spaces
as well as with the idea of community; in
the late 1950s, there appears the idea of
flexibility in the use of interior spaces.
Credit foto paginile următoare / photo credit
following pages: Alex Todirică
44 45
46 47
 Cartiere timișorene în timp /
Ages of Residential Areas in Timișoara
IDEILAGRAM & MKBT: Make Better
zona studiată
intravilan
clădiri inițiale ale ansamblului
clădiri adăugate ansamblului
anexe (garaje, extinderi în spațiul public)

studied area
urban area
original buildings of the complex
buildings added to the complex
additions (garages, extensions in the public space)

1 ‘50
Cvartal Heinrich Heine / Cvartal Heinrich Heine

2 ‘60
Cartierul Tipografilor
Tipografilor Neighborhood

3 ‘70
Cartierul Circumvalațiunii
Circumvalațiunii Neighborhood

4 ‘80
Cartierele Soarelui și Girocului
Soarelui & Girocului Neighborhood

5 Antecriza: ansambluri existente

Ante-crisis: existing ensembles

6 7 Postcriza: Ansambluri existente și in dezvoltare

Postcrisis: Existing & under development ensembles

48 49
1950 Cvartalul Heinrich Heine
Ansamblul fost construit în 1954 pentru
angajații SOVROM Construct, pe un teren
la marginea cartierului central Cetate,
care la mijlocul anilor 1950 era liber. A fost
gândit sub forma unei incinte, cu tronsoa-
ne de înălțime joasă amplasate în jurul
unei curți interioare menite să stimuleze
viața comunitară. Numai o jumătate din
ansamblu a apucat să fie construită în
anii 1950. Mulți dintre locuitorii acestui
cvartal sunt în general primii ocupanți ai
blocului, sau familiile acestora.Prețurile
de vânzare și închiriere a apartamentelor
sunt în prezent mai mari comparativ cu
alte blocuri din zonă, în special datorită
amplasării centrale.
1950 Heinrich Heine urban island
The ensemble was built in 1954 for
SOVROM Construct employees on a plot
of land at the margins of the central
district of Cetate, which was free in the
mid-1950s. It was thought of as an en-
closure with low-height sections with an
interior courtyard designed to stimulate
community life. Only half of the com-
plex was built in the 1950s. Many of the
inhabitants of this block are generally the
first occupants or their families. The sale
and rental rates of apartments are now
higher compared to other apartments
in the area, especially due to the central
location.
50
1960 Cartierul Tipografilor
A fost dezvoltat pe terenurile libere din
vecinătatea și interiorul cartierului de vile
interbelic (str. București - Popa Șapcă),
în strânsă relație cu amplasamentul
tipografiei ce dădea și numele din epocă
al actualului Bd. Take Ionescu. Cartierul
e caracterizat de volume simple, prisma-
tice, amplasate la distanță considerabilă
unele față de altele, clădiri care „plutesc”
într-un spațiu verde. Ansamblul este
ferit de circulații auto de tranzit, fiind un
spațiu folosit în principal de locuitori și
vizitatori, cu o percepție de siguranță a
parcurgerii și traiului în cartier. O mare
parte din locuitorii cartierului stau aici
încă de la construirea lui și își cunosc bine
vecinii, iar noii veniți il apreciaza ca pe un
loc bun de locuit.
51
1960 Tipografilor development
Tipografilor was developed on the free
lands around the interwar villa district
(Bucharest - Popa Şapcă Street), in close
connection with the printing house, which
also gave the name of the current Take
Ionescu Bd. The ensamble is characteri-
zed by simple, prismatic volumes, located
remarkably remote from each other, buil-
dings that „float” in a green space. The
ensemble is free from transit traffic, being
a space mainly used by residents and
visitors, with a perception of safe passage
and living in the neighborhood. Many of
the residents have been living here since
its construction, and they know their
neighbors well. Newcomers appreciate it
as a good place to live.
1970 Cartierul Circumvalațiunii
La sfârșitul anilor ‘70 erau finalizate cele
mai mari cartiere de blocuri ale orașu-
lui: Circumvalațiunii, Lipovei, Aradului,
Girocului. Logica inițială a amplasării
cartierului Circumvalațiunii a fost direct
legată de apropierea față de platforma
industrială dezvoltată la nord de calea
ferată, profitându-se și de terenurile
disponibile în zonă. S-a urmărit realizarea
unui ansamblu de locuit compact și dens,
cu gruparea dotărilor social-culturale,
a spațiilor plantate și de agrement și a
terenurilor de joc și sport. Percepția de
zonă liniștită, proximitatea față de locul
de muncă și accesibilitatea bună către
centrul orașului și zonele comerciale,
determină un interes mare pentru zona
Circumvalațiunii a celor aflați în căutarea
unei locuințe de acest tip.
1970 Circumvalațiunii development
At the end of the 70’s the city’s largest
neighborhood blocks were completed:
Circumvalațiunii, Lipova, Arad, Giroc.
The initial logic of Circumvalațiunii was
directly related to the proximity to the
industrial platform north of the railroad,
taking advantage of the land available
in the area. The aim was to achieve a
compact and dense residential complex
with social-cultural facilities, green and
recreational areas, and playgrounds and
sports.
The perception of a quiet area, the
proximity to the workplace and good ac-
cessibility to the city center and the shop-
ping areas, determine a great interest for
the Circumvalațiunii area of ​​those looking
for a home of this type.
52
1980 Cartierele Soarelui și Girocului
În urma dezvoltării industriale din zona
Căii Buziașului, cele două cartiere au
fost construite pe un teren liber situat
între zona industrială și oraș. Au fost
proiectate sub forma unui complex de
locuit ce cuprinde blocuri de locuințe,
dotări social-culturale de folosință cu-
rentă (creșă, grădiniță, școală generală,
dispensar, unități comerciale etc), spațiu
verde, terenuri de joc și sport, parcaje și
spații de circulație carosabile interioare.
Blocurile– tip cu 4 etaje bordează străzile
și delimitează curți interioare, ce sunt fie
ocupate cu parcări, garaje, sau construcții
spontane, sau sunt lăsate libere și ame-
najate ca spațiu verde. Școala și parcul
sunt principalele calități apreciate de
locuitorii cartierului și de cei ce locuiesc în
cartierele noi învecinate.
53
1980 Soarelui and Girocului
developments
Following the industrial development
of Calea Buziașului, the two ensambles
were built on a large free plot between the
industrial area and the city. They were
designed in the form of a dwelling com-
plex comprising blocks of flats, social-cul-
tural facilities of common use (crèche,
kindergarten, general school, dispensary,
commercial units, etc.), green spaces,
playgrounds and sports grounds, parking
lots and spaces inland road traffic. Four-
storey standardized buildings border the
streets and delineate inner courtyards,
which are either occupied with parking
lots, garages, and other improvised buil-
dings, or left free as a green space. School
and park are the main qualities apprecia-
ted by neighborhood residents and those
living in neighboring neighborhoods.
ANTECRIZĂ / The Ring, Banu Construct
În general, localizarea și realizarea inves-
tițiilor imobiliare s-au ghidat în epocă
mai mult după randamentul investiției și
mai puțin după limitările/reglementările
înscrise în PUG (care, după caz, au fost
cu ușurință și legal derogate). Ansamblul
The Ring a fost realizat în etape succesive,
fiind primul ansamblu rezidențial realizat
pe un teren agricol situat în vecinătatea
perimetrului construit urban. Ansamblul
The Ring este amplasat la marginea ora-
șului adiacent șoselei de centură, element
identitar care se regăsește și în denumi-
rea ansamblului. Oferă o imagine specific
urbană într-o zonă încă în tranziție și
intenții de spații publice încă neconectate
cu strada.
ANTE CRISIS / The Ring,
Banu Construct
In general, the location and realization of
real estate investments were guided more
by the return on investment and less by
the regulations stipulated by the City’s
Masterplan. (which were often easily and
legally derogated). The Ring residential
complex was built in successive stages,
being the first residential compound built
on an agricultural land located in the vici-
nity of the urban perimeter. It is adjacent
to the girdle road (Ring), which is also the
name of the ensemble. It offers a specific
urban image in an area still in transition,
with intentions of creating public spaces,
which are though still unconnected with
the street.
54
POSTCRIZĂ / Toscana Residence /
Inserții printre case / Isho, Mara / Mari
ansambluri
Criza imobiliară din anii 2008-2009 a de-
terminat o schimbare de comportament
economic atât a investitorilor, a cumpără-
torilor de locuințe, precum și a creditorilor
(bănci) și garanților (Statul). Post-criză o
serie de proiecte imobiliare periferice au
fost abandonate, iar investitorii și cum-
părătorii de locuințe s-au reorientat oraș,
către terenurile disponibile și conectate
la infrastructură din interiorul orașului.
Astfel, urmare a procesului de restruc-
turare economică din deceniul anterior,
numeroase zone industriale sau fabrici
izolate situate în interiorul țesutului ur-
ban, au fost demolate, iar locul acestora a
fost luat de investiții imobiliare rezidenți-
ale și mall-uri. Acest fenomen nu a anulat
însă în totalitate tendința de a construi pe
terenuri ieftine și slab echipate edilitar de
la marginea orașului.
55
POST-CRISIS / Toscana Residence /
Infills / Isho, Mara / Large residential
developments
The 2008-2009 real estate crisis led to a
change in the economic behavior of both
investors, home buyers, creditors (banks)
and guarantors (the State). Post-crisis, a
number of peripheral real estate projects
have been abandoned, and investors and
home buyers have shifted their interest
to the available plots within the city. As
a result of the economic restructuring
process of the previous decade, many in-
dustrial areas or isolated industries within
the urban tissue were demolished and
their place was taken by residential real
estate investment and shopping malls.
This phenomenon has not completely
canceled the tendency to build on cheap
and poorly equipped public land on the
outskirts of the city.
Marketing vs. realitate /
Marketing vs. Reality
IDEILAGRAM
Fotografii / Photographs
Cosmopolis, Tudor Prisăcariu
Confort City, Mihai Petre
The Ring, Sandra Andrei
Cartierul Solar, Tudor Constantinescu
Greenfield, Mădălin Nicolaescu
Adora Forest, Sandra Andrei
Toronto Residence, Sandra Andrei
Iris, Sandra Andrei
Militari Residence, Petruț Călinescu
Rivendelle, Sandra Andrei
Cortina Residence, Tudor Constantinescu
Vivenda Residencias, Mădălin Nicolaescu
Uranus Plaza, Sandra Andrei
North Area Lake View, Tudor
Constantinescu
Emerald Residence, Tudor Constantinescu
Asmita Gardens, Mădălin Nicolaescu
One Floreasca Lake, Tudor
Constantinescu
City of Mara, Sandra Andrei
Vivalia Grand, Sandra Andrei
One Herăstrău Park, Tudor
Constantinescu
Blocul Teodor, Sandra Andrei
Blue Tower, Tudor Constantinescu
Londra Housing, Cosmin Dragomir
Origami, Sandra Andrei
Urban Spaces Dogarilor, Cosmin Dragomir
Occidentului Housing, Cosmin Dragomir
Randări / Renderings:
Aviației Park, www.adnba.ro
Arcadia Apartments,
www.arcadiaapartments.ro
Luxuria Residence,
www.luxuria-residence.ro
Isho, www.adnba.ro
56
Sloganuri / Slogans:
https://cosmopolis.ro, http://www.confortcity.ro, http://thering.tm.ro, https://cartie-
rulsolar.ro, https://www.greenfieldresidence.ro, https://www.adoraforest.ro, http://to-
ronto-residence.ro, http://apartamente.sedako.ro, https://militari-residence.ro, http://
www.rivendelle.ro, http://aviatieipark.ro, https://www.cortina-residence.ro, http://
vivenda.hercesa.ro, http://www.werk.ro/en/projects/uranus-plaza/, https://vibimobi-
liare.ro/ro/lake-view, http://www.emerald-residences.ro, https://www.asmitagardens.
ro, http://www.arcadiaapartments.ro, https://oneunited.ro, https://www.luxuria-re-
sidence.ro, http://www.cityofmara.ro, https://www.vivalia.ro, http://www.isho.ro,
http://www.blocul-teodor.ro, http://www.poseidonresidence.ro, http://fortepartners.
ro/projects-2/londra, https://sodolescu.ro/property/origami-residence-arta-de-a-mo-
dela-spatii/, http://www.360imobiliare.ro/proiecte/urban-spaces-2/, http://occidentu-
lui40.ospinas.ro
*Site-urile au fost accesate în august 2018 / The websites were accessed in August 2018
*Distanța și timpul parcurs până în centrul orașului au fost calculate folosind Google Maps / The time and
distance to the city center were calculated using Google Maps.
Locuirea este privită astăzi ca un produs While housing is understood as a market
de piață iar dezvoltatorii mizează din ce în product, developers place their stake high
ce mai mult pe marketing pentru a atrage on marketing in order to entice tenants
locuitori în noile ansambluri rezidențiale. to new residential ensembles. Marketing
Marketingul noilor ansambluri reziden- themes to promote new residential
țiale invocă de multe ori teme recurente: developments mainly focus on the joy of
bucuria unui nou început acasă, luxul, a new beginning in a new home, luxury,
confortul, calitatea materialelor și a comfort, quality of materials and fi-
finisajelor, apropierea de oraș sau veci- nishing, easy access to towns or nearness
nătatea naturii, priveliștea, toate devin to nature and spectacular views; they
atribute vandabile, menite să atragă noii all make the bulk of salable attributes
cumpărători. Acest limbaj interpretează meant to lure new buyers. Such phrasing
realitatea și extrage anumite caracteris- will read reality in its own way in order to
tici, izolate de contextul general, lăsând distil some features, which are just parti-
loc de interpretare. Astfel, de cele mai culars of a larger context, and sometimes
multe ori, poziționarea la periferie devine their vagueness will trigger misreading.
în marketing sinonimă cu liniștea dată de For instance, a site in the town fringes be-
natură și cu locuirea în comunități privi- comes synonymous to nature’s quietness
legiate, controlate, care împart aceleași and dwelling in restricted, posh communi-
valori. Pe de altă parte, apropierea de ties sharing common values. On the other
57
 centru sau poziționarea în cartiere deja
consacrate descriu calitățile unui stil de
viață dinamic, conectat la oraș și la toate
facilitățile acestuia.
Studiul invită la reflecție și pune în di-
alog frânturi din vocabularul de marketing
cu informații obiective, cuantificabile.
Pentru cercetare au fost alese ansambluri
rezidențiale construite după anii 2000,
din trei categorii (ansambluri la periferie,
ansambluri în oraș, inserții urbane la sca-
ră mică) și trecute prin trei filtre: sloganu-
rile de marketing, ipostaze reale surprinse
de fotografi și legătura ansamblurilor cu
orașul.
58 59
hand, closeness to city centers or living
in well-established neighborhoods will
feature a classy, dynamic lifestyle tied to
all its amenities.
The study invites reflection and
sets up a dialog between bits of mar-
keting jargon and hand-on, quantifiable
information. Our research has chosen
residential ensembles built after the year
2000, which belong to three categories
(periphery ensembles, in-city ensembles,
small scale urban in-fills), and has sieved
them out through three filters: marketing
slogans, real aspects captured by pho-
tographers and the relationship between
such developments and the city.
Credit foto / photo credit: Alex Todirică
 Credit foto pagina următoare / photo credit
60 61 following page: Alex Todirică
62 63
Accesibilitatea locuințelor /
Housing Affordability
Răzvan Zamfira, Oana Simionescu, MKBT: Make Better & IDEILAGRAM
O modalitate de a evalua și compara
accesibilitatea apartamentelor în timp
este prin intermediul raportării salariului
mediu net pe economie la prețul de vân-
zare a unui apartament ‑ în acest caz, cel
de două camere.
În România anilor 1950-1990 statul
controla aproape total construirea și vân-
zarea locuințelor. Atât prețul de construc-
ție, de vânzare a apartamentelor, cât și
valoarea salariilor erau reglementate, flu-
ctuațiile raportului dintre ele fiind foarte
mici (53-42 salarii medii nete pe economie
reprezentau valoarea unui apartament de
două camere)
Imediat după 1990, privatizarea
rapidă a fondului locativ de stat cumulată
cu inflația excesivă, a făcut ca, pentru
o perioadă foarte scurtă, achiziția unui
apartament de la stat să poată fi făcută
cu doar 2 salarii medii pe economie. Tot
în anii 1990 ia naștere și piața imobiliară
privată, dar avântul acesteia este mic din
cauza lipsei lichidităților populației și a
lipsei mecanismelor de creditare. Această
situație dă naștere fenomenului schimbu-
lui imobiliar.
Anii 2000 marchează începutul unei
perioade de creștere a prețurilor pro-
prietăților imobiliare, odată cu apariția
creditului pentru invesiții imobiliare (Le-
gea nr. 190/1999) și cu anunțul accederii
în Uniunea Europeană (2004). Această
ascensiune va culmina cu bula imobiliară apartment could be bought for 281 take-
a anilor 2007-2008, când un apartament home pays in Bucharest.
cu două camere putea fi achiziționat în Currently, a two-room apartment in
București cu echivalentul a 281 de salarii Bucharest can be purchased for a price
medii nete pe economie. of 118 take-home pays, which is consid-
În prezent, un apartament cu două erably smaller than the ante-real estate
The easiest way of evaluating and com- camere în București poate fi achiziționat crisis of 2008; however, the price is con-
paring the affordability of apartments on cu echivalentul a 118 salarii medii pe sistently growing.
a timescale is to relate the average take- economie, o valoare considerabl mai mică
home pay to the selling price of an apart- decât în perioada premergătoare crizei SOURCES:
ment, in this case, the two-room one. imobiliare de după 2008, dar aflată într-o Urban population growth – World Bank
(1960-2017)
Between 1950-90 the Romanian state constantă creștere.
Number of built urban housing – The 2011 popula-
would hold absolute control over building tion census / TEMPO Institute of Statistics
and selling of housing. Both the building SURSE: Amount of the average take-home pay/economy –
Evoluia populației urbane - Banca Mondială National Institute of Statistics
and selling price and the average rate of
(1960-2017) Average price for a two-room apartment - Decrees/
take-home pay were regulated so as to Numarul de locuințe urbane construite - Acts - 1950-1993 / Archive of the AZ newspaper /
keep the price wave at its lowest (53-42 Recensământul populației din 2011 / Institutul Archive of Phone Commercial magazine / imobi-
Național de Statistică - TEMPO liare.ro
take-home pays would stand for the price
Valoarea salariului mediu net/economie - Institutul
of a two-room apartment).
Național de Statistică
Immediately after 1990, the privat- Prețul mediu al unui apartament de 2 camere
ization boom of the state housing stock - Decrete/Legi - 1950-1993 / Arhiva ziarului
Anunțul AZ / Arhiva ziarului Anunțul Telefonic /
associated with overflowing inflation
imobiliare.ro
led to the situation in which, over a brief
period of time, one could easily purchase
such an apartment for two average take-
home pays. At the same time the 1990s
witnessed the emergence of real estate
market, yet its impetus was somewhat
blocked by poor cash flow and absence
of lending tools. Consequently, that trig-
gered the phenomenon of housing swaps.
After the year 2000 the real estate
prices started to grow due to the oc-
curence of the credit for real estate invest-
ments (Act no. 190/1999) and Romania’s
joining the European Union (2004). This
process has culminated in the real estate
loop of 2007-2008, when a two-room
Credit foto pagina următoare / photo credit
64 65 following page: Tudor Constantinescu
66 67
 Preț
Price (old currency)
Preț
Price 367 932 RON
1 044 040 000 lei vechi Salariu
Salary 1 309 RON
Raport salariu mediu / preț apartament 2 camere (stat)
Ratio of average take-home pay /price of two-room
apartment (local city council)
Salariu
Salary (old currency)
Un ap. 2 cam.
Two-room apt 281 salarii
5 986 386 lei vechi
Un ap. 2 cam.
Raport salariu mediu / preț apartament 2 camere (piața liberă) Two-room apt
Ratio of average take-home pay/price of two-room apartment
(on free market)
174.40 salarii
Preț
Preț
Price 283 014 RON
Price (old currency) Salariu
Salary 1 361 RON
579 380 000 lei vechi Un ap. 2 cam.
Two-room apt 207.95 salarii
Salariu
Salary (old currency)

Preț 4 839 648 lei vechi Preț

Price 228 962 RON
Price Un ap. 2 cam.

66 000 lei
Two-room apt
Salariu
Salary 1 507 RON
Salariu 119.72 salarii Un ap. 2 cam.
Two-room apt 151.93 salarii
Salary
Preț
499 lei Preț
Price (old currency) Price
Un ap. 2 cam.
Two-room apt 222 510 000 lei vechi 288 107 RON
Salariu
132.26 salarii Preț ap. stat
Price of local authority apt
Salariu
Salary (old currency) Salary

Preț
123 700 lei 2 139 138 lei vechi 2 434 RON
Price Salariu Un ap. 2 cam. Un ap. 2 cam.
Salary Two-room apt Two-room apt

44 400 lei 3 381 lei 104.02 salarii 118.37 salarii

Salariu Preț
Salary Price Un ap. 2 cam.
Preț Two-room apt
Preț
684 lei 60 860 lei Price
Price
36.58 salarii
Preț ap. privat
Price of private apt
Un ap. 2 cam.
Two-room apt
Salariu
Salary
84 416 lei 114 057 lei 2 580 000 lei
Salariu
Salariu
64.91 salarii 1 139 lei Salary
Salary Preț ap. privat
Un ap. 2 cam.
Two-room apt
Un ap. 2 cam. 1 712 lei 2 340 lei
Price of private apt
43.20 salarii
Two-room apt Un ap. 2 cam.
Un ap. 2 cam. 105 000 lei
53.43 salarii Two-room apt
Two-room apt Un ap. 2 cam.
49.31 salarii 48.74 salarii
Two-room apt
Preț ap. stat
31 salarii Price of local authority apt

123 700 lei

Salariu
Salary

20 140 lei
Un ap. 2 cam.
Two-room apt

2.07 salarii
1950

1953

1955

1957
1958

1960

1966
1967
1968
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978

1980
1981

1984

1990

1992
1993

1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004

2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012

2018
hCM 1154/1950 cu privire la Decretul 445/1966 privind sprijinirea de către stat a Decret 256/1984 privind îmbunătăţirea leGeA 152/1998 privind înfiinţarea OuG 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului «Prima casă», cu
stabilirea și domicilierea în centrele cetăţenilor de la oraşe în construirea de locuinţe proprietate regimului de construire a locuințelor și Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe modificările şi completările ulterioare
aglomerate personală (hCM 26/1966) modificarea unor reglementări referitoare cu modificările şi completările ulterioare GeO 60/2009 on some measures meant to implement the “First Home” program, with later
Decision by Council of Ministers Decree 445/1966 on assistance by state of town inhabitants la stabilirea prețurilor limită ale locuințelor ACT 152/1998 to set up the National modifications and additions
[dCM] 1154/1950 on settling down to build a private home (dCM 26/1966) care se construiesc din fondurile statului, Housing Agency with later modifications
and residence in crowded localities a prețurilor de contractare ale locuințelor and additions hG 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului “Prima casă”, cu
Decretul 713/1967 privind construirea de către cetăţeni, cu proprietate personală și a prețurilor de vînzare modificările şi completările ulterioare
hCM 344/1951 cu privire la mutarea din sprijinul statului, de case proprietate personală – de odihnă sau ale locuințelor din fondul locativ de stat hG 962/2001 privind aprobarea Gd 717/2009 on endorsing the implementation rules of “First Home” program, with later
centrele aglomerate a oricăror persoane turism – în localităţi balneoclimaterice Decree 256/1984 on improving the building Normelor metodologice pentru punerea modifications and additions
care nu își justifică prezența şi în alte locuri turistice (hCM 1765/1967) framework of housing and modifying some în aplicare a prevederilor Legii 152/1998
dCM 344/1951 concerning forced Decree 713/1967 on people’s building, with assistance by state, regulations regarding price limits for housing privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale OuG 74/2007 privind asigurarea fondului de locuinţe sociale
displacement from crowded localities of of vacation or touristic properties in spas or other tourist areas built on state funding, advance deposits for pentru Locuinţe cu modificarile si destinate chiriasilor evacuaţi sau care urmeaza sa fie evacuaţi din
those who could not justify their statuses (dCM 1765/1967) private housing and selling price for housing completarile ulterioare locuinţele retrocedate foştilor proprietari
from state stock Government Decision (Gd) 962/2001 on GeO 74/2007 on providing the stock of social housing for
hCM 4015/1953 modificată prin hMC 1422/26 august hCM 1765/1967 pentru aplicarea Decretului 713/1967 endorsing the Methodological Rules to evicted tenants or those to be evicted from houses retroceded
1954, privind construcţia de locuinţe pe baza cooperării privind construirea Decret 216/1981 privind modificarea unor reglementări referitoare enforce Act 152/1998 concerning the to former owner
între locatari şi construcţia de locuinţe individuale prin de către cetăţeni, cu sprijinul statului, de case proprietate la stabilirea prețurilor limită, ale locuințelor care se construiesc setting up the National Housing Agency
credite acordate de stat personală de odihnă din fondurile statului, a preturilor de contractare ale locuintelor with later modifications and additions OuG 51/2006 pentru aprobarea Programului naţional privind sprijinirea
dCM 4015/1953 modified by dCM 1422/26 August 1954, sau turism în localităţile balneoclimaterice şi în alte proprietate personala si a preturilor de vînzare ale locuințelor din construirii de locuinţe proprietate personală, cu modificările şi completările
on house building by cooperation among tenants locuri turistice fondul locativ de stat Legea 190/1999 privind creditul ipotecar ulterioare
and building of family homes on state loans dCM 1765/1967 to enforce Decree 713/1967 on people’s building, Decree 216/1981 on modifying the regulation regarding the price limit pentru investiții imobiliare, cu modificarile si Government Emergency Ordinance (GeO) 51/2006 on endorsing the National
with assistance by state, private vacation or touristic houses in for homes built on state funding, the advance deposits for private completarile ulterioare Program to assist the building of private housing, with later modifications
hCM 1152/1957 privind aplicarea regimului de spas or other tourist areas houses and selling price of housing from state stock Act 190/1999 on mortgage loan for real and additions
evidenţă a populaţiei (Bucureşti cu o rază de 20 estate investments, with later modifications
km în jurul oraşului, Brașov, Ploieşti, Cluj, Oradea, Lege 9/1968 pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe Decret 59/1978 pentru modificarea Legii 5/1971 cu privire la actele de identitate ale and additions OuG 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului (prin care
Timişoara, Reşiţa, Hunedoara, Cugir, Constanţa, din fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprietate personală cetăţenilor români, precum şi la procedura schimbării domiciliului şi a reşedinţei s-au preluat prevederile)
Galaţi şi Iaşi) de odihnă sau turism (hCM 1650/1968 + hCM 1735/1968) Decree 59/1978 to modify Act 5/1971 regarding Romanian citizens’ identity cards as well as Legea 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă GeO 99/2006 on loaning institutions and capital adequacy (through which
dCM 1152/1957 on enforcement of population Act 9/1968 to help develop housing building, selling to people buildings the procedure to change one’s residence and domicile destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile provisions have been taken over)
registration (Bucharest on 20 km radius from state stock and help build private holiday or tourist houses unităţilor economice sau bugetare de stat
around the city, Brașov, Ploieşti, Cluj, Oradea, (dCM 1650/1968 + hCM 1735/1968) Decret 93/1977 privind preţurile de vînzare ale locuinţelor din fondul locativ de stat Act 85/1992 of selling housing and other-purpose spaces Legea nr. 273 / 2006 privind finanţele publice locale
Timişoara, Reşiţa, Hunedoara, Cugir, Constanţa, Decree 93/1977 on selling prices of housing from state stock built by state and from the stocks belonging to state Act no. 273 / 2006 on local public finance
Galaţi and Iaşi) hCM 1650/1968 privind construirea de locuinţe în mediul urban economic enterprises or budgetary organizations
din fondurile de stat centralizate Decret 447/1976 privind stabilirea prețurilor limită ale locuințelor care se construiesc din fondurile statului și prețurile de hG 1505/16.09.2004 pentru aprobarea Listei cuprinzând 345 de
Decret 545 / 1958 privind reglementarea dCM 1650/1968 concerning the building of urban houses Hotărârea 86/1991 privind utilizarea sumelor provenite din vânzarea obiective de investiţii din cadrul programului “38.000 de locuinţe
contractare ale locuintelor proprietate personală care se execută cu sprijinul statului în credite și execuție
amplasării construcţiilor, precum şi trecerea în from centralized state funding locuinţelor, pentru asigurarea necesarului de fonduri de investiţii în pentru tineri, destinate închirierii”, derulat prin intermediul Agenţiei
Decree 447/1976 on setting the price limit for housing built on state funding and the advance price for private housing
proprietatea statului a terenului şi construcţiilor municipiul Bucureşti şi judeţe Naţionale pentru Locuinţe
built on state loan and execution
necesare efectuării unor lucrări sau a unor acţiuni hCM 1735/1968 de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 9/1968 pentru dezvoltarea Decision 86/1991 on spending the sums resulted from housing Gd 1505/16.09.2004 to endorse the List of 345 investment objectives
de interes de stat construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi selling to make up the investment fund in Bucharest and nationwide of the program “38,000 houses for young people built for rentals”
Decret 68/1976 privind schimbarea domiciliului din alte localități în orașe declarate, potrivit legii, orașe mari
Decree 545 / 1958 to regulate the siting of buildings construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. carried out through the National Housing Agency
Decree 68/1976 on changing one’s residence from one locality to those declared big cities
as well as the transfer deemed to be vital dCM 1735/1968 to enforce the Act no. 9/1968 to encourage the building of housing Hotărîrea 608/1990 privind stabilirea preţurilor de vânzare
developments, selling to people houses from state stock and building private ale locuinţelor Legea 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe
Decret 68/1975 privind îmbunătăţirea regimului de construire a locuinţelor din fondurile statului
holiday houses and in tourist areas construite din fondurile statului, recepţionate după 1 ianuarie 1990 proprietate personal Republicată
sau din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie
Decree 68/1975 on improving the building norms for housing built on state funding or for those Decision 608/1990 on establishing the selling price of housing from Act 15/2003 on state assistance for young people to build a private house. Republished
hCM 2189/1969 pentru aprobarea Statutului tip al Asociației de cooperare pentru construirea state stocks inspected and accepted upon completion after
built on state loan and execution
de locuințe proprietate personală și stabilirea unor norme de aplicare a Legii 9/1968 January 1, 1990 Legea 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv
dCM 2189/1969 to endorse the Statute of Cooperation Association with a view of building pentru domeniul locativ
private houses and to establish some rules to enforce Act 9/1968 Decretul 175/1974 privind construirea, vânzarea şi repararea de locuinţe, cu plata în valută, pentru persoanele care nu au cetăţenia
română, dar care domiciliază sau vor să-şi stabilească domiciliul în Republica Socialistă România Decret-lege 61/1990 privind vânzarea de locuințe construite din Act 541/2002 on saving and loaning in collective system for housing
Decree 175/1974 on building, selling and housing repair, paid in foreign currency, for non-Romanian residents fondurile statului către populație
hCM 2256/1969 privind acordarea de credite populației pentru locuințe proprietate personal Bill of decree 61/1990 on selling to tenants housing from state stockse
de către Casa de Economii și Consemnațiuni și stabilirea nivelului dobânzilor la unele who lived or wished to live in the Socialist Republic of Romania Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
categorii de operațiuni de credit mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
dCM 2256/1969 concerning General Savings Banks’ granting loans to people who wished to hCM 880/1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a dispoziţiilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de Act 10/2001 on the judicial status of some real estate abusively
build private houses, and setting up interest rates for some loaning operations locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală taken over during March 6, 1945 – December 22, 1989
dCM 880/1973 on establishing the enforcement of Act no. 4/1973 on housing development, selling to people houses from state stock, and building
of private holiday houses
hCM 585/1971 privind construirea de locuințe de tip urban din fondurile de stat centralizate
dCM 585/1971 on urban housing from centralized state funding
Legea 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie
și construirea de case de odihnă proprietate personală
Decret 307/1971 privind stabilirea domiciliului în oraşele care, potrivit legii, sînt
Act 4/1973 on housing development, selling to people houses from state stock, and building of private holiday houses
declarate oraşe mari
Decree 307/1971 on obtaining domicile in those towns which, according to law, are
hCM 1621/1972 privind aprobarea normelor maxime pentru locuințele proprietate personală pentru care statul
defined as big cities
acordă sprijin în credite și execuție

68 69
dCM 1621/1972 on endorsing the maximum norms for private housing for those who benefit from state loan
and execution
Fapte și acte pe decade / Facts and Acts by Decades
‘50
Au loc o serie de exproprieri, manifestate
prin rechiziții de locuințe și naționalizări.
Urmând o puternică politică de urba-
nizare, se reglementează domicilierea
în centrele urbane aglomerate (mari),
precum și în centrele nou înființate, noii
locuitori fiind condiționați în principal de
apartenența la o instituție, întreprindere
sau organizație de stat.
Locuințele sunt proiectate și finanțate
de stat, date spre închiriere, iar accesul la
locuințe se face prin repartiții, după anu-
mite criterii, precum numărul de membri
ai familiei și suprafața alocată acestora.
‘60
Se urmărește o producție accelerată și efi-
cientă de apartamente. Locuințele se con-
struiesc în general din fondurile statului şi
ale întreprinderilor de stat şi sunt date în
chirie muncitorilor. Din 1966 se încurajea-
ză valorificarea economiilor populației în
construirea de locuințe proprietate per-
sonală, în blocuri-tip sau proiecte unicat
construite de stat. În acest caz, achiziția se
face cu sprijinul statului (printr-un sistem
de creditare în care 30% din prețul unei
locuințe standard e depusă la Casa de
Economii şi Consemnaţiuni (CEC)).
Se impune restricția pentru familii de
a deține doar o locuință în mediul urban,
plus o casă de vacanță situată într-o loca-
litate balneo-climaterică.
‘70
Se îmbunătățesc normele și cadrul privind
dezvoltarea construcţiei de locuinţe,
‘50
Several acts of expropriation materialized
through requisitions of housing and na-
tionalizations were carried out. According
to new urbanization policies, domicile in
(big) crowded localities and in the newly
founded ones was permitted provided the
new inhabitants should be employees in
one of the local state organizations.
It was the state responsibility to plan
and design the housing developments
to be rented; people would be assigned
a house according to such criteria as the
number of family members and the floor
area allotted to each of them.
‘60
An effective and accelerated housing
production was targeted. In general,
housing developments are subsidized by
state or state enterprises and then rented
to workers.
Starting with 1966, people were
encouraged to build private houses with
their own savings; the state offered/built
standardized blocks of flats or customized
homes. In such cases, the purchase was
done through state’s assistance (30% of
the total amount was deposited in the
General Savings Bank). Restrictions are
imposed for families to own only one
house in town and a vacation house in a
spa.
‘70
There is an improvement regarding both
the rules and the legal framework on
70
vânzarea de locuinţe din fondul de stat
către populaţie și construirea de case de
odihnă proprietate personală. Cetățenii
se pot constitui în asociații de cooperare
pentru construirea de locuințe proprie-
tate personală în clåădiri cu mai multe
niveluri, care se execută cu sprijinul
statului prin creditul acordat (priorităţi
în acordarea creditului aveau muncitorii
calificaţi, în primul rând cei din marile
unităţi industriale, salariaţii transferaţi în
interes de serviciu, cadrele de specialitate
ce lucrau în producţia materială, tinerii
căsătoriţi şi apoi ceilalţi salariaţi).
Se stabilesc preţurile limită ale locuin-
ţelor construite din fondurile statului, cât
şi preţurile de contractare a locuinţelor
proprietate personală. Se reglementează
condițiile și categoriile de persoane care
pot achiziționa locuințele construite din
fondurile statului pe care le ocupă cu
statut de chiriași.
Cetățenii ale căror locuințe se demo-
lează pentru noi construcții sau sistemati-
zări primesc cu chirie o locuință din fondul
locativ de stat, pentru ei si familiile lor,
până ce își construiesc sau isi cumpară
locuință. Suma încasată pentru locuința
demolată va constitui avansul pentru
noua locuință pe care o construiesc sau o
cumpără. Migranții și absolvenții de studii
superioare au acces limitat în orașele mari.
80’
Se modifică reglementările referitoare la
stabilirea prețurilor limită ale locuințelor
care se construiesc din fondurile statului,
ale prețurilor de contractare ale locuințelor
proprietate personală și ale prețurilor de
71
housing developments, selling-off houses
from state stock and building of private
holiday houses.
Citizens could set up cooperation
associations to build private houses in
multi-floor buildings, which were executed
with the assistance of state through loans
(some priorities were established in order
to allow primarily qualified workers from
big industrial sites, then employees who
had been transferred on the basis of job
reasons, then the professionals working in
goods manufacturing, the newly married
and then the rest of the employees to
have a house built).
Price limits for both housing built on
state funding and private houses were
established. Terms and categories of
people allowed to purchase houses built
with state funding which were rented to
people were set.
Citizens whose houses were demol-
ished as a result of various clearance
schemes were rented a residence from
the state stock until they built or bought
a new home. The sum reimbursed for the
demolished house would be the deposit
for the new house they would build or
buy.
Migrants’ and young academic gradu-
ates’ access to big cities was limited.
80’
The regulations regarding the setting up
of price limits for housing built on state
funding, of advance deposits for private
housing and selling prices for housing
from state stocks (price increase are in
place).
vânzare ale locuințelor din fondul locativ
de stat (au loc majorări de prețuri).
Pentru încurajarea dezvoltării con-
strucției de locuințe în orașele mijlocii și
mici, accesul în orașele mari este strict
controlat. Din 1987, activitatea de cre-
ditare se restrânge, și nu se mai acordă
împrumuturi pentru construirea sau
cumpărarea de locuinţe în oraşele mari
sau municipii. De asemenea, cetățenii au
dreptul să aibă în proprietatea personală
o singură locuință
Antecriză
Investițiile publice în construcția de
locuințe se reduc, iar sectorul construc-
țiilor intră în logica economiei de piață.
Economia de piață determină apariția
primilor agenți imobiliari și elemente ale
unei piețe imobiliare, dar și revenirea la
construirea de locuințe individuale în ora-
șe, sate, dincolo de vechile limite impuse
ale intravilanului comunist.
Sectorul construcțiilor de locuințe
private începe să se dezvolte, statul con-
struind din ce în ce mai puține locuințe,
ca urmare a diminuării fondurilor publice
alocate acestui program. Au loc demer-
suri accelerate de privatizare a locuințelor
construite din fondurile de stat. În acord
cu prevederile legii bugetului, fondurile
obținute din vânzarea locuințelor de stat
vor fi utilizate cu precădere pentru inves-
tiții în lucrări publice diverse, altele decât
construcția de locuințe.
Apar noi reguli privind vânzarea
locuințelor construite din fondurile de
stat către locatari; se constituie Agenția
Națională pentru Locuințe care promo-
To encourage housing developments
in mid-size and small towns, access to
big cities was under tight control. In 1987
loans were limited and no more loans
were granted for building or buying hous-
es in big cities and municipalities. Like-
wise, people could own only one house.
Ante - crisis
Public investments in housing dwindled
and the building industry started working
on the principles of market economy. The
latter made the appearance of the first real
estate agents and early features of the real
estate market possible; at the same time,
people were allowed to build in towns, vil-
lages, beyond the locality borders imposed
by communist built-up areas.
Private housing began to develop,
while state built fewer and fewer housing
developments because public funding for
such programs were cut. Rapid privatiza-
tion measures were taken for state stock
housing. According to budget acts, the
funds thus obtained were supposed to be
used only for various public works, hous-
ing developments being excluded.
New rules for selling to tenants the
housing from state stocks were set up;
National Housing Agency was set up to
promote new housing projects (financed
by public prescription) and the first rules
for mortgage loan. Likewise, the rules of
selling to tenants the housing from state
stocks were established.
Post - crisis
Both the selective retrocession and clar-
ification of judicial status of nationalized
72
vează noi proiecte de locuințe (finanțate
prin prescripție publică) și primele norme
privind creditul ipotecar. Sunt stabilite
regulile vânzării locuințelor construite din
fondurile de stat către locatari
Postcriză
Retrocedarea selectivă și clarificarea sta-
tutului juridic al locuințelor naționalizate
și terenurilor urbane multiplică numărul
tranzacțiilor imobiliare. Dezvoltatea acce-
lerată a sectorului construcțiilor (publice
și private) se bazează semnificativ pe
programele guvernamentale de subvenţii
de la bugetul de stat, fie prin programul
naţional privind sprijinirea construi-
rii de locuinţe proprietate personală
(2003-2011), sau prin cel de economisire
și creditare în sistem colectiv pentru
domeniul locativ, sau prin programul
Prima Casă (2009-prezent). Acestea devin
treptat importante instrumente financiare
în materie de locuire, dar cu foarte puține
efecte asupra pieței imobiliare și sectorului
construcțiilor de locuințe. Excepție face
programul Prima Casă care salvează piața
construcțiilor și a creditării în perioada cri-
zei imobiliare, dar ulterior, prin grilele sale
(suprafețe, număr camere, preț) determină
o standardizare a produselor imobiliare și
multiplicare excesivă a locuințelor de 2 ca-
mere, 52 mp la preț de max. 60.000 euro.
Chiar dacă legislația are o varietate de
categorii de locuințe publice (sociale, de
necesitate, de serviciu, de sprijin, pentru ti-
neri, pentru chiriași evacuați etc.) numărul
de locuințe construite din fonduri publice
pentru categoriile vizate de prevederile
normative menționate râmân nesemnifica-
tive, în unele orașe fiind chiar absente.
73
urban houses and lands have intensified
real estate transactions. The speedy de-
velopment of public and private building
sector has been significantly assisted by
Government’s subsidies from state budget
through either the national program on
assisting private housing (2003-2011)
or the saving and loaning program for
housing or the First Home program (from
2009 to date).
Although they have grown into major
financial tools for housing development,
their impact on real estate market and
housing sector is far from being signif-
icant. Except the First Home Program,
which was a sort of life-saver for the
building market and loaning during the
real estate crisis, its parameters (areas,
number of rooms, price) later led to a
standardization of real estate products
and excessive increase of 2-room apart-
ments of 52 sq. m, with a maximum price
of 60,000 Euros.
Even if the current legislation offers
a wide range of public housing (social
housing, necessity housing, employee
housing, support housing, housing for
young people, for evicted, tenants, etc.)
the amount of housing built out of public
funds for the above-mentioned categories
is quite low, and in some towns they are
hardly built.
 Cererea și oferta de apartamente
în 2018 / Apartment Demand and
Offer in 2018
Răzvan Zamfira, Oana Simionescu & Ideilagram
În 2018 piața imobiliară din România
este în continuare extrem de dinamică.
În marile orașe, raportul dintre cerere și
oferta de proprietăți rezidențiale (case și
apartamente) este în medie de o locu-
ință pusă la vânzare** la 13.3 potențiali
cumpărători***. Acest lucru este reflectat
și în creșterile prețurilor din ultimii ani,
care se află însă în continuare la un nivel
mult mai scăzut comparativ cu perioada
boomului imobiliar (2007).
* la sfârșitul lunii martie 2018
** Anunț unic existent în baza de date a platfor-
mei imbiliare.ro la sfârșitul lunii martie 2018.
Apartamente și case construite înainte de 2000
** Prin cerere ne referim la potențialii cumpărători
care au generat „leaduri” pentru proprietăți-
le la vânzare în portalul Imobiliare.ro, într-o
anumită perioadă. Un „lead” se înregistrează
în momentul în care un vizitator efectuează o
acțiune (vizualizează telefonul, trimite un mail
în care solicită mai multe detalii, tipărește sau
salvează anunțul).
SURSA: Analize Imobiliare și imobiliare.ro
74 75
In 2018 the real estate market in Ro-
mania is still consistently active. In big
cities the ratio between demand and
offer of residential properties (houses and
apartments) reaches an average of one
housing unit for sale** to 13.3 potential
buyers***. This fact is also shown by
recent price increase, which is still lower
if compared to the period of real estate
boom (2007).
*at the end of March, 2018
**One single announcement from the database
of imobiliare.ro at the end of March, 2018.
Apartments and houses built prior to 2000.
**By demand we understand the potential buyers
who generated “leads” for properties on sale on
imobiliare.ro portal over a certain period of time.
A “lead” is recorded when a visitor performs an
action (visualizes the phone number, sends a
mail in which he/she demands further details,
prints or saves the announcement).
SOURCE: Real estate analyses and imobiliare.ro
Credit foto pagina următoare / photo credit
following page: Alex Todirică
76 77
Timișoara în 2018 / Timișoara in 2018
Răzvan Zamfira, Oana Simionescu & Ideilagram
Timișoara este una dintre cele mai
active piețe imobiliare din România, fapt
reflectat prin numeroasele șantiere de
ansambluri de locuințe, dar și de dina-
mica vânzărilor apartamentelor vechi.
Cererea mare pentru locuințe influențează
și prețul mediu de vânzare al unui metru
pătrat construit: în ultimele trei luni se
înregistrează creșteri de preț, Timișoara
aflându-se pe locul al 3-lea în clasamen-
tul scumpirilor (+2,4%), după Brașov
și Constanța. Este interesant că, spre
deosebire de București și Cluj-Naopca,
în Timișoara nu exista, practic, zone cu o
medie de preț mai mică de 1 000 de euro
pe metrul pătrat pe piața apartamentelor.
Aceasta se explică prin diferențele mult
mai mici de preț între diferitele zone ale
orașului, piața de aici fiind vizibil mai
unitară la acest capitol.
Sursa: Analize Imobiliare, imobiliare.ro, Institutul
Național de Statistică
79
Timișoara is one of the most vigorous real
estate markets of Romania, which can be
seen in the great number of building sites
and the rate of old apartments. The rising
demand of housing also impacts the
average selling price per 1 sq. m of living
floor area: over the past three months
some price increase was noticed, and
Timișoara takes the third place on the list
of such rise (+2.4%) following Brașov and
Constanța.
Interestingly enough, unlike Bucharest
and Cluj-Napoca, there were no zones
where the average price was lower than
1,000 Euros per sq. m. This aspect could
be explained away by the fact that there
were thin price differences among various
zones of the town as the market has
always been uniform in this respect.
Source: Real estate analyses, imobiliare.ro,
National Institute of Statistics
Credit foto pagina următoare / photo credit
following page: Alex Todirică
80 81
Utilizare sau viața dincolo de proiect /
Use. Life after the Project
Bogdan Iancu & Ideilagram
Fotografii secțiune/ Section Photographs:
Sandra Andrei, Tudor Constantinescu, Mădălin Nicolaescu, Bogdan Iancu, Andra Tarara, Petruț Călinescu,
Tudor Prisăcariu, Cosmin Dragomir
Cum sunt trăite ansamblurile de locuințe
noi și vechi? Secțiunea pune sub lupă ce
se întâmplă după proiectul de arhitectură,
odată ce oamenii încep să-l locuiască.
Pornind de la geneza noilor ansambluri de
locuit și de la amplasarea care le determi-
nă condiția uneori lipsită de urbanitate,
secțiunea aduce apoi în discuție dinamica
relațiilor de vecinătate din toate tipurile
de ansambluri, nevoile și căutările locui-
torilor, care se reflectă fie în alegerile pe
care aceștia le fac în achiziționarea unei
noi locuințe, fie prin adaptările spațiului
în care locuiesc.
Temele, născute din colaborarea
antropolog-arhitect, sunt prezentate
dintr-o dublă perspectivă: a cercetătorului
și a locuitorului, presărate cu opinii ale
arhitecților și dezvoltatorilor intervievați.
Situații din Timișoara (surprinse de echipa
de cercetare a expoziției) sunt puse în
paralel cu cazuri din București (terenul
de studiu al antropologului), relevând
fenomene similare, chiar dacă exacerbate
în capitală.
Credit foto / photo credit: Alex Todirică
How are the new and old residential
ensembles experienced? This section
scrutinizes what is happening beyond the
architectural design, once the residents
start inhabiting them.
Beginning with the birth of the new
housing ensembles and their site, which
impacts on their lack of urbanity some-
times, the section debates the dynamics
of vicinity relations within all types of
ensembles, the residents’ needs and pur-
suits reflected in either the choices they
make when they purchase a new home,
or in the way they adjust the space they
live in.
The themes, resulted from a collabo-
ration between an anthropologist and
an architect, are exposed from a double
perspective: that of the researcher’s and
the resident’s, with opinions from various
interviewed architects and developers.
interspersed among them now and then.
Cases from Timișoara (found by the
research team of the exhibition) are set
in parallel with those from Bucharest (the
anthropologist’s domain), revealing simi-
lar phenomena, although more intense in
the capital city.
82 83
Geografii ale locuirii /
Geographies of Dwelling
Procesele de suburbanizare, extinderile
necontrolate ale orașelor, sunt considera-
te a fi unele dintre cele mai spectaculoase
manifestări spațiale ale restructurării
urbane în țările postsocialiste1. Analizele
dedicate locuirii clasei de mijloc tratează
elementele definitorii ale acestui feno-
men: migrația dinspre centrul orașelor
spre suburbii, motivele și consecințele
suburbanizării, răspândirea culturii credi-
tului și efectele crizei finaciare, restituirile
proprietăților, dereglementarea econo-
mică, formele de implicare ale autori-
tăților în dezvoltarea sau amplificarea
suburbanizării.
Anii 2000 au marcat momentul în
care suburbiile orașului încep să găzdu-
iască dezvoltări imobiliare colective din ce
în ce mai ample.“Prețurile au ajuns atât
de mari, încât pur și simplu, construcția
de locuințe individuale nu mai reușea să
rentabilizeze terenurile. În mod ironic,
blocurile de care primii locuitori ai subur-
biei fugiseră i-au ajuns din urmă, de data
asta nu ca o locuire impusă de un regim
politic, ci ca produs al pieței”2. Astfel,
au devenit simptomatice dezvoltările
imobiliare colective sau combinate (vile și
blocuri) explozive – tip cartier dormitor –
1 Fehervary 2011, Ghenciulescu 2013, Stanilov și
Sykora 2014, Schönig 2015
2 Ghenciulescu 2013
Suburbanization and town sprawling
are among the most spectacular spatial
manifestations of urban restructuring in
post-socialist countries1. Researches on
the middle-class housing have revealed
the defining components of this phe-
nomenon: migration from city center to
suburbs, spreading of loan culture and the
effects of the financial crisis, restitution of
property, economic deregulation, and the
ways in which authorities decided to get
involved in the development or augmenta-
tion of suburbanization.
The 2000s are the turning point for
the suburbs that accommodate larger
collective housing developments. “Prices
soared sky high so that building of indivi-
dual houses could no longer capitalize on
the land. Ironically, though, the apart-
ment blocks from which the first inha-
bitants of suburbs had run away caught
up with them as a choice which was not
imposed any longer by a political regime
but came up as a market product”2. Thus
collective or mixed housing developments
(villas and apartment blocks) – the dormi-
tory type – became symptomatic for the
adjacent communes to towns: Dumbrăvi-
ța, Giroc, Ghiroda in Timișoara or Chiajna,
1 Fehervary 2011, Ghenciulescu 2013, Stanilov and
Sykora 2014, Schönig 2015
2 Ghenciulescu 2013
84
în comunele adiacente orașului, precum
Dumbrăvița, Giroc, Ghiroda în Timișoara,
sau Chiajna, Voluntari, Tunari, Popești Le-
ordeni, Corbeanca în București, dezvoltări
al căror marketing evocă mai mereu un
oximoron evident: apropierea de cen-
trul orașului. Aceste comunități închise,
cunoscute în literatura de specialitate
ca gated communities) produc frecvent
forme de segregare și contraste spațiale
semnificative cu proximitățile lor: comu-
nități rurale precare, spații dezindustria-
lizate, stâlpi de înaltă tensiune, resturi de
construcții nefinalizate.
În prezent, cu toate că suburbanizarea
continuă, se constată un interes cres-
când pentru reîntoarcerea în oraș. În mod
interesant, o mare parte din dezvoltările
anunțate pentru anii viitori, fie sub formă
de plombe, fie de dezvoltări pe marile te-
renuri ale fostelor zone industriale, par să
se se orienteze spre proiecte hibird spații
de lucru – spații de locuit, astfel încât să
acomodeze prioritățile - cheie de astăzi
ale publicului urban din clasa de mijloc.
85
Voluntari, Tunari, Popești Leordeni,
Corbeanca in Bucharest; their oxymoronic
marketing slogans claim their closeness
to city centers. These gated communities
lead more often than not to segregation
and significant spatial contrasts with their
surrounds: dilapidated rural communities,
deindustrialized spaces, power-line posts,
debris of unfinished constructions.
Although suburbanization is still
underway, now we can see more and
more people who wish to come back to
towns. What is remarkable, a great part of
the proposed developments, either in-fills
or housing developments on the vast
expanse of former industrial sites, seem to
choose hybrid projects of work-and-living
spaces so as they could accommodate the
key priorities of the urban middle class.
Credit foto pagina următoare / photo credit
following page: Alex Todirică
86 87
Cartierele îmbrățișate de natură /
Neighborhoods Tucked in Nature

Elementele naturale – bune de privit –

configurează un univers magnetic pentru
amplasarea ansamblurilor rezidențiale
When they started building, the ensemble was better defined urbanistically;
lângă râuri, lacuri, parcuri și păduri, care
it contained green, breathable spaces, etc., but by the time the “First Home”
conferă spațiilor locuite un capital natural
Program began, the crisis had started and the developer changed his project
foarte valoros, regăsit în formulele magice
since no one would buy apartments in ground floor + 2 upper floor blocks at
ale discursului de marketing. Aceste teri-
such high prices. In 2014 they began to build the ground floor + 5 upper floor
torii, pe de altă parte, sunt nu de puține
blocks in a rather densely packed ensemble for an affordable price. It is a new
ori, așa cum o arată cercetările recen-
urban approach altogether: if the first had several significant qualities, the
te, privatizate și alterate prin defrișări
new ones have almost none except their proximity to the forest. Moreover, the
sau practici de împrejmuire care le fac,
apartments are oriented to the north and overlook the ring road; their residents
finalmente, imposibile ca destinații pentru
will never see the forest, neither will they jog through it; all they know is that
publicul larg.
there is a forest somewhere over there. I guess they paid less …
(architect, resident in Greenfield, Bucharest)

Atunci când au început să construiască, complexul era mult mai bine definit
Nature’s beauties – wonderful to look
urbanistic, cu spații verzi, răsfirat etc. și după aceea, odată ce a pornit programul
at – create a mesmerizing realm for siting
„Prima Casă”, începuse criza și dezvoltatorul s-a reorientat, pentru că nu mai
residential ensembles by rivers, lakes,
cumpăra nimeni apartamente în blocuri P+2 la prețurile astea mari. Au început
parks, and forests, which makes of any
prin 2014 să construiască blocurile astea P+5 într-un ansamblu destul de dens
inhabited space a valuable asset, usually
și accesibil ca preț. Este cu totul altă abordare urbanistică: dacă primele aveau
puffed up in marketing discourses. Howe-
câteva calități importante, astea noi aproape că nu au nicio altă calitate în afara
ver, such territories are more than often,
proximității pădurii. În plus, apartamentele de sus sunt orientate spre nord și
as recent researches have pointed out,
văd direct centura, locuitorii nu o sa vadă niciodată pădurea și nici nu o să-i vezi
privatized and altered through deforesta-
alergând prin ea, știu doar că e acolo undeva. Bănuiesc ca au plătit mai puțin...
tion or enclosures, which turn them in the
(arhitect, locuitor Greenfield, București)
end into unaffordable destinations for the
general public.

Credit foto pagina următoare / photo credit

88 89 following page: Mădălin Nicolaescu
90 91
Acasă, pe câmp / At Home, in the Fields
După anii 2000, primăriile comunelor sau
diverși actori privați din preajma orașelor
mari au declanșat vânzarea de suprafețe
masive din loturi pe care în perioada soci-
alistă se practicase agricultură intensivă.
Aceste parcele, devenite mediul ideal de
extindere urbană, spații ale manifestărilor
aspirațiilor locative individuale ale clasei
de mijloc autohtone din anii 2000, au
început să găzduiască devoltări imobiliare
colective din ce în ce mai ample.
Ne aflăm în fața unui paradox:
faptul că majoritatea acestor locuințe se
construiesc pe foste parcele utilizate in
agricultura intensivă devine, din lipsa de
urbanitate, una din principalele surse de
angoasă pentru locuitorii în căutarea au-
tonomiei de orașul construit în socialism,
gestionat de stat, aglomerat, poluat.
“Când am început să ne căutăm un apartament, am vizitat mai multe locuri.
Nu doream să fie la mare depărtare. La vremea aceea, doream să fie în oraș,
pentru că voiam o navetă ușoară spre centru, iar atunci traseul acestui autobuz
părea în regulă. Cred că am văzut patru locuri, unul în centru, dar parcarea ar
fi fost îngrozitor de dificilă. Am mai fost undeva mai jos de gară; era în regulă,
într-un vechi bloc comunist, care pe vremea aceea se vindea poate cu două
treimi din prețul pe care l-am plătit pe acesta, însă din punctul nostru de vedere,
celelalte aspecte, cum erau întreținerea, relațiile cu vecinii, administrația ... erau
nesigure…”
(cuplu britanic, locuitori blocul Banu Construct, Timișoara)
92
“When we started to look for an apartment I looked at several places. It wasn’t
intended to be that far out. We wanted to be in the city at that point, because
we wanted to commute easily to the city center and this bus route seemed ok
at that time. I think we saw four places, one was in the city center, but parking
would have been awful. We also looked at one down by the train station, it was
OK, in an old communist building, which were at that time maybe two thirds of
the price that we paid for this one, but in our point of view the arrangements
were a bit tricky, the maintenance, the relations with the neighbors of the
administration…”
(British couple, tenants in Banu Construct apartment building, Timișoara)
Following the year 2000, the commune
councils or various private actors carrying
on their businesses around big cities have
started selling vast expanses of land on
which intensive farming had once been
run. On such lots, which were at once
ideal means of urban sprawling and
spaces for the burgeoning middle class
to manifest its aspirations in 2000, larger
and larger collective housing ensembles
would be built.
We are confronting with a paradox:
since most of such dwellings built on for-
mer lots used for intensive farming are in
want of urbanity elements, they become
one of the major sources of anxiety for
those in search of independence from the
state administered, socialist crowded and
polluted city.
Credit foto pagina următoare / photo credit
93 following page: Sandra Andrei
94 95
De la fabrică la ansamblu rezidențial /
From Factory to Residential Ensemble
În contextul în care prețul terenurilor a
crescut dramatic în ultimii cincisprezece
ani, după investițiile masive din sectorul
imobiliar, dezvoltatorii s-au orientat cu
interes din ce în ce mai crescut spre fos-
tele situri industriale. Posesoare ale unor
terenuri de dimensiuni mari, conectate
deja bine la infrastructura de mobilitate
urbană și situate uneori în zone centrale
și semicentrale, fabricile au ajuns, după
cum observa antropologul Liviu Chelcea1,
să ocupe un loc special în peisajul
imobiliar. Dizolvarea și resemnificarea
spațială și socială a acestor centre urbane
de producție au o importanță puternică
și un imens potențial pentru redefinirea
peisajului urban de proximitate.
De altfel, încă din anii 1960, Traian
Chițulescu anticipa acest potențial : „Con-
sider că zonele de locuit din Timișoara
beneficiază de un mare avantaj. În apro-
pierea centrului orașului sînt mari zone
industriale, al căror teritoriu – într-un
viitor mai apropiat sau mai îndepărtat
– va fi liber pentru construcții...”2 Astăzi,
fosta zonă industrială Electrometal devine
City of Mara, fabrica Ilsa de prelucrare a
lânii se transformă în Isho. La București,
Fabrica de Pâine Dâmbovița a ajuns
Central Park, Fosta Fabrică de Pâine Titan
1 Bucureştiul postindustrial: memorie, dezindus-
trializare şi regenerare urbană, Polirom, 2008
2 Revista Arhitectura R.P.R. nr. 2/1965
In the context of the spectacular land
boom of the last fifteen years, after having
invested massively in real estates, devel-
opers targeted the former industrial sites.
Such factories, which were situated within
vast stretches of land in city centres or in
their proximity, and already benefiting
from the urban mobility structure, came
to play a major role in the urban housing
landscape, as anthropologist Liviu Chelcea
noticed1. The dismantling and the newly
added spatial and social significance to
such urban manufacturing centers are
extremely powerful and hold a huge po-
tential for the proximity urbanscape.
In fact, ever since the 1960s, Traian
Chițulescu had anticipated their potential:
“I think the residential zones of Timișoara
have a great advantage. Being close to city
centre they are large industrial sites who-
se territory will be vacated for constructi-
ons in the near or distant future. ...”2
Today, the former Electrometal
industrial site has become City of Mara,
Ilsa Woollen Mill has been converted into
Isho. In Bucharest, Dâmbovița Bread
Mill has become Central Park; the former
Titan Bread Mill has been converted into
Vivenda Residencias, while the Nails and
1 Postindustrial Bucharest: Memory,
Deindustrialization and Urban Renewal,Polirom,
2008
2 Revista Arhitectura R.P.R. no. 2/1965
96
e transformată în Vivenda Residencias,
Fabrica de Cuie și Fier Beton de lângă
Calea Griviței e transformată în Arcadia
Apartments Domenii. În următorii ani,
zona industrială 1 iunie, Kandia, Guban,
Banatim și Pasmatex din Timișoara și
Fabrica Timpuri Noi, Fabrica de Bere
Grivița, Laromet, Tricodava din capitală
sunt în transformare. Pe de altă parte,
același Chițulescu atrage atenția în 1965
că „Nu trebuie să fim tentați să constru-
im locuințe pe aceste terenuri libere din
centrul și inima orașului […], suprafețe
enorme libere, ce pot cuprinde dotări
orășenești, legate organic de zona veche
a orașului.[…] Timișoara beneficiază de
aceste terenuri, trebuie să le păstreze, să
le utilizeze pe baza unor detalii și studii
foarte aprofundate…”
În acest sens, noul PUG al orașului
Timișoara încearcă să le reglementeze
echitabil raportat la interesul public
şi privat, luând în considerare cerinţa
pieţei imobiliare, dar şi structura urbană
existentă, Diminuarea efectelor schimbă-
rii climatice, echitatea socială și accesul
la locuire şi spaţiu public3 sunt esențiale
pentru reintegrarea cu succes și de durată
a acestor zone în cotidianul urban.
3 Definite prin Agenda 2030, „TRANSFORMING
OUR WORLD: THE 2030 AGENDA FOR
SUSTAINABLE DEVELOPMENT, Goal 11”
97
Reinforced Concrete plant nearby Grivița
Road has become Arcadia Apartments
Domenii. In the years to come, the 1
Iunie industrial site, Kandia, Banatim and
Pasmatex from Timișoara and Timpuri
Noi factory, Grivița Brewery, Laromet,
Tricodava factories from Bucharest will
be undergoing conversions. On the other
hand, the very same Chițulescu drew
our attention in 1965 on the fact that
“We should not be trapped into building
dwellings in the vacant ground from the
centre and heart of the town […], on such
vast freed areas equipped with urban
amenities and tightly connected to the
old part of the town. […] Timișoara does
have such lands and it should draw up
in-depth and detailed studies meant to
keep and utilize them ….”
In this respect, the new Master Plan of
Timișoara has tried to regulate things in
an equitable manner and in keeping with
public and private interest; it has also
considered the demands of the real estate
market and the existing urban structure.
To achieve a successful and long lasting
reintegration of such zones in the daily
urban life, it is essential to reduce the
effects of climate changes, to allow social
fairness and access to housing and public
space3.
3 Defined by Agenda 2030, “TRANSFORMING OUR
WORLD: THE 2030 AGENDA FOR SUSTAINABLE
DEVELOPMENT, Goal 11.”
Credit foto / photo credit: Tudor Prisăcariu 98 99
Urban fără urbanitate. Infrastructură, dotări,
sau lipsa lor / Urban, Yet Without Urbanity.
Infrastructure, Amenities, or None of Them
Absența infrastructurii și a dotărilor ur-
bane ale acestor insule de locuire pe care
Ștefan Ghenciulescu le numește ca fiind
„fără urbanitate” nu poate rămâne fără
consecințe.
Blocurile construite în perioada soci-
alistă, cu tot bagajul lor de percepții ne-
gative asociate, sunt apreciate în măsura
în care întrunesc câteva condiții definitorii
pentru aspirațiile publicului urban – și
în special pentru reprezentanții clasei de
mijloc – printre care: accesul la infrastruc-
tura de mobilitate și educațională, reabili-
tarea termică, proximitatea parcurilor sau
a pâlcurilor de pomi și a spațiilor verzi,
proximitatea supermarketurilor.
Lipsa de infrastructură educațională
este un inconvenient recurent al locurii
colective departe de oraș. O parte dintre
locuitorii ansamblurilor, după mutarea
din oraș, păstrează buletine pe adresele
din oraș pentru a-și putea înscrie copiii la
grădiniță sau școală, ceea ce îi lipsește, pe
de altă parte, de posibilitatea de a pune
presiune pe autoritățile locale. Proble-
mele privind drumurile de acces, precum
închiderea – în urma unei decizii judecă-
torești – a unui drum (forestier) de acces
spre Cartierul Greenfield din București sau
aglomerația pe drumurile către ansam-
blurile din Prelungirea Ghencea (vestul
Capitalei) au generat proteste publice ale
locuitorilor. Alte surse de probleme provin
de la sistemele de colectare a apelor plu- purifying plants, which are overloaded
viale sau mirosurile generate de stațiile due to the development “in stages”. Last
de epurare a apelor menajere, suprasolici- but not least, another source of anxiety
tate de dezvoltarea “în faze”. Nu în ultimul is generated by the failure to complete
rând, o sursă de anxietate este generată some of the projected objectives in the 3D
The absence of infrastructure and urban și de nefinalizarea unora dintre obiectivele simulations; for one reason or another,
amenities on such housing islands, which care se regăsesc în simulările 3D pe care, they could not be implemented by the
Ștefan Ghenciulescu finds “with no urban- dintr-un motiv sau altul, dezvoltatorii nu developer or their completion was postpo-
ity” cannot go without consequences. le mai pun în operă sau fac asta într-un ned indefinitely.
Although negatively perceived, com- orizont de timp mult prea îndelungat.
munist apartment buildings are found
today acceptable by the urban public to
the extent to which they meet particu-
lar defining criteria, such as: access to
Atrag atenţia Primăriei Capitalei că situaţia cartierului Greenfield din Băneasa
mobility and educational infrastructure,
este catastrofală şi potenţial explozivă. Închiderea drumului Vadul Moldovei, care
thermal rehabilitation, proximity to parks,
lega direct cartierul cu oraşul, a lăsat 4000 de oameni izolaţi ca într-o capcană.
trees or green areas, proximity to super-
Un incendiu sau o urgenţă medicală nu mai pot fi rezolvate în timp util. Sute
markets.
de maşini aşteaptă în şir, în fiecare dimineaţă, să poată ieşi din cartier pe un
The lack of educational infrastruc-
drum care duce spre centură şi care a rămas singurul accesibil. Calitatea vieţii
ture is a recurring drawback in housing
oamenilor a scăzut dramatic. Nu ştiu şi nu mă interesează istoria acestei
developments outside towns. Some of the
probleme. Ştiu că 4000 de oameni suferă nevinovaţi.
residents of these ensembles keep their
(Mircea Cărtărescu, scriitor, locuitor Greenfield, București)
identity cards with their town address
after their departure because they can
be used to enroll their children to schools
or nurseries; on the other hand, by doing
so, they fail to put pressure on local
authorities to have such amenities built in
their localities. The problems concerning
access roads, such as the closing of a (fo-
rest) road by court order, an access road I’m urging Bucharest City Council to take notice of the condition of Greenfield
to Greenfield Neighborhood in Bucharest, neighborhood in Băneasa, which is on the brink of disaster. Following the closing
or the heavy traffic to the ensembles of Vadul Moldovei road, which would connect it directly with the city, 4,000
located in the Ghencea Extension (west of people are now trapped. No fire or medical emergency can be solved in due
the capital) caused their residents to rally course. Hundreds over hundreds of cars wait in line every morning to drive out
against local administration. of this neighborhood on a road leading to the ring road; it’s the only way out!
Other sources of trouble are the People’s wellbeing has dropped dramatically. I am not interested in how it all
systems of rainwater harvesting or the started. The only thing I know is that 4,000 innocent people suffer.
stinking smells from the wastewater (Mircea Cărtărescu, writer, resident in Greenfield, Bucharest)
100 101
102 103 Credit foto / photo credit: Petruț Călinescu
Traficul care îi înnebunește pe toți începe să îi aducă pe oameni înapoi în oraș.
Dar vor ceva foarte central, dacă tot se întorc. Transportul în comun, accesul la
creșe, grădinițe, sunt obligatorii. Altfel, ești taximetrist.
(RD SIGN)
Stația de tramvai e aproape, piața e aproape. Nu simțim lipsa de nimic in cartier.
Aici e alimentară, farmacie, daca nu găsesc ceva aici merg la Dacia, unde găsesc
tot ce-mi trebuie.
(fostă administrator de bloc, locuitor Bulevardul Cetății,
Circumvalațiunii, Timișoara)

The maddening traffic will bring people back to town. But they want a central
location, if they return. Public transport, access to nurseries, kindergartens are a
must. Otherwise, you turn yourself into a taxi driver.
(RD SIGN) The tram stop is near; the market place is at hand. We have everything in this
neighborhood. There is a food store, a pharmacy, and if I can’t find something I
walk up to Dacia, where I can always find whatever I need.
(former apartment block administrator,
resident in Bulevardul Cetății, Circumvalațiunii, Timișoara)
Ne-a atras cartierul că era liniște. Și de exemplu țiganii de peste drum au avut
ponei, mici și mari. Au cocoși, eu am crescut la sat și îmi place. Plus că poți să
mergi până la calea ferată, să te uiți la trenuri, e fain pentru copii. Peste drum au
găini, rațe, curci, tot timpul te oprești la gard.
(familie tânără cu doi copii,
locuitori Ansamblul Toscana Residence, Ronaț, Timișoara)
Toată lumea se zbate să ajungă aici (din cauza școlii). E supra-aglomerată din
cauza asta și foarte mulți își fac viză de flotant aici sau se mută aici …
(locuitor, Soarelui, Timișoara)

We liked the neighborhood for its quietness. For instance, the gypsies across the
road had ponies, big and small. They also breed cocks; I grew up in a village and
I enjoy it. You can also walk up to the railroad and watch the trains, which kids
really like. The folks across the road breed hens, ducks, turkeys, and you stop by Everybody is agonizing to get here (because of the school). It is overcrowded and
and chat. for this reason many apply for a temporary visa or even move in here …
(a young family with two children, (resident, Soarelui, Timișoara)
residents of Toscana Residence, Ronaț, Timișoara)

104 105
Cultura materială, „arhitectura fără arhitecți”
și relațiile de vecinătate /
Material Culture; “Architecture without
Architects” and Vicinity Relationship
Într-o analiză care începe de la un feno-
men care comunică cu trecutul socialist,
vorbind despre dihotomia „normal” –
„anormal” cu privire la standardele de
respectabilitate, Krizstina Fehervary
(2002) subliniază că transformările
surprinzătoare care au avut loc în anii ‚90
în sfera publică din Ungaria au fost de-
pășite de cele care apar în sfera privată.
Fenomene similare aveau să se petrea-
că și în spațiul locuit din blocurile din
România în anii 2000. Cele mai vizibile și
cele mai importante schimbări, pornind
de la investițiile materiale și emoționale,
au fost camerele de zi din ce în ce mai
spațioase, bucătăriile cu tehnologii de
ultimă generație, mai multe băi și spații
pentru recreere. Autoarea a fost în mod
particular interesată de spațiile obți-
nute prin demolarea anumitor părți ale
pereților și, în special, de bucătăriile „în
stil american” care se deschideau spre
camera de zi și nu erau închise, așa cum
erau în timpul socialismului.
Aflate la interfața interior-exterior
(închiderea balcoanelor, modificarea
tâmplăriei, amplasări de aparate de aer
condiționat, termoizolări parțiale etc.),
modificările au un impact asupra spațiu-
lui public și a interacțiunii dintre vecini.
Aceasta face ca, în multe ansambluri noi,
aceste bricolări vernaculare șă fie moni-
torizate normativ și compulsiv, ducând,
în mod paradoxal, la consolidarea unei
opinii publice a comunității de locatari.
106
In an analysis beginning from a phe-
nomenon that communicates with the
socialist past, Krizstina Fehervary (2002),
discusses the ‘normal’ - ‘abnormal’ di-
chotomy as to respectability standards;
there she emphasizes that the unexpect-
ed changes occurring in the 1990s in
the public sphere in Hungary have been
surpassed by those in the private sphere.
Similar cases occurred also in the inhab-
ited spaces from Romania’s apartment
blocks in the early 2000. The most ob-
vious and important changes, triggered
by material and emotional investments,
regarded the living rooms, which became
larger, the kitchens equipped with cutting
edge appliances, and the additional bath-
rooms and leisure spaces. The author
107
has shown a special interest in those
spaces obtained by tearing down some
walls and, in particular, the (American)
‘open kitchens’ to the living rooms, which
greatly differ from the closed ones from
the socialist era.
Being at the interface between interi-
or and exterior (balcony glazing, carpen-
try alteration, air-conditioning units on
the façade, partial insulations, etc.), such
modifications impact on the public space
and the interaction among neighbors.
In many of the new ensembles, such
vernacular bricolages are monitored in
a normative and compulsive manner,
which paradoxically results in strengthe-
ning the public opinion of the inhabitant
community.
108 109
Bricolaj locativ / Housing Bricolage
În perioada anilor 2000, după traversa-
rea inerției de a păstra camerele închise
și bucătăria ca spațiu de refugiu (din
cauza lipsei generale a încălzirii), apare
o efervescență a modificărilor ad-hoc, ca
fenomen de amploare în blocurile socia-
liste: demolarea cămărilor din interiorul
bucătăriilor, spargerea pereților care
despart sufrageriile de balcon sau a celor
care separa bucătăriile și debaralele de
holuri sau de sufragerii.
Victor Buchli (1999) sugera că inter-
venţiile şi adaptarile pe care indivizii le-au
adus mediului sovietic construit “constitu-
iau o modalitate de exprimare a gustului
personal și de a marca un spațiu imper-
sonal”. Recent, aceste practici de inter-
venție, reunite sub ceea ce Adam Drazin
(2005) – pe urmele lui Bernard Rudofsky
– numește “arhitectură fără arhitecți”, au
fost dictate de dinamici diferite, cele con-
sumeriste sau de lifestyle care conden-
sează adeziunea la modernitate. Ele sunt
încurajate în mediul on-line (Pinterest sau
bloguri cu tema “Do-It-Yourself”), care
ține de multe ori locul specialiștilor.
Aspirațiile din spatele acestor inter-
venții asupra culturii materiale domes-
tice intră, nu de puține ori, în conflict cu
nevoia de depozitare, lasând loc pentru
reflecții asupra rostului diferitelor spații
care aparțin geografiei locative construite.
Credit foto pagina anterioară / photo credit
previous page: Alex Todirică
E destul de mare apartamentul, e open space, practic au dispărut pereții
interiori, pierdeai mult spațiu înainte. Dar e și un dezavantaj acum, când
gătești... se simte în toată casa. Eu n-aș vrea bucătaria deschisă, dar soția vrea...
During the early 2000, after having
(locuitor tânăr, Circumvalațiunii, Timișoara)
overcome the inertia of enclosed rooms
and having turned instead the kitchen
into a refuge (due to lack of heating), the
very same residents were literally seized
by a fever materialized in ad-hoc altera-
tions inside socialist blocks: pantry walls
inside the kitchen were torn down, the
The apartment is pretty big, it’s open space; in fact, there are no more
walls separating the dining room from the
interior walls which made you waste a lot of space before. However, there is a
balcony or the storage places from halls
disadvantage to it; whenever you cook, the smell spreads everywhere in the
or living rooms were also demolished.
house. I wouldn’t like an open kitchen, but my wife …
Recently, such intervention practices,
(a young resident, Circumvalațiunii, Timișoara)
which Adam Drazin (2005) – following
in the footsteps of Bernard Rudofsky –
placed under the heading of ‘architecture
without architects’, have been dictated by
various dynamics, from consumerism to
Au dărâmat pereți. Eu n-am zis nimica, că nu am vrut să mă amestec. Eu, zic,
lifestyle, which encapsulated the proclivi-
să fac reclamație la ăla care stă lângă mine? Nu-i treaba mea. Au modificat
ty to modernity. They are encouraged by
la bucătării, la living. Și-au făcut camerele mai mari. Eu numai am zugrăvit
on-line communications (Pinterest or ‘Do-
apartamentul și am pus termopane că așa s-a făcut, e modern.
It-Yourself’ blogs) which tend to replace
(locuitoare în vârstă, fostă administrator de bloc,
specialists quite often.
Bulevardul Cetății, Circumvalațiunii, Timișoara)
Many times, the aspirations behind
such interventions on domestic mate-
rial culture come into conflict with the
need for storage, which makes room for
reflections on the purpose of various
spaces that belong to the built geography
of housing.
They’ve torn the walls down. I didn’t say a word, because I don’t like meddling.
Shall I file a complaint against my next door neighbor? It’s none of my business.
They altered their kitchens, their living rooms. They widened their rooms. I’ve
just had it painted and put thermal pane windows because it’s fashionable, isn’t
it?
(an old woman resident, former block administrator,
Bulevardul Cetății, Circumvalațiunii, Timișoara)
110 111
Spații private vs. spații comune /
Private vs. Communal Spaces
Așa cum o indică intervențiile de pe
grupurile de facebook ale rezidenților din
noile ansambluri, închiderea balcoane-
lor, dotarea cu aer condiționat și modul
de utilizare a parcării și a infrastructurii
în ansamblu pot deveni instrumente de
examinare și indexare, adevărate filtre
de clasă prin care este croită imaginea
bunului vecin sau dimpotrivă a intrusului
(evident, lispit de capital cultural) întrucât
încalcă „standardele materiale respecta-
bile” ale identităților și aspirațiilor clasei
de mijloc. Toate aceste comentarii, în care
actorii contestă sau negociază termenii
care guvernează cultura materială a imo-
bilelor în care conviețuiesc, sunt o sursă
importantă de înțelegere a dimensiunii
relaționale a proprietății.
Opțiunea frecventă pentru un balcon
sau o terasă deschisă, plină cu flori și
mobilier pentru petrecerea timpului liber,
marchează o schimbare radicală față de
mijlocul anilor 2000. Entuziasmul pentru
ferestrele cu geam termopan la vremea
respectivă a dat naștere unui fenomen
masiv de închidere a balcoanelor, o prac-
tică comună în România postsocialistă.
După 2005, ferestrele cu geam termopan
deveniseră un indicator atât de valoros al
statutului social, încât au intrat în cultura
pop.
În ultimii ani, aceste practici devenite
expresiile unui univers mai larg al culturii
materiale domestice, încep să fie lăsate
în urmă, uneori ca o declarație explici-
As some of the new housing residents`
facebook groups show, balcony glazing,
air-conditioning units and the ways in
which parking lots and infrastructure as a
whole are used might be useful inquiring
and indexing tools, in a word, class filters
shaping the image of the good neigh-
bor or, conversely, of the intruder (who
obviously has no cultural background),
because the latter, for one, encroaches
‘respectable material standards’ of middle
class identity and aspirations. Such com-
ments, in which the actors are challeng-
ing or negotiating the terms governing
the material culture of the buildings they
inhabit together, provide a major instru-
ment to size up property relationships.
Today’s frequent choice for an open
balcony or terrace filled with flowers and
furniture, that is, for a place to spend your
leisure time in, points to a momentous
change from the mid-2000s. At that
time, their enthusiasm for thermal pane
windows led to massive balcony glazing,
which had been a common practice in
post - socialist Romania. After 2005 such
windows were indicative of a person’s so-
cial status to that extent that they became
part of the pop culture.
However, such habits, reflecting
a much wider range of the domestic
material culture, have been gradually left
behind lately; sometimes middle class
members felt it right to make it very clear
they wanted to break away from such
112
tă a membrilor clasei de mijloc de a se
despărți de materialele asociate tranziției
post-socialiste (considerate a fi interne
îmbunătățiri motivate de necesitate), dar,
de asemenea, stimulate de imaginarul de
marketing al magazinelor de mobilier.
În noile ansambluri rezidențiale
cosmopolite, balconul deschis devine o
metaforă pentru o grădină absentă. Pe
astfel de balcoane / terase spațiile de
depozitare sunt absente sau diminuate.
Vecinii care se îndepărtează de acest tip
de reprezentare sunt aspru criticați pe
grupurile de facebook prin ritualuri de
public shaming și prin apelul, în ultimă
instanță la prevederile regulamentelor de
ordine interioară sau de bună vecinătate.
Evadați din peisajul locativ al fostelor blo-
curi socialiste (și mai ales de sub clamata
atenție scrutătoare a vecinilor), exponenți
ai clasei de mijloc devin ei înșiși agenți
compulsivi și neîndurători ai investigării
comportamentelor colocatarilor și ai
exercitării consecvente a presiunii de
conformare.
Poate că oamenii nu își doresc
să împartă prea mult spațiile, să
locuiască la comun. E interesant
cum se raportează fiecare la acel
spațiu: îl percepi ca pe „scara
individuală”, „etajul tău”. Pentru
noi e o provocare să căutăm și
o rezolvare individuală spațiilor
comune.
(ADNBA)
113
materials associated with post-socialist
transition, (whom they thought were
motivated by necessity); at the same time,
their reaction could have been stimulated
by the marketing imaginary exhibited in
furniture stores.
In the new cosmopolitan ensemble,
an open balcony has become a metaphor
for an absent garden. On such balconies /
terraces, storage spaces are absent or very
limited. The neighbors who stray away
from this type of representation are shar-
ply criticized on facebook groups through
rituals of public shaming and, ultimately,
the administrative provisions of commu-
nity life and neighborliness are appealed
to. Having escaped the housing landscape
of the former socialist blocks (and particu-
larly the neighbors’ meddling), the middle
class exponents have become themselves
compulsive, ruthless investigators of their
apartment neighbors’ behavior and persu-
asive agents of conformity.
People perhaps do not want to
share spaces and community
living. It’d be interesting to find
out how they relate to that space:
do they perceive it as their ‘own
block entrance’, ‘their own floor’?
For us it’s a challenge and we try
to solve such communal spaces as
if they were individual ones.
(ADNBA)
Credit foto pagina următoare / photo credit
following page: Cosmin Dragomir
114 115
Întrajutorare; comunitate /
Mutal Aid; Community
Există un proces de comunitarizare care
găsește în grupurile online dispoziti-
vul necesar pentru articulare, ale cărui
manifestări amintesc uneori de practicile
de întrajutorare din perioada socialistă,
derivate din cultura penuriei de bunuri și
servicii. Medicamente, alimente și servicii
sunt împărtășite cu colocatarii.
Copii rătăciți, obiecte pierdute,
mașini uitate cu luminile aprinse sau
ferestre deschise, nevoia unui sfat despre
funcționarea centralei de apartament
își găsesc rezolvarea prin semnalarea
online la un click distanță. Într-un mod
care poate părea paradoxal, sociabilitatea
copiilor – privați de cele mai multe ori de
infrastructura educațională - se manifestă
aici, conform spuselor părinților, într-o
replică a atmosferei străzilor de odinioară,
ocupate astăzi până la refuz de mașini. Pe
de altă parte, socializarea tinerilor ajunși
recent să locuiască blocurile socialiste
cu vechii rezidenți este reținută spre
inexistentă, cel mult indulgentă. Universul
relațional este, deloc surprinzător, dictat
de practicile de locuire cu manifestările și
înțelegerile lor diferite.
În fața unor probleme cu caracter
general au apărut forme de asociere ale
rezidenților, care exercită presiuni asupra
autorităților și actorilor politici, în general
pentru a umple cu urbanitate spațiile
deficitare din proiectele ansamblurilor pe
care aceștia le locuiesc.
There is a process of reaching out to the
community underway which finds in the
online groups the perfect ground; their
actions remind us of mutual aid practices
during communism, which then derived
from a culture of penury of goods and
services. Cohabitants share medicines,
food and services. Lost kids, lost property,
cars whose lights had not been switched
off or open windows, a piece of advice on
how the apartment heating unit works
can find a solution a click away. Paradox-
ically, though, children – who are more
than often deprived of a proper educa-
tional infrastructure – can socialize here,
as their parents say, in sort of reaction
to what has once been a typical street
atmosphere, and now is no more than
a streetscape filled up with cars. On the
other hand, the young couples, who move
recently in socialist blocks and live along-
side the old residents barely socialize
with them. It’s hardly surprising that the
world of relations is dictated by dwelling
practices which have their own ways.
Being faced with such general issues,
new forms of resident associations have
emerged; they put pressure on authori-
ties and political actors in order to infuse
urbanity there where it lacks in the spaces
of the residential ensembles they inhabit.
116
Deci nu se fac munci comune, să zici că ieșim toți și tundem
sau udăm, nu, plătim 10 lei pe lună și vine cineva care
niciodată nu face nimic, niciodată nu îl vezi că vine și care
zice clar: eu curăț aleea de aici până la ușă dar între mașini
vă curățați voi. Deci nu există muncă comună aici la noi.
(familie tânără cu doi copii, locuitori duplex
Toscana Residence, Ronaț, Timișoara)
So, no one takes part in communal activities, for instance
to cut the grass or water the plot; oh, now, we pay 10 lei a
month for someone who never does a thing; never can you
see him doing something because he’s said loud and clear:
I’ll be cleaning this path to the door, but you should clean
in-between the cars. There is no communal work here.
(a young family with two children, residents in a
duplex in Toscana Residence, Ronaț, Timișoara)
În dezvoltările mari, sentimentul de comunitate nu prea
există. Sunt tineri, media de vârstă e de 40 ani, dar nu
reușesc să își gestioneze lucrurile comune. Vor să nu se
audă, să nu îi deranjeze vecinii. La dezvoltările mici, cu
6-7 apartamente pe scară, lucrurile stau altfel. Chiar se
formează o comunitate, care se poate organiza.
„Scrie și în cărți” asta.
(RD SIGN)
There is no such thing as community feeling in large
developments. The residents are young; the average
age is 40, yet they cannot handle communal matters.
They don’t want their voice to be heard, don’t want to be
disturbed by neighbors. In smaller developments, with 6-7
apartments in a stairwell, things are different. They really
make up a community that can get organized. This is also
written “in books”.
(RD SIGN)
117
118 119 Credit foto / photo credit: Sandra Andrei
PRODUSUL / PRODUCT
Destinată experimentării unor
aspecte ce țin de locuire, seria
de instalații se referă la „produ-
sul” trăit, dintr-o perspectivă
complet subiectivă, a locuitoru-
lui. Câteva teme esențiale sunt
declinate prin mijloace artistice:
adaptarea aceluiași spațiu inte-
rior în urma unor nevoi diferite,
vitalitatea spațiului exterior,
obiectele personale care umplu
și definesc spațiile pe care le
trăim și vecinătatea- imediată, a
orașului, sau cea umană.
121
Meant to experience certain
housing aspects, the series
of installations deal with the
inhabited “product“ from the
user’s own viewpoint. Some ba-
sic themes are revealed through
artistic expressions, such as:
the adjustment of the very same
interior space according to dif-
ferent needs, the vitality of the
exterior space, personal be-
longings that fill and define the
spaces we inhabit, city or human
vicinity.
122 123
Vocile actorilor / Voices of the Actors
Cătălin Crețu
Printr-un filtru translucid ce învălu-
ie alveolele destinate experimentării,
vocile actorilor principali, care dau formă
locuințelor noastre, se aud neîntrerupt :
dezvoltatorul, administrația, arhitectul
și locuitorul (sau utilizatorul, cum i se
mai spune de multe ori). Glasurile lor,
desprinse de orice imagine, descriind
problematici, interese și aspirații diferite,
sunt prezentate în paralel și pe picior de
egalitate (altfel decât se petrece în viața
reală) într-o plimbare printr-un labirint
sono-spațial.
* Colaje selectate din urma unor interviuri luate de
IDEILAGRAM în 2018, în lectura:
Vocea administrației: Iulia Păun / Vocea arhitectu-
lui: Ștefan Constantinescu / Vocea dezvoltato-
rului: Alexandru Păun / Vocea locuitorului: Ilinca
Păun Constantinescu
Credit foto pagina anterioară / photo credit
previous page: Alex Todirică
Through a translucent filter that envelops
the artistic installations, the voices of
the main actors that shape our homes
are heard uninterruptedly: the developer,
the administration, the architect and the
dweller (or the end-user, as he/she is of-
ten called). Their voices, cut-off from any
image, describe their different interests
and aspirations, and are presented im-
partially (as opposed to real life), in a walk
through a sono-spatial labyrinth.
* Collages selected from interviews taken by
IDEILAGRAM in 2018. Reading by: Voice of
the administration: Iulia Păun / Voice of the
architect: Stefan Constantinescu / Voice of the
developer: Alexandru Paun / Voice of the resi-
dent: Ilinca Păun Constantinescu
124
Dezvoltatori
„Unicul mod de a reduce costul locuirii e
prin concurență.”
„TVA-ul dedus de 5% din locuință este
până la 450 000 lei , iar cei mai mulți
dezvoltatori stau până în acest prag.
Dacă depășești acest prag, prețul crește
cu 14% doar din TVA . Între 105 000 și
120 000 euro nu există locuință în țară
prin politică de stat.”
„După 2010, cea mai mare problema a
fost și este programul Prima Casă. E foar-
te dăunătoare pentru că plafonează prețu-
rile și tipul de apartamente. Ajungem să
fim blocați în modelul apartamentului de
2 camere.”
„Dezvoltatorii se raportează mult la piața
pe care o adresează, cum s-ar spune:
«Piața reglează.»”
125
Arhitecți
„Relația dintre cei implicați în construcție
este una foarte complexă, care implică
comunicare constantă și în timp real
între actorii implicați: project-manageri,
arhitecți, dezvoltator, etc.”
„Orice plan urbanistic zonal, care e un in-
strument pe care îl cunoaște toată lumea,
ar trebui de fapt să aibă o componentă de
parteneriat public – privat. Și chestiunea
asta este complet ignorată procedural,
conceptual și operațional, și de aici... o
colecție de dezastre imobiliare. ”
„Un apartament ar trebui să îți ofere un
anume mod de a funcționa al spațiului
interior, să îți permită niște variabile, să
circuli poate în două feluri, sau să îți ofere
o serie de opțiuni, nu una singură. Nu ne-
apărat prin flexibilitatea de a-l recompar-
timenta, adică nu chestii atât de drastice.
Dar măcar să poți să folosești spațiile în
mai multe feluri, asta e o calitate.”
„Majoritatea ansamblurilor se construiesc
pentru persoane care aparțin de (upper)
middle class. Nu există interes pentru
locuințele sociale sau programe de locuire
dezvoltate de stat.”
Utilizatori
„Avem două balcoane aici în
Circumvalațiunii și pe unul din balcoane
o să amenajăm un dulăpior, pe care să
depozităm cât de cât... Noroc că stăm și
la țară. N-avem unde depozita aici.”
„Vecinii îi cunoaștem așa, dar mai puțin
vorbim cu ei. Da, mai puțină comunicare…
fiecare cu casa lui.”
„Tineretul e ok, dar mai puțin cu socializa-
rea, fiecare cu treaba lui”.
„Ce e fain la blocul ăsta e că avem uscă-
torie. Mie îmi convine că am unde să îmi
întind rufele.”
„Unde stăteam înainte era ca la televizor.
Aveam un bloc cu garsoniere și vedeai
ca într-un ecran tot ce se întâmplă într-o
cameră.”
Credit foto / photo credit: Alex Todirică
Administrație
„Constituția vorbește despre statul care
și-a asumat să asigure condiții de viață
decente. Legea locuinței vorbește despre
locuința care este un drept, la care toată
lumea trebuie să ajungă, legea margina-
lizării sociale vorbește despre dreptul la
locuire. Apoi, avem un stat absent care
creează norme, dar nu le aplică. ”
„România a făcut cred că una din cele
mai grave și mai nefavorabile erori după
revoluție, aceea a privatizării în general,
așa cum s-a făcut, dar mai ales a fondului
de locuințe, care era în proporție de 97%
de stat. Modul în care s-a realizat această
eroare a fost, după părerea mea, o gafă
impardonabilă. ”
„Relația administrație – decizie publică
trebuie să fie profesionalitatea și astfel
poate să nască cu adevărat decizii bune. ”
„Autoritățile locale sunt foarte vulnerabile
în tema locuirii prin incapacitate profesi-
onală, prin partizanat și prin vulnerabili-
tatea în fața speculei imobiliare. Ele ajută
voluntar sau involuntar la producția de
locuire proastă.”
126 127
Sunete de vecinătate /
Sounds of the Neighborhood
Cătălin Crețu & Ideilagram
Sunetul este parte din viața cotidiană,
element al locuirii, aliat sau dușman al
locatarului, motiv de bucurie sau tristețe,
de meditație sau disconfort. Ne raportăm
la mediul sonor ambiental locativ în func-
ție de educație, de profesie, de stare, de
nevoia de respect pentru conlocuitor.
Am încarnat în spațiul simbolic urme
ale locuirii acustice. În timp ce arhitectu-
ra, materialele și tehnologiile, abordările
diverse și standardele s-au modificat,
constatăm că fluxurile sonore au rămas
aceleași, poate mai dense pe alocuri.
Rememorăm stări și momente acusti-
ce vechi și mai noi prin șase teme esenți-
ale locuirii colective, care problematizează
ideea de vecinătatea, fie că e imediată
sau mai îndepărtată, fie că e umană sau
se referă la spațiul construit.
Temele explorate:
Periferie vs. centru <despre relația ansamblurilor
de locuințe cu orașul>
Izolare vs. deschidere <despre relațiile din cadrul
ansamblului de locuințe>
Vechi vs. nou <despre spațiile comune și gestio-
narea lor în fondul de locuințe vechi și noi>
Dotări urbane vs. dotări periurbane <despre
diferitele tipuri de dotări ce deservesc locuințele
colective>
Diversitate vs. segregare <despre prezența
umană>
Individualitate în comunitate <despre relația
dintre spațiul privat al locuinței și spațiul comu-
nitar, „la comun”, împărțit>
Credit foto / photo credit: Alex Todirică
Sound is part of everyday life, element of
living, ally or enemy of the tenant, reason
for joy or sadness, meditation or discom-
fort. We relate to the living environment
according to our education, profession,
status, need for respect for the co-owner.
Traces of acoustic living are incarnat-
ed in the symbolic space. While architec-
ture, materials and technologies, different
approaches and standards have changed,
we find that the sound flows have re-
mained the same, perhaps more dense in
some places.
We recall old and new acoustic mo-
ments and moments though six essential
themes of collective living, which question
the idea of ​​neighborhood, whether it be
immediate or remote, whether it is human
or refers to the built space.
Explored themes:
Periphery vs. center <about the relationship of the
housing ensemble with the city>
Isolation vs. opening <about the relationships
within the housing units>
Old vs. new <about common spaces and their ma-
nagement in the old and new housing stock>
Urban amenities vs. periurban facilities <about the
different types of facilities that serve collective
dwellings>
Diversity vs. Segregation <about human
presence>
Individuality in the community <about the relati-
onship between the private space of the dwelling
and the community „shared” space>
128 129
Credit foto / photo credit: Alex Todirică 130 131
Drăguțele / Cuties
Suzana Dan
Imaginați-vă o stea din univers ale cărei
rotații atrage în jurul ei alte mici stele,
particule și elemente. Toate, în jurul ei,
gravitând la nesfârșit— am spune noi
oamenii.
Acum faceți un exercițiu când ajungeți
acasă. Stați pe scaunul din bucătărie, pe
canapeaua sau pe fotoliul din sufragerie
sau din dormitor și rotiți-vă încet privirea
în jurul vostru. Observați în liniște obiec-
tele care se află în aceeași încăpere cu voi.
Eventual numărați-le (dacă sunteți curi-
oși). Evident că vă sunt toate familiare,
sunt ale voastre, personale, ale parteneru-
lui de viață, sau, moștenite odată cu casa.
Nu vă sunt de folos, le atingeți doar la
curățenia aia generală când vă aventurați
până în cele mai obscure colțuri după
urmele de praf.
Atunci le luați în mână și le contemplați
de parcă le-ați vedea pentru prima data în
viață. Adică vă și întârzie durata opera-
țiunii „curățenie”. Cu mult timp. Fiindcă
mai sunt și magice. De parcă asta le-ar și
fi funcționalitatea în spațiul vostru, odată
atinse nu ți se dezlipesc de mână prea
ușor, îți cer atenție, șters de praf și în plus
își cer dreptul la re-evaluare a condiției
lor de parcă în tot intervalul de timp cât
au stat pitite prin casă de fapt ar fi fost
într-un turneu peste mări și țări. Care
re-evaluare, de fapt (o știu și ele, o știți
și voi prea bine undeva adânc în sufletul
vostru) este fix degeaba. Oricum ele nu
Just imagine a star in the universe whose
rotations attract tiny stars, particles and
other elements. They all gyre endlessly
– this is what we, ordinary people, would
say.
Now, when you get home, try and do
this exercise: sit down on a kitchen chair,
on a sofa or an armchair and look slowly
around you. Quietly observe the objects
that surround you. You may as well count
them (if you’re the snoopy type). Obvi-
ously, you know them; they are yours or
your partner’s or maybe you inherited
them together with the house. They are
of no use to you, and it turns out you only
touch them when you clean up the place
and venture into the most obscure corners
for traces of dust.
It is then that you pick them up and con-
template them as if you saw them for the
first time in your life. What is more, they
make you muse and stall your “cleaning
up”. For quite a while. They are indeed
magical. As if that were their role in your
home; once you touch them, they won’t
let you go; they demand your undivided
attention; they want to be dusted; what is
more, they claim their right to be re-eval-
uated as if while they were hiding in a
corner, they had been on a tour overseas.
And that re-evaluation (they know it and
you know it deep down in your heart) is
utterly futile. They won’t leave your place,
132
vor pleca niciodată din casă. Fiindcă… Și
aici începe o listă nesfârșită de motive.
Dincolo de voracitatea cu care adun,
adun, adun, adun și iar adun lucruri în
jurul meu, justificând acest nărav prin
motive că „o să le folosesc cândva într-o
lucrare” sau „mă inspiră să…”, adese-
ori mi-am pus întrebarea de ce strâng
obiecte cu atâta pasiune, de ce nu mă
îndur să le selectez și de ce nu îmi ușurez
spațiul de volumul lor, sau viața— de acel
ritual hipnotic de moșmondire-evaluare.
Și generic, singura scuză pe care mi-am /
le-am găsit-o este aceea că sunt drăguțe.
Nu frumoase. Obiectele frumoase sunt
alea de pe raftul vizibil din casă, „mândria
coroanei”. Obiectele astea „drăguțe” sunt
atât de versatile în aspectul lor, încât nici
măcar o utilitate nu le poți da fiindcă
(culmea!) ți-e frică că le strici. Sunt fie
prea mici, prea mari, prea grele sau prea
fragile. Au niște scuze ascunse în ele care
le oferă dreptul de ședere fără să li se soli-
cite nimic la schimb, pe termen nelimitat
(etern cât viața ta de cele mai multe ori).
Este drept nu în poziții foarte avantajoase,
dar în siguranță. O viață stabilă. Asta au
obiectele drăguțe din jurul nostru. Cât
ocupă în spațiul nostru aceste obiecte
drăguțe?
Am vorbit cu diferiți oameni, unii adepți
ai unui stil minimal de viață (nu îi înțeleg
vă jur, este un curent nou, hype, dar vă
jur că răzbunarea obiectelor drăguțe nu e
departe, sunt sigură), alții normali, adică
fără un atașament față de obiecte (aici
sunt sigură că sentimentul este reciproc
133
anyway. Because … And there pops up an
endless list of reasons why.
Besides my rapaciously piling up and up
and up of things around me and justify-
ing this bad habit by saying ‘it will come
in handy sometime’ or ‘it inspires me
to …”, I often ask myself why I have this
passionate penchant, why I never suffer
to make a selection and why I don’t free
up some space by simply throwing them
away or why I always linger so long
almost hypnotically when it comes to
making a decision. Generally, the only
excuse I could find, both for me and for
them, was that they are all cute. Neither
nice nor beautiful. Beautiful objects stand
conspicuously on the shelves in the house
like ‘crown jewels’. These cute things look
so versatile that you can’t put them to
any use because (paradoxically!) you’re
afraid not to break them. They are either
too tiny or too big, too heavy or too deli-
cate. They have their own reasons lurking
inside them, which give them the right to
stay there for good (as long as you live in
most cases), without asking for anything
in exchange. True enough, they are not
very visible, but they will be safely kept.
They only wish to live a long, stable life.
This is what the cute things around us are
about. How much space do they take?
I’ve talked to various people, some of
whom are addicted to a minimalist life-
style (I can’t understand them, I swear;
it’s a new trend, a hype, but these pretty
objects will take their revenge soon, I
134 135
și nici obiectele drăguțe nu vor câtuși de
puțin să ajungă în casele unor asemenea
oameni) și apoi venim noi ăștia care nu
se îndură să arunce, pe care îi mănâncă
în palme să adune tot (adică cei în ale
căror locuințe obiectele drăguțe se simt
ca acasă).
Niște procente ca să vedem și pe cifre
cum stă treabă. Începem cu pragul ma-
xim: 10% din obiectele din locuință sunt
cel mai probabil „drăguțe”, apoi ajun-
gem la acel 4% “drăguț” și terminăm cu
0,2% (îmi vine să și plâng și să plasez pe
ascunselea niște “drăguțe” în asemenea
locuințe).
Încăperea în care vă aflați nici pe
departe nu a adunat acel 10% din viața
mea. Este doar o mostră. Dar cu ocazia
acestei cercetări în propriu-mi univers
vă pot relata câteva exemple de lucruri
adunate în casă care sigur nu vor pleca la
gunoi decât odată cu mine.
1. Scrisorile „Dragă Andreea”
Probabil cea mai înduioșătoare arhivă pe
care o dețin. Mai plină de farmec chiar
decât corespondența purtată cu unul din
iubiții mei. Să nu vă imaginați că această
arhivă este frumos adunată într-un singur
loc. Nu. Ea se află în niște saci, cutii care
arhivează o perioadă a vieții mele. Cam
zece ani. Și aici vorbesc doar de hârtii, lu-
crări, caiete de șoală, foi de curs, schițe. Și
printre ele apar când și când coli de hârtie
(unele de caiet, altele foi albe, care în ma-
rea lor majoritate au câte o pagină, scrisă
frumos, care începe cu „Dragă Andreea”.
Draga mea Andreea este prietena mea
Credit foto pagina anterioară / photo credit
previous page: Alex Todirică
swear). I’ve chatted with average people,
that is, those who don’t feel strongly
attached to objects, and I can tell the
feeling is mutual – pretty objects don’t
really want to remain in the homes of
such people). And then there’s us, those
in whose homes the pretty things feel
comfortable.
Some statistics will tell us where we
stand. Let’s begin with the higher limit:
10% of the objects in your house are
likely to be ‘pretty things’; then we go
down a peg or two and reach that 4% of
`cuties` and end up with 0.2% (I feel like
crying and sneaking some ‘cuties’ into
such homes).
The room you are in has yet to reach
that 10% of pretty objects from my life.
It’s just a sample. It is only through this
research into my own world that I can
give you some examples of things from
my place that will end up in the trash only
when I will.
1.The ‘Dear Andreea’ letters
Perhaps this is the most touching archive
I have. It is by far more charming that my
correspondence with one of my gen-
tleman friends. You shouldn’t presume
that this archive is piled up neatly in one
place. Oh, no. It’s stored in some bags,
some boxes wherein lies the archive of
one of the periods in my life, that is,
about ten years in all. I’m talking about
papers, school notebooks, course notes,
and sketches. Most of them contain a
single sheet, with beautiful calligraphy,
which begins with ‘Dear Andreea’. My
136
din copilărie, draga mea Andreea nefiind
aproape de mine ci peste mări și țări,
mi-a devenit confidentă fără să fi primit
niciodată aceste scrisori, pentru majo-
ritatea dramelor din adolescența mea.
Cu foarte puține excepții, niciuna dintre
scrisori nu este terminată...
2. Hainele bunicii
Sunt câteva obiecte de îmbrăcăminte,
cusute de bunica mea, bluze și fuste sim-
ple. Și încă mai am cel puțin o pereche de
șosete de lână tricotate și cârpite de ea.
3. Obiectele domnului profesor Mitroi
Câteva pahare, pensule, sticluțe cu
pigmenți și esențe din atelierul domnului
profesor.
4. Muzică
Vorbim de trei etape diferite ale vieții
mele, care au evoluat odată cu tehnologia
și care fiecare dintre ele cuprinde alte
genuri de muzică (fiindcă până și la asta
am reușit să fac o salată de boeuf cu toate
stilurile). Casete (câteva sute bune), CD-
uri (câteva sute bune) + arhivă digitală.
În plus, ca niște părinți responsabili
(și strângători de obiecte ce suntem),
arhivăm de opt ani tot ceea ce desenează
copila noastră. La acest capitol mă văd
doar custode, știu că voi preda la un mo-
ment dat acest volum la fel cum au făcut
și părinții mei.
Să tragem o concluzie? Avem nevoie de
obiecte drăguțe în viața noastră? Cu ce ne
ajută ele? De ce simțim nevoia să plecăm
137
dear Andreea is my childhood friend, my
dear Andreea, who is not here with me,
but faraway, overseas; she became my
confidant, yet these letters containing
almost every dramatic moment of my
adolescence never reached her. With
few exceptions, none of these letters is
finished …
2. Granny’s clothes
There are some items of clothing that my
granny sewed for me: simple blouses and
skirts. I still have at least a pair of woolen
socks she knitted and patched.
3. Professor Mitroi’s objects
Several glasses, brushes, vials with pig-
ments and essences from the professor’s
studio.
4. Music
We’re talking about three different stages
of my life, which evolved along with the
technology in the field, each containing
different kinds of music (even in this area
I’ve made a sort of ‘miscellanea’ out of
every existing genre). Cassettes (some
hundreds of them); CDs (some hundreds
of them) + the digital archive.
What is more, being responsible (and
hoarding) parents, for eight years we’ve
archived every piece of drawing our child
has produced. In this respect, I’ll be the
custodian and one day will hand this
volume down to her as my parents did
with me.
138 139
cu o cană în buzunar din locuința în care
am stat cu chirie? De ce furăm scrumiere
din restaurante? De ce băgăm în buzunar
o piatră de pe nu știu care drum din nu
știu care țară de parcă ar fi „acea piatră”
dar de fapt nu e decât o banală piatră
care, culmea, va sfârși într-un colț al casei
plină de praf?
Eu mă simt că într-un cocon în mijlo-
cul acestor obiecte. Ele îmi sunt refugiu
în absența teleportării lângă muntele
albastru de acasă atunci când mă simt în
nesiguranță. Fiecare dintre ele conține o
altă poveste, doar de mine și de ele știută.
Și poate că de fapt, cu ajutorul lor mi-am
construit un sistem propriu împotriva
uitării în acest mic Macondo personal.
Deși inițial am acceptat provocarea aces-
tui proiect cu toată bucuria și entuzias-
mul, pe parcursul cercetării, el m-a afectat
nebănuit de mult, fiindcă m-a întors spre
mine, m-a pus în situația să deschid cutii
pe care fie nu am avut curajul niciodată
să o fac, fie încă nu era momentul potrivit.
Fiindcă nu am vrut să vorbesc despre
aceste obiecte ca despre ceva ce, fără să
fi lungit prea mult vorba, ar fi o formă
banală de animism. De fapt, mi-am dorit
în primul și în primul rând să înțeleg și să
găsesc o explicație de ordin funcțional și
estetic al prezenței „obiectelor draguțe”
în viața mea. Până și acest termen de
„drăguț” ridicat la rangul de categorie
estetică, este de fapt nu o persiflare a
frumosului, ci mai degrabă o încercare de
definire a acestor obiecte atât de puternic
lipite de existența mea, de spațiul meu
Credit foto pagina anterioară / photo credit
previous page: Tudor Constantinescu
Shall we draw up a conclusion? Do we privat. O concluzie finală tot nu pot trage. my attempt to define these objects that
need `cuties` in our lives? How do they De fapt, nici nu prea mi-am propus acest are strongly attached to my existence
help us? Why do we feel like snatching lucru. Dar mi-a dat câteva răspunsuri și and my private space. So, I cannot draw a
a mug before leaving the apartment we știu că tot ceea ce îmi rămâne de făcut în final conclusion. In fact, I never tried to do
rented? Why do we steal ashtrays from continuare este să îmi continui existența it. However, they gave me some answers
restaurants? Why do you shove in your împreună cu ele. Și să le asum ca pe niște and I know we will always be together. I
pocket a stone you picked on a road from mici madlene ascunse în provizii generoa- assume them as my personal and gener-
some country you visited as if it were se în spațiul meu de acasă și de la atelier. ous supply of memory-laden ‘madelaines’
‘that stone’, but it’s nothing but a trite I keep hiding at home and in my studio.
stone which, by the way, will end up
covered in dust in some corner of your
house?
I feel as if I were in a cocoon in the middle
of these objects. They are my refuge as I
can’t beam myself up to the blue moun-
tain from home, when I feel unsafe. They
all have their stories, which only they and
I know. Maybe they helped me build this
system against oblivion within my own
Macondo.
Although initially I gladly and enthusi-
astically accepted the challenge of this
project, during my research I found it was
deeply affecting me because it made me
look inside and open boxes that I wouldn’t
have opened either because I daren’t do
it or because the time wasn’t yet right.
Because I wouldn’t talk about such
objects as of something that, without
further ado, would be a banal form of
animism. First and foremost, I wanted
to understand and find a functional and
aesthetical explanation for the presence of
such ‘pretty objects’ in my life. Even the
choice of the word ‘cute’ turned into some
aesthetic category is not meant as ban-
tering against the beautiful; it is rather
140 141
Mnemonics
Romeo Cuc, Raluca Sabău, Roxana Pop,
Irina Gudană, Mihai Gheorghe, Vlad Tomei
Spațiile publice din oraşele din România
s-au schimbat semnificativ în ultimele
decenii. Majoritatea schimbărilor au
apărut organic, pe măsură ce societa-
tea însăși s-a schimbat. Aceasta este o
încercare de a începe o conversație și de
a oferi oportunitatea unei reflecții asupra
spațiului liber/gratuit dintre blocurile soci-
aliste din orașele românești. Aceasta este
MNEMONICS.
Mnemonics face referire la tehnica
antică de colectare a amintirilor, ars me-
moriae, bazându-se pe relația gândurilor
cu suportul lor vizual investit cu semni-
ficație, imposibil de uitat. Capacitatea
spațiului de a genera amintiri puternice
rămâne provocarea supremă a arhitecturii
și face ca emoția unei povești să poată fi
reaccesată la nivel mental la nesfârșit.
Pentru copiii ultimelor decenii ale isto-
riei României, imaginea iconică universală
a spațiului dintre blocuri face parte din
amintirile care creează memoria colectivă
ce ne definește teritoriul — prieteni, jo-
curi, accidente, întâmplări, scara blocului
și cheia atârnată la gât, ca simbol atât al
libertății, cât și al responsabilității. Acest
spațiu cu infinite posibilități e readus în
atenția publică ca promisiune pentru un
scenariu de viitor legat de spațiul public
și modul în care acesta (mai) poate fi (re)
utilizat.
Credit foto / photo credit: Tudor Constantinescu
Public spaces in Romanian cities have
been changing over the past few decades.
Most of these changes occurred organi-
cally, as society itself has changed. This
is our attempt to start a conversation
and offer an opportunity to reflect about
the free space between the apartment
buildings of Romanian cities. This is
MNEMONICS.
Mnemonics appeals to the ancient
technique of collecting memories – ars
memoriae, based on the connection
between thoughts and a visual support
invested with meaning. The ability of
space to generate strong memories is the
ultimate challenge of architecture and
helps endlessly access and re-access the
emotions related to a specific story.
For the kids of the past few decades
in Romania, the universal icon of the
space between ‘the blocks’ is a strong
piece of collective memory that defines
out territory- it puts together friends,
games, mishaps, stories. The key that
used to hang down their necks (`latchkey
kids`) remains a symbol of independence
and responsibility. The space between
the blocks of Romanian cities is getting
contemporary reactions at an architectur-
al level, community level and educational
level. We are hoping to see more and
more new ways of integrating free public
space in the social lives of the communi-
ties they are neighbouring.
142 143
 Cum fiecare perioadă istorică își
găsește finalmente vocile, MNEMO-
NICS oferă o abordare multidisciplinară
invitând profesioniști din domenii diferite
să-și exprime viziunea asupra subiectului
proiectului într-o manieră personală, din
perspectiva copilului care a cunoscut și
s-a format în acest cadru.
Since every piece of history can
eventually find its voices, MNEMONICS
proposes a multidisciplinary approach by
inviting various professionals to address
the topic in their own manner, expressing
from the very personal point of view of the
child who knew this decorum and grew to
learn from it.

Interviuri filmante / Interviews on film:

Dan Perjovschi, artist vizual | visual artist

Toader Popescu, arhitect | architect
Melania Medeleanu, prezentator TV | TV host
Răzvan Exharhu, prezentator radio | radio presenter
Norbert Petrovici, sociolog | sociologist
Claudiu Teohari, artist stand-up | stand-up comedian
Andreea Esca, jurnalist | journalist
Serban Țigănaș, arhitect | architect
Luchian Pantea, actor | actor

Credit foto / photo credit: Alex Todirică 144 145

146 147 Credit foto / photo credit: Alexandru Zărnoianu
Scenarii de locuire; Seria 7 70 /
Dwelling Scenarios; Series 7 70
Ioana Trușcă
Câte lucruri și câți oameni încap în două
camere?
Ce se întâmplă atunci când o singură
cămară are de suportat borcanele cu
murături de la două seturi de părinți
îngrijorați din provincie?
Cum e să te trezești în dormitor și să
lucrezi în sufragerie?
Cât de ușor e să spionezi din scara
blocului?
Răspunsurile se găsesc într-o colecție de
scenarii de locuire ale unui spațiu familiar
aproape tuturor: omniprezentul aparta-
ment de două camere (de 50,1 mp și 52
cu balcon) din cel mai utilizat tronson al
anilor 1980— seria P770, construită de-a
lungul unui deceniu în toate orașele țării.
Nouă povești scurte de bandă dese-
nată sunt construite în jurul unui tip de
utilizator, pus sub observație, în aceiași 50
de metri pătrați, în fiecare dintre iposta-
ze. Studentul, freelancer-ul, cuplul tânăr,
adolescentul și familia, cuplul de vârstnici
sau bătrânul singuratic interacționează
în mod diferit cu spațiul. Fiecare poveste
vorbește despre o obsesie, uneori abia se-
sizabilă, alteori mare cât camera de zi, dar
de fiecare dată tipică vârstei și obiceiurilor
utilizatorului. Undeva între o realitate
calculată în metri pătrați, comedie și ri-
dicol se desfășoară viața la bloc a acestor
super-eroi ai cartierului.
Credit foto / photo credit: Tudor Constantinescu
How many objects and how many people
can two rooms accommodate?
What happens when in one pantry you
have to pile up the pickle jars from
concerned, provincial parents from
both sides?
What is it like to wake up in the bedroom
and work in the dining room?
How convenient is it to spy on your
neighbors from your stairwell?
You can find the answers in a collection of
housing scenarios for a space almost all
of us are familiar with: the ever-present
two-room apartment (50.1 sq. m and 52
sq. m, balcony included) from the widely
used block in the 1980s - the P770 series,
built countrywide for a decade.
Nine short cartoon stories are created
around a user type whose life within the
very same 50 sq. m is closely considered
in every aspect. The student, the freelanc-
er, the young couple, the teenager and
the family, the older couple or the lonely
old person interact with space differently.
Each speaks about his or her own obses-
sion, barely noticeable sometimes, or as
big as the living room some other time,
yet one which is typical of the user’s age
and habits. The lives of these neighbor-
hood heroes take place somehow in a
reality which could be measured in square
meters and lies in-between comedy and
ridicule.
148 149
150 151 Credit foto / photo credit: Alex Todirică
Credit foto / photo credit: Tudor Constantinescu 152 153
Ce înseamnă o locuire colectivă
de calitate? / What is Quality
Collective Dwelling?
Avem o relaţie ambiguă cu tot ceea ce
primeşte epitetul „colectiv”. Colectiv în-
seamnă să reușești împreună cu alţii ceea
ce nu poţi reuşi singur. De exemplu, să
construiești un oraş. Nu există nici spațiu
public, nici oraş, nici locuire fără un efort
colectiv. A locui colectiv înseamnă a ocu-
pa, administra, exploata resurse împreună
într-un/dintr-un loc pentru a putea fi în
lume, pentru a face un loc locuibil. Este în
final singura formă de locuire, iar opusul
ei nu este decât o iluzie. Nu există oraşe
fără locuire în colectiv. Şi fără oraşe, nu
existăm în lume ca ceea ce suntem azi.
(VITAMINA)
LOCUIREA COLECTIVĂ DE CALITATE este
întâlnirea „fericită”, echilibrată și pozi-
tiv-dinamică a două planuri existențiale
— viața familială din locuință și viața
socială din „comunitatea imediată”— în-
tâlnire plină de creativitate, găzduită de
un oraș gestionat responsabil, competitiv
și cu vocație identitară.
(LIVIU IANĂȘI)
Dincolo de aspectele calitative obligatorii
de tip siguranță, sănătate, igienă, confort,
funcționalitate, calitate tehnică, facturi
cât mai mici pentru încălzire, etc., locuirea
colectivă ar trebui să aspire la valori mai
puțin cuantificabile, „nontangibile”: de
We have a rather hazy relationship with
everything labeled as “collective”. Collec-
tive means to be successful together with
others in things you can’t do by yourself.
For example, when you build a town—
there is neither a public space, nor a
housing development without a collective
effort. Collective dwelling means to occu-
py, manage, use resources together in/
from a place so as to be able to be in the
world, to make a place habitable. It is, af-
ter all, the only form of dwelling, while its
opposite is just an illusion. There are no
towns without collective dwelling, and we
can’t live in today’s world without towns.
(VITAMINA)
QUALITY COLLECTIVE DWELLING is the
‘happy’, balanced, and positively dynamic
encounter of two existential layers, i.e.,
family life inside a house and social life
within the ‘adjacent community’; it is a
creative meeting sheltered by a responsi-
bly, competitively managed town that has
an identity calling.”
(LIVIU IANĂȘI)
Besides the compulsory quality features
like safety, health, hygiene, comfort,
functionality, technical quality, and
reasonably low bills for heating, collective
dwelling should search for less quantifi-
154
la potențialul de socializare favorizat de
spațiile publice-semipublice-semiprivate,
„pozitive” în sens spațial, adică convexe,
cu praguri sugerate sau mai prezente
între ele (gradient de intimidate) până la
interior, unde importantă ar fi pe de-o
parte capacitatea de a fi rezilientă-flexi-
bilă-capabilă să îmbătrânească inteligent
și frumos, iar pe de altă parte să aibă
atmosferă, să susțină o anume poezie a
locuirii, în cadrul căreia sentimentul sigu-
ranței și intimității să se poată anima prin
unghiuri de vedere către exterior, negreșit
o relație cu cerul prin intermediul unor
“camere” exterioare de tip logie și nu în
ultimul rând, o atenție pentru felul în care
lumina naturală poate cânta în interiorul
spațiilor.
(VLAD GAIVORONSCHI)
„O locuire în care te bucuri de lumină,
liniște și spații frumoase, în care prezen-
ța celuilalt nu te stingherește și te simți
în tihnă retras în casa ta, iar în afara ei
găsești firesc să ii dai bună ziua vecinului
și să vorbești cu el, chiar dacă doar despre
vreme.”
(ADNBA)
Calitatea locuirii cred că se măsoară de
fapt în calitatea vieții care este susținută
în interiorul său. În felul în care reușește
să preia modulații interne emoționale,
simbolice și pragmatice, ale individului
și ale grupului de rezidență. O locuință
de calitate ne dă șansa, după spusele lui
Benoît Goetz, „de a fi în lume, de a avea o
lume”.
(RD SIGN)
155
able, ‘non-tangible’ values, starting from
the socializing potential favored by public-
semi-public-semi-private spaces which
are spatially ‘positive,’ i.e., convex, with
suggested or more conspicuous thresh-
olds in-between (intimacy gradient), to
the interior, where on the one hand, the
capacity of being resilient-flexible and of
aging beautifully and intelligently should
be a ‘must’; on the other, it should be
atmospheric and able to feed on a sort of
poetry of dwelling that could be inspirited
through views towards the exterior; it
should also fuel a relationship with the
sky through some exterior loggia-type
‘rooms’, and last but not least, it should
focus on the way natural light could be
made sing inside.
(VLAD GAIVORONSCHI)
“It is a dwelling that fills you with the
joy of light, quietness, beautiful spaces,
where the other doesn’t discomfort you,
where you feel at ease in your own home,
while outside you find it but normal to
greet your neighbor, talk to him or her,
even if it’s just about weather.”
(ADNBA)
I think that housing quality can be
measured by the quality of living inside
it. It depends on the way it successfully
captures internal, emotional, symbolic,
and pragmatic inflections of both the indi-
vidual and residents as a group. As Benoît
Goetz once said, a quality house means a
chance of “being in the world and having
one’s world within”.
(RD SIGN)
„Locuirea colectivă, adică locuirea împre-
ună, presupune existența a două tipuri
de spații: spațiul privat interior și spațiul
public exterior. Evident, acestea pot fi mai
bune sau mai proaste, mai dezvoltate sau
mai atrofiate. Atunci când spațiul privat
interior perforează limita rigidă a fața-
delor și se extinde în exterior generând
spații private exterioare (terase, grădini pe
acoperiș etc.), iar spațiul public exterior
pătrunde în interiorul clădirii, formând un
spațiu interior public (comunitar), calita-
tea locuirii colective crește.”
(STUDIO ARCA)
Locuirea e colectivă inclusiv când ești la
casă, la urma urmei. Dar locuirea de cali-
tate cred că are mai multe componente.
Ceea ce majoritatea asimilează cu calita-
tea locuirii este calitatea locuinței în sine
(exprimată prin geam termopan, gresie,
etc.). Eu cred că în cazul calității locuinței
primează liniștea, confortul și practicalita-
tea locuinței. Nu am trecut aici „suprafa-
ța”, pentru că eu cred că mult prea mult în
România suntem obsedați de suprafețe.
A doua componentă a calității, dincolo de
calitatea locuinței, este calitatea zonei în
care se regăsește locuința. Aici vorbim de
acces la varii facilități (accesibilitate, dis-
tanță față de puncte de interes, transport
în comun, comerț de proximitate, servicii,
școli, grădinițe, cultură, posibilități de
socializare, etc.) dar și de calitatea spa-
țiului din jurul locuinței (spații verzi, spații
publice de calitate, străzi și trotuare func-
ționale, etc.). Sigur că pentru unii există și
dorința unei poziționări care și social co-
respunde aspirațiilor personale. Al treilea
“Collective housing, i.e., living together,
involves two types of spaces: the interi-
or private space and the exterior public
space. Obviously, they could be better or
worse, more extended or shrunken. When-
ever the interior private space perforates
the stiff limit of facades and stretches
outside generating exterior private spaces
(terraces, roof gardens, etc.), and the exte-
rior public space penetrates the building
interior resulting in an interior public
(community) space, collective housing
quality is enhanced.”
(STUDIO ARCA)
Dwelling is collective even when living
in a private house, at the end of the day.
However, I think quality dwelling assumes
several components. Most people under-
stand by dwelling quality the quality of
the house itself (expressed by thermal
pane window, tiles, etc.). In my opinion, it
is its capacity of being peaceful, comfort-
able and practical. I haven’t mentioned
its ‘floor area’, because people seem to be
obsessed with the floor area in Romania.
The second component of quality, apart
from the house quality, is the quality
of the zone where it stands, and that is
about access to various facilities (accessi-
bility, distance to points of interest, public
transport, proximity of trade, services,
schools, kindergartens, culture, socializing
opportunities, etc.); it also depends on the
quality of the surrounding space (green
areas, quality public spaces, functional
streets and walkways, etc.). Certainly,
some people wish to live according to
their social status and aspirations. The
156
element al calității locuirii este calitatea
oamenilor din jurul locuinței. Aș evita fo-
losirea termenului de „comunitate” care,
deși foarte la modă, nu știu în ce măsură
exprimă tipul de relație care există în zona
locuirii colective la oraș. Cu toate astea,
calitatea vecinilor și a relațiilor cu aceștia
poate îmbunătăți sau distruge calitatea
locuirii într-un anumit loc.
(OVIDIU ȘANDOR)
Locuirea colectivă de calitate este acel
„acasă”, în care te simți bine atât în inte-
rior (și aici e o chestiune de gust și stil de
viață), cât și în exterior. Cu alte cuvinte,
ești într-o zonă bine conectată și pusă la
punct, unde șoseaua e șosea, trotuarul
e trotuar, spațiul verde există și e bine
întreținut; o zonă armonioasă, dezvoltată
conform unui plan urbanistic bine pus la
punct, unde ai acces facil la toate funcțiile
care sunt importante pentru tine; o zonă
la care ajungi ușor la orice oră din zi și din
noapte, unde trăiesc oameni de calitate
care valorizează toate aceste lucruri.
(ADRIAN ERIMESCU)
Locuirea colectivă de calitate însemnă
pentru mine îndeplinirea simultană a trei
calități constitutive: o zonă din localitate
de calitate, o arhitectură a locuinței pro-
priu-zise și a celor învecinate de calitate
și oameni de calitate care constituie o
comunitate a vecinilor.
(ȘERBAN ȚIGĂNAȘ)
157
third component of a quality dwelling is
the quality of the neighboring people.
I’d rather not use the word ‘community’
which, although it is fashionable, does not
express, in my opinion, the valid relation-
ship in towns’ collective housing. Howev-
er, the quality of one’s neighbors and the
way you relate with them may improve
or wreck the dwelling quality in one place.
(OVIDIU ȘANDOR)
Collective dwelling means ‘to be at home’,
i.e., to feel good both inside (and that
depends on your taste and lifestyle),
and outside. In other words, you live in a
well-connected and flawless zone, where
a road can be called by its name and so
can be the walkway; where there is green,
well-maintained space; where the area is
nicely developed according to a well-done
urban plan; where you can access all im-
portant functions effortlessly; where you
can arrive at easily around the clock, and
where quality people who value all such
things live.
(ADRIAN ERIMESCU)
For me collective dwelling means the
meeting point of three essential qualities:
a quality zone in the locality, good archi-
tecture of the house and of the neighbor-
ing houses, and quality people that make
the community of neighbors.
(ȘERBAN ȚIGĂNAȘ)
158 159

Credit foto pagina anterioară / photo credit
previous page: Alexandru Zărnoianu
Calitatea locuirii / Quality of Living
Pin it!
Vitamin Architects
Cartierele timișorene de azi și de mâi-
ne. Extrase din politica pentru locuire,
2012
Timişoara îşi propune o politică pentru
locuire bazată pe necesitatea de a crește
atractivitatea oraşului, cu sopul de a-și
păstra populația actuală şi de a atrage noi
locuitori.
Harta prezintă pe de o parte, calitatea
vieții în cartierele timișorene de astăzi, iar
pe de alta, politica de dezvoltare urbană
în domeniul locuirii, ce se bazează pe
îmbunătățirea vieții în vechile cartiere și
pe crearea unor zone rezidențiale noi și
coerente.
Planul Urbanistic General al orașului
Timișoara protejează zonele rezidenți-
ale consolidate, şi conturează teritoriile
relevante pentru dezvoltarea viitoare,
insistând prin reglementare asupra
necesității de a păstra locuirea în zone
centrale ocupate odinioară de platforme
industriale şi a nu le ceda exclusiv unor
zone monofuncționale comerciale sau de
economie terțiară. În contextul concuren-
ței dintre marile orașe ale țării, calitatea
locuirii rămâne un factor de competitivi-
tate ce trebuie asumat ca atare.
161
Today’s and tomorrow’s neighbor-
hoods of Timișoara. Extract from the
housing policy, 2012
Timişoara proposes a housing policy
based on the need to increase the attrac-
tiveness of the city, aiming to preserving
its current population and attract new
inhabitants to Timişoara.
The map outlines, on the other hand,
the quality of life in today’s Timişoara
neighborhoods and on the other, the ur-
ban development policy of housing, which
is based on improving living conditions in
old neighborhoods and creating new and
coherent residential areas.
The General Urban Plan of Timișoara
protects consolidated residential areas,
housing and land use typologies, and
delimits the territories that are relevant
for future development, pleading to
regulate the need to preserve dwelling
in the central areas once occupied by
industrial platforms and not to yield them
exclusively to monofunctional commercial
or tertiary economy areas. In the context
of competition between the major cities
of the country, the quality of housing
remains a factor of competitiveness that
must be assumed as such.
Credit foto / photo credit: Alex Todirică 162 163
164 165 Credit foto / photo credit: Tudor Constantinescu
Credit foto / photo credit: Alex Todirică 166 167
Un proiect: Organizat de:

Proiect co-finanțat de:

Sponsori principali:

Sponsori:

Cu sprijinul: