Cu privire la utilizarea anticoagulantelor noi in embolia pulmonara urmatoarele

afirmatii sunt adevarate:

Sunt indicate la pacientii cu embolie pulmonara recidivata, care necesita

anticoagulare permanenta
Sunt indicate in terapie permanenta la pacientii cu prim episod de embolie
pulmonara cu factor predispozant evident

Sunt indicate la pacientii cu disfunctie renala severa, prezentand metabolizare

hepatica
Rivaroxaban este singurul anticoagulant care poate fi administrat la pacientii cu
disfunctie renala severa

La pacientii cu embolie pulmonara doza de Dabigatran este de 120mg x 2/zi

Boala cardiovasculara manifestă reprezinta:

boli cardiovasculare: AVC ischemice, hemoragice, AIT

placi aterosclerotice evidente la nivelul carotidian

cresteri usoare de creatinina serica > 1,3-1,5 mg/dl ♂ ; 1,2-1,4 mg/dl ♀

retinopatie stadiu I, II

arteriopatie periferica

Cu privire la terapia anticoagulanta la pacientii cu proteze valvulare urmatoarele

afirmatii sunt adevarate:

Toti pacientii purtatori de proteze valvulare au indicatie de anticoagulare

permanenta
Anticoagulantele noi sunt indicate la pacientii cu indicatie de anticoagulare
permanenta datorita riscului scazut de sangerare comparativ cu AVK

Antivitaminicele K sunt dozate astfel incat INR sa fie mentinut intre 2-3 indiferent
de alti factori asociati
 Valorile tinta ale INR pentru pacientii anticoagulati cu antivitaminice K variaza intre
2.5 – 4 in functie de factori trombogeni ai pacientului si de tipul de proteza

Antivitaminicele K sunt complet contraindicate la gravidele in primul trimestru de

sarcina purtatoare de proteza mecanica, indiferent de doza de anticoagulant
necesara pentru INR therapeutic

Fac parte din tabloul clinic al SHH, cu exceptia:

oligoanurie
confuzie

convulsii
semne de deshidratare

crestere ponderala prin retentie hidrica

Tratamentul nefarmacologic al HTA presupune:

renuntare la fumat
limitarea exercitiului fizic aerob

absenta consumului de alcool

aport crescut de grasimi saturate

aport alimentar scazut in K, Ca si Mg

Diagnosticul acidozei lactice se pune pe:

lactat seric> 5 mmol/l

lactat seric <5 mmol/l

pH arterial peste 7,35

anionic gap scazuta
 toate cele de mai sunt sunt adevarate

Investigatii necesare in CAD/SHH, cu exceptia:

glicemie
amoniemie

nivelurile serice ale electrolitilor (Na, K, Ca, Mg)

EAB-ASTRUP

transaminaze

Un pacient in varsta de 69 de ani este prezentat la camera de garda pentru sincopa la

domiciliu, dispnee severa de repaus si cianoza periorala. Din antecedentele
patologice retinem fractura tibiala drept in urma cu 2 saptamani imobilizata in aparat
gipsat, embolie pulmonara in antecedente – in urma cu 2 ani – fara factor
predispozant. Pacientul urmeaza de 2 ani terapie cu antivitaminic K, actual cu INR
ineficient 1.2 . Clinic: TA 80/40 mmHg, AV 80/min, jugulare turgide, edem, durere,
temperatura locala crescuta la nivelul membrului inferior drept. Examenul CT toracic
cu contrast releva embolie pulmonara artera pulmonara dreapta. Urmatoarele
informatii cu privire la managementul pacientului prezentat sunt adevarate:

Pentru stratificarea riscului se vor utiliza: D-dimeri, ecocardiografie, Nt pro BNP

Indicatia de terapie anticoagulanta se refera la heparina cu greutate moleculara
mica

Pacientul nu are indicatie de terapie trombolitica datorita terapiei anticoagulante la

domiciliu, contraindicatie absoluta pentru tromboliza
Este recomandata continuarea terapiei anticoagulante la domiciliu dupa episodul
acut cu antivitaminic K

Pacientul este incadrat in categoria de risc crescuta de embolie pulmonara

Fac parte din tabloul clinic al CAD, cu exceptia:

poliurie
 polidipsie

crestere ponderala prin retentie hidrica

durere abdominala

poliakiurie

In embolia pulmonara cu risc scazut urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Sincopa este principalul semn clinic

Tahicardia si hipotensiunea sunt prezente in general

Terapia trombolitica este contraindicata

Stratificarea riscului se stabileste pe baza scorului Geneva si Wells

Stratificarea probabilitatii clinice de embolie pulmonara se stabileste prin scorul

PESI

Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre principiile generale de tratament ale

CAD/SHH, cu exceptia:

administrarea de insulina
administrarea de glucagon

administrarea de bicarbonat
administrarea de electroliti

tratamentul cauzei precipitante

Urmatoarele afirmatii cu privire la terapia anticoagulanta sunt adevarate:

Anticoagulantele noi necesita urmarirea prin intermediul INR pentru testarea

eficacitatii
Fondaparinux este necesar sa fie ajustat – injumatatirea dozei – la pacientii cu
clearence de creatinina sub 30 ml/min/m2
 Biodisponibilitatea heparinei nefractionate in cazul administrarii subcutane este
scazuta
Heparinele cu greutate moleculara mica sunt cele mai selective in inhibitia
factorului X

Bivalirudina este anticoagulantul de electie in sindroamele coronariene acute fara

supradenivelare de segment ST cu risc scazut

Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la cauzele/factorii precipitanti ai CAD,

cu exceptia:

infectiile acute au ponderea cea mai mare

evenimentele cardiovasculare (IMA) au ponderea cea mai mare

insulinoterapia inadecvata/modificata are o pondere peste 20%

CAD inaugurala are o pondere de 17-22%

Sunt semne si simptome de hipoglicemie, cu exceptia:

tahicardie
somnolenta

transpiratie
depresie

cefalee

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la terapia anticoagulanta in fibrilatia

atriala :

In fibrilatia atriala valvulara indicatia de anticoagulare este stabilita in functie de

scorul CHADSVasc
In fibrilatia atriala non valvulara indicatia de anticoagulare este permanenta
 In fibrilatia atriala valvulara sunt indicate noile anticoagulante orale
In fibrilatia atriala persistenta peste 48 ore este indicata anticoagularea orala pentru
4 saptamani dupa conversia la ritm sinusal

In fibrilatia atriala paroxistica nu este recomandata nici o data anticoagularea orala

deoarece riscurile depasesc beneficiile.

Ecocardiografia in embolia pulmonara:

Are rol de excludere a diagnosticului pentru pacientii stabili hemodinamic

Are rol de stratificare a riscului

Este contraindicata cand pacientul este instabil hemodinamic

Semnele de fortare de ventricul drept in absenta semnelor de soc incadreaza
pacientul in categoria de risc scazut

Nu poate oferi elemente suplimentare pentru sustinerea diagnosticului de embolie

pulmonara

Indicatie de holter TA/24 ore sunt urmatoarele, cu exceptia:

rezistenta la tratament
non-complianta la tratament

suspiciune de episoade hipotensive

TA crescuta la indivizi cu risc scazut

PTA la cabinet la gravide (preeclamsie)

Fac parte din tabloul clinic al acidozei lactice, cu exceptia:

greata
varsaturi

hipotensiune
 aritmii cardiace

poliglobulie

Cu privire la contraindicatiile terapiei trombolitice urmatoarele afirmatii sunt

adevarate:

Contraindicatia absoluta este reprezentata de accidentul vascular cerebral ischemic

oricand in antecedente
Contraindicatia relativa este reprezentata de disectia acuta de aorta

Contraindicatia absoluta este reprezentata de terapie anticoagulanta orala la

domiciliu
Contraindicatie absoluta este reprezentata de hemoragia digestiva superioara in
ultimele 5 luni

Contraindicatia relativa este reprezentata de resuscitarea cardiopulmonara

prelungita peste 30 min.

Nu sunt factori de risc cardiovasculari folositi in clasificarea HTA sunt:

fumat
nivelul presiunii pulsului (la varstnici)

HVS decelata ecg sau eco

glicemie a jeün 102-125 mg/dl

Este semn care impune ventilatie mecanica invaziva in BPOC:

PaCO2 > 70 mmHg

PaO2 < 60 mmHg

SaO2 < 90%

FR > 25/min
 FC > 110/min

Caracterizeaza hemoragia digestiva superioara CU EXCEPTIA:

Provine din aval de unghiul duodenojejunal

Se poate manifesta prin hematemeza

Se poate manifesta prin melena

Se poate manifesta prin rectoragii

Principalele cauze sunt patologia ulceroasa si hipertensiunea portala

Caracteristicile tahicardiei ventriculare sunt urmatoarele, cu exceptia:

complexe qrs largi (> 120ms)

tahicardie neregulata

frecventa cuprinsa intre 100 si 250/min

prezenta disociatiei atrio-ventriculare

fenomenul de fuziune si captura.

Supradenivelarea de segment ST poate sa apara in urmatoarele situatii, cu exceptia:

Sindrom coronarian acut

Intoxicatie digitalica

Pericardita acuta
Anevrism de ventricul stang

Bloc de ramura stanga

Caracteristicile blocului atrioventricular complet sunt urmatoarele, cu exceptia:

 ritm regulat
fiecare unda P urmata de complex QRS dar cu interval PR alungit

ritm de scapare lent (<40/min)

poate fi asimptomatic

sediul este frecvent distal.

Urmatoarele afirmatii cu privire la simptomatologia in infarctul miocardic acut sunt

adevarate cu exceptia:

Durere retrosternala cu durata > 30 minute, ce nu cedeaza la administrare de

nitroglicerina sublingual
Caracter constrictiv sau arsura

Durerea se modifica la schimbarea pozitiei

Iradiere la nivelul membrului superior stang, mandibular sau la nivelul omoplatului
stang

Insotita de transpiratii, dispnee, palpitatii.

Dintre valorile analizelor urmatoare, identificati-o pe cea care nu explica o stare de

coma:

Na 105 mEq/l
Na 162 mEq/l

pCO2 78 mm Hg
Ca2+ total 1,9 mmol/l

Glicemie 38 mg/dl
Femeie, 35 ani, nefumatoare, se prezinta pentru dureri precordiale neiradiate, cu
durata de 5-10 minute care apar la efort si, uneori, in repaus. Are in antecedentele
familiale 2 decese de cauza cardiovasculara inaintea varstei de 55 ani. La examenul
clinic, TA = 120/70 mmHg, AV = 70/minut si de-a lungul marginii stangi a sternului se
ausculta un suflu sistolic grad II/VI. Suflul creste in intensitate atunci cand pacienta
se ridica in picioare. EKG arata ritm sinusal si subdenivelari minore si unde T negative
in derivatiile V1-V6. Care dintre urmatoarele este cel mai probabil diagnostic:

Sindrom de QT lung
stenoza aortica

cardiomiopatie hipertrofica obstructiva

stenoza mitrala

prolaps de valva mitrala

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru flutterul atrial?

Ritmul ventricular este totdeauna regulat.

Frecventa atriala este cuprinsa intre 400-600/minut.

Undele de depolarizare atriala sunt regulate si au morfologie similara.

Tratamentul de electie este socul electric extern.

In flutterul atrial nu apar evenimente tromboembolice.

Cauze de insuficienta renala acuta prerenala sunt urmatoarele, cu exceptia:

tratament antihipertensiv agresiv

enterocolita acuta

infarct miocardic acut

glomerulonefrita acuta poststreptococica

soc anafilactic la aspirina

În tratamentul unui pacient de 88 ani cu tablou clinic de edem pulmonar acut cu
TAs<100 mmHg se folosesc următoarele, cu excepţia:

diuretice cu acţiune rapidă iv

oxigenoterapie nazală

derivaţi nitraţi
dobutamină

repaus la pat

Sunt semne de debit scazut in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

Astenie
Lentoare psihomotorie

Dureri abdominale
Oligurie

Poliurie

Pacientã, 60 ani, hipertensivă, obeză, diabetică, se internează pentru durere intensă

retrosternală, cu iradiere toracală posterioară şi episod sincopal. Obiectiv la
internare: suflu diastolic parasternal stâng, hemipareză frustă la nivelul hemicorpului
stâng. Care este diagnosticul cel mai probabil?

Infarct miocardic acut

Accident vascular cerebral

Trombembolism pulmonar
Tamponadă cardiacă

Disecţie de aortă
Pacientă, 68 ani, fumătoare, obeză, hipertensivă (TAmax = 160/100 mmHg), se
prezintă la medic pentru dispnee de repaus brusc apărută cu aproximativ 12 ore
anterior însoţită de durere retrosternală în treimea inferioară a sternului. De
menţionat, intervenţie chirurgicală ortopedică pentru fractură de col femural în urmă
cu 8 zile. Obiectiv la prezentare: afebrilitate, tegumente cianotice, polipnee, rare
raluri bronşice bilateral difuz, SaO2 = 85%, TA = 90/60 mmHg, AV = 118 bpm, regulat.
Care dintre următoarele gesturi nu vi se par necesare în urgenţă?

Electrocardiogramă
Dozare D-dimeri

Spirometrie
Echocardiografie

Radiografie cord-pulmon

Pacient, 60 ani, vechi anginos, în tratament la domiciliu cu aspirină, nitrat,

betablocant se prezintă în Unitatea de Primiri Urgenţe pentru 3 episoade de durere
anginoasă cu durată prelungită şi mai intense, în ultimele 48 de ore.
Electrocardiograma şi enzimele de citoliză miocardică sunt normale. Ce recomandaţi
în cazul acestui pacient

internare şi administrare de digitală i.v.

internare şi administrare de heparină i.v.

internare şi administrare de trombolitic profilactic

internare pentru monitorizare şi păstrarea schemei terapeutice de la domiciliu

orientare către domiciliu şi creşterea dozei de nitrat şi betablocant.

Pacient, 70 ani, fumător, diabetic, hipertensiv, se internează la 24 de ore de la

debutul unui infarct miocardic anterior. Deşi la internare pacientul era echilibrat
hemodinamic, la 48 de ore pacientul devine brusc anxios, palid, cu transpiraţii
profuze, polipneic, oliguric, TA = 70/50 mmHg, AV = 120/minut. Tabloul clinic
menţionat poate fi determinat de următoarele, cu excepţia:

extensia infarctului
 ruptură de sept interventricular

insuficienţă mitrală acută severă

reacţie adversă medicamentoasă

pericardită fibrinoasă

Bărbat, 72 ani, se prezintă la Camera de Gardă pentru dispnee paroxistică nocturnă şi

tuse seacă, fatigabilitate la eforturi mici în ultima săptămână. Datele anamnestice,
clinice şi radiologice stabilesc diagnosticul de insuficienţă cardiacă congestivă. Care
dintre următoarele elemente sunt cel mai puţin specifice tabloului clinic al acesteia:

distensie jugulară
raluri crepitante în baza hemitoracelui drept

galop protodiastolic de ventricul stâng

edeme gambiere

diametru prehepatic 14 cm şi cardiohepatic 9 cm

Pacient, 57 ani, mare fumator si diabetic, a prezentat durere retrosternala intensa

debutata de aprox. o ora insotita de transpiratii profuze. La camera de garda
pacientul este confuz, extremitati palide si reci, fara raluri pulmonare, TA=80/50
mmHg, AV=90/min regulat, jugulare turgescente. Cel mai probabil diagnostic este :

IMA anterior cu soc cardiogen

IMA complicat cu insuficienta mitrala acuta

IMA de VD
Anevrism de aorta rupt cu soc hipovolemic

Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de diagnostic in acest
moment ?
 Pneumonie
IMA

Pericardita
TEP

Pleuro-pericardita

Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care dintre urmatoarele investigatii nu sunt
necesare in urgenta pentru stabilirea diagnosticului ?

ECG
Rx cord-pulmon

D-dimeri
CK, CK-MB,

Coronarografie

Bărbat, 75 ani, se prezintă la consult cu hemipareză dreaptă şi afazie apărute în urmă

cu 3 ore. Examen obiectiv: TA = 160/100 mmHg, AV 140 bătăi/minut neregulat, suflu
holosistolic, apexian de grad III, tranzitor. EKG: supradenivelare ST în DIII şi aVF
reversibilă în 30 minute sub perfuzie cu Trinitrosan (Nitroglicerină). Markeri de
necroza cardiaca repetata negativ.Care este cel mai probabil diagnostic:

AVC hemoragic în contextul unui puseu hipertensiv cu afectarea microcirculaţiei

coronariene
AVC cardioembolic în context de FiA paroxistică la un pacient cu angină
vasospastică.

Encefalopatie hipertensivă apărută secundar instalării unui IMA complicat cu FiA

paroxistică
Stenoză mitrală complicată cu FiA, embolie cerebrală şi coronariană
 Malformaţii vasculară cerebrală şi coronariană rupte

Urmatoarele sunt mecanisme compensatorii in insuficienta cardiaca la adult, cu

exceptia:

Tahicardie
Bradicardie

Dilatarea ventriculului stang

Hipertrofia ventriculului stang

Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

Factori de risc predispozanti majori pentru embolia pulmonara sunt:

infarctul miocardic in urma cu un an

protezare recenta sold

neoplazia aciva
interventie chirurgicala la nivelul claviculei

trombofilia

Care din urmatoarele afirmatii cu privire la terapia anticoagulanta in embolia

pulmonara sunt corecte?

heparina nefractionata determina cel mai frecvent leucopenie

trombocitopenia autoimuna necesita inlocuirea heparinei cu inhibitor de factor X
injectabil

eliminarea heparinei nefractionate este eminamente renala

heparinele cu greutate moleculata mica sunt cei mai selectivi inhibitori de factor X

doza de Fondaparinux in embolia pulmonara nu este dependenta de greutatea

corporala
Urmatoarele situatii clinice necesita terapie trombolitica la pacient diagnosticat cu
embolie pulmonara:

TA 140/90 mmHg, AV 80/min, Sa O2 99% spontan, cTnT 0.002 ¬ negativa, Nt pro BNP
100pg/ml-normal
TA 120/80 mmHg, AV 90 bpm, VD nedilatat ecocardiografic, Nt pro BNP 23220pg/ml
¬ crescut

TA 80/40mmHg, Sa O2 91% cu O2 pe narine, VD mult dilatat ecografic ¬ 52mm

telediastolic¬ ,Nt pro BNP 588pg/ml ¬ usor crescut
TA 122 /90mmHg, AV 90/min, Nt pro BNP 1888pg/ml¬crescut, VD de dimensiuni si
cinetica corecta ecografic

TA 140/90mmHg, AV 90/min, cTnT 0,02 pg/ml ¬ negativa, Nt pro BNP normal, VD la

limita superiuoara a normalului ecografic.