Glomerulonefrita acută

Motivele internarii
Tânar de 22 ani care se prezintă pt:

 Edeme importante palpebrale şi la

nivelul membrelor inferioare
 Cefalee occipitală pulsatilă
 Greaţă şi vărsături la domiciliu
 Antecedente personale
 Traumatism minor la nivelul gambei
stângi, neglijat la domiciliu urmat de
suprainfecţia plăgii cu apariţia unui
erizipel
 Tratament antibiotic la domiciliu la
indicaţia medicului de familie cu
Oxacilina 2g/zi
 Istoric
 Pacient în vârstă de 22 ani fără APP
semnificative. Declară cu 14 zile anterior
internării un traumatism prin cădere în timpul
unui meci de fotbal, neglijat la acel moment.
Ulterior, la 2 zile, apar semne de inflamaţie
locală şi se adresează medicului de familie
care îi recomanda tratament antibiotic cu
Oxacilină timp de 10 zile şi toaleta locală a
plăgii. Cu 2 zile anterior internării pacientul
relatează degradarea progresivă a starii
generale, apariţia intoleranţei digestive, a
edemelor palpebrale matinale si a edemelor
declive la membrele inferiopare motiv pt care
se preyinta in clinică.
 Examen fizic
 Edeme albe, moi pufoase la nivelul
membrelor inferioare
 Plagă suprainfectată la nivelul feţei
anterioare a gambei drepte
 Pulmonar – fără modificări
 Valori TA 170-90 mmHg, puls 80b/min
 Abdomen – fără modificări
 Renal – diureză approx. 700 ml/zi
 Paraclinic
SÂNGE URINĂ

 Hb = 13,5 g/dl Sumar urină

 Ht = 38%  Densitate = 1018

 GA =10700/mc  Albumina =4+

 Tr = 234.567/mc  Glucoză = absent

 VSH =65 mm/h  Sediment: 36 hematii

 creatinină=3,4 mg/dl deformate, 2leucocite/

câmp, cilindri hematici,
 Uree = 287 mg/dl
rare epitelii renale
 Na = 139,7 mmol/l
Urina din 24h
 K = 5,6 mmol/l
 Proteine = 2g/24h
 RA = 17 mmol/l
 Investigaţii imunologice
 ASLO = 546 u/l
 Ac antistreptokinază pozitivi
 C3 =scăzut
 C4 = scăzut
 CH50 = scăzut
 CIC crescut
 ANA, andi ADNdc normali
 Ag Hbs, ac VHC absenţi
 Diagnostic pozitiv şi al
complicaţiilor

Dg pozitiv:
GLOMERULONEFRITĂ ACUTĂ
POSTSTREPTOCOCICĂ

 Complicaţii
Insuficienţă renală acută
 Tratament
 Spitalizare de urgenţă

 Tratament etiologic:
 antibioterapie cu Penicilină injectabil 1 – 1.6
mil UI/24h sau eritromicină 2g/zi

 Tratament simptomatic:
 Repaus la pat
 Restricţie hidro-sodată
 Furosemid 80mg/zi
 Amlodipin 5mg/zi
Date teoretice
Definiţie sdr nefritic acut (SNA)
 Este rezultatul afectării inflamatorii a
nefronului (glomerul, vase glomerulare,
tubi, interstiţiu renal)

 Asociază în componenţă modificări

urinare (hematurie, proteinurie),
scaderea RFG, semne clinice (edeme şi
HTA)
 Modificările urinare
 Proteinurie:
 Cantitate de 1-3.5 g/zi
 Cel mai frecvent selectivă dar şi neselectivă
când se asociază sdr nefrotic
 Hematurie
 Hematii caracterizate de anizocitoză şi
hipocromie
 Procent peste 70% hematii dismorfe din
totalul hematiilor şi microcitoza-
caracteristice SNA
 Scăderea RFG
 Afirmată prin prezenţa
 Oliguriei
 Scaderii clearanceului de creatinină

 Creştere creatinină şi uree serică

 Se caracterizeză prin durata limitata (1-

4 săpt.) şi valoare a retenţiei azotate
moderată (cr sub 2,5 mg/dl)
 Componente clinice
 Edemele- albe, moi, pufoase, lasă godeu
 Congestie circulatorie:
 Pulmonar: dispnee, ortopnee stază
pulmonară, EPA
 Cardio-circulator: creşterea TA,
encefalopatie HTA, cardiomegalie/
modificări ECG (bradi/tahi sinusală, T
negativ, miocardită)
 Stază mezenterică:
 Vărsături, durere abdominală
 Etiologie
 GNA poststreptococica
 GNA infectioase- abcese viscerale,
EBSA, shunt ventriculoatrial
 Maladii generale:
 LES
 Crioglobulinemie mixta post virala C
 Purpura reumatoida
 Vasculite cu rasunet renal- rare

 GN primitive- rar
 GN mezangioproliferativă
 Boala Berger
 Clinic
 Hematurie şi proteinurie
 HTA – valori moderate 150-170/110-115
mmHg. Caracteristice: encefalopatie cu
valori TA moderate, EPA cu DC normal.
 Edeme cu caracter renal
 Azotemie
 Semne necaracteristice: durere
abdominală, anorexie, paloare, creştere
greutate, durere abdominală, febră.
 Semne paraclinice
 La examenul urinii:
 densitate urinara putin scazută (1018-
1020),
 Na urinar sub 20mmol/l,
 fracţie de extracţie a Na normală,
 Cl uree<Cl creatinina
 ecografic rinichi de dimensiuni normale
 Anemie, hipoalbuminemie dilutionala
 PBR
 Indicatii de PBR:
 SNA al adultului: PBR se face sistematic

 SNA al copilului: indicată în trei situaţii:

 Cauză incerta (nu exista argumente suficiente
pt etiologia streptococică)
 Gravitatea IRA la prezentare
 Anomalii initiale care perista inexplicabil de
mult: IRA peste 15 zile, hematurie/complement
scazut peste 3 luni, proteinurie peste 6 luni.
 Evoluţie
 Edemele şi HTAregresează în primele
48-72h
 În caz de IRA prelungită sau cu
fenomene care impun daliza de urgenţă-
dializă (5% cazuri)

 Prognostic bun in majoritatea cazurilor,

inclusiv cele care necesită terapie de
substitutie renala
 Urmărire la distanţă
 În ambulator
 Hematuria şi hipocomplementemia au
legatura cu activitatea bolii- normalizare la
maxim 3 luni este regula
 Proteinuria dispare mai tardiv şi progresiv.
Poate persista până la 3 ani în 15% cazuri.

 Supravegherea este de lungă durată

(clinica, proteinurie, HTA)
 Demers diagnostic
Spitalizarea in serviciu de specialitate

Cautarea de argumente în favoarea unei

GNA poststreptococice

Cautarea de argumente in favoarea

unui alt tip de GNA

Evaluarea oportunitătii de PBR

Tratament specific