Patologia aparatului

cardiovascular
Disciplina Anatomie Patologica
Facultatea de Medicina
Universitatea “Ovidius” Constanta
Miocardita interstitiala

Miocardoscleroza

Ateroscleroza
 Miocardita supurata
 Mici abcese ce afecteaza cu predilectie ventriculul stang
 In evolutie tind la crestere si confluare
 Este o manifestare a septico-pioemiei sau o consecinta
a difuziunii unui proces septic de la nivelul pericardului
(pericardita acuta) sau de la o endocardita acuta
ulcerativa
Manifestarile clinice pot fi nespecifice:
- fatigabilitate, dispnee,febra, palpitatii, jena precordiala
 Microscopic: abcese ce disociaza fibrele miocardice cu
alterari distrofice consecutive
Macroscopic:
- cordul este marit de volum
- cavitatile sunt largite
- este flasc, friabil cu prezenta de colectii
purulente
 Complicatii:
 Deschiderea abceselor in cavitatile cardiace cu
diseminarea septicemica
 Anevrism septic cardiac – prin rupere poate da o
pericardita supurata sau hemopericard
 Prin vindecare: cicatrici fibroase
Diagnostic diferential
Miocardita interstitiala

Definitie: proces inflamator al miocardului care poate

avea caracter nespecific sau specific, cu evolutie acuta
sau cronica.

Etiologie: bacteriana, virala, alergica, toxine bacteriene,

fungica, parazitara, cauze necunoscute (idiopatica)

Propagarea agentilor patogeni la nivelul miocardului

poate avea loc:
- pe cale sangvina in cursul bacteriemiilor
- prin contiguitate (procese inflamatorii de vecinatate:
pericardita, plaurezie, osteoperiostita).
Miocardita interstitiala virala:

- poliomielita
- varicela
- gripa
- rubeola
- hepatita virala
- HIV
- citomegalvirus, altii.
Miocard normal

Miocardita supurata
Miocardita virala (infiltrat limfo-
monocitar)
Diagnostic diferential
- miocardita interstitiala idiopatica Fiedler
- miocarditele specifice: luetica, tuberculoasa,
reumatismala
- miocardita cronica
Miocardoscleroza
Definitie: leziune degenerativa care consta in inlocuirea
fibrelor miocardice cu tesut conjunctiv fibros.

Cauze:
- postinflamator (miocardite),
- ischemie cronica
- infarct miocardic acut
Nu prezinta manifestari clinice. Miocardoscleroza post-
infarct miocardic se poate recunoaste pe EKG dupa
prezenta Q patologic (de necroza) care poate fi
identificat in derivatia corespunzatoare locului in care a
avut loc necroza ischemica.
Macroscopic exista doua tipuri de miocardoscleroza:
- forma difuza, in care cordul este scleros, are
consistenta crescuta; pe suprafata de sectiune prezinta
zone albicioase cu aspect de „fire de ata” cu dispozitie
nesistematizata la nivelul miocardic

- forma localizata, cunoscuta sub denumirea de cicatrice

post-infarct sau infarct miocardic vechi; este o zona
bine delimitata, de dimensiuni variabile, culoare alb-
sidefie, consistenta ferma, deprimata pe suprafata de
sectiune, care retracta tesutul inconjurator
Miocardoscleroza difuza
Miocardoscleroza localizata
Microscopic:

- fibrele musculare cardiace sunt inlocuite pe o

portiune variabila de tesut conjunctiv fibros
devascularizat, care in coloratie van Gieson
(pentru evidentierea fibrelor conjunctive) apare
colorat in rosu, iar in coloratie Masson apare in
albastru.
Diagnostic diferential:
- cu miocardita cronica, in
care in afara unui infiltrat
inflamator cronic exista
zone de fibroza care
inlocuiesc tesutul
muscular.
Ateroscleroza
Definitie: afectiune degenerativ-metabolica a
arterelor elastice si musculo-elastice cu etiologie
si patogenie complexe, evolutie stadiala si a carei
leziune caracteristica este reprezentata de placa
de aterom.

Debutul afectiunii are loc imediat dupa nastere

(dupa unii autori in viata intrauterina) si este
influentat de obiceiuri alimentare, regimul de
viata, factori constitutionali
Factori de risc:
- hiperlipemia, hipercolesterolemia
- hipertensiunea arteriala
- obezitatea
- fumatul
- diabetul zaharat
- inflamatiile arterelor (arteritele)
Localizare de predilectie:
- aorta
- arterele coronare
- arterele cerebrale
- arterele renale
- arterele membrelor inferioare
- arterele mezenterice.

Localizari preferentiale la nivelul arterelor:

- la nivelul aortei, leziunile debuteaza la nivelul carjei
- la nivelul celorlalte artere la nivelul emergentei sau
bifurcatiei.
Evolutia leziunii
ateromatoase este
stadiala:
- edemul intimei
- stria lipidica
- placa fibroasa
- placa de aterom
Edemul intimei:

- leziune precoce, reversibila,

- NU are corespondent macrosopic
- depunere de lipide la nivelul celulelor intimei
- degenerescenta mixoida a substantei
fundamentale
- cresterea continutului in mucopolizaharide
- disocierea structurilor fibro-elastice ale intimei.
Stria lipidica:
- PRIMA leziune VIZIBILA macroscopic
- proeminenta discreta superficiala de culoare galbuie, cu
diametru de cativa mm (2-3), filiforma, orientata
longitudinal
- poate fi prezenta la toate varstele
- are caracter reversibil
- acumularea de lipide in celulele miocitare ale intimei care
se transforma in macrofage spumoase si intre celulele
stratului profund al intimei in relatie cu fibrele elastice si
cu lamina elastica interna.
Placa fibroasa:
- caracter ireversibil
- in jurul striei lipidice si la nivelul intimei care corespunde
acestei zone prolifereaza un tesut conjunctiv fibros care
alcatuieste partea fibroasa a leziunii
- partea profunda a leziunii sufera ramolisment lipidic
(aterom) care contine lipide, resturi tisulare, fibrina,
hematii dezintegrate
- lamina elastica interna este alterata
- necroza si fibroza se pot extinde pana la nivelul mediei
din imediata vecinatate.
Placa de aterom:

- leziune finala cu caracter ireversibil

- la periferia focarului liponecrotic apar depuneri
de calciu
- intima care acopera focarul ateromatos sufera
fibroza si hialinizare.
Macroscopia placii de aterom:

- leziune butonata, bine delimitata

- dimensiuni aproximative 1,5-3cm lungime si
diametru aproximativ 1-1,5cm
- culoare alb-galbuie
- consistenta „cojii de ou”
- la sectionare se exteriorizeaza material lipo-
necrotic
Gradul leziunii se
coreleaza cu gradul
obstructiei lumenului
vascular care este
apreciat pe sectiuni
transversale.
25% usoara
25-50% moderata
50-70% accentuata
≥75% sever
Complicatii majore in ATS:

- infarctul miocardic
- infarctul cerebral
Complicatii locale:
- anevrisme
- ulceratii la nivelul placii de aterom
- hemoragia in placa de aterom
- embolia cu material ateromatos
- tromboza pe placa de aterom
- stenoza cu ischemia consecutiva
Anevrism disecant de aorta
Anevrism fuziform
Anevrism sacciform
Placi ulcerate
Placa ulcerata si trombozata
Reducerea marcata a lumenului arterial urmata de infarct
Diagnostic diferential:
- aortita luetica
Va multumesc pentru atentie