Subiecte I

SUBIECTE ANATO I
1. Maduva sipnarii configuratie ext

MS se formeaza pe seama port inf si mij ale tubului neural primitiv. Initial ocupa in intregime canalul vertebral, atat in sens long cat si transv. Ulterior, din cauza discrepantei dintre ritmul de crestere al coloanei vertebrale si cel lent al MS, se vor stabili raprturile definitive medulo-vertebrale si radiculovertebrale. Asezare: MS este asezata in canalul vertebral i!ite" o Sup: un plan orizontal care trece pe marg sup a arcului post al atlasului o Inj: un plan oriz ce trece prin discul intervertebral L1-l MS nu ocupa in intregime L si l coloanei vert!"#$, ea fiind separata de peretii ososi ai "# de sp. perimedular impartit de meninge astfel: Sp. epidural!intre per osos si dura mater$ Sp subdural !intre dura mater si ara%noida$ Sp subarahnoidian!intre ara%noida si pia mater$ & cont L"' In L, din cauza ca MS se termina la niv L , nu e(ista o corespondenta intre seg medulare si cele ale "#. Configuratie ext: MS are un aspect de cordon, turtit antero-post, calibrul nu este uniform. )rezinta dilatati in reg cervicala si lombara*intumescente ce coresp rad si ple(urilor bra%ial si lombar. o Intumescenta cervicala !"+-,1$ o Intumescenta lombara!L1-S $ & se cont cu con medular, cont de filum terminale filum terminale= are traiect desc, patrunde in canal sacral fiind insotit de nn sacrococcigieni in traiectul lor catre gaurile de conjugare form "-./. /0 ".L - prez : o seg sup & inconj de /U'. M.,0', prez pe f lat rad nn coccigieni si 1 o seg inf & perforeaza /U'. Mater, si va iesi prin %iatusul inf al canalului sacral, se insera pe f dordala a corpurilor vertb coccigiene sau 1, prin intermediul lig coccigean 2.,. .3, . MS o Se intinde intre santurile colaterale ventrale!S"# & repr locul pe unde patrund in MS rad. ventrale ale n. spinali$ o )rez pe l. mediana fisura mediana ant!2M.$ & in prof ei se afla comisura alba a maduvei, in acesta fisura patrund aa perforate, ram din a spinala ant o Subst alba form cordon ant !funicul ant$ 2.,. L., . MS o /elimit inte S"# si S"/!repr locul pe unde patrund in maduva rad dorsale ale n. spin$ o Sunst alba form cordon lat 2.,. )-S, . MS o /elimit intre cele S"/ o )erz pe linie mediana & santul median dorsal, iar in profunzime se cont cu septul median dorsal o Subst form cordon post !funicul post$ o In reg cervicala, fiecare funicul post este sep de un sant*sept intermediar
#. Topografie radicu$o%verte&ra$a = define7te rela8ia dintre mielomer 7i vertebra corespunz4toare.

)t ca maduva se term L1-L , 3U e(ista o corespondenta intre seg medulare si vertebre. "a urmare, radacinile nervilor spinali care se inderapta spre orificiile intervertebrale coresp pt a parasi canalul vert iau o dispozitie cu atat mai oblica caudal cu cat distanta dintre neuromerul de origine si orif intervertebral coresp este mai mare. MS se termina la niv L . Ultimii n. lombari, sacrali si coccigieni form coada de cal. 3U e(ista coresp de nivel intre vertebre si mielomere!seg de MS emergentei n spin$ .stfel, o m4duva cervical4 se termin4 la nivelul vertebrei "5, o maduva toracal4 la nivelul vertebrei ,6 o maduva lombar4 la nivelul vertebrei ,11 o maduva sacral4 la nivelul discului intervertebral L1 - L . /atorit4 decalajului dintre mielomere 7i vertebre, nervii spinali au o direc8ie din ce 9n ce mai descendent4 9n canalul vertebral, pentru a ajunge la nivelul orificiului intervertebral corespunz4tor nervului respectiv 'ela8ia dintre mielomerul de origine a nervului spinal 7i mielomerul 9n dreptul c4ruia se afl4 orificiul inervertebral prin care iese nervul spinal din canalul vertebral define7te topografia mielo-radiculo-vertebral 7i poart4 numele de schema Chipault. .stfel, o pt reg cervicala &
pentru nervii "1-"1, nivelul ie7irii nervului spinal corespunde nivelului mielomerului din care provin : n: !rad nervoasa are nr apofizei spinoase$ ! au traiect intravertebral orizontal$ nervii ";-"+ ies 9n dreptul mielomerului n<1, o pt reg toracica nervii "5-"= ies 9n dreptul mielomerului n< , nervii ,1-,5 ies 9n dreptul mielomerului n<1, nervii ,>-,1 9n dreptul n<;. )entru nervii L1-L+ formula este n<+, pentru nervii S1-S;, n<5->, pentru nervul coccigian, n<1?-11. @ntrucAt m4duva se termin4 la nivel L1-L , nervii lombari 7i sacrali formeaz4, 9n traiectul lor intravertebral, coada de cal. .plicatie in ra%ianestezie la niv ,+-,5 & pt etaj abd sup, ,5-,1? & pt etaj abd mij, ,1 -L1 & etaj abd inf, L1-L & pt mb inf, L1L; & pt perineu
Structura Maduvei spinarii

M4duva spin4rii este alc4tuit4 din substan84 alb4 7i substan84 cenu7ie! Su&stan'a a$&( este dispus4 la periferie sub form4 de cordoane sau funicu$e, astfel: - funicu$u$ anterior se g4se7te 9ntre fisura median4 ventral4, cornul anterior 7i r4d4cina anterioar4 a nervului spinalB - funicu$u$ $atera$ se g4se7te 9ntre cornul anterior 7i r4d4cina anterioar4 a nervului spinal, respectiv cornul posterior 7i r4d4cina posterioar4 a nervului spinalB - funicu$u$ posterior se g4se7te 9ntre cornul posterior 7i r4d4cina posterioar4, respectiv septul median posterior. Su&stan'a cenu)ie este situat4 9n centru 7i, pe sec8iune transversal4, are form4 de fluture sau litera C, fiind alc4tuite din: - coarne$e anteriare - coarne$e posterioare - *ona inter!ediar(+ centrat4 de cana$u$ ependi!ar !canal central$. @ntre "=-L , zona lateral4 prezint4 o e(pansiune lateral4 triung%iular4 ce poart4 numele de corn $atera$. )or8iunea mijlocie a zonei intermediare poart4 numele de co!isur( cenu)ie 7i este alc4tuit4 din: - su&stan'a cenu)ie centra$( !periependimar4$, situat4 9n jurul canalului ependimar - co!isura cenu)ie anterioar( sau preependi!ar(, situat4 anterior de canalul ependimar - co!isura cenu)ie posterioar( sau retroependi!ar(+ situat4 posterior de canalul ependimar. )e sec8iune transversal4, aspectul m4duvei este diferit la diferite nivele: - aria sec8iunii este mai mare la nivelul intumescen8elor - l48imea cornului anterior este mai mare la nivelul intumescen8elor - cantitatea de substan84 alb4 scade progresiv spre inferior, deoarece fibrele de proiec8ie descendente se epuizeaz4 iar fascicolele ascendente au pu8ine fibre - cornul lateral e(ist4 doar 9ntre segmentele "=-L . Cana$u$ ependi!ar, vestigiu al lumenului tubului neural, este c4ptu7it de celule ependimare!asem4n4toare celulelor gliale$ 7i con8ine L.".'. Inferior, se prelunge7te 9n filum terminale printr-o mic4 por8iune dilatat4 ce poart4 denumirea de ventricu$ , sau ventricu$ ter!ina$ -rause,. Superior, canalul ependimar continu4 cu ventriculul I#, situat la nivelul trunc%iului cerebral. SUBSTAN.A A B/ A M/0U,EI S1IN/2II 0ste alc4tuit4 din fi&re de proiec'ie ascendente )i descendente )i fi&re de asocia'ie . @n general, fibrele se g4sesc 9n apropierea locului de origine sau a locului unde se termin4. .ceast4 caracteristic4 a fibrelor determin4, pe de o parte minimalizarea necesit48ii de 9ncruci7are a fibrelor, iar pe de alt4 parte, o dispozi8ie somatotopic4 9n fascicule. 2asciculele de asocia8ie !propriospinale$ se g4sesc 9n toate funiculele medulare, fibrele cele mai scurte fiind situate cel mai apropiat de substan8a cenu7ie. "omisura alb4 anterioar4 con8ine: - fibre de asocia8ie - cel mai important contingent de fibre care leag4 cele dou4 jum4t48i medulare !fibre comisurale$ - decusa8ia fibrelor sistemului spinotalamic !anterior 7i lateral$ 7i ale fasciculului spinocerebelos ventral 9ncruci7at. O23ANI4A2EA 3ENE2A / A 5UNICU E O2 SUBSTAN.EI A BE ME0U A2E 6.5UNICU U 1OSTE2IO2, con8ine fibre de asocia8ie 7i fibre ascendente. Se afla intre septul median post si cornul post al substantei cenusii . 1. 5i&re$e ascendente, reprezentate de fasciculele spinobulbare sunt organizate 9n: - fascicu$u$ graci$73o$$8, situat medial, se g4se7te pe toat4 lungimea m4duvei 9ncepAnd din regiunea sacral4 superioar4. )rintre fibrele fasciculului gracil se g4sesc diseminate fibrele curentului posterior al fasciculului spinoolivar. - fascicu$u$ cuneat7Burdac98, situat lateral, se g4se7te superior de ,5. .l4turi de fibrele fasciculului cuneat se g4sesc fibrele ce iau calea fasciculului cuneo-cerebelos. #. 5i&re$e de asocia'ie se 9mpart 9n fibre ascendente 7i descendente: a. fibrele ascendente formeaz4 fascicu$u$ cornuco!isura$ 1ierre%Marie, situat imediat posterior de comisura cenu7ie posterioar4 b. fibrele descendente sunt grupate 9n :
- fascicu$u$ se!i$unar !interfascicular$ sau virgu$a $ui Sc9u$t*e, pentru regiunea cervical4 7i toracal4 superioar4 - fascicu$u$ septo!argina$ alc4tuit din &ande$eta periferic( :oc9e, pentru regiunea toracal4 inferioar4 7i fascicu$u$ centroova$ 5$ec9sig pentru regiunea lombar4 - fascicu$u$ triangu$ar 3o!&au$t%19i$$ipe, pentru regiunea sacral4 ;. 5UNICU U ANTE2IO2+ con8ine fibre de asocia8ie 7i fibre de proiec8ie ascendente 7i descendente. Localizarea fibrelor de proiec8ie din funiculul anterior variaz4 9n func8ie de nivelul sec8iunii 1. 5i&re$e de proiec'ie ascendente sunt reprezentate de : - tract spinota$a!ic anterior, situat lateral de fasciculul corticospinal anterior, ajunge in nc ventral postero-medial din talamus. - tract spinoreticu$ar ant - tract spinovesti&u$ar anterior - tract spinoo$ivar #. 5& de proiecte descendente sunt repr de : - fasciculul corticospinal anterior 7pira!ida$ direct$, situat 9n jurul fisurii mediane ventraleB de obicei nu dep47e7te segmentele toracale superioareBare origine in aria motorie principala!neuronii Detz$ - tract vestibulospinal medial, de la nucleii vestibulari mediali ipsi 7i contalaterali - tract tectospinal medial, are originea in lamina cvandrigemina!de la coliculii superiori ai mezencefalului$, fb prez la niv mezencefalului decusatia MeEnert - tract reticulospinal medial,org la forma8ia reticulat4 a trunc%iului cerebral!ponto-mezencefalic4$ - fascicu$u$ $ogitudina$ !edia$!2LM$, care reprezint4 un fascicul de asocia8ie de la nivelul trunc%iului cerebral. o Se gaseste de-o partec si de alta a fisurii mediane ventrale o "ontin + categ de fb: 2b tectospinale 2b vestibulosinale 2b reticulospinale 2b de la nv interstitial "ajal 2b de la nc comisural /arFs%eGitsc% o 2b acestui fascicul se termina in lamele #II si #III 'e(ed La nivelul m4duvei spin4rii,2LM coboar4 9n funiculul anterior al regiunii cervicale 7i toracale superioare. Inferior este reprezentat doar de fibrele intersti8iospinale. Majoritatea autorilor consider4 c4 prin 2LM sosesc la m4duv4 fibrele vestibulospinale, intersti8iospinale, reticulospinale 7i tectospinale. 2ibrele intersti8iospinale sosesc de la nivelul nucleului intersti8ial "ajal ipsilateral, se 9ntind pe toat4 lungimea m4duvei 7i controleaz4 mi7carea de rota8ie 9n jurul a(ului vertical. ;. 5i&re$e de asocia'ie ascendente )i descendente sunt grupate <n fascicu$u$ funda!enta$ anterior, situat 9n imediata apropiere a substan8ei cenu7ii. 4.FUNICULUL L !"# L, con8ine fibre de asocia8ie 7i fibre de proiec8ie ascendente 7i descendente. 2b ascendente: fasciculul spinocerebelos dorsal$post% fasciculul spinocerebelos ventral$ant% fasciculul spinotectal fasciculul spinotalamic lateral Fb descendente& tractul piramidal 'ncruci(at !fasciculul corticospinal lateral$ tracturile tectospnal) fibrele lat tracturile reticulospinal lateral tracturile rubrospinal $de la nc rosu me*encefalic% tracturile olivospinal dorsolateral Fb de asociatie-fascicule proprii + si , - Fibrele de proiec-ie ascendente (i descendente au urm4toarea dispozi8ie: La periferie se g4sesc dou4 fascicule ascendente: - fasciculul spinocerebelos dorsal direct Flechsig , situat lateral de tractul piramidal 9ncruci7at 7i dorsal de fasciculul spinocerebelos ventral 9ncruci7at HoGers. - fasciculul spinocerebelos ventral 'ncruci(at .o/ers, situat lateral de fasciculele spinotalamic lateral 7i spinotectal 7i dorsal de tracturile e(trapiramidale olivospinal 7i vestibulospinal lateral. Medial se g4sesc urm4toarele fascicule: - tractul piramidal 'ncruci(at !fasciculul corticospinal lateral$, situat medial de fasciculul spinocerebelos dorsal 7i posterior de fasciculul spinotalamic lateral. - 9ntre tractul piramidal 9ncruci7at 7i fasciculul spinotalamic lateral se afl4 dispuse dinspre lateral spre medial tracturile e0trapiramidale nigrospinal) rubrospinal (i reticulospinal lateral !de la forma8ia reticulat4 bulbar4$B
- fasciculul spinotalamic lateral, situat medial de fasciculul spinocerebelos ventral, posterior de fasciculul spinotectal 7i anterior de fasciculul piramidal 9ncruci7at 7i tracturile e(trapiramidale - tractul e0trapiramidal olivospinal, situat anterior de fasciculul spinocerebelos ventral. - fasciculul spinotectal, situat anterior de fasciculul spinotalamic lateralB - tractul e0trapiramidal vestibulospinal lateral !de la nucleii vestibulari inferior 7i lateral$, situat medial de tractul olivospinal 7i fragmentat de fibrele r4d4cinii anterioare a nervului spinal. 1. Fibrele de asocia-ie !ascendente 7i descendente$ alc4tuiesc fascicu$e proprii, situat 9n apropierea substan8ei cenu7ii. @n funiculul lateral, printre fibrele substan8ei albe dintre cornul lateral 7i cornul posterior se g4sesc disemina8i neuroni ce apar8in forma8iei reticulate medulare. 3euronii subst cenusii medulare pot fi clasif in 1 gr de neuroni 1. neuroni radiculari & sit in coarnele ant si lat, prin prelungirile lor intra in alc rad ventale a nervilor spinali. !sunt motori$ . neuroni cordonali & diseminati sau grupati in nuclei, sit in marea maj in cornul post, a(onii lor iau parte la form tracturilor asc ale maduvei !sunt senzitivi$ 1. neuroni de asociatie(interneuroni) & ai caror a(on nu parasesc maduva, sunt raspanditi in subst cenusie. "and a(onul lor incruciseaza linia mediana *comisurali. )ot forma fascicule ipsi, contra sau bilaterale -rganizarea substan8ei cenu7ii poate fi privit4 din dou4 puncte de vedere: fie al nucleilor medulari, fie al lamina8iei 'e(ed.. .. Neuronii cordonali - diseminati sau grupati in nuclei, sit in marea maj in cornul post, a(onii lor iau parte la form tracturilor asc ale maduvei !sunt senzitivi$ Nucleii cornului posterior sunt reprezenta8i de +. Nucleul pericornual sau strat *ona$ =a$da>er, corespunde lamei I 'e(ed, are aspect spongios dat e(istentei unor fb care form o retea in oc%iurile care se afla neuronii, a(onii lor patrund in subst gelatinoasa ,. 2ubstan-a gelatinoas #olando, corespunde lamei II 'e(ed. "ont o retea fibrilarea form din: dentritele si a(onii interneuronilor din subst gelatinoasa dentritele n. multipolari din nc propriu al cornului post a(onul recurent al cel piramidale din nc propriu terminatii aferente cutanate aduse prin rad post a nerv spinali 1. Nucleul propriu al cornului posterior - corespundea lamelor 'e(ed III-I#. 3c. pericornual, substan8a gelatinoas4 'olando 7i nc. propriu al cornului posterior se 9ntind pe toat4 lungimea m4duvei. 4. Nucleul cervical lateral, situat 9n partea lateral4 a bazei cornului posterior, la nivel "1-" . .re neuroni mici 7i este interpus pe calea de alert4 a durerii. Nucleii cornului lat $*ona intermediara% +.Nucleul toracic 2tilling Clar3e, apartine lamei #II 'e(ed, este sit dorsal, in subst intermediara, pe fata mediala a bazei cornului posterior, 9ntre nivelele C4 - L,. )rime7te 9n special aferen8e proprioceptive de la membre inf si trunc%i, prin r4d4cina posterioar4 a nervului spinal. #. Nuc$eu$ viscera$ apartine lamei #II 'e(ed sit lat de nc toracic si dorsal de nc intermedio-lat 1. Nucleii comisurali ant si post - sit in lama 5 #e0ed 4. Nc comisural ant - de-a lungul marginii mediale a cornului ant si marginii ant a subst cenusii intermediare 6. Nc comisural post 7 de-a lungul marginii mediale a cornului post si marginii post a subst intermediare. D. Neuronii radiculari sit in coarnele ant si lat, prin prelungirile lor intra in alc rad ventale a nervilor spinali. !sunt motori$. "orpii neuronilor form nucleii viseromotori si somatomotori a% Neuronii vegetativi - sit in cornul lat) sunt neuroni preganglionari) deoarece nn efectori postggl se gasesc in ggl veg simp laterovertebrali sau parasimp din apropierea viscerelor 2unt loc in subst cenusie intermedio-lat $lama 8II #e0ed%. Formea*a , coloane de nuclei& 1. nucleul intermedio-medial se intinde intre C+-L,9 trimite prelungiri spre nc. intermediolat) fiind considerat nc efector pt neuronii din coloana intermedio-lat9 Coloana intermedio-medial, aferent4 visceral4 - primeste aferen8e!9n special viscerale$, de la fibrele r4d4cinii posterioareB . nucleul intermedio-lat se intinde pe toata lungimea :2 cu e0ceptia seg C4-C;) L1-2, Coloana intermedio-lateral, eferent visceral, are dou componente: ntre mielomerele C8L2 (L3) se afl componenta efectorie simpatic iar ntre mielomerele S2-S4 se afl componenta efectorie parasimpatic (centrul parasimpatic pelvin). 2e disting mai multi centrii& Componenta simpatic a. centrul iridodilatator sau ciliospinal <udge, la nivelul "=-, . La acest nivel se afl4 originea fibrelor simpatice ce deservesc viscerele capului 7i gAtului precum 7i originea nervilor simpatici cardiaci cervicali. 2ibrele simpatice preganglionare fac sinaps4 cu neuronii ganglionari, 9n ganglionii simpatici paravertebrali cervicali. &. centru$ cardioacce$erator, la nivelul ,1-,+. La acest nivel se afl4 originea fibrelor simpatice ce deservesc viscerele toracelui, inclusiv nervii simpatici cardiaci toracali !cordul prime7te inerva8ie simparic4 atAt din a. cAt 7i din b., din segmentele ,1-,+$. 2ibrele simpatice
preganglionare fac sinaps4 cu neuronii ganglionari 9n ganglionii simpatici paravertebrali toracali c. centru$ a&do!ino%pe$vini ,5-L o centru$ sp$an9nic a$ viscere$or a&do!ina$e+ nivelul T?%T1#. .(onii neuronilor preganglionari din acest centru traverseaz4, f4r4 s4 fac4 sinaps4, ganglionii simpatici paravertebrali, toracali, formAnd: - nervul splan%nic mare !,+-,6$ - nervul splan%nic mic !,1?-,11$ - nervul splan%nic inferior sau nervul renal Ialter !,1 $. 2ibrele preganglionare ale nervilor splan%nici fac sinaps4 cu neuronii ganglionari, 9n ganglionii ple(ului celiac. o centru$ sp$an9nic a$ viscere$or pe$vine, la nivelul mielomerelor L1-L !L1$. .(onii neuronilor preganglionari din acest centru traverseaz4 f4r4 sinaps4 ganglionii simpatici paravertebrali lombari, alc4tuind nervii splan%nici lombari, ce fac sinaps4 cu neuronii ganglionari 9n ganglionii ple(ului %ipogastric. d. centrii pi$o!otori+ sudoripari+ vaso!otori raspanditi metameric pe toata lg maduvei Co!ponenta parasi!patic( =In dreptul seg 2,-24) in po* intermediara) itre cele doua coloane) se gaseste nc parasimp pelvin$centru de coordonare pt musc striata si neteda a pelvisului si perineului%. In acest nc este sit centrul refle0 al erectiei b$Neuronii so!atici sit in cornul ant, apartine lamelor #III si IJ 'e(ed. a. 3 K & inerv musc sc%eleticaB - cei tonici & pt fb musc lenta, - cei fazici & pt fb musc rapida b. 3 L & inerv fb musc lenta si fb intrafusala cu sac nuclear c. 3 M & destinati fusurilor neuro-musculare - M1!dinamici$ & pt fb musc intrafusala cu sac nuclear - rol in controlul gradului de contractie - M !statici$ & pt fb musc intrafusala cu lant nuclear - rol in adaptarea lungimii musc%iului Nc cornu$ui ant sunt dispusi pe 1 coloane: 1. 3rupu$ !edia$. )rimeste aferente de la tractul corticospinal ant, asig inerv centurilor si mb sup si inf. Se 9ntinde pe toat4 lungimea m4duvei spin4rii 7i este sub9mp4r8it 9n doi nuclei: - ventro%!edia$ - pentru musculatura antrolateral4 a trunc%iului !a(onii iau calea ramurii ventraleNNN a nervului spinal$B prez pe toata lg MS cu e(ceptia "1, L+-S1 - dorso%$atera$ & prez doar in se "1 si ,1-L , pentru musculatura peretilor tr - mu7c%ii auto%toni ai spatelui !fibrele iau calea ramurii dorsaleNNN a nervului spinal$ #. 3rupu$ centra$. - )rezint4: o Nc accesor sit "1-"+ o nucleul nervului frenic - la nivelul mielomerelor "1-"+ ce inerv mu7c%iul diafragm 7i o nc lombosacrat - la nivelul mielomerelor S -S;, ce inerv mu7c%ii diafragmelor pelvin4 7i urogenital4 !prin intermediul nervului ru7inos$. Corespunz4tor ca pozi8ie grupului central, la nivelul mielomerelor " -"+ se g4se7te nuc$eu$ spina$ a$ nervu$ui accesor. .(onii neuronilor din acest nucleu alc4tuiesc r4d4cina spinal4 a nervului accesor, ale c4rei fibre formeaz4 ramura e(tern4, ce inerveaz4 mu7c%ii sternocleidomastoidian 7i trapez. ;. 3rupu$ $atera$. Se g4se7te doar la nivelul intumescen8el. )rimeste aferente de la tractul corticospinal lat .sigur4 inerva8ia centurilor si a mu7c%ilor membrelor sup si inf. 0ste organizat la nivelul fiec4rei intumescen8e 9n: % nuc$eu$ ventra$ & pt musc%ii ce act asupra centurilor scapulara si pelvina % nuc$eu$ ventro%$atera$ Inerveaz4 mu7c%ii centurilor ce ac8ioneaz4 pe articula8iile scapulo%umeral4, respectiv co(o-femural4B % nuc$eu$ dorso%$atera$ Inerveaz4 mu7c%ii ce ac8ioneaz4 pe articula8ia %umero-radio-ulnar4, respectiv tibio-femural4B % nuc$eu$ retro%dorso%$atera$ Inerveaz4 mu7c%ii ce ac8ioneaz4 pe articula8iile radio-carpian4, respectiv talo-crural4. Oona anterioar4 a nucleilor deserve7te e(tensorii, iar zona posterioar4 fle(orii. C. Neuroni de asociatie(interneuroni) & ai caror a(on nu parasesc maduva, sunt raspanditi in subst cenusie. 0i pot fi intrasegmentari sau intersegmentari. "and a(onul lor incruciseaza linia mediana *comisurali. )ot forma fascicule ipsi, contra sau bilaterale
@. MS % vascu$ari*atie
A. ,ASCU A2I4A.IA A2TE2IA /
#ascularizatia m4duvei spin4rii este asig de aa. vertebrale, a.cervicala asc, a.intercostala post si lombare. .cestea const aa segmentare care dupa intrarea in orif intervertebral se divid in aa radiculare!ant & pt rad ant a nerv spin si post & pt rad post a nerv spin$. MS are urm4toarele surse arteriale: artera spinal4 anterioar4, arterele spinale posterioare 7i arterele spinale segmentare !prin arterele radiculare anterioare 7i posterioare$. Artere$e seg!entare @n regiunea cervical provin din artera vertebral4, artera cervical4 ascendent4 7i artera cervical4 profund4. @n regiunea toracal provin din arterele intercostale posterioare, 9n regiunea lombar, din arterele lombare, 9n regiunea sacral, din arterele sacrale laterale 7i medie. ,oate aceste artere dau cAte o ramur4 spinal4, ce p4trunde 9n canalul vertebral prin orificiul intervertebral. @n canal se ramific4 9ntr-o ramur4 vertebral4, ce d4 dou4 ramuri anterioar4 7i posterioar4, pentru corpul 7i arcul vertebral, 7i o ramur4 meningeal4, din care se desprind ramurile radiculare anterioar4 7i posterioar4. a. Artere$e radicu$are anterioare sunt 9n num4r de ; pAn4 la 1?, din care mai constante sunt: o arter4 radicular4 anterioar4 cervical4, dou4 toracale 7i una lombar4. /oar cele mai vol aj pe fata ant a maduvei sunde se bifurca intr-un ram asc si unul desc. )rin anastomoza lor cu cele de pe partea opusa , pe linie mediana participa la form a spinala ant A. Spinala ant - se formeaz4 9n dreptul vertebrei " , prin unirea a dou4 ramuri spinale anterioare, desprinse din arterele vertebrale 9n traiectul lor intracranial. )ractic, artera spinal4 anterioar4 este scurt4, ea prelungindu-se inferior pe seama anastomozelor dintre ramurile ascendente 7i descendente ale arterelor radiculare anterioare. .rtera spinal4 anterioar4 are traiect descendent 9n dreptul fisurii mediane ventrale, unde se afl4 9ntr-o dedublare a piei mater, care poart4 numele de linie splendens. La nivelul conului medular, artera spinal4 anterioar4 se anastomozeaz4 9n arcad4 cu arterele spinale posterioare. .rterele radiculare anterioare dau urm4toarele ramuri: - ra!ur( transversa$(, ce se anastomozeaz4 cu artera radicular4 posterioar4 - ra!ur( ascendent( - ra!ur( descendent(. .nastomozarea ramurilor ascendente 7i descendente asigur4 continuarea inferioar4 a arterei spinale anterioare. "ea mai voluminoas4 a radiculara ant , cu origine variabil4, 9ntre ,= 7i L1, este artera radicular4 mare a lui Adamkie ics (in P1 sin caz se afla numai pe partea stg$ &. Artere$e radicu$are posterioare participa la formarea a. spinale post A. spinale posterioare @n general 9n num4r de dou4, au originea 9n arterele vertebrale 9n traiectul lor intracranian sau, ocazional, 9n arterele cerebeloase postero-inferioare. La nivelul m4duvei sunt situate dorsal de r4d4cina posterioar4 a nervului spinal. .rterele spinale posterioare dau ramuri care vascularizeaz4 1P1 posterioar4 a m4duvei spin4rii, adic4 funiculul posterior, colul 7i capul cornului posterior 7i partea adiacent4 din funiculul lateral. La nivelul piei mater, din arterele mai sus precizate se formeaz4 p$exu$ arteria$ peri!edu$ar, care asigur4 vasculariza8ia substan8ei albe periferice. B. 02ENAAU ,ENOS @n pia mater se formeaz4 o re8ea venoas4 care dreneaz4 9n 7ase canale dispuse astfel: unul la nivelul fisurii mediane ventrale, unul la nivelul 7an8ului median dorsal, patru canale venoase laterale, asezate cAte dou4 de fiecare parte a maduvei, o ant de intrarea rad post a n spinal o post de iesirea rad ant a n. spinal .ceste canale venoase comunic4 superior cu venele cerebrale 7i cu sinusurile venoase ale durei mater, iar transversal cu ple(ul venos vertebral 7i prin acesta cu venele segmentare. Leg4tura 9ntre ple(ul venos peridural 7i venele lombare reprezint4 o cale de anastomoz4 cavocav4
11. C$asificarea receptori$or 'eceptorii aduc informatii din mediile e(tern si internB sunt transformatori de energie si aparate de codificare "lasificare: - dupa S%erington: e(tero- , proprio- si interoreceptori - dupa natura stimulului: mecano- , termo- , c%emo- si electromagneticoreceptori - in functie de modul de receptie: sunt receptori de contact si telereceptori 1$ Mecanoreceptori: tactili, de presiune, vestibulari, acustici, corpii Holgi, fusuri neuromusculare, $ ,ermoreceptori: pentru cald si rece, ei receptioneaza variatiile de temperatura 1$ "%emoreceptori: olfactivi, gustativi, cei din zonele refle(ogene ;$ 0lectromagneticoreceptori: in retina
C$asificarea receptori$or Informatia este preluata din mediu e(tern cu ajutorul receptoriilor, insa ea nu poate fi transmisa decat sub forma de impuls nervos. .stfel informatia originala trebuie transf in impuls nervos. 'eceptorii aduc informatii din mediile e(tern si internB sunt transformatori de energie si aparate de codificare -rganismul uman este organizat pentru transmiterea informatiei si a semnalelor din mediu pe principiul redundamtei prin faptul ca se utilizeaza un surplus de semnale. In total materia care ajunge la analizatori este de 1? 11 bitziPsec. Informatia sufera in totalitate o prelucrare inconstienta. Mai mult de 66Q din informatii sunt dirijate spre sist nervos, numai 15 bitiPsec sunt preluati in mod constient. Somnul este cel mai bun mod de protectia a organismului. Starea de insomnie intr-o noaptea produce intrarea unei mari mase de informatii in sfera constientei. #a dati seama, cam ce inseamna un somn nedormit inainte de e(amen. Indiferent de natura, cantitatea sau calitatea, aceasta nu poate fi transmisa decat sub forma de impuls nervos. S3 pare sa fie considerat ca fiind format dintr-un sist de irigare a informatiilor reprezentati de receptorii senzoriali, un sistem de transmitere reprezentat de retelele de fb nervoase, un sistem de prelucrare al acest info adiF un sist de cai neuronale si in sfarsit un sistem de iesire !output$ catre organele efectoare. Semnalele receptionate de receptorii periferici sunt de origine superficiala, tactila, dureroasa, termica, sau de origine profunda: Finestezica si de control al tonusului muscular. 'eceptorii sunt celule specializate in prelucrarea unui stimul specific !caldura, presiune$, el actionand asupra transductorilor care convertesc forma de energie a stimulului pt Fre acesti receptori sunt sensbili, transformand-o in impuls nervos ce se propaga de-a lungul fb nervoase aferente sub forma potentialului de actiune. 'eceptorii prezinta o anumita selectivitate, acestia det in ultima instanta daca o anumita modificare din mediul ambiant apare, pentru a fi transmisa catre S3" pt a fi interpretata sau cu alte cuvinte: lumea e(terioara este filtrata prin selectivitatea receptorilor.. Multe marimi fizice din mediul ambiant !radiatii U#, infrarosii, infra si ultra sunetele$ nu sunt percepute de organismul uman deoarece nu avem receptori care sa le detecteze. !asta nu inseamna ca nu e(ista$. Studii au aratat ca receptorii tegumentari sunt plasati e(clusiv in regiunile fara par, fiind si cele mai sensibile zone receptoare, iar in zonele tegumentare paroase se gasesc numai terminatii nervoase libere sau terminatii care inconjoara baza firului de par. .ceste terminatii care inconjoara baza foliculului pilos, mediaza toata sensibilitatile cutanate. In acest mod, corneea, care contine numai terminatii nervoase libere, percepe durerea, percepe tactul sau temepratura. "ercetari au aratat ca durerea poate sa fie indusa prin stimularea indusa a policelui receptor inclusiv a celor optici si acustici. 'eceptorul vizual rasp la radiatia electromagnetica intre ;??-=?? nm!violet-albastru$. )oate sa fie activat si de stimuli mecanici intensi. Se pare ca terminatiile nervoase senzoriale au un prag mai redus pentru un anumit tip de stimul si ca peste 1?? de asemenea terminatii libere ce deriva dintr-o sg fibra aferenta se raspandesc pe o arie tegumentara, aici e(ista mai multe suprapuneri intre teritoriile acestor fibre si se formeaza astfel un adevarat camp senzorial de marime variabila. 'eceptorii desi au o structura functionala comple(a in raport cu organul pe care ei sunt situati, ei raspund carcateristic la stimuli avand groso modo o sc%ema generala de organizare. 'eceptorul este constituit dintr-o structura aneurala asupra caruia actioneaza e(citantul, se comporta ca un transductor si la nivelul caruia se produc o serie de fenomene termice, bioc%imice si bioelectrice care alcatuiesc asa numitul potential generator sau de receptor care depinde de natura stimulului si de clasa receptorului. .poi contine o formatiune neurala formata dintr-o portiune amielinica care se comporta ca un sumator si ca un generator de impulsuri cu prag. /upa aceasta portiune amielinica urmeaza o portiune mielinica care se comporta ca un canal de transmitere. 0(: corpusculul )acini care receptioneaza stimulii tactili presionali sau vibratoriB acestia actioneaza asupra receptorului producand deformarea, distorsionarea sau elongarea lamelor conjunctive din structura receptorului. .ceste deformari, elongari, se transmit fibrei centrale nervoase generand modificari ale potentialului de membrana care este cunoscut sub numele de potential !enerator. )otentialul generator este numit electrotonic, se modifica permeabilitatea membranei, sodiul(Na) intra interior determinand o diferenta de potential. Ia nastere in acest fel un circuit de curenti locali care se propaga in fibra catre portiunea mielinizata pana la primul nodul 'anvier unde se transforma in potential de actiune. In general portiunea aneurala isi e(ercita actiunea prin intermediul potentialului de receptor si numai rareori, mai ales in cazul mecanoreceptorilor, portiunea aneurala actioneaza direct asupra portiunii neurale. )ortiunea amielinica a receptorului se comporta ca membrana neuronului prezentand un potential de repaus: ->?-6? mv, potential care rezulta din diferenta concentratiilor ionice de o parte si de alta a a(olemei. "and actioneaza un e(citant suficient de intens se produce modificarea permeabilitatii mb: sodiul intra in a(oplasma, potasiul iese in e(terior, ia nastere un curent ionic care nu pare a utiliza energie deoarece este generat de un gradient electroc%imic.
'ezultat final & producerea potentialului de receptor. )ortiunea aneurala isi e(ercita influenta asupra portiunii neurale receptoare, apare o depolarizare locala a membranei dendritice, aceasta depolarizare este cunoscut ca potential !enerator care are posibilitati de sumatie. .cest potential, in cazul in care avem de-a face cu un stimul senzorial slab este de numai cativa milivolti si atunci el ramane local si nu se transmite de-a lungul a(onului. In cazul unui stimul senzorial mai puternic, cand potentialul generator atinge un anumit nivel critic, el se transforma in potential de actiune, acest potential de actiune este modulat prin frecventa si se propaga saltator de-a lungul a(onului. In cazul unui stimul senzorial mai puternic cand potentialul generator atinge un nivel critic, el se transpune intr-un potential de actiune, modulat, ce se propaga sa$tator de-a lungul a(onului. )otentialul generator este practic o faza intermediara intre procesul de generare a energiei in impuls nervos, iar potentialul de actiune, datorita caracterului sau si a gradientului pe care il are, poate asigura o reproducere fidela a parametrilor stimulilor. Majoritatea receptorilor stimulati produc potentiale depolarizante, insa avem si %iperpolarizante. Modificarile care apar la nivelul receptorilor termici: mecanismul de stimulare al receptorilro termici ar consta in modificari al nivelului metabolic consecutiv faptului faptului ca temeperatura modifica rata reactiilor metabolice, aceasta modificare este de ,1 ori pentru fiecare 1? grade. "u alte cuvinte stimularea termoreceptorilor nu ar fi consecinta directa a actiunii temperaturii asupra organismului si s-ar e(ercita indirect prin modificari c%imice prin care temperatura le produce la nivelul receptorului. 0(ista 1 categorii de receptori: e(teroreceptori !receptori superficiali$, proprioreceptori !ai aparatului locomotr$ si interoreceptori !ane(ati vaselor si viscerelor$. /upa structura lor, receptorii se pot clasifica in: terminatii nervoase libere intraepidermice, terminatii nervoase incapsulate si terminatii nervoase peri... care se gasesc la nivelul foliculilor pilosi. /upa modalitatea de receptie: e(teroreceptori care sunt receptori la distanta sau telereceptori, acestia sunt situati in retina, organul lui "orti, mucoasa olfactiva, acesti telereceptori sunt situati la nivelul organelor de simtB dar avem si e(teroreceptori de contact pentru sensibilitatile de tact, presiune, durere si temepratura. /upa functionalitate: receptorii de tip on care sunt activati la aplicarea stimulului, receptori de tip off la intreruperea stimulului, receptorii de tip onPoff atat la inceputul cat si la incetarea stimularii, si receptori cu descarcari spontane, functionalitatea lor nu necesita prezenta e(citantului, ei descarca si in absenta unui e(citant, descarca permanent si cu o frecventa constanta. "onditia operanta pentru activarea unui receptor, este o modificare in mediul inconjurator, adica in energia incidenta. 'eceptorii raspund cand se produce o crestere a energiei incidente, iar descarcarile receptorilor spontani sunt modulate de modificarile energiei incidente. In fct de adaptabilitatea lor, receptorii se clasifica in receptori tonici si fa*ici. )ortentialul generator in cazul unui stimul prelungit creste initial pana la un nivel de varf, apoi scade pentru a se mentine in platou. .cest fenomen poarta numele de adaptarea receptori$or. 0(perimental s-a dovedit ca adaptarea este in fct de viteza de aplicare a stimulului si nu de marimea acestuia. 2eceptorii tonici se adapteaza lent, descarca in continuu pe toata durata stimularii. 2eceptorii fa*ici sunt rapizi, procesul adaptativ este complet, iar descarcarile scad pana la disparitie in ciuda mentinerii stimulului.
1#. Exteroreceptori for!atiuni neincapsu$are 0(teroreceptorii sunt terminatii nervoase libere incapsulate sau intraepidermice care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, ajung la membrana bazala a epidermului, pierd teaca de mielina si se fi(eaza pe celulele din stratul Malpig%i formand jonctiuni neuro-epiteliale care receptioneaza durerea. 0(ista terminatii nervoase si in jurul firului de par, care se numesc peritri%iale, in final fiind prinse intre celule Sc%Gann. Se mai gasesc in periost, capsule articulare, musc%i, seroase. "orpusculii #rause & sunt situati in derm, in apropierea epidermei si receptioneaza sensibilitatea termica !rece$. )osibil si incapsulari. Sensibilitatea dureroasa & este receptionata de terminatiile nervoase libere situate in epiderm si derm, unde formeaza un ple( superficial si altul profund, /in ple(ul profund iau nastere ramificatiile intraepidermice terminate in buton pe suprafata celulelor malpig%iene, in imediata apropiere a stratului granular. 1;. Exteroreceptori for!atiuni incapsu$ate 0(teroreceptorii sunt terminatii nervoase libere incapsulate sau intraepidermice care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, ajung la membrana bazala a epidermului, pierd teaca de mielina si se fi(eaza pe celulele din stratul Malpig%i formand jonctiuni neuro-epiteliale care receptioneaza durerea. 0(ista terminatii nervoase si in jurul firului de par, care se numesc peritri%iale, in final fiind prinse intre celule Sc%Gann. Se mai gasesc in periost, capsule articulare, musc%i, seroase. Sensi&i$itatea tacti$a Sensi&i$itatea tacti$a este receptionata de
1$ 0iscuri$e MerBe$ & sunt sensibile la atingeri usoare, sunt situate in stratul spinos epidermic in regiunile fara periB au aspectul unei retele nervoase in forma de cupa care contine o celula mare, modificata. Sunt receptori incapsulati. $ Corpuscu$ii Meissner & sunt sensibili la atingeri rapide, se gasesc in stratul papilar al dermului in special in regiunile lipsite de par. Sunt formatiuni incapsulate specifice pulpei degetului, mucoasei linguale, organelor genitale feminine si mamelonului, si au forma ovala, dimensiune apro(imativ 6?. Sunt alcatuiti dintr-o fibra nervoasa care isi pierde mielina, o capsula fina periferica, celule turtite printre care se afla fibra nervoasa spiralata. La periferia sa pleaca fibre foarte fine care se continua cu tonofibrile din epiderm. 'eceptorii sunt foarte sensibili la deformari ale pielii datorita acestor fibre.
a$ discuri$e $ui MerBe$. 0i sunt receptori sensibili la atingeri usoare. Sunt situati in spatiu$ spinos al epidermei. .u forma retelei nervoase ca o cupa, ce contin o ce$u$a !are !odificata. Sunt receptori incapsulati. .cest receptor se dezvolta dupa nastere. 0i se adapteaza partial lent.
b$Corpuscu$ii $ui Meissner care sunt sensibili la atingeri$e puternice, se afla in stratu$ papi$ar al dermului in regiuni lipsite de par. Sunt formatiuni incapsulate care sunt carateristice pulpei degetului, mucoasei linguale, organelor genitale feminine si mamelonului, si au forma ovala si sunt constituiti dintr-o capsula care inveleste portiunea centrala !deci incapsulate$. Sunt alcatuiti dintr-o fibra nervoasa care isi pierde mielina, o capsula fina periferica, celule turtite printre care se afla fibra nervoasa spiralata. La periferia sa pleaca fibre foarte fine care se continua cu tonofibrile din epiderm. 'eceptorii sunt foarte sensibili la deformari ale pielii datorita acestor fibre. "orpusculii se dezvolta imediat, inainte sau dupa nastere, si diminueaza catre maturitate.
c$0(ista ter!inatii nervoase si in jurul firului de par, care se numesc peritri9ia$e, in final fiind prinse intre celule Sc%Gann. Se mai gasesc in periost, capsule articulare, musc%i, seroase. Sunt provenite din ple(ul profund, iar contact cu firul de par, se divid in ramuri care merg paralel cu firul de par. Unele raman in teaca e(terna a firului de par si se termina sub forma de filamente in celulele tecii e(terne. ,unsoarea reduce sensibilitatea la nivelul fibrei de par. Sensi&i$itatea presiona$a 1$ Corpuscu$ii ,ater%1acini & se gasesc in %ipoderm pe fata palmara a mainii, fata plantara a piciorului si degetelor, %ipodermul bratului, cefei, in organele genitale ale ambelor se(e, in periost, in jurul articulatiilorB sunt mari, au 1-; mm lungime, sunt receptori pentru presiuni mari si vibratii. 0i au forma sferica la adult, sunt foarte voluminosi si sunt alcatuiti dintr-o capsula periferica formata din ?-5? de lamele celulare concentrice. In a(ul central sunt putine celule si o terminatie nervoasa. /upa intrarea in corpuscul fibrele pierd teaca de mielina si se termina obisnuit in forma de bulbi sau butoni terminali. $ Corpuscu$ii -rause & sunt situati in derm, in apropierea epidermei si receptioneaza sensibilitatea termica !rece$. )osibil Sensi&i$itatea $a presiune Corpuscu$ii ,ater%1acini suntsensibile la variatiile slabe. 0i sunt sensibili la presiuni mari, vibratii. Sunt situati in %ipodermul fetei palmare a mainii, la nivelul fetei plantare a piciorului, in %ipodermul bratului, in organele genitale ale ambelor se(e, in periost, in jurul articulatiei si sunt corpusculi lamelari constituiti dintr-o capsu$a periferica si o terminatie nervoasa ce intra in structura pielii. /upa intrarea in corpuscul fibrele pierd teaca de mielina si se termina obisnuit in forma de bulbi sau butoni terminali. .cesti corpusculi incep sa se dezvolte din a -a luna intrauterina. 0i cresc pt ca se adauga noi lamele in struct lor. Se adapteaza rapid c%iar daca miscarile sunt de intensitate slaba. 'eceptioneaza presiunea si vibratiile care produc modificari rapide in structura tesuturilor. Intensitatea stimulului depinde de structura receptorilor. /e e(p corpsculul Meissner care este situat superficial, are nevoie de o intensitate slaba pt a fi stimulat, fata de #ater )acini care se afla mai profund. Stimularea peste prag -R creste gradul deformarii receptorilor. In zonele in care densitatea receptorilor este mare, este posibil sa se perceapa sensibilitati mai mici de 1 micron, iar unde avem o densitate mare pot sa fie simtiti stimuli situati la 1- mm. Unde densitatea receptorilor este redusa, distanta trebuie sa creasca dintre cei receptiori pana la 5?mm !e(p. cu compasul$. 2eceptorii ter!ici: corpuscu$ii $ui -rause cu forma sferoidala, sunt asezati intern in tegumentul acoperit de peri, la jonctiunile cutanate, in mucoasele enervate de nervii somatici, in pielea bratului, glandele salivare, in plica vaselor sangvine, epiglota, glandul penian, clitoris. 0i receptioneaza sensibilitatea termica. Corpscu$ii $ui 2ufini
si neincapsulati. 1$ Corpuscu$ii 2uffini & sunt situati in derm, mai aproape de %ipoderm, si in capsulele articulatiilor, si receptioneaza sensibilitatea termica !cald$.
sunt situati in derm, au forma alungita, formati dintr-o capsula ce inconjoara un a( de fb nervoase ramificat in buton. Corpsucu$ii $ui 2ufini receptioneaza sen*atia de ca$d, iar -rause de rece. Senzatia termica prezinta cald si rece cu diverse nuante intermediare. 0a este rezultatul stimularii receptorilor specifici aflati in derm. In cazul unor stimuli puternici !sub 1? o sau peste +?o$ sunt stimulati receptorii durerii. .tat senzatia de cald si cea de rece, este receptionata uneori de aceleasi arii ce contin numai terminatii nervoase libere. /pdv fizic, stimulii rece sau cald sunt in realitate grade ale caldului, deoarece recele nu este o forma. 'eceptorii termici nu se gasesc in toate regiunile corpului. /e e(p glandul penian nu contine receptori pentru cald. 'eceptorii pentru rece sunt mai numerori decat cei pt cald. .mbele categorii sunt mai numeroase la nivelul mainii. /in cauza ca receptorii sunt situati subepiteliali, ei percep temperaturile la nivel subcutanat, fiind inversati fenomenului de conductibilitate. Sensi&i$itatea ter!oreceptori$or este foarte mare. 0ste suficienta o sc%imbare de C+C1o pt a produce descarcari si pt a initia o senzatia. 2eceptorii de ca$d descarca impulsuri intrre ? si ;? de garde, cu un ma(im intre 1 si ; de grade. 2eceptorii pt rece descarca intre 1? si 1 de grade cu un ma(im de 1+ si 1 de grade. 0i descarca frecvent si la temperaturi de ;+-5? de grade si atunci apare senzatia de frig paradoxal -R mecanism de stimulare al receptorilor de rece, datorita faptului ca temperaturile modifica rata reactiilor intracelulare de apro( -1 ori. Stimularea termoreceptorilor nu ar fi consecinta directa a temperaturii ci aceasta actiune s-ar realiza indirect prin actiunea reactiilor c%imice la nivelul termoreceptorilor.
1D. 1roprioreceptori )ot fi clasificati dupa functie in: A8 $roprioreceptori care cule! informatii in legatura cu sensul miscarii si cu pozitia capului, a membrelor sau segmentelor de membru. 0i sunt situati la nivelul articulatiilor, in capsulele articulare, ligamente, tendoane, periost si in labirintul membranos al urec%ii interne, /in aceasta categorie fac parte: 1$ "orpusculii neurotendinosi Holgi & sunt sensibili la tensiuni puternice, raspund la contractia activa a musc%iului si sunt situati la jonctiunea musc%i-tendon. $ "orpusculii 'uffini & sunt situati in stratul superficial al capsulei articulare si deserviti de fibre nervoase de tip , sunt corpusculi cu adaptare lenta si culeg informatii in legatura cu pozitia si miscarile din articulatii. 1$ ,erminatiile nervoase libere & apartinand tipului 1, se ramifica in toata grosimea capsulei articulare, sunt cu adaptare lenta si transmit sensibilitatea dureroasa articulara cauzata de amplitudinea e(cesiva a miscarii. ;$ "orpusculii )acini & sunt situati in stratul profund al capsulei articulare, sunt cu adaptare rapida si sunt foarte sensibili la miscari si modificari de presiune. B8 $roprioreceptori ce receptioneaza informatiile de la nivelul muschilor , controleaza gradul de contractie si permit compararea miscarii intentionate cu cea e(ecutata, deci de control al tonusului muscular. /in aceasta categorie fac parte doar fusurile neuromusculare. 2usurile neuromusculare sunt diseminate printre fibrele musculare striate fata de care sunt asezate in paralel si sunt sensibile la tensiunea de contractie a musc%iului. 0le sunt alcatuite din -1? fibre musculare striate modificate, numite fibre intrafuzoriale. .ceste fibre sunt de tipuri: - fibre cu sac nuclear - fibre cu lant nuclear 1$ ibrele cu sac nuclear & sunt lungi si groase, se insera pe endomisiumul fibrelor musculare e(trafuzorialeB ele au rol in raspunsul dinamic al musc%iului, controland lungimea musc%iului, gradul de contractie al musc%iului si se contracta lent. $ ibrele cu lant nuclear & sunt subtiri si scurte, se insera fie pe capsula fusului fie pe teaca fibrelor cu sac nuclear. "ontin miofibrile mai putine, se contracta mai rapid decat primele si au rol in raspunsul static in adaptarile lente, controland numai lungimea musc%iului. 2usurile au inervatie senzitiva si motorie. a$ Inervatia senzitiva este asigurata prin tipuri de terminatii nervoase: primare si secundare. 1. ,erminatiile primare !anulospirale mielinice$ apartin fibrelor mielinice groase si se ruleaza in jurul ecuatorului fibrelor cu sac nuclear, intr-un sant adanc al sarcolemei. . ,erminatiile secundare !in buc%et$ apartin grupului si se gasesc la suprafata sarcolemei, sau in santuri speciale.
b$ Inervatia motorie este independenta de cea a fibrelor e(trafuzoriale, fiind asigurata de categorii de fibre care alcatuiesc in ansamblu sistemul fibrelor mici motorii sau fibrele gamma: - fibrele gamma 1, cu conducere rapida, inerveaza in special fibrele cu sac nuclear in zonele polare unde formeaza placi motorii tipice - fibrele gamma , cu conducere lenta, inerveaza ambele tipuri de fibre intrafuzoriale, dar in special pe cele cu lant nuclear, prin terminatii difuze situate in apropierea zonei ecuatoriale. 0(citarea neuronului gamma activeaza fibrele intrafuzoriale, care prin contractie e(cita receptorul anulospiral, si aceste la randul sau mediaza activarea moderata a motoneuronului -tonic, cu cresterea tonusului muscular, iar daca stimularea este intensa, cu contractie musculara. In%ibarea sistemului gamma reduce tonusul muscular. A. 1roprioreceptorii Sunt Bineste*ici si pentru contro$u$ tonusu$ui !uscu$ar. )roprioreceptori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si cu pozitia capului, a membrelor sau segmentelor de membru. 0i sunt situati la nivelul articulatiilor, in capsulele articulare, ligamente, tendoane, periost si in labirintul membranos al urec%ii interne, /in aceasta categorie fac parte: a) %eceptorii kinestezici: o Corpuscu$ii neurotendinosi ai $ui 3o$gi : sunt e(citati de intinderea puternica a tendoanelor, sunt fle(ibili, raspund la contractia prima a musc%iului. Sunt situati la nivelul jonctiunii tendon musc%i. 0i sunt cuprins de o serie de fascicule tendinoase de fibre care isi pierd teaca de mielina. In momentul in care sunt e(citati de intinderea puternica a tendonului, declanseaza refle(ul miotatic, ce impiedica intinderea e(cesiva a tendonului in timp contractiei. o Corpuscu$ii $ui 2ufini sunt situati in stratul superficial al capsulelor articulare, sunt fb nervoase cu o viteza de ?-6? mPs, se adapteaza lent si culeg informatii in legatura cu pozitia si miscarile in articulatii. o Ter!inatii$e nervoase $i&ere se ramifica in toata grosimea capsulei articulare, sunt cu adaptare lenta si transmit sensibilitatea dureroasa articulara cauzata de amplitudinea e(cesiva a miscarii. o Corpuscu$ii 1acini sunt situati in stratul profund al capsulei articulare, sunt cu adaptare rapida si sunt foarte sensibili la miscari si modificari de presiune. b) %eceptorii pt controlul tonusului muscular: o 5usuri$e neuro!uscu$are" asezate in banda in fb musculare, sunt sensibile la tensiunea de contractie a musc%iului. Sunt alcatuite din pana la 1? fb strate modificate ce se numesc fb intrafuzoriale, sunt inconjurate de o teaca conjunctiva proprie. 0le sunt cuprinse intr-o capsula conjunctiva in care se gasese limfa si acid %ialuronic. .vem tipuri: fi&re cu sac nuc$ear si fi&re cu $ant nuc$ear. o 5i&re$e cu sac nuc$ear & sunt lungi si groase, se insera pe endomisiumul fibrelor musculare e(trafuzorialeB ele au rol in raspunsul dinamic al musc%iului, controland lungimea musc%iului, gradul de contractie al musc%iului si se contracta lent. In interior se gasesc nuclei care sunt asezati in sirag, tot in interior se gasesc miofibrilele numeroase ce sunt separate prin spatii largi. )ortiunea centrala sau ecuatoriala contine dilatatii si este necontractila. o 5i&re$e cu $ant nuc$ear sunt fb subtiri, scurte, se insera pe capsula sau pe teaca fb cu sac nuclear, au calibru mic, au striatii, sunt alcatuite din miofibrile numeroase cu contractie rapida si au rol in raspunsul static in adaptari lente si controleaza numai lungimea musc%iului. 5usuri$e au inervatie sen*itiva si !otorie. a$ Inervatia sen*itiva este asigurata prin tipuri de terminatii nervoase: primare si secundare. 1. Ter!inatii$e pri!are !anulospirale mielinice$ apartin fibrelor mielinice groase si se ruleaza in jurul ecuatorului fibrelor cu sac nuclear, intr-un sant adanc al sarcolemei. . Ter!inatii$e secundare !in buc%et$ apartin grupului si se gasesc la suprafata sarcolemei, sau in santuri speciale. b$ Inervatia !otorie este independenta de cea a fibrelor e(trafuzoriale, fiind asigurata de categorii de fibre care alcatuiesc in ansamblu sistemul fibrelor mici motorii sau fibrele gamma: - fi&re$e ga!!a 1, cu conducere rapida, inerveaza in special fibrele cu sac nuclear in zonele polare unde formeaza placi motorii tipice - fi&re$e ga!!a #, cu conducere lenta, inerveaza ambele tipuri de fibre intrafuzoriale, dar in special pe cele cu lant nuclear, prin terminatii difuze situate in apropierea zonei ecuatoriale.
0(citarea neuronului gamma activeaza fibrele intrafuzoriale, care prin contractie e(cita receptorul anulospiral, si aceste la randul sau mediaza activarea moderata a motoneuronului -tonic, cu cresterea tonusului muscular, iar daca stimularea este intensa, cu contractie musculara. In%ibarea sistemului gamma reduce tonusul muscular. B8 Interoreceptori Sunt cei care repcetioneaza informatii in legatura cu activitatea viscerelor. Se gaseasc in peretii vaselor si organelor, sunt corpusculi lamelar in pancreas, in mezenter si in adventicea vaselor. )ot sa fie c%emoreceptori, baroreceptiori, osmoreceptori, toti fiind controlati de sistemul vegetativ. Ca$ea sensi&i$itatii interoceptive "aile plecate de la diferiti receptori sunt formate in interiorul S3" din lanturi de neuroni. 3r de neuroni dintr-un lant este diferit in raport cu receptorul. In toate cazurile insa, periFarioanele neuronilor stau la un loc si formeaza nuclei. .(oanele lor sunt strans alaturate formand fasciculurile sau tracturile nervoase. 3... numeste nuclei in general fara legatura cu functionalitatea lor facand e(ceptie numai cu nucleii nervilor cranieni. ,ractusurile nervoase isi primesc numele in fct de locurile pe care le leaga. Hratie tecilor de mielina ele sunt izolate unele de altele. In interiorul acestor structuri se produc fenomene metabolice, ele produc fenomene electrice, fenomene de modificare a permeabilitatii membranelor, si toate constituie ceea ce se numneste zgomotul de fond. Semnalele care vin trebuie sa intreaca acest zgomot de fond, pt ca acest semnal sa fie convenabil decodificat de nivelele sup ale S3". Cai$e ascendente se mai numesc si cai centripete pesenzitive sau pesenzoriale. 0le produc degetatii nervoase de la organele de simt pana la centrii superior. .ceste cai sunt formate din mai multi neuroni. Sc%ematic o cale nervoase are un protoneuron, deutoneuronu$ si *ona de proiectie cortica$a. 1rotoneuronu$ este neuronul gg, se gaseste intr-un gg ane(at unui nerv cranian sau intr-un gg spinal situat deoparte si de alta. )relungirea periferica a protoneuronuluui ajugne la suprafata la nivelul celulelor senzoriale ale unui organ de simt. )relungirea centrala intra in nevra( si fac sinapsa cu celulele unui nucleu a subst cenusii din maduva spinarii. In acest nc al subt cenusii se gaseste deutoneuronu$. )relungirile dentritice ale deutoneuronului se articuleaza cu protoneuronul, iar prelungirea a(onica urca pana in talamus. )rin alaturarea mai multor ramuri de-a lungul a(onului, i-au nastere fasciculele sist nervos central : ce$e ascedente se termina in nucleul ventral posterolateral sau in nucleii talamici difuzi. /in talamus a(onul se proiecteaza pe scoartza unde se termina caile ascendente. /e la aceasta sc%ema didactica e(ista si unele e(ceptii. In unele cazuri neuronul talamo-cortical, cel de-al -lea neuron este inlocuit de o multime de neuroni. 0(ista cai la care impulsul nervos nu este condus direct in talamus, ci este mediat in cerebel. )rotoneuronul tuturor neuronilor cailor ascendente isi are originea in gg spinal. 0ste un neuron pseudo uni polar, prelungirea s-a se bifdurca intr-o ramura gorasa ce ajunge la receptor si una subtire ce trece in rad post a nervului spinal si ajunge la maduva. 2b de diferite grosimi conduc sensibilitati diferite si sunt amestecate intre ele. In aproprierea maduvei insa ele isi modifica topografia si cele asemenatoare se grupeaza. La intrarea in maduva spinarii, radacina nervului spinal are manunc%iuri: unul cu f&. groase !ie$ini*ate si viteza mare de conducere de tip a$fa A &eta care transm sensibilitatea epicritica, tactila, fina si proprioceptiva constienta. "ele mai lungi formeaza tracturi spino-bulbare, cele mai scurte fac sinapsa in nc toracic. .lte fb intra in marginea mediala a lamei + si i-au traect recurent decat lama , inc%izand o serie de arcuri refle(e. Manunc%iul lateral de fibre este alcatuit din f& su&tiri+ a!ie$inice A de$ta+ si C, transporta sensiblitatea protopatica tactila termica si dureroasa, patrund in zona lui !issauer, se bifurca intr-un ram asc si un ram desc. Se termina pe lamele ,1,;,+ fie intra in componenta tractului spino talamic, fie in sistemul de modulare al durerii. E. a!inatia su&stantei cenusii !edu$are a!e$e 2exed: ca la pisica, avem si la om o dispozitie neuronala asemanatoare. 0le sunt numerotate in sens dorso ventral de la 1 la 1?, si in general peste lame pot sa fie indentificate cu grupele de nuclei clasici. Lamele 1-; corespund capului cornului posterior, alcatuiesc aria receptoare, pentru mesajele e(teroreceptive ce se transmit pe caile lungi directe sau incrucisate, la centrii superiori, fie sunt dirijate prin caile polisinaptice. .ceste cai pot fi cai intrasegmentare, intersegmentare, ipsi laterale sau contralaterale. "ornul posterior este alcatuit dintr-un cap, corp si o baza, prezentand o serie de straturi: subt gelatinoasa a lui ronaldo, stratul celular al lui Lisauer. Lama lui 'e(ed corespunde stratului zonal, are aspect reticular, multe fibre unde se gasesc neuroni, primeste stimuli nocivi si termici, da colaterale inca de la lama a -a ce coresp subt gelatinoasa a lui 'olando cu cei mici in gramezi ce contin si fb din fasc dorso-lateral. .re rol de ecluza de control a$ siste!u$ui ascendent. a!a 1 corespunde nucleului pericornual post, are aspect reticulat cu multe fb. a!a # corespunde substantei gelatinoase a!a ; corespunde nucleui post.
a!a D este lama cea mai lata, formeaza nucleul capului cornului dorsal!nc propriu$ .
a!e$e 6 si ? reprezinta gatul si baza corpului posterior, primesc info e(tero si proprioceptive, cu rol in integrarea refle(elor ce dau precizia gestului. Oona laterale a lamei + coresp subt reticulate. Lama + este marcata de trecerea cailor motorii corticospinale catre cornul anterior, a!a ? contine neuroni de asociatie neurala, aici se gaseste originea fasciculului fundamental. !nu e(ista intre ,; si , $. a!a E corespunde substantei cenusii intermediare, are aspect reticular redus si trimite prelungiri intre lamele > si 6. La nivelul ei e(ista un mare grad de convergenta si divergenta. .re cone(iune cu mezencefalul si cerebelul in segmentul sau lat. si are rol in refle(ele vegetative in portiunea mediana. a!a @ apartine bazei conului anterior, reprezinta terminarea cailor e(trapiramidale. .re rol in modularea activitatii motorii in special a neuronului gama. a!a F prezinta capul cornului anterior, aici se gaseasc motoneuroni alfa, beta si gama, si interneuroni grupati in nuclei. a!a 1C corespunde subst cenusii centrale ce inconjoara canalul central. In alc ei intra comisurile cenusii ant si post < subst gelatinoasa pericentala.
1C. C$asificarea fi&re$or nervoase 0(ista 1 tipuri de fibre nervoase: 1$ &ibre mielinice A - sunt de feluri: a$ aferente & sunt de 1 feluri !dupa sensibilitate$ : *R care apartin sensibilitatii proprioceptive si au diametru R ? m si viteza de conducere R1?? mPs !fibre anulospirale si fibre proprioceptive constiente$ *R care apartin sensibilitatii tactile si au diametru * +-1+ m si viteza de conducere * ?-6? mPs *R care apartin sensibilitatii termoalgezice si au diametru * +-> m si viteza de conducere * +- ? mPs b$ eferente & sunt de 1 feluri : - fazice !fibre somatice ce produc contractii rapide$ - tonice !fibre somatice ce produc contractii lente$ - fibre colaterale spre fusurile neuromusculare - 1 !asigura inervatia motorie a fusului producand contractii rapide$ - !asigura inervatia motorie a fusului producand contractii lente$ $ &ibre mielinice ' - au diametru de 1 m si viteza de conducere * +-1+ mPs - sunt fibre vegetative eferente preganglionare 1$ &ibre amielinice " - au diametru S m si viteza de conducere * ?, -1 mPs - sunt fibre vegetative postganglionare si ale sensibilitatii viscerale si termice C$asificarea fi&re$or nervoase .(onii sau dendritele constitue fibrele nervoase, iar calibrul fibrelor variaza in 1?- ? microni. #om avea fi&re$e de tip A !1? microni$, de tip B !1 microni$, de tip C !1 micron$. 5i&re$e de tip A % Se resurb in ; categorii a$fa , &eta, ga!a si de$ta. 2iecare din ele au o viteza de conducere proprie. o 5i&re$e de tip A a$fa intra in structura radacini$or !otorii ale nervilor motori si a cailor proprieceptive. Sunt f& efectoare so!ative. o 5& de tip A &eta intra in structura cai$or sen*itive. o 5i&re$e de tip A ga!!a alcatuiesc axonii neuroni$or !otori si cai$e sensi&i$itatii ter!ice. o 5i&re$e de tip A de$ta sunt fibre care ve9icu$ea*a durerea. 5i&re$e din spectru$ A sunt toate f& !ie$ini*ate si conduc cu o viteza intre 1 ? mPs si =-15 mPs fibrele . delta si conduc durerea. 5i&re$e de tip B - Sunt fb pregg ale S3#, !ie$ini*ate si conduc influ(ul nervos cu o viteza de ;-1> mPs 5i&re$e de tip C - 2b a!ie$inice, apartin S3#, constuie fb eferente post gg si fb sensibilitatii viscerale, dureroase si a temperaturii, viteza mica -; mPs.
Sinapsa : sau mai multi neuroni se pot lega punctional printr-un raport de continguitate, iar aceasta legatura a fost numita sinapsa. )ractic structura a fost lamurita cu ajutorul microscopului optic. La nivelul sinapsei membrane stau fata in fata. Una mb a(onului, alta mb dendritica. Una din membrane este !e!&rana presinaptica, ea reprezinta membrana butonilor ramificatiilor terminale ale unui a(on. "ealalta !e!&rana postsinaptica care este mb somatodentritica a arcului neuronal. Dutonii terminali ai a(onilor se numesc &utoni sinaptici, si dupa cum acesti butoni i-au contact cu dentritele sau cu corpul altui neuron, sinapsa poarta numele de sinapsa a(odentritica sau a(osomatica. Mb presinaptica contine veziculele incarcate cu mediator c%imic ce poarta numele de ve*icu$e aposinaptice vreo 1??-;?? .rnstroni. Mediatorul c%imic este sintetizat in citoplasma neuronului in prezenta unor enzime specifice fi(ate pe mitocondrii. "ele mb sunt despartite printr-o fanta a carei largime este de 1+?-+?? arnstroni. 2anta contine un mediu granulat omogen si este inc%isa lateral de celule gliale. Sinapsele sunt c9i!ice in care efectul asupra elementelor postsinaptice se face prin producerea unor neurosecretii de catre mb presinaptica, iar a -a sunt sinapsele e$ectrice in care transmiterea impulsului presinaptic se face printr-un curent de actiuni. "a structura ele sunt asemenatoare cu sinapsele c%imice. 0le se gasesc la nevertebrate si la unele vertebrate iar prezenta lor in corpul uman este discutabila. /pdv al naturii transmitatorului c%imic, sinapsele sunt aceti$co$inergice si sinpase adrenergice !dopaminergice$. Sinapsele pot fi excitatorii sau in9i&itorii. In structura sinapselor e(citatorii mb post sinaptica este mai ingrosata decat cea presinaptica. Spatul este mai larg decat la nivelul sinapsei in%ibitorii. In sinapsele in%ibitorii ingrosarea sinapsei pre si post sinaptice sunt apro(imativ identice, iar spatiul este ingust. Trans!iterea sinaptica: la sosirea unei de depolarizare in mb presinaptica veziculele elibereaza mediatorul c%imic ce strabte mb presinaptica, modifica permeabilitatea mb post sintaptice fata de ionii de 3a, T. se genereaza un potential in neuronul post sinaptic, proportional cu cantitatea de mediator c%imic elaborata in fanta sinaptica. La acest nivel se elibereaza o substnta anti mediator, pentru a inactiva cantitatea in plus. .ceasta contra substanta capabila sa distruga mediatorul c%imic, in cazul sinapselor acetilcolinergice este reprezentata de aceti$%co$in%estera*a. .supra unui singur neuron pot actiona insa numerosi butoni terminali ai a(onilor care vin de la mai multi neuroni vecini, ceea ce se c%eama principiul convergentei. )entru a forta gradul de e(citatie a unui neuron este necesar ca sa fie activate minimum 1? sinapse. /intre ele unui buton terminal actioneaza ca sinapse e(citatorii iar altele sunt sinpase de tip in%ibitorii. La nivelul sinapsei in%ibitorii acolo unde mediatorul c%imic este o substanta comple(a in care intra ca un constituent activ acidul H.D., transmiterea este mai complicata. In conditiile in care asupra unui neuron actioneaza butoni terminali e(citatori si in%ibitori, starea finala a neuronului reprezinta de fapt rezultanta celor proc fundamentale antagoniste. ,recerea influ(ului nervos prin sinapsa presupune o intarziere sinaptica. 0a constituie un ragaz pentru desfasurarea proceselor c%imie din sinapsa. ,otodata impulusul nervos sufera unele distorsiuni. .ceste efecte se fac resimtite in circuitele neuronale cu numerosi neuroni cu caile polisinaptice. F. 2adacina dorsa$a a nervu$ui spina$ 'adacina posterioara are pe traiectul sau ganglionul spinal care contine protoneuronul tuturor cailor ascendente si care are la periferie o manta de celule satelite, acest ganglion continand in principal tipuri de neuroni: mari, de 1?? , si mici, de ?- +. .cesti neuroni sunt de tip pseudounipolar, sunt rotunzi si au o singura prelungire care se divide intr-o componenta periferica !dendrita$ si o componenta centrala ce va intra in maduva !a(on$. /in fibrele radacinii posterioare, P1 sunt amielinice sau slab mielinice iar restul sunt mielinice. La intrarea in maduva, pentru fibrele mielinice teaca de mielina se subtiaza foarte mult, iar pentru cele amielinice dispar celulele Sc%Gann si aceasta zona de intrare in maduva este considerata limita dintre sistemul nervos central !S3"$ si sistemul nervos periferic. La intrarea in maduva spinarii fibrele radacinii posterioare sunt de 1 feluri : &ibrele !roase - scurte, care se termina in mielomerul de la acelasi nivel - intermediare, care urca sau coboara cateva segmente - lungi, care nu se termina in maduva. )rimele doua tipuri de fibre, odata intrate in maduva se impart in ramuri ascendente si descendente, iar acestea la randul lor se impart in fibre subtiri si groase. 1$ &ibrele subtiri & conduc sensibilitatea tactila protopatica, de presiune, termoalgezica si dureroasa, ajung in zona ventrolaterala a cornului posterior !zona marginala Lissaner$, unde se bifurca intr-o ramura ascendenta si una descendenta, ambele participand la formarea fasciculului dorsolateral. $& conduc sensibilitatea tactila epicritica si sensibilitatea proprioceptiva, se bifurca intr-o ramura ascendenta lunga si alta descendenta scurta: ramura descendenta ia parte la formarea zonei cornoradiculare de pe fata ventromediala a cornului posterior, iar ramura ascendenta se comporta diferit !cea a fibrelor lungi patrunde in cordonul posterior si se termina in nucleii gracil si cuneat din bulb$. Mielomerul este un segment medular si rizomerul este radacina nervului spinal. )entru fibrele scurte e(ista ec%ivalenta intre mielomer si rizomer iar pentru cele intermediare nu e(ista. In practica: - sectionarea tuturor radacinilor posterioare duce la disparitia oricarui fel de sensibilitate !anestezie$ - daca sectionam numai o radacina apare o %ipoestezie si de aceea cand se fac infiltratii pe traiectul nervilor intercostali, trebuie infiltrat si nervul supraadiacent si cel subiacent.
2adacina dorsa$a a MS 'adacina dorsala a MS & senzitiva & cu org aparenta in santul lat post & cu org rala in ggl spin de pe traiectul ei & cont fb care conduc sensibilit e(teroceptiva, proprioceptiva si interoceptiva. 0ste alc4tuit4 din fibre aferente somatice 7i viscerale. & ggl sinal - format din neuroni pseudounipo$ari ce constituie protoneuronul ! n1 $ pentru toate c(i$e sen*itive 7extero+ intero )i proprioceptive8 - protoneuronul cailor asc & prelugirea a(onala!centrala$ a neuronului receptor din ggl spinal poate urma mai multe c4i in int MS: - face sinaps4 cu deutoneuronul !n $ 9n cornul posterior medular, la nivelul respectiv, sau prezentAnd un decalajB - se conecteaz4 cu motoneuronii alfa din cornul anterior !formAnd fasciculul refle( TolliFer, care reprezint4 substratul anatomic al refle(elor monosinaptice, osteotendinoase, de e(emplu: bicipital, tricipital, rotulian, ac%ilean etc.$ - se conecteaz4 prin intermediul interneuronilor cu neuronii somatomotori din cornul anterior, deservind arcul refle( polisinaptic: de ap4rare, de fle(ie-e(tensie, tegumentare abdominale, cremasterian. & iar la intrare in MS, 2ibrele r4d4cinii posterioare form mai multe curente organi*ate 'n func-ie de grosime (i vite*a de conducere a fb. -fibrele laterale sunt fb scurte si sub8iri. "onduc sensibilitatea nociceptiv4, tactil4 protopatic4, termic4, de presiune, vibratori, termoalgezica si dureroasa, inf e(tero si interoceptive * semificatie de alarma. .ceste fb patrund in z mar!inala((issauer) unde se birf intr-o ram asc si una desc , participand la form fasc dorso-lat. .ceste ram strabat z marginala si patrund in subst cenusie medulara in seg coresp rad dorsale sau uraca 1- seg Ue(ista o coresp intre mielomer!seg medular$si rizomer!rad nerv spin$V/eci fb fac sinaps4 9n cornul posterior lamele III, dar 7i 9n nucleul propriu la nivelul respectiv !dar pot urca sau coborA 1-1 segmente$. 2orm curentul lat -fibrele mi>locii fac sinapsa cu n 9n nucleul propriu 7i nucleul toracic !dup4 ce urc4 cateva segmente$, fiind fibre ce conduc sensibilitatea proprioceptiv4 incon7tient4. /eci nu e(ista o corespondenta intre mielomer si rizomer. )articipa la form curent medial -fibrele mediale const din fb groase, lungi, conduc sensibilit tactila epicritica si proprioceptiva. .cest fb se bifurca intr-o ram asc si una desc. 'am desc participa la form z cornuradiculare sit pe fata mediala a cornului post. 'am asc patrunde in cordonul post med pe care il strabate, terminandu-se in nc gracil si cuneat din bulbtrec direct 9n funiculul posterior, formAnd fasciculele spinobulbare, ce conduc sensibilitatea tactil4 epicritic4 7i proprioceptiv4 con7tient4. )articipa la form curent medial Lat, radacina ventrala si cea dorsala a MS fuzioneaza form un tr. /in trunc%i se desprind: +. #amura meningeal, cu traiect recurent, ce se distribuie meningelor spinale !9n special piei mater$ ,. #amura comunicant alb, format4 din fibre simpatice preganglionare mielinizate 1. #amura comunicant cenu(ie, format4 din fibre postganglionare simpatice slab mielinizate. 'amura comunicant4 alb4 7i ramura comunicant4 cenu7ie leag4 ganglionul simpatic paravertebral de trunc%iul nervului spinal. 4. #amura ventral. 'amura ventral4 formeaz4 ple(uri, cu e(cep8ia regiunii toracale, unde p4streaz4 distribu8ia metameric4, formAnd nervii intercostali. 6. #amura dorsal. 'amura dorsal4 are distribu8ie metameric4 pe toat4 lungimea m4duvei. 'amurile ventral4 7i dorsal4 sunt mi(te, con8inAnd fibre senzitive 7i motorii somatice 7i vegetative. 'amura ventral4 formeaz4 ple(uri, cu e(cep8ia regiunii toracale, unde p4streaz4 distribu8ia metameric4, formAnd nervii intercostali. 'amura dorsal4 are distribu8ie metameric4 pe toat4 lungimea m4duvei. 16. Cai ascendente c$asificare+ caracteristici Cai$e ascendente sunt cai care transporta de-a lungul cordoanelor medulare si apoi de-a lungul etajelor supramedulare, diverse forme ale sensibilitatii pentru ca acestea sa fie proiectate pe scoarta cerebrala acolo unde ele sunt transformate in senzatii constiente. /upa forma de sensibilitate pe care o ve%iculeaza o sa deosebim cai e(teroceptive, cai proprioceptive si cai interoceptive. !Caile ascendente sunt cele care pe de"o parte conduc toate modalitatile senzitive iar pe de alta parte contribuie la elaborarea actelor reflexe si determina gradul de vigilenta al structurilor superioare. $ -rganizarea fibrelor ascendente in tractusuri specifice respecta mai multe legi si anume: $egea so!atotropiei fi$ogenetice - fibrele cele mai vec%i dpdv filogenetic ocupa in cordoane pozitia cea mai profunda. $egea separarii sensitive - fiecare modalitate senzitiva !tract de durere,temp etc.$ dispune de tractusuri specifice. $egea organi*arii tonotopice - in tractusurile ascendente, incrucisate, fibrele cele mai lungi care vin din segmentele caudale ale corpului se dispun periferic, iar in tractusurile directe sunt dispuse mai aproape de linia mediana.
"aile ascendente sunt formate din tracturi si fascicule grupate in doua sisteme: lemniscal si e(tralemniscal. a$ Sistemul lemniscal /in sistemul lemniscal fac parte: fascicu$u$ grace$is, fascicu$u$ cuneat, tractu$ spinota$a!ic $atera$ !partial$, $e!niscu$ $atera$, $e!niscu$ trige!ina$. Sistemul lemniscal este mai nou filogenetic, este un sistem rapid, este o cale paucisinaptica si se proiecteaza in aria somestizica, campurile 1, ,1 din girul postcentral al lobului parietal si in aria somestezica secundara & pe buza superioara a santului lateral. /easemenea, sistemul lemniscal este un sistem de precizie: - precizie de transmitere, deoarece neuronii de origine au o mare afinitate pentru un anumit tip de sensibilitate. - precizie de localizare, deoarece e(ista o somatotopie bine definita in fiecare segment al acestor cai. - precizie de discriminare, datorita fenomenelor de in%ibitie reciproca si de convergenta. b$ Sistemul e)tralemniscal 2ace parte dintr-un sistem de aparare si protectie contra agresiunilor e(terne si este format din: fascicu$e$e spinocere&e$oase anterior si posterior, fascicu$u$ spinota$a!ic anterior, o parte din fascicu$u$ spinota$a!ic $atera$, fascicu$e$e spinoo$ivar+ spinovesti&u$ar, spinopontin, spinoreticu$ar, spinotecta$, spinocortica$. 0ste o cale lenta, difuza, polisinaptica, indirecta, iar proiectia centrala se face in sistemul limbic, nefiind de mare precizie. "aile e(tralemniscale sunt reprezentate in cadrul somesteziei prin doua sisteme senzoriale: - un sistem de proiectie difuza - un sistem de cai senzitive de asociatie "aracteristica principala a sistemului e(tralemniscal este plasticitatea electrofiziologica: un neuron solicitat, indiferent de nivelul la care este situat, raspunde la stimuli multiplii, diferiti, aplicati pe o mare suprafata receptoare. 1?. Ca$ea sensi&i$itatii tacti$e protopatice Tractu$ spinota$a!ic ant conduce sens tacti$a protopatica si presiune fina. 2eceptorii pentru aceasta sensibilitat 2eceptorii pentru aceasta sensibilitat esunt: ter!inatii nervoase $i&ere, discuri esunt: ter!inatii nervoase $i&ere, MerBe$, corpuscu$i Meissner. discuri MerBe$, corpuscu$i Meissner. 1rotoneuronu$ se gaseste 1rotoneuronu$ % pseudounopolar situat in ggl spinal. )relungirea in ganglionul spinal, iar a(onul lui centrala a acestui neuron constituie diviziunea laterala a radacinii dorsale a intra in maduva !e(ista ec9iva$enta nervului spinal. .junge la nivelul MS, intra in MS si se divide intr-un ram !ie$o!er%ri*o!er$ si se bifurca in ascendent si una descendenta. 0le formeaza fascicolul dorso-lateral. ramuri ascendente si descendente ce ajung in *ona ventro$atera$a a cornu$ui posterior. 0eutoneuronu$ se gaseste 0eutoneuronu$ tractului spinotalamic ant este situat la periferia cornului post, coresponzand $a!e$or ?+E+@. Unele fb. fac sinapsa cu neuronii in nucleul propriu al capului cornului subst. gelatinoase dupa care ajung in nucleul propriu al cornului post de unde posterior !$a!e$e 2exed #+ ;+ D$B a(onul urca mai multe segmente in plina substanta cenusie, apoi se incruciseaza a(onul deutoneuronului urca 1-; in comisura cenusie, si trece in cordonul anterior de partea opusa. segmente medulare si se incruciseaza 2ibrele devin ascendente si iau numele de tractu$ spinota$a!ic ant. 0l la nivelul comisurilor cenusii se afla situat in portiunea mijlocie a cordonului anterior, si se plaseaza la distanta anterioara si alba, trecand in cordonul de suprafata si de cornul anterior, dar se continua peste fibrele radacinii anterioare anterior de partea opusa, unde ale nervului spinal, lateral cu fasciculul spinotalamic lateral. In aceasta dispozitie, cele tractusuri spinotalamice ant, sunt plasate formeaza tractu$ spinota$a!ic unul in fata celuilalt si ve%iculeaza presiunea si tactul, iar spinotalamic lateral anterior. .cesta ajunge in bulb, dorsal durerea si temperatura. .ceasta dispozitie a tractusurilor este cunoscuta ca o de oliva bulbara si la iesirea din bulb dispozitie functionala si formeaza tractul in semiluna !ansamblul lui /ejerine$. se imparte in doua grupuri de fibre: In aceasta dispozitie e(ista o anumita somatotropie: fibrele care vin din - primul grup, cel mai regiunile superioare ale corpului sunt scurte si situate profund, cele care vin din numeros, formeaza co!ponenta regiunile inf sunt lungi si superficiale. )e masura ce urca, sufera o rotatie laterala, pa$eospinota$a!ica, fibrele sale ajung astfel incat fibrele mediale devin ventral, iar fibrele laterale se aseaza dorsal. In la nucleii substantei reticulate si de aici aceasta dispozitie, observam ca e(ista fibre si ipsilaterale si contralaterale. In %emisectiunea MS, sau sindromul DroGn-SeWuard, nu duce la prin fibre reticulotalamice ajung in suprimarea completa a tractusului contra-lateral. sistemul talamic difuz unde se gaseste .jungem cu cele tractusuri in bulb, aici ele fuzioneaza si se aseaza neuronul 1 al carui a(on proiecteaza in lateral de asa-numitul nucleu reticular al bulbului. sistemul limbic in girus cingu$i. Majoritatea fibrelor constituie evident fractiunea paleospinotalamica care - al doilea grup, la iesirea ajung la nucleii subst reticulate a trunc%iului cerebral, unde realizeaza una sau
din bulb, se atasea*a $e!niscu$ui !edia$ si reprezinta co!ponenta neospinota$a!ica "el de-a$ ;%$ea neuron se gaseste in nuc$eu$ ventra$ postero$atera$ din talamus pentru componenta neospinotalamica.
4ona de proiectie cortica$a este in aria somestezica primara, in girul postcentral, campurile 1, 1, si in aria somestezica medulara - pentru componenta neospinotalamica.
mai multe sinapse. /e aici, prin fibrele reticulotalamice, informatiile sunt ve%iculate la talamus. - mica parte din fibrele acestui tract, fractiunea neospinotalamica, ajunge in punte si se alatura lemniscului medial si ajunge la talamus impreuna cu fibrele lemniscului medial. In talamus este situat a$ ;%$ea neuron. )t fractiunea neospinotalamica, al 1-lea neuron este situat in nucleul ventral postero-lateral !nucleul #)L$ care receptioneaza o singura modalitate senzitiva si anume cea tactila. Informatia care ajunge aici provine de la un anumit camp receptor si anume de la campul contralateral. )t. fractiunea paleospinotalamica, al 1-lea neuron constituie sistemul talamic difuz !se gaseste in nucleii S,/$. Informatiile ajung la nucleii intralaminari, nucleii liniei mediane si nucleii paraventriculari.. 4ona de proiectie cortica$a" o )t fractiunea neospinotalamica - 3euronul talamic proiecteaza informatiile in lobul parietal, girusul postcentral, ariile 1,1, ! aria somestezica primara$ o )t. fractiunea paleospinotalamica - )e scoarta, informatiile sunt proiectate in girusul cingular din sistemul limbic.
1E. Ca$ea sensi&i$itatii ter!oa$ge*ice "aile !enerale somatice aferente pentru durere si te!peratura: acest sistem general somatic aferent include caile care conduc durerea, temperature, atingerea, presiunea si sensibilitatea protopatica. .(onii care conduc durerea si temperatura au in general acelasi drum prin S3" si din acest motiv sunt considerate impreuna. 2eceptorii acestei sensibilitati sunt 2eceptorii periferici pentru durere sunt ter!inatii $i&ere, terminatiile nervoase libere, nemielinizate ale fibrelor nervoase raspandite printre celulele epiteliale, iar corpusculii Trause, )acini si 'uffini. receptorii pentru te!peratura sunt corpusculii bulboizi ai lui -rause situati in derm, care receptioneaza senzatiile de firg, si corpusculii lui 2uffini pentru temperaturile ridicate. Sensi&i$itatea dureroasa nu are corpusculi receptori specializati. Informatiile sunt culese direct de terminatiile nervoase libere. $rotoneuronul & se gaseste in 1rotoneuronu$ caii termoalgezice este un neuron bipolar situat in ganglionul spinal, iar a(onul lui intra ganglionul spinal. )relungirile centrale intra prin santul colateral posterior, in maduva si face sinapsa cu patrunde in MS si fara sc%imbare de nivel, deci cu o corespondenta perfecta intre deutoneuronul in nucleul capului radacina si segmentul medular. .junge in paturile superficiale de celulele ale cornului posterior !lamele 'e(ed , 1, cornului posterior, care alcatuiesc substanta gelatinoasa. .ici se realizeaza sinapsa ; si probabil si in lamele 5, >, =$ intre primul si al doilea neuron. 1rotoneuronu$ se termina pe interneuronii $a!e$or #+;+D 'e(ed, iar acesti interneuroni se indreapta catre deutoneuronu$. *eutoneuronul & se gaseste in nucleul 0eutoneuronu$ situat in su&stanta cenusie a $a!e$or ?+E+@ 'e(ed. capului cornului posterior, iar a(onul !La periferie, fiecarui segment medular si fiecarei radacini posterioare ii lui urca -1 segmente medulare, se corespunde o fasie de piele numita der!ato!er. /aca e(ista un proces patologic incruciseaza in comisurile cenusie care afecteaza un ganglion, asa cum se intampla spre e( in zona zoster, este anterioara si alba, trec in cordonul alterata sensibilitatea dermatomului.$ lateral de partea opusa si formeaza 2ibrele care transporta sensibilitatea dureroasa lenta fac sinapsa in fasciculul spinotalamic lateral. substanta gelatinoasa inainte de a ajunge la deutoneuron. Sensibilitatea termica si 2ibrele acestuia, la intrarea in bulb se dureroasa rapida ajunge la neuronii din nucleul propriu al cornului posterior. impart in grupuri: )relungirile celui de-al doilea neuron, fie la niv aceluiasi segment, fie dupa ce a - primul grup reprezinta urcat in MS 1 segment, se incruciseaza in comisura cenusie anterioara. .poi trec componenta neospinotalamica ce in cordonul lateral de partea opusa. /e aici, aceste prelungiri devin ascendente si formeaza lemniscul spinal care trece formeaza fasciculul spinotalamic lateral. 0l se aseaza in cordonul lateral medial dorsal de oliva bulbara si medial de de spinocerebelosul lateral, si ventral de corticospinalul lateral. fasciculul spinocerebelos anterior si In interiorul acestui tract, fibrele prezinta o somatotropie atat urca prin trunc%i superolateral de anatomica cat si functionala si anume fibrele provenite din regiuni$e superioare lemniscul medial. sunt situate superficia$, fibrele provenite din seg!ente$e inferioare sunt situate - al doilea grup reprezinta profund. componenta paleospinotalamica si co!ponenta neospinota$a!ica -tractul urca, iar incepand de la nivelul fibrele lui formeaza fasciculul bulbului este cunoscut drept $e!niscu$ spina$+ care trece dorsal de oliva spinoreticulotalamic. bulbara si medial de fasciculul spinocerebelos anterior si urca prin
2asciculul spinoreticulotalamic informeaza despre intensitatea durerii iar lemniscul spinal despre diagnosticul durerii.
Neuronul + o pentru componenta neospinotalamica se gaseste in nucleul ventral posterolateral !3#)L$ o pentru componenta paleospinotalamica in nucleii intralaminari: paracentral si central lateral
trunc%i superolateral de lemniscul medial. co!ponenta pa$eospinota$a!ica si fibrele lui formeaza fascicu$u$ spinoreticu$ota$a!ic. .cesta informeaza despre intensitatea durerii iar lemniscul spinal despre diagnosticul durerii. 0le se opresc in formatia reticulata si in subst cenusie periventriculara, iar de aici, 1 sau interneuroni restabilesc legatura cu neuronul talamic. A$ ;$ea neuron al caii neospinotalamica sg in port caudala a nucleului ventral, post-lat care sg in talamus. /e-aici, al 1-lea neuron isi trimite prelungirile prin radiatiile talamice in girusul postcentral, in ariile 1,1, ale lui Drodman. .cesta este tractusu$ spintota$a!ic $atera$. 2ibrele care apartin fractiunii neospinotalamice au rol de localizare si de clasificare a tipului de durere. A$ ;$ea neuron al caii paleospinotalamice se afla in nuc$eii intra$a!inari, nuc$eii paracentra$i si nuc$eu$ centra$ $atera$ al talamusului. "alea paleospinotalamica intervine in declansarea mecanismelor somatovegetative care insotesc durerea.
,ona de proiectie corticala & este in aria somestezica primara pentru fibrele componentei neospinotalamice si in aria somestezica secundara pentru fibrele componentei paleospinotalamice Mai e(ista un fascicul protopatic, numit spinotectal, care are protoneuronul in ganglionul spinal, deutoneuronul este probabil in cornul posterior, neuronul 1 este in coliculul superior iar proiectia este in talamus. .cest fascicul are rol in orientarea capului si oc%ilor spre zona stimulata. 1@. Ca$ea sensi&i$itatii tacti$e epicritice 1$ %eceptorii & sunt corpusculi Meissner, )acini pentru vibratii si terminatiile nervoase libere pentru tact. $ $rotoneuronul & se gaseste in ganglionul spinal iar a(onul lui ocupa partea mediala a radacinii si este o fibra groasa care ajunge in partea ventromediala a cornului posterior. .ceste fibre se impart intr-o ramura ascendenta care ajunge in cordoanele posterioare si formeaza fasciculele Hracil !medial$ si "uneat !lateral$ si o ramura descendentaB ele dau colaterale in maduva, colaterale ce reprezinta fasciculul 'efle(, care este baza anatomica a refle(ului mitotic. 2asciculele gracil !Holl$ si cuneat !Durdac%$ ajung in bulb la nucleii omonimi. 1$ *eutoneuronul & se afla in nucleii gracil si cuneat iar fibrele ce pleaca de la acesti nuclei in directie ventrala se numesc fibre arcuate interne. Si ele se incruciseaza formand decusatia lemniscala !senzitiva$ care este o decusatie comple(a: fibrele nucleului cuneat ajung dorsal, si ale nucleului gracil ajung ventral, iar fibrele dintr-o parte se incruciseaza cu cele de partea opusa, primele incrucisandu-se fibrele superioare. In punte lemniscurile au dispozitie transversala si trec dorsal de corpul trapezoidB fibrele superioare ale lemniscului sunt situate median iar cele inferioare sunt situate lateral. In mezencefal, orientarea lemniscului este oblica, superolateral de nucleul rosu si substanta neagra. ;$ Neuronul + & se gaseste in talamus, in nucleul ventral posterolateral. +$ ,ona de proiectie corticala & este in aria somestezica primara si secundara. In boala numita seringomielie, toate caile ascendente sunt lezate, cu e(ceptia cordoanelor posterioare, deci individul are sensibilitate epicritica dar nu are sensibilitate termica si dureroasa. #C. Ca$ea sensi&i$itatii Bineste*ice &asciculul !racilis !Holl$ si cel cuneat ! Durdac%$ conduic sensibilitatea Finestizica, adica simtul pozitiei si al miscarii corpului in spatiu. ,ractusurile au o inalte specificitate functionale si conduc o singura modalitate senzitiva. 0le utilizeaza calea cordoanelor posterioare si ve%iculeaza informatii impreuna cu sensibilitatea tactila epicritica si cu simturile vibratiilor !.re traiect comun cu calea epicritica si de vibratii$. 2eceptorii 2eceptorii acestei cai sunt corpuscu$ii tendinosi 3o$gi, ter!inatii$e nervoase $i&ere si corpuscu$ii 2uffini. 1rotoneuronu$ se 1rotoneuronu$" situat in ggl spinal. )relungirile acestuia sunt mielinizate sunt groase si formeaza fractiunea mediala a radacinii posterioare a nervului spinal. Intra gaseste in gang$ionu$ spina$, in MS prin santul colateral posterior, se divid intr-o ramura acscendenta mai lunga si a(onul lui intra in maduva si una descendenta mai scurta. Se aseaza pe fata mediala a cornului posterior si formeaza formeaza fascicu$e$e grace$is si zona cornu"radiculara. cuneat, care vor face sinapsa cu
deutoneuronu$ in nuc$eii o!oni!i.
bulb,
in
0eutoneuronu$ este situat in regiunea dorsala a bulbului, in nuc$eii grace$is si cuneat, iar a(onul deutoneuronului se incruciseaza pe linia mediana si formeaza $e!niscu$ !edia$, la nivelul caruia e(ista o somatotropie: dinspre anterior spre posterior -R coccigian%sacra$%$o!&ar% toraca$%cervica$ !"SL,"$ B la nivelul puntii lemniscul medial se plaseaza orizontal iar somatotropia este, de la dreapta la stanga -R coccigian%sacra$% $o!&ar%toraca$%cervica$ !"SL,"$. Lemniscul medial ajunge in talamus in nuc$eu$ ventra$ postero$atera$ !3#)L$. Neuronu$ ; este in ta$a!us+ in nucleul ventral posterolateral.
4ona de proiectie cortica$a este in aria so!este*ica pri!ara, unele fibre trecand si in regiunea precentrala. 0(ista o maladie !,abes -R sifilis tertiar$ care afecteaza cordoanele posterioare si ii da bolnavului nesiguranta in miscari active !ata(ie
2ibrele lungi se organieaza incepand din regiunea toracica in fascicule care au o somatotropie riguroasa. Langa sept, stau fibrele cele mai lungi care vin din segmentele coccgigiene si sacrate. 2ibrele din celelalte segmente se aseaza regulate peste cele din segmentele inferioare si le acopera, deplasandu-le tot mai lateral. /in regiunea toracica superioare, iau nastere fascicole: fasciculul !racilis (!oll) situat median, langa septul median posterior, contine fibre din segmentele coccigian, sacrat,lombar si toracic inferiorB ele sunt asezate in ordine medio-laterala fascicolul cuneat (burdach) este situat lateral, are fibre din regiunea toracica superioara si din regiunea cervicalaB fibrele se aseaza conform legii lui Ta%ler fibrele care provin din regiunile inf !cele lungi$ sunt impinse medial de fibrele care vin din segmentele superioare. 0(ista in cadrul tractusului o somatotropie functionala si anume fibrele care duc sensibilitatea receptorilor firelor de par sunt situate celel mai superficiale, apoii fibrele cu sensibilitatea tactila discriminativa urmata de fibre care duc sensibilitatea vibratorie si in sfarsit cel mai profund sunt fibrele sensibilitatii Finestezice. In cordonul posterior se formeaza cele tractusuri, nu fac sinapsa in MS, urca in bulb unde fac sinapsa cu deutoneuronu$ din regiunea inf a bulbului in nucleii omonomi. 0eutoneuronu$ este situat in regiunea dorsala a bulbului, in nuc$eii grace$is si cuneat. 2b. celor doua fascicule inconjoara nucleii pe fata lor laterala, dorsala si mediala, apoi fac sinapsa cu nucleii care prezinta o mare specificitate. Sinapsele pastreaza somatotropia anatomica si functionala si in special, este pastrata la nivelul nucleului gracil. In nucleul cuneat, - regiunile distale se proiecteaza dorsal pe neuroni cu camp receptor cuneat mic, cu mecanisme de in%ibitie laterala - cele pro(imale se proiecteaza ventral pe neuroni cu camp receptor cutanat mare, fara mecanisme de in%ibitie laterala )relungirile a(onice ale neuronulilor din nucleii gracil si cuneat ies pe fata ventrala a bulbului sub forma fibrelor arcuate interne. 2ibrele arcuate interne se incruciseaza pe linia mediana cu cele de partea opusa si formeaza decusatia sen*itiva sau decusatia $e!niscoru! a$ $ui Spit*Ba. 'ealizand aceasta incrucisare, fibrele arciforme taie cornul posterior medular. In aceasta decusatie, fibrele de la nucleul gracil se aseaza ventral, cele de la cuneat se aseaza dorsal. /upa incrucisare, fibrele devin ascendente, se aseaza de o parte si de alta a rafeului bulbar si alcatuiesc $e!niscu$ !edia$ 7 M8 sau &anda $ui 2ei$. Lemniscul medial a$ in regiunea superioara a bulbului, i se alatura tractului spinotalamic anterior. b$ in punte este situat in partea dorsala a puntii c$ in mezencefal se aseaza lateral de nucleul rosu d$ si ajunge in talamus unde face sinapsa cu cel de-al 1lea Neuronu$ ; este in ta$a!us+ in nucleul ventral posterolateral !nucleul #)L$. )roiectia se face astfel: membrele inferioare se proiectea*a $atera$, iar !e!&re$e superioare se proiectea*a !edia$, aria cea !ai intinsa fiind ocupata de proiectia !ainii. ,oate proiectiile sunt contralaterale, cu e(ceptia regiunii bucale. )relungirile neuronilor talamici trec prin bratul posterior al capsulei interne catre scoarta cerebrala. 4ona de proiectie cortica$a este in aria so!este*ica pri!ara, girusul postcentral, campurile 1,1, , unele fibre trecand si in regiunea precentrala. 0(ista o maladie !,abes -R sifilis tertiar$ care afecteaza cordoanele posterioare si ii da bolnavului nesiguranta in miscari active !ata(ie cerebeloasa$ si nu isi recunoaste pozitia membrelor. XLezarea acestor tractusuri diminueaza capacitatea de localizare a stimulului si produce nesiguranta miscarilor active. o In sifilis, individul cu tabes, pierd controlul miscarilorB pierd ec%ilibrul la inc%iderea oc%ilor. Individul cu tabes are miscari e(agerate si localizeaza cu
cerebeloasa$ si nu isi recunoaste pozitia membrelor.
greu zona stimulata. Intr-o alta afectiune, siringomielia !caract. prin prezenta in maduva spinarii a unei cavitati lic%idiene patologice independente de canalul ependimului.$ se distruge o parte din substanta cenusie periependimara.
#1. Ca$ea sensi&i$itatii proprioceptive de contro$ a !iscarii % caile spinocerebeloase Sensibilitatea proprioceptiva de control are 1 tracturi: - tractu$ spinocere&e$os posterior, direct !2lec%sig$ - tractu$ spinocere&e$os anterior, incrucisat !HoGers$ - fascicu$u$ cuneocere&e$os. 2eceptorii 2eceptorii acestei sensibilitati sunt: fusuri$e neuro!uscu$are, corpuscu$ii 1acini mici, ter!inatii$e nervoase $i&ere. 1rotoneuronu$ este 1rotoneuronu$ sit. in ggl spinal. )relungirile centrale sunt relativ groase si conduc localizat in gang$ionu$ rapid, constituie fibrele de lungime mijlocie a cordoanelor posterioare, ajunse la niv MS aceste spina$, iar a(onul este de fibre se divid intr-un ram ascendent si unul descendent, intra ion zona cornulo-radiculara. Iau un traiect ascendent de cel putin 5 segm si patrund in subst cenusie la niv celulelor dimensiuni mijlocii coloanei lui "larFe. /iferenta intre mielomer ! segment din maduva spinarii, un teritoriu cutanat in forma de banda delimitata net, ai carui nervi sunt in relatie cu un :neurotom$ si rizomerul !teritoriu cutanat in forma de banda relativ delimitata, ai carui nervi sunt in relatie cu un ganglion ra%idian si cu radacinile de la acest nivel$este mare ajungand pana la 5 segmente !rizomerul fiind egal cu mielomerul plus 5-> segmente medulare$ 0eutoneuronu$ 0eutoneuronu$ este situat in mai multi nuclei: este situat in mai multi a$ pentru tractu$ spinocere&e$os posterior isi are originea in nuc$eu$ toracic !$a!a E nuclei: 2exed$ intins intre "= & L B dupa sinapsa cu deutoneuronul, a(onul trece in cordonul lateral a$ pentru tractu$ opus, apoi urca la nivelul bulbului unde este situat ventral de nucleul tractului spinal al spinocere&e$os trigemenului si dorsal de piramida bulbara. )rin pedunculul cerebelos inferior !)"I$ de aceeasi posterior isi are parte, ajunge la paleocerebel sub forma de fibre musc%ioase, in ver!isu$ anterior si in originea in nuc$eu$ regiunea paraver!iana a e!isfere$or cere&e$oase . - .ceste fibre au rol in coordonarea toracic !$a!a E contractii$or individua$e a$e !usc9i$or si in coordonarea !iscari$or postura$e. 2exed$ intins intre "= b$ pentru tractu$ spinocere&e$os anterior isi are originea in $a!e$e 6+ ?+ E 2exed din &L B cornul posterior. 2ibrele secundare ale deutoneuronului se incruciseaza in proportie de 6?Q b$pentru tractu$ spinocere&e$os trecand in cordonul lateral opus, pentru a forma tractul spinocerebelos anterior in care vor intra anterior isi are si 1?Q fibre ipsilaterale. .jung in bulb, punte, mezencefal, inconjura pedunculul cerebelos originea in $a!e$e 6+ superior !)"S$, si prin valul medular superior ajung in cerebel. - .cest fascicul are rol in ?+ E 2exed din cornul sinergia !iscari$or vo$untare. posterior. c$ fascicu$u$ cuneocere&e$os aduna informatii de deasupra lui "=, fibrele intra in c$ fascicu$u$ maduva si ajung la deutoneuron, care este in nucleul cuneat accesor !#on MonaFov$ de la cuneocere&e$os nivelul bulbului, iar a(onul lui formeaza fasciculul cuneocerebelos care ajunge la cerebel prin aduna informatii de deasupra lui "= fibrele arcuate e(terne dorsale, pe calea pedunculului cerebelos inferior ipsilateral, si se termina in aria membrului superior. Se considera ca nuc$eu$ accesor este o continuitate a ce$ui toracic. - .cest fascicul asigura core$atia !e!&re$or superioare cu ce$e inferioare in timpul e(ecutarii unor miscari. X Ca$ea proprioceptivitatii pentru cap si fata isi are receptorii in musc%ii masticatori, pielosi, in dinti, gingii, musc%i e(trinseci ai globului ocularB protoneuronul se afla in nucleul mezencefalic al trigemenului, ale carui prelungiri se duc spre nucleul motor al trigemenului si in formatiunea reticulara mezencefalica. GA$te tractusuri ascendente 5ascicu$u$ spinoo$ivar care conduce informatii e(tero si proprioceptive pentru refle(ele de fle(ie. .cest tract are o componenta ventrala si una dorsala. o "ea ventrala isi are originea in vecinatatea nucleului tractului spinocerebelos anterior, se incruciseaza si apoi se dispune printre fasciculele olivospinal situate in cordonul ant. In bulb se termina la niv nucleilor olivari accesori apoi intra in pedunculul cerebelos inferior si se termina la cerebel.
"omponenta dorsala urmeaza calea cordoanelor posterioare, face sinapsa in nucleii gracelis si cuneat si se termina in nucleii olivar accesori Tractu$ spinotecta$, care are protoneuronul in ganglionul spinal, deutoneuronul este probabil in cornul posterior, neuronul 1 este in coliculul superior iar proiectia este in talamus. .cest fascicul are rol in orientarea capului si oc%ilor spre zona stimulata. Tractu$ spinovesti&u$ar isi are originea in toata lung segementelor medulare !fara sacrat$ conduce sensibilirarea care controleaza musc%ii e(tensori. .re un curent ventral si unul lateral. o "el ventral conduce informatii e(teroceptive catre nucleii vestibulari superio si inferiori. o "el lateral conduce informatii proprioceptive catre aria vestibulara si are fibre directe si indirecte. 5ascicu$u$ spinoreticu$at isi are originea in neuronii cornului post. 2ibrele se aseaza in cordonul ant si lat amestecate cu fibrele spinotalamice. Se termina la toata nivelele trunc%iului bilateral. - parte din fibre fac releu formand contingentul lateroanterior incrucisat al tractului spinoreticular, care de aici ajunge la cerebel. .juns la cerebel se proiect pe vermi( si pe scoarta cerebeloasa. 'olul acestui tract este starea de vigilenta. o 5ascicu$e de asociatie in !aduva .ceste fascicule sunt formate din prelungirile interneuronilor care fac legatura intre segmentele medulare supra- si subiacente, ipsi- si contralateral, uneori c%iar bilateral fara sa paraseasca maduva. )entru cordoanele laterale si anterioare, aceste fascicule formeaza fasciculele proprii ale maduvei, situate imediat in vecinatatea substantei cenusii. "ordonul posterior are mai multe fascicule de asociatie, si situate la distanta de substanta cenusie. Conceptu$ de !aduva interseg!entara : in cordonul posterior, in afara de fibrele provenite din radacina dorsala a nervului spinal si care poarta numele de fibre e(ogene, gasim si fibre care iau nastere din celulele cordonale !de asociatie$ si care formeaza fibrele endogene ale MS. .ceste fibre care iau nastere din celulele cordonale intra in cordonul dorsal al MS, ajung in substanta alba a maduvei, se divid intr-un ram ascendent si unul descendent, si se indreapta din nou catre substanta cenusie a MS. Intra in substanta cenusie, fac sinapsa cu neuronii de aici si au valoare de fibre de asociatie. 0leformeaza fascicule de forma si situatie deosebita. o 2ibrele endogene ascendente se grupeaza intr-un tract in MS cervicala torcala si lombara. .cest tract se situeaza imediat posterior de comisura cenusie posteriora. .cest tract poarta numele de tractul ventral al cordonului dorsal, sau sub numele *ona cornu co!isura$a a $ui pierre !arie sau ca!pu$ $ui =estfa$$. o 2ibrele endogene descendente formeaza tractusuri care se gasesc pe toata lungimea MS, insa aceste tractusuri de la o reg la alta sc%imba pozitia si denumirea. In MS cervicala si toracica sup, tractusul este situat in grosimea tractului Durdac% si poarta numele de tractu$ in virgu$a a$ $ui Sc9u$t*e sau fascicu$u$ se!i$unar sau interfascicu$ar. In reg toracica inf, acest tract se deplaseaza spre periferie si poarta numele de &ande$eta periferica a $ui :oc9e. In reg lombara, unde se deplaseaza si mai mult in profunzime, situat in profunz tractului lui goll si imrepuna cu cel de partea opusa ia aspectul unui oval ce poarta numele de centro%ova$ a$ $ui 5$es9ing !sau fascicocu$ septo!argina$$. In reg sacrata se deplaseaza spre periferie, este situat deoparte si de alta a septului medial, are forma triung%iulara si ia numele de tractusu$ se!i$unar a$ $ui 3o!&au$t si 19i$$ipe. ##. Ca$ea sensi&i$itatii interoceptive "aile sensibilitatii interoceptive conduc e(citatiile receptionate de la interoreceptori. .cesti interoreceptori sunt in peretii vaselor, in tes conjunctiv perivascular si in peretii organelor sub forma de terminatii libera sau sub forma de corpusculi lamelati. Stimulul este fie spas!u$ la nivelul unui viscer cavitar, fie distensia sau tractiunea, iar aferenta merge atat pe nervi vegetativi cat si somatici. 2eceptorii & sunt ter!inatii$e nervoase $i&ere 1rotoneuronu$ & se gaseste fie intr-un ganglionul spinal, fie intr-un ggl ai nervilor cranieniB /e-aici prelungirile lor abordeaza diversele viscere. 2ibrele primare sunt fie mielinice, fie amielinice subtiri !a(onii acestui protoneuron sunt amielinici sau slab mielinici$, intra in alcatuirea diviziunea laterala a radacinii posterioare a nervilor spinali. 0le intra in substanta alba medulara, se amesteca aici cu fibrele fasciculului dorso-lateral, urca cateva segmente si apoi patrund in cornul posterior. 0eutoneuronu$ & este in nucleul de origine al sistemului spinotalamic !in neuronii e(teroceptori senzitivi din capul cornului posterior$ si in portiunea vegetativa a substantei intermediareB La niv deutoneuronului are loc un fenomen de convergenta, fibrele care pleaca de aici, fibrele secundare sunt reduse in proportie de 1?P1 fata de fibrele primare. .(onii
deutoneuronului iau calea spinoreticulotalamica, ajunge la talamus, dand in traiectul lor colaterale spre %ipotalamus si formatiunile sist limbic. A$ ;%$ea neuron este in talamus, in nucleul ventral posterolateral !nc.#)L$ si in nucleii talamici difuzi. 4ona de proiectie cortica$a & este difuza pe suprafata scoartei cerebrale, in aria somestezica, in girus cingular si in aria somatomotorie 2ibrele care au facut sinapsa cu neuronii e(teroceptive vor urma calea spinotalamica lat pana la corte(. )e aceasta cale urca durerea viscerala. ,rebuie sa retinem faptul ca fibrele durerii somatice si fibrele durerii viscerale converg pe aceeasi neuroni din capul cornului dorsal. /in acest motiv, durerea viscerala va fi resimtita intr-un teritoriu adesea altul decat in cel in care este situat topografic viscerul respectiv. 0ste durerea raportata. .riile de proiecte cutanata poarta numele de *one$e :ead. Spre e( o in angina pectorala fibrele care transporta stimulii nocivi de la niv cordului converg in MS pe aceeasi neuroni la care ajung fibrele care transporta e(citatiile de pe marginea interna a membrului superior si din regiunea precordiala. /in acest motiv, durerea cardiaca va fi resimtita precordial si pe marg mediala a bratului si antrebatului ajungand pana la ultimele degete. o In afectiunile vezicii biliare si al ficatului - in umarul drept o In colica renala - in regiunea ing%inala si scrotIn bolile de stomac - in epigastru o In apendicita & in regiunea inferioara dr abd )rima particularitate a durerii viscerale este iradierea ei spre arii cutanate, la distanta de organul respectiv, si acest lucru se numeste durere raportata. 0(plicatiile durerii raportate sunt: - fenomenul de convergenta in caile spinotalamice !convergenta de 1?P1 a fibrelor periferice fata de o fibra spinotalamica care ar include si fb. ce conduc sensibilit. viscerala$ - iradierea influ(ului in fibrele alaturate - In general fibrele nervoase au o conducere izolata. Influ(ul nervos condus de o fb. nu poate influenta fb. vecine. Insa in cazul durerii raportate curentii de actiune ai unei fibre vegetative determina aparitia unui electrotonus in fibrele invecinate si influenteaza e(citabilitatea lor. - impulsurile dureroase care vin de la un organ bolnav scad pragul de excitabilitate al neuronilor somatici vecini, si sensibilitatea somatica ajunsa la acesti neuroni sensibilizati, c%iar sub pragul dureros, este transmisa la centrii superiori si interpretata gresit ca durere periferica - procesul de facilitare corticala: proiectiile dureroase viscerale pe scoarta cerebrala permit receptionarea impulsurilor cutanate sub pragul dureros ca senzatii dureroase false. "aile sensib viscerale au 1 componente. Una so!atica reprezentata de nn spinali toracici si lombari sup care inerveaza foitele parietale ale pleurei si peritoneului - comp si!patica constituita din nn spla%nici Una parasi!patica care este reprezentata de fibre ale vagului si ale nervilor pelvici. XStimulii durerii sunt: mecanici, c%imici !bradiFinina, %istamina, prostaglandine, potasiu, acizii, enzime proteolitice$, temperatura !mai mare de ;+Y, frigul$. )roiectia durerii este mai redusa in aria somestezica principala si mai puternica in aria somestezica secundara. 0(ista in organism organe care nu au receptori de durere: parenc%im %epatic, endocard, parenc%im pulmonar, creier & cu e(ceptia meningelui. #;. Ca$ea sensi&i$itatii exteroceptive+ proprioceptive de $a nive$u$ capu$ui 7Hgat8 .u aceeasi inlantuire neuronala, receptori si proiectie ca restul cailor ascendente. a8 Cai$e exteroceptive sunt : - tactila epicritica - tactila grosiera !protopatica$ - termoalgezica Z,ractul nucleotalamic reprezentat de leminiscul trigeminal. 2eceptorii: terminatii nervoase libere, 2eceptorii & aceeasi ca pt tractusurile spinotalamice. Sunt discuri MerFel, corpusculi Meissner, Trause, )acini si 'eceptori pentru sensibilitatea generala somatoaferenta din 'uffini, care sunt situati in tegumentul regiunii zona profunda a fetei. capului, gatului si fetei. 1rotoneuronu$" se gaseste pe traiectul 1rotoneuronu$ situat in ggl Hasser. /endritele sunt ganglionilor senzitivi ai nervilor cranieni !!an!lionul fibre mielinizate subtiri sau intermediare, situate in ggl tri!eminal -asser, !an!lionul !eniculat al nervului nervului trigemen pentru toate cele 1 diviziuni, in nervului
facial si !an!lionii inferiori ai nervilor !losofarin!ian si va!$. 3euronii din acesti ganglioni au aceeasi structura, fiind pseudounipolari, prelungirile lor dendritice ajung la receptori iar cele a(onale ajung in trunc%iul cerebral prin nervii cranieni.
facial si nervului vag. )relungirile se termina in: o nucleul senzitiv al trigemenului. o nucleul tractului spinal al trigemeneului o nucleul solitar.
0eutoneuronu$" se gaseste in trunc%iul La niv nucl senzitiv al trigemenului din punte e(ista o anumita somatotropie adica fibrele care vin prin ramura cerebral la nivelul nucleilor senzitivi ai nervului oftalmica se termina in portiunea ventrala, cele din trigemen !nuc$eu$ sen*itiv superior din punte & in el ramura ma(ilara in mijlocie iar cele prin mandibulara vin ajung infor!atii tacti$e epicriticeB nuc$eu$ tractu$ui dorsal. .ceste fibre recept senzatia tactila si senzatia care spina$ a$ nervu$ui trige!en din &u$& & in el ajung vizeaza discriminarea intre puncte. infor!atii tacti$e protopatice si ter!oa$ge*ice$. 3ucleul tractului spinal este situat in bulb si coboara in MS .cesti nuclei au o somatotopie, ramurile pana la " , are 1 portiuni: nervului trigemen sfarsesc in acesti nuclei astfel: o portiune rostrala care primeste aferentele de la -R nervu$ ofta$!ic in partea anterioara structurile interne ale capului, de la gura de la nas de la oc%i, -R nervu$ !axi$ar la !iI$oc o portiune intermediara care primeste informatii -R nervu$ !andi&u$ar in partea posterioara cutanate de la fata Ase*are" in trunc%i acesti nuclei sunt o portiune caudala de la care vin aferentele de la postero-lateral, la nivelul calotelor bulbara si pontina. frunte, obraz, aferente de presiune. /atorita faptului ca aferentele nucleilor aduse de Important ca teritoriile cutanate care sunt proiect pe nervul trigemen patrund numai la nivelul puntii, e(ista acesti nuclei nu se suprapun. diferente intre marimea nucleilor si grosimea fibrelor 0eutoneuronii se incruciseaza pe linia mediana, apoi ce ajung la ei !inferior & nucleii sunt mai mari iar devin ascendenti, trec prin calota trunc%%iului cerebral, in fibrele mai putineB superior & nucleii sunt mai mici si partea sup a puntii se alatura fasc spinotalamice si cu ele ajung la nucleul arcuat pe calea lemniscului trigeminal. /e fibrele sunt mai multe$. .(onii deutoneuronului formeaza aici si in componenta acestor tractusuri observam componente: fascicu$u$ trige!ino%ta$a!ic, sau lemniscul tractu$ trige!inota$a!ic ventra$, tract mai trigeminal, care are parti: voluminos cu originea in nucleul tractului A. 5ascicu$u$ trige!ino%ta$a!ic anterior: este spinal al trigemenului si in nucleul senz mai gros si are originea in nucleul tractului spinal al superior. .ceste fibre se incruc si conduc sens termoalgezica si sens tactila. nervului trigemen. .cest fascicul se aseaza posterior tract este tractu$ trige!inota$a!ic dorsa$, de lemniscul medial, cu care ajunge la talamus. mai subtire. 2ibrele lui nu se incruc, pornesc B. 5ascicu$u$ trige!ino%ta$a!ic posterior: este din nucleul senzitiv sup al trigemen si conduc mai subtire si are originea in nucleul senzitiv superior sensibilitatea de tact si de presiune. din punte !conducand sensibilitatea epicritica$. .cest fascicul se aseaza in formatia reticulara a trunc%iului, lateral de fasciculul longitudinal medial !2LM$. )entru ambele fascicule a(onii sunt decusati. Neuronu$ ;: este talamic si se gaseste in Neuronu$ ;: fb ajung la nucleul ventral posteromedial talamic!3#)M$. Unele din fibrele acestor tracturi se nuc$eu$ ventra$ postero%!edia$ !3#)M$ intrerup in subst reticulata si iau numele de fibre nucleoreticulotalamice. .poi din nucleul ventral post-lat pornesc fibrele talamocorticala. 4ona de proiectie cortica$a: se afla la &a*a 4ona de proiectie cortica$a este regiunea capului din aria somatosenzitiva primara. giru$ui postcentra$, in 9o!uncu$us sen*itiv. &8 Cai$e proprioceptive. 2eceptorii" corpusculi tendinosi Holgi, terminatiile nervoase libere, corpusculi 'uffini, corpusculi )acini mici, care se gasesc in musc%ii masticatori,mm e(trinseciai globilor oculari, in dinti, gingii, periost alveolar, articulatie temporo-mandibulara.
1rotoneuronu$ situat in nucleul mezencefalic al trigemen, iar fibrele care conduc sensibilitatea sunt conduse pe calea nervilor cranieni. XStudiile facute la om demonstreaza prezenta protoneuronu$ui in diencefa$ !in nucleul tractului mezencefalic al trigemenului, cu aceeasi somatotopie ca a nucleului inferior$. .lte studii demonstreaza prezenta protoneuronului in ganglionul trigeminal si a deutoneuronului in nucleul tractului mezencefalic al trigemenului. Nervii g$osofaringian si vag aduc infor!atii exteroceptive si interoceptive in plus fata de nervul trigemen. N. facia$ culege sensibilitatea gustativa de la limba si palat, sensibilitatea mucoasei faringiene, esofag. 2ibrele sale senzitive inerveaza pielea pavilionului urec%ii si timpanul. .re fibre sensiztive cu protoneuronu$ in ggl geniculat ca fibre ale nervilor intermediar, glosofaringian si vag. ,oate aceste fb. formeaza tractul solitar. Nervu$ g$osofaringian /endritele acestor neuroni conduc sensibilitatea mucoasei timpanului si sensibilitatea mucoasei nazo si bucofaringelui, dar si sensi gustativa din zona #-ului lingual aduce informatii !ustative din 1P1 post a limbii o 1rotoneuronu$" situat in ggl. inferior o 0euteneuronu$" in tractul solitar aduce informatii e)teroceptive de la fata posterioara a valului palatin, mucoasa faringiana, tuba auditiva, urec#e medie.""$ fibrele senzitive inerveaz4 loja amigdalian4, mucoasa laringelui, trompa lui 0ustac%io si casa timpanului. o 1rotoneuronu$" se gaseste in ganglionul superior al nervului glosofaringian o 0eutoneuronu$: se gaseste in nucleul senzitiv al n. trigemen. aduce informatii visceroceptive de la sinusul carotic o 1rotoneuronu$" se gaseste in ganglionul inferior al nervului glosofaringian o 0eutoneuronu$" se gaseste in nucleul dorsal senzitiv al nervului glosofaringian din bulb.
Nervu$ vag aduce infor!atii exteroceptive de pe peretele posterior al meatului acustic extern, fata mediala a pavilionului urec#ii !zona 'amseE-Cunt$, mucoasa laringo"faringelui, mucoasa laringelui. o 1rotoneuronu$" se gaseste in ganglionul superior al vagului o 0eutoneuronu$" se gaseste in nucleul tractului solitar si nucleii senzitivi ai nervului trigemen. aduce informatii interoceptive din teritorii intinse o 1rotoneuronu$" se gaseste in ganglionul inferior al vagului o 0eutoneuronu$" se gaseste in nucleul dorsal senzitiv al nervului vag. N. 3$osofaringean are protoneuronu$ in ggl sup al n. glosofaringian..
N. trige!en 7principalul nerv al sens capului$ 2ibrele senzitive isi au protoneuronul in ggl trigeminal Hasser. 2b. sunt cele care conduc sens din mucoasa cav nazale, bucale, de la niv globului ocular si de la practic toata suprafata cutanata a fetei. )rin radacina senzitiva a trigemenului, a(onii neuronilor lui Hasser ajung la al doilea neuron in trunc%iul cerebral. N. oftalmic este e(clusiv senzitiv are un teritoriu cutanat si unul mucos. Se distribuie segmentului frontal pana la verte(, pleoapei suparioare, dorsul nasului, globului ocular, corneei, conjunctivei, mucoasei sinusurilorde la acest nivel !frontal, etmoidal, sferoidal$, unei portiuni din mucoasa nazala, unei regiuni din dura mater, sinus cavernos si din partea ant al sinusului longitudinal superior. Xii este ane(at ggl. ciliar N. ma)ilarul este e(clusiv sensitiv, inerveaza tegumentul reg. infraorbitale, aripii nasului, buzei sup, o parte a mucoasei nazale, a sinusului ma(ilar, a boltii palatine, amigdalei palatine, gingiei superioare si inerveaza dintii de pe ma(ila. Xii este ane(at ggl. pterigopalatin N. mandibular are un teritoriu senzitiv si un teritoriu motor. o "el senzitiv cutanat este cel al reg. ,emporale, parotideomaseterica sup, mentale, bucale inf, mucoasei buzei inferioare, planseului bucal, gingiei si dintilor de pe mandibula. o "el motor cuprinde mm. Masticatori, milo%ioidian, pantecele ant al m. digastric, m..tensor al timpanului si tensor al valului papatin. Xii este ane(at ggl. otic
#D. 5ascicu$e de asociatie in !aduva .ceste fascicule sunt formate din prelungirile interneuronilor care fac legatura intre segmentele medulare supra- si subiacente, ipsi- si contralateral, uneori c%iar bilateral fara sa paraseasca maduva. )entru cordoanele laterale si anterioare, aceste fascicule formeaza fasciculele proprii ale maduvei, situate imediat in vecinatatea substantei cenusii. "ordonul posterior are mai multe fascicule de asociatie, si situate la distanta de substanta cenusie. 5ascicu$e de asociatie in !aduva .ceste fascicule sunt formate din prelungirile interneuronilor care fac legatura intre segmentele medulare supra- si subiacente, ipsi- si contralateral, uneori c%iar bilateral fara sa paraseasca maduva. )entru cordoanele laterale si anterioare, aceste fascicule formeaza fasciculele proprii ale maduvei, situate imediat in vecinatatea substantei cenusii. "ordonul posterior are mai multe fascicule de asociatie, si situate la distanta de substanta cenusie. Conceptu$ de !aduva interseg!entara : in cordonul posterior, in afara de fibrele provenite din radacina dorsala a nervului spinal si care poarta numele de fibre e(ogene, gasim si fibre care iau nastere din celulele cordonale !de asociatie$ si care formeaza fibrele endogene ale MS. .ceste fibre care iau nastere din celulele cordonale intra in cordonul dorsal al MS, ajung in substanta alba a maduvei, se divid intr-un ram ascendent si unul descendent, si se indreapta din nou catre substanta cenusie a MS. Intra in substanta cenusie, fac sinapsa cu neuronii de aici si au valoare de fibre de asociatie. 0leformeaza fascicule de forma si situatie deosebita. o 2ibrele endogene ascendente se grupeaza intr-un tract in MS cervicala torcala si lombara. .cest tract se situeaza imediat posterior de comisura cenusie posteriora. .cest tract poarta numele de tractul ventral al cordonului dorsal, sau sub numele *ona cornu co!isura$a a $ui pierre !arie sau ca!pu$ $ui =estfa$$. o 2ibrele endogene descendente formeaza tractusuri care se gasesc pe toata lungimea MS, insa aceste tractusuri de la o reg la alta sc%imba pozitia si denumirea. In MS cervicala si toracica sup, tractusul este situat in grosimea tractului Durdac% si poarta numele de tractu$ in virgu$a a$ $ui Sc9u$t*e sau fascicu$u$ se!i$unar sau interfascicu$ar. In reg toracica inf, acest tract se deplaseaza spre periferie si poarta numele de &ande$eta periferica a $ui :oc9e. In reg lombara, unde se deplaseaza si mai mult in profunzime, situat in profunz tractului lui goll si imrepuna cu cel de partea opusa ia aspectul unui oval ce poarta numele de centro%ova$ a$ $ui 5$es9ing !sau fascicocu$ septo!argina$$. In reg sacrata se deplaseaza spre periferie, este situat deoparte si de alta a septului medial, are forma triung%iulara si ia numele de tractusu$ se!i$unar a$ $ui 3o!&au$t si 19i$$ipe.
6?. :"NIN."L" 2@IN L" Meningele spinale le continu4 pe cel cerebrale la nivelul g4urii occipitale 7i sunt reprezentat de: - dura mater - ara%noida - pia mater. . AU# : !"# 2@IN LB, spre deosebire de dura mater cranian4, este alc4tuit4 dintr-un singur strat !vertebrele prezentAnd periost propriu$. /ura mater spinal4 are structur4 conjunctiv4, fiind alc4tuit4 din 8esut conjunctiv fibros, cu multe fibre de colagen 7i foarte pu8ine fibre elastice, slab vascularizat4. 2ibrele de colagen sunt dispuse 9n re8ele suprapuse ce alc4tuiesc o mecanostructur4 aproape ine(tensibil4. .ceast4 organizare 9i confer4 rezisten84 crescut4, dura mater avAnd rol de protec8ie mecanic4. /ura mater spinal4 alc4tuie7te o tunic4 cilindric4 ce se 9ntinde de la planul orizontal ce trece prin gaura occipital4 mare pAn4 la planul orizontal ce trece prin vertebra S .Superior ader4 la gaura occipital4 mare, unde continu4 cu stratul meningeal al durei mater cerebrale, 7i la fa8a posterioar4 a corpurilor vertebrale " -"1. )e toat4 lungimea este 9nt4rit4 de tracturi fibroase provenite din ligamentul longitudinal posterior al coloanei corpurilor vertebrale."audal de S formeaz4 9mpreun4 cu filum terminale ligamentul coccigian ce se inser4 pe fa8a posterioar4 a corpului vertebrei coccigiene . @n plan frontal trimite e(pansiuni ce formeaz4 teci durale r4d4cinilor nervilor spinali. La nivelul g4urilor intervertebrale teaca dural4 a trunc%iului nervului spinal se continu4 cu epinervul. @n regiunea cervical4, jonc8iunea dura mater-epinerv ader4 la periostul g4urilor intervertebrale. .ceast4 dispozi8ie determin4 sc4derea mobilit48ii durei mater 7i respectiv a m4duvei 9n sens vertical 7i orizontal, asigurAnd protec8ia m4duvei spin4rii fa84 de 7ocuri. /ura mater spinal4 este separat4 de periostul vertebral prin spa8iul epidural ce con8ine 8esut conjunctiv adipos areolar 9n care se afl4 componenta intern4 a ple(ului venos vertebral.@ntre dura mater 7i ara%noid4 se g4se7te un spa8iu virtual, spa8iul subdural ce con8ine o lam4 fin4 de lic%id.
<. # CNDIA 2@IN LB, este reprezentat4 de un strat de 8esut conjunctiv la(, dispus ca o pAnz4 de p4ianjen !ceea ce a determinat denumirea acestei foi8e$. .ra%noida este avascular4. Spre deosebire de ara%noida cranian4, ara%noida spinal4 prezint4 pu8ine trabecule ce o leag4 de pia mater. .ra%noida spinal4 c4ptu7e7te dura mater, inclusiv tecile nervoase. @ntre ara%noid4 7i pia mater se afl4 spa8iul subara%noidian prin care circul4 lic%idul cefalora%idian. /atorit4 slabei aderen8e 9ntre pia mater 7i ara%noida spinal4, spa8iul subara%noidian este mai regulat, inelar pe sec8iune transversal4. Spa8iul subara%noidian situat 9ntre L1-L !limita inferioar4 a m4duvei spin4rii$ 7i S !limita inferioar4 a sacului dural$ poart4 numele de cistern4 lombar4. "on8ine o cantitate crescut4 de L"' 9n care se afl4 filum terminale 7i nervii cozii de cal. 'eprezint4 locul de elec8ie pentru realizarea punc8iilor 7i a anesteziei nervilor lombosacrali. C. @I : !"# 2@IN LB, ca 7i cea cranian4, este o membran4 conjunctivo-vascular4 ce prezint4 dou4 straturi: - stratul intern !pia intima$ ader4 la 8esutul nervos 7i este avascular - sratul e(tern !epipia$ este vascularizat. )ia mater spinal4 acoper4 suprafa8a medular4 trecAnd peste fisura median4 ventral4. La nivelul fisurii ventrale, cele dou4 foi8e se 9ndep4rteaz4 formAnd linia spendens, la nivelul c4reia, 9ntre cele dou4 foi8e, se afl4 8esut conjunctiv la( 7i artera spinal4 anterioar4 )ia mater spinal4 se prelunge7te pe r4d4cinile nervilor spinali, constituindu-le tunici ce se continu4 cu perinervul la nivelul orificiilor intervertebrale. La nivelul conului medular se prelunge7te inferior, formAnd filum terminale !acesta con8ine 7i celule gliale$. La acest nivel se g4se7te ventriculul terminal Trause. @n plan frontal, 9ntre cele dou4 r4d4cini ale nervilor spinali, pia mater trimite e(pansiuni ce formeaz4 ligamentul denticulat, care are rol de ancorare lateral4. )ia mater spinal4 are atAt rol de protec8ie mecanic4, cAt 7i rol trofic 7i de protejare 9mpotriva agen8ilor c%imici 7i biologici. .ra%noida si pia mater form leptomeningele.
;#. Bu$& ra9idian conf ext Dulbul - sit in cont MS i!ita o "audal & planul ce trece prim marg sup a atlasului o "ranial & santul bulbopontin ce il separa de punte Aspect ext" "on turtit ant-post, cu vf in jos &ata ant: o )rez pe line mediana & fisura !ediana, este intrerupta caudal de decusatia piramidala!decusatia motorie a fb corticostinale lat$B este terminata cranial printr-o depresiune triung%iulara*foramen caecum!foseta mediana$ ce se afla la intersectia cu santul bulbopontin o /e o parte si de alta a fisurii mediane se afla funiculcul ant bulbar !continua cordonul ant medular$& pira!ida &u$&ara contine fb ale tractului corticospinal!tract piramidal$B piramida bulbara este delimit: lat & santu$ $at ant7sant preo$ivar8 & org aparenta a n hiop!los(.//), sup & santu$ &u$&opontin & org aparenta a n abduces(0/) o Lat de santul lat ant - o$iva &u$&ara o Lat de oliva bulbara & santu$ $at post7sant retroo$ivar8 % org aparenta a nervilor !losofarin!ieni(/.), va!(.), accesor(./) o Intre santul preolivar si retroolivar - funiculul lat bulbar o In partea sup a bulbului, la niv santului bulbo-pontin se delimit niste fosete: 2oseta mediana & foramen caecum 2oseta mediala & sit sup de piramida bulbara & org aparenta a n. abduces(0/) 2oseta supraolivara & sit sup de oliva bulbara & org aparenta a n. facial(0//) 2oseta laterala & sit lat de santul retroolivar - & org aparenta a n. vestibulocohlear(0///) &ata post: o .re parti: - parte inf & asemanatoare cu MS & prez santu$ !edian post & de o parte si de alta a santului median post se cont cordoanele medulare post, continand fasc !racil(medial) si fasc cuneat(lat), separate prin santu$ inter!ediar post & fasc gracil prez in partea sup o proeminenta* tu&ercu$u$ nc graci$, in profunzimea caruia se afla nc gracilB partea inf a tubercului *c$ava & fasc cuneat prez in partea sup o proeminenta*tu&ercu$u$ nc cuneat+ in profunzimea caruia se afla nc cuneatB
intre fasc cuneat si rad n accesor!JI$ - tu&er cinereu! &u$&are in profunzimea caruia se afla nc tractului spinal a n trigemen - parte sup & trigonul bulbar al fosei romboide ;;.1untea+ !e*encefa$u$ conf ext 1untea Sit cranial de bulb i!ita o "audal & santul bulbopontin !loc de emergenta a n #I,#II!cu n intermediar Irisberg$, #III o "ranial & santul pontopedicular Aspect ext &ata ant: o 0ste form dintr-o danda de fb transversale care se cont lat cu )"M o )e linie mediana & santul bazilar in carea se afla a bazilara o Lat de acest sant & piramida pontina care cont in prof fb ale tractusului corticospinali o Lat de piramida pontina, intre pramida si )"M & org aparenta a n tri!emen(0) &ata post o 2aca parte din planseul ventricului I# o 2orm trigonul pontin al fosei romboide Me*encefa$ "ont cranial puntea i!ita o "audal & santul pntopedicular o "ranial & se cont fara limite precise cu diencefalul, la acest niv, spre lat avem c%iasma optica cu tracturile optice 0ste strabatuta de apeduncu$ cere&ra$ care faca leg intre ventric I#!sit caudal$ si ventricul III!sit cranial$ .spect e(t: &ata ant: o )rez pedunculii cerebrali doua coloane de subs alba cu directie divergenta ce delimit& un sp triung%iular cu vf caudal * fosa interpeduncu$araB o )lanseul fosei contine numeroase oriff strabatuta de ram a cerebrale post * su&stanta perforanta post o )e fata mediala a pedunculilor cerebrali se afla santu$ !edia$, la niv caruia se afla org aparenta a n oculomotor(///) o )e fata laterala a pedunculilor cerebrali, in apropierea santului pontopeduncular se afla n tro#lear(%&) &ata post: o 0ste repr de tectu! !e*encefa$ic7$a!a cvadrige!ina8 alacatuita din doi co$icu$i sup si doi co$icu$ui inf, sit de o parte si de alta a liniei mediane, inf de corpul pineal o "ei ; coliculi sunt separati prin santuri unul long si unul transv carein ansamblu alcatuies santu$ crucifor!. Santul long al santului cruciform se cont inf cu fr<u$ v($u$ui !edu$ar sup. /e o parte si de alta a fraului se afla org aparenta a n trohlear(/0)7 singuru$ nerv cu org aparenta pe fat post a tr cere&ra$8 o 2iecare colicul se cont supero-lat cu un brat spre corpii geniculati. Dratul colicului sup se indreapta spre corpul geniculat lat, iar bratul coliculului inf spre corpul geniculat med. Intre bratul colicului sup si bratul colicului inf se afla santu$ inter&ra9ia$ ;D. ,entricu$u$ I, 0ste o cavitate ce repr port dilatata si desc%isa dorsal a canalului central ependimar. 0a este cuprinsa intre fetele dorsale ale bulbului si puntii!ventral$ si cerebel!dorsal$. .coperit de ependim, se cont caudal cu canalul central medular, iar rostral cu apeductul cerebral. )rezinta: o pereti & podeaua!perete antero-inf$*fosa romboida & tavanul o ; laturi o ; ung%iuri & cele lat & recese laterale & ung%iul inf & coresp desc%iderii canalului central & ung%iul sup &se cont cu apeductul cerebral SElvius
&
A. $lanseul(peretele ventral1podeaua)=fosa romboida are forma romboidala cu a( mare vertical, perpendicular pe a(ul mic transversal. .(ul transversal imparte fosa in triung%iuri: o un triung%i rostral pontin o un triung%i caudal bulbar fosa romboida prez pe linie mediana santul median, din care, in port mij pornesc transversal spre lat striuri medulare ce iau calea )"I spre cerebel ansamblul format intre santul median si strurile medulare * calamus scriptorius de o parte si de alta a santului median sa gaseste cate o proeminenta alungita * eminenta mediana, limitata lat de catre un sant limitant santul limitant este cuprins intre doua fosete, una sup si una inf. Trigonu$ &u$&ar al fosei romboide prez in sens mediolateral: a$ Trigonu$ 9ipog$osu$ui7JII87Karia a$&a interna8 & un triung%i cu vf in jos, este impartita de o creasta verticala intr-o o reg mediala sub care se afla nc hipo!los o reg laterala - aria plumiformis ce contine in profunzime nc intercalat Staderini b$ 5ovea inferior& o foseta sit la e(tremitatea caudala a santului limitant c$ Trigonu$ vagu$ui7J87Karipa cenusie8 & un triung%i sit caudal de fovea inferior, intre trigonul %ipoglosului si aria vestibularB spre e(tremit caudala, trigonul este impartit de o creasta oblica lateromediala * funiculus separans in doua regiuni: o Inf & aria postrema & coresp polului sup al nc cuneat o Sup & contine in profunzime nc dorsal al va!ului d$ Aripa vesti&u$ara7Karipa a$&a externa8 sit in ung%iul lat al triung%iului bulbar, are in profunzime nucleii vestibulari!sup, lat,inf,medial$. .ceasta arie prez sup, in reg pontina, tu&ercu$u$ acustic * o proeminenta det de nc co%lear dorsal. .ria alba e(t. depaseste zona trigonului bulbar, prelungindu-se in trigonul pontin. .stfel, nc vestibular sup coresp trigonului pontin, iar nc vestibular inf coresp trigonului bulbar, iar nc medial si lat coresp atat portiunii bulbare cat si portiunii pontine a ariei vestibulare Trigonu$ pontin al fosei romboide prez dinspre medial spre lat: a. Co$icu$u$ facia$u$ui o port mai vol a eminentei mediale ce coresp nc n abducens si !enunchiul intern al n facial(0//) b. 5ovea superior repr e(tremit craniana a santului limitant, coresp nc motor al n tri!emen(0) c. ocus coeru$eus zona mai pigmentata, sit lat de fovea sup, coresp nc coeruleus bogat in catecolamine si noradrenalina Xfosa romboida este alc de o parte si de alta aliniei mediane de catre componente: mediala & motorie si laterala & senzoriala, separate prin santul limitant '. Acoperisul(tavanul) ventricului /0 0ste alc de sus in jos din 1 parti: a$ ,a$u$ !edu$ar sup & intins intre )"S & se cont cu substanta alba a cerebelului & fata sa post este acoperita de lin!ula vermiana & vf valului ajunge pana la coliculii cvadrigemeni sup sub forma fr2ului valului medular sup b$ 5ata inf a cere&e$u$ui & apartine vermisului cerebelos & vermisul prez o depresiune<recesul median dorsal al ventricului I# c$ ,a$u$ !edu$ar inf & este alc de ependimul ventricular si pia mater a panzei coroidiene a vetricului I# o pan*a coroidiana & este form dintr-o dubla foita a piei mater & se insinuiaza in sp dintre cerebel si acoperisul ventr I# & intre cele doua foite se gasesc ple(urile coroidiene & are forma triung%iulara & se insera lat pe marginile mediale ale )"I la niv crestei albe * teniile ventr I#, care se cont inf cu o lama se subst cenusie * obe( ce acopera ung%iul inf al ventriculului & prez 1 orificii: caudal si median & orif 3a!endie prin care cav ventriculara comunica cu sp subara%noidia lat & orif (uschka in care patrund prelungiri ale ple(ului coroidian in sp subara%noidian Xcanalul central ependimar se dilata la niv bulbului dupa un scurt traiect, se aproprie de supraf bulbului pana a disparitia peretelui sau dorsal si form ventr I# intins si pe fata dorsala a puntiiB la niv mezenceralului redevine un canal, apeductul central
;6. C$asificarea nuc$ei$or trunc9iu$ui cere&ra$ La niv tr cerebral, subst alba si cenusie, sunt sediul unor mari rearanjari care desfiinteaza aspectul caracteristic al MS. "auzele acestor modif sunt: a. decusatia piramidala(motorie) & separa columna ant in coloane long B una prelungeste capul, cealalta baza cornului ant b. decusatia lemniscala(senzitiva Spitza) & separa columna post in coloane longB una prelungeste capul, iar cealalta baza cornului post c. fra!mentarea de catre fb transversale si arciforme a coloanelor long cenusii si transf lor in nc de origine si terminali ai n cranieni d. deschiderea canalului ependimar si form ventr I# det deplaseaza nc formati e. neurobiota)ie & migrarea neuronilor spre centrii lor functionali La nivelul maduvei spinarii, subt cenusie este dispusa organizat avand o dispozitie concentrica atat cea alba cat si cea cenusie. La nivelul trunc%iului cerebral, subt cenusie este fragmentata in nuclei dispersati intre fb de subs alba. In int tr cerebral o sa intalnim doua regiuni distincte: o regiune mai apropiata de fata ventrala ce are in struct ei subt alba, numita piciorul trunc#iului cerebral. .ici se gasesc si mici grupuri de nuclei ai substantei cenusii in special la nivelul puntii, numiti nucleii pontici. . -a regiune este cea dorsala situata inapoia piciorului si poarta numele de ca$ota sau teg!en. La nivelul ca$otei se gasesc numerosi nuclei si restul subt cenusii. Limita dintre picior si calota este data de elemente diferite. La nivelul bulbului piciorul este reprezentat de cele piramide ventrale, impreuna cu continutul lor, aceastea fiind tractusuri$e corticospina$e. La nivleul puntii, limita este data de un plan conventional ce trece tangent la fata anterioara a leminiscului medial, dar acest plan desparte piciorul de calota. Mai sus, la nivelul mezencefalului limita dintre picior si calota este data de un nucleu bogat in pigment negru, el fiind su&stanta neagra. In calota trunc%iului cerebral gasim nucleul de origine a nervilor cranieni care ocupa un anumit segment al trunc%iului, iar un asemenea segment poarta numele de encefa$o!er. .cesta este omolog cu mielomerul medular. Intre nucleii unui nerv cranian dintr-un encefa$o!er se inc%id arcuri refle(e segmentare care sunt ec%ivalente cu arcurile refle(e spinale. Insa arcurile refle(e se pot inc%ide si intre nucleii nervilor cranieni din encefalomere diferite. Si aceasta da posibilitatea realizarii unor arcuri refle(e polisegmentare ale trunc%iului cerebral. /in acest motiv nucleii nervilor cranieni sunt numiti nuc$ei seg!entari7nc ec9iva$entiLnc nervi$or cranieni8 ai trunc%iului cerebral. In trunc%iul cerebral gasim si nuclei care controloeaza activitatea refle(or medulare a trunc%iului cerebral. 0i sunt plasati in pozitiile cele mai favorabile functiei de coordonare. 2ie in derivatie pe una sau mai multe cai nervoase, fie pe traectul acestor cai, fiind insirati in lungul trunc%iului cererbal, astfel incat nucleii de coordonare se numesc nuc$ei interseg!entari7nc proprii8. /in punct de vedere embriologic nucleii intersegmentari deriva din materialul migrator al placii tectale ai tubului neural primitiv. In afara nucleilor segmentari si a celor intersegmentari, in partea dorsala a trunc%iului se dezvolta prin diferentierea placii tectale centrii nervosi de integrare sup numiti centrii supraseg!entari7nc de integrare sup8, rol in intregrare si coordonare a functiilor comple(e. La niveul rombencefaului este cerebelul, la nivelul mezencefalulului sunt tuberculii cvadrigemeni. ;?. Nuc$eii ec9iva$en'i ai trunc9iu$ui cere&ra$ % Nuc$eii seg!entari 'eprezinta nucleii de origine si de terminare a ultimelor 1? perec%i de nervi cranieni. "lasic acesti nc au fost descrisi ca fiind derivati din subt cenusie a maduvei spinarii, rezultand din incrucisarea la nivelul bulbului a cailor motorii piramidale si a cailor senzitive. "onform acestei teorii, cornul ventral al maduvei spinarii este decapitat de incrucisarea piramidala in coloane: una ce deriva din cap si alta care deriva din baza cornului anterior. "ornul dorsal al maduvei va fi la randul lui decapitat de incrucisarea cailor spino talamice in alte coloane, una care rezulta din cap si alta din baza cornului posterior. /in fiecare jumatate a substantei cenusii -R ; coloane. .ceasta teorie mai spune ca, coloanele rezultate din capetele coarnelor ventrale raman la loc in timp ce toate vor fi trase sub planseul ventriculului, datorita facturii ca si canalul medular se aproprie de fata dorsala a trunc%iului si se desc%ide la nivelul ventriculului al ;-lea. ,oate coloanele de subts cenusie care urca in lungul trunc%iului for fi fragmentate la randul lor de fibrele arciforme intr-o multime de nuclei care reprezinta nucleii de origine si de terminare a nervilor cranieni. Urmeaza zona efectorie viscerala, zona efectorie somatica.
/atorita modificarilor de pozitie si incurcisarii cailor vegetative si modificarii pozitiei coloanelor de substanta cenusie, la nivelul trunc%iului coloanele de subsatanta cenusie vor fi puse dupa o curba, co$oana so!atica eferenta, viscera$a eferenta, specia$a si co$oana viscera$a eferenta genera$a. )e celalata ramura a curbei se vor gasi co$oana aferenta genera$a+ viscera$a aferenta specia$a. 0i bine, aceasta teorie clasica este contestata din mai multe motive, unul este faptul ca la nivelul trunc%iului cebreral se pot indentifica si coloane vegetative, o coloana motorie, o coloana senzitiva. /aca aceste coloane deriva din zona vegetativa a mduvei, desprinderea lor nu pate fi e(plicata prin incrucisarea fibrelor. .ceasta teorie mai este contestata de faptul ca nu peste tot la nivelul tr cerbal se gasesc fibre arciforme care sa fragmente aceste coloane. - alta c%estiune care contesta aceasta teorie este faptul ca o parte din elementele fetei si gatului deriva din alta parte ce nu are corespondent medular. 3u putem sa stabilim o relatie de cauzalitate intre fragmentarea subt cenusii din bulb si incrucisarea cailor motorii si senzitive. /in lama fundamentala la nivelul maduvei spinarii se creeaza cornu$ ventra$. La nivelul rombencefalului, neuronii se organizeaza in coloane, una so!itica ec9iva$enta cu cornul ventral al maduvei si una bran%iala ce nu are ec%ivalent cu maduva spinarii. La nivelul mezencefalului neuronii se grupeaza intr-o singura coloana somitica motorie, in prelungirea celei de de inainte. In santul limitant, la nivelul maduvei spinarii rezulta zona vegetativa a acestuita, la nivelul rombencefalului rezulta doua coloane vegetative, una motorie si una vegetativa senzitiva. La nivelul mezencefalului ramane numai coloana motorie. La nivelul maduvei spinarii rezulta neuronii posteriori, la niv rombencefalului neuronii se organizeaza in o co$oana sen*itiva !otorie si una sen*itiva &ra9ia$a fara ec%ivalent cu cornul posterior. In concluzie, la niv rombencefalului din fiecare segment rezulta coloane, la niv mezencefalului din fiecare sgement la peretelui lateral rezulta numai cat 1 sg coloana ce prelungeste una dintre cele segmentare corespunzatoare la nivelul rombenecefalului. "oloanele bran%iale motorii sau senzitive nu au corespondent. ,oate aceste coloane se vor dezvolta independent de incrucisarea cailor motorii sau a celor senzitive in cursul dezvoltarii acestora. )e masura ce aceste coloane se formeaza dea lungul tr cerebral, ele se vor fragmenta in segmente mai mici care sunt nc nervosi. .cestia sunt nc nervilor cranieni si ei reprezinta nc de origine reala a fb motorii pt nervii cranieni daca acesti nc au rezultat din fragmentarea coloanelor motorii, fie motori de terminare ce contin al -lea neuroni ai cailor senzitive ve%iculate de n cranieni ce rezulta din fragmentarea coloanelor senzitive. 3euronii care primesc informatii dintr-un anumit teritoriu incep sa se izoleze de coloana respectiva si constituie nuclei aparte ai n cranieni. .cest fenomen in care neuronii se izoleaza si se grupeaza a fost denumit neuro&iotaxie7') Acumulare treptata, filogenetica, de neuroni cu aceeasi functie, %n acelasi loc %n S(C. )) *odel de constituire a centrilor nervosi.). .cesti nuclei sunt centrii segmentari ce reprezinta un aparat protoFinetic ai ap. cerebral. Nuc$eii din su&t cenusie sunt nc care sunt ec9iva$enti cu &a*a cornu$ui anterior. Inerveaza musculatura provenita din somite, ele se gasesc la e(tremitatea cefalica a embrionului, aceasta coloana !somatica eferenta$ este reprezentata de urmatorii nuclei: La nivelul &u&$ui se gasesc nc motor din aripa alba interna si care inerveaza musculatura limbii derivata din somitele >,6. In punte avem nc motor al abducensului !#I$, el se gaseste in grosimea eminentei teres. In !e*encefa$ se gaseste nc co%learului si nc oculomotorului ambele aseszate sub apeductul lui SElvius ,oti n cranieni de aici isi au originea pe fata ventrala a trunc%iului cu e(ceptia n tro%lear ce se afla pe fata dorsala. .. Co$oana &ran9io!otorie sau co$oana viscera$a eferenta specia$a, ea continua capul cornului anterioar medular. Inerveaza musculatura din natura arcurilor bran%iale, se gaseste in plina subt alba a trunc%iului si nu patrunde in pedunculii cerebrali. In bulb % nc a!&iguu - originea fb nervilor glosofaringian, vag si accesor bulbar In punte se gaseste nc motor al facialului si nc motor al tri!emenului Nc. a!&iguu Nc !otor a$ facia$u$ui - cuprinde grupe nucleare (c superior care comanda contractia musc%ilor frontali si orbiculari ai pleoapelor ce primeste aferente de la ambele emisfere cerebrale. (c inferior comanda restul musc%ilor pielosi ai fetei si primeste aferente corticale numai de la emisfera contralaterala. /aca ne gasim in fata unei paralizii faciale prin leziuni ale neuronilor corticali, acesta lasa libere miscarile fruntii si a globilor, in timp ce restul fetei este paralizata. Nc !asticator a$ trige!enu$ui se gaseste deasupra nucleului motor al facialului, in profunzimea calotei pontine. ,oti nervii care i-au nastere din nc derivati din coloana motorie bran#iala se distribuie musc%ilor care rezulta din evolutia arcurile bran%iale.
Nervu$ arcu$ui 1 &R trigemenului, musc%ii mandibulari Nervu$ acru$ui # -R facialul , musc%ii pielosi ai gatuluui si fetei Nervu$ arcu$ui ; -R glosofaringian
Nervu$ arcuri$or D+6 -R mus%ii laringelui si faringelui 2ibrelor motorii ale acestor nervi li se adauga fibre senzitive si vegetative astfel incat devin nervi mi(ti. -riginea lor este pe fata anterolaterrala a tr cerebral D. Co$oana viscera$a aferenta genera$a sau co$oana vegetativ sen*itiva. 0ste omoloaga portunii vegetative receptoare din maduva. 3c acestei coloane sunt in parte necunoscuti. La ei soseste sensibiliatea culeasa de n vag si glosofaringian, mai bine precizati sunt nuclei asezati in partea laterala a aripii cenusii : n dorsal senzitiv al va!ului si n rotund al !losofarin!ianului . ". Co$oana viscera$a aferenta specia$a , este ec%ivalenta cu baza conului posterior. 2ormeaza la nivelul bulbului nc tractului solitar in care fac sinapsa de jos in sus fb gustative ale n vag, glosofaringian si intermediar al lui Irisberg!facial$. )ortiunea craniala a acestui nucleu primeste toate fb care transp sensi gustativa, fiind numit nc gustativ al lui 3ageot. 3c este asezat si corespunde portiunii mijlocii a aripii cenusii. /. Co$oana so!atica aferenta genera$a corespuned capului conului posterior, este un nc care se intinde in tot lungul centrului cerebal din portiunea bulbului pana in calota mezencefalului. Si lui i se descriu 1 portiuni. portiunea bulbara: nc tractu$ui spina$ a$ trige!enu$ui , la nivelul lor fb fac sinapsa cu fb care transp sensibilitatea termoalgezica a fetei. 0le intra in trunc%i la nivelul fetei ventrale a puntii, se inflecteaza descendent si constituie radacina desc a trigemenului, radacina cea mai voluminoasa. 2b nociveptive ale trigemenului au o somatotropie la niv sinapsei lor in nc tractului spinal, de jos in sus fac sinapsa fb aduse de n mandibular, apoi ma(ilar si oftalmic. portiunea pontina poarta numele de nc senzitiv sup al n. trigemen, aici vin fb ce ve%iculeaza sensi cutanata din teritoriul n. trigemen . In mezencefal se gaseste nc tractu$ui !e*encefa$ic a$ trige!enu$ui unde fac sinapsa fb proprioeptice ce aduc e(citatiile de la nivelul musc%ilor pielosi ai fetei. 0ferente care pleaca din nc tactului spinal se alatura tractului spino talamic lateral. 2ibrele care provin din nc pontin si mezencefalic se alatura lemnsiscului median. 0. Co$oana so!atosen*itiva sau co$oana so!atica aferenta specia$a" corespunde cornului post al maduvei, se afla la jonctiunea bulbopontina si este reprezentata de nc acustici si nc vestibulari situati in bulb si punte. 0i pot fi ec%ivalati cu cornul posterior pt ca la fel ca si acestea, reprezinta un segment exteroceptiv corespunzator nc. acustici, si unul profund proprioceptiv reprezentat de nc vestibulari. Nc. co9$eri Nc vesti&u$ari formeaza o masa nucleara voluminoasa, se gasesc la jonctiunea bulbului cu puntea, in dreptul fetei dorsale si laterale a puntii. Masa nucleilor este artificial impartita in ; nuceli: medial!Sc%Galbe$, lateral!/eiters$, superior!Dec%tereG$ si inferior!'oller$.
Nucleii interse!mentari ai trunchiului(nucleii proprii) - Se gasesc la nivelul bulbului, puntii si mezencef In &u$& gasim: In punte gasim In !e*encefa$ gasim: o nc pontini o subst neagra o nc olivari o nc rosu o nc. olivari accesori medial si dorsal, o nc interpeduncular o nc arcuati, o nc interstitial o aria postrema o nc comisural o nc Holl!gracilis$ si nc Durdac%!cuneat$. o nc cuneat accesor al lui von MonaFov
;@.Nuc$eii graci$ si cuneat Nuc$eu$ $ui 3o$$ proemina pe fata dorsala a bulbului sub forma unei umflaturi, numita clava. 0l se intinde in jos pana la obe(, in timp ce nc%u$ $ui Burdac9 este asezat dorsal de nc lui Holl, il depaseste in inaltime si coboara ceva mai putin caudal. /aca facem o sectiune orizontala prin bulb, acest nc apare sub for!a trung9iu$ara.
"ei nc Holl si Durdac% rerezinta al -lea neuron pe traseul cailor spino-bulbo-talamo-corticale, neuroni de releu care primesc tractusurile respective, isi trimit a(onii ventral, acestia se incruciseaza, realizeaza incrucisarea filiforma sau decussatio $e!niscoru!7decusatia sen*itiva8. /upa incrucisarea lor fibrele i-au directie ascendenta si formeaza $e!niscu$ !edia$. La partea dorso-laterala a nc lui Durdac%, sub corpul restiform se izoleaza un grup de neuroni ce alcatuiesc nc lui &on *ona+ov. parte din a(onii neuronilor din nc Holl si Durdac% si unii din nc lui von MonaFov nu se indreapta catre lemniscul medial ci vor forma fibrele arciforme ale bulbului. ;E. Nuc$eii o$ivari &u$&ari Co!p$exu$ o$ivar este alcatuit din nc o$ivari si nc o$ivari accesori !edia$i si dorsa$i. /pdv filogenetic, cei mai vec%i nuclei din bulbi sunt nc olivari accesori ce provin prin migrarea unor celule din placa alara. Nc o$ivar !sau oliva bulbara$ este situata dorso-lateral de priamida bulbara, se intinde cranial pana aproape de punte. )e o sectiune orizontala are forma unei pungi de tutun de pipa ce contine un %il indreptat medial si dorsal. 0a circumscrie in interiorul ei o portiune de subtanta alba numita centrul medular al olivei ce comunica prin %ilul acestuia cu restul substantei albe a bulbului. -liva este inconjurata de o capsula de fibre nervoase mielinice numita amiculum care este formata din terminatiile tractusului central al tegmentului. Nc o$ivari accesori !sau paraolive$ unul medial si unul dorsal. o Ce$ !edia$ este situat medial si ventral de nc olivar, lateral de lemniscul medial si piramida bulbara. o Ce$ dorsa$ este situat evident dorsal de portiunea mediala a nc olivar. -livele au cone(iuni ascendente si descendente. .ferentele olivelor sunt aferente ascendente si descendente. Aferente$e ascendente sunt de origine medulara. In cea mai mare parte, aceste fb sunt incrucisate. 0le sunt formate din cele componente ale fasc. spinoolivare si din unele fb din cordoanele posterioare care se proiecteaza pe nc olivari accesori. .ferentele ascendente conduc informatii e(tero si proprioceptive periferice. .ferentele descendente sunt de mai multe categorii: o fb care isi au origine ai corte( : corticoolivare ce se proiecteaza pct cu pct si bilateral pe lama ventrala a olivei. Unele fb fac in prealabil sinapsa in formatiunea reticulata. 0le asigura controlul cortical asupra olivei. o 4ractul central al 4e!mentului , cel ipsilateral se termina pe lama dorsala a olivei si pe nc olivar accesor medial. .cest tractontine fb de la talamus !talamoolivare$, are fb de la globus pallidus !ce trec prin ansa lenticulare$, apoi ajunge la nc rosuunde face sinapsa si secontinua ca fb rubro-olivareB mai sunt fb care vin de la subst cenusie centrala vecina coliculului superior. )rin intermediul nucleului renticular si a celui rosu se realizeaza controlul indirect al nucleilor olivari. o .lte fb catre olive vin de la cerebel, fibre cerebeloolivare ce ajung aici prin pedunculul cerebelos inferior. Eferente$e comple(ului olivar sunt fb care merg la maduva spinarii ! olivospinale si fibre olivocerebeloase) ce alcatuiesc o parte din fasc ascendente. 0le decuseaza pe linie mediana, trec de partea opusa, strabat nucleul olivar contra lateral si constituie in acest fel fibrele interolivare. .lte fb se indreapta dorsal traverseaza tracturile spinotalamice, tractul rubrospinal si tractul spinal al trigemenului. Intra in )"I si se termina fie ca fibre agatatoare pe scoarta cerebelului, fie ca fibre musc%ioase la nivelul nc cerebelosi. 2b care pleaca din nc accesor oli var sunt considerate continuare a fb spinoolivare si ele se termina pe paleocerebel. 2ibrele care isi au originea in oliva principala sunt considerate o continuare a fb corticoolivare, cu o somatotropie precisa si ajung la scoarta cerebeloasa. .ceste cone(iuni ale olivelor si paraolivelor ne arata ca acest comple( olivar reprezinta un centru de convergenta care este interpus intre etajele superioare dintre maduva si cerebel. Nuc$eii arcuati % 0i apar ca o banda ingusta fragmentata pe fata anterioara si mediala a piramidelor bulbare, sunt considerati nc pontini migrati. Aferente$e sunt fb corticopontine ce depasesc puntea, intra in piramida, apoi parasesc piramidele si se termina in nc arcuati.
.vem categorii de eferente: unele formeaza fb arcuate e)terne, ventrale care isi au originea bilateral se alatura tractusului spinocerebelos posterior si intra in cerbel prin )"I impreuna cu fb cortico arcuate formeaza ca$ea cortico%arcuat% cere&e$oasa. Unel formeaza fb arcuate interne, fb se indreapta dorsal, strabat bulbul, se decunseaza pe planseul ventriculului I# si se alatura fibrelor ponto-bulbare si fibrelor cuneo-cerebeloase, constituind strii$e !edu$are ce apoi ajung la cerebel pe calea )"I. In punte gasim: nc pontici, olivele pontine si corpul trapezoid si nc lemnsicului lateral Nuc$eii puntii % Sunt grupe neuronale de forma si marimi diferitem imprastiate printre fibrele portiunii ventrale a puntii ,livele pontine si nc corpului trapezoid... (c lemniscului lateral... Nc !e*encefa$ici" 3c rosu, subt neagra, nc intersitial, nc lui darsFiovici si nc interpeduncular. DC.Nc rosu 0ste unul dintre cei mai mare nuclei ai mezencefalului, ocupa o pozitie relativ centrala in calota pedunculilor cerebrali. 0vident are culoare rosiatica din cauza incarcarii cu pigment al neuronilor sai dar si datorita bogatiei de vase aflate la acest nivel. In sens longitudinal nc rosu patrunde prin polul sau superior pana in reg subtalamica a diencefalului, iar polul inferior ajunge pana la nivelul unui plan ce trece prin marg anterioara a tuberculilor cvadrigemeni posteriori. Structural este alcatuit din portiuni: portiunea !agnoce$u$ara de talie mare saraci in pigmenti !polul inferior, partea cea mai vec%e filogenetic -R paleo"rubro$ contin neuroni voluminosi ai caror prelungiri formeaza tractul rubrospinal portiunea parvoce$u$ara alcatuita din neuroni mici dar bogati in pigmenti si asezati in portiunea superioara !portiunea mai nou, neo"rubro$. .ceasta portiune contine neuroni mici stelati bogati in pigment galben-roscat. 3c rosu primeste aferente" fi&re$e corticoru&rice, fibrele desprinse de la scoarta cerebrala a loblului frontal + fi&re$e strioru&rice cu originea in globuss pallidus, despinse de la corpul striat din fb ansei lenticulare, fi&re cere&e$oru&ice % contingentul cel mai masiv care soseste de la cerebel prin )"S.
fi&re tectoru&rice fi&re vesti&u$oru&rice .ceste fb care ajung la nc rosu cu orig in nc dintat. ,rec prin )"S, intra in portunea caudala pedunculilor, toate aceste fb se unesc cu cele de partea opusa si formeaza incrucisarea!decusatia$ IerneFing.. /upa incrucisare unele fb fac sinapsa in nc rosu, alte fb se indreapta catre nc ventral lateral al talamusului, acestea sunt fb cerebelotalamice. 3c rosu are cone(iuni cu subt neagra, tuberculii cvadrigemeni si cu formatiunea reticulata. Eferentele sunt trimise spre tr.cerebral, cerebel si maduva f& ru&roo$ivar cu originea in portiunea parvoce$u$ara f& ru&roreticu$are f& ru&rota$a!ice f& ru&rospina$eB fasciculul central al calotei sau f& diencefa$o%ru&ro%o$ivare, de la el pleaca f& ru&ro% reticu$are ce se continua ulterior cu f& reticu$o%spina$e catre neuronii moto-medulari, ce merg prin tractul central al tegmentului. /atorita acestor legaturi nc rosu are rol in distribuirea si reglarea tonusului muscular. 5i&re$e ru&rocere&e$oase directe sau incrucisate sunt organizate somatotropic si ajung prin )"S sa se proiecteze pe nucleul globos,umbeliform si dintat. Legaturile nucleului rosu cu cerebelul se fac fie direct prin fb rubro-cerebeloase, fie indirect prin fb mediate de oliva si nc reticulat lateral. 3c rosu este un centru catre i!pu$suri$e striate catre !aduva , un centru catre i!pu$suri$e cortica$e catre cere&e$ si !aduva si un centru de feed&acB cere&e$os. .re rol in sinergizarea miscarilor corpului si este un centru integrator pt refle(e labirintice de atitudine si postura, coordoneaza miscarile automate si semi automate, lezarea unilaterala da sindromul DenediFt cu miscari motorii ipsilaterale si tulburari motorii contralaterale. .ceste tulburari sunt caracterizare prin tremor, ata(ie !imposibilitatea de a coordona grupele musculare in cursul miscarilor voluntare - apar miscari imprecise, ezitante$ si miscari coreiforme !miscari rapide, scurte, involuntare, dezordonate si necoordonate care intrerup miscarile normal coordinate$.
D1. Su&stanta neagra Un nc voluminos intins transversal intre cele fete ale pedunculilor cerebrali !de la fata laterala pana la fata mediala a pedunculilor cerebrali$. .re forma semilunara. 0ste mai voluminoasa la e(tremit mediala unde este traversata de fb ale n oculomotor!III$. /.p.d.v structural, subst neagra are zone: una posterioara si caudala unde gasim neuroni mari si mijlocii care sunt dopaminergici, aceasta este bogat incarcata cu pigment negru si contituie parx co!pacta a subst negre. Incepand de la ; ani, neuronii subt negre se incarca cu un pigment negru care confera si denumirea. una antero-superioara are bogata in fb si saraca in neuroni!are un asect reticulat la($B neuronii nu contin pigment, dar sunt bogate in 2e, constituie parx reticu$ata. Aferente$e subt negre: o fb corticoni!rice & sunt in nr mic, disersate, de la scoarta cerebrala a $o&i$or fronta$i de la ariile ;,5 si in ariile postcentrale, dar are aferente de la $o&u$ parieta$ si de la $o&u$ ter!pora$ numite f& cortico% nigrice. o fb strioni!rice - )rimeste aferente de la corpul striat si nc subtalamic al lui LuEs prin fb ansei lenticulare. .cestea sunt fb strio-nigrice si au o reprezentare topografica fb ce provin din capul nc caudat & se proiect in partea rostrala a subst negre fb ce provin din corpul nc caudat & se proiect in zona ventro-lat fb cu org in puntamen & se proiect in zona sit post de fb n oculomotor !partea dorsala a putamenuluise proiect lat, iar partea ventrala si proiect medial o )rimeste aferente de la caile auditive, optice, lemnsicale, ele vin sub forma unor colaterale!colaterale ale leminiscului medial$ sau din fb directe prin intermediul coliculilor cvadrigemeni. Eferente$e pleaca fie asc fie desc. Unele eferente coboara pana in bulb si maduva - fi&re$e nigro%spina$e si nigro%&u$&are. .lte eferente intra in calota si se indreapta catre neuronii motori craneini. .ltele merg catre nc corpului striat si constituie contingentul de fb striate ce se termina in nucleul caudat si in putamen & f& nigro%striate astfel se form o bucla feed-bacF inc%isa, strio-nigro-striata cu rol in reglarea sintezei de dopamina .ltele sunt f& nigro%cortica$e si nigro%ta$a!ice. "ele nigro%ta$a!ice au originea in zona reticulata si ajung in talamus la nucleu ventral antero-lateral!#.L$ , ventral intermedio-lateral!#IL$ si nc dorso median!/M$. 2b nigro%teg!entare se termina in formatiunea reticulata!2'$ si de aici ajung la motoneuronii ca fibre spinale. Substanta neagra are ro$ in !entinerea !iscari$or asociate,!e(presia fetei legata de limbaj, miscarea bratelor in timpul mersului$ In portiunea compacta a subt negre se sintetizeaza dopamina, depozitata in 1 regiuni: corpul striat !nc caudat si putamen$, in aria septala si in tuberculul olfactiv. Lezarea nucleilor striatului duce la acumularea dopaminei in subst neagra. Stationarea dopaminei in subst neagra duce la cromatoliza subst negre si apar la periferie fenomene motorii ce carac. boala )arFinson sau coreea Cuntington. Nuc$eu$ interstitia$ a$ $ui CaIa$ Nc accesor a$ ocu$o!otoru$ui , asezat dorso medial fata de nc oculomotorului, medial sub el se desc%ide apeductul lui SElvius in ventriculul III, el este intercalat intre fb fasc longitudinal post. #in aferente o 2b vestibulo-interstitiale & de la nc vestibulari, prin fasc longitudinal medial !2LM$, o 2b cerebelo-interstitiale & de la nucleii dintati ce vin prin )"S, o 2b strio-interstitiale si fb palido-interstitiale & de la corpul striat, prin ansa lenticulara o 2b de la coliculul superior. o 2b nigro-interstitiale & de la subst neagra )rincipalele cone(iuni ale nc intersitial se fac cu corpul geniculat lateral prin intermediul corpului anterior . Eferente$e se indreapta catre o fb catre nucleii n oculomotori!rol in miscarile verticale si rotatorii ale oc%iului$
o fb directe pt nc vestibulari medial pe cale 2LM, o fb bilaterale ce merg pe nc nervuluitro%lear !I#$ o fb ce merg la centrul irido-dilatator din maduva.!rol probabil fotomotor$ /atorita cone(iunilor care le are, nc intersitial este considerat un centru subcortical insemnat pt miscarile verticale si rotatorii ale globului ocular. /aca este lezat apare paralizia conjugata a globului ocular. Nuc$eu$ co!isur$a$ 0arBsc9eMitsc9 .sezat post de nc interstitial si pst-lat de nc oculomotorului. Si el este conectat cu nc cerebelului si cu nc corpului striat. 2unctia lui este inca neclara. Nc interpeduncu$ar 0ste asezat in fosa interpedunculara, pe line mediana. .re o principala cone(iune rerpezentata de cone(iunea cu nc 9a&enu$ar care se gaseste in ung%iul %abenular al epitalamusului, de care este legatt prin tractul %abenulo-interpeduncular --R fasciculul lui MaEnert. .cest nc trimite eferente spre corpii mamilari si tegmen mezencefalic ptin tractul mamilotegmentar, spre nc subst reticulata a trunc%iului cerebral. 3c interpeduncular este o struct interpusa pe traectul cailor oflactive refle(e si joaca fata de caile aferente un rol de aparat de filtrare si de in%ibitie intervenind in fenomenele psi%ice corticale si in cele afective diencefalice.
#6. 5or!atia reticu$ata a trunc9iu$ui cere&ra$+ ase*are+ genera$itati 'eprezinta o matrice neuronala prin oc%iurile careia trec fascicule si nuclei specifici. .ceasta formatie se intinde din partea superioara a maduvei pana in regiunea subtalamica si este formata din mase neuronale multiple, organizate in grupuri de nuclei, si o retea imensa de fibre dispuse in toate sensurile. Nuc$eii su&stantei reticu$ate L su&stanta reticu$ata 'eprezinta partea cea mai vec%e a tr cerebral, ea ocupa spatiul din afara cailor specifice, spatiul dintre nc segmetari si intersegmentari ai calotei tr. Subst reticulata se prez sub forma unei vaste retele de fb nervase si nuclei, fb care sunt %omolaterale, ipsilaterale care sunt longitudinale asezate transversal, deci fb variat orientate, in oc%iul acestor fb gasindu-se numerosi nc asezati in grupe nucleare, ei alcatuind nc formatiunii reticulate. Identificarea acestor nc se realizeaza pe criterii functionale si neurosecretorii. In acesti nuclei se fac numeroase sinapse ceea ce ne e(plica caracterul difuz al activitatii formatiei reticulate dar si importanta functionala. La subst reticulata vin numeroase informatii. Subt reticulata asociaza aceste info, le transforma in mesaje generale nespecifice difuze si aceste mesaje nespecifice difuze sunt proiectate pe majoritatea struct sist nervos central astfel incat subt reticulata asigura tonusu$ de fond sau tonusu$ dina!ogen a$ sist nervos centra$. .cest tonus este datorat faptului ca activitatile cele mai comple(e se desfasoara fara pauza si influ(urile eferente sunt intoarse spre locul de origine al celor aferente, fie direct fie indirect iesind prin cei poli ai formatiunii reticulate. )olul inferior da nastere cailor descendente de control, cai facilitatorii pentru regiunile unde ajung caile descendente spinale. .ceste ajung la neuronii si interneuronii medulari si le moduleaza activitatea. )olul superior da nastere la caile ascendente, cai difuze cu rolul esential in mentinerea starii de vigilenta corticala la nivelu struct de integrare. 2ormatiunea reticulata este cea care realizeaza ec%ilibrul intre factorii vietiii de relatie si cei ai vietii vegetative constituind o cale comuna pt info care vin din mediu int si e(t. 3ucleii formatiei reticulare sunt impartiti in 1 grupuri : centrali, lateral, paramedian si mediani. A. Nuc$eu$ reticu$at centra$ Se aseaza in centrul calotei trunc%iului, nucleii centrali se desosebesc intre ei prin citoar%itectinica, topografia si forma fiecaruia. 3ucleii centrali sunt in numar de 5 si se gasesc : - in bulb: nc reticu$at ventra$ &u$&ar 7 in [ inf a bulului$ si nc reticu$at gigantoce$u$ar7!agnoce$u$ar8 &u$&ar !in [ sup a bulbului$ - in punte: nc reticu$at pontin cauda$ care se cont cu nc reticu$at pontin ora$B dorsal de LM se afla nc reticu$at a$ teg!entu$ui pontin - in mezencefal: nuc$eu$ reticu$ar !e*encefa$ic. ,oata masa nc centrali este traversata de tractul central al tegmentului!,",$ si masa este impartita in reg:
una laterala, senzoriala - care primeste informatii nespecifice de la nc tracturilor spinotalamiceB de la nucleul tractului solitar cu informatii de la nervii facial, glosofaringian si vagB de la lemniscul trigeminal cu informatii de la cap si gatB si de la nucleii acustici si vestibulari!nc vestibuloco%leari$. una mediala, efectorie - reprezinta locul de origine al fascicolelor asc si desc al formatiei reticulate.
"urentii descendenti stau la originea fasc spinale laterale si mediale 2b care pleaca din sgementul bulbar au o actiune in%ibitorie pe motoneuronii spinali si i-au numele de informatia reticulata descendenta in%ibitorie. 2b care pornesc din sgementul ponto mezencefalic, au o actiune facilitatorie si formeaza formatiunea reticulata desc facilitatorie. #?. Nuc$eii centra$i 7!edia$i8 fi&re ascendente .$ "urentii ascendenti folosesc cai : - calea talamica reprezentata de sistemul talamic difuz !nucleii intralaminari$ spre %ipotalamus, pentru mentinerea %omeostaziei, sau spre neostriat !nucleii bazali ai emisferelor cerebrale$ si corte( - calea e(tratalamica ce ocoleste talamusul, traversand regiunea subtalamica si capsula interna, spre corte(ul limbic. .mbele cai trimit informatii nespecifice corte(ului prin sistemul fibrelor ascendente activatoare corticale !sistemul reticulat activator ascendent & S'..$. .cest sistem determina starea de alarma, vigilenta si starea de veg%e. .cestea reprezinta o conditie necesara pentru receptionarea stimulilor specifici adusi de cai specifice, si pentru realizarea refle(elor trunc%iului cerebral. #?. Nuc$eu$ reticu$ar centra$ fi&re ascendente Curentii ascendenti ai formatiunii reticulate pornesc de la nc giganto celular, de la nc reticular medial si pontin caudat. .jung la %ipotalamus, unde controleaza %omeostazia, la nivelul scoartei mentine vigilenta si tonusul scoartei cerebrale. 0le ajung prin intermediul sistemului difuz talamic si prin centrul median pe cai: o ca$e $ongitudina$a po$isinaptica $enta !cone(iuni intrareticulare$ si o ca$e paucisinaptica $ongitudina$a rapida care ajunge prin intermediul tractului central al tegmenului. .lte fb ocolesc talamusul si formeaza asa zisa cale e(tra talamica. 0le ajung in regiunea subtalamica, o strabat, intra in capsula interna si ajung la neopalium si la corte(ul limbic. 2ibrele au o proiectie difuza pe intreaga suprafata a scoartei si constituie siste!u$ activator ascendent reticu$ar 7S.2.A.A8 ce pune in stare de alarma centrii superiori si creeaza conditii optime pentru a recepta impulsurile senzoriale pe caile specifice. In%ibitie activitatii subt reticulate asc produce somnul !il favorizeaza$. #@. So!nu$ So!nu$ este un proces determinat de abolirea sistemului activator reticulat asc, prin dezactivare pasiva reticulara sau prin stimularea altor structuri care induc somnul, ceea ce constituie dezactivarea activa reticulara. Somnul este o necesitate fiziologica, cam 1+Q din oameni dorm mult, ei au nevoie de F%1# ore de so!n. Somnul variaza cu varsta. "opii mici au nevoie de perioada lungi, la adulti =-6 ore sunt suficiente !napoleon dormea 1-; ore, si mai atzipea 1+ min. ziua$. 0(ista forme alternative ale somnului: cel de baza care daca punem individului 00H constatam ca este caracterizat de unde superficia$e $ente si reprez EC%@CN din perioada de so!n. In timpul so!nu$ui se pastrea*a tonusu$ !uscu$ar al musc%ilor cefei, un prag de trezirea relativ scazut, pacientul are !io*a, iar ref$exe$e spina$e sunt pastrate. So!nu$ rapidPparado(al, este cel profund reprezinta #C%;CN din durata so!nu$ui, el intervine in valuri de 1?-1+ min pe fondul unui somn cu unde lente. Inregistrat pe 0TH somnul este inreg cu un somn rapid ca in starea de veg%e . In ti!pu$ so!nu$ui profund este a&o$it tonusu$ !uscu$ar , sunt a&o$ite ref$exe spina$e, au $oc !iscari rapide a$e oc9i$or , se inreg o serie de fenomene vegetative: 9ipotensiune, &radicardie, rit! respirator neregu$at, la barbat erectia. )ragul de trezire este ridicat, aici visa! !clum anatomia$. Mecanis!u$ so!nu$ui: nc bogati in serotonina ai rafeului, centrul lui \uve, au efect in%ibitor asupra proceselor neuro%umorale in%ibitorii ale mecanismului starii de veg%e diencefalica si a starii comandate de scoarta, ea sta la baza somului superficial. In ceea ce priveste somnul profund, nucleii rafeului trimit impulsuri catre mai multe structuri corticale: catre locul ceruleus !bogat in norepinefrina si monoaminoo(idaza$ principal centru in%ibitor care prin formatia reticulata desc in%ibitorie in%iba neuronii medulari ce duce la prabusirea tonusului musc, iar deviatia este adrenergica. Se duc impulsuri catre centrii importanti, ce e(plica tulburarile vegetative din aceasta faza. Se duc impulsuri la nucleii vestibularii, si prin ei la nucleii n III,I# si #I. Se duc impulsuri catre corpii geniculati e(terni si catre scoarta si actualizeaza aici imaginile onirice !-R visul$. Se duc impulsuri catre scoarta cerebrala pe care o stimuleaza prin fasc medial a terencefalului, ce e(plica ritmul cortical rapid al acestei faze. #@. So!nu$ S-M3UL este un proces activ rezultat prin modalitati:
-R prin suprimarea si abolirea activitatii sistemului reticulat activator ascendent !dezactivare pasiva reticulata$ -R prin stimularea unor structuri care induc somnul !dezactivare activa$. Somnul se caracterizeaza prin stari: a$ somnul de baza, care reprezinta >?-=?Q din timpul de somn si care la randul sau se caracterizeaza prin: este superficial, mioza, pastrarea tonusului musculaturii cefei, pastrarea activitatilor refle(e medulare, electroencefalograma este caracterizata prin unde lente corticale. b$ somnul parado(al, care reprezinta ?-1?Q din timpul de somn si se caracterizeaza prin: este profund, midriaza, abolirea tonusului muscular si a refle(elor spinale, vise, miscari rapide ale globilor oculari !+?-5?Pmin.$, modificari vegetative !%ipotensiune, bradicardie, modificari respiratorii, erectie$. Somnul profund intervine in valuri de 1?-1+ minute, ce se repeta periodic. Mecanisme ce induc somnul 0(ista o ritmicitate in declansarea acestor mecanisme !ritm nictemeral$: a$ Se produc salve de impulsuri care pornesc din nucleii bogati in serotonina ai rafeului bulbar si pontin, care suprima activitatea sistemului reticulat activator ascendent, determinand somnul superficial. b$ Serotonina secretata de nucleii rafeului stimuleaza neuronii din locus ceruleus, neuroni bogati in norepinefrina si monoamino(idaza, care determina o noua salva de impulsuri si intrarea in somn profund. "and aceste mecanisme isi epuizeaza efectul, stimuli specifici dar si nespecifici !transmisi de sistemul reticulat activator ascendent$ determina revenirea la starea de veg%e. Leziuni ale nucleului rafeului determina insomnia totala. Leziuni totale de locus ceruleus determina abolirea somnului profund.
#E. Siste!u$ S.2.A.A. .mbele cai ale fibrelor ascendente din nuclei reticulari centrali trimit informatii nespecifice corte(ului prin sistemul fibrelor ascendente activatoare corticale !sistemul reticulat activator ascendent & S'..$. .cest sistem determina starea de alarma, vigilenta si starea de veg%e. .cestea reprezinta o conditie necesara pentru receptionarea stimulilor specifici adusi de cai specifice, si pentru realizarea refle(elor trunc%iului cerebral. #F. Nuc$eii centra$i 7!edia$i8 fi&re descendente 1$ 3ucleii centrali sunt in numar de 5 si se gasesc : - in bulb: nucleii ventral si gigantocelular - in punte: nucleii pontin caudal, pontin oral si reticulat al tegmentului pontin - in mezencefal: nucleul reticular mezencefalic. .cesti nuclei sunt traversati si impartiti de tractul central al calotei in zone: - laterala !senzoriala$ & care primeste informatii nespecifice de la fasciculele spinotalamiceB de la nucleul tractului solitar cu informatii de la nervii facial, glosofaringian si vagB de la lemniscul trigeminal cu informatii de la cap si gatB si de la nucleii acustici si vestibulari. - mediala !efectorie$ & de la care pornesc grupuri de curenti: ascendenti si descendenti. D$ "urentii descendenti merg spre maduva formand fasciculele reticulo-spinale lateral si medial. a$ 2asciculul reticulo-spinal lateral se gaseste in partea anterioara a cordonului lateral medular, fibrele sale terminandu-se pe lamele 'e(ed 5, >, 6. .cest fascicul are efect stimulator pe musc%ii fle(ori si efect in%ibitor pe musc%ii e(tensori. b$ 2asciculul reticulo-spinal medial se gaseste in cordonul anterior, lateral de tractul cortico-spinal anterior. 2ibrele sale se termina pe lamele 'e(ed >, =, 6, si are efecte inverse decat fasciculul lateral.
;C. Nuc$eii reticu$ari $atera$ si para!edian a$ 3ucleul reticulat lateral se gaseste postero-lateral de oliva bulbara. )rimeste informatii e(tero-, si proprioceptive aduse pe calea fasciculelor spinotalamice, corticoreticulare, spinoreticulare si de la nucleul rosu. 0ferentele sunt spre: ar%icerebel !vermis si regiunea paravermiana$, nucleii fastigiali, fasciculul uncinat care ocoleste pedunculul cerebelos superior si reintra in cel inferior, nucleii paramedian si gigantocelular. b$ 3ucleul paramedian trimite eferente din nou prin pedunculul cerebelos inferior spre cerebel. .cesti nuclei apartin unui circuit in%ibitor cortico-reticulo-cerebelo-reticulo-spinal. ;1. Nuc$eii reticu$ari !ediani a$ 3ucleul rafeului bulbar si pontin
b$ 3ucleii peri%ipoglosali: nucleul intercalat al lui Staderini, nucleul sublingual 'olles, nucleul prepozitus %ipoglos, nucleul paramedian dorsal. c$ 3ucleul dorsal al tegmentului mezencefalic .ferente: -R de la %ipotalamus si sistemul limbic prin fasciculul medial al creierului anterior !2M".$ -R fasciculul longitudinal dorsal -R fasciculul retrofle( -R fasciculul mamilo-tegmentar 0ferente: spre nucleii vegetativi ai trunc%iului cerebral si spre sistemul limbic prin fasciculul longitudinal dorsal !2L/$. .ceste 1 mari grupe de nuclei intervin in mecanismele de integrare vegetativa astfel: - Hrupul 1 -R intervine in mecanismele senzoriale de somn-veg%e - Hrupul -R sunt nuclei motori e(trapiramidali care asigura controlul cerebelos - Hrupul 1 -R sunt nuclei vegetativi care asigura legatura dintre %ipotalamus, sistemul limbic si nucleii trunc%iului cerebral. ;C. Nuc$eu reticu$ar$atera$ si para!edian Intretin legaturi in dublu sens cu cerebelul, primesc aferente de la nucleii reticulati laterali, aferente de tip e(tero si proprioceptive ce vin prin colateralele spino talamice si spino reticulate. )rimesc aferente de la corte( prin f& cortico reticu$ate, de la nc rosu si de la nc fastigian. Eferente$e: se duc catre cerebel f& reticu$o cere&e$oase, organizate somatotropic, fibre cu predominanta ipsilaterala, ajung prin )"I la scoarta vermisului, la scoarta paravermiana, iar de aici la nc fastigiali ai cerebelului. /e la nc fastigial fb se incruciseaza formand fasc uncinat ce intre in )"I si ajung la nc paramedian si giganto-celular. Unele fb sunt cerebelo-spinale ce isi continua drumul. 0ferentele ajung la nc paramedian prin )"I ipsilateral inc%izand astfel circuitul informatiei de la cerebel. .ctiunea este dependeta de ariile corticale in%ibitorii ;S si de caile supresive cerebeloase ce isi au originea in scoarta vermisului si in scoarta paramediana. Se realizeaza un circuit comple( cortico cerebelo reticulo spinos. Nuc$eu$ reticu$at a$ teg!entu$ui pontin .re aferente ipsi si bilaterale de la cortecul frontal si cel parietal, toate eferentele lui ducand spre cerebel. ;1. Nuc$eii reticu$ari !ediani -cupa cea mai mare parte a liniei mediane pana in sub apeductul lui SElvius, ei sunt nc rafeu$ui &u$&ar si pontin+ bogati in serotonina !ro$ in so!n$. 3c rafeului bulbar sunt agregate neuronale mari, situate paramedian strans ionterconectate cu fb ce se unesc pe linie mediana si form rafeuri. .ici avem nc rafeos-obscurus cu rafeu desc si se termina pe neuronii pregg ai lamei > cu efect in%ibitor, nc rafeus-palidus, nc rafeus-magnus avand fibre ce coboara pe lama 1 si si activeaza sistemul analgezic. In punte este nc rafeus-pontis medular si un nc central superior si unul inferior. 3c peri%ipoglosali, nc intercalat al lui Staverini, subst cenusie periapeductala si nc dorsal al tegmentului mezencefalic. Eferente$e vin de la %ipotalamusul anterior, de la sistemul limbic, iar eferentele se duc catre nc vegetativi din tr cerebral catre aria septala si corte(ul limbii. In bulb gasim grupe neuronale respiratorii: unul dorsal ce corespunde subgrupului dorsalateral al nc solitar, a(onul lor merge la lama 6 cervicala si toracala contralaterala, stabilind sinapse de tip e(citator cu motoneuronii nervului frenic si cu motoneuronii ce inerveaza musc%ii inspiratori. .vem un grup ventrolateral ce cuprinde portiunea dorsala a nc ambiguu, cea mai mare parte a neuronilor din aceasta structura au aceeasi destinatie ca cel din grupul dorsal insa multi dintre ei au valoare comisurala. Hrupele neuronale e(piratorii sunt un grup caudal reprezentat de segmentul distal al segmentului retroambiguu, a(onii plecati de aici se duc contralaterali pe maduva, la neuronii lamei 6 si sunt destinati !usc9i$or respiratori. La jonctiunea bulbo pontina avem co!pe$xu$ neurona$ Bo$t*inger care are a(oni ce se indreapta contra lateral spre interneuronii lamei 6 si care au actiune in%ibitorie asupra m inspiratori. In punte nc respiratori nc se gasesc sub )"S. Hrupul inspirator are actiune tonica pe grupurile neuronale inspiratorii bulbare, grupele inspiratorii sunt nc $ui Co$ic9er si nc para&ran9ia$ ce constituie subtratul centrului neurota(ic. Hrupele respiratorii pontine primesc aferente de la nucleul paravetricular %ipotalamic, de la nc central ai amigdalei, de la aria tegmentara ventrala si de la nc solitar. .u neuroni reticulati superificali receptori, sensibili la presiune, p% sangvin si la variatiile concentratiilor gazelor respiratorii si au neuroni centrali --R dau rit!u$ respirator. Centri cardiovascu$ari ai formatiunii reticulate au o reprezentare mai putin precisa, apar ca populatii neuronale grupate sub forma unor arii presoase si depresoase. In trunc%i , ariile presoare sunt situate rostro lateral, ariile depresoare sunt caudo-mediali. .cesti centri au o componenta comuna reprezentata de nc solitar, unde ajung toate aferentele periferice, iar eferentele de aici se indreapta catre nc dorsal al vagului si catre comple(ul retroambigual unde sunt neuronii pregg ai refle(elor depresoase. .lte eferente ajung in arii depresoase bulbare !a1-Ra>$, iar a(onii sunt conectati cu lama = a maduvei toracice unde se gasesc neuronii gg simpatici.
Nc supraseg!entari La nivelul rombencefalului: cerebelul si la nivelul mezencefalului: tuberculii cvadrugemeni Tu&ercu$ii cvadrige!eni ating ma(imul de dezvoltare la vertebratele inferioare. La cele superioare odata cu procesul de teleencefalizare acesti centrii isi pierd functia de integrare si devin centrii ref$exi pt ref$exe$e vi*ua$e !tu&ercu$ii anterior$ si pt ref$exe$e auditive !tu&ercu$ii posteriori$. D#. Co$icu$ii cvadrige!eni superiori Xcoliculii cvadrigemeni sunt sup si inf, intre ei e(ista un sant long si unul transversal, care form santul cruciform. "oliculului cvadrigemen superior are o struct stratificata. /e la suprafata spre prof sunt constituiti din !ai !u$te straturi: a. un strat *ona$ de subst alba, repr de fb cortico-tectale de la scoarta cerebrala occipitala ariile 1>,1=,16 b. un strat cenusiu superificia$7ext8 & contin neuroni de talie mica, ce isi trimit dentrite spre stratul zonal, iar a(onii spre straturile profunde c. un strat !edu$ar superficia$ 7strat optic8 & form din fb ramificate ale tractului optic, din fb provenite din ariile vizuale si din unele fb ale caror eferente se duc la retina!asig refle(ele de mioza si midriaza$ !fb retinotectale si fb corticotectale$ d. un stratu$ cenusiu !iI$ociu 7inter!ediar8 este format din neuroni !ari ai caror a(oni se indreapta spre stratul cenusiu profund, participand la formarea fibrelor eferente. e. un stratu$ !edu$ar !iI$ociu 7strat $e!inisca$8 este alc din fb aferente venite din tractul spinotalamic, spinotectal, ale LM!leminisc medial$ si LL!leminisc lateral$ si fb eferente care merg spre talamus f. un strat cenusiu profund - din el si din stratul cenusiu mijlociu pleaca fb eferente ale coliculului cvadrigemen superior. g. un strat !edu$ar profun & repr de eferentele ""S Aferente$e: o de la tractul optic, o de la corpul geniculat lateral, o de la corte(ul cerebral - scoarta cerebrala occipitala si frontala !fb cortico-tectale$, o de la maduva spinarii !fb spinotectale$, o de la nc rosu !fb ribrotectale$, de la subst neagra!fb nigrotectale$, o de la coliculi cvadrigemini inf cu rol refle( Eferente$e pornesc din stria medulara interna si stradul medular profund catre nc pupilar, tractul spinal. Sunt asc si desc: cele ascedente - fb tecto-corticale & spre corte( cerebral, fb tectotalamice, fb tecto%abenulare cele descendente - tract tecto-nuclear lat, tract tecto-nuclear med, tract tecto-spinal & fb tecto-reticulare !spre subst reticulara cu rol in activarea corte(ului vizual$, & fb tecto-tegmentale !pt nc rosu si subst neagra$B & fb tecto-nucleare prin 2LM!fasc long medial$ spre nc III !nc oculomotor & m e(trinseci ai H-$, nc I#!n tro%lear & m oblic sup al H-$, nc #I !n abducens & m dr lat al H-$, nc #II !n facial care inerv m orbicular al oc%iului$ si nc JI! n accesor - pt m gatului$!asig refe(ul oculocefalogir$ ""S este un centru refle( pt miscarile capului si ale oc%ilor ca raspuns la stimulii vizuali, auditivi, somatici. )rimeste aferente de la ambele retine. 0ste imp pt det directiei miscarilor obiectelor din campul vizual, pt intoarcerea capului in directia unui stimul auditiv sau vizual!refl oculocefalogir$. 0ste un centru integrator legat de perceptia vizuala. D;. Co$icu$ii cvadrige!eni inferiori "oliculii cvadrigemeni inf au o struct simpla, fiind form dintr-un nucleu principal voluminos si o zona celulara subtire denumita corte(. La periferie este invelit de o capsula de fb. majoritatea din LL!leminiscul lateral$. "ei ""I sunt uniti intre ei prin comisura intercoliculara prin care trec fb incrucisate ale LL. )rincipala aferenta pe care o primesc este reprezentata de $e!niscu$ $atera$ ce transp info legate de auz. .lte aferente: de $a cortexu$ auditiv arii$e D1+D#
Eferente$e merg catre corpu$ genicu$at !edia$7C3M8, catre scoarta cere&e$oasa prin pedunculul cerebelos superior, catre scoarta cortexu$ui superior si catre centrii &u$&ari, ce contine refle(ul de intoarcere a capului si oc%ilor la un zgomot puternic !refle( acusticocefalogie$. 0ferentele sunt mediate de coliculii superiori si subst reticulata. "one(iunile coliculilor cvadrigemeni inf arata faptul ca ei au rol de centru refle( acustic dar numai prin intermediul coliculilor superiori. 'ol consta in localizarea sunetului si in transmitsia auditiva

Subiecte I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUBIECTE ANATO I

1. Maduva sipnarii configuratie ext

#. Topografie radicu$o%verte&ra$a = define7te rela8ia dintre mielomer 7i vertebra corespunz4toare.

Structura Maduvei spinarii

deutoneuronu$ in nuc$eii o!oni!i.

cerebeloasa$ si nu isi recunoaste pozitia membrelor.

S-ar putea să vă placă și