1
OFTALMOLOGIE
1. CS. Dacriocistita cronică se va manifeste prin:
A. secreţie purulentă în unghiul intern al ochiului
B. diminuarea tensiunei intraoculare
C. diminuarea acuităţii vizuale
D. majorarea tensiunei intraoculare
E. dureri oculare cu iradiere în hemicraniu
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 46.
2. CS. Rolul principal în procesul vederii îi aparţine:
A. aparatului muscular
B. corneei
C. cristalinului
D. corpului vitros
E. retinei
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 13
3. CS. Eroziunea posttraumatică a corneei poate fi
pusă în evidenţă după instilarea:
A. soluţiei de fluoresceina 2%
B. soluţiei de levomycetină 0,25%
C. soluţiei de albucidă 30%
D. soluţiei de atropină 1%
E. soluţiei de pilocarpină 1%
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 101
4. CS. Oftalmia simpatică se poate dezvolta:
A. A doua zi după traumatism
B. A treia zi după traumatism
C. A patra zi după traumatism
D. A cincea zi după traumatism
E. Nu mai devreme de 2 săptămâni după traumatism
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 113
5. CS. Blefarita eritematoasă se va manifesta prin:
A. edem şi hiperemia marginilor libere a pleoapelor
B. diminuarea acuităţii vizuale
C. diminuarea câmpului vizual
D. dereglarea vederii binoculare
E. dereglarea simţului cromatic
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 36
6. CS. Nistagmusul:
A. este o tulburare a poziţiei oculare
B. este o tulburare a refracţiei oculare
C. este o tulburare a mediilor optice
D. este o tulburare a fotosensibilităţii
E. este o tulburare a simţului cromatic
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 98
7. CS. Acuitatea vizuală la depărtare se va determina
de la o distanţă de minimum:
A. 1 metru
B. 2 metri
C. 3 metri
D. 4 metri
E. 5 metri
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 16
8. CS. Dacă pacientul va citi primul rând din tabelul
pentru determinarea acuităţii vizuale de la distanţa de
5 metri, acuitatea vizuală va fi:
A. 0,1
B. 0,2
C. 0,3
D. 0,4
E. 0,5
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 16
9. CS. Prin determinarea câmpului vizual se determină
starea:
A. cristalinului
B. umoarei apoase a camerei anterioare
C. umoarei apoase a camerei posterioare
D. corpului vitros
E. retinei
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 1
10. CS. Hemeralopia (orbul găinilor) reprezintă o
dereglare:
A. senzaţiei de lumină (fotosensibilităţii)
B. vederii periferice
C. vederii centrale
D. simţului cromatic
E. vederii binoculare
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 15
11. CS. Lipsa senzaţiei de lumină se va nota:
A. Visus = “0” (zero)
B. Visus = 1/∞ pr. l certa
C. Visus = 1/∞ pr. l incerta
D. Visus = numără degetele la faţa
E. Visus = 0,01
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 17
12. CM. Glaucomul acut se manifestă prin:
A. dureri oculare cu iradiere în hemicraniu
B. diminuarea bruscă a vederii şi chiar reducerea
acesteia până la perceperea luminii
C. mioza
D. midriază
E. hipertensiunea globului ocular
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 79
13. CM. Spasmul acomodativ:
A. se constată primordial la hipermetropi
B. se constată mai ales la copii
C. se produce un spasm puternic al muşchiului ciliar
D. se produce o relaxare al muşchiului ciliar
E. se tratează prin instilarea atropinei
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 24
14. CM. Conjunctivita difterica:
A. este produsă de bacilul Lefler
B. incidenţa acestei maladii a scăzut foarte mult în
ultimele decenii datorită vaccinării
C. ganglionii preauriculari şi submaxilari sunt
dureroşi la palpare

D. ganglionii preauriculari şi submaxilari sunt
adolori la palpare
E. concomitent se constată difteria laringiană şi
nasală
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 52
15. CM. Lagoftalmia (ochiul iepurelui):
A. constă în imposibilitatea de a închide ambele
pleoape
B. maladia poate fi provocată de paralizia nervului
facial
C. maladia poate fi provocată de paralizia nervului
trigeminian
D. ca rezultat al insuficienţei ocluziei palpebrale
corneea se usucă
E. se poate dezvolta o ulceraţie corneană
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 38
16. CM. Conjunctivita acută:
A. debutează de obicei brusc, bilateral
B. perioada de încubaţie 2-3 zile
C. diminuează acuitatea vizuală
D. acuitatea vizuală e păstrată
E. pacientul are senzaţia de corp străin în ochi
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 49
17. CM. Dacriocistita acută se caracterizează prin:
A. are loc inflamaţia locală în proiecţia sacului
lacrimal
B. durere locală
C. în regiunea sacului lacrimal se constată senzaţie
de căldură, eritem
D. diminuează acuitatea vizuală
E. se dereglează vederea binoculară
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 46
18. CM. Acuzele posibile în cataracta senilă incipientă:
A. prezenţa unor puncte negre fixe în câmpul vizual
B. diminuarea acuităţii vizuale
C. poliopie (vederea unu obiect în mai multe
exemplare)
D. majorarea tensiunei intraoculare
E. dureri oculare moderate
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 69
19. CM. Glaucomul primar cu unghi deschis se poate
manifesta prin:
A. majorarea tensiunei intraoculare
B. diminuarea acuităţii vizuale
C. diminuarea câmpului vizual
D. excavaţie glaucomatoasă
E. precipitate retrocorneene
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 74
20. CM. Conjunctivita acută se poate manifesta prin:
A. modificări de culoare ale conjunctivei
B. modificări de relief ale conjunctivei
2
C. eliminări din sacul conjunctival
D. diminuarea acuităţii vizuale
E. diminuarea câmpului vizual
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 48
21. CM. Cataracta senilă:
A. este întotdeauna bilaterală
B. evoluează progresiv
C. nu este însoţita de procese inflamatorii
D. este însoţită de procese inflamatorii
E. se caracterizează prin durere
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 69
22. CM. În traumatismele oculare cu lezarea nervului
optic (secţionarea totală a acestuia) se vor urmari:
A. cecitate
B. midriaza
C. dispariţia reflexului fotomotor direct
D. păstrarea reflexului consesual
E. acuitatea vizuală neesenţial dereglată
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 105
23. CM. Plagă penetranta corneeană se poate
caracteriza prin:
A. diminuarea acuităţii vizuale
B. dispariţia camerei anterioare
C. inclavarea irisului în plagă
D. hipotonie oculară
E. camera anterioară este adâncă
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 106
24. CM. Combustiile oculare (cu interesarea corneei)
subiectiv se vor manifesta prin:
A. dureri oculare
B. fotofobie
C. lacrimare
D. blefarospasm
E. absenţa durerilor oculare
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 114
25. CM. Etiologia neuritelor optice poate fi:
A. inflamaţii locale (uveite şi retinite)
B. infecţii generale (tuberculoză, lues, scleroză în
placi, herpes Zoster, poliemielită, encefalită,
gripă, pneumonie, meningite, etc)
C. infecţii în focar (dentare, sinuzale, tonzilare etc)
D. intoxicaţii cu substanţe chimice (alcool metilic,
nicotină, arseniu, etc)
E. tumoare intracraniană cu hipertensiune
intracraniană
V. Boişteanu, I. Bobu., 1994. P. 129.
Bibliografie:
1.Curs de oftalmologie. V. Boişteanu, I. Bobu.
Chişinău, 1994.